SPECIALIZAR EA: INFORMATICĂ, ANUL III REFERAT LA DISCIPLINA “ INTELIGEN ȚĂ ARTIFICIALĂ ” Inteligen ță artificială, Agenții inteligenți Student… [612132]

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE -EXACTE
SPECIALIZAR EA: INFORMATICĂ, ANUL III

REFERAT LA DISCIPLINA “ INTELIGEN ȚĂ
ARTIFICIALĂ ”
Inteligen ță artificială, Agenții inteligenți

Student: [anonimizat],
Agenții inteligenți

Conceptul de “Inteligență artificială ” (IA) reprezint ă capacitatea unui computer sau a unor
computere -controlate (robot) de a efectua sarcini aparent umane, fiind associate ca ființe
inteligente.
Termenul este frecvent folosit î n procesele proiectelor sistemelor preocupate de dezvoltare
intelectuală , care folosesc caracteristici ale oameni lor, cum ar fi capacitatea de a gândi, de a
descoperi sensul sau să învețe din experiența anterioară.
Având în vedere dezvoltarea calculatoarelor digital e, în 1940, s -a demonstrat că acestea
pot fi programate pen tru a efectua sarcini complexe ca, de exemplu, descoperind dovezi pentru
teoreme matematice sau pentru jocul de ș ah.
Progresele continue în viteza de procesare a compute rului si capacitate a de memorie au
fost descoperiri importante, totuși nu există încă nici un program care să se potrivească flexibilitații
umane în domenii mai largi sau unde necesită sarcini si cunoștințe mai multe.
Cel mai simplu comportament uman este atribuit inteligenței, în timp ce chiar și cele mai
complicate comportamente de insecte nu este atribuit al inteligenței .
Psihologii caracterizează, în general, inteligența umană fiind o singură trasătură prin
combinarea ma i mult or abilități diverse. Cercetătorii în IA s -au concentrate in principal pe
următoarele componente ale inteligenței: învățare, raționament, rezolvarea unor sarcini /probleme,
raportarea la mediului înco njurător și utilizarea limbajului.
Capacitatea de învățare
Există o serie de diferite forme de învățare ca cele apl icate inteligenței artificiale. Cel mai
simplu este de a învăța prin încercare și eroare. De exemplu, un simplu program de calculator
pentru rezolvarea problemelor ‘mate -in-one’ a jocului șah, ar putea încerca să mute la întâm plare
până când este găsit unul. Programul poate stoca apoi soluția cu poziția, astfel încât data viitoare
când calculatorul a întâlnit aceeași poziție s -ar aminti soluția. Acest lucru simplu de memorare
articole și proceduri sunt cunoscute sub numele de rote individuale de învățare și este ușor pentru
un computer sa le pună în aplicare.
Raționament
Raționam entul este capacitatea de a trage concluzii adecvate sit uației. Deducțiile sunt
clasificate ca fiind fie deductive sau inductive.

Inductive – sunt comune în domeniul științei , cazul în care datele sunt colec tate ș i modelate
pentru a dez volta și descri e ce prezice viitorul comportament până la apariția datelor aberante ce
forțează modelul să fie revizuit.
Deductive – sunt întâlnite în matematică și în logică, cazul de structuri elaborate de teoreme
irefuzabile care sunt construite dintr -un mic set de axiome de bază și reguli.
Rezolvarea sarcinilor /problemelor
Multe probleme diverse au fost soluționate prin programe de inteligență artificială . Câteva
exemple sunt : găsirea mutării câștigătoare (sau secven ța de mut ări ), într-un joc de bord, ela borarea
unor dovezi matematice și manipularea “obiectelor virtuale ” într-o lume generată de computer.
Raportarea la mediul înconjurător (percep ția) și limbajul
Mediul este scanat prin intermediul diferitelor organe senzoriale, reale sau artificiale, iar
scena este compusa din obiecte separate în diferite relații spațiale.
În prezent, percepția artificială este suficient de avansată pentru a permite senzori optici
pentru identificarea persoanelor, a auto vehiculelor care conduc cu viteze moderate pe drum
deschis , roboți călători prin clădiri care colectează cutii de suc goale.1
Un limbaj este un sistem de semne cu semnificație prin convenție.
Descoperiri utile în Inteligenț ă artificială
Cele mai bine știute și folositoare descoperiri în IA, care au adus la progrese în știință,
tehonologie, economie și în viața social , sunt amintiti mai jos:

