Specializare a – Asistență Socială [606733]

Universitatea din București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Specializare a – Asistență Socială

LUCRARE DE LICENȚĂ
Integrarea refugiaților pe piața muncii din
România

Coordonatori științifici:
Prof. univ. dr. Doru Buzducea
Lector. univ. dr. Georgiana – Cristina Rentea

Absolvent: [anonimizat]
2016

2
Cuprins
Justificarea temei alese ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 3

Capitolul 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .5
1.1 Migrația internațională ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 5
1.2 Cauzele migrației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 5
1.3 Tipu ri de migrație ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 7
1.4 Categorii de migranți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 10
1.5 Politici în România și Uniunea Europeană privind integrarea refugiaților ………………………….. ….. 12
1.6 In tegrarea diferitelor categorii de migranți stabiliți în România ………………………….. ………………. 15
1.7 Programul de integrare in România ………………………….. ………………………….. ……………………….. 17
1.8 Modele europene de integrare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 18
1.9 Statistici în România și Uniunea Europeană privind integrarea refugiaților pe piața muncii. ……… 19

Capitolul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 23
Integrarea refugiaților pe piața muncii din România ………………………….. ………………………….. ………. 23
2.1 Accesul pe piața muncii din România ………………………….. ………………………….. ……………………… 23
2.2 Obstacole întâmpinate pe piața muncii în rândul refugiaților ………………………….. …………………. 26
2.3 Rolul asistentului social în integrarea pe pia ța muncii a refugiaților ………………………….. …………. 27

Capitolul 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 30
Cercetare calitativă privind integrarea refugiaților în integrarea pe piața muncii din România ………. 30
3.1 Motivația alegerii temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 30
3.2 Documentarea prealabilă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 31
3.3 Universul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 31
3.4 Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 32
3.5 Studiile de caz realizate cu privire la integrarea refugiaților ………………………….. ……………………. 36
3.6 Concluziile cercetării și recomandări ………………………….. ………………………….. ……………………… 46
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 49
Listă de grafice și tabele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 51

3

Justificarea temei alese

Prin lucrarea de față, mi -am propus să analizez problematica refugiaților ce ține de
domeniul migrației. Dezbătută din mai multe perspective, această lucrare se doved ește a avea
o imp ortanță majoră în zilele noastre.
Am acordat o atenție deosebită problematicii refugiaților deoarece precum afirmă
Buzducea (2013) în lucrarea sa Economia Socială a grupurilor vulnerabile ”noul secol se
confruntă cu o mare provocare, refugiatii” 1. Este cu adevărat o provocare pentru societatea
noastră, având în vedere fluxul de refugiații care continuă să vină și puținele programe puse la
dispoziția lor.
Lucrarea este structurată î n 3 ca pitole. În primul capitol m-am axat pe analiza
fenomenului de migrație și implicațiile pe care le are asupra societații. În capitol ul al doilea,
am vorbit despre subiectul propriu -zis al lucrării, și anume modalitățile prin care refugiații se
integrează pe piața muncii, obstacolele prin care aceștia trec, rolul pe care îl are asistentul
sociale în integrarea lor și am dorit să fac cunoscute anumite aspecte cum ar fi, care sunt
programele de care re fugiații pot beneficia, criteriile prin care aceștia pot accesa un loc de
muncă și modalități prin care ei ajung să participe în programele de integrare. Ultima parte a
lucrării, în care s -au cercetat obstacolele pe care le întampină refugiații în găsirea unui loc de
muncă, dificultățile cu care se confruntă în privința accesării unui loc de muncă cu calificare
și reținerea femeilor în accesarea serviciilor sociale/mediale cât și a locurilor de muncă.
Cercetarea a fost abordată din perspectiva unei cercetăr i de tip calitativ deoarece am dorit să
aprofundez detaliile acestei teme prin analiza practică. Lucrarea se încheie cu verificarea
ipotezelor și prezentarea concluziilor cercetării, precum și recomandările cercetării.
Motivația de a aborda o astfel de temă vine dintr -o curiozitate personală în ceea ce
privește procesul de integrare a refugiaților. Dat fiind că este o temă de actualitate,
bibliografia în domeniu este oferită în concordanță cu lucrările de specialitate pe ac est
subiect. Având în vedere nou tatea domeniului, cât și faptul că autorii preocupați de ac est
domeniu sunt foarte puțini, analiza teoretică a lucrări a identificat dificultăți în găsirea

1 Doru Buzducea, Economia socială a grupurilor vulnerabile, Editura Polirom, Iași, 2013, p.10

4
surselor de statistici actuale. Consider că lucrarea poate fi continuată acest subiect fiind foarte
amplu, și de asemenea poate fi aplicată în diverse cercetări care urmaresc utilitatea practică a
acestui domeniu.
Prin această lucrare am urmărit să evidențiez rolul pe care îl au instituțiile
specializate, prin oferirea de programe în integrarea refugiaților . Deși România nu este
considerată o țară de destinație pentru refug iați, aceștia odată ajunși aici pleacă foarte greu
într-o altă țară din pricina faptului că numai au resurse pentru a merge mai departe sau alte
motive de ordin personal. În contextul în care , țara noastră are cea mai mare frontieră din
Uniunea Europeană, este imposibil ca aceștia să nu treacă prin România.

5
Capitolul 1

1.1 Migrația internațională
Migrația internațională este o realitate a zilelor noastre, oam enii sunt într -o continuă
schimbare fapt care afectează negativ familia cât și societatea. În lucra rea sa, „Fluxuri de
migrației”, Sandu (1984 ) vorbește despre migraț ie ca fiind „o schimbare a mediului social, loc
în care indivizii sunt supuși unor serii de factori la care sunt nevoiți sa renunțe: loc de
reședință, loc de muncă, familie, prieteni, zone comerciale, relațiille sociale, zone culturale,
etc. Povestea existenței umanității este de asemenea povestea migrației”2
În jurul no stru, lumea este într -o continuă schimbare datorită ma i multor factori printre
care ș i migrația. Acest fenomen e ste împărțit în mai multe etape și cuprinde mai multe tipuri
de migranți pe care le -am aborda t în această lucrare.
După cum și statisticile din cadrul unui raport al Înaltului Comisariat pentru Refugiați al
Națiunilor Unite (UNHCR) din anul 2010 arată, în s copul ușurării traiului zilnic și
îmbunătățirii condițiilor de viață, tot mai mulți oameni aleg să își părăsească locul de origine
astfel migrând î n state mai dezvoltat e din punct de vedere economic ș i cultural. Asadar ,
fenomenul migraț iei internaț ionale rep rezintă o consecință a motivelor politico -sociale din
țara de origine.
1.2 Cauzele migrației

La b aza fiecărui proces de schimbare stau anumite cauze care produc schimbări. În
ceea ce privește fenomenul migraț iei, cauzele care stau la bază sunt diferite în funcție de
cauza fiecărei persoane, deși esența ramâne aceeași. Printre factorii care au influen țat an i la
rând „fluxurile migratorii au fost cei economici (foamete, șomaj, venituri insuficiente, lipsa
terenurilor agricole, lipsa unei locuințe,etc) ” 3 acestea fiind cauze care prin structura lor sunt
voluntare.

2 Dumitru Sandu, Fluxurile de migrație, Editura Academiei Republicii Socialiste România,1984, p. 17
3 Viorica -Cristina Cormoș, Migrație și identitate, Editura Universității „Ștefan cel mare” din Suceava, 2011, p.
24

6
În râ ndul cauzelor involuntare sunt cuprins e acele cauze determinate de ră zboaie, ex pluzare,
cauze de ordin medical, maladii le sau cataclismele ce determină imigrări. De asemene a
printre cauzele care determină mișcarea populaț iei enumerăm și cele de ordin pshihologic și
religios. „ Migranț ii care au fost forțati să părăsească țara de origi ne din cauza unor factori
persecutorii sau a unor calamități naturale sunt în căutar ea de protecție internațională”4.
Aceste cauze sunt valabile pentru ambele procese de migrație, având în vedere forma de
manifestare în fiecare caz.
Oamenii aleg să își părăsească ț ara de origine din mai multe motive și aceste a pot fi
de mai multe feluri, începând de la cele de natură politică, socială, culturală, religioasă,
economică , încălcarea flagrantă a drepturilor omului, etc . În urma acestor motive, oamenii iau
decizii radicale, părăsesc o zonă fie deoar ece se află în căutarea unor oportunităț i de
dezvoltare socio -economic ă mai bun ă, fie datorate unor evenimente ca urmare a calamităț ilor
naturale, dezastre, conflicte civile, persec uții religioase sau politice etc. Aceste lucruri i -au
făcut pe oameni să ia decizii de părăsire permanentă a țării de origine, chiar dacă asta însemna
în unele cazuri părăsirea rudelor, a familei. Aceste motive determină apariția anumitor cauze ,
care se produc la mai multe nivele.
La nive l macroecon omic poate fi observat ca migraț ia a condus la un dezechilibru
profund al forței de muncă prin care s -a ajuns , fie la un excedent în anumite zone , fie la un
nivel deficitar al forțelor de muncă în alte zone, în funcț ie de sectoare, anotimpuri etc. În
momentul în care într -un anumit sector forța de muncă este suprasaturată, poate interveni un
fenomen agresiv din partea populației native înspre populația străină, generând un conflict.
Dar pe de altă parte la ni vel indivi dual, migraț ia po ate avea beneficii datorită creșterii
satisfacț iei munci i la nivel economic, al siguranței locului de muncă, a mulțumirii perso nale în
plan profesional dar sunt ș i o serie de aspecte negative care nu pot fi trecute cu vederea,
vorbind astfel despre efectul care îl produce detașarea fizică de cultură și limba nativă .
Migrația a reprezentat și reprezintă încă, o sursă de dezvoltare pe plan finaciar și nu numai. Î n
lucrarea sa, „Fluxurile de Migrație în România ”, Sandu( 1984) vorbește despre faptul că
„migrația poate fi o componentă impor tantă î n cadrul proceselor de dezvoltare” 5

4 Doru Buzducea, Asistența socială a grupurilor de risc, Iași, Editura Polirom, 2010, p. 589
5Dumitru Sandu, Fluxurile de migrație, Editura Academiei Republicii Socialiste România,1984, p. 9

7
Trăim într -o lume în continuă dezvoltare, în care oam enii au așteptări tot mai mari î n
plan economic, cul tural, social, etc. P entru îndeplinirea acestor nevoi ș i pentru a -și putea
atinge scop urile, oamenii se simt nevo iți să facă față unor sacrificii care au urmări asupra
dezvoltă rii lor pe termen lung.
1.3 Tipuri de migrație

Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) enumeră urmatoarele „tipuri de
migrație ”6
 Voluntară
 Forțată
 Reglementată
 Nereglementată sau ilegala
De asemenea, în lucrarea sa, Fluxuri de migrație , Sandu( 1984) face a clasificare a tipurilor de
migrație:
 Migrație individuală
 Migrația în grup
În funcție de motivația migrantului acesta poate alege :
 Migrația în s copul unui loc mai bun de muncă
 Migrația pentru căsătorie
 Migrația pentru pensionare ( migrantul se poate duce la copiii)
După intenția de schimbare, migrantul poate alege ca :
 Migrația să fie definitivă ceea ce îl face pe acesta membru al țării respective în urma
unei acordării de cetățenie.
 Migrarea temporară cu dorință de a se întoarce în țara de origine
Modalitatea în care decizia de migrație a migrantului să țină de :
 Migrarea voluntară
 Migrarea forțată ( aici putem vorbi si despre traficul de persoane în care migranții sunt
luați cu forța din țările de origine și vânduți)

6 Rentea, G.Imigranți și Refugiați în Buzducea, D. ”Asistența socială a grupurilor de risc”, Iași, Ed.Polirom,
2010 ,p. 589

8
În lucrarea sa, Rentea( 2010) vorbeș te despre migrația voluntară ca fiind o pregă tire în
prealabil din ma i multe puncte de vedere unde „decizia ș i procesul de migrație aparțin
migrantului .”7 În această situație, migrantul nu este constrâns de o situație anume de a lua
decizia de plecare, ci intervine factorii push -pull ( respingere -atragere).
Când ne referim l a migrația voluntară , vorbim despre o dorință de îmbunătățire a
mediu lui de viață, a calității vieții, realizarea acestei dorințe făcându -se prin „schimbarea
permanentă sau temporară a localitații de rezidență”8
Migrația voluntară ca și migrația economică au în comun dorința de bunăstare prin
care subiecții au scopuri predominant de natură materială. Persoanele care aleg această cale de
migrație de cele mai multe ori nu sunt contrânse de factori precum calamități naturale,
razboaie etc, ci mai degrabă este o alegere voită pentru atingerea unor nevoi. Oamenii
migrează în speranța că vor găsi lucruri mai bune de folos vieții lor.
În schimb în cazul migrației involuntare/forțată nu p utem vorbi de un proces de pregă tire
deoarece acesta se întâmplă de cele mai multe ori spontan, în urma apariției unor factori
coercitivi . O distincție între aceste două concepte, migrație voluntară și migrație forțată o
face Rich mond(2009) în lucrarea, Teorii și studii de caz românești, a cărui coor donator i sunt
Remus Gabriel Anghel și Istvan Horvath , prin care definește migrația proactivă/voluntară ca
fiind focusată pe „maximixarea beneficiilor personale prin reinvestirea capitalului uman ”9, iar
„migrația reactivă/forțată este o reacție a efectelor negative din pricina factorilor coercitivi
întâmpinați în țara de origine ”10 Din punct de vedere legislativ, migrația poate fi legală și
ilegală .
În cazul migrației legale, indivizii se supun regulilor impuse de procesul migrației, de regimul
integrării în comunitățile locale. Acești a sunt agreați de către statele de destinație „în virtutea

