Specializare: Drept [613251]

Universitatea din Craiova
Facultatea de Drept
Specializare: Drept

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific,
Asistent Univ. Dr. Scarlat Daniela -Isabela

Absolvent: [anonimizat]2020 –

Universitatea din Craiova
Facultatea de Drept
Spec ializare: Drept

STUDIU DE CAZ ÎN
MATERIA DESENELOR ȘI
MODELELOR
INDUSTRIALE

Coordonator științific,
Asistent Univ. Dr. Scarlat Daniela -Isabela

Absolvent: [anonimizat]2020 –

CUPRINS

Introducere……………………………………. …………………………………………….. …………………………5
CAPITOLUL I. Studiu de caz în materia Desenelor și Modelelor Industriale…………………. .8
I.1. Starea de fapt ………………………………………………. …………………………. ………………………….8
I.2. Starea de drept ………………………………………………………………………… ………………………….9
I.3. Analiza speței, opinii doctrinare și opinii person ale cu privire la studiul de caz …….. …….15
CAPITOLUL II. Desene și Modele Industriale în Dreptul de Propr ietate Intelectuală………..17
II.1. Noțiunea de desen și model industrial………………………………………………………. …………..17
II.2. Titularul certificatului de înregistrare a desenului sau modelului i ndustrial…………………18
II.3. Înregistrarea desenelor și modelelor industriale……………………………. …………………………21
II.3.1. C ererea de înregistrare………………………………………………………. …………………………2 3
II.3.2. Validitatea cererii de înregistrare…… …………………………. ………. …………………………23
II.3.3. Verificarea prealabilă a cererii de înregistrare și opoziția la aceasta…………………..23
II.3.4. Verificarea fondului cererii de înregistrare a desenului sau modelului………………..23
II.3.5. Calea de atac împotriva hotărâri i OSIM………………………………. …………………………24
II.3.6. Eliberarea Certificatului de înregistrare pentru desene sau modele industriale…….24
II.3.7. Reînoirea și revalidarea Certificatului de inregistrare OSIM…. ………………………….24
II.4. Transmiterea dreptului asupra modelului industrial sau desenului….. …………………………25
II.4.1. Transmiterea prin cesiuni și licențe…………………………………………………… …………..25
II.4.2. Coproprietatea asupra desenului sau modelului industrial……… …………………………26
II.4.3. Transmiterea pe cale succesorala……………………………………….. …………………………26
II.5. Protecția desenului sau modelului industrial………………………………… …………………………26
II.6. Legatura dintre dreptul desenelor si modelelor industri ale și dreptul de autor…….. ………28
CAPITOLUL III. Noutatea Desenului ș i Modelului……………………………. …………………………37

III.1. Reglementarea actuală …………………………………………………………….. …………………………38
III.2. Condiții privind Desenul și Modelul Ind ustrial …………………………… …………………………39
III.3. Noutatea Desenului si Modelului industrial ………………………………… …………………………46
III.4. Caracterul individual al Desenului si Modelului Industr ial…………… …………………………48
III.5. Dreptul de autor și noutatea Desenului și M odelului industrial ……… ………………………… 50
Concluzii………………………………………………………………………… …………….. …………………………56
Bibliografie……………………………………………………………………………………. …………………………57

Introducere

5
INTRODUCERE

Lumea înconjurătoare es te o opera de arta. În centrul acestei opera se află omul, care
asemeni Marelui Creator este înzestrat cu spirit creator.
Încă din cele mai vechi timpuri omul împins de nevoile zilnice și -a faurit diverse obiecte
necesare traiului, dupa cum spunea Platon : “Nevoia este mama inventiei.”
În timp lucrurile au evoluat, omul nu a mai fost obligat să creeze pentru a -și asigura
existența, ci doar pentru a o îmbunătății sau a o înfrumuseța. O data cu evoluția creațiilor umane
s-a născut o necesitate tot mai mare de protecție a operelor ș i a autorilor lor. Astfel primele
patente au fost acordate in secolul XV in Anglia si Venetia.
Dreptu l de autor nu a fost inventat pâ nă la apariția tiparului și răspîndirea alfabetizării .
Regele Angliei era îngrijorat de posibili tatea multiplicării cărților și a promulgat Legea
Licenți erii în 1662 care a stabilit un registru al cărților licențiate. Statutele reginei Ana a fost
prima lege care acorda drepturi autorilor pentru o perioadă fixă de timp .
Dreptul proprietăț ii intelectu ale a primit o consacrare definitivă și oficială o data cu
încheierea convenției instituind Organizatia Mondiala a Proprietatii Intlectuale (OMPI) care a
fost semnată la 14 iulie 1967 la Stockholm.
În Romania prima lege care a reglementat drepturil e auto rilor de opere literare ș i
artistice a fost Legea Presei din 13 aprilie 1862.
Proprietatea intel ectuală are ca principal obi ect de studiu Dreptul de autor ș i Dreptul de
proprietate industrială .
Prin drept de autor înț elegem ansamblul norm elor juridice care reglementează relațiile
sociale formate î n legătura cu procesul de creare ș i valorificare a ope relor științ ifice, literare sau
artistice, precum ș i a programelor de calculator.
Prin drept de proprietate industrială înț elegem ansamblul norm elor juridi ce care
reglementează relațiile sociale formate în legatură cu creațiile intelectuale aplicabile î n
industrie, precum ț i semnele distin ctive ale unei asemenea activități .
Proprietea industrială se împarte în două categorii : drepturile asupra creaț iilor in dustiale
și drepturile asupra semnelor distinctive.
În prezenta lucrare structurată pe 3 capitole am încercat pe langă studiul de caz abordat
in primul capitol să prezentăm si următoarele instituț ii: noțiunea de desen și m odel industrial,

Introducere

6
titularul certi ficatului de înregistrare a desenului sau modelului industrial, modalitatea de
înregistrarea desenelor și modelelor industriale , parcurgând aici c ererea de înregistrare ,
validitatea cererii de înregistrare verificarea prealabilă a cererii de înregistrare și opoziția la
aceasta , verificarea fondului cererii de înregistrare a desenului sau modelului , care este c alea
de atac împotriva hotărârii OSIM și ajungând la e liberarea Certificatului de înregistrare pentru
desene sau modele industriale . Tot în cadrul ac eluiași capitol am prezentat r eînoirea și
revalidarea Certificatului de inregistrare OSIM precum și t ransmiterea dreptului asupra
modelului industrial sau desenului dar și l egatura dintre dreptul desenelor si modelelor
industri ale și dreptul de autor. Capi tolul al III -lea prezintă noutatea desenului și modelului,
reglementarea actuală condiții privind desenul și modelul industrial.
Dreptul de proprietate industriala cuprinde trei cat egorii de creaț ii intelectuale: Creaț iile
destinate a se apl ica în industi e, invenț iile, creaț iile artistice sau ornamentale destinate
industriei (desenele ș i modele industriale) , Creaț iile artistice pure .
Potrivit art.1 alin.2 din Convenț ia de la P aris din 1883, : “protecția proprietăț ii
industriale a re ca obiect brevetele de invenț ie, m odelele de utilitate, desenele și modelele
industriale, mărcile de fabrică sau de comerț, mă rcile de serviciu, numele com erciale și
indicațiile de proveninență sau den umire de origine, precum și reprimarea concurenț ei
neloiale.”
În prezent nu mai există nici un fel de incertitudine cu privire la faptul ca desenele ș i
modelele industriale fac pa rte din grupul operelor create și deci trebuie studiate și protejate ca
și toate celelalte opere.
Se consideră ca acest e creații au o natură hibridă, care le face să oscileze î ntre regimuri
juridice diferi te, marea majoritate a specialiș tilor din acest domeniu recunosc că prin destinație
și modul de reproducere ele aparț in dreptu rilor de proprietate industrială iar prin na tura efortului
creator ele apar țin dreptului de autor.
Desenele ș i modelele industrial e sunt tot mai mult numite creații artistice aplicate în
industrie (opere de artă aplicată ) sau “ desi gn industrial “. Operele de artă aplicată sunt menite
să individualizeze prin elemente es tetice produsele industriale, să atenueze caracterul
impersonal al p roduselor de serie. Aceste creații artistice aplicate î n industrie c onstituie opere
de arta aplicată. Prin destinație ș i modul de reproducere ( care permit reproduce rea operei în
mod mecanic, înt r-un număr nelimitat de exemplare, ataș ate p roduselor destinate unei utiliză ri
pract ice, comercializabile), ele parț in drep tului de proprietate industrială , iar prin natura

Introducere

7
efortului creator, aparțin dreptului de autor. Dar î n vreme ce invenția este o crea ție cu caracter
tehnic, desenul sau modelul este o creaț ie cu caracter ornamental. Foma , aspectul decorat iv dat
unui obiect utilitar urmărește să -l facă atragător prin el însuși, diferenț iindu -l de obiectele
similare din punct de vedere tehnic, î n scop de a-l disting e de obiectele concurente.
Prima funcție a desenelor ș i modelelor est e de ordin estetic, a doua funcție ,comparabilă
cu cea a marcii, este aceea de a distinge un produs de produsele concurente. Rezultă că desenele
și modele , privite din punct de vede re al scopului lor, servesc la î nfrumusețarea produselor
cărora le sunt asociate ș i la fav orizarea alegerii acestora de că tre consumatori. Rolul unui desen
sau model industrial nu este, în primul râ nd, acela de a releva personalitatea autorului sau, ci
acela de a ambala un obiect, un produs utilitar, în scopul promovarii vânzării sale. Î ntre mai
multe produse similare de aceeaș i cali tate, cumpă ratoru l îl va alege pe acela a cărui formă
exteri oara i se pare cea mai reusita. Dar însoțite de desene și m odele, produsele ș i obiectele
cotidiene au devenit într -o anumită măsură “opere de artă” care circulă zilnic prin mâ inile a
sute de milioane de consumatori.
Datorită dezvoltării industrializării și a metodelor de producție în masă, nevoia de
protecția a desenelor și modelelor a fost necesară .
Prima reglementare în materie a fost adoptată în Anglia. Î n conformitate cu Ac tul din
1787 privind desenarea ș i imprimarea panzelor, bumbacului, stambei ș i muselinei, orice
persoana care crea un nou desen be neficia de o perioada de protecție de două luni. Aceste
dispoziț ii, care recunosc rolul desenului în industria textilă, vor fi extinse î n 1798. Actul privind
sculptura ș i dreptul de autor acordă protecție ș i noilor modele, c opii sau mulje. În mod treptat,
protecți a desenului se extinde și în alte domenii de producț ie. Considerat un element
fundamenta l al tuturor produselor, protecția desenului este unificată prin Actul din 1842.
Un regim asemanator a fost înregistrat și î n Fra nța, unde Legea din 18 martie 1806,
asigura protecția desenelor țesă torilor din Lyon, și cuprindea o secțiune intitulată “ Conservarea
proprietăț ii desenelor”. Plecând de aici, în cele ce urmează vom dezvolta un studiu de caz
deosebit de interesant.

Capitolul I
Studiu de Caz în materia
Desenelor și Modelelor industriale

8
CAPITOLUL I
STUDIU DE CAZ ÎN MATERIA DESEN ELOR ȘI
MODELELOR INDUSTRIALE

I.1. Starea de fapt
Prin acțiunea înregistrată la 1 februarie 2006, reclamantul P.I. a chemat în judecată pe
pârâta Administrația Străzilor București, solicitând instanței ca, prin hotarârea ce o va pronunța,
să interzică pâr âtei folosirea desenului industrial pentru care s -a constituit pe numele său
depozitul național reglementar nr.F2005 0523 din 17 iunie 2005 la Oficiul de Stat pentru
Invenții și Mărci – O.S.I.M., să o oblige pe pârâtă la plata sumei de 190.000 lei pentru f olosirea
fără drept a desenului, la distrugerea tuturor produselor contrafacute, precum și la plata
cheltuielilor de judecată.
Astfel, l a data de 17 iunie 2005 a fost constituit la O.S.I.M. depozitul național
reglementar nr.F 2005 0523 pentru desenul indus trial „balustradă proțectie autostradă”,
continând trei modele, titularii cererii de inregistrare și, totodata, autorii acestuia fiind
reclamantul P.I. si numitul R.A.D.
Prin actul de cesiune incheiat la 1 septembrie 2005, acesta din urmă a cesionat
reclam antului în totalitate drepturile asupra modelului industrial.
Anterior depunerii cererii de înregistrare, S.C. PRO -LEM S.R.L. al cărei reprezentant
legal este reclamantul, a fost declarată câștigătoare a unui contract cu Administrația Semafoare,
Marcaje Ru tiere, absorbită ulterior de pârâta conform H.G. CMB nr.175 din 4 august 2005,
între cele două persoane juridice încheindu -se contractul de execuție lucrari nr.14, având ca
obiect executarea, finalizarea și întreținerea unui număr de 266 bucați balustrade de protecție.
Acestea au fost recepționate conform procesului -verbal de recepție preliminară la data
de 13 iunie 2005 și respectiv 4 august 2005.
Reclamantul a sustinut că, eludând dreptul său de proprietate intelectuală asupra
desenului industrial proteja t prin depunerea cererii de înregistrare la O.S.I.M, pârâta a comandat
și altor societăți comerciale de execuție un număr mare de balustrade, care au fost montate pe
întreaga suprafață a municipiului București, pârâta însăși recu noscând montarea a 1806 buc ăți.

Capitolul I
Studiu de Caz în materia
Desenelor și Modelelor industriale

9
I.2. Starea de drept
În drept, tribunalul a reținut că potrivit art.2 din Legea nr.129/1992 modificată, titlul de
protecție este certificatul de înregistrare a desenului sau modelului industrial care confera
titularului un drept exclusiv de exploatar e pe teritoriul României.
Art. 20 din lege prevede că cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial
se publică in Buletinul Oficial de Proprietate Industrială – B.O.P.I. în termen de 6 luni de la
data constituirii depozitului reglementar, ia r conform art.37 în cazul cererii de înregistrare
publicată potrivit art. 23, persoana fizică sau persoana juridică indreptățita la eliberarea
certificatului beneficiază provizoriu de aceleași drepturi conferite titularului în temeiul art.2 si
art. 29, înc epând cu data constituirii depozitului reglementar si pâna la eliberarea certificatului
de înregistrare.
Alin. (2) al aceluiași articol prevede că încalcarea acestor dispoziții atrage pentru
persoane le vinovate obligația pentru despăgubire potrivit dreptul ui comun; titlul pentru plata
despăgubirilor se poate executa numai după eliberarea certificatului de înregistrare.
Așadar, conchide tribunalul, protecția provizorie este condiționată de publicarea cererii
– ce poate avea loc într -un interval cuprins între 6 si 12 luni de la data constituirii depozitului –
fiind recunoscute cu efecte retroactiv începând cu data constituirii depozitului.
In speța, reclamantul nu a dovedit prin probele administrate că montarea balustradelor
pietonale s -a efectuat de catre pâr âta ulterior publicării cererii sale de înregistrare a desenului.
Mai mult, prin apărările formulate pârâta a aratat ca de la data notificării sale nu a mai
procedat la comandarea altor balustrade, fapt implicit recunoscut și de reclamant care, la
interoga toriul propus spre a fi luat pârâtei a circumstanțiat perioada în care pârâta a executat
balustradele ca fiind 13 iunie 2005 – septembrie 2005.
Așadar, la data montării de către pârâtă a balustradelor pietonale executate de alte firme,
în afară de cea repr ezentată legal de reclamant, cererea de depozit național reglementar nu
fusese publicată, întrucât nu expirase termenul de 6 luni de la data înregistrării cererii, așa încât
reclamantul nu se putea prevala de un drept de proprietate intelectuală, ci avea eventual la
dispoziție o acțiune civilă în pretenții întemeiată pe contractul încheiat cu pârâta.

