SPECIALIZAR EA: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ [608823]

UNIVERSITATEA “DUN ĂREA DE JOS “ GALAȚI
FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
SPECIALIZAR EA: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

ASPECTELE MEDICO -LEGALE ÎN
INFRACȚ IUNEA DE PRUNCUCIDERE

Coordonator ș tiinți fic,
Conf. univ. dr IULIU FULGA

Absolvent ă,
ARHIRE S. MONALISA VIOLETA

GALAȚ I
2018

CUPRINS
I. PARTEA GENERALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 1
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 1
CAPITOLUL I: ASPECTELE JURIDICE ALE INFRACȚIUNII DE
PRUNCUCIDERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
1.1.Caracterizarea infracțiunii de pruncucidere ………………………….. ………………………….. ………………. 3
1.2. Condițiile infracțiunii de pruncucidere ………………………….. ………………………….. …………………….. 4
1.2.1 Obiectul juridic special ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 5
1.2.2 Obiectul material ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
1.2.3 Subiectul activ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 6
1.2.4 Subiectul pasiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 7
1.2.5 Semnele nașterii recente ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 7
1.3.Conținut constituitiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 8
1.3.1 Latura obiectivă a infracțiunii de pruncucidere ………………………….. ………………………….. …….8
1.3.1.1 Actele de violență ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 8
3.1.2. Rezultatul imediat al infracțiunii de pruncucidere ………………………….. ……………………….. 9
3.1.3 Legătura de cauzalitate între actele de violență și rezultat ………………………….. ……………… 9
1.3.2 Partea subiectivă a infracțiunii de pruncucidere ………………………….. ………………………….. ….10
1.4. Forme, modalități, sancțiuni ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 11
1.4.1 Formele infracțiunii de pruncucidere ………………………….. ………………………….. ……………….. 11
1.4.2 Modalitățile infracțiunii de pruncucidere ………………………….. ………………………….. ………….. 12
1.4.2.1 Pruncuciderea prin comisiune ………………………….. ………………………….. ………………. 12
1.4.2.2 Pruncuciderea prin omisiune ………………………….. ………………………….. ……………………. 13
1.4.3 Sancțiunile infracțiunii de pruncucidere ………………………….. ………………………….. ……………. 13
1.5. Aspectele procesuale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 14
CAPITOLUL II: E XPERTIZA MEDICO -LEGALĂ ÎN INFRACȚIUNEA DE
PRUNCUCIDERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 15
2.1.Particularitățile cercetării criminalistice a infracțiunii de pruncucidere ………………………….. …….15
2.1.1 Considerații generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 15
2.1.2 Cercetarea medico -legală a infracțiunii de pruncucidere ………………………….. …………………. 17
2.1.3 Cercetarea la fața locului a infracțiunii de pruncucidere ………………………….. ………………….. 19
2.1.4 Cercetarea în fază statică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….20
2.1.5 Cercetarea în fază dinamică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..21
2.2. Expertiza medico -legală a cadavrului nou – născut ………………………….. ………………………….. ……22
2.2.1 Aspectele generale ale expertizei ………………………….. ………………………….. …………………….. 22