7 Georgiana -Cristina Rentea,De la Imigranți la cetățeni romani: experiențe ale integrării pentru obținerea
cetățeniei, București,Edi tura Universității din București, 2013, p.26.
8Dumitru Sandu,Fluxurile de migrație în România,București,Ed.Academiei Republicii Socialiste
România,1984,p.35
9Anthony Richmomd apud Remus Gabriel Anghel și Istvan Horvath, Teorii și studii de caz românești, București,
Editura Polirom, 2009, p.24
10Georgiana -Cristina Rentea,De la Imigranți la cetățeni romani: experiențe ale integrării pentru obținerea
cetățeniei, București,Editura Universității din București, 2013, p.27

9
tratelor internaționale și datorită respectării drepturilor omului ”11 Întâlnim muncitori migranți
veniți prin diferite programe de forță de muncă, studenți, r efugiați politici, etc.
Crizele umanitare au fost cele care au determinat migrațiile legale, ca cel din razboiul din
fosta Iugoslavie, și programe de recrutare prin care muncitori migranți au fost aduși în
Germania, Statele Unite pentru acoperirea lipsei de forță de muncă din economie.
În cazul migrației ilegale , indivizii nu sunt î n concordanță cu reglementările legale ale
procesului de migrație. În acest caz avem deseori migranți a căror țară le interzice migrația,
dar cu toate acestea ei decid să plec e asumându -și o serie de riscuri.
Migrația mai poate fi analizată și în funcție d e etapele anterioare procesului , destinate în
facilitarea procesului de migrație câ t și integrarea în societățile/ comunitățile de destinație.
Conform Remus & Horvath (2009) aceștia afirmă că, „migrația se poate distinge în două
forme: spontană ( speculativă) și prearanjată (contractuală )”.
În cea spontană , Remus și Horvath(2009) vorbesc despre „acel proces de migrație în
care forma de pregătire este precară, informațiile pe care le au despre țara de destinație sau
locul de muncă sunt limitate și uneori inexistente, resursele materiale de care dispun fiind de
asemenea extrem de limitate, indivizii mergând deseori pe povești ale altor rude, persoane
care au trecut prin această formă de migrație și au avut succes”.
Cea prearanjată , este reprezentată de o formă de migrație î n care individul deține suficiente
resurse și informații despre țara de destinație, sunt p uși în legătură cu angajatorii , dispu n de
resurse materiale mai mari , iar aranjamentele premergătoare sunt atat de ordin informal cât ș i
de ordin formal . Resursele de ordin informal sunt obț inute prin i ntermediul rețelelor de
socializare sau familie, iar formale prin surse specia lizate contracte de muncă .

11 Gabriel Anghel Remus, Istvan Horvath, Teorii si studii de caz romanesti, Bucuresti, Editura Polirom, 2009,
p.26

10

Figura nr.1 O tipologie a migrației în funcție de gradul și formele de organi zare a
procesului de migrație
Sursa : Teorii și studii de caz româneș ti (Remus Gabriel Anghel&Istvan H orvath , 2009, p.28)

1.4 Categorii de migranț i

Condiția de migrant este dată de schimbarea teritoriului unde persoana în cauză
locuiește de obicei, astfel în această categorie nu pot intra turiștii sau oamenii de afaceri
deoarece deplasarea lor nu implică stabilirea într -un anumit terito riu ci este doar pentru o
scurtă perioadă de timp. Conform Organizația Internațională pentru Migrație (OIM)
„migrantul este o persoană care pleacă dintr -un loc în altul, care traversează o frontieră
internațională sau se deplasează în interiorul unui stat, departe de locul de rezidență sau de
familie, făcând abstracție de: 12
 statut ul juridic al unei persoane
 tipul depl asării (voluntară/involuntară)
 cauzele care au determinat deplasarea
Categorii de migranți :

12 Sursă consultată la http://www.oim.ro/ro/resurse/glosar , în data de 26.05.2016
Spontană
Prearanjată Exploratorie
Bazată pe modele preexistente
Informală: bazată pe rețele
Formală: bazată pe contracte

11
 Migrant economic – O persoană care părăsește locul său de rezidență obișnuită pentru
a se stabili în afara țării sale pentru a -și îmbunătăți calitatea vieții.

 Migrant legal – Un migrant care a intrat legal în țară și rămâne în țară în concordanță
cu criteriile de admitere ale persoanei în cauză.

 Migrant cu statut il egal – O persoană care nu are statut legal în țara de tranzit sau țara
gazdă (încălcarea unei condiții de intrare; expirarea vizei).

 Migrant calificat – O persoană care, datorită calificărilor sale sau experienței
profesionale, primește un tratament pref erențial în ceea ce privește admiterea în țara
gazdă .

 Migrantul muncitor temporar – Muncitori calificați, semi -calificați sau necalificați
care rămân în țara de destinație pentru perioade definite det erminate de contractul de
muncă.
 Migranți activi ( inovatori ) – aceștia sunt într -o căutare și selectare a destinațiilor
potrivite lor

 Migranți pasivi – aceștia sunt dintre cei care merg pe mâna și experiențele celor din jur
migranți primari.

„Ca și pregatire profesională întâ lnim migranți slab calificați și migranți înalt
calificați. ”13 Ținând cont de pregatirea p rofesională sau doar experiența de viață a acestora se
consideră că asemănare a „populaț iei țării de destinație din punct de vedere cultural,
lingvistic”14 nu creează probleme care țin de integrarea lor în comunitatea respectivă.

13 Georgiana -Cristina Rentea,De la Imigranți la cetățeni romani: experiențe ale integrării pentru obținerea
cetățeniei, București,Editura Universității din București, 2013, p27
14 IDEM 13

12
Conform lui Sandu, (1984, p. 26 ) această ierarhie în care enumerăm tipurile de
migrație dar și categoriile de migranți folosește la întregirea unei imagini mult mai clare a
diversității perspectivelor de migrație .

1.5 Politici în România ș i Uniunea Europeană privind integrarea refugiaților

Secolul al XX -lea a reprezentat și reprezintă în continuare o amplificare a mobilității
internaționale. „Fluxurile de emigrație și imigrație atât pentru țările de destinație cât și pentru
țările de origine au generat consecințe sociale, culturale și econom ice ce au determinat un
control asupra fenomenului de catre statele interesate „15 Astfel s -a creat un sistem comun
prevăzut cu măsuri legislative pentru efectele negative acestui fenomen, în care statele
membre ale UE încearcă să îl realizeze deși procesul este foarte difícil din cauza di ferențelor
între state, diferenț e datorate, istoriilor și experiențelor diferite în fenomenul migrației.

În lucrarea sa, intitulată, „Românii din Italia ”, Otovescu (2008 ), afirmă că „Un
important element al politicii comune UE privind imigrația este acela referitor la dezvoltarea
unei politici vizând integrarea imigranților, politică de asigurare a tratamentului corect al
acestora pe teritoriul statelor -membre și garantarea unor drepturi și obligații comparabile cu
acelea al e cetățenilor Uniunii Europene”16 .
„Cu toate acestea, în ceea ce privește domeniul azilului în cadrul Convenției de la
Geneva din 1951 s -au stabilit principii comune privind integrarea resortisanților țărilor terțe și
de asemenea crearea unor proiecte și p rograme menite integrării refugiaților și imigranțior ”17.
De asemenea în cadrul „Comisiei Europene din 28 -29 martie 2003, s -a dat publicității un
raport referitor la politicile naționale privind integrarea imigranților ”18. Acestea au avut ca
obiective principale oferirea suportului necesar imigranților, pentru independizarea lor dar și
participarea activă în cadrul comunității de unde provin. Finlanda, Danemarca și Olanda sunt

15 Adrian Otovescu, Românii din Italia, Editura Didactică și Pedagogică București, 2008, p. 40
16 Adrian Otovescu, Românii din Italia, Editura Didactică și Pedagogică București,2008, p. 43
17 Mircea Radu, Politica și practica privind integrarea imigranților și refugiașilor în statele europene , Editura
Academiei Române, București, anul XVII, 2006, nr 3 -4, p. 320
18 Mircea Radu, Politica și practica privind integrarea imigranților și refugiașilor în statele europene , Editura
Academiei Române, București, anul XVII,2006, nr 3 -4, p. 328

13
printre țările în care a fost adoptată legisl ația referitoare la integrarea imigranților încă din
1998 -1999.
Cât privește programul național de integrare din aceste țări , acest ea constă în „trei
elemente principale:
 cursuri de limbă ;
 sesiuni de orientare și introducere în cultura societății gazdă ;
 cursuri de pregătire și reorientare profesională, strâns legate cu piața forței de
muncă ”19.
Țări ca Germa nia, Suedia, Spania, Portugalia au de asemenea programe de integrare.
În acest sens un element important este acela că programele în scopul integrării din
Uniunea Europeană sunt obligatorii. Mai mult decât atât, în Danemarca și Austria,
participarea în cadrul programului este contra -cost cu specificația că dacă reușește să îl
parcurgă pe tot, guvernul va da înapoi 50% din cheltuieli beneficiarului. Germania și Oland a,
au de asemenea această pol itică.
În anul 2004, Principiile de bază comune privind politicile de integrare a im igranților
în Uniunea Europeană, au fost adoptate, iar in 2005 -2010 s-a continuat cu lansarea unei
Agende Comune privind Integrarea.
Pentru refugiați sunt aproximativ aceleași politici și programe. Însă datorită faptului că
refugiații nu au ales de bunăvoie să -și părăsească familia și țara, ei necesită mai multă ate nție
în cee a ce privesc serviciile sociale și politice. Pentru ei programele de integrare doresc să
faciliteze accesul la serviciile destinate tuturor, deoarece spre diferență de imigranți aceștia nu
au nici un sprijin în î ntampinarea nevoilor. Un aspect important care este necesar a fi luat în
considerare es te că aceste programe doresc să îi independizeze economic, social , cultural, etc.
Dacă este să ne referim la România, aceasta în perioada regimului comunist avea granițele
închise în privința imigraț iei. Du pa 1990 volumul străinilor dar ș i a celor care emigrau a
început să crească, fie în scop de muncă, fie de reunificare a familiei fie din motive pe baza de
afaceri. Conform declarațiilor reprezentanților instituțiilor guvernamentale, p oliticile publi ce
cuprinse în Strategia României în domeniul Imigrației 2007 – 2010 au condus, la schimbări
majore în domeniul reglementării cadrului legal al situației cetățenilor străini din România .
Înainte de anul 2004, conform unui studiu făcut asupra fen omenului i migrației în
România, în cadrul Inspectoratului G eneral pentu Imigări ( IGI) , nu au existat politici publice
în domeniul imigrației. „Odată cu aderarea României la UE, am fost obligați să respectăm

19 IDEM 18

14
anumite prevederi europene ”20 Începând cu anul 2004, au fost realizate activități doar pentru
refugiați, după care în anul 2006 s -au extins și la ceilalți străini. Conform funcționarilor
publici, există cadrul legal, servicii venite în sprijinul acestor persoane, dar problema este în
legatură cu informarea refugiaților, cu privire la aceste servicii și instituții la care ei pot
solicita ajutor. Pe de altă parte, nici din partea refugiaților nu există implicare mai multă de a –
și cunoaște drepturile.
Legislația românească urmărește să f ie în concordanță cu UE, dar demersurile ce țin de
integrarea și implicarea socială a imigranților sunt stipulate în Legea azilului (122/2006).
În ce privește accesul la drepturi, amintim că persoanele refugiate benefeciază de
regim național, adică au acel eași drepturi și libertăți egale cu cele ale cetățenilor statului, cu
exceptia lipsei dreptului de vota. În vederea legii, „Ordonanta de urgenta nr. 194 din 12
decembrie 2002, privind regimul strainilor in Romania ”21 aduce cu sine anumite drepturi și
obligații :
Drepturi le străinilor având ședere legală pe teritoriul României.
 Datorită tratatelor internaționale la care România este parte, a Consituției si a alor legi,
străinii din România care locuiesc legal, se pot b ucura de protecție generală în ceea ce
îi privește pe ei și averile lor.
 Dreptul ca orice străin care locuiește în mod legal pe teritoriul României, este liber să
se deplaseze, să își stabilească reședința oriunde dorește, cu specificația să fie pe
teritor ul României.
 Au dreptul să părăsească teritoriul României, străinii care locuiesc legal, dar să reintre
în vederea valabilității permisului de ședere.
 Beneficiază de aceleași măsuri de protecție ca și cetățenii români, însă doar cei cu
reședință sau domic iliu în România.
 Dreptul de a solicita corectitudinea documentele emise de către Inspectoratul General
pentru Imigrări.

