SPECIALIZARE: GEOGRAFIA TURISMULUI STUDENT: MITU IONELA CARMEN 1. Explicați rolul statului în dezvoltarea sectorului primar. 2. Explicați impactul… [623055]

1
RE-EXAMINARE
GEOGRAFIA ECONOMIC Ă
SPECIALIZARE: GEOGRAFIA TURISMULUI
STUDENT: [anonimizat]

1. Explicați rolul statului în dezvoltarea sectorului primar.
2. Explicați impactul pandemiei COVID -19 asupra sectorului secundar.

2
CUPRINS
SUBIECTUL I – EXPLICAȚI ROLUL STATULUI ÎN DEZVOLTAREA SECTORULUI PRIMAR 3
STUDIU CE CAZ : RUSIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
Agricultura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 3
Silvicultura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 7
Pescuit ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 9
Resurse ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 10
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 12
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 13
ANEXĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 14
SUBIECTUL II: EXPLICAȚI IMPACTUL PANDEMIEI COVID -19 ASUPRA SECTORULUI
SECUNDAR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 16
Consecințe socioeconomice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 17
Furnizarea de echipamente medicale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 18
Transport ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 21
Turism ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 22
Atenuarea impactului asupra ocupării forței de muncă ………………………….. ………………………….. ……… 24
CONC LUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 25
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 26

3
SUB IECTUL I – EXPLICAȚI ROLUL STATULUI ÎN DEZVOLTAREA SECTORULUI
PRIMAR
STUDIU CE CAZ : RUSIA
,, Rolul statului în economie constituie de mult timp obiect de controversă între economiști,
unii fiind mai degrabă favorabili statului neutru, iar alții, dimpotriv ă, statului intervenționist,
implicat puternic în viața economică și socială. ‘’ (Silviu Ce rna, 2018 )
În continuare s tatul trebuie să aibă func ția de justiție, ordine publică, diplomație, apărare. Ca
buget de stat are obligația de a finanța cheltuielile pe ntru întreținerea justiției, poliției, armatei.
Cheltuielile din domeniul economic și socia l nu corespund rolului statului și pot afecta
libertatea individuală.
Sectorul primar este alcătuit din materii prime precum agricultura, silvicultura, pescuitul,
exploatare minieră. În economiile mai puțin dezvoltate, sectorul primar va cuprinde cea mai
mare parte a economiei. Resursele naturale au un rol important, și acela de a obține venituri,
atât din interior cât și din exterior.
Rusia a jucat un rol de frunte în economia Uniunii Sovietice, datorită resurselor naturale din
plin. În primele decenii, resursele au făcut mari progrese economice, precum dezvoltarea
mineritului, metalurgiei și ingineriei.
Agricultura

În Rusia, agricultura joacă un rol minor în eco nomia generală atunci când este măsurată de
valoarea adăugată și ponderea exporturilor totale comparativ cu alte sectoare, în special petrol
și exploatarea minieră. Este însă un sector important, deoarece oferă locuri de muncă cu o
pondere de 9,7 %. Valoare a PIB -ului în agricultură a avut o scădere până la 4%, iar între anii
2000 și 2010 a mai cresc ut cu 1,3%. Sistemul agrar este format din producătorii comerciali
care au la bază produse pentru consum propriu. (FAO AGRICULTURA ȘI POLITICA
COMERȚULUI, RUSIA)
PIB, miliarde de dolari 1.488
Populație,mil. 141.9
Populație rurală , % în total 26.3
Terenuri agricole, % în total 13.2
Agricultură, valoarea adăugată(% din PIB) 4.0

4
Creșterea medie anuală a valorii adăugate a agriculturii (2000 -2010), la prețuri
constante(%) 1.34
Ocuparea forței de muncă în agricultură (% din nr.total de locuri de munc ă) 9.7
Ponderea produselor agricole în totalul exporturilor 1.5
Tabelul nr.1 Indicatori ai sectorului agricol, Rusia 2010
Sursa: FAO AGRICULTURA ȘI POLITICA COMERȚULU I, RUSIA

Pe suprafața agricolă sunt cultivate numeroase culturi precum cartofi, dovleci, secară, orz,
ovăz, floarea soarelui, semințe și grâu. Grâul ocupă cea mai mare pondere, care cu 26,6
milioane de hectare în 2009 ocupa 21,9% din totalul terenurilor arabile (graficul 1).