2.2.2 Problemele ridicate de expertiza medico -legală ………………………….. ………………………….. ….23
2.2.2.1 Stabilirea caracteristicelor stării de nou -născut ………………………….. ……………………….. 24
2.2.2.2 Durata vieții intrauterine ………………………….. ………………………….. …………………………. 24
2.2.2.3 Viabilitatea nou -născutului ………………………….. ………………………….. ……………………… 26
2.2.2.4 Stabilirea existenței vieț ii extrauterine ………………………….. ………………………….. ………. 27
2.2.2.5 Durata vieții extrauterine ………………………….. ………………………….. …………………………. 29
2.2.2.6.Îngrijirile acordate nou -născutului ………………………….. ………………………….. ……………. 32
2.2.2.7 Cauza, felul morții și mijloacele de pruncucidere. ………………………….. …………………… 33
CAPITOLUL III: EXPERTIZA MEDICO -LEGALĂ A MAMEI ………………………….. … 40
3.1.Stabilirea semnelor nașterii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 40
3.1.2 Examinarea organelor genitale ………………………….. ………………………….. ………………………… 41
3.1.3 EXAMENE DE LABORATOR ………………………….. ………………………….. ………………………. 41
3.2 Determinarea tulburărilor pricinuite de naștere ………………………….. ………………………….. ………… 43
3.2.1 Cercetarea clinică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 43
3.2.2 Investigațiile biogenetice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….43
3.2.3 Examinări paraclince ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 43
3.2.4 Expertiza psiho -legală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 43
3.2.5 Cercetarea sociologica ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 44
3.2.6 Starea psihică a mamei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 44
3.2.7 Psih ologia actului infracțional ………………………….. ………………………….. …………………………. 46
CAPITOLUL IV: DIFICULTĂȚI CE ÎMPIEDICĂ REZOLVAREA CAZURILOR DE
PRUNCUCIDERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 47
4.1.Examenul medic al tardiv al femeilor pruncucigașe ………………………….. ………………………….. …..47
4.2.Necunoașterea condițiilor și circumstanțelor în care a avut loc nașterea ………………………….. …..47
4.3.Putref acția ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….48
4.4 Cadavre dezmembrate sau fragmente de cadavre ………………………….. ………………………….. …….. 48
II. PARTEA SPECIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 50
1. Material și metode ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 50
2. Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 50
3. Rezultate și discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 51
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 92
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
1
I. PARTEA GENERALĂ
INTRODUCERE

Medicina legală , are ca scop lămurirea unor problem e juridice cu im plicaț ii medicale,
devenind prin intermediul actelor ș i experti zelor medico -legale un sprijin științific în procesul
de administ rare a probelor și de stabilir e a adevă ratului obiectiv, de dezvoltare a p roblemelor
biologice sau medico –chirurgicale ridicate în general în științele juridice și î n special de
activitatea procesuală , dar și sistematizarea noțiunilor și metodelor necesare rezolvă rii acestor
problem e în folosul justiț iei.
Considerată drept “una din cele mai absurd e și inumane infracț iuni, atâ t prin contrastul
dintre facilitata agresiunii și lipsa de apărare a victimei, cât și prin aceea că infirm ă instinctul
matern firesc, sâ nul mamei devine mormânt în loc de a fi un sactuar al vieții “ , această
abdominabilă faptă , poate fi definită ca fiind o formă atenuantă de omor ce constă î n uciderea
imediat ă dupa naștere a copilului nou -născut, de catre mama sa naturală , care se aflta într -o
stare de tulburare psihică pricinuită de nastere.
Pentru ca fapta p rin care a fost s uprimată viața nou -născutului s ă poată fi încadrată î n
confo rmitate cu prev ederile Codului Penal, trebuie î ndeplinite următoarele condiț ii:
-subiectul activ nemijlocit și calificat este mama naturală a copilului -în caz
contrar suntem î n situația unei infanticide, î ncadrearea juridică fiind de omor ș i nu de
pruncucidere.
-subiectul pasiv să fie copilul nou născut viu -dacă s -a născut mort, nu există
obiect juridic special ș i prin urma re fapta nu poate fi incriminată, iar dacă acesta nu
mai pastrează calit atea de nou -născut fapta va fi î ncadrată ca fiind omor .

