Specializare: Geografia Turismului [308290]
Universitatea Ovidius din Constanța
Facultatea de Științe ale Naturii și Știinte Agricole
Specializare: [anonimizat]. Univ. Dr. [anonimizat]: [anonimizat]: GEOGRAFIA TURISMULUI
LUCRARE DE LICENȚĂ
„Potențialul turistic al Muntilor Ciucaș si posibilitatea de valorificare turistică”
Constanța,
Anul 2018-2019
CUPRINS
Capitolul I. Aspecte generale
I.1 Istoricul cercetărilor în domeniu
I.2 Scopul lucrării
I.3 Materiale și metode folosite
I.4 Structura lucrării
Capitolul II. [anonimizat] a Munțiilor Ciucaș
II.1 Așezare și limite
II.2 Relief și alcătuire geologică
II.2.1 Hipsometrie
II.2.2 Declivitate
II. 3 Rețeaua hidrografică
II .4 Condiții climatice
II . 4.1 Temperatura aerului
II. 4.2 Precipitații
II. 4.3 Vânt
II. 5 Vegetație
II. 6 Faună
II. 7 Soluri
II. 8 Arii protejate
II. 9. [anonimizat]. 1.1 Cetatea Tigăilor
III.1.2 Fântâna lui Nicolae Ioan
III. 1.3 Babele la sfat
III. 1.4 Chei
III. 1.5 Colțul Muntele Roșu
III. 1.6 Sfinxul Bratocei
III. 1.7 Colții Bratocei
III. 1.8 Stânca Mâna Dracului
III. 1.9 Turnul Goliat
III. 1.10 Cascada Urlătoare
III.2. Rezervații naturale
III. 2.1 Rezervația Tigăile Mari
III. 2.2 Rezervația botanică Muntele Roșu
III.2.3 Jneapănul de pe muntele Bratocea
III. 2.4 Rezevația Zăganu
III. 2.5 Rezervația botanică Bratocea
III. 2.6 Rezervația botanică Șuvitele Berii
III. 2.7 Rezervația naturală “Valea Zimbrilor”-Vama Buzăului
III.3. Potențial turistic antropic
III. 3.1 Mânăstirea Cheia
III. 3.2 Flori de mină
III. 3.3 Muzeul de Antropologie Francisc I. Raine
III. 3.4 Ruinele Capelei Catolice
III. 3.5 Vechiul pichet de grăniceri
III. 3.6 Expoziția Taberei de sculptură
III. 3.7 Biserica Ortodoxă „Înălțarea Domnului”
III. 3.8 Biserica Suzana
III.3.9 Biserica Ortodoxă „Sfântu Gheorghe”
III.3.10 Biserica Ortodoxă „Sfântu Gheorghe” din Floroaia Mare
III.3.11 Biserica ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului” din Brădet
III.3.12 Muzeul "Natura vaii superioare a Teleajnului"
III.3.13 Biserica Ortodoxă „Sf Simeon Stâlpnicul” [anonimizat].1 Sărbătoarea „ Fii satului”
IV.2 Sărbătoarea „ Gospodarul Vămășan”
IV.3 Fasching-ul sau carnavalul
IV.4 Festivalul de încodeiere a ouălor la Întorsura Buzăului
IV.5 Festivalul folcloric „Ciobănașul”
IV.6 Festivalul „Muzica tradițională și populară sunt ca acasă”
IV.7 Pusul Cănilor
IV.8 Iordănitul
IV.9 Strigatul
Capitolul V- Infrastructura turistică
V.1 Infrastructura de cazare
V.2 [anonimizat].1. Turism montan
VI.2. Turism cultural
VI.3. Ecoturism
VI.4. Agroturism
VI.5. Turism de recreere
VII. Analiza Swot
VII.1 Cadrul natural
VII.2 Potențialul turistic
VII.3 Infrastructura
VII.4 Mediu
VII.5. Dezvoltare rurală
Concluzii
Anexe
Bibliografie
Capitol I- [anonimizat], deosebit.În această zonă se pot practică diverse tipuri de turism. [anonimizat]: [anonimizat], slaba pregătire a personalului desemnat să promoveze zona. Am ales această temă pentru a [anonimizat] de către turiști.
Munții Ciucaș,sunt situați în partea centrală a Carpaților, sunt așezați în Carpații Orientali,grupa sudică, Masivul Ciucaș este cuprins între 45°25' și 45°35' latitudine nordică și 25°55' și 26°4' longitudine estică și ocupă o arie restrânsă( 200 km2) față de alte unități montane.
Munții Ciucaș se întind pe trei județe, și anume, Brașov și Prahova și Covasna cu orașul Întorsura Buzăului. În această lucrare, vom analiza partea fizico-geografică și partea turistică a acestei zone montane.
Istoricul cercetărilor în domeniu
O prezentare cronologică a cercetărilor din cele mai vechi timpuri este practic imposibilă înainte de epoca modernă, datorită lipsei de documente, a diversității surselor de informare și a varietății unghiurilor din care au fost observate și analizate faptele geografice.
Extinderea cunoașterii teritoriului Munților Ciucaș se înregistrează în perioada expansiunii Imperiului Roman la începutul, mileniului. Nivelul cunoașterii din perioada respectivă nu putea să depășească stadiul dezvoltării cartografice de atunci și a manierei deosebit de pragmatice de consemnarea informațiilor de ordin fizico-geografic.
O investigare mai atentă a teritoriului Munților Ciucaș avea să începă din secolul al XVII-lea atunci când gândirea geografică din Europa înregistrează imboldurile epocii marilor descoperiri geografice. În anul 1816 apare la Viena în limba greacă “Geografia României” a lui Dimitrie Daniil Philippiade, lucrare în care se întâlnesc numeroase aspecte fizico-geografice. Un alt moment important pentru stimularea gândirii geografice și a extindrii cercetărilor asupra teritoriului Munților Ciucaș îl constituie înființarea în 1875 a Societății Geografice Române, unul dintre forurile științifice de acest gen din lume.
În secolul al XIX-lea geografii cu pregătire strictă de specialitate erau foarte puțini, nevoia cunoașterii geografice a țărilor românești a fost acoperită prin contribuția geologilor. La începutul secolului al XX-lea, relieful s-a bucurat de o atenție mai mare, ulterior s-au intesificat cercetările de climatologie și meteorologie.
În prima jumătate a secolului al XX- lea, cercetările de geografie fizică, pe domenii de ansamblu, nu se raportează la întregul teritoriu. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, adâncirea cunoașterii fizico-geografice s-a realizat pe următoarele căi: extinderea și modernizarea metodelor de cercetare pe componente (geomorfologice, climatologice, hidrologice, biogeografice, pedologice), realizarea unor sinteze regionale pe componente sau pe ansambluri teritoriale de mică sau mare întindere.
Desigur tabloul cunoașterii fizico-geografice a României n-ar fi verdic fără menționarea monografiilor și sintezelor regionale, multe dintre ele teze de doctorat elaborate după 1960.
În prezent geografia Munților Ciucaș cunoaște tendințe de modernizare în plan teoretic și metodologic prin adoptarea conceptelor științei peisajului din unghiul suportului fizic- abiotic și biotic, spre exemplu: Dănuț Călin,2005,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press
1.2 Scopul lucrării
Lucrarea „ Poteanțialul turistic al Munțiilor Ciucaș și posibiltatea de valorificare turistică”are drept scop cunoaștere mai amănunțită a tuturor obiectivelor de interes turistic din zona montană și analiza valorificării acestora.
Munții Ciucaș dispune de un potențial turistic ridicat, însă acesta nu este exploatat și promovat la adevarata sa valoare.În cadrul zonei de studiu există o multitudine de obiective turistice atât naturale, cât și antropice.
Motivarea alegerii acestei lucrări a ținut cont de practicarea informațiilor și metodelor de realizare unei activități de turism, practicarea acestor activități în diferite momente ale anului, punctele tari, punctele slabe.
1.3.Materiale și metode folosite
Pentru realizarea studiului referitor la potențialul turistic al Munților Ciucaș, am respectat etapele clasice ale unei cercetări geografice, și anume: etapa pregătitoare (de documentare bibliografică), etapa de teren și etapa de finalizare a cercetărilor (realizarea materialelor grafice și redactarea lucrării).
Metodologia de cercetare a urmărit identificarea, localizarea și descrierea principalelor obiective turistice din zona cercetată. Pentru identificarea și localizarea obiectivelor turistice am folosit metoda de cercetare analitică (observarea directă, citarea hărților, colectarea datelor și a informațiilor), cât și metode de cercetare sintetică (clasificare și generalizare).
S-au folosit următoarele materiale: cărți de la Biblioteca Națională a României din București, cărți de la Biblioteca Facultății Ovidius din Constanța dar și a Bibliotecii Județene din Constanța. Alte material folosite pentru realizarea lucrării au stat la baza unor cărții din biblioteca persoanală, diferite site-uri cu date statistice și informații generale despre turismul din zonă.
O altă metodă folosită a fost realizarea unor chestionare pentru turiști și angajații obiectivelor antropice( muzee) și analiza acestora.
1.4 Structura lucrării
Lucrarea este structurată pe șapte capitole. Astfel prezentul studiu începe cu un istoric al cercetărilor în zona Munților Ciucaș, făcându-se referire la culturile care au modelat acest spațiu din punct de vedere geografic, se continuă cu o caracterizare a spațiului fizico-geografic a zonei în care s-a făcut cercetarea, prezentându-se relieful, clima, hidrografia, vegetația, flora, faună, soluri.
În capitolul al III-lea am vorbit despre principalele atracții, naturale și antropice pe care le găsim în Munții Ciucaș sau în imediata apropiere a acestora.
Al IV-lea capitol este un capitol de analiză a obiceiurilor și tradițiilor din zona de studiu detaliind fiecare obicei.
În al V-lea capitol am analizat infrastructurii de cazare și transport din regiunea Munților Ciucaș evidențiind principalii indicatori turistici care au relație directă cu acestea.În următorul capitol am vorbit despre tipurile de turism practicate în această zonă montană.
În finalul lucrării am făcut o analiză SWOT valorificării potențialului turistic al ariei de cercetare vizate.
Capitolul II. Prezentarea fizico-geografică a Munțiilor Ciucaș
2.1 Așezare și limite
Munții Ciucaș fac parte din grupa Carpaților de Curbură , intrând în alcătuirea Carpaților Orientali, având o direcție geologică asemănătoare cu masivele Ceahlău și Bucegi.
Ciucașul este cuprins între 45°25' și 45°35' latitudine nordică și 25°55' și 26°4' longitudine estică și ocupă o arie restrânsă față de alte unități montane (cc 200 km2) el însă se individualizează clar față de munții învecinați. (Rodica Maria-Niculescu,Maivul Ciucas,Ghid Turistic,1977,Ed.Sport-Turism,Bucuresti)
Munții Ciucaș se individualizează prin abrupturile sale, dar, mai ales prin peisajul variat și atrăgător datorat prezenței conglomeratelor și calcarelor. .(Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
Limitele față de munți sunt date de râurile ce-l încercuiesc ca un inel, creând o denivelare de cca 1 000 m față de înălțimile maxime din masiv.