Capitolul I
Studiu de Caz în materia
Desenelor și Modelelor industriale

10
Prin decizia civilă nr.115A din 2 iunie 2009, Curtea de Apel București, Secția a IX -a
civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală a respins ca n efondat apelul declarat de
reclamant impotriva sentinței, cu următoarea motivare:
In speța se pune problema dacă, după data de 22 august 2005, când a fost notificată de către
reclamant cu privire la cererea de înregistrare formulată la O.S.I.M., publicarea în B.O.P.I.
intervenind dupa aceasta data, pârâta a comandat altor societăți comerciale să execute și să
monteze gardurile care fac obiectul protecției.
Nu se pune problema dacă pârâta a executat sau montat gardurile după aceasta dată, pe
de o parte pentr u că aceste operațiuni nu au fost efectuate de pârâtă, iar pe de alta parte , pentru
că, atât timp cât aceste operațiuni s -au efectuat în baza unor contracte semnate anterior, nu i se
poate imputa acesteia pasivitatea reclamantului în protejarea drepturilo r care i se cuvin.
Din înscrisurile depuse la dosar în ambele faze procesuale rezultă că toate lucrările au
fost comandate anterior datei notificării reclamantului.
Faptul că o parte din acestea au fost recepționate ulterior nu înseamnă că pârâta se face
vinovată de încalcarea dreptului exclusiv al reclamantului, relevant fiind momentul încheierii
contractului.
Pârâta s -a ocupat doar de comandarea balustradelor, nu de executarea și montarea lor.
Aceste considerații sunt confirmate și de rezoluția din 12 ap rilie 2007 a Parchetului de
pe lîngă Tribunalul București, prin care s -a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul
săvârșirii infracțiunii de contrafacere a desenului sau modelului industrial prevăzută de art.51
din Legea nr.129/1992.
În apel, recla mantul și -a restrâns pretențiile doar la modelul nr.3 și la contractele nr.25
din 28 iulie 20905 și nr.21 din 20 iulie 2005, cărora le corespund procesele verbale de recepție
din 5 noiembrie 2006 și 31 ianuarie 2007, precizând că despăgubirea solicitată co respunde
acestora.
Această valoare nu poate reprezenta însa despăgubiri pentru folosirea fără drept a unui
model industrial, ci valoarea materialelor din care s -au produs gardurile, a executării, montării
și întreținerii acestora.

Capitolul I
Studiu de Caz în materia
Desenelor și Modelelor industriale

11
Valoarea pentru folosire a unui model industrial nu poate fi mai mare decât suma pe care
ar fi obținut -o reclamantul dacă și -ar fi dat acordul pentru această folosire, atât timp cât nu a
precizat că ar fi suferit o pagubă.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul, invocand în drept dispozițiile art.304
pct.8 si 9 Cod procedură civilă, fără a dezvolta separat cele două motive de recurs invocate.
În motivarea cererii, recurentul susține că instanțele au interpretat greșit art.23 din
Legea nr.129/1992 atunci când au arătat că reclamantul nu poate beneficia de protecție
provizorie asupra desenului industrial câtă vreme nu au trecut 6 luni de la data înregistrării
cererii pentru a fi publicată.
Articolul menționat specifică fără echivoc că publicarea cererii în B.O.P.I. se face î n
maximum 6 luni de la data constituirii depozitului reglementar, ceea ce nu înseamna că trebuie
în mod necesar să treacă 6 luni.
Și art.33 al Legii nr.129/1992 a fost greșit interpretat atunci când s -a reținut că
reclamantul nu beneficiază de protecție, d eoarece după data notificării pârâtei, 22 august 2005,
nu a mai încheiat niciun contract.
Potrivit textului de lege menționat, pe întreaga perioadă de valabilitate certificatul de
înregistrare conferă titularului un drept exclusiv de exploatare a desenului sau modelului
industrial, titularul având dreptul de a interzice terților să efectueze o serie de acte, respectiv
reproducerea, fabricarea, comercializarea, folosirea acestuia.
Conform art. 38 din lege, perioada de valabilitate a unui certificat este de 1 0 ani de la
data constituirii depozitului reglementar.
Cum contractele nr.21 si 25 au fost încheiate de către pârâtă in vederea efectuării și
montării balustradelor la data de 20 si, respectiv 28 iulie 2005, iar recepția lucrărilor s -a făcut
la 5 octombrie 2006 și respectiv la 31 ianuarie 2007, este evident că aceste activități sunt
cuprinse în perioada de valabilitate a certificatului.
În ceea ce privește suma pretinsă cu titlu de despăgubire, recurentul arată că aceasta este
exact suma pe care ar fi trebu it să o încaseze în calitate de titular al modelului protejat.
Astfel, recurentul arată că acordul său pentru folosirea modelului industrial ce îi aparține
nu ar fi putut fi mai ieftin decât prețul din contract și că lucrarea comandată de pârâtă ar fi fost

Capitolul I
Studiu de Caz în materia
Desenelor și Modelelor industriale

12
mult mai scumpă dacă la prețul din contract se adaugă și valoarea ceruta de către autorul
modelului folosit pentru a -și da acordul.
Recurentul solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate,
admiterea apelului, schimbarea în tot a s entinței, admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la plata
sumei de 239.917 lei reprezentând contravaloarea a 600 de balustrade, deși intimata a
recunoscut la interogatoriu montarea a 1806 bucati.
Intimata nu a depus la dosar întâmpinare.
Recursul este fon dat și va fi admis pentru următoarele considerente:
În primul rând, se impun câteva clarificări în legătură cu legea aplicabilă și terminologia
specifică speței.
Actul normativ aplicabil în cauză îl reprezintă Legea nr.129/1992 privind protectia
desenelor și modelelor, care la data săvârșirii pretinselor acte de contrafacere avea titulatura
„Legea nr.129/1992 privind protectia desenelor și modelelor industriale”, modificarea fiind
operată prin Legea nr.280/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.129 /1992, care a
vizat și aspecte de fond.
În aplicarea principiului neretroactivității legii civile, Înalta Curte va avea în vedere
prevederile legale în redactarea anterioară modificării actului normativ.
De asemenea, deși atât părțile litigante căt și inst anțele anterioare oscilează in folosirea
termenilor „desen industrial” și, respectiv, „model industrial”, din certificatul de înregistrare
nr.016197 emis de O.S.I.M. și pe care iși întemeiaza reclamantul pretențiile rezultă că acesta
are ca obiect trei mod ele industriale, purtând denumirea „gard protecție pietonală”.
În ceea ce privește criticile de nelegalitate formulate de recurent acestea sunt întemeiate.
Ceea ce interesează în speța este dacă pârâta a săvârșit acte de încalcare a dreptului de
proprietat e industrială aparținând reclamantului în perioada de protecție prevazută de lege și nu
cum greșit a reținut curtea de apel, în perioada ulterioară notificării adresate de reclamant pentru
încetarea actelor de contrafacere.
Drepturile asupra desenelor și m odelelor industriale sunt recunoscute și protejate pe
teritoriul României prin înregistrarea la O.S.I.M., așa cum se prevede în art. 1 al Legii
nr.129/1992.

Capitolul I
Studiu de Caz în materia
Desenelor și Modelelor industriale

13
Dreptul exclusiv al titularului de exploatare a desenului sau modelului industrial și de a
se opune exploatării acestuia de către terți este prevăzut de art. 33 al legii pe întreaga perioadă
de valabilitate a certificatului de înregistrare.
Aceasta perioadă este prevăzută in art. 38 al legii, ca fiind de 10 ani de la data constituirii
depozitului reglem entar, putând fi reînnoită de 3 ori pe perioade de câte 5 ani.
Conform art. 37 din lege, de aceleași drepturi conferite de art.33 beneficiază persoana
fizică sau persoana juridică indreptățită la eliberarea certificatului de înregistrare, de la data
public ării cererii până la eliberarea certificatului de înregistrare, cu excepția cazurilor în care
cererea de înregistra re a fost respinsă sau retrasă. Alin. (2) al acestui text de lege prevede ca
încălcarea dispozițiilor alin.(1) atrage pentru persoanele vinov ate obligația de despăgubire
potrivit dreptului comun; titlul pentru plata despăgubirilor se poate executa numai dupa
eliberarea certificatului de înregistrare a desenului sau modelului industrial.
Referitor la publicare, art. 23 prevede ca datele bibliogr afice ale cererii de înregistrare a
desenului sau modelului industrial, precum si reproducerea, fotografia sau orice reprezentare
grafică a acestuia se publică în B.O.P.I. al O.S.I.M., în termen de maxim 6 luni de la data
constituirii depozitului reglement ar.
Din ansamblul acestor reglementări rezultă că art.37 din Legea nr.129/1992 prevede o
protecție provizorie a drepturilor asupra desenului sau modelului industrial, care începe la data
publicării cererii in B.O.P.I. și care se consolidează retroactiv num ai în cazul eliberării
certificatului de înregistrare a desenului sau modelului industrial, în urma analizei pe fond a
condițiilor legale și, după caz, a opozițiilor care se formulează și respectării de către titular a
celorlalte formalități ulterioare pre văzute de lege.
Aceasta înseamnă că, după publicarea cererii, solicitantul înregistrarii se poate opune
utilizării de către terț a desenului sau modelului industrial pe care dorește să -l protejeze, inclusiv
prin intentarea unei acțiuni in justiție și că, d acă are caștig de cauză, eventualul titlu executoriu
pe care -l obține nu -l poate valorifica decât după eliberarea certificatului de protecție si doar
dacă acesta se elibereaza.
Protecția provizorie conferită de art.37 nu are nicio influența asupra perioade i de
valabilitate a certificatului de protecție și, de aici, asupra perioadei de protecție în care titularul
beneficiază de dreptul exclusiv de exploatare prevăzut de art.33.

Capitolul I
Studiu de Caz în materia
Desenelor și Modelelor industriale

14
În speță, reclamantul s -a adresat instanței reclamând încălcarea dreptului său as upra
modelului industrial protejat, după publicarea cererii în B.O.P.I. nr.9/2005, dar înainte de
eliberarea certificatului, prevalându -se de dispozițiile art.37 din lege.
În cazul său protecția s -a consolidat, deoarece a obținut „Certificatul de înregistr are
desen model industrial nr.016197” la data de 21 iunie 2006 pentru modelele industriale cu
denumirea „gard protecție pietonală”, astfel cum sunt descrise în schița anexă, fapt pe care l -a
adus la cunosținta instanței de apel, depunând la dosar copia cer tificatului și anexele.
În atare situație, curtea de apel trebuia sa constate că, din punct de vedere al momentului
intentarii acțiunii, reclamantul s -a conformat prevederilor art.37, sesizând instanța dupa
publicarea cererii, iar pe fond sa analizeze pret ențiile reclamantului în raport de data pretinselor
acte de contrafacere și de perioada de protecție a drepturilor conferite de certificat, de 10 ani de
la data depozitului reglementar.
Or, curtea de apel s -a raportat la data notificării pârâtei de catre r eclamant, despre care
a arătat că este oricum anterioară celei publicării în B.O.P.I., iar în respingerea apelului a
considerat relevant faptul că pârâta nu a mai încheiat contracte de comandă cu terții pentru
executarea și montarea de garduri de protectie pietonală, după 22 august 2005, procedând astfel
contrar prevederilor legale anterior menționate.
În ceea ce privește conținutul protecției, art.33 din Legea nr.129/1992 prevede că, pe
întreaga perioadă de valabilitate certificatul de înregistrare conferă titularului un drept exclusiv
de exploatare a desenului sau modelului industrial și dreptul de a interzice sa efectueze fără
consimțământul sau, următoarele acte: reproducerea, fabricarea, comercializarea sau oferirea
spre vânzare, folosirea, importul sau stocarea în vederea comercializării, oferirea spre vânzare
sau folosirea unui produs în care desenul sau modelul industrial este incorporat sau la care se
aplică.
Dat fiind acest conținut larg al protecției, faptul ca pârâta nu a mai incheiat contracte de
comandă dupa data publicării în B.O.P.I. a cererii de înregistrare, reținut de curtea de apel, nu
este suficient pentru a se reține netemeinicia pretențiilor reclamantului.
Astfel, trebuia verificat dacă actele imputate de reclamant pârâtei în legătură cu
utilizarea modelului industrial ce face obiectul judecății au fost săvârșite de aceasta, dacă
vizează perioada de protecție și dacă se înscriu în vreuna din categoriile enumerate de art.33
din Legea nr.129/1992.

Capitolul I
Studiu de Caz în materia
Desenelor și Modelelor industriale

15
În funcție și de celelalte circumstanțe ale cauzei, se va stabili, după caz, îndreptățirea și
întinderea despăgubirilor cuvenite reclamantului, în limitele cererii sale restrânse în apel.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.304 pct.9 Cod procedură civilă și, dat fiind că
potrivit art. 314 Co d procedură civilă Inalta Curte hotărăște asupra fondului numai în situația
în care casează hotărârea atacată în scopul aplicării corecte a legii la imprejurări de fapt ce au
fost deplin stabilite ceea ce nu este cazul în spetă, instanța, a admis recursul declarat de
reclamant, a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași curte de apel.

I.3. Analiza speței, opinii doctrinare și opinii personale cu privire
la studiul de caz

Analizând speța de mai sus suntem de părere că d upă publicarea cere rii, solicitantul
înregistrării se poate opune utilizarii de către terț a desenului sau modelului industrial pe care
dorește să -l protejeze, inclusiv prin intentarea unei acțiuni în justiție și că, dacă are caștig de
cauză, eventualul titlu executoriu pe c are-l obține nu -l poate valorifica decât după eliberarea
certificatului de protecție și doar dacă acesta se eliberează.
Protecția provizorie conferită de art.37 nu are nici o influența asupra perioadei de
valabilitate a certificatului de protecție și, de a ici, asupra perioadei de protecție în care titularul
beneficiază de dreptul exclusiv de exploatare prevăzut de art.33.
În speță, reclamantul nu a dovedit prin probele administrate ca montarea balustradelor
pietonale s -a efectuat de către pârâtă ulterior p ublicării cererii sale de înregistrare a desenului.
Curtea de Apel București, Secția a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant
împotriva sentinței.
Din înscrisurile depuse la dosar î n ambele faze procesuale rezultă că toate lucrările au
fost coman date anterior datei notificării reclamantului.
Faptul ca o parte din acestea au fost recepționate ulterior nu înseamnă că pârâta se face
vinovată de încălcarea dreptului exclusiv al reclamantului, relevant fiind momentul încheierii
contractului.
Pârâta s -a ocupat doar de comandarea balustradelor, nu de executarea și montarea lor.
Aceasta înseamnă că, după publicarea cererii, solicitantul înregistrării se poate opune
utilizării de catre terț a desenului sau modelului industrial pe care dorește să -l protejez e, inclusiv
prin intentarea unei acțiuni în justiție și că, dacă are caștig de cauză, eventualul titlu executoriu

Capitolul I
Studiu de Caz în materia
Desenelor și Modelelor industriale

16
pe care -l obține nu-l poate valorifica decat după eliberarea certificatului de protecție și doar
dacă acesta se eliberează.
În speță, reclaman tul s-a adresat instanței reclamând încalcarea dreptului său asupra
modelului industrial protejat, după publicarea cererii, dar înainte de eliberarea certificatului.
În atare situație, curtea de apel trebuia să constate că, din punct de vedere al momentulu i
intentării acțiunii, reclamantul s -a conformat prevederilor legale, sesizând instanța dupa
publicarea cererii, iar pe fond să analizeze pretențiile reclamantului în raport de data pretinselor
acte de contrafacere și de perioada de protecție a drepturilor conferite de certificat.
În funcție și de celelalte circumstanțe ale cauzei, se va stabili, după caz, îndreptățirea și
întinderea despăgubirilor cuvenite reclamantului, în limitele cererii sale restrânse în apel.