Graficul nr.1 Principalele culturi (2009)
Sursa: FAO AGRICULTURA ȘI POLITICA COMERȚULUI, RUSIA

Rusia se află printre principalii exportatori de cereale. Ca mărime se află în top 5 exportator de
grâu după SUA, Australia, Canada și U E cu o piață de 14%. Exporturile sunt în mare măsu ră
cu orz, ajungând la 16% din totalul mondial în anul 2011 (graficul 2). În anul 2012 producția
a scăzut din cauza secetei.

5

Graficul nr.2 Producția și exporturile de grâu și orz
Sursa: FAO AGRICULTURA ȘI POLITICA COMERȚ ULUI, RUSIA
În anul 1990, producția agricolă a suferit o transformare în urma prăbușirii Uniunii Sovietice.
În acea perioadă statul s -a bazat pe politica comercială pentru a garanta suficiente livrări. În
urma prăbușirii vechi ului sistem, pr oducătorii au câștigat experiență în condițiile pieței, iar
statul alocând un buget mai mare agriculturii. Declinul și creșterea ulterioară a sprijnului
guvernamental este demonstrată în mod clar prin voluția cotei de sprijin pentru producăt ori.
Lipsa spri jinului pentru producători în anul 1999 a fost consecința financiară din anul 1998,
criză care a doborât drastic bugetul statului. Recuperarea și creșterea sprijinului pentru
agricultură a dus la niveluri mai ridicate de protecție. În anul 2 010, procentul de PSE s -a situat
la 21,37% peste media de 18,83%. (FAO AGRICULTURA ȘI POLITICA COMERȚULUI,
RUSIA)

Graficul nr.3 PSE%(ponderea PSE în valoarea totală a încasărilor brute din totalul agricol)
Sursa: FAO AGRICULTURA ȘI POLITICA COMERȚULUI, RUSIA

6
Cu ajuto rul sprijinului acordat producătorilor, creșterea a fost vizibilă din anul 2005 ajungând
la nivel de 471,4 miliarde în 2010 (graficul nr.4). Au fost puse mai multe restricții pentru
extindere. Cele două tipuri de asistență care constituie PSE sunt asistenț a prețurilor ș i plățile
bazate pe utilizarea intrărilor. În anul 2005 cota suportului prețurilor a fost de 78,0%, iar
ponerea bazelor de intrare 17,2%. Până în 2010 cota de plăți bazată pe utilizarea intrărilor s -a
dublat la 34,4% în timp ce ponderea MPS s scăzut la 59,3%. Ponderea combinată a subvențiilor
MPS și a resurselor de intrare, sunt două tipuri deformate de sprijn agricol, dar crescând de la
76,2% în 2000 la 93,6% în 2010. (FAO AGRICULTURA ȘI POLITICA COMERȚULUI,
RUSIA)

Graficul nr.4 Componența PSE pe categorie principa lă
Sursa: FAO AGRICULTURA ȘI POLITICA COMERȚULUI, RUSIA

,, Cadrul principal este programul de stat pe termen mediu pentru dezvoltarea agriculturii,
pentru reglementare și asistență guvernamentală în sector ul agricol și este elabor at pe bază de
documente. Una dintre prioritățile principale ale programului de stat pentru anii 2008 -2012 a
fost acela de a încuraja producția internă, îmbunătățind competitivitatea și calitatea produselor
agricole. Încurajarea pro ducției interne și substi tuirea importului printr -o serie de programe de
subvenții, în special pentru animale, este una dintre pietrele de temelie ale programului de stat.
Sprijinul de stat către agricultură este canalizată printr -o serie de subprograme fi nanțate în
comun prin int ermediul programului: bugetele federale și regionale. ‘’ (FAO AGRICULTURA
ȘI POLITICA COMERȚULUI, RUSIA)

7
Transferurile principale sunt de grâu și uleiuri vegetale, care sunt impozitate, iar cei mai mari
beneficiari ai statului sunt producătorii de lactate și carne. Producția de an imale este prioritatea
esențială ale politicii agricole.