În nord, Valea Buzăului și afluentul acestuia, Dălghiul, își poartă apele spre Depresiunea Întorsătura Buzăului. .(Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
În sud, Depresiunea Cheia este continuată spre nord-vest de cursul superior al Teleajenului și culoarul Bratocei (1 272 m), separând Ciucașul de Munții Grohotiș și prelungirile nord-estice ale acestora- Babeșu și Bobu Mare (1 757 m).
La est, cursurile superioare ale Buzăului și Teleajenului sunt despărțite de Pasul Boncuța( 1 078 m).Aceste văi separă Ciucașul de Masivul Siriu și de Munții Tătaru.Pasul Boncuța leagă Ciucașul de munții mai domoli ai Tătarului, aceștia fiind alcătuiți din come domoale acoperite cu păduri și pășuni.
Limita vestică este dată propriu-zis de pârâiele Babarunca și Dălghiul, care îl despart de cele două proeminențe-Tesla( 1613 m) și Dungu (1 502 m). Tot Dălghiul este cel care , în unduirea sa spre est , închide limita Masivului Ciucas spre N, într-un curs domol,lăsând de o parte și de alta mici terase diferit cultivate, pășuni multicolore sau plopi și sălcii care își pleacă grațios crengile spre apa liniștită. (Rodica Maria-Niculescu,Maivul Ciucas,Ghid Turistic,1977,Ed.Sport-Turism,București)
Fig.1, Harta localizare Masivul Ciucaș
2.2 Relief și alcătuire geologică
În regiunea muntoasă de la E de valea Prahovei , Masivul Ciucaș, prin altitudinea lui de peste 1900 m și prin aspectul său morfologic, constituie o personalitate geografică marcantă. (Rodica Maria-Niculescu,Maivul Ciucas,Ghid Turistic,1977,Ed.Sport-Turism,Bucuresti)
Aspectul prezent al Masivului Ciucaș este datorat evoluției îndelungate a reliefului său, jucând un rol important alcătuirea geologică, structura, modificarea nivelului de baza al apelor și condițiile climatice.
Caracteristic peisajului Ciucașului este relieful ruiniform aflat în regiunea lui cea mai înaltă , apărut ca urmare a fragmentării unei stive groase de conglomerate, fiind o rocă specifică acestui masiv.
Conturarea masivului este strâns legată de alcătuirea litologică și de structura în care este inclus. Individualitatea este dată de un sinclinal suspendat, cu axul situat înspre est, astfel înălțimile sunt de peste 1700 m. (Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
Nu sunt cunoscute originile rămășițelor fosile din conglomeratele Ciucaș, astfel, vârsta Albiană le este atribuită, deoarece acestea acoperă depozitele întârziate Aptian fiind suprapuse peste depozitele Vranconian-Cenomanian.
De-a lungul timpului au existat mai multe teorii cu privire la originea corpurilor din calcar, în anul 1939, Preda a raportat o origine de vârstă târzie a Jurasicului; Filipinescu( 1953) a concluzionat că organismele de calcar conține Barremian și fauna– Aptian Urgonian; Popescu (1958) a cartografiat opt corupuri de calcar din sudul Ciucașului ( fig. 1a) și a specificat apariția lor în bazele conglomeratelor Ciucaș, la 40 m deasupra bazei.( fig.1 b)
Potrivit lui Popescu(1958) , conglomeratele și depunerile de calcar sunt de vârstă cretacică.
Sursa: Dan C. JIPA, AN ISOLATED OLISTOLITH IN THE CIUCAȘ CONGLOMERATES (ALBIAN, CARPATHIAN BEND). ESSAY ON SEDIMENTOGENETIC SIGNIFICANC, 2016, pag 138
Astfel,Ciucașul este alcătuit din conglomerate de vârstă cretacică, acestea atigând o grosime de până la 700 m, alcătuite din elemente rotunjite de roci cristaline, roci eruptive
și calcare.
De asemenea, în alcătuirea și morfologia Ciucașului trebuie menționate calcarele, marnele, gresiile și ele generatoare de reliefuri specifice.Relieful ruiniform din zona înaltă se datorează modului de comportare a conglomeratelor la acțiunea agenților externi, în special când acestea prezintă și intercalații de gresii. (Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
Anumite calcare se găsesc sub forma de bloc, numit și olistolit(fig.3 și 4), acesta găsindu-se în zona râului Stânei deasupra cursului de apă, la est de șaua Gropșoarele( fig.2a) și în zona depozitelor Albiene, fiind poziționat în partea de S-E( fig.2b).
Fig.3, Limestone olistolith location in the Ciucaș Mountains area. a. Topographic map, modified after Niculescu (1986). b. Geological map, simplified after Patrulius et al. (1966), sursa : Dan C. JIPA, AN ISOLATED OLISTOLITH IN THE CIUCAȘ CONGLOMERATES (ALBIAN, CARPATHIAN BEND). ESSAY ON SEDIMENTOGENETIC SIGNIFICANC, 2016, pag 139
Rezultatul unui ansamblu de procese de modelare în care dezagregarea prin îngheț-dezgheț , eroziunea eoliană și eroziunea apelor provenite din precipitații au avut un rol important, astfel, au fost generate forme montane specifice, cum ar fi turnuri, stâlpi, ciuperci, „căpățâni din zahăr”. (Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
Fig.4, Olistolitul de calcar din Munții Ciucaș, sursa : Dan C. JIPA, AN ISOLATED OLISTOLITH IN THE CIUCAȘ CONGLOMERATES (ALBIAN, CARPATHIAN BEND). ESSAY ON SEDIMENTOGENETIC SIGNIFICANC, 2016, pag 140
Fig.5, Structura olistolitului, Stânga- Stratificare calcarului, Dreapta: Calcarul masiv, ), sursa : Dan C. JIPA, AN ISOLATED OLISTOLITH IN THE CIUCAȘ CONGLOMERATES (ALBIAN, CARPATHIAN BEND). ESSAY ON SEDIMENTOGENETIC SIGNIFICANC, 2016, pag 140
Relieful muntos se desfășoara în 3 trepte, cu altitudini variate care corespund totodată unor diferențieri geologice evidente.
Treapta înaltă a reliefului ,extinsă între 1 400 și 1 954 m , formează Masivul Ciucaș propriu-zis și corespunde unei stive de conglomerate cu grosime de 500-600 m, de vârstă albiană.Conglomeratele sunt alcătuite din pietrișuri și blocuri rotunjite de șisturi cristaline, gnaise, calcare, gresii, prinse într-o matrice calcaroasă-grezoasă.(fig.4)
Fig.6, Conglomerate care stau la baza olistolitilor de calcar din Ciucaș, ), sursa : Dan C. JIPA, AN ISOLATED OLISTOLITH IN THE CIUCAȘ CONGLOMERATES (ALBIAN, CARPATHIAN BEND). ESSAY ON SEDIMENTOGENETIC SIGNIFICANC, 2016, pag 141
În ansamblu, conglomeratele reprezintă rocile cele mai rezistente din regiune, fapt ce explică dealtfel înălțimea reliefului pe care îl constituie. Roci permeabile prin excelență, conglomeratele fac ca apa din precipitații să se formeze izvoare în văi, la baza lor, acolo unde se sprijină pe roci impermeabile.Din această cauză, Ciucașul este lipsit în genere de izvoare deasupra altitudini de 1 200-1 350 m.
Văile sculptate în conglomerate sunt seci, numai în timpul averselor șuvoaiele de apă adunate în grabă, rostogolesc la vale pietrișuri rotunde, desprinse din conglomerate.
La baza conglomeratelor se găsesc blocuri mai mici sau mai mari de calcare recifale.
Treapta mijlocie a munților este alcătuite din culmi cu înălțimi de 1 100-1 200 m.Ea corespunde unor roci mai puțin rezistente-alternanța de gresii, marne și șisturi marnoase de vârstă barremian-apțiană.
Această treaptă este bine evidențiată în Culmea Buzăianu, Dealul Cucului, în Pasul Bratocea și în culmile muntoase dominante de Tesla și Dungu, ca și în bazinele superioare ale Buzăului și Telejenelului.
Treapta inferioară, mai puțin omogenă, este reprezentată de văile Teleajenului,Telejenelului și Pridvarei și de depresiunile Cheia și Poiana Stânei. Ea corespunde unor roci puțin rezistente, aparținând cretaciucului superior.
Masivul Ciucaș, în ansamblu, constituie un nod orografic pe cumpăna principală de ape a Carpaților de Curbură. El este alcătuit din două culmi bine individualizate : Culmea Bratocei , cu direcția NE-SV, desfășurată între vârful Ciucaș( 1 954 m) și Pasul Bratocea ( 1 272 m) , și Culmea Gropșoarele-Zăganu, cu direcția NV-SE, despărțite de Valea Berii.Cele 2 culmi, cu atât mai proeminente cu cât sunt mărginite spre vest de abrupturi stâncoase, sunt legate între ele prin înălțimi de circa 1 600 m care constituie o înșeuare largă.
În partea de N a masivului, Culmea Bratocea se prelungește, dincolo de șaua Ciucașului (1 532 m), prin Culmea Urlătoarea ( 1 440 m) din care se răsfiră numeroase alte culmi, secundar, spre văile Dălghiului și Buzăului.
Văile din Masivul Ciucaș au direcții radiare , unele îndreptându-se spre sud , către depresiunile Cheia și Poiana Stânei , altele spre nord și est , către văile Dălghiului și Buzăului, iar altele spre V, către Valea Tărlungului.
Prin culmile și văile armonios țesute, Masivul Ciucaș concentrează în limitele sale contaste izbitoare, de la stâncile și turnurile verticale, la pantele repezi împădurite și la tăpșanele prelungi cu poieni înșirate până în albiile pâraielor, toate îmbinate într-un peisaj fermecător, inedit. (Rodica Maria-Niculescu, Maivul Ciucas, Ghid Turistic,1977, Ed.Sport-Turism, Bucuresti)
Formele mari de relief aflate pe cumile principale ale Ciucașului, care se văd de la mari distanțe și fac masivul inconfundabil, reprezintă rezultatul unei ample fragmentări a crestelor ca urmare a unor procese crionivale( acestea fiind generate de îngheț-dezgheț și zăpadă), deosebit de interesante în trecutul geologic al munțiilor de la Curbura Carpațiilor. (Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
„Relieful rezidual este prezent pe versanții Ciucașului.Procesele crinoviale, șiroirile, coraziunea și deflația afectează în Ciucaș atât relieful crestelor cât și turnurile deja izolate.” (Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
Câteva exemple de forme mari de relief sunt Colții Bratocei, Tigăile Mari și Mici, Mâna Dracului, Babele la Sfat, Sfinxul Bratocei.
Fig.7, Hartă Geologică Masivul Ciucaș
2.2.1 .Hipsometria
Altitudinea reprezintă un ral important în determinarea caracteristicilor unei regiuni.În Masivul Ciucaș întalnim 3 trepte între văile reliefului muntos, cu altitudini variate: treapta înaltă extinsă între 1 400 și 1954 m,treapta mijlocie este alcătuită din culmi cu înălțimi între 1 100-1 200 , iar treapta inferioară este mai puțin omogenă fiind reperezentată de văi și depresiuni, minima fiind de 795 m.