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

17

CAPITOLUL II
DESENE ȘI MODELE INDUSTRIALE
ÎN DREPTUL DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

II.1. Noțiunea de desen și model industrial
Noțiunea de desen industrial reprezintă combinații de linii sau culori prezentând un
caracter original, ori forme în volum care conferă produsului o fizionomie proprie. Desenele
sunt creații cu caracter ornamental care se situeaza la granita dintre dreptul de proprietate
industriala și dreptul de autor.
Dezvoltarea intensivă a producției industriale și creșterea permanentă a concurenței din
ultimele do uă secole sunt ipotezele ce au determinat producătorii, în încercarea lor de a pătrunde
și controla piețele, să caute noi forme de atragere a consumatorilor prin argumente estetice, pe
lângă cele tehnice și de calitate tradiționale. În aceste circumstanțe și-au făcut apariția creațiile
de formă,1sau creațiile estetice,2 menite să individualizeze produsele industriale. Acestea sunt
desenele și modelele industriale. Legea 129/1992 definește noțiunea de desen industrial ca fiind
“aspectul exterior al unui prod us sau al unei părți a acestuia, redat în două dimensiuni, rezultat
din combinația dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, forma, textura
și/sau materiale și/sau ornamentația produsului în sine.” În cuprinsul aceluiași act n ormativ se
regăsește și definiția modelului industrial, acesta reprezentând “aspectul exterior al unui produs
sau al unei părți a acestuia redat în trei dimensiuni, rezultat din combinația dintre principalele
caracteristici, îndeosebi linii, contururi, cul ori, forma, textura și/sau materiale și/sau
ornamentația produsului în sine.”
Asemănător definește și doctrina românească desenele și modelele industriale. Astfel,
desenul industrial este un ansamblu de linii și culori cu efect decorativ nou ce impri mă unui
obiect un caracter specific și nou, iar modelul industrial este o formă plastică prin care se
conferă unui produs industrial o fizionomie distinctă.3 Deosebirea dintre aceste două creații
ornamentale4 ține de numărul dimensiunilor în spațiu: desenu l este o reprezentare grafică plană

1 Yolanda Eminescu, Protecția desenelor și modeleleor industriale, Ed. “Lumina Lex”, 1993, p. 5.
2 Valeriu Costel Geambazu, Estetica industrială în Revista Română de proprietate industrială, nr.
3/1997, p. 5 -7
3 Viorel Roș, Dreptul proprietății industriale, Editura “Global Lex”, Bucure ști, 2001, p. 474
4Joanna Schmidt -Szalewski, Droit de la propriete industrielle, Dalloz, Paris, 1997, p. 432

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

18
– în două dimensiuni – iar modelul este o reprezentare în spațiu -tridimensională. Desenele și
modelele industriale prezintă o importanță economică deosebită, rezultând atât din efectul lor
estetic cât și din cel distinc tiv. Din punct de vedere estetic, forma și aspectul decorativ dat unui
obiect utilitar au drept scop înfrumusețarea produsului a cărui finalitate este creșterea
vânzărilor. Efectul distinctiv al desenelor și modelelor industriale reiese din distingerea,
alegerea sau clasificarea de către consumator a produselor concurente ce prezintă aceleași
trăsături sau calități tehnice. Tot mai multe sunt ramurile industriei (ex: industria automobilelor,
a produselor textile, a bijuteriilor, a produselor cosmetice, a ap aratelor electronice, etc.) în care
modelele și desenele industriale au o importanță crescândă.
Protecția desenelor industriale este asigurată prin Legea nr. 129/1992.
Legea defineste desenul ca fiind aspectul exterior al unui produs sau al unei parti
a cestuia, redat in doua dimensiuni, rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici,
indeosebi linii, contururi, culori, forma, textura si/sau materiale si/sau ornamentatia produsului
in sine.5De exemplu, ornamentarea unei tasaturi sau dispozitia firelor unei tesaturi.
Modelele sunt creatii dee forma sau aspecte plastice, care se realizezea in spatiu, avand trei
dimensiuni. Ele onfera unui produs industrial o configurare distincta. De exemplu, modelele de
mobilier sau de autoturisme.6
II.2. Titular ul certificatului de înregistrare a desenului sau
modelului industrial

Autorul desenului sau modelului industrial poate fi7:
– autor liber – când nu și -a cedat drepturile născute din calitatea de autor;
– autori salariați – care realizeaza desenul sau model ul industrial la locul
de muncă, fără să aibă sarcini creatoare sau de cercetare;
– unitatea angajatoare – dacă desenul sau modelul industrial a fost realizat
de un salariat în cadrul atribuțiilor sale de serviciu, încredintațe explicit;
– persoana care a co mandat realizarea desenului sau modelului industrial
– dacă a fost creat în cadrul unui contract cu misiune creativă.

5 Art.2 alin.1 pct. d din Legea 129/1992
6 Ioan Macovei , Dreptul proprietatii intelectuale , Ed. Univ. Alexandru I. Cuza, Iasi,2004, vol.2, p187
7 Ligia Cătuna, Drept civil – Proprietate intelectuală, Ed. C.H.Beck, București, 2013

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

19
Calitatea de autor este distincta de calitatea de titular al certificatului de
inregistrare a desenului sau modelului industrial. La rand ul lui, autorul operei de arta aplicata
poate fi independent ori salariat.
 Autorul independent8
Legea 129/1992 situpuleaza ca dreptul la eliberarea certificatului de inregistrare
apartine autorului desenului sau modelului industrial ori succesorului sau i n drept. Se considera
ca fiind creat in mod independent desenul sau modelul industrial care nu a fost realizat ca
urmare a unor contracte cu misiune creativa sau de catre salariati, in cadrul atributiilor de
serviciu.
Calitatea de autor al desenului sau m odelului industrial este recunoscuta numai
persoanelor fizice.9 Creatorul operei de arta aplicata desfasoara o activitate de creatie
intelectuala, fiind subiectul exclusiv al protectiei juridice. In acest fel, Legea romana consacra
principiul adevaratului autor.
In cazul unei creatii colective, dreptul la eliberarea certificatului de inregistrare
le apartine in mod egal. Drepturile recunoscute vor apartine coautorilor, daca nu exista
prevederi contractuale contrare.( regula 6, alin.8 din Regulamentul de ap licare a legii
129/1992).
Desenul sau modelul poate fi oferit spre executare unui industrias.Calitatea de
autor si proprietar o va avea persoana care a creat si comandat executarea desenului sau
modelului10.
Exista situatii cand, industriasul poate sa com ande unui specialist crearea
modelului sau desenului, de a carui executareurmeaza sa se ocupetot producatorul. In acest caz
se considera ca autorul unui desen sau model comandat, destinat a fi reprodus in industrie,
renunta implicit la dreptul sau de repro ducere. Ca urmare, proprietatea asupra desenului sau
modelui va apartine persoanei care a comandat realizarea lor.
 Autorul salariat

8 Ligia Cătuna, Drept civil – Proprietate intelectuală, Ed. C.H.Beck, București, 2013
9 Gabriel Olteanu, Dreptul proprietatii intelectuale, Ed. CH.beck, 2007
10 Teodor Bodoaș că, Dreptul proprietății intelectuale, Ed. Hamangiu, București, 2012

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

20
Se considera ca desenul sau modelul rezultat in urma unui contract cu misiune
creativa apartine persoanei care a comandat r ealizarea lui, acestei persoane revenindu -i dreptul
la certificatul de inregistrare., cu exceptia unor prevederi contractuale contrare.
Pentru aplicarea regimului stabilit de lege trebuie indeplinite urmatoarele
conditii:
a) Desenul sau modelul sa fie realiz at in cadrul unui contract cu misiune creativa;
b) Misiunea creativa sa fie prevazuta in mod explicit sau implicit;
c) Sa nu existe prevederi contractuale contrare.
In cazul salariatul care creaza in cadrul atributiilor sale de servici, dreptul de
eliberare a c ertificatului de inregistrare apartineunitatii angajatoare, cu exceptia unor prevederi
contrare.Desenul sau modelul va apartine unitatii daca sunt intrunite urmatoarele condititii:
a) Autorul sa fie salariatul unitatii;
b) Salariatul sa realizeze desenul sau mo delul in cadrul atributiilor sale de serviciu;
c) Atributiile de serviciu ale salariatului sa fie incredintate in mod explicit;
d) Sa nu fie prevederi contractuae contrare.
Atributiile de serviciu trebuie sa fi prevazute in contractul de munca ori in
anexele re cunoascute su semnate de salariat. Pentru a fi luata in considerare fisa postului trebuie
sa faca parte integranta din contractul de munca.
 Titularul certificatului de inregistrare
Certificatul de inregistrare este titlul de protectie pentru desenele si m odelele
industriale.Titularul titlului de protectie beneficiaza de drepturile conferite prin inregistrarea
desenului sau modelului industrial.11
Conform Legii nr.129/1992, dreptul la eliberarea certificatului de inregistrare a
desenului sau modelului indus trial apartine:
a) Autorului individual, in cazul in care desenul sau modelul indstrial a fost creat
de o persoana fizica, in mod independent ( art.3);
b) Autorilor in comun, in situatia in care mai multe persoane au creat impreuna un
desen sau model industrial ( art.2, lit. b )

11 Gabriel Olteanu, Dreptul proprietatii intelectuale, Ed. CH.beck, 2007

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

21
c) Autorului salariat, in imprejurarea in care desenul sau modelul industrial a fost
realizat in cadrul atributiilor sale de serviciu, incredintate explicit si xista o
prevedre contractula de atribuire creatorului a titlului de protectie;
d) Succesorul in drepturi a autorului;
e) Cesionarilor dreptului la eliberarea certificatului de inregistrare a desenului sau
modelului industrial;
f) Persoanei care a comandat realizarea desenului sau modelului industrial ca
urmare a unui contract cu misiune inventi va, fara sa existe o alta prevedre
contractuala;
g) Unitatii angajatoare in cazul in care desenul sau modelul a fost realizat de un
salariat, in cadrul atributiilor de serviciu, neexistand o prevedere contractuala de
atribuire catre autor a dreptului la elibe rarea titlului de protectie.
Solicitantul ste prezumt, pana la proba contrara, a avea dreptul la eliberarea
certificatului de inregistrare a desenului sau modelului industrial.12
II.3. Înregistrarea des enelor și modelelor industriale
 Inregistrarea nationala
Sistemele de drept au doptat solutii diferite cu privire la efectele constituirii
depozitului mergand de la depozitul declarativ, care creeaza prezumtia de proprietate pentru cel
care ilinregistreaza primul, pana la depozitul atributiv, care asigura nasterea unor drepturi in
conditiile legii si in urma inregistrarii. In sitemul roman de dreot functioneaza sistemul
atributiv, care asigura un drept exclusiv de exploatare celui care a obtinutcetificatul de
inregistrare si unul de prioritate de la data constituirii depozitului.13
Cererea de inregistrare trebuie sa contina: solicitarea de inregistrare a desenului
sau modelului industrial, datele de indentificare a solicitantului, numarul de desene sau model e
industriale pentru care se solicita protectia, indicarea produselor in care este incorporat desenul
sau modelul industrial, daca este cazul, descrierea elementelor noi, caracteristice desenului sau
modelului industrial pentru care se solicita protectia, asa cum apar in reprezentarile grafice
depuse, nmele autorilor sau o declaratie pe raspunderea solicitantului, ca autorii au renuntat la

12 Legea 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale si Regulamentul de aplicare a Legii
nr.129/1 992
13 Teodor Bodoașcă, Dreptul proprietății intelectuale, Ed. Hamangiu, București, 2012

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

22
dreptul de a fi mentionati in cerere si/sau in publicatiile desenului sau modelului industrial,
reprezentariile grafice ale desenului sua modelului industrial, in 3 exemplare si prioritatiile
invocate.
Aceste prioritati pot fi:
– Conventionala, atunci cand, potrivit art.19 al legii nr.129/1992, a fost depusa
anterior o cerere de inregistrare a unui desen sau model intr -o tar a parte la
aceleasi conventii internationale la care este si Romania –prioritatea trebuie
invocata in termen de 6 luni de la data constituirii primului depozit.
– De expozitie, cand desenul sau modelul industrial a fost expus intr -o expozitie
internationala cu conditiainvocarii prioritatii in 6 luni de la data primei expuneri.
Cerea de inregistrare a desenului sau modelului industrial si reproducerea
acestuia se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, in termen de 6 luni de la data
constitui rii de depozitului. Anterior cererii se face si o examinare preliminara a depozitului in
urma caruia i se poate acorda un termen de remedier a iregularitatiilor.
Dupa publicare, potrivit art.24 al Legii 129/1992, persoanele interesate pot face
opozitii sc rise la OSIM cu privire la inregistrarea desenului sau modelului, in termen de 3 luni
de la data publicarii. Ele se comunica solicitantului pentru a putea raspunde si urmeaza a di
analizte odata cu solutionarea cererii de inregistrare.
Examinarea cererii va avea in vedere respectarea conditiilor de fond si forma,
inclusiv pe aceea a noutatii, daca avem in vedere ca lipsa noutatii e motiv de revocare a hotararii
sau de anulare a certificatului; se examineaza de asemenea si obiectiunile formulate de
persoane le interesate. Certificatul de inregistrare se elibereaza in termen de 30 de zile de la
ramanerea definitiva a hotararii de admitere a cererii pronuntata de comisia de examinare a
OSIM, sau dupa caz a hotararii comisiei de reexaminare a OSIM, ori a hotara rii instantei de
judecata.14
 Inregistrarea internationala
Aranjamentul de la Haga15 creeaza solicitantului domiciliat intr -unul din statele
memebre, sau a celui care are o afacere cemrciala serioasa si efecitva intr -un astfel de stat ,

14 Ligia Cătuna, Drept civil – Proprietate intelectuală, Ed. C.H.Beck, București, 2013
15 http://agepi.gov.md/sites/default/files/law/national/hague.pdf

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

23
posibilitatea constit uirii unui depozit unic Biroul international al OMPI. Durata de valabilitate
a certificatului emis este de 15 ani .16
II.3.1. Cererea de înregistrare
Depunerea cererilor de înregistrare se poate face de către orice persoană direct la
O.S.I.M., prin poștă, î n forma electronică sau prin mijloace electronice. O.S.I.M. verifică
îndeplinirea condițiilor legale privind acordarea datei de depozit național reglementar și notifică
solicitantului lipsurile constatate.17

II.3.2. Validitatea cererii de înregistrare
Cond ițiile cererii de înregistrare să fie completată prin dactilografiere în limba româna
în doua exemplare pe un formular tip, să cuprindă datele cerute de lege (art. 13.).
II.3.3. Verificarea prealabilă a cererii de înregistrare și opoziția la aceasta
O.S.I. M. verifică îndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de lege.
Neregularitărțile constatate de O.S.I.M. se notifică solicitantului care trebuie sa le
remedieze în termen de 1 lună (cei români) sau 2 luni (cei straini). În caz contrar, cererea se va
respi nge.
Potrivit legii (art. 24), persoanele interesate pot face opoziții scrise la O.S.I.M. privind
înregistrarea desenelor sau modelelor industriale în termen de 3 luni de la data publicarii pentru
următoarele motive:
– desenul sau modelul industrial nu are noutate;
– desenul sau modelul industrial contravine ordinii publice sau bunelor
moravuri;
– solicitantul nu este persoana care a depus cea dintâi cererea;
– când un desen sau model industrial încorporează, fără acordul
titularului, o opera protejata prin Lege a nr. 8/1996 sau orice alt drept de
proprietate industrială protejată.