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
2
-uciderea copilului nou născut să se realizeze imediat dupa naș tere- este
necesar în această situaț ie să se facă distinctive între avort , naștere prematură și
naștere la termen.
-mama naturală a nou născutului să prezinte o tulburar e psihică legată de actul
nașterii – se va avea în vedere gradul în care această tulburare a afectat discernământul,
pentru că doar un discernământ diminuat va justifica î ncadrarea faptei ca fiind
pruncucidere, discernământul păstrat determină î ncadrarea fa ptei ca omor, iar lipsa
discernământului înlatură răspunderea penală, fapta nefiind sanctionată .
Dacă sunt sau nu îndeplinite aceste condiții nu se pote dovedi decât prin expertiza
medico -legală , realizată de experț ii medico -legali la cererea organelor abi litate, conform
art.114 al Codului de procedură penală .
Activitatea de medicină legală as igură mijloacele de probă cu ca racter științ ific
neces are organelor judiciare pentru încadrarea juridică corctă a faptei ș i pentru
individualizarea pedepsei penale.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
3
CAPITOLUL I: ASPECTELE JURIDICE ALE INFRACȚ IUNII
DE PRUNCUCIDERE

1.1.Caracteriza rea infracț iunii de pruncucidere

Pruncuciderea constituie infracțiunea care contrazice instinctul matern ș i dator ia sacră
de reproducere, câ t timp, erosul ca forma a instinctului de conserv are, constituie cea mai
naturală și accesibilă posibilitate de a ieș i din prec atritatea si temporalitatea morții și a aspira
către transcendentă, alături de frică , foame ș i apă rare, forme ale aceluiași instinct de
conservare. În acelaș i timp, pruncuciderea constituie și infracț iunea cea mai monstruoasă
deoarece se exercită asupra unei f iințe fragile -fruct al erotismului – și aupra unei persoan e
lipsită de apărare. În antichi tate pruncuc iderea era pedepsită la fel de sever ca or ice omor .
Termenul româ nesc de pruncucidere are semnifi cație proprie mai restrânsă decâ t
termenul de infanticid. Infanticidul se referă în general la uciderea unui copil ș i este
considerat ă de către legislația penal ă ca o f ormă calificată de omor. Pruncuci derea se referă
insă numai la uciderea de către mamă a copilului său nou -născut. Fapta vizată prin termenul
de pruncucidere este incriminată î n diferite legislaț ii penale ca o variant ă atenuantă a
omuciderii constitu ită fie ca o infracțiune de sine stătă toare, cu denumire proprie si cu
conținut normativ propr iu, fie ca formă sau circumstanț ă atenuantă a infanticidului.
Prunc uciderea ca si celelalte infracțiuni contra vieț ii con stă intr –o faptă de pericol social
deoseb it de grav prin care se cauzează moartea unei fi ințe umane ș i anume a copilului nou –
născut din cauza unei situații de natură neuro -psihică .
În principiu , o persoană pentru a fi responsabilă de fapta săvârșita trebuie să posede
capacitatea de a hotarî asupr a infracț iunii sale. Acest fapt reprezintă teza clasică al liberului
arbitru care fundamentează raspunderea penală în general pe idea libertaț ii omului de a lua
hotarâri î n cunoș tiință de cauză. Infracțiunea de pruncucidere exceptează, î ntr-o anumită
măsură, de la acest principiu, căci a dmite ca normalitate în luarea deciziilor că premiza
libertații de acț iune a o mului nu are valoare de unicat ș i nu există un singur concept

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
4
“responsabilitate” ci și o stare intermediară cu un grad mai redus de participare a
voinței libere, la săvâ rșirea a ctului infracțional, așa numita responsabilitate parțială.
În legislația noastră, infracțiunea de pruncucidere capătă un conținut nou, prin
recunoașterea unor stări psiho -fiziol ogice anormale, provocate de naștere, care fără a produce
tulburări de conștiin ță, poate duce la abolirea discernământului, stare de natură să explice
conduit a deviant ă a femeii, imediat după naștere.