2.2.2.Declivitatea
„Gradul de înclinare a reliefului prezintă cele mai mari valori în sectorul montan unde versanții văilor dezvoltați pe formațiuni grezoase au declivități de peste 25-35°.”(Barbu, 1982)
Fig.8, Harta Pantelor Masivul Ciucaș
1.4 Orientarea versanților
Repartiția versanților cu orientări diferite este eterogenă, rezultând un „mozaic” de areale cu suprafețe destul de reduse. De asemenea, expoziția versanților reprezintă alt parametru care ajută la interpretarea modificărilor morfologice ce apar în arealul analizat.Orientarea versanților produce difirențieri în cazul duratei de insolație solare, aceasta împreună cu panta generează regimuri calorice diferite, fapt ce va influența umiditatea solului, inducând nuanțări calitative și cantitative ale proceselor geomorfologice.
Ținându-se seama de principalele direcții de expoziție ale versanților, s-au deosebit următoarele tipuri de suprafețe : însorite (S, SV), semi-însorite (SE, V), semi-umbrite (E, NV), umbrite (N, NE).De exemplu: Culmea Bratocea are o orientare spre N-E, S-V.
Fig.9, Masivul Ciucaș, prelucrare 3D, Orientarea versanților
Fig.10,Harta Orientarea versanților Masivul Ciucaș
2.3)Rețeaua hidrografică
Teritoriul Masivului Ciucaș este drenat de o serie de pârăie ce aparțin de 3 bazine hidrografice diferite : al Buzăului, al Teleajenului și al Tărlungului. În drumul lor firesc spre regiunile mai joase de la poalele muntelui apele au săpat văi adânci și au format chei sălbatice sau lunci largi cu poduri de terasă.
La obârșie văile sunt în general lipsite de apă, izvoarele propriu-zise formându-se la cca 1 000-1 350 m, la baza conglomeratelor din care este format masivul.
Buzăul își adună apele prin intermediul a două izvoare ce vin din direcții diferite : Pârâul Fetei și Strâmbu cu numeroasele sale izvoare care își au obârșia în versantul nordic al Ciucașului ,văi seci și priporoase la obârție , ca sub 1 200 m înălțime să devină viguroase , uneori cu un curs sinuos, alteori tăind roci dure și formând mici chei. (Rodica Maria-Niculescu,Maivul Ciucas,Ghid Turistic,1977,Ed.Sport-Turism,Bucuresti)
În zona de izvoare aflată sub Șaua Ciucașului, Pârâul Strâmbu poartă numele de Șipotul.Doi dintre afluenții săi Chirușca Seacă și Piscu cu Apă, strâng apele de sub Vârful Ciucaș și din Muntele Chirușca. Tot din dreapta, ca și afluenții menționați , Strâmbu primește apele Pârâului Laptelui. În baza de calcare ce coboară dinspre Piatra Laptelui și Culmea Albiile, Pârâul Strâmbu și-a sculptat un pitoresc sector de chei. (Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
La Vama Buzăului, Buzăul primește afluent pe dreapta Buzăelul, care până aici are un curs aproape paralel cu Buzăul.
Tot aici, la Vama Buzăului, râul mai primește pe stânga unul din principalii săi afluenți și anume Dălghiul, care își adună apele de pe pantele nord-vestice ale Ciucașului.
Al doilea important bazin hidrografic este cel al Teleajeanului.Valea sa constituie cel mai frecvent acces spre Masivul Ciucaș, el desparte totodată muntele în două culmi principale :Bratocea și Gropșoarele-Zăganu.
Izvorul propriu-zis al Teleajenului , cunoscut sub numele de la Pârâul Berii, se află la cca 1 350 m și este marcat prin Fântâna Nicolae Ioan.
Telejenelul, cel mai important afluent al Teleajenului , deși se întinde cu obârșia până în Pasul Bancuța își formează personalitatea abia în mica depresiune de la Poiana Stânei unde apele întrunite ale Pârâului Stânei, Pârâul Alb și Pârâul Cetății se înfrățesc într-un șuvoi puternic formând Telejenelul.
Târlungul drenează partea apuseană a Masivului Ciucaș prin două pârâie principale : Babarunca însinuat între muntele Tesla și culmea Bratocea și Ramura Mică ce izvorăște de sub muntele Babeșu.În lungul acestuia din urmă coboară șoseaua națională din Pasul Bratocea până la cabana Babarunca.De aici, în aval , Tărlungul curge printr-o vale mai largă până la Săcele, în Depresiunea Bârsei. (Rodica Maria-Niculescu,Maivul Ciucas,Ghid Turistic,1977,Ed.Sport-Turism,Bucuresti)
Cel mai important pârâu de obârșie, Valea Stânei, acesta își are izvoarele pe versanți nordici ai Culmii Stâncoase, sub altitudinea de 1 200 m are permanent apă.De asemenea, prezintă un foarte interesant sector de chei.Cea mai mare parte a apelor se adună în zona pantelor Culmii Gropșoarele-Zăganu.
Al doilea pârâu este Pârâul Alb, numele își are originea de la culoarea calcarelor prin care trece, din dreapta el primește afluentul Pârâul Sec, fiind adâncit în Cheile Vânătorului.
Un alt pârâu important este Târlungul, drenează partea vestică a masivului prin afluenții Ramura Mică și Tesla.
Astfel, putem afirma, că Masivul Ciucaș, reprezintă un adevărat inel de ape, cu bazine ce se întrepătrund, sursa apelor se află în zona centrală a muntelui.
Fig.11, Harta Hidrografică Masivul Ciucaș
2.4)Condiții climatice
Clima Masivului Ciucaș este o climă de munte mai puțin rece decât cea din masivele înalte ale Carpaților, fapt care se reflectă și în extensiunea redusă a pășunilor alpine propriu-zise.
(Rodica Maria-Niculescu,Maivul Ciucas,Ghid Turistic,1977,Ed.Sport-Turism,Bucuresti)
Caracteristicile climatice ale Munților Ciucaș sunt date de factori genetici generali cu cei locali.În cadrul factorilor generali se înscriu cel radiativ și circulația generală a atmosferei,care pe suportul suprafeței subiacente conlucrează în definirea climatului și a apectelor topoclimatice de aici.
Potențialul radiativ-caloric este pus în evidență de valorile radiației globale,ale cărei sume medii anuale se situează între 110-115 kcal/cm2, din care peste 75% se realizează în semestrul cald(82,5-85 kcal/cm2).
Durata de strălucire a soarelui însumează un număr de peste 1800-2000 ore anual.Pe vârfurile cele mai înalte ale munților din jur, la peste 1700-1800 m, unde gradul de acoperire cu nori este ridicar(140-150 zile pe an cer acoperit), durata de insolatie are valorile cele mai mici (sub 1800 ore).Maximul anual de insolație în părțile muntoase superioare se realizează în lunile iulie-august și se observă o creștere la 250 de ore în zona periferică a masivelor muntoase.Însă cea mai senină perioadă este sfârșitul verii și începutul toamnei, sunt 4-5 zile senine pe lună în părțile superioare și 5-6 în zona joasă.
Numărul ridicat de zile senine, corelat cu durata de strălucire a soarelui(circa 20 zile lunar), cu cantitatea redusă de precipitații(sub 100 mm lunar) și numărul redus de zile cu ceață (sub 19 zile pe lună), face din acest interval (august-octombrie) cel mai proprice practicării turismului, gradul de vizibilitate și claritatea fiind cel mai ridicat. În schimb, începutul primăverii oferă cele mai puține condiții de vizibilitate, numărul de zile cu ceață depășește cifra de 24 pe lună,iar zilele cu cer acoperit trec de 14-16 zile pe lună , este anotimpul cel mai puțin ospitalier pentru practicarea turismului.
Fig.12, Grafic acoperire cu nori, soarele și zilele cu precipitații în zona montana Masivul Ciucaș,
Sursa:https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/ciucas_românia_7874266
Datorită prezenței spațiului muntos în care se include și Depresiunea Cheia(principala arie de plecare în drumeție) și a altitudinilor înregistrate în cadrul său, circulația generală a atmosferei suferă influențe diferite. Partea superioară a munților este supusă unei circulații pregnant vestice( peste 25% direcția vest).
O particularitate esențială a circulației aerului în acest sector carpatic este prezența infleunței foehnale. (Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
2.4.2 Temperatura aerului
Datele meteorologice privind temepratura aerului au fost obținute de la stațiile apropiate (Sinaia, Predeal, Vf.Omul), din Carpații Meridionali. Gradientul termic vertical este considerat ca având valorile cuprinse 0,5 și 0,6°C(Stoenescu, St., M., 1960).
Fig.13. Tabel variația temperaturilor medii anotimpurilor multianuale, 0°C, deduse pentru Bazinul superior al Teleajenului pentru anii 1986-1915 și 1926-1940,
Sursa : Purcelean(1966), pag 23-24.(Planul de Management al Situl Rosci 0038 Ciucaș,Fundația Carpați)
Temperatura medie anuală variază între 6-2°C pe o scară altitudinală de peste 1000 m, gradientul termic fiind ce 0,5°/100m.
Izoterma medie anuală de 6° marchează baza masivelor muntoase, cea de 5°C limitele Depresiunii Cheia,iar cea de 2°C vârfurile de circa 1600 m.
Iarna, ecartul termic se diminuează, izoterma lunii ianuarie de -6° atinge zona confluenței Teleajenului cu Tâmpa, iar cea mai mare parte a depresiunii se încadrează între izotermele de -6°C și -7°C.
În zona sudică depresionară din lungul Teleajenului și Telejenelului, iarna are loc frecvent acumularea aerului rece, producându-se inversiuni de temperatură. Maximul se remarcă dimineața, între orele 4:00 și 8:00, și un minim la amiază, între orele 12:00 și 17:00.
Vara , ca urmare a încălzirii accentuate a aerului din cursul zilei și a intensificării proceselor de convecție termică, cele mai mari valori de temperatură se înregistrează în cursul lunilor iulie sau august, atunci ecartul termic se desfășoară între 16-11 °C(16-17°C în Culoarul Teleajenului și Depresiunea Cheia și 11° în zonele muntoase cele mai înalte).
Numărul zilelor cu îngheț este relativ ridica, oscilând între 150 și 200 anual.Zilele de iarnă cu temperaturi minime sub 0°C au o frecvență mai redusă de 45 de zile anual în ariile depresionare și peste 135 de zile pe culmile muntoase.
Încălzirea redusă din timpul verii este indicată și de numărul mic al zilelor de vară( temperatura maximă fiind 25°C),
Potențialul termic al spațiului muntos, în care se află Depresiunea Cheia, este caracterizat și prin repartiția în timp și spațiu a datelor medii de trecere a temperaturii aerului prin diferite praguri, prin durata intervalelor, respectiv prin sumele de grade realizate.
Pragul termic de 0° C marchează momentul trecerii valorilor negative la cele pozitive și invers, momente când au loc o serie de fenomene naturale cu implicații asupra declanșării unor procese: dezagreagrea mecanică a rocilor, topirea zăpezii, acestea două corelate cu precipitațiile abundente de la sfârșitul primăverii, provoacă viiturile pe pâraiele secundare și râul principal. În această regiune, temperatura aerului depășește 0°C, începând cu luna martie în zonele joase și dupa 1 aprilie la peste 1700 m.