16 Gabriel Olteanu, Dreptul proprietatii intelectuale , Ed. CH.beck, 2007 p.195
17 Legea 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale si Regulamentul de aplicare a Legii
nr.129/199 2

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

24
Asupra opoziției se pronuntă comisia de specialitate a O.S.I.M., care poate dispune
admiterea sau respingerea ei printr -un raport care se înaintează Comisiei de examinare si se
transmi te solicitantului cererii si opozantului.
II.3.4. Verificarea fondului cererii de înregistrare a desenului sau modelului
Examinarea de fond a cererilor de înregistrare se face de către Comisia de examinare
O.S.I.M. în termen de 12 luni de la data publicăr ii cererii. Comisia poate să admită cererea total
sau parțial, poate respinge cererea; poate lua act de renunțarea totala sau parțiala a desenului
sau modelului industrial sau de retragere sau poate revoca cererea din oficiu.
II.3.5. Calea de atac îm potriva hotărârii OSIM
a) Contestația administrativă se face în scris și motivat în termen de 3 luni de la
comunicare si se solutionează de Comisia de reexaminare în termen de 3 luni de la înregistrare.
Hotarârea comisiei de reexaminare se comunică părtilo r în termen de 15 zile de la pronunțare.
b) Hotărârea comisiei de reexaminare poate fi atacată cu apel, la instanța de judecată
competentă, în termen de 3 luni de la comunicare, hotarârea data în apel poate fi atacata cu
recurs, la instanța de judecată co mpetentă, în termen de 15 zile de la comunicare.
II.3.6. Eliberarea Certificatului de înregistrare pentru desene sau modele industriale18
Eliberarea certificatelor de înregistrare a desenelor și modelelor industriale se face de către
O.S.I.M. în termen de 30 zile de la data la care hotărârea de admitere a rămas definitivă, sub condiția
achitării taxelor legale.
II.3.7. Reînoirea și revalidarea Certificatului de inregistrare OSIM
Reînnoirea certificatului de înregistrare a desenelor și modelelor industriale se face de
O.S.I.M., în tot sau în parte, la solicitarea expresă a titularului sau a persoanei desemnate de
acesta.
Revalidarea certificatului de înregistrare a desenului sau modelelor industriale
reprezintă repunerea în drepturi a titularului certificatu lui de înregistrare care a decăzut din
drepturile conferite de lege.
Condiții cumulative:
-să fie depusă cererea de revalidare în termen de 6 luni de la data decăderii;

18 Legea 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale si Regulamentul de aplicare a Legii
nr.129/1992

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

25
-să fie anexate dovezi în menținerea cererii de revalidare;
-să fie achitate taxele legale.
II.4. Transmiterea dreptului asupra modelului industrial sau
desenului

II.4.1. Transmiterea prin cesiuni și licențe
Prin cesiune, pot fi cesionate, in conformitate cu art.41 al Legii 129/1992, dreptul la
eliberarea certificatului, drepturile care decrug din cererea de inregistrare si drepturile conferite
de certificatul de inregistrare.19
Ca urmare a incheierii contractului se nasc obligatii in sarcina partilor:
a) Pentru cedent: obligatia de predare a tuturor documentelor referitoare la cesiune,
obligatia de acordare a asistentei tehnice si eventual aceea de garantie impotriva
tulburarilordreptului fie provenind de la cedent,fie din fapta tertului.
b) Pentru cesionar: obligatia de plata a sumei ce reprezinta contravaloarea cesiunii, de a
evita decaderea prin plata taxelor si orice alte obligatii contractuale.
Datorita faptului ca acest contract de cesiune a drepturilor privind desenele si modelele
industriale se realizeaza in schimbul unei sume de bani, iar transmiterea drepturilor este
definitiva, contra ctul de cesiune a drepturi privind desenele si modelele poate fi comparat din
punctul de vedere al naturii juridice cu contractul de vanzare -cumparare.20
Licenta.
Acest contract prsupune doar o autorizare a efectuarii unor acte sau a folosirii produsului
caruia i s -a aplicat desenul sau modelul industrial.Obligatiile partilor sunt:
a) pentru licentiator: obligatia de acordare de asistenta, de comunicare a imbunatatirilor,
obligatia de garntie s.a.

19 Legea 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale si Regulamentul de aplicare a Legii
nr.129/1992
20 Teodor Bodoașcă, Dreptul proprietății intelectuale, Ed. Hamangiu, București, 2012

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

26
b) pentru licentiat:plata sumei reprezentand contravaloarea folos intei, obligatia de
utilizare a desenului sau modelului.21
II.4.2. Coproprietatea asupra desenului sau modelului industrial
Cesiunea parțiala a drepturilor născute din certificatul de înregistrare determină un
regim de coproprietate. Fiecare coproprietar poate exploata desenul sau modelul industrial în
baza unui acord scris al coproprietarilor.
O licența de exploatare exclusiva nu poate fi dată decât cu acordul tuturor proprietarilor
sau în baza unei hotărâri definitive și irevocabile. Fiecare coproprietar poate actiona în
contrafacere în propriul sau profit, cu condiția notificării acțiunii celorlalți coproprietari.
Fiecare cop roprietar poate să acorde unui terț o licența de exploatare neexclusivă în profitul
său. Fiecare coproprietar poate să cedeze cota sa parte din dreptul de proprietate asupra
certificatului de înregistrare.

II.4.3. Transmiterea pe cale succesorala
Legea22 stipuleaza ca dreptul la eliberarea certificatului de inregistrare a desenului sau
modelului industrial, drepturile care decurg din cererea de inregistrare a desenului sau
modelului industrial, precum si drepturile nascute din certificatul de inregist rare eliberat pot fi
transmise, in tot sau in parte si pe cale succesorala. Transmitrea prin succesiune a legala sau
testamentara a drepturilor patrimoniale asupra desenelor sau modelelor este supusa dispozitiilor
dreptului comun.
II.5. Protecția desenului sau modelului industrial
Ca si celelalte drepturi intelectuale si cele nascute in legatura cu desenele sau modelele
industriale sunt aparate prin mijloace: de drept aministrativ, de drept civil, de drept penal si
drept al concurentei.

21 Gabriel Olteanu, DREPTUL PROPRIETATII INTELECTUALE , Ed. CH. Beck, 2007 p.199
22 Legea 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale si Regulamentul de aplicare a Legii
nr.12 9/1992

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

27
In cadrul dreptului administrativ pot fi exercitate , pe parcusul procedurii de inregistrare
a desenului sau modelului urmatoarele cai de atac: opozitia si contestatia.
Persoanele interesate pot face opozitii scrise la Oficiul de stat pentru Inventii si Marci
privind inregistrarea desenului sau modelului. Opozitia trebuie formulata in termen de 3 luni de
la data publicarii desenului sau modelului in Buletinul Oficial de Protectie Industriala –
Sectiunea desene si modele industriale.
Contestatia poate fi fo rmulata impotriva hotararilor de respingere sau de admitere
partiala, luata de Comisia de examinare a desenului sau modelului industrial.
Mijloacele de drept civil . Actiunea civila poate avea ca obiect incalcarea drepturilor
decurgand din calitatea de au tor sau de titular de al certificatului de inregistrare. De asemenea
si in cazurile de nerespectare a prerogativelor patrimoniale rezultate din contractele de
transmitere a drepturilor asupra desenelor si modelelor , se poate intenta o actiune civila.
Incalcarea drepturilor asupra desenelor si modelelor industriale atrage si raspunderea
penala. Legea23 incrimineaza ca infractiuni faptele :
– art.41 insusirea fara drept, in orice mod, a calitatii de autor a desenului sau modelului
industrial, constituie infra ctiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu
amenda.
– art.42 reproducerea, fara drept, a desenelorsau modelelor industriale in scopul fabricarii de
produse cu aspect identic, fabricarea, oferirea spre vanzare , importul, folosirea s au stocarea
unor astfel de produse in vederea punerii in circulatie ori folosirea fara acordul titularului
cetificatului de inregistrare a desenului sau modelului industrial, in perioada de valabilitate a
aacestuia constituie infractiunea de contrafacere a desenului sau modelului industrial si se
pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii vatamate. Pentru
prejudiciile cauzate, titularul are dreptul la despagubiri potrivi t legii.

23 Legea 129/1992 privind protectia desenelor si modelel or industriale si Regulamentul de aplicare a Legii
nr.129/1992

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

28
– art.43 divulgarea de catre personalul OSIM, precum si de catre persoanele care efectueaza
lucrari in legatura cu desenele si modelele industriale, a datelor cuprinse in cererile de
inregistrare pana la publicarea lor, constituie infractiune si s e pedepseste cu inchisoarea de la 3
luni la 2 ani sau cu amenda.
Dupa cum se observa , din dispozitiile art. 41, 42, 43 rezulta ca cele trei infractiuni au
un obiect juridic generic comun format din relatiile sociale prin care se asigura protectia si
apara rea creatiei intelectuale, precum si un obiect juridic special constituit din relatiile care
apara regimul legal stabilit pentru desene si modele industriale, ca si drepturile ce decurg din
aceasta forma a creatiei artistice24
Actiunea in concurenta neloil a. Actul neloial este definit de Legea 11/1991 ca fiind orice
act sau fapt contrar uzuantelor cinstite in activitatea comerciala sau industriala. Articolul 5 al
aceleiasi legi apreciaza drept act neloial ( sanctionat ca fiind infractiune ) folosirea unui d esen
sau model industrial, de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitimm de alt comerciant.
Pentru a fi admisa actiunea in concurenta neloiala, ca urmare a folosiri unui desen sau model
de natura a produce confuzie, este necesara indeplinirea con ditiilor privind actiunea in
raspundere civila delictula. Asa cu s -a aratat, daca s -ar crea doar pericolul de confuzie ( fara
prejudiciu) nu se cere a fi indeplinita conditia prejudiciului.25
II.6. Legatura dintre dreptul desenelor si modelelor industriale și
dreptul de autor
Legea dreptului de autor și a drepturilor conexe (nr. 8/1996) enumeră între operele
protejate, în art. 7, lit. g) și operele de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice,
iar Legea nr. 129/1992 (r2), privind protecția desenelor și modelelor prevede în art. 7 că
protecția specială asigurată acestei categorii de opere prin această lege nu exclude beneficiul
protecției conferite prin dreptul de autor.
Soluția includerii și protejării operei de artă aplicată în Legea drept ului de autor este
rezultatul poziției legiuitorului care a adoptat soluția cumulului de protecții evident facultativ
și subordonat alegerii autorului. Alegerea sistemului de protecție ori opțiunea pentru cumulul
de protecție, în dreptul nostru, aparține a utorului operei de artă aplicată. Desigur că spre a

24 Valerica Lazar, Infractiuni contra drepturilor de proprietate intelectuala , Ed. All Beck, 1999, p.114
25 Gabriel Olteanu, Dreptul propretatii intelectuale , Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2007, p.199

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

29
beneficia de protecție în cadrul dreptului de autor, opera de artă aplicată trebuie să îndeplinească
și condițiile prevăzute în legea dreptului de autor pentru această categorie de opere.
Obiectele apte d e a primi protecția prin Legea privind desenele și modelele pot în egală
măsură să fie protejate prin legea dreptului de băutor. Astfel, legea privind desenele are legături
atât cu legea dreptului de autor, cât și cu legea privind proprietatea industrială.
Presupunând că un anumit desen încorporează elemente sau trăsături protejate atât de
legea dreptului de autor, cât și de legea privind desenul, este posibil ca un creator să revendice
cumulativ sau simultan protecția ferită de ambele legi. Legea Model pre vede în Secțiunea I,
alineatul (2) că protecția prin această lege nu exclude protecția prin altă ramură a legii, în special
prin legea dreptului de autor. Aceasta înseamnă protecția poate fi cumulativă. Cumularea
protecției înseamnă că senul este protejat simultan prin ambele legi, în sensul că un creator care
invoca protecția uneia sau ambelor legi, legii dreptului de autor sau legii privind desenul, la
alegere.
Dacă a înregistrat desenul, în momentul expirării acestei înregistrări, el nu mai poate
invoca protecția prin legea dreptului de autor, cel puțin nu pentru o anumită aplicație a
desenului.
Diferențele dintre protecția prin Legea dreptului de autor și protecția prin Legea
privind desenul sunt următoarele:
Conform Legii26 privind desenul, protecția es te pierdută cu excepția cazului în care
desenul este înregistrat de solicitant, înainte de publicare sau de utilizare publică indiferent de
loc, sau cel puțin în țara în care este revendicată protecția. Dreptul de autor subzistă în cele mai
multe țări fără îndeplinirea unor formalități, iar înregistrarea nu este necesară.
Protecția desenului durează în general pentru o scurtă perioadă, de trei, cinci, zece sau
cincisprezece ani. Dreptul de autor durează în cele mai multe țări pe întreaga viață a autorului
și cincizeci de ani după moartea sa.
Dreptul conferit prin înregistrarea unui desen este un drept absolut, în sensul că există
încălcare indiferent dacă a existat o copiere deliberată sau nu. Există încălcare chiar dacă
persoana contravenientă a acționat in dependent și fără cunoștință privind desenul înregistrat.

26 Legea 129/1992 privind protectia desenelor si modelel or industriale si Regulamentul de aplicare a Legii
nr.129/1992

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

30
Conform legii dreptului de autor, există încălcare doar în cazul reproducerii sferei în
care subzistă dreptul de autor.27
Ca urmare a modificării Legii nr. 129/1992 privind protecția desenelor și mod elelor
industriale prin Legea nr. 280/2007, termenii „desene industriale” și „modele industriale” au
fost înlocuiți cu termenii „desene” și „modele”.
Legea nr. 129/1992, modificată, a fost republicată în Monitorul Oficil nr. 729 din 26
octombrie 2007, dân du-se textelor o nouă numerotare.
În spețele selecționate s -a solicitat anularea unor certificate de înregistrare a unor
modele industriale eliberate anterior modificării legii.
Jurisprudență :
Instanța de apel a interpretat corect dispozițiile art. 2, ar t. 6, art. 7 din Legea nr.
129/1992, atunci când a reținut publicitatea anterioară, distructivă de noutate, a modelului
industrial ce face obiect al litigiului. De asemenea, a dat semnificația juridică corectă faptului
că modele ale reclamantei, cu care es te similar modelul pârâtei, au fost expuse și comercializate
de reclamantă în România cu mult timp înaintea datei depozitului reglementar.
Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 1341 din 10 februarie
2009, în B.C. nr. 3/2009, p . 30 și urm.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secția a 111 -a civilă, la 1
august 2007, SC R. SRL, în calitate de mandatar al SC V.l. SRL și SC O.S.R. SRL, a chemat
în judecată pe pârâții SC G.I.P.M. SRL și O.S.I.M., pentru ca inst anța, prin hotărârea ce o va
pronunța, să dispună anularea certificatului de înregistrare a modelului industrial nr. f 2005
1049 din 21 decembrie 2005, intitulat „Indicator stradal”, înregistrat de pârâtă.
În motivarea cererii de chemare în judecată s -a arătat că modelul industrial a cărui
protecție a fost acordată pârâtei nu îndeplinește con¬diția noutății și solicitantul nu este autorul
desenului sau modelului industrial. Indicatorul stradal se fabrică în Franța, fiind comercializat
de firma G. Și a fost produs și comercializat în România de SC V.I. SRL 1.3.
Reclamanta și -a întemeiat, în drept, acțiunea pe dispozițiile art. 45 din Legea nr.
129/1992.