1 https://www.britannica.com/technology/artificial -intelligence

2
“Cercetătorii din domeniul inteligenței artificiale au realizat în secolul XX una dintre cele
mai mari contribuții la cunoștiințele umane. Ei au realizat că inteligența nu este doar o
caracteristică umană. Folosind calculatoarele este posibil să creem comportament uman în ființe
care nu sunt umane, adică este posibil să creem iluzia unei inteligențe um ane într -un calculator. ”3
“Un agent poate fi definit ca entitate care receptioneaza mediul î nconjurător și actioneaza
asupra lui cu ajutorul unor senzori . În locul senzorilor , un agent software poate primi comenzi de
la tastatură, conținut de fișiere sau pachete de rețea și poate acț iona asupra mediului trimițând
mesaje pe ecranul calculatorului, scriind fișiere sau trimiț ând înapoi pachete de rețea. În general,
modul în care acționează un agent depinde de toate observaț iile pe care le are până în acel moment.
Dacă reușim să specificăm ce decizie va lua un agent în fiecare moment putem spune că știm totul
despre ac el agent. Matematic, spunem că, comportamentul agentului este descris de o funcți e de
agent care mapează fiecare observație a agentului la o acțiune. Co ncret, acestă funcție este
implementată folosind u n program agent ce rulează pe arhitectura agentului. ”4
Un sistem AI este compus dintr -un agent si mediul său. Agenții acționează în mediul lor.
Mediul poate conține alți agenți.

2 Ioan Dzițac, Inteligenț ă artificială, Ed. Univ. „Aurel Vlaicu” Arad, 2008, pag. 55-56
3 Jonathan Schaeffer, „The role of games in understanding computational intelligence”,
University of Alberta, revista „Association for Advancement of Artificial Intelligence”,
numărul noiembrie -decembrie 1999, pp. 10 -11
4 Stuart Russel, Peter Norvig, Artificial Intelligence: a modern approach, second edition,
Prentice Hall, 2003

Ce este agentul si mediul?
Un agent este ceva care poate percepe mediul său prin intermediul senzorilor și acționează
asupra acestui mediu prin efectori.
 Un agent uman are organe senzoriale, cum ar fi ochi, urechi, nas, limba și pielea paralelă
cu senzorii și alte organe, cum ar fi mâini, picioare, gura, pentru efectori.
 Un agent de robotizare înlocuiește senzorii cu aparate de fotografiat și cu căutări cu
infraroșu, iar pe efectori îi înlocuiește cu diverse motoare si elemente de acționare.
 Un agent software este codificat în șiruri de biți ca programele și acțiunile sale.

Agent terminologie
 Măsură de performanță Agent – Acesta este criterial care determin ă modul în care un agent
de succes este.
 Comportament de agent – Este acțiunea pe care agentul realizează după orice secvență dată
de percepțiile.
 Percept – Este intrările agentului de precepție a lui, la o anumită instanță.
 Secvența percept – Este istoria tot cee ace un agent a perceput până la data.
 Agent Function – Este o hartă din secvența precept la o acțiune.
Ce este un ag ent rațional ideal?
Raționalitatea unui agent depinde de următorii patru factori:
 Măsurile de siguranță, care determină gradul de succes.

 Agent de percepție de ordine până în present.
 Agentul de cunoștințe despre mediul înconjurător.
 Acțiunile, cele pe car e agentul le poate efectua.
Un agent rational efectuează întotdeauna acțiunea corectă, în cazul în care acțiunea corectă
înseamnă acțiunea care face ca agentul să fie cel mai mare success în secvența data. Problem ape
care o rezolvă agentul este caracteriz at prin Măsura Performance, Mediu, actuatori și senzori
(PEAS).
Structura de agen ți inteligenți
Structura agentului poate fi privit ca :
 Agent = Arhitectura + program Agent
 Arhitectura = echipamnetul pe care un agent îl execute.
 Agent program = o implementare a unei func ții de agent.
Agenți cu reflex simplu
 Ei aleg acțiuni numai pe baza de curent receptat.
 Ei sunt raționali numai în cazul în care o decizie corectă se face numai pe baza curentului
receptat.
 Mediul lor este complet observabil.
Regula Condiție -Acțiune : – este o regul ă care mapează o stare (condiție) la o acțiune.

Model bazat pe agenți Reflex :

Ei folosesc un model al lumii pentru a înțelege acțiunile ei. Ei mențin o stare internă.
Model – Cunoștințe despre modul în care lucrurile se întâmplă în lume.
Stare internă – este o reprezentare a aspectelor neobservabile ale stării actuale, în funcție
de istoricul perceput.
Actualizarea statului solicită informații cu privire la :
 Modul în care evoluează lumea.
 Modul în care acțiunile agentului afectează lumea.