Temperatura aerului scade sub 0°C la începutul lunii decembrie, respectiv, în a doua parte a lunii noiembrie.Temperaturile medii zilnice de peste 5°C, prag care marchează începutul perioadei de vegetație, este posibil să apară începând cu 1 aprilie, la baza masivelor muntoase și în prima decadă a lunii mai, pe culmile cele mai înalte.
Temperatura aerului scade sub 5°C în luna noiembrie, propagându-se o creștere a altitudinii spre mijlocul lunii octombrie.
Astfel, durata intervalului cu temperaturi de 5°C variază între 150 și 225 de zile, sumele de grade realizate sunt cuprinse între 1500- 2500°C.
Temperaturile medii zilnice depășind 10°C se înregistrează în prima decadă a lunii mai, la baza munților, și spre sfârșitul luni iunie, pe culmile cele mai înalte, meținându-se până în primele luni de toamnă, și anume, septembrie și octombrie.
Fig.14, Temperatura medie pe durata a 30 de ani
Sursa:https://www.meteoblue.com
Fig.15, Harta temperaturii medii a lunii Iulie 1961-1990, sursa: http://www.meteoromania.ro/clima/clima-romaniei/
Fig.16, Harta temperaturii medii a lunii Ianuarie, sursa: http://www.meteoromania.ro/
4.3.Precipitații atmosferice
Datele meteorologice existente pe teritoriul sitului, situat pe cele două părți ale Carpaților, între 795-1954m altitudine, provin de la stația pluviometrică canton Preventoriu(Mogoș), care a funcționat între anii 1950-1955.
Fig.17. Tabel precipitații medii multianuale lunare și anuale pentru Stația pluviometrică Mogoș-Preventoriu,alt 850 m
Sursa: Șt Purcelean( 1966), p.25(Planul de Management al Situl Rosci 0038 Ciucaș,Fundația Carpați)
Cantitatea medie anuală de precipitații în zona Cheia și a munțilot din jur variază între 700 mm în zona periferică a munților și peste 1000 mm pe culmile înalte, la peste 1600-1700 m.
În cursul anului, maximul pluviometric se produce îndeosebi în luna iunie, atunci cad 90-110 mm în zona periferică a munților, iar pe culmile cele mai înalte depășește 160 mm.
Acum se înregistrează și cel mai mare număr de zile cu precipitații (10-16). Minimul anual pluviometric se înregistrează în luna martie și variază între 30 și 55 mm.
Cantitățile maxime de precipitații se produc pe culmile înalte în iulie și august.Cantitatea medie în luna cea mai ploioasă în Depresiunea Cheia este cuprinsă între 110-120 mm, iar cea din luna cea mai secetoasă este sub 40 mm.
În sezonul rece al anului, o mare parte din precipitații cad sub formă de ninsoare. Prima ninsoare este posibil să-și facă apariția în luna noiembrie spre perferia munților și sfârșitul lui septembrie pe culmile cele mai înale.Ultima ninsoare are loc între sfârșitul lunii martie și sfârșitul lunii mai, în funcție de altitudine.Durata intervalului cu ninsoare variază între 130-250 zile.
Condițiile propice de formare și menținere a stratului de zăpadă se întâlnesc decalat ca altitudine, începând cu prima decadă a lunii decembrie, la poalele munților , și începutul lunii octombrie , la peste 1700 m, și până la sfârșitul lunii martie și, respectiv, sfârșitul lunii mai. În această perioadă de timp durata intervalului cu strat de zăpadă variază între 30-200 zile anual.
Pe culmile de peste 1500 m, startul de zăpadă poate atinge o grosime decadică cu valori de 30-50 cm, la sf lunii februarie și începutul lunii martie.
În zona depresionară stratul de zăpadă se acumulează și persistă mai mult, gorsimi medii decadice, depășind în ianuarie si februarie 15-20 cm.
În Munții Ciucaș vântul are o frecvență și o intensitate ridicată, fiind prezent în cursul întregului an. Pe culmile cele mai înalte, la peste 1600-1800 m se face simțită, îndeosebi , ciruclația din vest, vântul de vest și nord-vest având o frecvență anuală de 26 %, respectiv 25%.Pe culmile cele mai înalte , vânturile de vest și nord-vest au viteza medie anuală de peste 8-9 m/s, ajungând în lunile de iarnă la 11-12 m/s.
Fig.18, Grafic cantitatea de precipitații
Sursa:https://www.meteoblue.com/
Fig.19, Harta cu precipitațiile lunii iulie 1961-1990, sursa: http://www.meteoromania.roFig.20,Harta cu precipitații luna Ianuarie 1961-1990, Sursa : http://www.meteoromania.ro/
2.4.4 Vântul
Un alt parametru climatic al cărui potențial prezintă valori ridicate în spațiul muntos este vântul. În Masivul Ciucaș vântul are o frecvență și o intensitate ridicată, fiind prezent în cursul întregului an.
Vânturile dominante le revine și cea mai mare viteză. Pe culmile cele mai h, vânturile de vest și nord-vest au viteza medie anuală peste 8-9 m/s, ajungând în lunile de iarnă de 11-12 m/s.Viteza vântului se micșorează o dată cu reducerea altitudinii, ajugând la 3-4 m/s și chiar mai mică în zonele depresionare.
În zonele depresionare dominate sunt vânturile cu viteze scăzute (peste 50% dintre acestea au viteze sub 1 m/s).Pe fondul acestei circulații generale are loc o permanentă circulație locală.
(Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
Fig.21,Viteza vântului,
Sursa:https://www.meteoblue.com/
2.5 Vegetația
Vegetația este reprezentată prin păduri,pajiști și stâncării.Aceste sunt repartizate pe etaje ,în funcție de condițiile climatice,orografice și pedologice.
Până în altitudinea de 1000 m se evidențiază etajul montan inferior, în care se dezvoltă făgetele pure sau în amestec cu alte foioase.Apar pe roci variate,pe soluri brune ,mezobazice,eubazice și brune podzolite.
Între 1000-1400 pe găsește larice(Larix decidua),în subarboret apare și zmeurul(Rubus Idaea).Însă în general la aceste altitudini ,pe expoziții variate se găsesc păduri de molid ,fag și brad(Abies alba).
Aceste păduri alcătuiesc etajul montan mijlociu.După defrișare pădurilor de fag pur și amestec de rășinoase ,din etajele montane inferioare și mijlocii,au fost realizate plantații de molid.
Al treilea etaj ,cel superior este alcătuit predominant din molid.Alcătuind o bandă continuă de molidiș între 1400-1600 m altitudine.În substratul ierbaceu poate fi întâlnit și afinul(Vaccinum myrtillus).
O atenție deosebită trebuie acordată tufărișurilor de smirdar,fiind o plantă ocrotită de lege,prezentă la altitudini cuprinse între 1380-1900 m .
(Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
Pe teritoriul Masivului Ciucaș sunt cuprinse 409 specii e fungi, din care 405 licheni pteridofite și 123 specii de briofite, fiind compusă din 92 de specii de hepatice și 31 de speci de mușchi.
Fig.22,Carateristici administrative și funciare ale Sitului Ciucaș,Sursa: Planul de Management al Situl Rosci 0038 Ciucaș,Fundația Carpați
Nici una din cele 409 specii de fungi nu este protejată, deși 99 (24,4%) dintre speciile de licheni, au fost cercetate cu cinci decenii în urmă și publicate tardiv (N.Toma,1977).
Însă pot afirma ca 152 de specii de floră sunt protejate din numărul total 1 200 de specii prezente, acest lucru reprezetând ( 12,7 %).” Cele 152 de specii floristice protejate se află în diverse grade de vulnerabilitate: 1 (0,7 %) extincte, 8 (5,3 %) neamenințate, 3( 5,4 %) vulnerabile, 111( 73 %) rare, 12 (7,9%) vulnerabile și rare, 1(0,6) amenințate și 26 (17,1 %) endemice.” (Planul de Management al Situl Rosci 0038 Ciucaș,Fundația Carpați, p.26)
2.6 Fauna
Cercetătorii au soldat un număr de 1 758 de specii de faună, acestea repartizându-se pe grupe majore de specii: mamifere- 60, păsări- 148, reptile- 5, amfibieni- 11, pești- 6, nevertrebrate- 1 508.
Din număr total de specii, 182 sunt protejate și 50 sunt endemice. Cele 182 de specii faunistice protejate sunt în diverse grade de vulnerabilitate și anume: 48- vulnerabile, 13- periclitate, 131- rare și foarte rare, 16- amenințate, 5- în declin și 2- monumente ale naturii.Acestea sunt repartizate în grupe majore de specii: mamifere-16, păsări-142, reptile-5, amfibieni-8, pești-2, nevertebrate-9.
(Planul de Management al Situl Rosci 0038 Ciucaș,Fundația Carpați)
Lumea animalelor din zona Ciucașului este bogată, ea fiind importantă atât din punct de vedere ecologic ,dar și peisagistic.Se observă prezența acvilei de sâncă și a cocoșului de munte, în zonele de jneapăn.Al treilea animal ocrotit este capra neagră.
În pădurile de conifere apare ursul și râsul.De asemenea,sunt prezente grupul păsărilor cântătoare : pițigoiul de brădet , pițigoiul de munte, pițigoiul moțat și mierla gulerată.
În pădurile de foiase sunt întâlnit căprioara, cerbul, veverița, jderul de munte, mistrețul, lupul și pisica sălbatică.Lumea apelor este populată cu păstrăv, zglăvoc,boiștean, alături de lipan și moioagă și mai rar, de clean.
(Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
2.7 Soluri
Cea mai bine reprezentată este clasa cambisolurilor cu o suprafață totală de 14. 623 ha (95 %), este formată din 4 tipuri de sol: eutricambosol, 10.266 ha reprezentând 66 %, subîmpărțită în subtipul de sol tipic – 9.025 ha, 58 % și litic – 1.201 ha, 8 % și acid – 4.397 ha, 28 %. Spodosolurile, în suprafață totală de 752 ha, 5 %, include trei tipuri de sol, respectiv: brun feriiluvial, subdivizat în tipic – 262 ha, 2 % și litic – 207 ha, 1 %; podzol, constituit tot din două subtipuri de sol, tipic – 119 ha, 1% și litic – 157 ha, 1 % și gleic, reprezentat printr-un singur subtip de sol, tipic –7 ha.
La polul opus se situează cele mai puțin răspândite clase de soluri. Suprafața însumată a acestora nu acoperă nici 1 % din teritoriu. Astfel, din molisoluri a fost identificat un singur tip de sol, rendzina – 56 ha, cu două subtipuri de sol : tipic – 16 ha și litic – 40 ha. Cea mai redusă apariție o are clasa de soluri neevoluate, reprezentată printr-un singur tip de sol, aluvial, subtipul tipic, cu doar 9 ha.(Planul de Management al Situl Rosci 0038 Ciucaș,Fundația Carpați)
Fig.23, Evidența și suprafața unităților edafice din fondul forestier,Sursa: Planul de Management al Situl Rosci 0038 Ciucaș,Fundația Carpați
2.8 Arii protejate
O serie de specii de plante rare sau endemice, au determinat declararea în spațiul muntos al Ciucașului unor arii protejate, cum ar fi :
Rezervația Tigăile Mari(complexă) are o suprafață de 4 ha, situată pe Culmea Tigăilor Mari.În cadrul ei sunt ocrotite atât formele de relief specifice,modelate în conglomerate, dar și plante calcifile și termofile, rezervația căpătând în acest mod caracter botanic.Dintre acestea , sunt ocrotite :floarea de colț, stânjenelul de munte , clopoțelul ,cupele , horștile , garofița etc.