27 Constantin Anechitoae, Dreptul proprietății intelectuale, Ed. Pro Universitaria, București, 2013, p. 194

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

31
Pârâta SC G.I.P.M. SRL a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii.
A arătat că a solic itat O.S.l.M. înregistrarea unor modele de indicatoare rutiere reflectorizante,
indicatoare cu număr de stradă și număr de imobil. Ca urmare a acestei solicitări, reclamanta
SC V.l. SRL a formulat opoziție pe care O.S.l.M. a respins -o.
Prin sentința civilă nr. 1640 din 11 decembrie 2007, Tribunalul București, Secția a Ill –
a civilă a respins acțiunea, ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că
înscrisurile depuse de reclamante nu constituie documente distrugătoare de noutate referit or la
modelul pârâtei, întrucât nu se încadrează în noțiunea de documente cu dată certă, publicate
înaintea depozitului național reglementat, pentru că materialele opuse nu au fost accesibile
publicului. S -a considerat că nu se poate reține că s -a făcut pu blică corespondența purtată între
reclamantă și diversele administrații locale, și nici facturile fiscale, iar copiile de pe cataloagele
S.G. sunt ulterioare datei depozitului național, respectiv din 2006.
Prin decizia civilă nr. 73 A din 3 aprilie 2008, p ronunțată de Curtea de Apel București,
Secția a IX -a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, a fost admis apelul declarat
de reclamanta SC V.l. SRL. Sentința a fost schimbată în tot în sensul că a fost admisă cererea
de chemare în judecat ă. S-a dispus anularea certificatu¬lui de înregistrare a modelului industrial
f. 2005 1049 din 21 decem¬brie 2005, intitulat „Indicator stradal”, emis de O.S.l.M. în favoarea
SC G.I.P.M. SRL.
A fost obligată intimata SC G.I.P.M. SRL la cheltuieli de judeca tă în favoarea
apelantei.
În considerentele deciziei s -a arătat că indicatorul stradal pentru care s -a acordat
protecție de către O.S.l.M. se află în portofoliul de produse standard al companiei S.G., Franța
și figurează în catalogul curent.
Actele aflate la dosarul primei instanțe fac dovada faptului că modelul industrial pentru
care intimata -pârâtă a obținut protecție a fost utilizat de mai mulți ani în Franța.
Modele ale reclamantei, cu care este similar modelul protejat prin certificatul de
înregistrare , au făcut obiectul comerțului și, prin aceasta, au fost expuse înaintea datei de
depozit.
Pârâta a declarat recurs, motivat, în drept, pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,
prin care a formulat următoarele critici:

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

32
Instanța de apel a reținut eron at că actele depuse la dosarul primei instanțe fac dovada
că modelul industrial a fost utilizat în Franța, fiind protejat prin copyright din anul 2000.
Sintagma „Copyright 2000 Email Replica” aflată pe paginile de web se referă la drepturile de
autor ale u nei societăți.
În facturile emise de apelantă către diverse autorități și persoane juridice la rubricile
„denumirea produselor” apar produse cu alte caracteristici și dimensiuni față de modelul
industrial produs de intimată.
Răspunsul dat de SC B.C. SRL nu poate fi reținut ca un document distrugător de
noutate, având în vedere că această societate comercială nu a precizat și unde s -au montat
indicatoarele pentru a fi accesibile publicului.
Documentele de la dosar au fost calificate eronat de instanța de ape l.
Instanța de apel nu s -a pronunțat asupra unui înscris esențial depus de intimata -pârâtă.
Este necesar să fie făcută o expertiză de specialitate pentru a se dovedi anterioritatea
iar prin înscrisuri care nu sunt accesibile publicului.
Recursul nu este în temeiat, pentru următoarele considerente:
S-a invocat faptul că reclamanta nu a făcut dovada că modelul industrial pentru care
pârâta a obținut protecție, nu îndeplinește cerin -țele art. 2, art. 6 și art. 7 din Legea nr. 129/1992.
Conform art. 2, în înțele sul legii, termenii sau expresiile de mai jos se definesc după
cum urmează:
a) Aranjamentul de la Haga – Aranjamentul privind depozitul internațional de
desene și modele industriale, adoptat la Haga la 6 noiembrie 1925, cu modificările și
completările ulte rioare, la care România a aderat prin Legea nr. 44/1992;
b) autor – persoana fizică sau un grup de persoane fizice constituit pe baza unei
înțelegeri, care a creat desenul sau modelul;
c) certificat de înregistrare – titlul de protecție acordat de O.S.I.M. pentru desenele
și modelele înregistrate;
d) desen sau model – aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia,
redat în două sau trei dimensiuni, rezultat din combinația dintre principalele caracteristici,

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

33
îndeosebi linii, contururi, culori , formă, textură și/sau materiale ale produsului în sine și/sau
ornamentația acestuia;
e) desen sau model comunitar – desenul sau modelul protejat în condițiile
Regulamentului nr. 6/2002/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L nr. 3
din 5 ianuarie 2002, de către Oficiul pentru Armonizare în Piața Internă, cu efect pe întregul
teritoriu al Comunităților Europene;
f) detalii nesemnificative – acele elemente grafice sau de formă, care nu determină
caracterul individual al desenului sau mod elului;
g) înregistrare – modul de dobândire a drepturilor asupra desenelor și modelelor în
temeiul prezentei legi sau al convențiilor internaționale la care România este parte;
h) mandatar autorizat – persoana care exercită profesiunea de consilier în
proprietate industrială în condițiile legii și care poate reprezenta o parte interesată în procedurile
în fața O.S.I.M.;
i) produs – orice articol obținut printr -un proces industrial sau arti -zanal, conținând
printre altele și elemente concepute spre a fi asa mblate într -un produs complex, ambalaje, forme
de prezentare, aranjamente, simboluri grafice, caractere tipografice; programele de calculator
nu sunt considerate produs;
j) produs complex – un produs compus din elemente multiple ce pot fi înlocuite de
o ma nieră care să permită dezasamblarea și reasamblarea produsului;
k) solicitant – persoana fizică sau juridică ce solicită la O.S.I.M. înregistrarea,
respectiv eliberarea unui certificat de înregistrare a unui desen sau model;
l) titular – persoana fizică sa u juridică căreia îi aparțin drepturile conferite prin
înregistrarea desenului sau modelului și pentru care se eliberează certificatul de înregistrare.
Pentru a conduce la casarea sau modificarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o
simplă indicare „de formă” a textelor, condiția legală a „dezvoltării motivelor” prevăzută de art.
302 lit. c) C. proc. civ. implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se înte meiază.
Prin simpla trimitere făcută la încălcarea dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 129/1992
recurenta invită instanța de recurs „să aleagă” dintre aspectele reglementate în acest text și să

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

34
constate modul defec -tuos în care a procedat instanța superioar ă de fond, lucru care nu este cu
putință.
Articolul 6, a cărui încălcare a fost de asemenea invocată, prevede că obiectul cererii
poate fi înregistrat în măsura în care constituie un
Desen sau model, în sensul art. 2, este nou și are un caracter individual [alin. (1)]. Un
desen sau model este considerat nou dacă niciun desen sau model identic nu a fost făcut public
înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea,
înaintea datei de prioritate [alin. (2)]. Se cons ideră că desenele sau modelele sunt identice dacă
trăsăturile lor caracteristice diferă numai în ceea ce privește detaliile nesemnificative [alin. (3)].
Se consideră că un desen sau model are caracter individual dacă impresia globală pe care o
produce asup ra utilizatorului avizat este diferită de cea produsă asupra unui asemenea utilizator
de orice desen sau model făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare sau,
dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei de prioritate [alin. ( 4)]. La evaluarea
caracterului individual trebuie să se ia în considerare gradul de libertate a autorului în elaborarea
desenului sau modelului [alin. (5)]. Dacă un desen sau model aplicat la un produs ori încorporat
într-un produs constituie o parte compo nentă a unui produs complex, acesta va fi considerat
nou și având caracter individual numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) partea componentă, odată încorporată în produsul complex, rămâne vizibilă pe
durata utilizării normale a ac estuia; utilizare normală înseamnă utilizarea de către beneficiar,
fără a include întreținerea sau reparațiile;
b) caracteristicile vizibile ale părții componente îndeplinesc ele însele condițiile
privind noutatea și caracterul individual [alin. (6)].
Iar în condițiile art. 7, în sensul aplicării art. 6, se consideră că un desen sau model a
fost lăcut public dacă a fost publicat ori dezvăluit în alt mod, expus, utilizat în comerț, cu
excepția situațiilor în care aceste evenimente nu ar fi putut, în mod rezo nabil și în cadrul
activității obișnuite, să devină cunoscute cercurilor specializate din sectorul în cauză care
acționează în cadrul Uniunii Europene înainte de data de depunere a cererii de înregistrare sau,
dacă a fost invocată o prioritate, înaintea da tei de prioritate.28 Cu toate acestea, nu se va
considera că desenul sau modelul a fost făcut public pentru simplul motiv că a fost dezvăluit

28 Legea 129/1992 privind protectia desenelor si modelel or industriale si Regulamentul de aplicare a Legii
nr.129/1992

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

35
unei terțe persoane în condiții explicite sau implicite de confidențialitate [alin. (1)]. în aplicarea
art. 6 alin. (2) și (4), divulgarea nu este luată în considerare dacă desenul sau modelul pentru
care se solicită protecție a fost făcut public:
a) de către autor sau succesorul său în drepturi ori de către un terț pe baza informațiilor
furnizate sau actelor îndeplinit e de autor sau succesor;
b) în perioada de 12 luni precedând data de depozit a cererii de înregistrare sau, dacă
o prioritate este revendicată, la data de prioritate [alin. (2)]. Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile
și în situația în care desenul sau mod elul a fost făcut public, ca urmare a unui abuz în legătură
cu autorul sau succesorul său [alin. (3)].
Instanța de apel a interpretat corect dispozițiile sus arătate atunci când a reținut
publicitatea anterioară, distructivă de noutate, a mode -lului indust rial ce face obiect al litigiului.
Astfel, revista S.G. din 2006 face reclamă unor produse din gama modelului solicitat
la protecție în România, inclusiv plăcuța cu denu -mirea unor străzi din Franța, identică cu
modelul industrial al pârâtei.
Pe de altă pa rte, consultarea site -ului www.signaux -girod.fr ar per mite oricărei
persoane interesate să constate că tipul de placă indicate pentru car e s-a acordat protecție de
către O.S.I.M. se află în portofoliul de produse standard al societății S.G., în mod cert cel puțin
din anul 2000. Susținerea recurentei, în sensul că din pagina de web menționată nu rezultă decât
drepturile de autor ale societăț ii E.R. asupra înseși paginii web, iar nu asupra produselor în sine,
nu poate fi primită în contextul analizat. Ceea ce interesează în speță este dacă modelul pentru
care pârâta a solicitat protecție era cunoscut sau nu înaintea datei de depunere a cererii de
înregistrare.
După cum, instanța de apel a dat semnificația juridică corectă adreselor și facturilor
depuse de reclamantă, și anume faptul că modele ale reclamantei, cu care este similar modelul
pârâtei, au fost expuse și comercializate de reclamantă î n România cu mult timp înaintea datei
depozitului reglementar.
Împrejurarea că instanța de apel nu ar fi analizat un înscris depus de către pârâtă nu se
încadrează în niciunul din motivele de casare sau de modificare limitativ prevăzute de art. 304
C. proc . civ., astfel încât nu are a fi analizată.

Capitolul II
Desene și Modele industriale în
Dreptul de Proprietate Intelectuală

36
Având în vedere cele mai sus arătate, înalta Curte a apreciat că instanța de apel a făcut
aplicarea și interpretarea corectă a dispozițiilor legi materiale incidente, astfel încât nu sunt
întrunite cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul a fost respins, ca
nefondat. Față de dispozițiile art. 274 C. proc. civ., recurenta -pârâtă SC G.f.P.M. SRL a fost
obligată la cheltuieli de judecată către intima ta-reclamantă.29

29 Octavia Spineanu -Matei, Proprietate intelectuală, practică judiciară 2009, Ed. Hamag iu, 2010, pg .281 -83

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

37
CAPITOLUL III
NOUTATEA DESENULUI ȘI MODELULUI
INDUSTRIAL

Protecția creațiilor ornamentale din domeniul industriei și artei aplicate este asigurată
prin dreptul asupra desenelor și modelelor.
Dreptul exclusiv se găsește la granița între dreptul brevetelor și dreptul de autor.30
Caracterul individual îl va apropia de brevet, în timp ce aspectul ornamental îl va apropia de
dreptul de autor. Cu toate acestea, protecția va fi acordată pentru desenele ce vor dovedi noutate
și nu original itate . Chiar dacă unii autori încearcă să stabilească o concordanță între condiția
originalității din dreptul de autor și cea de noutate din dreptul desenelor și modelelor. Dreptul
desenelor are vocația să protejeze creația ce va prezenta utilitate. Dar a ceasta nu înseamnă că
între cele două drepturi exclusive nu vor exista similitudini. Spre exemplu, protecția va fi
acordată independent de meritul sau valoarea artistică a creației.
Această proximitate a domeniilor de intervenție este la originea dificultă ților practice
de delimitare a obiectului celor două drepturi exclusive. Proximitate datorată și de art. 25 din
Acordul de la Marrakech din 199431 (Acordul TRIPS) ce subordonează protecția prin dreptul
desenelor de existența unei noutăți sau originalități. Î nseamnă că cele două noțiuni chiar dacă
nu sunt identice, sunt foarte apropiate.
Aceste dificultăți au încercat să fie surmontate prin aplicarea principiului unității artei.
În virtutea acestui principiu, în dreptul român, o creație ce va prezenta caracter ornamental va
putea beneficia de o protecție cumulată prin dreptul de autor sau prin dreptul desenelor dacă
aceasta va îftdeplini anumite criterii. Astfel, dacă creația nu va fi înregistrată, atunci va putea fi
invocată protecția prin dreptul de autor. Ac est cumul poate fi privit drept o favoare acordată
creatorilor, având în vedere lipsa formalităților sau durata acordată.
La nivel comunitar, creatorii vor putea opta fie pentru un sistem bazat pe înregistrare,
fie pe o protecție bazată pe faptul divulgări i creației sale. Într -adevăr, anumite industrii precum
cea a modei, au anumite nevoi specifice. Protecția specifică este prea formalistă, prea oneroasă
și pe o perioadă prea lungă. De aceea, regimul creațiilor înregistrate nu a prezentat niciun
interes. Pe ntru acestea legislatorul comunitar a implementat un sistem de protecție a desenelor

30 Ioan Macovei, Tratat de drept al proprietății intelectuale, Ed. C. H. Beck, București, 2010
31 https://osim.ro/wp -content/uploads/Legislatie/Acordul -de-la-Marrakech.pdf

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

38
neînregistrațe (Regulamentul CE nr. 6/2001). Astfel, toate creațiile ce reunesc criteriile
tradiționale de protecție, vor putea beneficia de o protecție pe trei ani începâ nd cu data la care
au fost divulgate publicului pentru prima oară, fără a fi nevoie de înregistrare. Vom avea o
protecție specifică, limitată la apărarea împotriva copiei servile.
Protecția prin desen sau model este condiționată de prezența unui desen sau model,
care să fie nou, să prezinte un caracter individual și să nu îndeplinească vreo funcție tehnică. În
fapt, a nu îndeplini o funcție tehnică poate fi înțeles și să dețină o funcție ornamentală. în ceea
ce ne privește, cerința legată de funcția tehnică am analizat -o în cadrul obiectului protecției.
III.1. Reglementare actuală
Protecția desenelor și modelelor industriale este asigurată în dreptul nostru prin:
Legea nr. 129/1992, publicată în Monitorul Oficial din 8 ianuarie 1993; Instrucțiunile
privind condițiile pentru depunerea și eliberarea certificatelor de desene și modele
industriale în conformitate cu Legea 129/1992 publicată în Buletinul Oficial al Oficiului
de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) nr. 1/1 995; Dectretul nr. 1177/1968 prin care
România ratifică Convenția de la Paris din 1883 pentru protecția proprietății industriale în
forma revizuită la Stockholm în 1967; Legea nr. 44/199232 prin care România a aderat la
Aranjamentul de la Haga pri vind depozitul internațional al desenelor și modelelor industriale
din 192533. Atât Convenția de la Paris cât și Aranjamentul de la Haga fac parte din
Convențiile internaționale administrate de Organizația Mondială pentru Protecția Proprietății
Intelectuale. Analizând conținutul actual al textelor acestora, observăm că protecția
internațională a desenelor și modelelor industriale are la bază un dublu principiu. Pe de o
parte, statele pot reglementa această protecție fie în cadrul dreptu lui de autor, fie în acela al
dreptului de proprietate industrială. Pe de altă parte, se consacră principiul reciprocității
legislative, potrivit căruia resortisanții țărilor în care desenele și modelele industriale nu sunt
protejate decât în cadrul unei legi care consacră o protecție specifică, nu vor putea reclama într –
o altă țară semnatară decât protecția specifică. Statele în care nu există o protecție specifică
pentru desene și modele sunt datoare să le asigure protecție în cadrul dreptului de autor; Legea
nr. 77/1998 prin care România a aderat la forma în viguare în prezent a Convenției de la Berna
din 1886 privind protecția operelor literare și artistice; Decretul nr. 1175/1968 prin care
România a ratificat Convenția pentru instituirea Organizație iMondiale a Proprietății