Agenți obiectivi de bază
Agenții obiectivi de bază aleg acțiunile lor cu scopul d e a atinge obiectivele.
Abordarea obiectiv ă de bază este mai flexibilă decât agentul reflex, deoarece cunoașterea
unei decizii de susținere este explicit modelată, permițând astfel modificări.
Natura mediilor
Anumite programe funcționează în întregime într-un mediu artificial limitat la intrarea la
tastatură, baze de date, sisteme de fișiere de calcula tor și la ieșirea de caractere pe un ecran.
În contrast, unii agenți software (robo ți software sau softbots ) exist ă în domenii bogate,
nelimitat în domenii softbots. Simulatorul are un mediu foarte detaliat, complex. Agentul software

are nevoie de a allege dintr -o serie lungă de acțiuni în timp real . Un softbot este conceput pentru a
scana preferințele online ale clientului și să arate elemente interesante pentru client în timp real.
Cel mai faimos mediu artificial este mediul de testare Tur ing. Acesta este un mediu foarte
dificil, deoarece este greu pentru un agent software să procedeze asemenea unui om.
Testul turing
Succesul unui comportament inteligent al unui sistem poate fi măsurat cu testul Turing.
În acest test vor participa doua persoane și o mașină pentru a fi evaluați. Dintre cele două
persoane, unul joacă rolul de tester. Fiecare dintre ele vor sta în camera diferite. Testerul nu este
conștient care e mașina și care este un om. El pune întrebările prin testare și le trimite la cele doua
inteligențe, pentru a vedea de la care primește răsp unsurile tastat.
Această încercare are ca scop de a păcăli testerul. Dacă testerul nu reușește sa determine
răspunsul mașinii față de răs punsul uman, atunci acea mașină s e va numi inteligentă.
Proprietăți de Mediu
Mediul înconjurător are proprietăți multiple :
 Discret / continuu – În cazul în care există un număr limitat de distincte clar definite, stări
ale mediului înconjurător, mediul este discret (de exemplu : șah); în caz contra r, este doar
parțial observabil .
 Observabil / parțial observabil – În cazul în care este posibil să se determine starea
completă a mediului, la fiecare moment de preceptele aceasta se poate observa ; în caz
contrat, este doar parțial observabil.
 Static / Dinamic – În cazul în care mediul nu se schimbă în timp ce un agent acțio nează,
atunci mediul este staticș în caz contrar este dinamic.
 Un singur agent / agen ți multipli – Mediul poate conține alți agenți care pot fi identici
sau diferite tipuri de agenți.
 Accesibil / Neaccesibil – În cazul în care un aparat senzorial al agentului poate avea acces
la starea completă a mediului, atunci mediul este accesibil pentru acel agent.
 Determinist / Non -determinist – Dacă următoarea stare a mediului este complet
determinată de starea curentului și de acțiunile agentului, atunci mediu l este deterministic ;
în caz contrat este non -deterministic.
 Episodic / Non -episodic – Într-un mediu episodic, fiecare episod este format din agentul
de percepție și apoi de acțiuni. Calitatea acțiunii sale depinde de episodul în sine.

Episoadele următoare nu depind de acțiunile din episoadele anterioare. Mediile episodice
sunt mult mai simple , deoarece agentul nu are nevoie să se gândească înainte.5
“Unii dintre cei mai simpli agenți, cum ar fi termostatul sau daemon -urile sistemului de
operare Unix, care sunt plasați primul în mediu fizic iar celǎlalt într -un mediu software și care
executǎ acțiuni relativ simple, la care procesul de decizie nu este determinist, nu sunt considerați
agenți inteligenți. Dar ce este un agent inteligent?
Definitie: Un agent inteligent este un sistem informatic care este capabil de actiuni flexibile
și autonome care duc la indeplinirea obiectivelor pentru care a fost construit .”6
“Agenții inteligenți pot facilita interacțiunea om -computer prin :
 ascunderea complexității task -urilor dificile,
 realizarea de task -uri (acțiuni) laborioase,
 conducerea unor tranzacții în numele utilizatorului,
 pregătire și învățare,
 oferirea de ajutor unor anumiți utilizatori în vederea colaborării acestora,
 monitorizarea de evenimente si proceduri diverse.
Agenții inteligenți operează în cadrul unui mediu software cum ar fi sistemele de operare,
bazele de date sau rețelele de calculatoare. Tehnologia aflata în spatele agenților inteligenți este o
combinație de tehnici din domeniul IA și de metodolog ii de dezvoltarea sistemelor, cum ar fi
programarea orientate obiect, care permite programelor să învețe din si sa reacționeze la mediul
înconjurător. Agenții inteligenți interacționează cu mediul din care fac parte prin criterii de selecție
a datelor baza te pe reguli. Un agent inteligent își dezvoltă reguli corespunzătoare prin intermediul
instrucțiunilor explicite furnizate de utilizator, prin imitarea utilizatorului, prin feedback (răspuns)
pozitiv sau negativ primit de la utilizator și prin indicații ob ținute în urma interacționării cu alți
agenți.
Există două tipuri de agenți inteligenți:
• Agent simplu : varietatea cea mai comună de agent este agentul care este construit cu scopul de
a învăța și de a prelucra permanent sarcini de rutină sau repetitive a le utilizatorului. Un astfel de
agent poate recunoaște, de exemplu, că utilizatorul ignoră în mod constant e -mail-urile provenind
de la un anumit expeditor și șterge automat un astfel de e -mail când acesta sosește (utilizatorul nici
măcar nu află că a prim it un astfel de e -mail, el nefiind reținut în Inbox).
• Agent de tipul „fire -and-forget”: un utilizator poate instrui un agent pentru a găsi anumite
informații, urmând ca apoi să -l „trimită” în căutarea acestor informații. De exemplu, agentul