Graficul nr.5 Transferuri de mărfuri unice pentru producător(milioane)
Sursa: FAO AGRICULTURA ȘI POLITICA COMERȚULUI, RUSIA

Instrumentele care spr ijină sistemul agricol su nt plățile pe tonă, subve nțiile pentru inputuri și
imprumuturi concesionale. Unul dintre instrumentele majore este creditul subvențional.

Silvicultura

,, Evoluția societății umane, cu tot ceea ce presupune ea , de la apariția și dezvoltarea
agriculturi i, dezvoltarea urbană, a rețelelor de dru muri, a navigației a impus o nouă relație cu
pădurea. Pădurea devenea o resursă , iar lemnul o marfă de folos. Creșter ea consumului de lemn
s-a amplificat odată cu trecerea timpului. Și odată cu explozia consumului a u apărut și primele
crize și efecte negative. A început să se perceapă lemnul drept o resursă rege nerabilă – s-a
conștientizat faptul că apar și efecte negati ve ale exploatării intense și au apărut primele
preocupări legate de regenerarea și protecția pădu rii. ‘’ (C. Palaghianu,2007)
Pe bază de forestier, Rusia deține cele mai mari rezerve din lume. Suprafața împâdurită (fig.1)
a Rusiei are mai mult de o cincime din totalul pădurilor din lume.

8

Fig.1 Suprafața împădurită
Sursa: https://ro.maps -russia.com/rusia -p%C4%83duri -hart%C4%83
Datorită climatului rec e, pădurile au o rată de creștere foarte mică, iar datorită acestui lucru s –
a pierdut aproximativ o treime din suprafața forestieră. S-a impus o legislație prin care se
împiedică defrișarea pădurilor, dar cu toate acestea s -a pus în pericol ultimele peisaj e forestiere
intacte din nordul Rusiei.
Toate pădurile sunt deținute de stat, dar companiile au dreptul la ele. Rusia este cel mai mare
producător și exportator de buștean, producând 203 milioane/m3 în anul 2014.

Graficul nr.6 Dinamica consumului de lemn la nivel mondial
Sursa: C. Palaghianu,2007

9
Industria forestieră face angajări de aproximativ 1 milion de persoane. În Rusia predo mină
coniferele. Țara asigură o producție de mai multe produse precum lemn, cherestea, hârtie,
carton care contribuie la veniturile din export.
Pescuit

Pe bază de pescuit, având acces la Oceanul Pacific și Atlantic, industria pescuitului este foarte
bine dezvoltată. Principalele porturi de pescuit sunt Kaliningrand, Sank Petersburg, Murmansk,
Arkhangelsk . Principalul p ort este Vladivostok. Pescuitul la scară mică are loc în Marea Azov,
mările Negre și Caspice. Există și pescuite interioare pe lacuri și râ uri. (H.S. Watson, J.C.
Dewdney, R. Hellie, N.V Riasanovsky, 2020)

Fig.2 Pescuitul sturionului beluga pe râul Volga , Rusia
Sursa: https://www.britannica.com/place/Russia/Economy #ref38615

Rusia produce aproximativ o treime de pește conserve și o pătrime din totalul pește proaspăt și
congelat din lume. Capturile importante sunt pollacul, heringul, codul și somonul. Veniturile
din exportul peștelui sunt mai mari decât cele din ex portul cereal elor.