32 http://legislati e.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/2240
33 http://legislatie.just.ro/

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

39
Industriale de la Stockholm din 1967; Legea nr. 3 din 8 ianuarie 1998 prin care România
a aderat la Aranjamentul de la Locarno privind clasificarea internațională a desenelor și
modelelor industriale din 1968 utili zat în procedurile OSIM și anterior anului 1998.
III.2. Condiții privind Desenul și Modelul industrial
Desen – aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, redat în două
dimensiuni, rezultat din combinația dintre principalele caracterist ici, îndeosebi linii, contururi,
culori, formă, textură și/sau materiale și/sau ornamentația produsului în sine.34
Model – aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, redat în trei
dimensiuni, rezultat din combinația dintre principalele c aracteristici, îndeosebi linii, contururi,
culori, formă, textură și/sau materiale și/sau ornamentația produsului în sine.35
În principal, protecția prin desen sau model se dobândește prin înregistrare. Nici în
această materie, protecția nu este acordată pr in simplu fapt al creației.
Potrivit normelor de acces la protecție, și anume art. 6 din LDI, poate fi înregistrat orice
desen sau model ce îndeplinește condițiile art. 2, dacă este nou și prezintă caractel individual.
Regimul desenului sau modelului, din acest punct de vedere, se apropie de dreptul brevetului.
Mai mult, protecția este recunoscută creațiilor de formă. De aceea, este necesar ca creația, pe
care o vom căuta să o protejăm, să fie vizibilă.
În timp ce art. 836 din LDM prevede că desenul sau mode lul care este determinai
exclusiv de o funcție tehnică nu poate fi înregistrat. Per a contrario , trebuie să aibă o funcție
ornamentală sau utilitară.
Condițiile de protecție sunt reprezentate de noutate (art. 6 din LDI, art. 4 dip Directivă,
art. 5 din Reg ulament), caracterul individual (art. 6 din LDM, art. 5 din Directivă, art. 6 din
Regulament), și liceitatea (art. 9 din LDI, art. 8 din Directivă, art. 9 din Regulament). Aceste
dispoziții se diferențiază de prevederea din art. 25 din TRIPS ce folosește s intagma nou sau
original. Folosința alternativă a celor doi termeni face posibilă invocarea conceptului de
independența creației , ce poate fi înțeles ca asimilabil cu originalitatea creației.

34 Legea 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale si Regulamentul de aplicare a Legii
nr.129/1992
35 Constantin Anechitoae, Dreptul proprietății intelectuale, Ed. Pro Universitaria, București, 2013, p . 191
36 Legea 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale si Regulamentul de aplicare a Legii
nr.129/1992

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

40
Raportat la prevederile legislației române, pentru Y. Eminescu, protecția este acordată
desenelor și modelelor ce prezintă caracter ornamental, nou, aplicabil și aparent37. Profesorul
G. Olteanu vede doar două cerințe38, și anume noutatea și funcția utilitară, pentru profesorul V.
Roș, funcția utilitară se prezintă mai degrabă ca o condiție negativă semnificând disocierea
formei de funcția utilitară a obiectului39. La aceste condiții profesoara L. Cătuna adaugă cerința
ca desenul sau modelul să nu contravină ordinii publice sau bunelor moravuri și aspectul să nu
fie deter minat de o funcție tehnică.40 Dacă vedem în caracterul individual o noutate specifică,
ce este absorbită de noutate, atunci nu ne rămâne decât funcția utilitară.
În ceea ce ne privește, considerăm că pentru a putea fi apropriat printr -un drept
intelectual de proprietate industrială forma bunului, obiectul trebuie să fie nou și să prezinte
caracter individual.
În dreptul comunitar, dreptul asupra desenului și modelului neînregistrat constituie o
inovație, inspirată din dreptul englez, a Regulamentului CE nr. 6/2002. O diferență majoră față
de modelul înregistrat este nașterea sa prin prima divulgare publică în sânul Comunității (art.
11), fără ca un depozit să fie necesar. O altă cerință majoră se referă la posibilitatea pentru
titular de a obține măsuri defi nitive sau provizorii în anumite cazuri paneuropene înaintea
tribunalelor naționale specializate. Astfel, se încurajează invocarea prevederilor comunitare
mult mai favorabile.
Desenul sau modelul comunitar este unitar, adică produce efecte în toată Comunit atea,
ceea ce înseamnă: pe de o parte , înregistrarea este centralizată pe plan procedural (la OHMI,
Alicante), în timp ce examenul de înregistrare privește doar formalitățile, ordinea publică, însă
nu se apleacă asupra condițiilor de protecție sau motivelo r relative.
Analiza comparată ne dezvăluie faptul că noutatea și caracterul individual reprezintă
condiții suficiente și necesare, rezultat al efortului de armonizare concretizat prin Directiva și
Regulamentul invocate mai sus. Considerăm că noutatea este o condiție esențială, în timp ce
caracterul individual reprezintă o cerință complementară.
Optând pentru protecția în cadrul dreptului de autor, este necesară îndeplinirea condiției
originalității, a formei concrete de exprimare, pe aceea de a fi susceptib ilă de aducere la

37 Yolanda Eminescu, Protectia desenelor si modelelor industriale, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1997
38 Gabriel Olteanu, Dreptul propriet ății intelectuale, ed.2, Ed. C.H. Back, București, 2008
39 Viorel Roș, Dragoș Bogdan, Drepturile de autor și drepurile conexe. Tratat, Ed. C.H.Back, București 2005
40 Ligia Cătuna, Drept civil – Proprietate intelectuală, Ed. C.H.Beck, București, 2013

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

41
cunoștiință publică, dar și condiția specială privitoare la destinație, fără a fi necesară
îndeplinirea vreunei formalități. În conformitate cu art.6 din Legea nr. 129/1992 privind
protecția desenelor și modelelor, cu modificările și c ompletările ulterioare, obiectul cererii
poate fi înregistrat în măsura în care constituie un desen sau un model, în sensul art.2 din aceeași
lege, este nou și are un caracter individual.
Un desen sau model este considerat nou dacă nici un desen sau model identic nu a
fost făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost revendicată
prioritatea, înaintea datei de prioritate.41 Se consideră că desenele sau modelele sunt identice
dacă trăsăturile lor caracteristice diferă numai în ceea ce privește detaliile nesemnificative. Se
consideră că un desen sau model are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce
asupra utilizatorului avizat este diferită de cea produsă asupra unui asemenea utilizator de orice
desen sau model făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost
revendicată o prioritate, înainte de data de prioritate.
Dacă un desen sau model aplicat la un produs sau încorporat într -un produs
constituie o parte comp onentă a unui produs complex, acesta va fi considerat nou si având
caracter individual numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) partea componentă, încorporată în produsul complex, rămâne vizibila pe durata
utilizării normale a a cestuia;
b) caracteristicile vizibile ale părții componente îndeplinesc ele însele condițiile
privind noutatea și caracterul individual.42
Jurisprudență :
Prin Ordonanța civilă nr. 4831/PI din 20.10.2011, pronunțată în dosarul nr.
2701/30/2011, Tribun alul Timiș a admis în parte cererea de ordonanță președințială formulată
de reclamantele S.C. „C.C.” S.R.L. și C.V. în contradictoriu cu pârâta S.C. „V.M.” S.R.L. și,
în consecință, a interzis pârâtei, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii de fond ce face
obiectul dosarului nr. 2702/30/2011 al Tribunalului Timiș, reproducerea, fabricarea,
comercializarea ori oferirea spre vânzare, punerea pe piață, importul, exportul sau folosirea
oricărui produs din categoria lumânărilor de nunți și botezuri în care desenul/modelul protejat
prin certificatul de înregistrare a desenului/modelului nr. 019131 din 31.05.2010 eliberat de

41 Viorel Roș, Dreptul Proprietății intelectuale, Ed. Global Lex, Bucu rești, 2001
42 www.osim.ro

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

42
OSIM este incorporat ori la care acesta se aplică sau stocarea unui astfel de produs în aceste
scopuri, respingând în rest cererea reclam antelor.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut următoarele considerente:
Conform certificatului de înregistrare desen/model industrial nr. 019131 din 31.05.2010
eliberat de OSIM în temeiul Legii nr. 129/1992, reclamanta S.C. „C.C.” S.R.L. este titul ara, iar
reclamanta C.V. este autoarea unui număr de 8 desene/modele industriale lumânări pentru nunți
și botezuri potrivit anexei care face parte din certificat, perioada de valabilitate fiind cuprinsă
între 8.12.2009 și 8.12.2019.
În baza acestui certifi cat, reclamanta S.C. „C.C.” S.R.L. a somat pârâta S.C. „V.M.”
S.R.L. să sisteze producția și comercializarea modelului industrial protejat de Legea nr.
129/1992, să retragă de pe piață și să distrugă produsele contrafăcute.
Pârâta a răspuns somației mai su s menționate susținând că funcționează din anul 2003
ca producător de lumânări decorative și nu contraface modelele protejate, între lumânările
produse de către societatea reclamantă și lumânările societății pârâte existând diferențe,
lumânările având un c aracter individual. Mai mult, a invocat faptul că societatea reclamantă s –
ar fi inspirat și ar fi preluat de la pârâtă anumite idei, modele, iar conform art. 5 din Legea nr.
129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale se specifică faptul că drepturile
asupra unui desen sau model dobândite conform legii nu prejudiciază drepturile asupra
desenelor sau modelelor neînregistrate. Pârâta a menționat că nu înțelege sa retragă modelele
de pe piață și să le distrugă, fiind în deplină legalitate asu pra comercializării lor.
Din declarația martorului S.I., care comercializează lumânările produse de reclamantă
și care a comercializat între 2004 – 2007 și lumânările produse de pârâtă, rezultă că începând
cu anul 2007 anumite modele de lumânări produse de cele două societăți au început să semene,
că în Piața 700 există comercianți care vând lumânări fabricate de pârâtă care seamănă cu
modelele fabricate de reclamantă și că fotografiile lumânărilor fabricate de pârâtă sunt cele de
la filele 41 -52 din dosaru l de fond.
Din coroborarea declarația martorului audiat în cauză cu lipsa răspunsului la
interogatoriul comunicat pârâtei la sediul social (conform certificatului O.R.C.) și cu
fotografiile aflate la dosar în care sunt înfățișate atât lumânările fabricate de societatea
reclamantă, cât și cele produse de pârâtă, instanța a reținut că există asemănări între modelul de
lumânări fabricate de societatea reclamantă și care sunt protejate conform certificatului de

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

43
înregistrare desen/model industrial nr. 019131 din 31.05.2010 eliberat de OSIM și lumânările
comercializate în prezent de pârâtă.
Conform dispozițiilor art. 30 și art. 31 din Legea nr. 129/1992, pe întreaga durată de
valabilitate a înregistrării desenelor sau modelelor, titularul are un drept exclusiv de a le utiliza
și de a împiedica utilizarea lor de o terță parte care nu dispune de consimțământul său. Titularul
are dreptul de a interzice terților să efectueze, fără consimțământul său, următoarele acte:
reproducerea, fabricarea, comercializarea ori oferi rea spre vânzare, punerea pe piață, importul,
exportul sau folosirea unui produs în care desenul sau modelul este încorporat ori la care acesta
se aplică sau stocarea unui astfel de produs în aceste scopuri, întinderea protecției fiind
determinată de repre zentările grafice ale desenelor sau modelelor înregistrate, protecția
acordată unui desen sau model în baza prezentei legi extinzându -se la orice desen sau model
care nu produce o impresie vizuală globală diferită asupra unui utilizator avizat.
Așadar, în determinarea existenței ori inexistenței riscului de confuzie al produsului la
care este utilizat modelul/desenul industrial protejat cu un produs cu un model/desen
asemănător, ceea ce se analizează cu prioritate sunt asemănările, și nu deosebirile (în ace st sens
decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 6367/2009).
Prezenta cauză având ca obiect pronunțarea unei ordonanțe președințiale, instanța nu
putea decât să stabilească, în baza probelor prezentate de părți, în favoarea căreia există aparența
de drept.
Or, din probele administrate în cauză s -a constatat că pârâta produce și comercializează
în prezent lumânări care sunt asemănătoare cu lumânările produse de societatea reclamantă și
care au modelul/desenul industrial protejat conform certificatulu i OSIM pe perioada de
valabilitate cuprinsă între 8.12.2009 și 8.12.2019. Atât timp cât certificatul mai sus menționat
nu și -a încetat valabilitatea, societatea reclamantă în calitate de titular se bucură de protecția
prevăzută de Legea nr. 129/1992.
Prin urmare, în baza art. 581 raportat la art. 30 din Legea nr. 129/199243, instanța a admis
în parte cererea reclamantelor și a interzis pârâtei până la soluționarea irevocabilă a acțiunii de
fond ce formează obiectul dosarului nr. 2702/30/2011 al Tribunalului Timiș, reproducerea,
fabricarea, comercializarea ori oferirea spre vânzare, punerea pe piață, importul, exportul sau
folosirea oricărui produs din categoria lumânărilor de nunți și botezuri în care desenul/modelul

43 http://legislatie .just.ro/

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

44
protejat prin certificatul de înregistrare a desenului/modelului nr. 019131 din 31.05.2010
eliberat de OSIM este încorporat ori la care acesta se aplică sau stocarea unui astfel de produs
în aceste scopuri.
Instanța a reținut că pentru acest capăt de cerere sunt îndeplinite condițiile ordonanței
președințiale, respectiv urgența (măsura fiind necesara pentru prevenirea producerii unei
pagube iminente și care nu s -ar putea repara constând în atingerea adusă dreptului reclamantelor
asupra desenului/modelului industrial înregistrat la OSIM), vremelnici a și neprejudecarea
fondului (măsura dăinuind până la soluționarea irevocabilă a cauzei pe fond care face obiectul
dosarului nr. 2702/30/2011 al Tribunalului Timiș – f.23 dosar fond).
Împotriva aceste hotărâri a declarat recurs pârâta S.C. „V.M.” S.R.L., s olicitând
admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul respingerii cererii de ordonanță
președințială.
În motivare, pârâta recurentă a arătat că desfășoară încă de la data de 18.12.2003
activități de fabricare a unor produse manufacturiere, prec um candele, lumânări și produse
similare acestora, flori ornamentale și artizanale, conform Certificatului de înregistrare la ORC
Timiș din data de 18.12.2003 și Certificatului constatator eliberat de ORC Timiș la data de
27.06.2011.
Că, toate modelele de lumânări fabricate de către ea au un caracter complex,
evidențiindu -se printr -o serie de aplicații care le conferă nota de unicitate, acestea neputând fi
facil confundate cu alte modele existente pe piață.
Prin urmare, recurenta a învederat că se impune a fi cenzurate alegațiile reclamantei S.C.
„C.C.” S.R.L., conform cărora ea ar fi reprodus și comercializat exact modelul industrial
fabricat și comercializat de reclamantă, pentru care a obținut certificat de înregistrare la OSIM
de abia în 2010.
Totodată, a arătat că potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 129/1992 „întinderea
protecției este determinată de reprezentările grafice ale desenelor sau modelelor înregistrate”,
iar conform alin. (2) al aceluiași articol „protecția acordată unui desen sau model î n baza
prezentei legi se extinde la orice desen sau model care nu produce o impresie vizuală globală
diferită asupra unui utilizator avizat”.