Rezervația botanică Muntele Roșu , cu o suprafață de 2 ha, ocrotește exemplarele de smirdar , care în perioada de înfloresc în luna iulie,culoarea roșie a florilor a dus la adoptarea denumirii de Muntele Roșu.
Rezervația Zăganu (complexă,botanică și zoologică) are o suprafață de 3 ha, fiind situată în zona de stâncărie din Culmea Zăganului.În această zonă sunt prezente o serie de specii ale melcului Alopia, de asemenea sunt ocrotite plante rare sau endemice precum : Koeleria Transsilvanica , Acnotitum anthora, Senecio rupestris etc.
Rezervația botanică Bratocea ocrotește pâlcurile de jneapăn aflate pe versantul de vest al Culmii Bratocea și în zona de stâncărie de la vest și nord de Vârful Ciucaș.
Rezervația botanică Șuvitele Berii, situată pe Culmea Șuvițelor, include asociații vegetale dominate de prezența florii de colț.
2.9 Așezări
Mâneciu-Ungureni (500-650 m altitudine) este o comună aflată la 20 km S de Cheia, avale de confluența Teleajenului cu Telejenelul, la ieșirea din munte. Aici este și punctul terminus al căii ferate.
Vama Buzăului (700-800 m altitudine) se află situată la confluența Buzăului cu Buzăelul și Dălghiul, la 14 km de orașul Întorsura Buzăului, 52 km de Brașov și 112 km de Buzău.
Întorsura Buzăului (700 m altitudine), oraș situat pe cursul superior al Buzăului în sector în care acesta își schimbă direcția cursului cu 90°.
Stațiunea turistică Cheia este principala și tradiționala bază de plecare pentru ascensiunile în Masivul Ciucaș. Aceasta este situată la altitudini de 860-920 m, într-o depresiune intramontană, Cheia beneficiază de un bioclimat tonic, stimulativ. Aerul cu un grad ridicat de ionizare, și bogăția radiațiilor ultraviolete au determinat atracția pe care a exercitat-o acest mic sat de munte de altădată, devenit în timp stațiune balneoclimaterică.
Stațiunea vă pune la dispoziție multiple posibiltăți de cazare, existând numeroase hoteluri, vile, pensiuni, cabane și campinguri.
Capitolul III- Potențial turistic
Dezvoltarea turismului admite existența unui potențial turistic care, prin atractivitatea sa, să asigure integrarea zonei sau regiunii cu vocație turistică în circuitele turistice interne și internaționale și care să asigure accesul turiștilor prin amenajări corespunzătoare.
Elementele naturale sau antropice reprezintă resurse sau atracții turistice, acestea fiind materia primă pentru activitățile turistice.Componentele potențialului turistic sunt resursele naturale: factorii de cură din stațiunile balneo – climaterice, clima, vegetația, fauna, alte atracții de interes științific, cu caracter de unicat .
Potențialul turistic natural cuprinde totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale fizico-geografice (relief, climă, hidrografie, faună, floră) inclusiv caracteristici modificate sau amenajări ale acestora. Resursele naturale împreună cu resursele antropice, menite să îmbogățească și să faciliteze valorificarea rațională a potențialului turistic natural, asigură premisele transformării acestei oferte potențiale într-o ofertă turistică efectivă.
Potențialul antropic reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creației umane din punct de vedere cultural, istoric și tehnico-economic din cadrul unui teritoriu sau al unei așezări umane.
„Alcătuirea geologică impune formațiunile groase în care elementele calcaroase au o pondere însemnată.Două aspecte importante pentru turism sunt permeabilitatea care asigură izvoare bogate de apă la baza masei de conglomerate și heterogenitatea, care facilitează dezvoltarea reliefului variat, abundența elementelor calcaroase.
Relieful reprezintă componentul natural principal în peisaj, de acesta se leagă multe elemente de atracție turistică, câteva dintre acestea sunt: colții, coloanele, turnurile din jurul vârfurilor Ciucaș, Colții Nitrii, Tigăile, Zăganu, Grohotiș și multe altele.
În cazul condițiilor climatice, putem afirma că sunt favorabile desfășurării unei activități turistice permanente, însa frecvența mai mare fiind în intervalul iunie-octombrie pentru întreg masivul și permanent în lungul Teleajenului.
Din punct de vedere hidrologic, Teleajenul este mult mai accesibil și favorabil pentru turism.Vegetația se remarcă printr-o diversitate de elemente, majoritatea cu caracter endemic.Lumea animală este variată și are unele specii de interes cinegetic, pe culmile stâncoase a fost colonizată capra neagră, iar în apele principalelor pârâuri păstrăvul.”(Mihai Ielenicz, Laura Comănescu,(2006),România Potențial Turistic, Editura Universitară )
III. 1 Potențial turistic natural
Cetatea Țigăilor
Cetatea Țigăilor reprezintă atracția Ciucașului, acestea vădesc un grad avansat de fragmentare, generat de procese de modelare .
Ele au aspectul unor coloane înmănuncheate,unite la bază și deteșate sau chiar izolate în partea superioară.Întreg ansamblu stâncos este brăzdat de șanțuri de eroziune și hornuri create de șiroirea apelor.De asemenea se observă prezența a numeroase polițe structurale, înclinate ușor, iar la baza șanțurilor de eroziune s-au acumulat conuri de grohotiș.Șanțurile având tendița să se adâncească.
Fig.24, Tigăile Mari,
Sursa: https://www.travelgirls.ro/
Fig.25, Cetatea Tigăilor
Sursa: https://www.travelgirls.ro/
1.2 Fântâna lui Nicolae Ioan
„Fântâna lui Nicolae Ioan, cunoscută în trecut sub denumirea de Fântâna Trei Izvoare, se află la o altitudine de 1350 m și reprezintă izvorul de drept al Teleajenului. Prima construcție a fântânii a fost în anul 1940. În semn de omagiu, numele președintelui Asociației Turistice România Pitorească în perioada 1934-1940, Nicolae Ioan, a fost atribuit captării izvoarelor din Valea Berii, lângă poteca ce leagă cabana Muntele Roșu de cabana Ciucaș.”( Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,Agenția de Plăți pentru Dezvoltarea Rurală și Pescuit, Ghid de informare și promovare a turismului în zona Curbura Carpaților)
Fig.26, Fântâna lui Nicolae Ioan,https://www.geocaching.com/
1.3 Babele la sfat
Această formă ilustrează procesul de deteșare a coloanelor, șanțurile de eroziune și firidele de coraziune, datorându-se eroziunii exercitată de vânt prin lovire cu alte particule solide. Aceste procese au străpuns stânca în anumite locuri, astfel formându-se ferestre și detașând coloanele cu siluete diferite în funcție de consistența orizonturilor.(Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
Fig.27, Babele la Sfat, sursa: https://www.meetsun.ro/
1.4 Chei
Cheia reprezintă o formațiune geomorfologică,fiind formată dintr-o porțiune de vale strâmtă, cu versanți înalți, săpați în roci. Câteva exemple de chei din Munții Ciucaș sunt:
Cheile Cheiței localizate în conglomerate, pe zona văii Teleajenului numită Cheița, unde valea se îngusteaza între culmile Balabanu și Babeșu, formând cascade si repezișuri.
Alte chei întâlnite sunt Cheile Pârâului Alb și Cheile Strâmbului.
În cadrul Văii Stânii au fost formate în conglomerate chei, cu o îngustare cu repezișuri și săritori, sălbatice, pe o lungime de 1 km. Pereții înregistrează o înălțime variind între 70-100 m cu depărtări de până la 10 m.
Fig.28, Cheile Cheiței
Sursa: https://www.flickr.com/
Fig.29,Cheile Strâmbului
Sursa: https://mapio.net/
1.5 Colțul Muntele Roșu
Acesta reprezintă singurul perete de calcar din Ciucaș. De asemenea, a fost primul loc de cățărare deschis și echipat de Andrei Vârlan în Ciucaș din anul 1972, cu Liviu Rădulescu, Liviu Omat, Marian Toma, Gigi Butu și multi alții.Colțul Muntele Roșu este un loc ideal de școală și antrenament de alpinism având în componență 10 pasaje pitonate, astffel, permițând efectuarea de diverse procedee tehnice.
Câteva aspecte despre trasee, acestea converg către platforma de regrupare de la copacul de deasupra "Tavanului".
Fig.30, Colțul Bratocei
Sursa:https://www.climbromania.com/
1.6 Sfinxul Bratocei
Sfinxul Bratocei este poziționat în partea central-sudică a Masivului Ciucaș și S – Culmii Bratocei, în nordul stațiunii turistice Cheia. Acest monument al naturii fiind situat pe teritoriul administrativ al comunei Măneciu, în apropierea rezervației naturale Tigăile din Ciucaș.Formarea Sfinxului s-a produs prin lărgirea excesivă a fisurilor și degajarea inegală a planurilor de strat.(Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
Fig.31, Sfinxul Bratocei
Sursa:https://ro.wikipedia.org/
1.7 Colții Bratocei
Este un caz incipient de fragmentare.Văzuți de la bază, ei au aspectul unor turnuri de cetatea înalte de 80-90 m, cu secțiune rotundă.
Exceptând câteva șanțuri de șiroire și câteva fisuri, pereții lor verticali sunt netezi, de unde și aspectul de monolit.Priviți de sus, ei apar ca promontori ai Culmii Bratocea care nu au fost detașați de aceasta.(Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
Fig.32, Colții Bratocei
Sursa: https://muntii-nostri.ro
1.8 Stânca Mâna Dracului
Reprezintă o stâncă izolată,înaltă de 40-50 m find aflată la nord-vest de Vf.Ciucaș,ce se aseamănă cu cinci degete inmănuncheate. (Dănuț Călin,Prin Munții României c.Ciucaș,Ed.ErPress, 2005)
Fig.33, Mâna Dracului
Sursa: https://muntii-nostri.ro
1.9 Turnul Goliat
În cazul stâncilor mari,desprinderea unor blocuri de rocă cu volume de câțiva metri cubi, a favorizat existența planurilor de strat și a fisurilor ce au dus la formarea unor surplombe caracteristice.Reprezentativ este Turnul Goliat. (Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
Fig.34, Turnul lui Goliat
Sursa: https://www.google.ro/maps/
1.10 Cascada Urlătoare
Cascada se găsesște în localitatea Vama Buzăului la 3 km de Rezervația de Zimbrii.Aflată la 50 km de Brașov în Munții Ciucas, nu este prea vizitată de turiști, deoarece puțini știu de existența ei.Roca calcaroasă prinde pe alocuri o culoare roșiatică.De asemenea, priveliștea este întotdeauna apreciată de turiști, chiar dacă puțini o cunosc. Acest fenomen hidrogeologic cu front liniar de izvoare cu depuneri majore de tuf calcaros, aproape că urlă.