10
Resur se

Rusia are la bază rezerve de cărbune foarte extinse (Tunguska și Lena). Trei sferturi din carbune
este produs în Siberia. Producția de cărbune dur are loc în bazinul estic Doneț.
Extrage aproximativ o cincime din totalul globu lui pe baza petrolului și face parte din mai mult
de o pătrime la produția de gaze naturale.

Fig.3 Instalație de gaze naturale, Kursk, Rusia
Sursa: https://www.britannica.com/pl ace/Ru ssia/Economy#ref38605
În anii 1990 producția de cărbune provenea din minele privatizate. Marea cantitate de resurse
provine de la baza părții de nord Occidentului, regiunea Siberia.

Fig.4 Puț de petrol, Siberia, Rusia
Sursa: https://www.britannica.com/place/Russia/Economy#ref38605

11
Rusia prezintă 600 centrale termice, 100 hidrocentrale și mai multe centrale nucleare care oferă
energie electrică.
În regiunea centrală. Rusi a produ ce și cantități de minereu de fier. Instalațiile producătoare de
oțel sunt situate în Urali. Mai este și un producător de plumb, aur, nichel, platină, zinc, cupru.

12
CONCLUZII

Sectorul primar este alcătuit din materii prime precum agricultura, silvicultura, pescuitul,
exploatare minieră. În economiile mai puțin dezvoltate, sectorul primar va cuprinde cea mai
mare parte a economiei.
Încă din anul 2000, sprijinul Rusiei în agricultură a fost într -o creștere continuă. Pentru
revenire, guvernul a pus accent pe s ubstituirea importurilor, în special în sectorul cu animale.
Deși ponderea a scăzut în 2008 -2010 , este în continuare cea mai mare categorie de sprijin
agricol. Sprijinul prețurilor de piață se obțin prin protecția frontierei.
Prioritățile principale ale p rogramului de stat pentru anii 2008 -2012 a fost acela de a încuraja
producția internă, îmbunătățind competitivitatea și calitatea produselor agricole.
Pe bază de forestier, Rusia deține cele mai mari rezerve din lume.
Având acces la Oceanul Pacific și Atla ntic, industria pescuitului este foarte bine dezvoltată.
Rusia are la baă resurse precum cărbunele, petrol, gaze naturale.

13
BIBLIOGRAFIE

1. Silviu Cerna, (2018), Rolul Economic al Statului
2. FAO A gricultura și politica comerțului , RUSIA
3. Ciprian Palaghianu, (2007), Aspecte privitoare la dinamica resurselor forestiere
mondiale
4. H.S. Watson, J.C. Dewdney, R. Hellie, N.V Riasanovsky, A.B. Wachtel, Y.V.
Medvedkov, (2020), Russia
5. https://www.zf.ro/opinii/rolul -economic -al-statului -o-veche -problema -ramasa –
deschisa -16933651
6. https://www.economicshelp.org/con cepts/primary -sector/
7. https://www.britannica.com/place/Russia
8. https://ro.maps -russia.com/rusia -p%C4%83duri -hart%C4%83
9. https://www.nepcon.org/ro/sourcinghub/timber/lemn -russia
10. http://www.silvic.usv.ro/z_2007_2_as_palaghianu.pdf
11. http://www.fao.org/fileadmin/templates/est/meetings/wto_comm/Trade_Policy_Brief_
Russia_final. pdf