20 Material consultat http://arps.ro/documente/studiu_privind_fenomenul_imigratiei.pdf,la data de 25.05.2016,
p. 379
21Material disponibil la
http://igi.mai.gov.ro/api/media/userfiles/ORDONANTA%20DE%20URGENTA%20nr194%20din%202002%20
actualizata.pdf , accesat la 27.05. 2016

15
 Străinii care sunt cuprinși în orice fel de învățământ, au acces la activități școlare și în
cadrul societății.
Obligații le străinilor având ședere legală pe teritoriul Român iei.
 Au obligația de a respecta legislația românească
 Străinii care intră, sau care ies au obligația de a se supune controlului.
 Sunt obligați să respecte scopul pentru care au intrat pe teritoriul Românie i.
1.6 Integrarea diferitelor categorii de migranți stabiliți î n România

În ceea ce privește definirea conceptului de integrare, în mediul academic nu s -a ajuns
la un con sens ca și instrument de lucru. Castles , (2001, pag 29 ) îl denumește un „ concept
controversat și intens dezbătut”22. Pe lângă aceasta, în literatura de specialitate acest concept
este denumit în mai multe forme reprezentând, desigur esențialul conceptului.
”Penninx, 2004 definește acest concept ca „un proces de acceptare în societate ”23. Prin acest
proces se înțelege ca ambele părți să fie implicate, societatea gazdă cât și imigrantul.
Implicarea „pe care societatea gazdă o are asupra integrantului prin instituțiile sale”24 este
definitorie asupra lui.
„Integrarea socială reprezintă conceptul de bază prin intermediul căruia su nt definite
procesele fundamentale, mecanismele ș i institu țiile prin ca re orice societate se identifică î n
structuri de comp ortament ale indivizilor care să corespundă statusurilor și rolurilor
predominante î n societate a dată, așteptările și prescripțiile înscrise î n mo delul ei sociocultural
și valori c. Asemenea procese, mecanisme și instituții, prin care orice societate își asigură
consistența ș i coeziun ea internă, continuitatea ș i stabilitatea, au ca finalita te realizarea unor
transformă ri funadamentale al e comportamentului indivizilor ș i grupu rilor sociale. Aceste
transformări au menirea să asigure conformitatea membrilor societății față de modelul
normativ și cultural al acesteia și se realizează prin inter mend iul instanț elor sociale cu rol

22 Castles 2001, apud Georgiana -Cristina Rentea, De la Imigranți la cetățeni romani: experiențe ale integrării
pentru obținerea cetățeniei, București,Editura Universității din București, 2013, p. 29
23 Penninx 2004, apud Rentea Georgiana -Cristina,De la Imigranți la cetățeni ro mani: experiențe ale integrării
pentru obținerea cetățeniei, București,Editura Universității din București, 2013, p. 29
24 Georgiana -Cristina Rentea,De la Imigranți la cetățeni romani: experiențe ale integrării pentru obținerea
cetățeniei, București, Edit ura Universit ății din București, 2013, p. 30

16
socializator (familie, școală, grup de prieteni , colectiv de muncă, organizații formale ș i
neformale , comunități terito riale)”25.
Rentea,(2013) cadrul lucrării sale, ” De la Imigranți la cetățeni romani: experiențe ale
integrări i pen ru obținerea cetățeniei ” vorbește despre procesele prin care ambele părți
partcipante în migrație, atât refugiatul cât și țara gazdă trebuie să parcurgă pentru o adapatare
mult mai eficientă, potrvit după, Principiile Comune de Bază privind Integrarea Imigranților
în UE, în care este scris că, pentru a se asigura o mai bună adaptare la specificul societații –
gazdă, precum și facilitarea accesului la o serie de drepturi , ambele părți trebuie să
îndeplinească o serie de reguli care să permită pe rsoanei în cauză adaptarea potrivită. Pentru
refugiat acest proces constă în învățarea limbii, culturii, accesul pe piața muncii, în cadrul
sistemului de sănătate, libertatea religioasă și culturală, recunoașterea studiilor realizate în țara
de origine.
Pentru țara -gazdă acest proces trebuie să aibă în vedere deschidere și tolerență,
acceptarea și înțelegerea culturii, și o importanță majoră în privința respectării drepturilor.
Necesitatea începerii acestui proces este urgentă deoarece în acest mod se evi tă izolarea
individului care poate duce pe termen lung la probleme de sănătate, aceștia oricum suferind de
un stres post -traumatic sau crearea de conflicte. Responsabilitatea ca acest proces să
funcționeze cât se poate de bine, le revine și subiecților, de oarece ei trebuie să își asume o
serie de obligații pe care le au de îndeplinit.
Când vorbim de integrare ne referim la două entități: stră inii, cu propriile valori,
caracteristici, și populația gazdă cu identitatea sa, cu modul în care reacționează la
interacțiunea care o au cu aceștia. Potrivit autorilor Ager &Strang (2004 ) privind indicatorii
integr ării, aceștia afirmă că un individ sau un gru p se simt integrați în societatea gazdă în
momentul în care nevoile de bază le sunt îndeplinite , denumindu -le „mijloace și mărci ale
integrării”26. Astfel, acest proces al integrării se face pe plan individual, în grup, sau
comunitar.

25 Maria Bulgaru, Probele de integare socaiala a persoanelor refugiate, Chișinău, 2005, p. 85.
26 Ager&S trang (2004) apud Georgiana -Cristina Rentea,De la Imigranți la cetățeni romani: experiențe ale
integrării pen tru obținerea cetățeniei, București,Editura Universității din București, 2013, p.31

17
1.7 Program ul de integrare in România

Din punct de vedere normativ, programul de integrare d estinat străinilor din România,
care au dobândit o formă de protecție sau un drept de ședere, constă într -o serie de măsuri prin
care se dorește facilitarea integrării sociale, aflat sub coordonarea Inspectoratului General
pentru Imi grări.
Spre deosebire de condițiile impuse la nivel european , refugiatul sau imigrantul după caz are
posibili tatea alegerii dacă dorește să participe în cadrul programului de integrare.
Prin program ul de integrare „Inspectoratul General pentru Imigrări, a venit în sp rijinul acestor
persoane , care aveau nevoie de ajutor prin care se desfașoară activităț i care con stau în„27
 învățare a limbii române ( în col aborare cu Ministerul Educației și Cercetării, – MEC ),
 consiliere psihologică,
 acomodare culturală,etc.
Acest program urmărește accesul la drepturile pe care aceste persoane le au în România.
În capitolul III, art. 15 din c adrul Ordonanței nr. 44 din 29 ianuarie 2004 privind
integrarea socială a str ăinilor care au dobândit o formă de protecție sau un drept de ședere în
România, precum și a cetăț enilor statel or membre ale Uniunii Europene ș i Spatiului Economic
European, este descris protocolul care trebuie să fie urmat pentru participarea în programul de
integrare.
În art. 15 este stipulat faptul ca străinii care dobândesc o formă de protecție, în
România, pe baza unor cereri individuale și conform unui protocol încheiat între cel care
dorește includerea în programul de integrare și Inspectoratul General pentru Imigrări,va fi
inclus în program.
În art . 16, se stipulează că în termen de 30 de zile de la dobândirea formei de proteție,
se depune o cerere de participare în programul de integrare, și acest lucru este în cazul celor
care nu au beneficia t de programe de integrare.
În art. 19, sunt enumerate etapele premergatoare participării în programul de integrare,
și anume: datele de identificare a pãrților, drepturile și obligațiile fiecãrei pãrți, perioada de

27 Rentea,G. „Imigranți și refugiați”, 2013 , în Doru ,B ”Economia Socială a grupurilor vulnerabile”, Editura
Polirom, Iași, 2013, p.271

18
implementare a planului de mãsuri și con dițiile de prelungire a acesteia, situațiile în care
înceteazã sau se modifica aplicarea mãsurilor prevãzute în planul individual.

Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice( METCS ) organizează cursuri
de limba română , în cadru l programului de integrare,iar î n colaborare cu IGI încearcă să
elibereze , documente cu care cursanți pot dovedi participarea , însă până în prezent pentru
metodologia atestării acestor studii nu sa adoptat nici o lege, și nici nu se în vedere acest
subiect. „Progra mul de integrare mai oferă și servicii care dețin o serie de activități în care
beneficiarii au parte de consiliere socială ce au în vedere accesul la drepturile pe care le au în
România, printre care enumeram si dreptul la un loc de muncă, dreptul la o locui nță, dreptul
la asistență medicală și socială, asigurări sociale, dreptul la educație, etc. ”28 Mai există ș i
posibilitatea pentru cei cu venituri insuficiente, ca IGI să le asigure cazarea pe durata
programului în centrul de cazare.
În cadrul programului de integrare, în perioada ianuarie – noiembrie 2011 au participat, 142
străini beneficiari ai unei forme de protecție în România.
Refugiați sau imigranții dupa caz, au nevoie de sprijin din partea instituțiile de
specialitate în acest domeniu, iar în aceast ă privință intervine Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Inspectoratul General pentru Imigrări, aceasta din
urmă fiind responsabilă de implementarea politicilor Guvernului României, în domeniul
migrației, iar implementarea programelo r, susținerea lor ș i eficacitatea se face în colaborare
cu instutuțiile locale, autorități centrale, etc.
1.8 Modele europene de integrare

Stabilirea indivizilor în Uniunea Europeană ( UE) are la bază mai multe motive. Unii vin
pentru studii, alții pentru participarea la diferite cercetări, iar alții pentru a -și căuta un loc de
muncă mai bine remunerat comparativ cu țara de origine. Cum am precizat mai sus, modelele
de integrare sunt diferite de la țară la țară din cauza diferitelor forme pe care mi grația le -a luat
în statul respectiv. În cadrul lucrării, Calitatea Vieții, Mircea (2006) abordează modelele
teoretice de integrare, sugerând sugestia lui Hollifield29 :

28 Georgiana -Cristina Rentea,De la I migranți la cetățeni romani: experiențe ale integrării pentru obținerea
cetățeniei, București,Editura Universității din București, pp.57 -59

29 Mircea Radu, Politica și practica privind integrarea imigranților și refugiașilor în statele europene , Editura
Academiei Române, București, anul XVII,2006, nr 3 -4, p. 325

19
 Modelul lucrăt orului sezonier în care Germania reprezintă prototipul. Aici imigrația
este determinată de nevoia forței de muncă.
 Modelul asimilaționist – unde Franța stă în frunte. Aici primirea imigranților este
binevenită, și chiar li se acordă un statut legal.
 Modelul minorităților etnice – Marea Britanie. Dacă în cele două cazuri de mai sus,
imigrația poate fi sezonieră aici este permanentă.
Desigur, aceste modele au î n vedere simplificarea realității. Potrivit lui Mircea (2006) , aceste
tipologii „se construiesc mai mult pornind de la ideologiile adoptate de diferite state, decat în
funcție de situația existentă ”30. Procesul de integrare este asemănător în Franța și Germani a, în
ciuda diferențelor ideologice, ambele state aplicând în aproximati v toate cazurile, aceleași
strategii și măsuri pentru facilitarea procesului de integrare.
1.9 Statistic i în România și Uniunea Europeană privind integrarea refugiaților pe piața
muncii.