(,Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți pentru Dezvoltarea Rurală și Pescuit,Centru de Infotmare Turistica Vama Buzăului,Ghid de informare și promovare a turismului și culturii în zona Curbura Carpaților)
Fig.35 și 36,Cascada Urlătoare
Sursa: https://jurnaldehoinar.com/
III.2. Rezervații naturale
2.1 Rezervația Tigăile Mari
Are o suprafață de 4 ha, situată pe Culmea Tigăilor Mari.În cadrul ei sunt ocrotite atât formele de relief specifice,modelate în conglomearate,dar și plante calcifile și termofile, rezervația căpătând în acest mod caracter botanic.Plante ocrotite:floarea de colț,stânjenelul de munte, clopoțelul, cupele, horșile, garofița. (Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
Fig.37,Floare de colț,
Sursa: http://www.scenery.ro/
Fig.38, Garofița Fig.39,Cupel
Sursa: https://www.flickr.com/ Sursa : https://www.flickr.com/
2.2 Rezervația botanică Muntele Roșu
Această rezervație are o suprafață de 2 ha,fiind situată pe muntele cu același nume.Ocrotind exemeplarele de smirdar, care în perioada de înflorire, și anume, luna iulie, datorită culorii roșii a florilor, a dus la adoptarea denumirii de Muntele Roșu. (Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
Fig.40, Bujor de munte,
sursa:Ică Giurgiu,(2009),Ciucaș,Vol.2, Natura României,nr 16, august 2009
2.3 Jneapănul de pe muntele Bratocea
Este localizat la limita superioară a pădurii de molid,sectorul sud-vestic al Munților Ciucaș fiind formată din mai multe pâlcuri (circa 2 ha) care se găsesc pe versantul de vest al Culmii Bratocei, sub Vârful Bratocea (1827 m). (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți pentru Dezvoltarea Rurală și Pescuit,Centru de Infotmare Turistica Vama Buzăului,Ghid de informare și promovare a turismului și culturii în zona Curbura Carpaților)
Privit de pe culmile vecine, ea se impune în peisaj prin monotonia liniei de creastă, printr-un sector de pajiște, dezvoltat la peste 1550 m altitudine, prin versanții aproape abrupți, secționați de mai multe văi seci.
2.4 Rezevația Zăganu
Rezervația Zăganu(complexă, botanică, zoologică) are o suprafață de 3 ha și este situată în zona de stâncărie din Culmea Zăganului.Alături de o serie de specii ale melcului Alopia, aici sunt ocrotite o serie de plante rare sau endemice. (Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
2.5 Rezervația botanică Bratocea
Se întinde pe 2 ha, ocrotind pâlcurile de jneapăn aflate pe versantul de vest al Culmii Bratocea și în zona de stâncărie de la vest și nord de Vf. Ciucaș. (Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
2.6 Rezervația botanică Șuvitele Berii
Se extinde pe o suprafață de 2 ha, situată pe Culmile Șuvițelor, incluzând asociații vegetale, dominante se observă prezența florii de colț. Aflat în bazinul superior al Teleajenului. Aceasta a rezultat din unirea apelor mai multor prâie care coboară în depresiunea Poiana Stâncii, între acestea, cele mai bogate venind din nord-vestul Muntilor Ciucas. Două — Valea Stânei și Prâul Alb — se impun în peisaj prin dimensiuni și debite bogate.
Interflu-viul care le separă, culmea Suvițelor, constituie unul din sectoarele cele mai frumoase din Munții Ciucaș, în cea mai mare parte o vegetație complexă în care precumpănesc pajiștile cu tufărișurile cu afin, merisor , smirdar, coacaz s.a.
O buna parte a Culmii Suvițelor, inclusiv sectorul de chei, formează rezervația care ocrotește floarea de colț. În urma cu două decenii era destul de răspândită pe stâncăriile Ciucașului.Însă,culesul abuziv a avut ca efect limitarea locurilor unde mai poate fi zarită.
2.7 Rezervația naturală “Valea Zimbrilor”-Vama Buzăului
A fost înființată în noiembrie 2008, fiind localizată în comuna Vama Buzăului, satul Acriș, accesul realizându-se prin DN10/DC49A. La început rezervația adăpostea în incita ei 26 de exemplare de zimbri,de asemenea putem întâlnii și cerbi și căprioare.Rezervația deține o suprafață de 90 ha, din care 10 ha pășune (actualul țarc) și 80 ha pădure (unde se impune extinderea).
Fig.41,Zimbru
Sursa: https://site.judbrasov.ro/page_Rezerva-ia-Natural-Valea-Zimbrilor_116.html
Fig.42 și 43, SURSA Galeri Proprie
Fig.44, Plan de extindere a Rerevației
Sursa: Galerie Proprie
Fig.45, Flux turiști din Rezervația Naturală”Valea Zimbrilor”, Sursă:Date prelucrate de la Primaria Vama Buzăului
III.3. Potențial turistic antropic
3.1 Mânăstirea Cheia
Mânăstire ortodoxă aflată în județul Prahova, sat Cheia, în apropierea pasului Bratocea, frontiera ce separa odinioară Valahia de Transilvania, la o altitudine de 897 m, la poalele Munților Ciucaș (Carpații Orientali).
Mânăstirea Cheia datează din 1770, când ciobanii din Sacele- Brasov ridica aici un schit de lemn.
Fig.46, Intrare Mânâstirea Cheia, Fig. 47, Mânăstirea Cheia,
Sursa Galerie Proprie Sursa Galerie Proprie
3.2 Flori de mină
Muzeul găzduiește importante piese din colecția de flori de mină “Mihai Viteazul”, piesele reprezentând mărturii materiale ale evoluției mediului natural. De asemenea, se întâlnesc o mare varietate de forme și culori, florile de mină de la Cheia impresionează și cuceresc prin strania lor frumusețe.
În incinta muzeului se găsesc 22 de vitrine fiiind expuse 170 de piese, grupate pe criterii științifice riguroase și pe moderne principii muzeistice.Turiștii pot achiziționa diverse obiecte de podoabă, realizate din cristale, precum și minicolecții de flori de mină.
Fig.48 și 49, Muzeul Flori de Mină,
Sursa Galerie Proprie
În ceea ce privește fluxul turiștilor putem afirma, că numărul acestora este în creștere în lunile ianuarie,februarie și martie a fost vizitat de aproximativ 1200 de persoane.Muzeul fiind cel mai vizitat în perioada sezonieră, și anume, vara.Acest lucru datorându-se necolaborării muzeului cu o agenție de turism pentru promovarea sa.
3.3 Muzeul de Antropologie Francisc I. Raine
Muzeul este localizat în satul Cheia, fiind amenajat în casa de vacanță a savantului Francisc I.Raine, în incinta muzeului putem descoperi operele și activitatea medicului, profesorului, cercetătorului care a instituționalizat antropologia românească și a înscris-o în circuitul valorilor științifice internaționale.
Muzeul este dotat cu echipamente electronice de ultimă generație, care permit turistului nu numai să urmărească filme pe teme de antropologie, dar și să afle diverse date interesante despre propria-i persoană – profil psihologic, bioritm sau fizionomie.
Muzeul este vizitat tot timpul anului de turiștii care vin în zona stațiunii Cheia.
Fig.50 și 51, Muzeul de antropologie Francisc I. Rainer
Sursa Galerie Proprie
Fig.52,53,54 Exponate Muzeul de Antropologie,
Sursa Galerie Proprie
3.4. Ruinele Capelei Catolice
Ruinele Capelei Catolice a reprezentat un lăcaș de cult pentru slujbașii catolici ai Ociului Vamal și clădirilor anexe ale acestei instituții din secolul XV. Perioada de timp în care s-a slujit în locul acesta, este incertă, însa există surse care indică secolul XVI, sau chiar XVIII.
Fig.55, Ruinele Capelei Catolice,
Sursa: http://www.muntesiflori.ro
3.5. Vechiul pichet de grăniceri
Alte obiective care ne prezintă istoria zonei sunt ruinele pichetului de grăniceri și cele 7 Festung-uri (întăriri) sunt amplasate în trecătoare, la intrarea în localitatea Vama Buzăului dinspre granița cu Țara Românească.
Fig.56, Vechiul pichet de grăniceri,
Sursa http://www.muntesiflori.ro/
3.6. Expoziția Taberei de sculptură
În comuna Vama Buzăului, se organizează un concurs de sculptură pentru care artiștii se pregătesc cu lucrări realizate în lemn sau metal. Sculpturile sunt expuse în sat pe parcursul întregului an. Aceste opere de artă dau un aer excentric zonei liniștite.
Fig.57, Câteva exponate sculptate,
Sursa http://www.muntesiflori.ro/dalghiu/
3.7. Biserica Ortodoxă „Înălțarea Domnului”
A fost construită în anul 1848 în stil bizantin, biserica fiind restaurată în 1880, iar în anul 1900 a fost tencuită. În 1958 s-au realizat reparații interioare, iar biserica a fost pictată de către pictorul Iosif N. Vasu din București împreună cu echipa de pictori Ștefan Chioreanu, folosind tehnica frescei. Biserica din Vama Buzăului reprezintă o unitate distinctă. Lângă biserică se află și cimitirul central „Înălțarea Domnului”.
Fig.58, Biserica Ortodoxă „Înălțarea Domnului”,
Sursa http://www.infovamabuzaului.ro/
3. 8. Biserica Suzana
Este situată la o distanța de 40 km de orașul Vălenii de Munte, pe valea râului Teleajen. Reprezintă un monument istoric,iar în aceste locuri, prima așezare monahala a fost ridicata în anul 1740. Aceasta era o biserica din bârne ce purta hramul ''Sf. Ierarh Nicolae'', hram pe care îl are și astăzi.
Fig.59, Biserica Suzana
Sursa: https://ro.wikipedia.org/
3.9. Biserica Ortodoxă „Sfântu Gheorghe”
Localizată în Întorsura Buzăului, aceasta a fost construită pe lăcașul unei vechi biserici din lemn de brad, a cărei sursă de datare o constituie clopotul mic pe care este înscris anul 1475.Biserica a fost menționată pentru prima dată în 1797, într-un tabel cu parohiile românești.
Fig.60, Biserica Ortodoxă „Sfântu Gheorghe”
Sursa http://parohia.ortodoxa-intorsura.ro
3.10. Biserica Ortodoxă „Sfântu Gheorghe” din Floroaia Mare
Biserica ortodoxă cu același hram, „Sfântul Gheorghe”,a fost construită în anul 1958. În anul 1975, sfântul lăcaș a fost mărit. Biserica a primit o formă treflată, cu absidele în formă de poligoane cu laturi inegale, deasupra fiecărei abside înălțându-se câte un turn acoperit cu tablă.
Fig.61, Biserica Ortodoxă „Sfântu Gheorghe” din Floroaia Mare
Sursa http://www.infovamabuzaului.ro/
3.11 Biserica ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului” din Brădet
Biserica ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului”,a fost construită în anul 1938. Biserica are o lungime de 24 metri, fiind zidită din piatră bloc și cărămidă, în formă de cruce treată cu două abside, cu două turnuri în față și cupola în mijloc.
Fig.62, Biserica ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului” din Brădet,
Sursa https://www.google.ro/maps/
3.12 Muzeul "Natura vaii superioare a Teleajnului"
Muzeul Natura Văii Teleajenului prezintă o sinteză a arealului specific acestei zone – flora, vegetația, fauna, relieful, peisajul.Muzeul oferă nu numai informațiile științifice, dar și surpriza, senzațiile și emoțiile unei inedite plimbări prin pădure.