14
ANEXĂ

15

16
SUBIECTUL II: EXPLICAȚI IMPACTUL PANDEMIEI COVID -19 ASUPRA
SECTORULUI SECUNDAR

Covid -19, cunoscut de toată lumea și ca denumirea de ,,coronavirus ’’, este o stare de urgență
în care to ți oamenii trebui e să asculte s i să respecte , pentru siguranță legile date de către guvern .
Această ,,pandemie ’’ s-a dezvoltat în China, iar mai apoi r ăspândindu -se în toate țările. Italia a
fost cea mai afectată țară, dar numă rul de cazuri a crescut temeinic în toate țările membre. S-a
pus presiune cel mai mu lt pe serviciile sanitare.
Epidemia de coro navirus a reprezentat un șoc major pentru UE. Răspândirea virusului a dus la
încetinirea anumitor sectoare și servicii, precum aprovizionarea, cererea consumatorilor,
călătoriile, turismul.
Pentru a limit a răspândirea virusului, toate țările trebuie să dea dovadă de solidaritate și să se
ajute recipr oc. Situația în sine impune adoptarea un ui set de măsuri care trebuiesc respectate.
Se vor lua în considerare toate instrum entele de care dispune pentru a face față acestei situații.
Se vor lua măsuri și pentru a atenua consecințele socioeconomice ale pandemiei. Măsuri le se
referă la menți nerea lanțurilor valorice de producție și distribuție pentru a asigura
aprovizionarea sistemelor med icale cu ce este nevoie. Măsurile se iau și în legătur ă cu locurile
de muncă care nu sunt afectate în mod disproporționat , sprijinirea într eprinderilor ( mici sau
mari).

Fig.5 Limitarea răspândirii pandemiei
Sursa: https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/covid -19-eu-emergency -response/

17

Consecințe socioeconomice

Datorită pandemiei s-a produs o e conomie la nivel mondial. S-a dezvoltat un impact negativ
asupra economiei din ju mătatea anului si posibil și pe viitor. În 2020, PIB -ul ar putea fi afectat,
ar putea scădea sub 0 sau ar putea fi puternic negativ.
Economia a fost afectată prin : răspândirea de covid -19 din China, perturbarea lanțurilor de
aprovizionare și a ab sențelor de la l ocul d e muncă, scăderea cererii consumatorilor . Acest
,,șoc’’va fi temporar , doar dacă se iau deciziile necesare pentru a nu provoca daune permanente
economi ei. Gradul perspectivelor negative va depinde doar dacă se fac întrerupe ri de produ cție
în UE, pauză de la întreprinderile și adm inistrațiile publice, restricții în materie de mobilitate,
călătorie.

Fig.6 Sprijin acordat lo curilor de muncă
Sursa: https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/covid -19-eu-emergency -response/
Țările trebuie să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a evita ca actuale criză să
conducă la o pierdere de active și de tehnologii critice. Măsurile care au fost luate p ot afecta
atât oferta cât și cererea. Cererea negativă se referă la stoparea răspândirii virusului prin
afectarea vieții privat e, profesionale și sociale. Cele mai afectate sectoare au fost turismul,
sănătatea, transporturile ( în spe cial tra nsportul aerian, oprind -se orice zbor, fără a mai avea
contact cu altă ța ră).

18
Pandemia a afectat piețele financiare mondiale, prin scăderea considerabilă în contextul
orientării acce ntuate către plasamente cu grad ridicat de siguranță , îar în ac elași timp p rețurile
activelor au crescut considerabil.
Având în vedere impactul macroeconom ic și financiar, răspunsul în materie de politică
economică ar trebui să fie luat în mod ferm pentru a ating e : salvarea vieți i, asigurarea de
materii pentru stoparea si trata rea epidemiei, asigurarea de protecție a lucrătorilor împotriva
pierderilor de venituri , atenuarea impactului asupra economiei globale cu ajutorul tuturor
instrumentelor UE.

Fig.7 Răspunsu l de urgență al U E
Sursa: https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/covid -19-eu-emergency -response/

Furnizarea de echi pamente medicale

Piața unică este elementul central al Uniunii Europene . În vr emea de criză, este instrumentul
de solidaritate care trebuie să asigure faptul că bunurile necesare pentru atenuarea riscurilor în
materie de sănătate generate de epidemie pot să ajungă la toți oamenii care au nevoie . Prin
asigurarea dispo nibilității acestor bunuri în toate țările, piața unică își va aduce contribuția la
protecția sănătății . Restricțiile naționale în ceea ce privește libera circulație a bunurilor pentru
sistemele medicale creează bariere semnifi cative și afectează grav capacitatea statelor membre
de a gestion a epidemia de COVID -19.
Trebuie ca măsurile naționale să urmărească obiectivul principal al protecției sănătății într -un
efect de solidaritate și cooperare cu toate statele . Unele state mem bre au pregătit deja măsuri