Imigrarea n u este întotdeauna un fenomen rău pentru societatea implic ată. Ea poate
aduce beneficii pe domeniul muncii, astfel că locurile mai puțin dorite de către cetățenii
europeni pot fi ocupate de către persoane fără calificare într -un anumit domeniu realizâ ndu-se
un schimb pe schimb de asemen ea cultura și valorile cu c are aceștia vin pot fi lucruri
inovatoare pentru societatea implicată.
Cercetarea Fundației Soros România, „ Gest ionarea b enefică a imigrației în
România”(2010) folosește termenul de imigrație în conform itate cu legea în vigoare cât și cu
documente europene care abordează acest termen cu un car acter pragmatic : „acțiunea prin
care o persoană își stabilește reședința obișnuită pe teritoriul unui stat membru pentru o
perioadă care este sau se obișnuiește să fie de cel puțin 12 luni, după ce, în prealabil, a avut
reședința obișnuită într -un al stat membru sau într -o țară terță”31
Integrarea imigranților în țările care îi primesc este necesară, deoarece în felul acesta
se pot respecta mult mai bine drepturile și obligațiile pe care acești a trebuie s ă le
îndeplinească. În acelaș i timp , țara gazdă trebuie să le ofere acestora posibilitatea de a învăța

30 Mircea Radu, Politica și practica privind integrarea imigranților și refugiașilor în statele europene , Editura
Academiei Române, București, anul XVII,2006, nr 3 -4, p. 327

31 Art 2(b), Regulamentul (CE), NR 862/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iunie privind
statisticile comunitare din domeniul migrației și protecției internaționale

20
limba, să le faciliteze accesul la cursuri de calificare pentru ocuparea unui loc de muncă,
cursuri pentru tineri în vederea obținerii unei certificări c are să le poată ușura intrarea pe
posturi din domeniul de studi u. Însă aceste lucruri nu sunt î ntodeaun a posibile, motiv pentru
care nu de puț ine ori apar conflicte între țara gazdă și indivizi.
Conform Inspecto ratului General pentru Imigrări ( IGI) în România, din 1991 până în
2005, au fost înregistați un număr de 14 854 de solicitanți de azil, dintre care 2 577 au primit
o formă de protecție. Perioada 2005 -2007, 1 .742 de refugiați au primit statut în România, și
UE, conform tendințelor cu privire la az il făcute de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite
pentru Refugiați (UNHCR). Comparativ cu perioada 2005 -2007, în anii „2008 -2009, volumul
solicitărilor a crescut cu 7,6% ”32
„La sfârșitul anului 2009 erau înregistrați în România, 1117 străini care au obținut o formă de
protecție. Mai mult de jumătate dintre ei provin din Irak (52,5%), alte țări de proveniență în
ordinea proporției de străini cu formă de protecție în România fiind Iranul (8%), Palestin a
(5%), Congo (4%), Turcia (3%). Celelalte țări/ reg iuni de proveniență înregistrează procente
mici, sub 5%. Din numărul total de străini cu o formă de protecție din Româ nia”33
 73,5% au statut de refugiat
 26,5% protecție subsidiară.
„Cea mai mare parte a străinilor cu o formă de protecție în România este adultă, reprezentând
populație activă pe piața forței de muncă, doar 2,5% având peste 65 de ani și 20% fiind
minor i”34
Pe parcursul anului 2013, con flictele și persecuția au forțat „32.200 de persoane pe zi” 35, să
își părăsească locuințele , și să caute ref ugiu și protecție în altă parte. Această cifră fiind mult
mai mare decât de cea din „2012, 23,400 de persoane, și în 2011, 14.200 de persoane” 36.
Puțin câte puțin, acest fenomen a luat amploare la nivel mondial, și național.
În urma unui raport realizat la jumăta tea anului 2014, de către UNHCR vom vedea că
unul din patru refugiați, de care se ocupă agenția este sirian. Pentru prima dată aceștia au

32 Date accesate online pe http://www.unhcr -centraleurope.org/ro/pdf/resurse/statistici/tendinte -cu-privire -la-
azil-in-europa -centrala -2007 -2009.html , în data de 30.05.2016
33 Inspectoratul General pen tru Imigrări, Raport de activitate, 2009
34 IDEM 33
35 http://www.unhcr –
centraleurope.org/_assets/files/content/resources/_pdf_en/sta tistics/Global_Trends_2013.pdf , accesata online la
30.05.2016
36 http://www.unhcr –
centraleurope.org/_assets/files/content/resources/ _pdf_en/statistics/Global_Trends_2013.pdf , accesată online la
30.05.2016

21
devenit cea mai mare populație de refugiați aflați sub mandat UNHCR, depășind populația
afgană. Dacă ne uită m la cifre vom vedea că în anul 2014, 2.5 milioane de oameni din Siria au
devenit refugiați, iar alte 6.5 milioane s -au deplasat intern. Fenomenul deplasării interne, se
referă la faptul că oamenii au fost nevoiți să își părăsească propriile case, dar au r ămas în țara
de origine (Raportul anual al UNHCR , Tendințe Globale ). Conform unui raport realizat în
cadru l instituției UNHCR , 137 000 de persoane au traversat Marea Mediterană pentru a
ajunge în Europa în cursul primului semestre al anului 2015, ceea ce reprezintă o creștere de
86% față de 2014, în care o treime din aceștia provin din Siria. „Marea majoritate a oamenilor
care traversează Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa fug de război , conflict sau
persecuție” afirmă, Antonio Guterres, Înaltul C omisariat pentru Refugiați.

SURSA : http://www.aedh.eu/Statistics -the-Mediterranean.html , accesată la 27.05.2016

Conform UNHCR, c riza siriană a ajuns în Grecia, astfel că în data de 3 iulie 2015 ,
77 100 de persoane au sosit în Grecia, pe mare, 60% dintre aceștia fiind de naționalitate
siriană.
Traseul pe care aceștia îl au în vedere este Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei , Serbia și
Ungaria. La sfârșitul lunii mai 2015, doar 5115 nou intrate au făcut o cerere de azil în Grecia.
Conform Biroului European de Sprijin pentru Azil (BESA), mai mult de 660 000 de cereri de
azi au fost înregistrate în UE în 2014. Aceasta reprezintă o creștere de 43% față de 2013.

22
Aproape fiec are migrant provenind din Siria obține statutul de refugiat sau alte
forme de protecție. În 2014, cele 28 de state membre ale UE a acordat protecție la 95% dintre
solicitanții de azil de naționalitate siriană, „89% dintre solicitanții de azil fii nd din Eritreea și
63% afgani ”37. În schimb cei care vin din Balcanii de Vest, se confruntă cu dificultăți, având o
evaluare mai restrictivă. Rata de recunoaștere a solicitarilor de azil fiind doar de „4.8 % în
2014 ”38. Aceștia se confruntă cu o situație foarte gravă în Republica Arabă Siriană,
raportându -se încălcări grave, generalizate și sistematice ale drepturilor omului, multe
persoane fiind luate în detenție în mod arbitrar și supuse unor rele tratamente. Persoanele
nevoite să se refugieze din aceast ă țară vor continua să necesite protecție, până în momentul
în care situația din Siria va da semne de îmbunătățire, iar aceste persoane vor putea să revină
în țara lor în condiții de siguranță și demnitate.
Aceste persoane au fost nevoite să își lase fami liile, cunoștintele, casele (dacă nu
au fost bombardate deja), locul de muncă, unii dintre ei studiile pentru a pleca în diferite țări.
Aceasta tranzitie se face foarte greu, ținând cont de faptul că aceste țări, România și Siria, sunt
de pe continente dif erite și au caracteristicile lor specifice.
Pe parcursul anului 2014, 126.800 de refugiați au revenit în țările lor de origine, conform unui
studiu UNHCR. Jumătate din aceștia au revenit în țări ca Republica Democrată Congo
(25,200), Mali (21.000) și Afgan istan (17.800). Această cifra a fost cea mai mică din 1983.
În anul 2014, UNHCR, a prezentat 103.800 de refugiați statelor semnatare. Conform
statisticilor guvernamentale, 26 de țări au admis 105.200 de refugiati în decursul anului,
printre care Statele Un ite a avut cel mai mare numar, 73.000.
Potrivit studiul făcut de IGI, în cadrul analizei activității din 2014 , 1620 de cereri de azil cu
+8 % ma mare decât în 2013, dintre care soluționate au fost 1507 cereri de protecție
internațională, printre care în 691 de cazuri, 345 au dobândit statut de refugiat și 346 protecție
subsidiară.
În privința integrării în cadru l programelor de integrare, au beneficiat 269 de străini care au
dobândit o formă de protecție

37 Material disponibil pe http://www.aedh.eu/Statistics -the-Mediterranean.html accesat la data de 27.05.2016
38Material disponibil pe http://www.aedh.eu/Statistics -the-Mediterranean.html accesat la data de 27.05.2016

23
Capitolul 2
Integrarea refugiaților pe piaț a muncii din România

2.1 Accesul pe piața muncii din Româ nia

„Integrarea este un proces dinamic bidirecțional în cadrul căruia este nece sară atât
prezența refugiaților cât și a membrilor societății gazdă (Prin cipiul nr.1 din Principiile
Comu ne de Bază privind Integrarea Imigranților în UE) „39.
„Orientarea culturală a refugiaților se realizează în general, prin măsuri de
educație formală, cum ar fi învățarea limbii vorbite în țara gazdă, dar și informări referitoare
la alte aspecte socioculturale, cum ar fi practicile tradiționale ale majorității sau grupurile
minoritare din țara de azil” 40.
Potrivit statisticilor, în prezent „imigranții reprezintă sub 0,5% din populația țării” 41, ceea ce
înseamnă că interesul acestora pentru România nu este foarte ridicat.
„Într -o uniune formată din 28 de state membre, în care nu mai există frontiere interne și se
circulă liber, imigrarea nu poate fi gestionată de o singură țară. Este esențial ca statele UE să
colaboreze pentru a ține sub control acest fenomen”42
Conform OUG nr. 44 /2004 privind integrarea străinil or, rolul Agenției Naționale pentru
Ocuparea Forței de Muncă este acela d e a facilita integrarea refugiaților pe piața muncii prin
participarea î n cadrul programului de integrare .
Art. 24 afirmă că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă are obligația de
a întocmi, pentru fiecare persoană înscrisă în programul de integrare și înregistrată ca

39 Georgiana -Cristina Rentea, De la Imigranți la cetățeni romani: experiențe ale integrării pentru obținerea
cetățeniei, Editura Universității din București, 2013, p. 30.
40Witec S. Aspecte privind Asistența Refugiaților în Doru Buzducea ”Asistența socială a grupurilor de risc” ,
București, Editura Polirom, 2010, p. 635.
41 Georgiana -Cristina Rentea, De la Imigranți la cetățeni romani: experiențe ale integrării pentru obținerea
cetățeniei, București,Editura Universității din București, p.14
42 Date accesate pe http://e uropa.eu/pol/pdf/flipbook/ro/migration_ro.pdf , la data de 09.04.2016

24
persoană în căutarea unui loc de muncă, planul individual de mediere, colaborând cu
Inspectoratul General pentru Imigrări, în ceea ce privește profilu l cultural, educațional și
familial al unei astfel de persoane. De asemenea, în art.25 se stipulează, obligatia de a
identifica la angajato ri locurile disponibile de muncă ș i de a le face cunoscute persoanelor în
căutare, incluse î n programul de integrare.
Agențiile Județ ene pen tru Ocuparea Forței de Muncă , oferă gratuit serv icii de formare
profesională persoanelor care au primit statutul de refugiat sau o altă formă de protecție
internațională, în vederea legii. Aceștia nu pot refuza fără a avea un motiv î ntemeiat locul de
muncă oferit, ori la programele de formare profesiona lă oferite de ANO FM, deseamenea fiind
obligate să respecte decizia IGI. ”For marea profesionala este deschisă tuturor adulților în mod
egal, fără discriminări pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine, etnie, apartenență politică sau
religioasa”43. Potrivit acestui alineat, nimic nu poate impiedica un refugiat, să își găsească un
loc de muncă , avâ nd ca și drepturi aceleași pe care le are un cetățean româ n.
Pentru încadrarea în muncă, străinului îi sunt necesare anumite competențe, calificări
profesionale. Pe lângă acestea, î ncadrarea lui în muncă țin e de o autorizație care este obținută
de angajator și eliberată de IGI. Sunt dificultăți , pentru ca un străin să se angajeze în România
deoarece , așa cum am enunțat mai sus, pe lângă demonstrarea calificărilor și experienței
necesare pentru ocuparea postului respectiv, angajatorul depune anumite eforturi pentru
documentele pe care trebuie sa le întocmească, ș i de asemenea sunt cheltu ielile mai mari,
comparativ cu angajarea unui cetățean româ n.
„Etapele principale ale asistenței guvernamentale oferite refugiaților ”44:
1. „Participarea în programe de integrare, în prima etapă a șederii lor în România . Această
etapă are în vedere, p rogramul de integrare cu o durată de 6 luni, având posibilitatea
prelungirii pentru alte 6 luni. În acest program se desfașoară activități de învățare a limbii
române, co nsiliere și orientare culturală. Pe langă acest program, refugiați i au posibiltatea ca
în aceas tă perioadă să beneficieze de cazarea oferită de către Inspectoratul General pentru
Imigrări , în centrele pentru refugiați administrate de ei.
2. Dupa terminarea programului, refugiatu l, sau familia de refugiați după caz, sunt îndrumați
de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă către autorită ti locale,unde a fost

43 art 2, alin 1 din Legea nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților
44 Mircea Radu, Politica și practica privind integrarea imigranților și refugiașilor în statele europene , anul XVII,
2006, nr 3 -4, p.338