Fig.63, Muzeul "Natura vaii superioare a Teleajnului"
Sursa:http://muzbioph.ro/
3.13 Biserica Ortodoxă „Sf Simeon Stâlpnicul” Acriș
Localizată în satul Acriș, comuna Vama Buzăului, biserica se află în apropierea Rezervației naturale „Valea Zimbrilor”.
Fig.64, Biserica Ortodoxă „Sf Simeon Stâlpnicul” Acriș
Sursa Galerie Proprie
Capitolul IV- Tradiții și obiceiuri
În cadrul teritoriului Carpații de Curbură există multe tradiții și obiceiuri locale.Anumite obiceiuri sunt comune pentru tot teritoriul, în timp ce în unele zone întâlnim tradiții specifice locului. Câteva obiceiuri comune sunt Mărțișorul – Baba Dochia, obiceiurile de Paște și obiceiurile de iarnă.
1.Sărbătoare „ Fiii satului”
Această sărbătoare este organizată anual în luna aprilie și are drept scop cinstirea și recunoașterea valorilor umane locale. În cadrul acestui eveniment se acordă două tituluri, și anume, „Fiu al satului” și „Cetățean de onoare al Comunei Vama Buzăului”, aceste titluri sunt acordate sunt acordate pe baza contribuției la dezvoltarea comunității. Pe parcursul festivalului au loc expoziții de obiecte locale de artizanat și degustare de produse traditiționale.
2.Sărbătoarea „ Gospodarul Vămășan”
O altă sărbătoare tradițională este „Gospodarul Vămășan” având loc în luna august, scopul sărbătorii fiind menținerea tradițiilor și promovarea zonei. Se organizează prezentări de animale, concursuri de pescuit și de tăiere a buștenilor. Lemnul rezultat fiind folosit pentru confecționarea mobilierului.
3.Fasching-ul sau carnavalul
Obicei ce datează din secolele XV-XVI. Are loc în perioada Postului Paștelui (înainte de intrarea în Postul Paștelui, potrivit calendarului Bisericii Evanghelice), este un bun prilej de bucurie, dans și voie bună, dar mai ales de a reuni comunitatea, intr-un ritual ce simbolizează triumful luminii asupra întunericului. Carnavalul începe de joi, prin așa-numita Weiberfastnacht (Carnavalul Femeilor), și se desfășoară neîntrerupt până marți, zi numită în tradiția occidentală, Faschingsdienstag, Mardi Gras.În cadrul obiceiului se organizarea un alai cu măști ce străbate ulițele comuității, agitând clopoței și tălăngi pentru alungarea spiritelor malefice. Gazdele de obicei oferă daruri alaiului.
5.Festivalul de încodeiere a ouălor la Întorsura Buzăului
Festvalul are loc în comuna Brădet la Căminul cultural. În cadrul festivalului, turiștii pot admira diferite tehnici de încondeiere a ouălor și o expoziție cu ouă frumos încondeiate din zona Buzăului.
5.Festivalul folcloric „Ciobănașul”
Festivalul folcloric „Ciobănașul” are loc în prima duminică a lunii septembrie, de aproximativ 40 de ani. Scopul festivalului este valorificarea elementelor autentice ale tradiției muzicale și coregrafice din diferite zone etno-folclorice românești. La acest festival participă atât ansambluri din zona Întorsurii Buzăului (Sita Buzăului, Barcani, Dobârlău și Barcani), cât și din alte județe (Harghita, Brașov, Buzău, Bacău, Neamț, Vrancea, Prahova și Mureș) sau chiar din alte țări (Republica Moldova, Ungaria, Italia și Iugoslavia). În ultimii 20 de ani, festivalul are un caracter interregional, participanți aparținând din 10-15 județe și internațional.
6.Festivalul „Muzica tradițională și populară sunt ca acasă”
Este organizat cu scopul de a păstra și de a transmite viitoarelor generații,obiceiurile tradiționale. Pe timpul festivalului se organizează: expoziții de animale, concursul cu premii „Cel mai frumos animal”, spectacole populare naționale având participanți din toată țara.
7.Pusul Cănilor
Acest obicei se făcea de Anul Nou pentru pretendenții la însurătoare sau la măritiș. Obiceiul era practicat de femeile vârstnice care așezau sub cănile de pământ: cărbune, bani, un pieptene, o floare etc. Dacă tânărul sau tânara nimerea sub cana ridicată cărbune sau floare semnifica că viitoarea pereche era neagră sau frumoasă ca o floare.
8.Iordănitul
Iordănitul reprezintă urarea de bine pentru noul an în care se intra. Grupurile de flăcăi pe cine întâlneau în cale, în special pe bărbați, îi ridicau în poziție verticală de la pământ, făcându-le o urarea de bine pentru Anul Nou. Flăcăii erau răsplătiți cu bani, cozonaci precum și în zilele noastre la colindat.
9.Strigatul
Strigatul se practică la lăsatul secului de Paști, flăcăii se urcau pe înălțimile apropiate de sat, în pomi, și strigau sub formă dialogată în liniștea serii, calitățile și defectele fetelor de măritat însă puneau accent pe defecte.
Capitolul V- Infrastructura turistică
Turismul nu se poate dezvolta în mod satisfăcător decât în condițiile în care se oferă suficiente posibiliăți de cazare, masă, agrement, transport, etc, în pas cucerințele pieței.
V.1 Infrastructura de cazare
Clasificându-le, unitățile de cazare sunt: hoteluri, moteluri, cabane, vile pentru turiști, campinguri, sate de vacanță, tabere școlare, pensiuni urbane, pensiuni rurale, etc.
În primă fază, trebuie menționat faptul că sectorul montan propriu-zis este în mare parte lipsit de amenajări pentru cazare, cabane, hoteluri, vile, etc., acestea fiind în marea lor majoritate în imediata apropiere a drumurilor auto și a sectorului montan, deci în zonele limitrofe Munților Ciucaș.
În continuare, m-am axat mai mult pe structurile de cazare aflate în imediata apropiere a Munților Ciucaș. Capacitățile de cazare în această zonă sunt destul de variate.
Pot afirma faptul că, în județul Prahova,în comuna Măneciu domină zona din punct de vedere al pensiunilor agroturistice, de asemenea fiind si cea mai variată din punct de vedere a structurilor turistice, acest lucru se datorează în principiu prezenței Stațiunea Cheia. În comunele apropiate structurile de cazare sunt foarte puține din punct de vedere numeric.
Câteva exemple de structuri de cazare întâlnite în zona noastră de studiu:
Pensiunea CARMEN – comuna Măneciu, Cheia, Jud. Prahova
Casa DORA – Comuna Măneciu,Cheia, Jud. Prahova
Pensiunea CU NOROC – Comuna Măneciu, Cheia, Jud. Prahova
Vila ALEXIA – Comuna Măneciu, Cheia, Jud. Prahova
Cabana PERLA – Comuna Măneciu, Cheia, Jud. Prahova
Pensiunea MEDINA- Comuna Măneciu, Cheia, Jud. Prahova
Pensiunea SILVIAN – Comuna Măneciu, Cheia, Jud. Prahova
Gospodăria Lui Nea Ion- Comuna Vama Buzăului, Jud. Brașov
Pensiunea la Răscruce- Comuna Vama Buzăului, Jud. Brașov
Casa Nițu- Întorsura Buzăului,Jud. Covasna
Pensiunea Alice- Comuna Mâneciu,Jud.Prahova
Fig.65, Tabel structuri de primire turistică,Date prelucrate după: INSSE, 22.05.2019
Fig.66, Grafic Structuri de primire turistica cu funcțiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri,, Date prelucrate după: INSSE, 22.05.2019
După cum putem observa în comuna Vama Buzăului, ce aparține de jud. Brașov, structurile de cazare sunt pensiunile, acestea fiind de două tipuri, și anume, pensiuni turistice și agroturistice. În intervalul 2001-2018 , au intervenit anumite modificări în ceea ce privește numărul pensiunilor. Conform datelor INSSE în anul 2001 erau 13 pensiuni, însă numărul lor au scăzut drastic în perioada 2005-2018. În prezent exista cinci pensiuni agroturistice și una turistică.(fig.66)
Fig.67, Grafic capacitate de cazare turistică Vama Buzăului, Sursa: INSSE, 22-05-2019
Evoluția descendentă din anul 2008-2016 este determinată de reducerea numărului de locuri din pensiuni și desființarea unor unități de cazare. Traseul ascendent ulterior se datorează deschiderii de noi pensiuni.(fig.67)
Fig.68, Grafic înnoptări în structuri de primire turistică în Vama Buzăului,
Sursa INSSE, 22-05-2019
În graficul de mai sus putem observa o creștere în cazul înnoptărilor din comuna Vama Buzăului,în anul 2018 înregistrând 3598.(fig.68)
Fig.69, Grafic sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică Vama Buzăului,
Sursa INSSE, 22-05-2019
În ceea ce privește comuna Măneciu înregistrează cel mai mare număr atât din punct de vedere a structurilor de cazare, cât și a sosirilor și înnoptărilor.Acest fapt se datorează diversității unităților de cazare și promovarea zonei mult mai accentuat față de celelate două comune din împrejurime.
Fig.70,Structuri de primire turistica cu funcțiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri Măneciu, Sursa INSSE, 22-05-2019
După cum putem observa în graficul alăturat predomină ca unitate de cazare pensiunile agroturistice, în anul 2011 existând 16 pensiuni, iar celelate tipuri de cazare sunt cuprinse intre unu și patru unități.(fig.70)
Fig.71, Grafic sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică,Sursa INSSE, 22-05-2019
Astfel, putem afirma că, comuna Măneciu este cea mai favorizată de către turiști datorită diversității unităților de cazare și promovării acesteia.Comuna Măneciu este preferată de turiștii veniți, pentru diverse forme de turism, în zona Munților Ciucaș. Aceștia chiar daca vin pentru a vizita diverse obiective turistice aflate în acest areal (muzee, biserici etc.) preferă să se cazeze în localitațile limitrofe Munților Ciucaș. În cazul înnoptărilor din zona Masivului Ciucaș, comuna Măneciu este pe primul loc fiind urmată de Vama Buzăului. Această localitate înregistrează o creștere în ultimii doi ani.(fig.73)
Fig.72, Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri de primire turistica, judete si localitati, Sursa INSSE, 22-05-2019
Fig.73,Înnoptări în structuri de primire turistică ,
Sursa INSSE, 22-05-2019
V.2.Infrastructura de transport
Masivul Ciucaș pare izolat de localități, însă acesta se află în apropiere de trei mari centre urbane, Brașov, Ploiești și Buzău.
Drumurile din apropierea masivului îi dau roată sau pătrund radiar în spațiul său.Astfel, accesul se poate realiza ușor din toate direcțiile.Cel flux de turiști cel mai important se înregistrează pe drumul naționl ce leagă Bucureștiul de cele două mari centre urbane, și anume, Brașov și Ploiești.
Alt drum important este (DN) 1A acesta nu străbate în totalitate stațiunea Cheia, ci o ocolește sub abruputurile Ciucașului, apoi reintră pe Valea Teleajenului superior,apoi urcându-se în Pasul Bratocea.