19
care afectează exportul de echipamente individuale de protecție, cum ar fi ochelarii de
protecție, măști , mănuși , salopete , halatele , medicamente . Aceste măsuri riscă să împiedice ca
aceste bunuri esențiale să ajungă la cei care au cea mai mare nevoie de ele, în special lucrătorii
din domeniul asistenței medicale . Aceste măsuri creează efecte în lanț: statele membre trebuie
sa ia măsuri pentru a atenua impactul măsurilor luate de alte state membre .
,,Într-un timp scurt , restricțiile s -au extins la o gamă tot mai largă de produse, începând cu
echipamentele individuale de protec ție și ajungând tot mai repede și la anumite
medicamente . Restricțiile privind exporturile nu țin seama de lanțurile de aprovizionare
integrate, creează blocaje în ceea ce privește producția de bunuri esențiale prin blocarea
factorilor de producție în anumite state membr e, perturbă lanțurile logistice și de distribuție,
care se bazează pe depozite centrale, încurajează formarea de stocuri în lanțul de aprovizionare
și, în fine, vor reintroduce frontierele interne într -un mome nt în care solidaritatea dintre statele
membre este necesară mai mult ca niciodată .’’ (COMISIA EUROPEANĂ,2020 )

Fig.8 Echipamente medicale
Sursa: https://www.co nsilium.europa.eu/ro/infographics/covid -19-eu-emergency -response/

,,Prin urmare sunt prevăzute orientări pentru statele membre privind instituirea de mecanisme
adecvate de control pentru a asigura securitatea aprovizionării în întreaga Europ ă. Tratatul
permite statelor membre, în anumite condiții stricte, să se abată de la normele pieței unice.
Orice măsură restrictivă națională luată în temeiul articolului 36 din TFUE pentru protec ția
sănătății și a vieții persoanelor trebuie să fie justificată, și anume adecvată, necesară și
proporțională cu aceste obiective prin asigurarea unei aprovizionări adecvate a persoanelor în
cauză, prevenind în același timp orice apariție sau agravare a d eficitelor de bunuri considerate

20
esențiale, cum ar fi echipamentele indivi duale de protecție, dispozitivele medicale sau
medicamentele. Orice măsură națională planificată care restricționează accesul la echipamente
medicale și de protecție trebuie notifica tă Comisiei, care va informa celelalte state membre cu
privire la aceasta .’’ (COMISIA EUROPEA NĂ,2020 )
,,Măsurile notificate Comisiei până în prezent au fost evaluate din perspectiva asigurării
faptului că bunurile esențiale ajung la cei care au cea mai mare nevoie de ele. Comisia tr atează
aceste cazuri cu prioritate și sprijină statele membre să corecteze orice astfel de măsuri. În cazul
în care statele membre nu își adaptează suficient normele, Comisia va introduce o acțiune în
justiție .
Unele măsuri naționale împiedică exporturile de bunuri esențiale către țări terțe, obiectivu l final
fiind menținerea viabilității sistemelor de sănătate din UE. În cazul în care exporturile către țări
terțe pun în pericol capacitatea de răspuns a UE la epidemia de COVID -19, Comisia poate lua
măsuri ș i pune în aplicare un sistem de autorizare a ex porturilor de anumite produse .
Comisia ia toate măsurile necesare pentru a asigura furnizarea adecvată de echipamente de
protecție în întreaga Europă . Având în vedere deficitele care există în prezent la nive l mondial,
Comisia a lansat o procedură comună a ccelerată de achiziții publice împreună cu 26 de state
membre. De asemenea, prezintă o recomandare privind evaluarea conformității și procedurile
de suprav eghere a pieței în contextul COVID 19. Acest lucru va permite, în special, sporirea
ofertei de anumi te tipuri de echipamente, cum ar fi măștile pentru față de unică folosință .’’
(COMISIA EUROPEA NĂ,2020 )
,,Este esențial să acționăm împreună pentru a asigura producția, stocarea, dispo nibilitatea și
utilizarea rațională a echipamentelor medicale de protecți e și a medicamentelor în UE, în mod
deschis și transparent . Comisia a contactat furnizorii pentru a evalua deficitele și le -a solicitat
să își sporească imediat producția. Împreună cu statele membre și cu Agenția Europeană pentru
Medicamente, Comisia a înf iințat, de asemenea, un Grup de coordonare pentru a monitoriza
eventualele deficite de medicamente cauzate de COVID -19. În plus, Comisia monitorizează
situația prin intermediul Grupul ui de coordonare privind dispozitivele medicale, inclusiv cu
privire la d isponibilitatea și performanța diferitelor dispozitive de diagnosticare și cooperarea
referitoare la diferitele abordări naționale în materie de teste de diagnostic .’’ (COMISIA
EUROPEANĂ,2020 )