25
indentificat un loc de muncă, urmând să primească și o locuință socială , sau „de
subvenționarea chiriei din partea Inspectoratul General pentru Imigrări. În comunitatea locală
respectivă, autoritățile locale au obl igația de a facilita accesul la educație, sănătate și asistență
socială”45
Deși în cadrele legislative din România este stipulat dreptul refugiatului la accesul pe
piața forței de m uncă, acest lucru uneori implică anumite dificultăț i.
Accesul la piața muncii pentru refugiați este îngreunat din cauza unei legislații ferme
privind funcționarea firmelor de recrutare și pl asare de forță de muncă străină. Dificultatea pe
care refugiatul o înta mpină este cunoasterea limbi i, țării gazdă, î n care deseori contractu l de
muncă este în limba ță rii respecti ve, și acesta ajunge să nu cunoască întregul conținut al
contractului de muncă. Astfel, acesta poate fi înșelat, datorită faptului că an gajatorul poa te să
nu respec te anumite p revederi existente î n contract. Cazurile î n care, salariul negociat nu este
acela și cu cel primi t sunt multe, și de asemenea muncă realizată de că tre refugiat este cu m ult
mai mare decat cea stabilită la î nceput.
”Statutul juridic al persoanelor cu o formă de protecție în România este reglementat
prin Legea. 122/2006 privind azilu l, iar integrarea acestora este reglementată prin Ordonanta
nr. 44/2004 privind integrarea socială a strainilor care au dobândit o forma de protecție în
România ”.46
În Legea nr.122/ 2006 privind azilul în România, în capitolul III, unde sunt specificate
drepturile și obligațiile solicitanților de azil, aceștia au dreptul la accesul pe piața muncii,
după expirarea unei perioade de un an de la depunerea cererii de azil. Pe tot p arcursul acestei
perioade i se dă șansa solicitantului de a urma cursuri de pregătire în vederea obținerii unui
loc de muncă, învățarea limbii,etc. A cest lucru intrând în responsabilitatea IGI.
La nivel social, drepturil e persoanelor cu o formă de protecți e sunt aceleași ca și a
cetățenilor români, conform legislației în vigoare. În Legea nr.122/2006 în art.20 se prevede
ca și drept al beneficiarului urmă toarea: ” să fie angajat de persoane fizice sau juridice, să
exercite activitãți nesalarizate, să exercit e profesiuni libere și să efectueze acte juridice, să
efectueze acte și fapte de comerț, inclusiv activitãți economice în mod independent, în
aceleași condiții ca și cetãțenii romani”47.
În cadrul art.3 din (OUG 56/ 2007) încadrarea în muncă a străinilor pe teritoriul României
se face în modul urmă tor :

45 IDEM 44
46 Doru Buzducea, Econom ia socială a grupurilor vulnerabile, Editura Polirom, Iași, 2013,p. 270
47 Material disponibil la http://igi.mai.gov.ro/ api/media/userfilesfile/Legislatie , accesat la data de 27.05.2016

26
 locurile de muncă vacante nu pot fi ocupate de cetățeni româ ni, ai altor state membre
ale Uniunii Europene, ai statelor semnatare ale Acordului privind Spatiul Economic
European, precum și de rezidenți permanenți pe teritoriul Româ niei;
 îndeplinesc condițiile speciale de pregătire profesională, experiența în activitate ș i
autorizare, solicitat e de angajator potrivit legislației î n vigoare;
 fac dovada faptului ca sunt apț i din punct de vedere medical să desfășoare activitatea
respectivă ș i nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o
desfașoară sau urmează să o desfașoare pe teritoriul Româ niei;
 se încadrează î n contingentul anual aprobat prin hotărâ re a Guvernului;
 angaj atorii au achitate la zi obligațiile că tre bugetul de stat.
2.2 Obstacole întâmpinate pe piața muncii în rândul refugiaț ilor
În mo mentul deciziei de a pleca din ț ara de origine, refugiatul este constrâ ns de
imposbilitatea de a -și lua documente care odată c u sosirea acestuia în țara de destinație să îi
ușureze integrare a. Astfel aceștia întâmpină o multitudine de obstacole în vedea integrării lor
în viața socială, pe piaț a muncii, etc. În cadrul interviului acordat doamnei Oana Pirneci,
Rentea (Anton) Georgi ana-Cristina afirmă că ”dacă ne referim, la educație și piața muncii,
lipsa documentelor privind studiile sau calificările obținute în țara de origine le îngreunează
accesul în România”48
Mulți refugiați trec prin această problemă determinată de condițiile nefavorabile în
care au fost nevoiți să își pără sească țara de origine. În acest mod, mulți dintre ei se află în
imposibilitatea de a nu își putea continua studiile, fiindu -le necesară absolvirea unui nivel de
studiu potrivit nivelurilor de invățământ la nivel naț ional.
„În cadrul Convenț iei de la Lisabona pentru recunoașterea diplomelor din
învățămâ ntul superior (1997), la care Româ nia este parte din 1998, prevede ca statele
semnatare din regiunea Europei vor lua măsuri pentru estimarea corectă a situați ei persoanelor
cu o formă de protecț ie ”49. Acest lucru este posibil și în situația în care aceștia își doresc să
își conti nue studiile la nivel superior în țara gazdă pentru a fi mai ușoară accesarea pieț ei
munc ii, sau din alte motive, chiar și cazurile în care calificarile obținute în ț ara de origine nu

48 Material disponibil la http://oanapirneci.ro/refugiati -in-romania , accesat la data de 28.05.2016
49 Doru Buzducea, Economia socia lă a grupurilor vulnerabile, Editura Polirom, Iași, 2013, p. 273

27
pot fi dovedite prin documente. Lipsa documentelor îngreunează accesul pe piaț a mu ncii,
refugiatul fiind nevoit să ocupe un post care nu ne cesită o calificare și care deține o
remunerașie mut mai scăzută de cât nevoile sale . Deasemnea, accesul la cursuri de formare
profesionale este dificil deoarece se necesită fiecă rui student docum ente doveditoare
absolvirii unui nivel de studiu.
Un obsta col destul de dificil este nivelul de cunoaștere a limbii române, nece sar
pentru accesarea unui loc de munca. Acest obstacol nu le permite refugiaț ilor înscrierea la
cursuri de fo rmare profesionala, și cu toate că unii dintre aceștia au cunoștințe extrem de bune
în anumite domenii, bariera de limbă îi împiedică să profeseze ceea ce cunosc.
Obstacol ce t ine de societatea gazdă . Modul î n care ac este persoane sunt primite de către
populația română . Acestă dificultate a unor oameni de a î ntelege problemele prin c are au
trecut, și în continuare trec refugiaț ii, este o barieră pe care o arată societatea față de refugiați.
Respingerea î n locur i ca, magazine, baruri, instituț ii publice, etc, este un obs tacol care aduce o
greutate emoțională refugiatului și împiedică integrarea.
2.3 Rolul asistentului social în integrarea pe piaț a muncii a refugiaț ilor
În timp ce, principalele institutii, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru
Drepturile Omului, Inspectoratul General pentru Imigrație, și altele, au ca scop principal
protejarea, apărarea refugiaților, scopul suprem al organizațiilor este de a găsi soluții durabile
care să ii ajute pe aceși indivizi să își reconstruiască viața. Iar ca aceste soluții să fie cât se
poate de eficiente și durabile, este nevoie de intervenția unui specialist.
”În primul rând, rolul unui asis tent social care are ca beneficiari persoane cu statut de refugiat
recunoscut în România, este de a -i sprijini în procesul de integrare socială”50. Și acest lucru,
se realizează cu ajutorul programului de integrare, în care asistentul social are un prim contact
cu beneficiarul. Asistentul social, nu are doar rolul de a îl ajuta să se integreze în societate, dar
și să înțeleagă cultura din care acesta provine, să î i respecte drepturile, identitatea culturala, să
fie informat cu pr ivire la specificul cultur al, să fie capabil sa nu judece acț iunile din t recut
(cele din momentul deplasării ), și să privească obiectiv problema c u care beneficiarul se
confruntă .

50 Material disponibil la http://oanapirneci.ro/refugiati -in-romania/ , accesat la data de 28.05.2016

28
Potrivit interviului acordat Oanei Pirneci, Rentea.G. afirmă că, „asistentul social
trebuie să fie î ntr-un continuu proces de formare profesionala deoarece cazul pe care îl preia
poate să fie în mai multe situaț ii precum: minor neînsoțit , persoană cu handicap , copil sau
adult, victimă a unui abuz, membru al unei familii mono parentale” Cazuri ca acestea, î n care
asistentul social trebuie să fie pregatit. Desigur cu ajutorul unei echipe multidisciplinare, din
care asiste ntul social face parte ș i unde procesul de integrare va fi de asemena
multidimensional.
Un asistent social care utile ază practica de bază empiric este acela care:
 Folosește la maxim, cercetările pe care le -a găsit de -a lungul timpului
 Colectează informațiile pentru a monitoriza intervenț ia
 Demonstrează empiric, dacă intervenția este eficientă .
 Specifică problemele, intervențiile, în termeni corecți, observabile și mă surabili.
 Folosește căi de cercetare, ș i metode î n definirea problemelor beneficiarilor,
formulând întrebări ajutătoare, colectând date de evaluare, evaluând eficiența
intervenț iei folosind probe, etc.
Mun ca cu refugiații trebuie să fie bazată pe un fundament cultural. Competența culturală în
practică este definită printr -un set de atitudini și credințe, cunoștințe și abilită ti pe ca re un
asistent social trebuie să le posede, pentru a lucra câ t mai eficient cu benef icarii care sunt
dintr -o cultură diferită de a lor.

„Atitudini și credinț e pentru asistentul social ”51 :
 Sunt conștienți de faptul că practica nu poate fi neutrală , obiectivă .
 Sunt conștienți ș i sensibili la propiul lor patrimoniu cultural”
 Asistentul social ar trebui să realizeze u n plan dupa terminarea intervenți ei sale cu
beneficiarul, cu scopul de a da suport ș i îndrumare în caz că este necesar.
Un al rol pe care î l are asis tentul social este acela de al î ndruma pe benefic iar către alte
comunităț i de unde acesta poat e lua informaț ii cu privire la diferite domenii. Să îl integreze
într-o comunitate, iar în cazurile în care se poate să fie implicați membrii familei î n ajutorarea
benefic iarului. Asistentul social trebuie să î l ajute pe benef iciar să indentifice orice alt

51 Arredondo,McDavis 1992 apud Miriam Potocky -Tripodi, Best practices for Social Work with refugess and
immigrants, Editura Columbia University Press, New York, 2002 , p .162

29
obstacol care ar putea interveni în viitor și să identifice căi împreună cu el prin care acesta
poate să le depășească .
Potocky -Tripodi (2002) în cadrul lucrării sale , „ Best practices for Social Work with
refugess and immigrants ” afirmă că asistentul social trebuie să îl ajute pe refugiat să își
planifice ț inte pentru viitor, sarcini. Datorită faptului că atât asistentul social cât și
beneficiarul nu au nici timpul necesar nici resursele pentru a rezolva toate problemel e cu care
se confruntă benefic iarul, aceș tia vor s electa cele mai importante prob leme cu care se
confruntă acesta. Și ca acest lucru să fie î n acord cu ceea ce do rește beneficiarul, vor selecta
problema cu care acesta vrea să înceapă sau care îl deranjează cel mai mult.
 Este mai usor de rezolvat.
 Este relativ concretă și specifică
 Este ceva rău dacă nu se intervine imediat și acest lucru să ia o intorsatura rea.

30
Capitolul 3
Cercetare calitativă privind integrarea refugiaților în integrarea pe piața muncii din
România
3.1 Motivaț ia alegerii temei

Moti vul alegerii acestei teme derivă din dorinț a de documentare cu privire la
problem atica deosebit de complexă și de evoluț ia care a avut -o acest fenomen într -o perioa dă
de timp scurtă. Un alt moti v care m -a provocat să cercetez această pr oblematică, este dorința
de viață a acestor oameni, și modalităț ile prin care sunt dispuși să l upte. Acest interes s -a
format și î n urma stagiului de practică desfășurat î n cadrul Asociației Iezuitiților pentru
Refugiați din România ( JRS) , unde am constatat nevoia care există î n acest domeniu, de
oameni care să fie interesați de soluț ionarea acestei probleme, care din pacate a devenit o
problemă socială .
Fenomenul refugiaților nu este un concept nou în Europa. Principala accelerare a
fenomenului, a fost în 2011, odată cu izbucnirea ră zboiul ui civil din Siria, devenind as tfel cel
mai mare factor de stră mutare la nivel mondial.
Acest fenomen a luat amploare pe baza conflictelor armate, din țările din nordul Africii ș i
Orientul Mijlociu, nerespectarea drepturilor omului din aceste state, sunt unele dintre
conflictele care au dus la ceea ce se întamplă în zilele noastre.
Aceasta este o realitate cu care se confruntă î ntreaga lume, la momentul prezent, în
care sunt implicate toate statele, o problemă social – politică în care zilnic milioane de oameni
mor, suferă pierderi, si o problemă care afectează negativ populația fiecărui stat implicat.
Potrivit unui raport făcut de UNHCR, „War´s Human Cost” privind Tendințele
Globale din anul 29013 acesta indica o creștere semnificattivă a persoanelor forțate să își
părăsească țara ca rezultat al persecutiei, conflictelor, încălcarea drepturilor omului „59.5
milioane de persoane la finalul an ului 2014 comparativ cu 51.2 milioane de persoane din anul
2013”52.