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

45
Or, așa cum se poate observa prin compararea celor două categorii de produse, acelea
ale sale și ale societății re clamante, reprezentările grafice sunt esențial diferite, fiind implicit
diferită impresia vizuală pe care o produce cele două tipuri de produse.
A mai susținut că există o serie de caracteristici care diferențiază în mod evident
produsele sale de cele ale reclamantei (de exemplu: mărimea lumânărilor; lumânările produse
de S.C. „V.M.” S.R.L. sunt picurate cu ceară de sus până jos, iar cele produse de S.C. „C.C.”
S.R.L. sunt netede; partea colorată în cazul lumânărilor sale este oblică, iar la lumânările
produse de reclamantă este în linie dreaptă; aplicațiile strălucitoare și conturul diferă; aplicațiile
cu trandafiri sunt diferite ca model, la fel și poziția acestora, precum și conturul între ei;
aplicațiile cu figurine diferă ca dimensiuni și culoare).
Cât privește reprezentările grafice ale produselor protejate de care ea se prevalează,
recurenta a arătat că acestea nu sunt clare, neîntrunind astfel cerințele art. 11 din Legea nr.
129/1992, care să justifice eliberarea certificatului de înregistrare a desen elor/modelelor
respective.
Mai mult, a învederat că potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 129/1992 „Drepturile
asupra unui desen sau model dobândite conform prezentei legi nu prejudiciază drepturile asupra
desenelor sau modelelor neînregistrate”.
Prin De cizia civilă nr. 42 din 11 ianuarie 2012, pronunțată în dosarul nr. 2701/30/2011,
Curtea de Apel Timișoara a respins recursul declarat de pârâta S.C. „V.M.” S.R.L. împotriva
Ordonanței civil nr. 4831/PI din 20.10.2011, pronunțată de Tribunalul Timiș în dos arul nr.
2701/30/2011.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a examinat hotărârea atacată prin prisma
dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., apreciind că pârâtei nu este întemeiat, pentru
considerentele ce în continuare sunt relevate.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 129/1992, pe întreaga durată de valabilitate a
înregistrării desenelor sau modelelor, titularul are un drept exclusiv de a le utiliza și de a
împiedica utilizarea lor de o terță persoană, având dreptul de a interzice terților să efectueze,
fără consimțământul său, următoarele acte: reproducerea, fabricarea, comercializarea ori
oferirea spre vânzare, punerea pe piață, importul, exportul sau folosirea unui produs în care
desenul sau modelul este incorporat ori la care acesta se apli că, sau stocarea unui astfel de
produs în aceste scopuri.

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

46
Conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 129/1992 „protecția acordată unui desen sau
model în baza prezentei legi se extinde la orice desen sau model care nu produce o impresie
globală diferită asupr a unui utilizator avizat”.
În speță, prin compararea în materialitatea lor a lumânărilor produse de ambele părți și
a fotografiilor aflate la dosar, în mod corect prima instanță a stabilit că nu există o impresie
vizuală globală diferită, conchizând că pâr âta produce și comercializează în prezent lumânări
asemănătoare cu lumânările produse de reclamantă, care au modelul/desenul industrial protejat,
conform certificatului eliberat de OSIM.
Așa fiind, Curtea a apreciat că toate criticile aduse hotărârii recur ate sunt neîntemeiate,
astfel că în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. a respins recursul pârâtei.44
III.3. Noutatea Desenului Și Modelului industrial
Ceea ce se aproprie este forma percepută grație aparentei produsului. Este necesar ca
această aparență să se caracterizeze printr -un element particular pentru care legea ne dă o listă
exemplificativă: linii, contururi, culori, formă, textură și materiale ale produsului în sine și
ornamentația acestuia (art. 2 din LDI45). înțelesul expresiei îndeosebi semnifi că că alte aspecte
pot conduce la aproprierea prin desen sau model.
Noutatea este o noțiune obișnuită în proprietatea industrială46. Pentru desen sau model
noutatea va exista dacă la data depozitului cererii, niciun desen sau model identic nu a fost
divulga t. Vom fî în prezența unei noutăți obiective ce se întinde prin referință la stadiul artei
anterioare. Noutatea este un criteriu obiectiv. Se analizează la data depozitului sau la data
priorității revendicate și semnifică faptul că forma nu trebuie să fie cuprinsă în stadiul artei
aplicate. După cum se observă criteriul reținut nu este cel al originalității, ce ar însemna că
avem în vedere efortul creator al autorului.
Noutatea este obiectivă atunci când creatorul care a creat -o a făcut totul independent
de alte desene sau modele ce deja au fost create și divulgate de alții. Spre deosebie, originalitatea
subiectivă se analizează în persoana autorului în sensul că se ține seama de cunoașterea pe care
a putut -o avea autorul față de alte desene identice.
Cara cterele anteriorității distructive de noutate sunt:

44 Octavia Spineanu -Matei, Proprietate intelectuală, practică judiciară 2009, Ed. Hamagiu, 2010, pg .239
45 http://legislatie.just.ro/
46 Viorel Roș, Dreptul Proprietății intelectuale, Ed. Global Lex, Bucu rești, 2001

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

47
a) Noutatea este distrusă dacă va exista o anterioritate de toate piesele. O
combinație de anterioritate nu va putea fi suficientă pentru a înlătura bunul intelectual de la
protecție. Se acceptă o apreciere comună a elementelor anterioare ce sunt evidențiate.
Această diferență între combinarea anteriorităților și aprecierea comună a elementelor
anterioare nu va avea efect decât asupra aprecierii administrării de probe de către părți, dar nu
asupra condițiilor de valabilitate. Astfel, dacă părțile prezintă mai multe documente care au
vocația să circule împreună, prezența mai multor documente nu interzice a constata o
anterioritate de toate piesele. Paralelismul cu dreptul brevetelor este evident, pentru că acol o se
cere ca anterioritate să rezulte dintr -un singur document
Forma exterioară sau configurarea exterioară este cea care va da noutate desenului.
Pentru a analiza noutatea trebuie să luăm în considerare creația în integralitatea sa, adică
aranjamentul sau aspectul exterior în ansamblu, doar în acest caz se poate vorbi de noutate în
toate piesele.
Rezultă că dacă vom reuși sa demonstrăm caracterului inedit al unei minorități de
elemente constitutive ale creației, aceasta poate fi suficientă a caracteriza no utatea în ansamblu,
dacă va permite de a transmite ansamblului o impresie globală de noutate. Astfel, un desen și
model nu poate fi exclus de la protecție pe motiv de absență a noutății decât: dacă ansamblul
elementelor caracteristice sunt anterioare.
b) Noțiunea de divulgare este esențială pentru construcția cerinței de noutate a
desenului sau modelului. La aprecierea noutății și chiar a caracterului individual al unui desen
sau model vom avea în vedere nu doar cele identice sau cvasi identice anterioare , c i se cere să
fi avut loc și divulgarea în public. Divulgarea trebuie să fie în mod rezonabil cognoscibilă în
ambientul sectorului interesat.
Regulamentul CE nr. 6/200247 precizează imediat că faptul divulgării nu va fi distructiv
de noutate dacă în practica normală de afaceri nu a fost rezonabil a fi cunoscut de cei mai mulți
specialiști din sectorul de activitate specific. De asemenea, se prevede în art. 7 pet. 1, 2 și 3 trei
ipoteze de divulgare nedistructivă de noutate, și anume:
– divulgarea sub condiția e xplicită sau implicită a secretului, ce este deja clasic;
– divulgarea publicului efectuată chiar de creatorul însuși (sau succesorii săi) sau
chiar de un terț pe baza informațiilor furnizate de creator sau succesorii săi în 12 luni ce preced
depozitul cerer ii de înregistrare; obiectivul esențial al acestui termen de grație este de a permite

47 Regulamentul CE nr. 6/2002 privind desenele si modelele industrial la nivelul Uniunii Europene

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

48
autorului de a testa produsele ce integrează desenul înainte de a decide dacă protecția oferită
prin înregistrarea comunitară este oportună;
– divulgarea rezultă dintr -o conduită abuzivă față de creator sau față de succesorii săi.
Evaluarea noutății și a individualității presupune confruntarea desenului ce aspiră la
tutelă cu forma divulgată anterior datei indicate, denumită comun anterioritate. Este cazul, spre
exemplu, cu o ceașcă galică expusă într -un muzeu ce este în principiu opozabilă ca și
anterioritate.
Prin urmare, desenele și modelele sunt considerate drept identice nu doar cele care
sunt riguros identice, ci și cele care prin caracteristicile lor diferă doar prin d etalii
nesemnificative [art. 6 alin. (3) din LDI). Spre deosebire, vom putea avea anumite detalii
semnificative (elemente) care să acorde noutate desenului sau modelului.
Modelul nu trebuie să fie absolut nou, va fi suficient d oar dacă anumite elemente sun t
astfel preluarea unor elemente anterioare cunoscute combinate cu elemente noi sau cominarea
unor elemente care luate seperat sunt cunoscute, vor fi suficiente pentru ca desenul sau modelul
să fie considerat integral nou.48
III.4. Caracterul individual al Desenului si Modelului Industrial
Pentru a fi protejabil, desenul sau modelul trebuie să aibă un caracter individual.
Conform art. 6 din LDI, se consideră că un desen sau model are caracter individual dacă
impresia globală pe care o produce asupra utilizat orului avizat este diferită de cea produsă
asupra unui asemenea utilizator, de orice desen sau model făcut public înaintea datei de
depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei de
prioritate.
Aprecierea caract erului protejabil trebuie să o efectuăm de o manieră globală, în
funcție de aspectul de ansamblu produs prin combinarea unor elemente diverse și nu prin
izolarea unor anumite caracteristici revendicate.
Esențial pentru această cerință va fi ca impresia viz uală produsă de desen să difere de
cea produsă de un desen anterior.
Această protecție nu se limitează doar la identitate, dar se întinde la toate formele
similare apropiate de impresia produsă prin vederea desenului industrial înregistrat. Este
adevărat c ă în cazul protecției prin marca tridimensională, acest drept cere să se facă proba și a

48 Octavia Spineanu -Matei, Proprietate intelectuală, practică judiciară 2009, Ed. Hamagiu, 2010

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

49
riscului de confuzie pentru consumatori. Doar dacă semnul (desenul) poate fi considerat că a
dobândit un anumit renume, întinderea protecției va fi determinată doar pe baza unei simple
similitudini. În domeniul concurenței, baza se referă la proba confuziei provocată de imitație și
limitată la proba cu privire la prezența efectivă în piață a produsului imitat.
În acest sens s -a pronunțat instanța franceză în procesul ce a opus Societatea Guzy v.
Societatea Jade. În virtutea acestui principiu, chiar dacă elementele luate separat nu vor
îndeplini criteriile de protecție, combinarea lor poate fi protejabilă. Un model, așadar se va
bucura de protecție, chiar dacă el cuprinde elemente din domeniul public, daca reunirea lor este
originală și nicio anterioritate nu va putea fi opusă.
Un desen sau model răspunde exigenței de individualitate dacă impresia globală, pe
care o produce asupra unui utilizator avizat diferă de cea care o va produce asupra unui
asemenea utilizator orice alte desene sau modele divulgate anterior.49 Această apreciere va
trebui să se efectueze ținând cont de gradul de libertate al creatorului în elaborarea desenului
sau modelului. Considerentul nr. 14 din Reg ulament CE nr. 6/2002 precizează că se va tine cont
de natura produsului asupra căruia desenul sau modelul se aplică sau în care este încorporat așa
cum se va ține seama și de sectorul industrial relevant.
Sunt motivele care au stat și la baza respingerii plângerii formulată de Bosch Secunty
System . Chiar dacă, s -a reținut că modelele nu au fost identice, diferențele nu au fost totuși
suficient de perceptibile pentru a produce o impresie generală diferită asupra utilizatorului
avizat. Societatea Shenzen a obiecta, că în sectorul inovat – dispozitive pentru tehnologia
informației, libertatea autorilor este foarte limitată de funcționalitatea acelor aparate. Impresia
generală produsă de desenul contestat nu poate fi determinată de configurarea de bază sau de
detalii relative la elementele funcționale, și că pentru utilizatorul informat desenul se
caracterizează, din punct de vedere estetic, prin aspectul asimetric rezultat din combinarea
anumitor elemente.
Cu alte cuvinte, pentru a reține noutatea, desenul tre buie să se distingă de precedentele
creații prin alte elemente decât detaliile nesemnificative și pentru a răspunde la cea de -a doua
condiție, prin impresia de ansamblu produsă alta decât un alt desen anterior, în aceste condiții,
se consideră că, în fapt, această cerință se prezintă, mai degrabă ca o noutate caracterizată sau

49 Yolanda Eminescu, Protectia desenelor si modelelor industriale, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1997

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

50
un grad mai înalt de noutate. Adică, caracterul propriu nu este altceva decât o noutate altfel
formulată.
Posibila similitudine între cele două condiții (noutate și individual) poate fi înlăturată
având în vedere că cerința caracterului individual se apreciază nu față de creator ci prin raportare
la un terț, utilizatorul avizat50. Într -adevăr, un desen nu are un caracter individual pentru că este
fructul realizării personale a creatorul ui lui, ci pentru că ei este perceput ca atare de către un
utilizator, așa cum este omul de meserie pentru dreptul brevetelor. Utilizatorul avizat nu trebuie
să fie un om de artă, nici un utilizator mediu, ci un utilizator vigilent, care să se bazeze pe
experiența personală sau pe cunoștințele sale din sectorul avizat.
Caracterul individual ar putea fi comparat și cu condiția specifică din dreptul
brevetelor și anume activitatea inventivă. În timp ce activitatea inventivă este neevidentă și se
face prin apr ecierea in abstracto având în vedere pe omul de meserie în domeniu, în materia
desenelor, aprecierea caracterului individual trebuie să țină cont și de gradul de libertate al
creatorului în elaborarea desenului.
Exigența caracterului individual apare drept o condiție hibridă, care nu este nici mai
aproape de originalitate, nici mai aproape de activitatea inventivă, ci împrumută de la cele două
anumite elemente diferite. Desenul sau modelul reprezintă efectul exterior nouxe dă o
fizionomie individuală, propr ie obiectului protejat.
Condițiile de protecție reprezintă, în fapt, motive absolute de nulitate. Acestea sunt
noutatea și caracterul individual. Acestea vor fi apreciate în lumina artei anterioare sau a
patrimoniului de modele cunoscut datorită divulgării .
III.5. Dreptul de autor și noutatea Desenului și Modelului
industrial

Aplicarea mecanismului cumulului de protecție nu reprezintă o operațiune ușoară, ce
poate suscita anumite interogații cu privire la articulația condițiilor de acces la fiecare din
regimurile solicitate. Altfel spus, dacă protecția unei creații este cerută pe fundamentul dreptului
desenelor și modelelor, condițiile proprii acestui regim vor fi exhaustive sau vom căuta de a
cerceta în același timp și originalitatea creației în cauză.