21

Fig.9 Soluții pentru Covid -19
Sursa: https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/covid -19-eu-emergency -response/

Transport

,,Epidemia de COV ID-19 duce la un impact major negativ asupra sistemelor de
transport. Lanțurile de aprovizionare europene sunt strâns legate între ele. Aceste legături sunt
menținute prin intermediul unei rețele extinse de servicii de transport de mărfuri. Între ruperile
acestor fluxuri de bunuri conduc la daune economice grave .
Industria aviat ică internațională și europeană a fost deja grav afectată de epidemie . Pentru a
contribui la reducerea impactului epidemiei, Comisia propune o legislație specifică ce va
excepta temporar companiile aeriene de la obligația de utilizare a sloturilor orare în temeiul
legislației UE. Odată intrată în vig oare, această măsură temporară va permite companiilor
aeriene să -și ajusteze capacitatea în funcție de cererea scăzută cauzată de epidemie .
În ceea ce privește lanțurile de aprovizionare prin mijloace terestre, acestea au fost grav afectate
de introducere a interdicțiilor de intrare la frontierele terestre sau de restricțiile impuse
conducătorilor auto care se îndreaptă către anumite state membre. Acest lucru afectează toate
bunurile, dar în special materialele de aprovizionare esențiale și mărfurile perisa bile și, întrucât
marea majoritate a întreprinderilor din acest sector sunt IMM -uri, aceste efecte sunt imediate
și severe .
Indiferent de modul de transport, Comisia colaborează cu statele membre privind modalită țile
de asigurare a continuității economice, garantând fluxul de mărfuri și lanțul de aprovizionare,
asigurând călătoriile esențiale, precum și funcționarea pieței interne și siguranța
transporturilor .’’ (COMISIA EUROPEANĂ,2020 )

22

Turism

Fig.10 Turism
Sursa: https://www.capital.ro/impactul -covid -19-asupra -industriei -turismului -cat-de-mult-a-
fost-afectata -romania.html

,,Presiunea asupra industriei turismului din UE este fără preceden t. Aceasta se confruntă cu o
reducere considerabilă a numărului de sosiri internaționale (anulări masive și scăderea
numărului de rezervări, de exemplu, din partea călătorilor americani, chinezi, japon ezi și sud –
coreeni).
De asemenea, industria turismului este afectată de încetinirea depl asărilor pe teritoriul național
și în interiorul UE, în special din cauza reticenței în creștere a cetățenilor UE de a călători și a
măsurilor de siguranță preventive adoptate la nivel național și/sau regional. IMM -urile din acest
sector sunt afectate în m od deosebit de această diminuare generală a călătoriilor în scopuri
turistice sau de afaceri. De la sfârșitul lunii februarie, perturbarea deplasărilor pe teritoriul
național și în interiorul UE (reprezentând 87 % din numărul de turiști) agravează situația .
Sectorul târgurilor și congreselor este afectat în mod special, peste 220 de evenimente fiind
anulate sau amânate în Europa pentru primul trimestru al anului 2020.
Alte sectoare conexe, cum ar fi serviciile de alimentație, precum și educația și activităț ile
culturale sunt, de asemenea, supuse unei presiuni din ce în ce mai mari din cauza epidemiei de
COVID -19 și a eforturilor de limitare a răspândirii acesteia .
Comis ia colaborează cu statele membre, cu autoritățile internaționale și cu principalele
asocia ții profesionale din UE pentru a monitoriza situația și pentru a coordona măsurile de
sprijin .’’(COMISIA EUROPEANĂ,2020 )