52Material consultat online pe http://www.unhcr –
centraleurope.org/_assets/files/content/resources/_pdf_en/statistics/Global_Trends_2013.pdf , în data de
06.05.2016

31
Acest raport, a fost destul de îngrijorător datorită faptului că reprezintă cea mai mare
creștere înregistrată într -un singur an. În total, în anul 2014, numarul persoane lor refugiate a
ajuns la 42500 . În prezent, acest fenomen este în plină defășurare.
Migrația catr e țările dezvoltate ale Europei a fost dintotdeauna o aspirație în ceea ce
privește statele sărace dar pe care protecția riguroasă a frontierelor a împiedicat -o mult timp.
3.2 Documentarea prealabilă

În privința col ectării datelor, am folosit două modalități: documentarea livrească și
documentarea de teren.
În cazul documentării de teren, am realizat un stagiu de practică,în cadrul Asociației
Iezuitiților pentru Refugiați din România, unde a m luat parte la anumite activități în care am
putut să colectez date despre tema lucrării mele. De asemenea am avut discuț ii cu personalul
specializat din cad rul instituț iei pe baza unor studii de caz de la momentul respectiv. Astfel
mi-am facut o imagine de an samblu, cu privire la ce urma să cercetez.
În cea livrească, principalele surse au fost cele de specialitate: sociologie, migrație, studii,
cercetări în domeniu, statistici.
3.3 Universul cercetă rii

Universul cercetării cuprinde 7 subiecți, 2 femei și 5 bărbați, avâ nd statutul de
refugiat , cu vârste între 21 – 34 de ani, care au fost luați în evidență de către Asociația
Iezuitiților pentru Refugiați din România ( JRS).
Datele obț inute pentru cercetarea acestei teme , au fost colectate în urma activităților
desfășurate în cadrul instituției anterior menț ionate.
JRS este înființată de peste 14 ani, având ca scop îndrumarea și însoțirea refugiaț ilor, oferirea
de servicii sociale ș i pledarea pentru cauza lor.
Oferă servic ii holistice precum „(asistență socială și legală, educație, activități
culturale și educaț ionale, sprijin financiar și cazare, advocacy și lobby, cercetare, studii și

32
monitorizare, instruire și seminarii, campanii de conștientizare ș i informare )”53 prin di ferite
proiecte pe care le desfașoară, având un număr de 11 proiecte î n 2013.
Asistă toate cate goriile de migranți și refugiați, având activitate în toate cele 8 centre din țară,
iar în București, un centru de adăpost Pedro Arrupe, și un Centru Multifuncț ional (My Place).
Asociația este compusă din 20 de specialiști, fiind sustinuți ș i de o varietate de voluntari.
3.4 Metodologia cercetă rii

Studiul acestei cerc etări, a fost tratat într -o manieră c omplexă prin intermediul
cercetă rii de tip calitativ, și aj utat de metoda studiului de caz și observația directă.
Ca și tip de cercetare, consider că abordarea calitativă este cea mai potrivita studiului
meu, întrucât am dorit să evaluez expe riența directă a subiecților avâ nd în veder e
evenimentele din ultima p erioadă din viața lor .
În lucrarea, „Metodolog ia cercetarii sociologice” a că rui coordonator este Septimiu
Chelcea, Denzin & Lincoln, (1994) afirmă că cercetarea calitativă este,,folosirea și colectarea
unor varietăți de materiale empirice – studii de caz, experință personală și introspectivă,
povestirea vieții, interviul, observația, texte istorice, materiale vizuale, astfel încât să descrie
momente obișnuite și deosebite din viața indiviziilor precum și semnificațiile lor”. Astfel,
John W. Creswell (1998,) consideră că ,,cercetarea calitativă este un demers de înțelegere
bazat pe tradiții metodologice distincte, care explorează o problemă socială sau umană.
Cercetătorul co nstruiește o imagine holistă și complexă, analizează cuvinte, descrie detaliat
punctele de vedere ale subiecțiilor și își conduce studiul său în mediul natural ”
Cercetarea calitativă în domeniul refugiaților este extrem de importantă deo arece pune
accentu l pe experienț a persoanelor prin prisma evenimentelor prin care aceștia trec.
Așadar, pentru această lucrarea am folosit metoda studiului de caz, prin care am dorit
să evaluez cu ajutorul ipotezelor realizate oobstacolele privind integrarea lor pe piața mu ncii.
Conform lui Yin, (1994) , studiul de caz este „o inve stigatie prin care se cercetează un
fenomen contemporan în contextul său de viață reală, în special când granițele dintre fenomen

53 Material consultat online pe http://jrsromania.org/despre -noi/, la data de 31.05.2016

33
și context nu sunt foarte bine delimitate”54 Obiectivul studiului d e caz, nu se vrea a fi
confundat cu încercarea de a rezolva această problemă, dar prin complexitatea și bogăția sa
privind detaliile descrise î n studiu se dorește o formulare mai concretă si exactă a situației.
Astfel, conform lui Yin, ( 1994) nu se dorește o 55explicație, ci o cunoaștere cât mai
aprofundată, cât mai validă pentru a redimensiona modul în care privim.
 Cum ajunge o persoană, să decidă să își părăsească țara de origine?
 Și cum se face că dupa o perioadă îndelungată, nu reușesc să se integreze în
societatea în care ajung?
Acestea sunt unele dintre exemplele de întrebări specifice, studiului de caz care ne ajută să
conturăm direcția lucrării.
În ceea ce privește, metoda ob servației, aceasta este o „ metodă sistematică de culegere
a datelor în care există o precodificare remarcabilă, iar observația î mbra că forma înregistrării
ca, cât de des și pentru câ t timp au loc comportamentele precodificate.”56
Prin observație se î nteleg e „ a privi, a asculta”57
În ceea ce priveste observația, în cadrul lucră rii sale, Șandor (2011), a realizat o ierarhie care
conține mai multe caracteristici, iar principalele sunt :
 „directă
 Se desfășoară cel mai des î n mediul natu ral al subiecț ilor
 Permit e studierea unor subiecți care nu pot sau nu vor să se exprime
 Permite compararea raportă rilor verbale cu comportamentul efectiv
 Se poate analiza si contextul în care se desfășoară comportamentul studiat”58

Operaționalizarea conceptelor
Refugiat – termenul de refugiat se aplică, conform Convenției privind statutul
refugiaților, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951 oricărei persoane care :

54 Yin Robert K,1994 apud Septimiu Chelcea, Metodologia cercetarii sociologice, metode cantitative si
calitative, București, Editura Economică, Editia a treia,2007,p.599
55 IDEM 7
56 Idem 9, pag 300
57 Ibidem 9
58 Sorin Dan Șandor, Metode și teh nici de cercetare în științele sociale,Cluj -Napoca,Editura Accent, 2004, p. 78

34
 „a fost considerată refugiat protrivit aranjamentelor din 12 mai 1926 și 30 iunie
1928 sau potrivit convențiilor din 28 octombrie 1933 și 10 februarie 1938, și
protocolului din 14 septembrie 1939 sau ca urmare a aplicării Constituției Înaltului
Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați.
 în urma unor evenimente survenite înainte de 1 ianuarie 1951 și unor temeri
justificate de a fi persecutată din cauza rasei, religiei, naționalității, apartenenței la
un anumit grup social sau opiniilor sale politice, se află în afara țării a cărei cetățenie
o are și care nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu dorește protecția acestei țări;
sau care, neavând nicio cetățenie și găsindu -se înafara țării în care avea reședință
obișnuită ca urmare a unor astfel de evenimente, nu poate sau, din cauza respectivei
temeri, nu dorește să se reîntoarcă”59
Țara de origine
 „Țara ca re este sursa fluxurilor de migrație (legale sau ilegale)”60

Imigrația
 „Un proces prin care non -cetățeni se mută în altă țară cu scopul de a se stabili
acolo. este o persoană care pleacă dintr -un loc în altul, care traversează o frontieră
internațională sau se deplasează în interiorul unui stat, departe de locul de rezidență
sau de familie, făcând abstracție de:
1. statutul juridic al unei persoane;
2. tipul deplasării (voluntară/involuntară);
3. cauzele care au determinat deplasarea.”61

Migrația
 „Mișcarea unei persoane sau a unui grup de persoane, fie peste o graniță
internațională sau în interiorul aceluiași stat. Este o mișcare a populației care poate să
cuprindă orice fel de mișcare de persoane, indiferent de durată, compoziția sau
cauzele acesteia; aceasta include migrația refugiaților, a persoanelor strămutate, a
migranților ec onomici și a persoanelor care se deplasează din alte motive,
inclusiv pentru reîntregirea familiei”62

59 Surse consultate pe: http://www.oim.ro/ro/resurse/glosar , la data 23.05. 2016
60 Surse consultate pe: http://www.oim.ro/ro/resurse/glosar , la data 23.05.2016
61 Surse consultate pe: http://www.oim.ro/ro/resurse/glosar , la data 23.05.2016
62 Surse consultate pe: http://www.oim.ro/ro/resurse/glosar , la data 23.05.2016

35
Țara de destinație
 „Țara care a acceptat un anumit număr de refugiați sau migranți anual printr -o
decizie prezidențială, ministerială sau parlamentară.”63
Scopul cercetării
Analiza procesului de integrare economică a refugiaților pe piaț a muncii din România.
Obiectiv General
1. Identificarea factorilor care care acționează cu bariere în cadrul procesului de integrare
pe piața muncii a refugiaților din Româ nia.
Obiective specifice
1. Identificarea dificultăților întâmpinate în cadrul procesului de integrare datorate
nivelului scăzut de cunoștințe a limbii române.
2. Identificarea nevoilor refugiaților în ceea ce privește facilitarea accesului pe piața
muncii din România.
Ipoteze
1. În randul persoanelor refugiate, ocuparea unui loc de munca in domeniul î n care s-a
specializat în țara de origine este greu de realizat.
2. Datorită culturii din care provin, femeile refug iate pot manifesta reticență î n accesarea
serviciilor sociale de căutare unui loc de muncă.
3. Dacă durata procedurii de acordare a statutului de refugiat este mai mare, atunci
procesul gasirii unui loc de muncă este mai î ngreunat.

Cadrul teoretic al cercetarii
Pentru realizarea teoretică a cercetar ii, am folosit ca surse de informare, documente,
studii, cărț i cu caracter specializat.
Unitățile de analiză ș i de cercetare
În cadrul acestei cercetării unitățile de analiză le reprezintă persoanele care au primit o
formă de protecție, î n acest caz statutul de refugiat .

63Surse consultate pe: http://www.oim.ro/ro/resurse/glosar , la data 23.05.2016

36
3.5 Studiile de caz realizate cu privire la integrarea refugiaților
Studiu de caz, nr.1
(realizat pe baza informațiilor primite din cadrul, Asociația Iezuitiților pentru Refugiați
din România ( JRS).
S.R, 21 ani
Sex: masculin
Data nașterii: 16.11.1995
Stare civilă: necăsătorit
Studii : 6 clase
Țară de proveniență : Afganistan
Descrierea cazului
Domnul, S .R, în vârsta de 21 ani, locuiește în România de 4 ani, avâ nd statutul de
refugiat de 3 ani și 2 luni. Locuiește în chirie, sin gur, înr -un apartament cu 2 camere, în
București. În prezent munceș te la un restaurant pe post de ospătar/bucătar de 2 ani de zile. În
momentul sosirii în România, acesta a fost luat în evidență de către Forumul Român pentru
Refugiați ș i Mig ranți (ARCA), î n care a urmat cursuri de lim ba română timp de aproximativ 8
luni. Î n urma acestor cursuri, domnul S.R, a intrat pe un post de bucă tar la un restaurant, unde
a mu ncit 1 an, deoarece acesta s -a închis. Acest curs l -a ajutat să înveț e foarte bi ne limba
român ă, astfel î ncât la finalizarea acestor cursuri știa să scrie și să citească la un nivel destul
de bun. În prezent, S .R este logodit, urmând să se căsă torească. După ce a luat statutul de
refugiat, a fost mai bine rămânând l a centru a stat 1 an.
Nevoile cu care s -a conf runtat domnul, S.R, la sosirea în Româ nia au fost de ord in
financiar și administrativ. Având în vedere, că atunci când a ajuns în România, domnul S.R
avea 18 ani, și a venit fără familie, nu a avut nici un sprijin financiar din partea familei, sau a
altor rude. Comunitatea turcă, l -a îndrumat î nspre Arca, acolo unde a fost ajutat de către
specialiștii din cadrul instituției și mai departe și de JRS. Cu toate acestea a reușit să se
integreze foarte bine î ntr-un timp relativ scurt ,1 an, în viața socială, pe piața forței de muncă .
Obstacolele cu care acesta a fost nevoit să se confrunte au fost, limba română,
domeniul locului de muncă și viața socială. Deși nu a simțit niciodată discrimina re din partea

37
colegilor de muncă sau a șefului î n ved erea salariului, și nici a solicită rii muncii, S.R a fost
nevoit să treacă printr -un proces cu o du rată de 1 an de zile în care a învățat să vorbească
limba română, să se adapteze la viața socia lă, la mediul cultural astfel încât să se poată
descurca în viața de zi cu zi.
Domnul S.R a căutat să se integreze în special în comunitatea turcă unde a fost primit foarte
bine, și ajutat, deoarece în această comunitate era mediul în care se regăsea cel m ai mult și se
simțea mai aproape de casă .
Observaț ii
În urma informatiilor primite, consider ca domnul S.R, a reușit să se integreze foarte
bine pe piața muncii, să se adapteze la stilul de viață specific românesc, dâ ndu-și interesul
pentru învățarea li mbii într -un timp cât mai scurt, și având o atitudine pozitiva în ciuda
faptului că sosirea lui în România, nu a fost în condiț ii bune. Faptul că a venit singur și nu a
avut din partea nimănui nici o susținere a însemnat foarte mult pentru viitorul domnul S.R. În
acest mod s -a dezvoltat și a reușit să facă față barierelor care au apărut.