Din drumul național București-Cheia-Brașov, mai sus de Mânăstirea Suzana, în punctul Mogoș, se desprinde un drum forestier, Mogoș-Valea Pridvarea-Valea Telejenel-Poiana Stânei(11 km lungime), permițând accesul în partea de S-E a Ciucașului.
Din Poiana Stânei, drumul forestier urcă în Pasul Bratocea și trece în bazinul superior al Buzăului, apoi urmărește spre nord valea acestuia, ajungând la Vama Buzăului și mai departe pe drum asfaltat la Întorsura Buzăului.
Nu în ultimul rând, drumul cel vechi în legătura dintre Muntele Roșu- Șaua Balabanu- Podul Berii, poate fi abordat de cei ce vor să urce direct la Cabana Muntele Roșu. .(Dănuț Călin,Prin Munții României Ciucaș,Ed.Erc Press, 2005)
Capitolul VI- Tipuri de turism din regiune
În regiunea Munțiilor Ciucaș regăsim diferite forme de turism, precum: turismul montan, cultural, agroturism, religios, de odihna și recreere, ecoturism.
În continuare, vom detalia cateva forme de turism pe care le întâlnim în această zonă.
VI.1. Turism montan
Având în vedere că studiul nostru se referă în mare parte la favorabilitatea turistică a Munților Ciucaș, putem spune că aici regăsim zone pitorești si peisaje care au contribuit la creșterea economică a regiunii prin valorificarea turistică. Patrimoniul natural de interes național din împrejurimile principalelor creste montane cuprinde arii protejate, dar și zone cu complexitate mare și resurse.
Munții Ciucaș reprezintă unul dintre cele mai importante obiective turistice, înregistrând un flux de turiști în creștere, accesul în această zonă fiind destul de accesibil datorită cailor de acces care duc aici.
În această zonă montană se poate practica diferite sporturi de iarnă și ciclism.
În orașul Întorsura Buzăului, turiștii pot practica acest sport în zona Dealul Taberei, unde există o pârtie și un teleschi. În această localitate se organizează concursul de schi „Campionii Buzaielor”.
1) Traseul Stațiunea turistică Cheia(900m)- Cabana Muntele Roșu(1280)- Cabana Ciucaș(1595 m)
Turiștii vor urma marcajul bandă galbenă, iar durata traseului este două- trei ore.Acest traseu este cel mai frecventat din masiv, și are ca punct de plecare centru Stațiunii Cheia
2) Traseul Pasul Bratocea(1271 m)- Colții Bratocei- Culmea Bratocei- Șaua Tigăilor- Vârful Ciucaș (1954 m)
Marcaj: Bandă roșie
Timp de mers: 3-4 ore
3) Cabana Muntele Rosu (1280m) – Varful Muntele Rosu (1765m) – Varful Gropsoarele (1833m)– Saua Gropsoarele (1663m) – Cabana Ciucas (1595m) – Valea Paraului Rosu – Cabana Muntele Roșu
Timp de mers: 5-6 ore
Marcaj: Triunghi Roșu, Cruce Roșie
4) Stațiunea Cheia (900 m)- DN 1A- Podul Berii- Valea Berii- Fântâna „Nicolae Ioan” (1350 m) – Cabana Ciucaș (1595 m)
Marcaj: Cruce Albastră
Timp de mers: 3-3 1/2 ore
5) Pasul Bratocea (1268m) – Culmea Bratocea – Șaua Tigăilor (1745m) – Vârful Ciucaș (1954m) – Tigăile Mari –Valea Tigăile – Șaua Tigăilor – Culmea Bratocea – Pasul Bratocea
Marcaj: Bandă roșie
Timp de mers: 7-8 ore
VI.2. Turism cultural
Poate fi practicat în zonă datorită existenței a unor obiective care poartă pecetea spiritului creator al oamenilor acestor locuri, din cele mai vechi timpuri, ce au rezistat până astăzi. Este tipul de turism care asigură accesul celor interesați la impresionanta ladă de zestre, specifică locuitorilor zonelor montane.
Județele Prahova,Covasna și Brașov reprezintă zone aflată în imediata apropiere a Munților Ciucaș, având o bogată moștenire istorică, evidențiată prin muzee,case memoriale și mai ales mânăstiri.
VI.3. Ecoturism
Reprezintă singura formă de turism responsabil în natură care respectă valorile acesteia și contribuie la menținerea ei neschimbată în timp. O componentă importantă o constituie ridicarea nivelului de trai al comunitaților locale implicate în activitățile turistice și să reprezinte în același timp o modalitate de reducere a presiunilor pe care comunitățile locale le exercită asupra ariilor protejate
Scopul principal a rezervațiilor este conservarea biodiversității, dezvoltarea activităților turistice făcându-se de așa manieră încât să nu cotravină obiectivelor de conservare.
Interesul crescut la nivel mondial pentru acest gen de activitate îl recomandă ca fiind o activitate de viitor pentru că un număr tot mai mare de turiști se orientează spre practicarea ecoturismului și doresc să se implice în acțiuni de conservare a naturii valoroase.
VI.4. Agroturism
Localnicii comunelor Vama Buzăului, Budila, Prejmer, Măneciu cât și cei din orașul Întorsura Buzăului, au întâmpinat cu entuziasm cererea turistică construind pensiuni, care, prin strânsă legătură cu viața rurală autentică, oferă experiența neprețuită a activităților tradiționale.De asemnea, această zonă reprezintă o așezarea pitorească, hărnicia locuitorilor și mediul înconjurător fiind atribute propice dezvoltării agroturismului cu o infinită suită de produse naturale, de servicii și nu în ultimul rând activități de divertisment inedite.
În cadrul pensiunilor locale, turiștii se bucură de preparate tradiționale sănătoase, de focuri de tabără . La dezvoltarea agroturismului au contribuit și multitudinea de biserici cu obiecte de cult de mare importanță spirituală și documentară, ruinele și vestigiile ce stau drept mărturii pentru istoria locului, rezervațiile și obiectivele turistice naturale.
VI.5. Turism de recreere
Această formă de turism valorifică formele cadrului natural, astfel cei interesați pot să parcurgă trasee montane de o frumusețe inedită, să observe flora, să remarce elemente de faună deosebite. Aici diversitatea florei, faunei și reliefului oferă turiștilor informații inedite, totul păstrând a fi clădit anume spre a cuceri inimile turiștilor. Pe traseele turistice din Munții Ciucaș, întâlnești o străveche ocupație românească păstoritul care conferă peisajului un specific aparte.
Acest tip de turism antrenează în zonă cel mai mare număr de persoane, fiind practicat de toate categoriile de vârste, stabilind puntea între om și natură, oferindu-i acestuia posibilitatea de înlăturare a stresului cotidian, de regăsire a simțurilor umane.
VII. Analiza SWOT
VII.1 Cadrul natural
VII.2 Potențialul turistic
VII.3 Infrastructura
VII.4 Mediul
VII.5 Dezvoltarea rurală
Idei în vederea dezvoltării turismului în cadrul împrejurimilor Munțiilor Ciucaș
Acest sector montan dispune de un potențial turistic deosebit. Relieful minunat, ne oferă priveliști încântătoare și ne dă posibilitatea parcurgerii unor trasee de neuitat, cu tradiții și obiceiuri unice; toate acestea pot creea, o destinație perfectă pentru multi turiști. Însă, poate datorită lipsei de fonduri sau datorită faptului că personalul care are misiunea de a dezvolta turistic această zonă, este slab pregătit, această parte a zonei montane are de suferit.
Iată câteva dintre activitățile care ar putea schimba situația :
Atragerea de fonduri europene, sau fonduri din surse interne, lucru esențial pentru a demara anumite proiecte în scopul dezvoltării turismului
Modernizarea infrastructurii turistice în toate localitățile cu profil turistic și agroturistic, infrastructura jucând un rol foarte important
De la promovarea de produs, se poate trece la promovarea imaginii.
Dezvoltarea acțiunilor de agreement și divertisment în localitățile turistice diferențiate pe vârste, pentru a avea o gamă largă de acoperire,
Crearea unor branduri turistice
Implicarea firmelor private
Ridicarea calității reurselor umane din turism
Programe pentru dezvoltarea unor rețele de producători de artizanat si suveniruri, acestea fiind apoi comercializate în zona noastră de studi, suveniruri cu specificul zonei
Actualizarea paginilor web dedicate turismului precum și perfecționarea acestora
Dezvoltarea ecoturismului
Adaptarea și extinderea programelor de pregătire-formare la nivelul școlilor europene de turism.
Amenajarea domeniului schiabil din stațiunea Cheia și implicit dezvoltarea turismului românesc, sunt obiective ce fac parte din Programul Național de Dezvoltare SUPERSCHI ÎN CARPAȚI, program de interes național având componenta principală “turism pentru practicarea schiului și a altor sporturi de iarnă”. Programul a fost aprobat de Parlamentul României prin Legea nr. 526 din 11.12.2003.
Construirea unui rezervor de stocare apă pentru echipamentele de produs zăpada;
Amenajare stație de sosire (grupuri sanitare, apă curentă)
Se vor prevedea măsuri pentru siguranța circulației la intersecția cu DN1A;
Acestea sunt doar câteva idei care ar putea înbunătății destinația turistică Munții Ciucaș!
Concluzii
În urma realizării lucrării „Pontețial turistic al Munților Ciucaș și posibilitatea de valorificarea turistică” doresc să prezint câteva idei cu privire la această zonă turistică, idei pe care le consider a fi esențiale.
În regiunea studiată am identificat mai multe zone turistice care au grade diferite de
importanță. Delimitarea acestora are la bază evaluarea cantitativă și calitativă a componentelor cu potențial turistic, unele elemente de infrastructură și echipare edilitară, precum și relația cu principalele artere naționale de circulație și acces dinspre celelalte județe vecine.
Am ajuns la concluzia că Munții Ciucaș reprezintă o importantă zonă turistică, însă nu este promovată corespunzător. De asemenea, am observat că există o întreagă serie de proiecte concepute pentru îmbunătățirea imaginii și dezvoltarea turismului în Munții Ciucaș si localitățile din împrejurime. Unitățile de agrement au fost reamenajate sau sunt în curs de reamenajare, totodată existând și proiecte pentru construirea unora noi.
Se pare că în ceea ce privește numărul de turiști sosiți în unitățile de cazare în raport cu
capacitatea de primire, se observă o neconcordanță, numărul turiștilor este mai mic decât oferta de cazare. Prin investiții și proiecte derulate de autorități se încearcă atragerea turiștilor într-un număr foarte ridicat în viitorul apropiat. Printre aceste proiecte se încearcă modernizarea drumurilor de interes turistic în toate zonele cu potențial și inițierea unui studiu pentru realizarea unei legături fluente între zonele turistice, care să permită stabilirea unor fluxuri turistice permanente.
Așadar zonele cu cele mai mari valențe turistice sunt zonele din regiunile montane aici regăsindu-se aproximativ toate formele de turism existente.
Cu o infrastructură mai dezvoltată și cu un marketing care pune în valoare cadrul nautral și antropic al Munților Ciucaș, această regiune ar putea fi mi puternic valorificată, dar lipsa banilor, nepăsarea sau slaba pregătire a celor din conducere nu vor aduce turismul pe aria de plutire în această parte frumoasă a țării noastre.
ANEXE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specializare: Geografia Turismului [308290] (ID: 308290)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.