23
În prezent tot ce ține de companie de turism se afl ă în criză, toate vânzările au scăzut și au fost
făcute multe anulări.

Fig.11 Amânare a rezervării
Sursa: https://www.travelos.ro/2020/ 04/02/cum -a-fost-afectata -industria -turismului -de-pandemia –
covid -19/

Fig.12 Obligarea anulării
Sursa: https://www.travelos.ro/2020/ 04/02/ cum-a-fost-afectata -industria -turismului -de-pandemia –
covid -19/

24

Fig.13 Anularea voluntară
Sursa: https://www.travelos.ro/2020/ 04/02/cum -a-fost-afectata -industria -turismului -de-
pandemia -covid -19/

Atenuarea impactu lui asupra ocupării forței de muncă

Trebuiesc luate măsuri pentru sectoarele cele mai afectat e în cazul în care producția și
vânzările scad. Lucrătorii trebuiesc protejați de șomaj sau lipsa d e venit acolo unde este
posibil. Sistemele de șomaj au avut un efect bun supra lurătorilor, deoarece din lips ă de
muncă le-a mai un venit.

25
CONCLUZII

Pentru a evita răspândirea de Covid -19, trebuie să se ia în considerare mă suri cura joase în timp
util.
Comisia va evalua și verifica îndeaproape evoluția stării de urgență.
Pentru a limita răspândirea virusului, toate țările trebuie să dea dovadă de solidaritate și să se
ajute recipr oc.
Datorită pandemiei s-a produs o e conomie la nivel mo ndial. S-a dezvoltat un impact negativ
asupra economiei din jumătatea anului si posibil și pe viitor .
Economia a fost afectată prin : răspândirea de covid -19 din China, perturbarea lanțurilor de
aprovizionare și a ab sențelor de la locul d e muncă, scăderea cererii consumatorilor .
Unele state mem bre au pregătit deja măsuri care afectează exportul de echipamente individuale
de protecție, cum ar fi ochelarii de protecție, măști , mănuși , salopete , halatele , medicamente .
Epidemia de COV ID-19 duce la un impact maj or negativ asupra sistemelor de
transport. Lanțurile de aprovizionare europene sunt strâns legate între ele. Aceste legături sunt
menținute prin intermediul unei rețele extinse de servicii de transport de mărfuri. Între ruperile
acestor fluxuri de bunuri co nduc la daune economice grave .
Presiunea asupra industriei turismului din UE este fără preceden t. Aceasta se confruntă cu o
reducere considerabilă a numărului de sosiri internaționale (anulări masive și scăderea
numărului de rezervări, de exemplu, din part ea călătorilor americani, chinezi, japonezi și sud –
coreeni).
Lucrătorii trebuiesc protejați de șomaj sau lipsa d e venit acolo unde este posibil. Sistemele de
șomaj au avut un efect bun supra lurătorilor, deoarece din lips ă de muncă le-a mai un venit.

26
BIBLIOGRAF IE

1. COMISIA EUROPEANĂ,2020
2. https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/covid -19-eu-emergency -response/
3. https://www.capital.ro/impactul -covid -19-asupra -industriei -turismului -cat-de-mult-a-
fost-afectata -romania.html
4. https://www.travelos.ro/2020/ 04/02/cum -a-fost-afectata -industria -turismului -de-
pandemia -covid -19/
5. https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52020DC0112