5 https://www.tutorialspoint.com/artificial_intelligence/artificial_intelligence_agents_and_environments.htm
6 M. Wooldridge and N. R. Jennings. Intelligent agents: Theory and practice. The Knowledge Engineering Review,
10(2), 1995.

inteligent as tfel instruit poate fi lansat în rețea, iar el își poate croi drumul spre sistemul de
computere al renumitei Bibiloteci a Congresului SUA, cu scopul de a cerceta/întreba, dacă și unde
se poate afla informația pe care el o caută. Utilizatorul este astfel el iberat de laborioasa sarcina de
a căuta pe Internet informația ce -l interesează, lucrul acesta fiind realizat de către agentul său
inteligent, care, după un anumit timp, poate chiar câteva zile, îi va furniza rezultatul căutării.
În acest timp, utilizator ul se poate concentra asupra unor probleme creative, de exemplu.
Sarcinile de rutină vor fi controlate și effectuate de către un astfel de agent. Alte operațiuni pe care
le poate efectua un agent inteligent tip „fire -and-forget” ar fi: programarea de întâl niri (scheduling
appointments), realizarea de cumpărături pe piețele electronice, sesizarea apariției anumitor
oportunități (în care utilizatorul este interesat) și alertarea, eventual și remedierea automată, a
problemelor de software.
Din punctul de veder e al aptitudinilor de mobilitate ale unui agent, avem de asemenea
două categorii:
• Agenți statici : nu-și pot părăsi locul și nu pot „traversa” prin rețea pentru a ajunge la alte servere
și nu pot comunica nici cu agenții aflați în același mediu;
• Agenți mobili : ei fiind caracterizați din punct de vedere formal ca fiind obiecte ce posedă
comportament, stare și locație. În vederea realizării sarcinii ce i s -a încredințat, un agent din această
categorie poate părăsi site -ul pentru care a fost creat și poate naviga prin rețea, în fiecare moment
el identificându -se printr -o anumită locație (siteul pe care a ajuns), un anumit comportament (task –
ul pe care îl realizează în acea situație/s tare) și starea corespunzătoare. ”7

Ca și concluzie, IA (Inteligen ță artificială ) este un progre s imens in lumea teh nologiei si a științei,
deoarece s -a ajuns sa se creeze obiecte ./entit ăți inteligente care pot procesa si rezolva anumite
probleme mult mai repede ca ființa umană.

7 Ioan Dzițac, Inteligenț ă artificială, Ed. Univ. „Aurel Vlaicu” Arad, 2008, pag. 55-56

Bibliografie
1. https://www.britannica.com/technology/artificial -intelligence
2. Ioan Dzițac, Inteligență artificială, Ed. Univ. „Aur el Vlaicu” Arad, 2008, pag.4
3. Jonathan Schaeffer, „The role of games in understanding computational intelligence”,
University of Alberta, revista „Association for Advancement of Artificial Intelligence”,
numărul noiembrie -decembrie 1999, pp. 10 -11
4. Stuart Russel, Peter Norvig, Artifici al Intelligence: a modern approach, second edition,
Prentice Hall, 2003
5. https://www.tutorialspoint.com/artificial_i ntelligence/artificial_intelligence_agents_and_
environments.htm
6. M. Wooldridge and N. R. Jennings. Intelligent agents: Theory and practice. The
Knowledge
7. Ioan Dzițac, Inteligență artificială, Ed. Univ. „Aurel Vlaicu” Arad, 2008, pag.55 -56