Studiu de caz, nr.2
(realizat pe baza informațiilor primite din cadrul, Asociația Iezuitiților pentru Refugiați
din România ( JRS).
Z.M , 47 ani
Sex: feminin
Data nașterii: 02.05. 1969
Stare civilă: divorțată
Studii: liceu
Țara de provenință : Palestina

38
Descrierea cazului
Doamna Z.M, 47 ani, locuiește în România de 23 de ani. A venit împreună cu soțul, cu
care la scurt timp dupa so sirea în România s -au despărț it, copii rămânând cu tatăl. Împreună
cu soțul, au deschis un magazin și prin acest lucru, muncind în cadrul magazinului doamna
Z.M a învățat l imba română, fără nici un fel de curs realizat. După despărțire, Z.M a plecat în
Cluj-Napoca, unde s -a recăsători t cu un cetățean român. În urmă cu 5 ani, s -a despărțit,
revenind în București, unde este în prezent împreună cu fetița din a doua căsătorie. Locuiește
în chirie cu fetița, într -un apartament cu două camere.
În prezent lucrează, la Fundația Remeș, însă da torită unor probleme de sănătate a fost nevoită
să părăsească locul de munc ă pentru o perioadă. Doamna Z.M afirmă că nu a fost niciodată în
situații discriminatorii la locul de muncă, sau în societate. Are o relație foarte bună inclusiv cu
vecinii, aceștia ajutănd -o când este necesar.
Venind împreună cu soțul, Z.M nu s -a confruntat cu foarte multe probleme la început.
Însă pe parcurs,datorită schimbărilor din viața ei, a trebuit să își refacă viața, și să o ia de la
capăt. In ciuda faptului, ca ajunsese si ngură, Z.M a trecut peste dificultăți, și a reușit să
realizeze în lucrurile pe care și le -a propus. Un obstacol care i -a îngreunat șederea și găsirea
unui loc de muncă, a fost limba. Într -un an de 1 an de zile, a reușit să învețe, limba română la
nivel co nversațional, să se adapteze în societatea românească, și să își găsească un loc de
muncă.
Comunitatea turcă, a fost un mare ajutor în vederea găsirii unui loc de muncă, însă datorită
faptului că nu era totul legal, aceasta a renunțat. Deoarece, în cultur a ei bărbatul este cel care
se îngrijește de partea financiară a familei, doamnei Z.M , i -a fost greu să se adapteze acestui
stil de viață.
Observații
Doamna Z.M a reușit să se integreze foarte bine pe piața muncii, deși a fost nevoită să
treacă printr -o multitudine de schimbări de -a lungul timpului, iar pentru o femeie din cultura
lor, s -a adaptat extraordinar. Aceasta a reușit să își întrețină fetița de una singură, și să îi ofere
o educație bună. Integrarea pe piața muncii, în nici un caz nu a fost extre m de rapidă dar cu
mult mai rapidă ca în alte cazuri. Acesta a avut oportunitatea de a munci în propia afacere și
să se dezvolte din toate punctele de vedere cu ajutorul soțului care fiind cetățean român a fost

39
un suport extrem de mare. Astfel , chiar în c iuda aspectelor negative din viața e, nu a renunțat
și a dorit un viitor pentru fetița ei și ea luptând în continuare.
Studiu de caz, nr 3.
(realizat pe baza informațiilor primite din cadrul, Asociația Iezuitiților pentru Refugiați
din România ( JRS).

A.W, 32 ani
Sex: masculin
Data nașterii: 27.08. 1984
Stare civilă: căsătorit
Studii: bacalaureat
Țara de provenință: Siria
Descrierea cazului
A.W, 32 ani, este stabilit de 23 de ani în România. A venit in 1993 cu familia,după
care au plecat cu toții inapoi în 2009, și au stat 5 ani. Datorită razboiului sirian, au fost nevoiți
să plece, însă părinții acestuia au rămas acolo. În prezent, lucrează la un fast -food,pe un
program part -time. La locul de muncă este tratat în mod egal ca ceilalți colegi. Este căsătorit
de 6 ani, și are un copil de 4 ani. Locuiește împreună cu fratele lui, și verisorii într -o casă.
Datorită faptului că a venit în România de mic, nu i -a fost greu să se adapteze mediului, ba
din contra i -a placut. Dar soția acestuia a fost agresată verbal, și discriminată deseori din
cauza baticului. Aceasta a trecut prin perioade dificile,în care s -a confruntat cu aceste situații,
nu foarte ușoare. A.W, deasemena este afectat de acestă problemă prin care soția lui trece,
însă nu poate să facă nimic,deoarece este foarte înrădăcinat în religia și cultura lor. Din
fericire, niciodata nu a fost agresată fizic.
Domnul A.W este un model de urmat în ceea ce pr ivește integrarea pe piata muncii. În
momentul revenirii din Siria, A.W pierduse orice formă de protecție, așa că a fost nevoit să o

40
ia de la zero cu toate. La momentul plecării,aceștia aveau un restaurant în București pe care l –
au închis.
Obstacolele cu care s -a confruntat au fost de ordin financiar la momentul revenirii,
deoarece a fost nevoit să își găsească un loc de muncă pentru întreținerea familiei, dar și din
punctul de vedere al discriminării. Datorită a ceea ce se întâmplă în lume cu atacurile
teroriste,A.W s -a confruntat cu acest lucru, fiind batjocorit pentru acest lucru, care se
întâmplă și fi ind asemănat acestei imagini.
Observații
A.W. s-a integrat extrem de bine atât în viața so cială, cât și pe piața muncii. Având în
vedere că în momentul sosirii în România, acesta avea o vârstă destul de fragedă la care nu
întelegea exact ce se petrece în jurul lui, a reușit să se integreze foarte bine primind și
protecția cuvenită din partea familiei..

Studiu de caz, nr 4
(realizat pe baza informațiilo r primite din cadrul, Asociația Iezuitiților pentru Refugiați
din România ( JRS).

A.M, 26 ani
Sex: masculin
Data nașterii: 21.04. 1990
Stare civilă: necăsătorit
Studii: 8 clase
Țară de provenință: Afganistan
Descrierea cazului
A.M. locuiește în România d e 2 ani, de 1 an si 3 luni având statutul de refugiat. Acesta
a venit în România singur, fără famili e și a fost luat în evidența JRS încă de la început. Aici a

41
urmat cursurile de limba română, și în prezent vorbește la nivel mediu. În prezent lucrează la
o firmă pe postul de mecanic auto, și dorește să facă școala de șoferi, dar nu dispune de banii
necesari pentru realizarea acesteia.
Domnul A.M. nu a reușit să se integreze foarte bine pe piața muncii, datorită faptului că
posturile care i se ofereau nece sitau studii superioare. Accesul pe piața muncii a fost îngreunat
de cunoașterea limbii române, și a lipsei suportului din partea familiei. Acesta și -a pierdut
familia, în momentul plecării din Afganistan, și acest lucru l -a influențat pe toata durata
șederii în România. Parcursul pe care l -a avut de îndurat, domnul A.M, nu a fost ușor deloc,
acesta fiind nevoit să treacă prin niste experiențe groaznice doar ca să își salveze viața.

Datorită acestor lucruri care au avut, și încă au percursiuni asupra sa, A.M cu greu reușește să
se integreze în viața socială, pe piața muncii, în mediul cultural.
Nevoile cu care acesta se confruntă, sunt găsirea unui loc de muncă cu contract, și un
acces sporit pe piața muncii. Deasemenea, datorită faptului că nu cunoște bine limba română
are nevoie de consiliere și îndrumare în lucrurile cotidiene, și lucruri care țin de bunăstarea sa.
Obstacolele întampinae de către domnul A.M au fost încă de la început dovedirea
documentelor pentru studiile terminate și nivelul scăzut de limbă.
Observații
Domnul A.M nu a reuși t să se integreze pe piața muncii, depinzând în totalitate de
ajutorul ong-urilor specializate. Acesta nu dorește să rămână în România, deoarece consideră
că nu asta este țara lui de destinație, și datorită acestui lucru refuză să colaboreze cu speciliștii
instituțiilor pentru a găsi o soluție acestor probleme.

42
Studiu de caz, nr.5
(realizat pe baza informațiilor primite din cadrul, Asociația Iezuitiților pentru Refugiați
din România ( JRS).

K.M, 34 ani
Sex: masculin
Data nașterii : 08.11.1982
Stare civ ilă: căsătorit
Studii: Facultatea de Farmacie
Țară de provenință: Siria
Descrierea cazului
K.M, 34 ani, locuiește de 16 ani în România. Acesta a ajuns în România, singur, dar
între timp s -a căsătorit cu un cetățean român . Acest lucru i -a adus beneficii în ceea ce privește
traiul în România, și a reușit să se integreze într -un timp relativ scurt, și datorită faptului că a
avut acte doveditoare studiilor realizate în Siria, a reușit să își găsească un loc de muncă într -o
farmacie.
Desigur, nu totul a fost bine încă de la început. K.M a fost nevoit să învețe limba română
pentru a putea profesa. Acest lucru nu s -a întâmplat foarte repede, însă cu ajutorul Asociației
JRS, a reușit. Comunitatea turcă, de asemenea i -a fost un ma re sprijin în adaptarea în mediul
social, și un beneficiu pentru crearea unor cunoștințe cu care să poată să relaționeze.
Nevoia cu care se confruntă la momentul prezent este crearea de oportunități privind obținerea
cetățeniei. Acest lucru poate fi făcut, deoarece soția lui este cetățean român, însă actele care i
se cer sunt destul de multe și nu dispune de toate.

43
Observații
Integrarea pe piața muncii, în ceea ce îl privește pe domnul K.M, nu a fost un proces
foarte îndelungat și greoi. Drept urmare, acesta a reușit să facă față provocărilor pe care le -a
avut și să treacă peste ele cu brio. Consider că integrarea lui s -a făcut într -un mod plăcut, cu
nu prea mult efort din partea lui, și ajungând acolo unde dorea.

Studiu de caz, nr. 6
(realizat pe baza informațiilor primite din cadrul, Asociația Iezuitiților pentru Refugiați
din România ( JRS).
W.N ., 30 ani
Sex: feminin
Data nașterii : 05.11.1986
Stare civilă : divorțată
Studii : 4 clase
Țară de proveniență : Egipt
Descrierea cazului
W.N . 30 ani, locuiește în România de 10 ani. La momentul sosirii în țară a venit
singură, și după 3 ani s -a căsătorit cu un cetățean român. În urma acestei căsătorii, au avut un
băiețel care după divorț a rămas cu ea. În timpul căsătoriei, W.N nu a muncit delo c, rămânând
însărcinată la scurt timp după căsătorie. Datorită anumitor probleme, pe care le -a întâmpinat
în căsnicie, soțul a dorit divorțul dupa 8 ani de căsătorie. În consecință, doamna W.N a rămas
singură,fiind nevoită să se mute în Centrul pentru Refu giați, deoarece nu dispunea de resurse
financiare pentru chiria unui apartament. Limba română aceasta nu prea vorbea, decât în
engleză ceea ce i -a ingreunat integrarea în mediul social. Cel care se ocupa de toate
întrebuințările casei e ra soțul și aceasta avea grijă de copil și casă. După despărțirea lor, ea a
fost nevoită să învețe limba română, așa că a venit pentru a cere ajutorul la Asociația Iezuiților
pentru Refugiați din România. În continuare, aceasta urmează cursuri de limba română, pentru

44
a putea să se angajezeze. Datorită culturii din care provine, acest proces al integrării pe piața
muncii, este dificil deoarece atât în țara ei, cât și în România, aceasta nu a muncit.
Nevoia cu care se confruntă la momentul prezent, este ocuparea unui loc de mun că
astfel încât să îi permită să se poată îngriji singură.
În prezent,lucrează fără carte de muncă într -un restaurant unde, spală vase. Dar cu toate
acestea, este în continuare dependentă de ajutorul pe care îl acordă statul, și suportul financiar
din part ea Asociației JRS.
Obstacolele întâmpinate de -a lungul șederii în România au fost nivelul scăzut de limbă,
probleme întâmpinate dupa despărțirea suferită și nesusținerea rudelor/familiei.
Observații
Din punctul de vedere al integrării economice W.N nu a reuși să se integreze în
totalitate. Cauzele pentru care acest proces a fost îngreuna au fost multiple însă printre cele
mai importante au fost nivelul scăzut de cunoaștere a limbii române, divorțul prin care a trecut
a cauzat o retragere în ceea ce prive ște ocuparea unui loc de muncă. O altă cauză foarte
importantă a fost suportul emoțional, economic de care aceasta a avut nevoie, însă nu l -a
primit.