50 Adrian Circa, Protecția drepturilor intelectuale, Ed. Universul Juridic, București, 2013

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

51
Chiar dacă legea51 nu se mărginește să o afirme în mod direct, desenul sau modelul
trebuie să aibă un caracter estetic sau ornamental și nu unul pur utilitar. Nu trebuie să
confundăm destinația industrială (utilitară) a desenului sau modelului, cu caracterul ornamental.
Pentru ca să se bucure de protecție, autorul trebuie să aducă ceva în plus, și acel ceva este
aspectul estetic. În prezent, dreptul asupra desenului sau modelului are o natură hibridă
întemeiată pe legătura acestui drept cu dreptul de autor (n ecesitatea formei aparente) și cu
dreptul brevetului (noutatea).
Dreptul de autor
Creatorul poate beneficia simultan sau alternativ de protecția prin dreptul de autor.
Nicio formalitate nu se cere îndeplinită pentru a putea beneficia de această protecție.
Condițiile de protecție se vor aplica alternativ, adică vom căuta noutatea pe terenul
desenelor și modelelor, și originalitatea dacă protecția solicitată este cea a dreptului de autor.
Cu toate acestea nu a ezitat să apară o altă teorie care plecând de la faptul că se protejează o
singură creație, și că unitatea artei impune un cumul de protecție care trebuie să se reflecte și în
cumulul condițiilor.
Potrivit art. 2 alin. 7 din Convenția de la Berna, pentru operele protejate numai ca,
desene și modelele în țara de origine nu poate fi cerută în altă țară a Uniunii decât protecția
specială acordată în această țară desenelor și modelelor; totuși, dacă o astfel de protecție
specială nu se acordă în acea țară, acele opere vor putea fi protejate ca opere artistice .
Analiza comparativă ne -a dezvăluit un tratament diferit între Belgia și Olanda în ceea
ce privește modele de scaune create de designerii americani Charles și Ray Eames. În
respectivele cauze s -a ridicat problema de a stabili dacă societățile cesionare a drepturilor
intelectuale se puteau prevala de dreptul de autor.
În Belgia, s -a invocat aplicarea principiului tratamentului național în baza CUP,
dreptul asupra desenelor și modelelor fiind acoperit; aceasta a fost calea aleasă pentru n evita
aplicarea reg ulii mai puțin favorabile a reciprocității prevăzute de art. 2 alin. 7 din CUB. Chiar
dacă s -a respins aplicarea CUP, tribunalul belgian a statuat că articolele de arta aplicată pot fi

51 Legea 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale si Regulamentul de aplicare a Legii
nr.129/1992

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

52
protejate în S.U.A. cu titlu de drept de autor, astfel că regula recipr ocității autorizează recursul
la protecția prin dreptul de autor în Belgia.
Pe de altă parte, Curtea olandeză a apreciat că modelul de scaun Eames. În cauză nu
poate beneficia de protecția prin dreptul de autor în S.U.A. având în vedere lipsa de a fi
înreg istrat la Oficiul Dreptului de autor (Copyright Office) și că singura protecție posibilă este
cea a desenului și modelului prin aplicarea art. 2 alin. 7 din CUB.
De asemenea, Curtea din Bruxelles a admis că forma de difuzoare (boxe), deși,
neprotejabile ca și model, constituie o operă originală (purtând amprenta creatorului și fiind
rezultatul efortului intelectual al acestuia).
În situația specială când un desen sau model intră în conflict cu un drept de autor
anterior, acest conflict se va soluționa în fa voarea dreptului de autor dacă opera anterioară
protejată prin dreptul de autor este cunoscută de cei mai mulți specialiști din comunitate; așadar,
opera va constitui motiv autonom, ce va permite unui terț de a solicita, pe baza dreptului său
intelectual, nulitatea desenului sau modelului posterior.52
În cazul următor, se obțin venituri prin plata drepturilor de autor către o persoană care
lucrează că textier (independent), având însă și calitatea de salariat la o societate.
Ce obligații fiscale și declarati ve are persoană respectiv pentru suma încasată, dat fiind
faptul că e o persoană fizică, nu persoană fizică autorizată și nici societate.
Înțelegem că veniturile obținute se încadrează la venituri din drepturi de proprietate
intelectuală, fiind venituri ob ținute din difuzarea/cesiunea drepturilor de autor pentru piesă
respectivă.
Veniturile obținute din valorificarea drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe
dreptului de autor sunt venituri din drepturi de proprietate intelectuală.
În conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal53, pentru veniturile
din drepturi de proprietate intelectuală plătitorii persoane juridice sau alte entități care au
obligația de a conduce evidență contabila au obligația de a calcula, de a reține și de a vira
impozit prin reținere la sursă, reprezentând plăti anticipate, din veniturile plătite.

52 Adrian Circa, Protecția drepturilor intelectuale, Ed. Universul Juridic, București, 2013, p. 123 -126
53 Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

53
Beneficiarul veniturilor din drepturi de autor poate opta între două modalități de
impozitare, respectiv:
-reținere la sursă reprezentând plăti anticipate. În acest caz, potrivit dispozițiilor art. 52
alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, impozitul ce trebuie reținut, se stabilește aplicând o cota de
impunere de 10% la venitul brut din care se deduc contribuțiile sociale obligatorii reținute la
sursă potrivit t itlului IX indice 2 din Codul fiscal.
-stabilirea impozitului pe venit că impozit final. În acest caz, conform art. 52 alin. (2)
din Codul fiscal, impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul plății
veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut.
Opțiunea de impunere a venitului brut se exercită în scris în momentul încheierii fiecărui
raport juridic/contract și este aplicabilă veniturilor realizate că urmare a activității desfășurate
pe baza acestuia.
Persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală au calitatea
de contribuabil la sistemul public de pensii cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice
internaționale la care România este parte54.
Așadar, r egulă este că persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate
intelectuală datorează contribuție la sistemul asigurărilor sociale.
Art. 296 indice 23 alin. (4) din Codul fiscal stabilește că, persoanele care realizează
venituri din salarii sau asimilate salariilor și orice alte venituri din desfășurarea unei activități
dependențe, venituri din pensii și venituri sub formă indemnizațiilor de șomaj, asigurate în
sistemul public de pensii, persoanele asigurate în sisteme proprii de asigurări so ciale neintegrate
în sistemul public de pensii, care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii, precum
și persoanele care au calitatea de p ensionari ai acestor sisteme, Nu datorează contribuția de
asigurări sociale pentru veniturile obținute că urmare a încadrării în una sau mai multe dintre
situațiile prevăzute la art. 296 indice 21 alin. (1).
Așadar, dacă o persoană realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor și orice
alte venituri din desfășurarea unei activități dependențe, ve nituri din pensii și venituri sub formă
indemnizațiilor de șomaj sau este asigurată în sistemul public de pensii, în sisteme proprii de
asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii, care nu au obligația asigurării în

54 https://static.anaf.ro/static/ 10/Anaf/legislatie/referat_601.pdf – site-ul oficial al Agentiei Nationale de
Administrare Fiscală

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

54
sistemul public de pensii , sau are calitatea de pensionar al acestor sisteme, NU datorează
contribuția de asigurări sociale pentru veniturile obținute din drepturi de proprietate
intelectuală.
Persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală au calitate a
de contribuabil la sistemul de asigurări sociale de sănătate cu respectarea prevederilor
instrumentelor juridice internaționale la care România este parte.
În ceea ce privește excepțiile de la plata contribuției la sistemul asigurărilor sociale de
sănăta te art. 296 indice 23 alin. (2) din Codul fiscal55, prevede că persoanele care realizează
venituri din drepturi de proprietate intelectuală NU datorează contribuție de asigurări sociale de
sănătate pentru aceste venituri, dacă realizează venituri de natură celor menționate la cap. I,
venituri sub formă indemnizațiilor de șomaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, precum și
venituri de natură celor menționate la art. 296 indice 21 alin. (1) lit. a) -d), g) și h), art. 52 alin.
(1) lit. b) -d) și din asocie rile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e).
Prin urmare, persoană care realizează venituri din drepturi de autor NU datorează
contribuții la sistemul asigurărilor sociale de sănătate dacă realizează concomitent și venituri
din salarii;
Veniturile din drepturi de propietate intelectuală cu reținere la sursă se declara de
plătitorul venitului în fomularul 112 „Declarația privind obligațiile de plata a contribuțiilor
sociale, impozitului pe venit și evidență nominală a persoanelor asigurate” .56
Anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul precedent trebuie
să se depună declarația informativă privind impozitul reținut pe veniturile cu regim de reținere
la sursă, pe beneficiari de venit (declarația 205).
În concluzie pen tru persoanele care obțin venituri din salarii se va reține numai
impozitul pe venit în cota de 10% sau 16% în funcție de opțiunea persoanei fizice iar pentru
liber profesioniști pe lângă acest impozit pe venit veți reține și CAS ( în cazul în care nu sunt
asigurați la sistemul de pensii).
În cazul în care impozitul reținut este de 10%, va trebui să se depună declarația 200
privind venitul realizat până la dată de 25 mai 2016. Diferența de impozit datorată se va calcula

55 Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal
56 https://static.anaf.ro/static/ 10/Anaf/legislatie/referat_601.pdf – site-ul oficial al Agentiei Nationale de
Administrare Fiscală

Capitolul III
Noutatea Desenului și Modelului Industrial

55
prin deducerea din venitul brut unei cote forfetare de cheltuieli de 20% conform art. 50 lit.a din
Codul fiscal. În urmă depunerii Declarației 200 de către beneficiarul de venit, autoritatea fiscală
va emite Decizia de impunere finală prin care se determina diferențele de plata sau de restitu it.
În cazul în care plătitorul de venit reține la sursă impozitul final de 16%, beneficiarului
de venit nu îi mai revine nicio o obligație de declarare și plata.57
Durata protecției în dreptul de autor este de 70 de ani post mortem, dar se limitează la
protecția împotriva reproducerilor identice sau cvasi -identice și nu va putea fi opus imitațiilor
echivalente. Elementele grafice a creațiilor, în special logo -urile, pot fi protejate și sub titlu de
marcă.58
Constatăm că protecția prin dreptul de autor este ma i ușor acceptată, iar contrafacerea
în dreptul de autor este recunoscută mai frecvent; astfel că tendința este mai favorabilă dreptului
de autor prin raportare la regimul desenelor și modelelor.
Prezumția noutății
Aprecierea noutății și a caracterului ind ividual se face la data depozitului înregistrării
sau a priorității.
Sarcina probei va aparține celui care contestă noutatea și care trebuie să demonstreze
existența anteriorității. Doar o anterioritate de toate piesele și care are o dată certă, distruge
noutatea desenului sau modelului. Se apreciază prin raportare la un patrimoniu de desene și
modele anterioare circumscris unei cunoașteri rezonabile din partea utilizatorilor avizați.
Depozitul nu este decât declarativ de drepturi, iar titularul va putea be neficia de
priorități.
În ce privește desenul comunitar, Oficiul nu examinează nicio condiție de fond pe care
desenul trebuie să o îndeplinească, în afară de cea relativă la conformitatea cu ordinea publică
și bunelor moravuri (art. 47). Motivele acestei a bsențe de control a priori sunt de a permite de
a reduce la maximum modalitățile și cheltuielile de înregistrare. Acest sistem se explică având
în vedere numeroasele anteriorități ce pot rezulta din creații nedepuse sau alte drepturi private.

57 http://auditeam.ro
58 Directiv a 93/98/CE acces ând pagina https://ro.wikipedia.org/wiki/Directiva_93/98/EEC

Concluzii

56
CONCLUZII
Importanța pe care estetica industrială a dobândit -o în lumea contemporană reprezintă,
dintr -un anumit punct de vedere, o contrapondere a tehnicizării ei crescânde.
Estetica umanizează caracterul funcțional al produselor industriale, individualiz ând
forma acestora și permițând, prin atenuarea caracterului impersonal al producției de serie,
personalizarea, orientarea alegerii consumatorului potrivit gustului sau.
Desenele si modelele industriale( denumite “ design” in terminologie anglo -saxona)
sunt tocmai acele creatii de forma prin care se realizeaza individualizarea printr -un element
estetic a produselor industriale.
Cu aceasta functie ele sunt indisolubil legate atat de calitatea vietii, constituind in
prezent un element al mediului inconjurat or, cat si de eficienta economica a unei interprinderi,
in masura sunt, asa cum arata, un element de orientare a cererii consumatorului si deci de
crestere a valorii comericiale a produsului, dupa cum spunea Raymon Lowey:”intre doua
produse egale ca pret, functie si calitate cea care arata mai bine se va vinde in detrimentul
celeilate.”
Reprezentand o opera de creatie intelectuala, desenele si modelele industriale, au alaturi de toate
celelalte rezultate ale activitatii creatoare a oamenilor, vocatie la pro tectie artisica.

Bibliografie

57
BIBLIOGRAFIE

1. Gabriel Olteanu, Dreptul propriet ății intelectuale, ed.2, Ed. C.H. Back, București, 2008,
2. Florea Bujorel, Dreptul proprietății intelectuale, Ed. Hamangiu, București, 2011,
3. Teodor Bodoașcă, Dreptul proprietății i ntelectuale, Ed. Hamangiu, București, 2012,
4. Octavian Spineanu Matei, Proprietatea intelectuală.Practică judiciară., Ed. Hamangiu,
București, 2010 ,
5. Ligia Dănilă, Dreptul proprietății intelectuale, Ed. Hamangiu, București, 2011 ,
6. N.R.Dominte, Drept de autor. Mărci.Desene și model. Brevete de invenție, Jurisprudența
comentată, Ed. C.H. Back , București, 2012 ,
7. Adrian Circa, Protecția drepturilor intelectuale, Ed. Universul Juridic, București, 2013 ,
8. Constantin Anechitoae, Dreptul proprietății intelectuale, Ed. Pr o Universitaria, București,
2013 ,
9. Ioan Macovei, Dreptul proprietății intelectuale, Ed. C. H. Beck, București, 2010 ,
10. Ioan Macovei, Tratat de drept al proprietății intelectuale, Ed. C. H. Beck, București, 2010 ,
11. Înalta Curte de Casație și Justiție, S.civ. și de propr. int, dec. nr. 963/2007, apud O.
Spineanu Matei, Drept de autor. Acțiune în contrafacere. Operă derivată. Traducere.
Condiția originalității, în RRDPI, nr. 2/2007
12. Ligia Cătuna, Drept civil – Proprietate intelectuală, Ed. C.H.Beck, București, 2013,
13. Octavia Spineanu -Matei, Proprietate intelectuală, practică judiciară 2009, Ed. Hamagiu
14. Teodor Bodoașcă, Lucia Ioan Tarnu, Dreptul proprietății intelectuale, Ed. Universul
Juridic, București, 2015,
15. Viorel Roș, Dreptul Proprietății intelectuale, Ed. Global Lex, București, 2001 ,
16. Vl. Hanga, Dreptul și calculatoarele, Ed. Academiei Române, București, 1991 ,
17. Ligia Danila, Dreptul de autor si dreptul de proprietate industriala, Ed. C.H. Beck,
Bucuresti., 2008 ,
18. Octavia Spineanu Matei,Viorel Ros,Dreptul de autor si drepturi conexe Tratat, Ed. All.
Beck, Buc. 2005 ,
19. Ioan Macovei, Dreptul proprietatii intelectuale, Ed. Univ. Alexandru I. Cuza, Iasi, 2004,
vol.2 ,
20. Legea 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industrial ,
21. Gabriel Olteanu, Dreptul proprietatii in telectuale, Ed. CH.beck, 2007 ,

Bibliografie

58
22. Valerica Lazar, Infractiuni contra drepturilor de proprietate intelectuala, Ed. All Beck,
1999 ,
23. Yolanda Eminescu, Protectia desenelor si modelelor industriale, Ed. Lumina Lex,
Bucuresti, 1997 ,
24. Ada Petrescu, Lucian Mihai, Dre pt de proprietate industrială. Introducere în dreptul de
proprietate industrială. Invenția. Inovația. Universitatea din București, 1987 ,
25. Valeriu Costel Geambazu, Estetica industrială în Revista Română de proprietate
industrială, nr. 3/1997 ,
26. Legea nr. 129 din 29 decembrie 1992 republicata in Monitorul Oficial partea I nr. 876 din
20 decembrie 2007 ,
27. Viorel Roș, Dragoș Bogdan, Drepturile de autor și drepurile conexe. Tratat, Ed. C.H.Back,
București 2005,
28. www.avocat.net
29. http://www.dreptonline.ro/spete/detaliu_speta.php?cod_speta6
30. http://legislatie.just.ro/