Studiu de caz, nr.7
(realizat pe baza informațiilor primite din cadrul, Asociația Iezuitiților pentru Ref ugiați
din România ( JRS).
M.B, 34 ani.
Sex: masculin
Data nașterii : 23.11. 1982
Stare civilă : căsătorit
Studii : superioare
Țară de proveniență : Burundi

45
Descrierea cazului
M.B. 34 ani, locuiește în Ro mânia, de 2 ani. Este căsătorit în țara de origine dar
locuieșt singur în România. Nu dorește să rămână în Romănia, deoarece soția sa este în
Suedia împreună cu o parte din familia lui, și el este aici cu copiii. Nu deține un loc de muncă
în prezent, nici nu este integrat într -un program de integrare, însă do rește să găsească pentru
că în acest mod să poată avea bani, să își viziteze familia. M.B, a trecut printr -o perioadă
foarte grea, deoarece a fost nevoit să plece din țara sa, din cauza persecuției și a pericolelor
care erau asupra copiilor.
Nevoile cu car e se confruntă, în prezent sunt lipsa unui loc de muncă, lipsa cunoșterii limbii
române, și de asemenea are nevoie de asistență medicala.
Obstacolele cu care M.B se confruntă, sunt nivelul scăzut de cunoaștere a limbii române,
faptul că parte din familia lui este în altă țară. Responsabilitatea îngrijirii copiilor este o
greutate destul de mare, având în vedere că nu deține nici un loc de muncă, și imp osibilitatea
plecării în Suedia pentru a fi cu soția.
Observații
Domnul M.B . se află în procesul integrării, dar datorită anumitor obstacole acesta este
îngreunat. Își dorește ca familia să se întregească, și acest lucru contribuie în procesul de
integrare prin faptul că responsabilitatea îngrijirii copiilor este momentan a lui.

46
3.6 Concluziile cercetării și recomandări

Prin cercetarea pe care am realizat -o, am analizat cazurile a unui număr de 7 refugiați, de
diferite vârste și cu o durată diferită de ședere în România. Analiza a avut ca scop
identificarea dificultăților întâmpinate în procesul găsirii unui loc de muncă , de persoanele
selectate pentru acest studiu. Așadar prin propunerea unor ipoteze am realizat acest stud iu
având următoare le rezultate ca raspuns la studiile efectuate.
Din rezultatele acestor studii de caz , reiese ca majoritatea subiecților nu au întâmpinat greut ăți
în găsirea unui loc de muncă doar în cazul femeil or unde cazurile analizate erau femei
singure. Reamintesc că respondenții acestui studiu sunt persoane care aparțin unor grupuri
vulnerabile, refugiații. O d ificultate pe care o pot enunța și care a reieșit din studiile de caz,
este cea a nivelului scăzut de cunoștere a limbii române. Cu acest lucru s -au confruntat toate
persoanele din cadrul studiului. Printre nevoile indentificate, cele mai frecvente sunt cele de
găsirea unui loc de muncă cu contract, deoarece 4 dintre aceștia lucrează fără. O altă nevoie
identificată este cea a dobând irii cetățeniei române.
Prima ipoteză de la care am pleca t în realizarea studiului a constat în analizarea
urmatorului aspect: în randul persoanelor refugiate, ocuparea unui loc de munca î n domeniul
în care s -a specializat în țara de origine este greu de realizat.
În această privință, rezultatele cercetării arată că acest proces al integrării este diferit de la
persoană la persoană deoarece se ține cont de terminarea studiilor și echivalarea acestora în
România pentru a putea profesa în domeniul respectiv . În cazul acesta, doar o persoană din 7,
au reușit să valideze această ipoteză din pricina faptului că restul nu au studii le terminate, sau
nu au acte cu care să dovedească acest lucru. Așadar, rezultatu l acesei ipoteze nu s -a validat
în întregime.
A do ua ipoteză, care a fost validate, se referă la fa ptul că din cauz a diferențelor de
cultura, femeile sunt predispuse să refuze servicii sociale/medicale, sau accesarea locurilor
de muncă propuse. Privind diferențele de cultură cu care se confruntă țara noastră și țările
studiate, femeile au dificultăți în ceea ce privește accesarea unui loc de muncă sau chiar a
serviciilor medicale/sociale. În privința aceasta, ipoteza propusă se validează întru -totul.
Singura diferență o face atunci când femeia rămâne singură , și sunt nevoite să muncească
pentru a se întreține pe ele și copii lor.

47
Ultima ipoteză a acestei lucrării, dorește să analizeze dacă durata procedurii în
acordarea statutului de refugiat, îngreunează procesul gasirii unui loc de muncă . În urma
analizei, acest lucru nu se validează, deoarece refugiații sunt luați în evidență de către anumite
Ong-uri care se ocupă de această problematică , cum ar fi JRS, ARCA, Consiliul Național
Român pentru Refugiați (CNRR) , Salvați Copiii R omânia (SCR) , dar și IGI. Datorită duratei
procedurii de acordare a statutului de refugiat, aceștia au o perioadă în care pot învăța limba
română, și se pot adapta comunității din care vor face parte. Cu toastea acestea nici unul dintre
subiecții cercetării nu au întampinat probleme privind aspectul acesta
Obstacolele predominante în integrarea unui loc de muncă , în majoritatea cazurilor, au
fost cele legate de nivelul de cunoaștere a limbii române. Majoritatea subiecților, au
întâmpinat problema c u limba dar și cu documentele echivalate privind studiile terminate.
Dupa cum am precizat în introducere, România este o țară de tranzit pentru r efugiați , dar cu
toate acestea odată cu ajung erea aici, acestea se stabilesc și caută să își refacă viața. Mo tivele
pentru care aceștia aleg să rămână pe termen lung în România, sunt deseori implicarea într -o
căsătorie, terminarea studiilor universitare, eforturi depuse pentru ajungerea într -o țară unde
este pace, experiența altor rude, cunoștințe care s -au integ rat foarte bine și au avut rezultate
bune, si un factor fo arte important, lipsa discrimănă rii resimțită de către aceștia.În urma
cercetării a rezultat că 6 subiecți din 7 , doresc să se stabilească pe termen lung pe teritoriul
României, context în care unul dintre ei are familia în Suedia.
În majoritatea cazurilor, grupurile vulnerabile sunt în strânsă legătură cu serviciile
sociale. Ong-uri, Asociații, Instituții specializate puse la dispoziția lor. În privința refugiaților,
dupa sosirea lor în țara de destinație dorită sau un, datorită evenimentelor neferi cite prin care
au trecut, aceștia de cele mai multe ori au nevoie de consiliere, se confruntă cu situații în care
toate sursele de venit s -au term inat, unii dintre aceștia suferă de anumite boli pe care le -au
dobândit pe parcu rsul călătoriei, si acești factori le îngreunează procesul integrării pe piața
muncii.
Recomandări
În situația de faț ă, în care România are deficienț e în ceea ce privesc progra mele de
integrare, deoarece legislația care este pusă la dispoziție pentru acest subiect un este
întotdeauna în conformitate cu realitate, și anumite principii se încalcă. U n lucru ar fi așa cum

48
există în unele state europene, aceste programe de integrare sunt obligatorii, așa să fie și în
România.
O altă recomandare este acea a faptului că unii dintre cei care ajung, au studii
terminate în țara lor de origine însă datorită mo tivelor pentru care au plecat nu și-au luat cu ei
aceste documente prin care să dovedească acest fapt. Așadar în această privință să existe o
schimbare în legislația României care să le permită celor care nu au acte doveditoare studiilor
să poate profesa chiar și așa prin alte moduri.

49
Bibliografi e
Cărți, articole

Anton, G. C ( 2010), „Imigranți și refugiați”, în Buzducea, D.(coord.) , în Asistența
socială a grupurilor de risc, Iași, Editura Polirom.
Alexe I.& P ăunescu B. , 2011, Integrarea străinilor în societate a românească , disponibilă
online accesat la data de 26.05.2016
Bulgaru M. , 2005, Asistența socială a persoanelor refugiate , Chișinău, Editura Lyceum.
Buzducea D. , 2013 , Economia socială a grupurilor , Iași, Editura Polirom
Buzducea D. , 2010, Asistența socială a grupurilor de risc , Iași, Editura Polirom
Chelcea S. , 2007, Metodologia cercetării sociologice, metode cantitative și calitative ,
București, Editia a III -a, Editura Economică
Cormoș V. C, Migrație și identitate , 2011, Suceava, Editura Universității „Ște fan cel
Mare”.
Otovescu A. , Românii din Italia , 2008, Bucureș ti, Editura Didactică și Pedagog ică.
Potocky T. M. , Best practices for so cial work with refugees and immigrants, 2002, New
York, Editura Columbia University Press.
Radu M. , Politica si practica privind integrarea imigratilorși refugiților in statele
europene , 2006, București, Editura Academiei Române
Raport de activitate, Inspectoratul Genereal pentru Imigrări, 2009
Remus G.A. & Horvath. I , Teorii și studii de caz, 2 009, București, Editura Polirom
Rentea G .C, De la Imigranți la cetățeni români: experiențe ale integrării pentru obținerea
cetățeniei , 2013, București, Editura Universității din București.
Sandu D. , Fluxurile de migrație , 1984, București , Editura Academiei Republicii Socialiste
Șandor S. D., Metode și tehnici de cercetare în științele sociale , 2004, Cluj – Napoca,
Editura Accent.

50
Teodorescu M. , Devianță și probleme sociale , 2011, Institutul de Sociologie al Academiei
Române
Witec S. 2010, „Aspecte privind Asistența Refugiaților” în Buzducea D. Asistența socială
a grupurilor de risc , Iași, Editura Polirom.
Surse online
Organizația Internațională de Migrație ,
http://www.oim.ro/ro/resurse/glosar , accesa t la data de 26.05.2016
http://www.oim.ro/ro/resurse/glosar , accesat la data de 23.05.2016

Inspectoratul General pentru Imigrări ,
http://igi.mai.gov.ro/api/media/userfiles/ORDONANTA%20DE%20URGENTA%20nr19
4%20din%202002%20actualizata.pdf , accesat la data de 27.05. 2016
http://igi.mai.gov.ro/api/media/userfilesfile/Legislatie , accesat la data de 27.05.2016

UNHCR ,
http://www.unhcr -centraleurope.org/ro/pdf/resurse/statistici/tendinte -cu-privire -la-azil-in-
europa -centrala -2007 -2009.html , accesat la data de 30.05.2016

http://www.unhcr
centraleurope.org/_assets/files/content/resources/_pdf_en/statistics/Global_Trends_2013.p
df, accesat la data de 30.05.2016

http://www.unhcr
centraleurope.org/_assets/files/content/resources/_pdf_en/statistics/Global_Trends_2013.p
df, accesat la data de 30.05.2016

http://www.unhcrcentraleurope.org/_assets/files/content/resources/_pdf_en/statistics/Glob
al_Trends_2013.pdf , accesat la data de 06.05. 2016

51
The European Association for the defense of Human Rights (AEDH),
http://www.aedh.eu/Statistics -the-Mediterranean.html accesat la data de 27.05.2016
http://www.aedh.eu/Statistics -the-Mediterranean.html, accesat la data de 27.05.2016

Comisia Europeană
http://europa.eu/pol/pdf/flipbook/ro/migration_ro.pdf , accesat la data de 09.04.16
Blog Oana Pirneci ,
http://oanapirneci.ro/refugiati -in-romania/ , accesat la data de 28.05.2016

JRS, Asociația Iezuiților pentru Refugiații din România
http://jrsromania.org/despre -noi/, accesat la data de 31.05.2016

Legislație
Legea nr.12 2/2006 privind azilul în România , text actualizat în baza actelor normative
modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 16 octombrie
2014
Ordonanța nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au primit o formă de
protecție sa u un drept de ședere în România. Text actualizat în baza actelor normative
modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 21 august 2006
Listă de grafice și tabele
Figura nr. 1 : http://www.aedh.eu/Statistics -the-Mediterranean.html,accesată la 27.05.2016
Tabel nr. 1: Sursa : Inspectoratul General pentru Imigrări, 2010