1.2. Condiții le infracț iunii de pruncucidere

Infracțiunea de pruncucidere se aseamănă cu infracțiunea din grupa omuciderii prin
obiectul juridic și material, cât și prin activitatea tipică, dar se deosebeș te de fiecare dintre
aceste infracț iuni prin calitatea subiectului activ , c alitat ea subiectului pasiv, naștere ș i
condiția special cerută petru latura subiectivă privind “starea de tulburare “ a autoarei.
Constatarea medico -legală este o probă imediată , iar expertiza medico -legală una
mediată si ele se espuizează prin rezoluții judiciare ce includ problemele medico -legale de
rezolvat care trebuie cunoscute d e către jurist, sarcina rezolvăr ii acestora reve nind expertului.
De ai ci rezultă obligativitatea soluț ionării rezolvăr ii problemelor me dico-legale numai î n baza
cunoașterii ipostazelor de anchetă ,problem ă valabilă pentru moartea violent ă a nou –
născutului. O astfel de rezoluț ie va include obiectul expertizei, câ t mai ales î ntreb arile
medico -legale ce le ridică precum ș i termenul de efectuare.
Obiecti vul expertizei ș i întrebarile la care trebuie să raspundă expe rtul se stabil esc de
către organul jud iciar, Obiectul expertizei aparț ine de obicei unui singur domeniu de
speciali tate, uneori insa particularitaț ile cauzei pot impune ca specialiștii din diverse domenii
să desfașoare o expertiză completă, materializâ ndu-se un punct de vedere unic exprimat î ntr-
un singur raport de expertiză. Organul judiciar fixează un termen la care sunt chemate părțile
și se citează de expertul desemnat. La termenul fixat de instantă ședința trebuie să fie publică ,
iar dezbaterile efectuate cu respectare a contradictori alității și cu partici parea procurorulu i,
când prezența acestuia este obligatorie in cauză .

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
5
1.2.1 Obiectul juridic special
Infracț iunea de prun cucidere are ca obiect special încalcarea relațiilor sociale care
ocrotesc dreptul la viaț ă al copilul ui nou -născut ș i care sunt vătă mate sau puse în pericol prin
atingerea adusă valorilor sociale apărate de legea penală prin î ncriminarea acestei fapte.
Copil ul este nou -născut d in moment ul in care procesul nașterii a luat sfârșit, copilul
este expulzat ș i iși incepe existenț a sa proprie . Important este insă ca acesta să se fi născut viu,
deoarece numai într – un asemenea caz se poate vorbi de r ăpirea dreptului de viaț ă. .
Concluzionâ nd, obiectul juridic special este con stituit din ansamblul relațiilor sociale a
căror existenț ă este indisolubil legată de asigurarea fondului uman al societaț ii și de ocrotirea
vieții copiilor nou -născuți, ocrotire care c reează dreptul la viață al orică rui copil ce se naște și
obligația pentru toț i membrii de a respecta acest drept.
Obiectivele propuse de organe le jud iciare pentru constatarea sau /și expertiza medico –
legală pe cadavrul nou – născutului sunt urmatoarele:
*stabilirea stării de nou – născut, aceasta fiind una din condiț iile incriminate de
legiuitor ;
*durata vieț ii intrauterine, pentru a delimita diagnosticul de a vort î n lună mare, de cel
născut prematur ;
*proba vieț ii intrauterine are ca scop excluderea diagnosticului de nou -născut , situație
în care infractiunea devine purativă ;
*aprecierea vialității nou -născutului care , deși nu are relevanță pentru î ncadrarea
juridică a faptei, poate î ntr- un anumit context să ofere circumstanț e atenuante;
*durata vieții extrauterine obligă la aprecieri cât mai exacte ,î ntrucat actuala
reglementare a pruncuciderii introduce condiția uciderii “imediat după naș tere” ;
*se va apreci a dacă moartea este violentă sau nonviol entă(patologică );
*stabilirea cauzei morț ii presupune precizarea sindromului tanatoge nerator final ,
precum ș i a mijlocului de comitere a faptei;
*pe cât posibil se vor insera explicaț ii privind modul de producer e al leziunilor de
violența ș i natura agentului vulnerant ;

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
6
*aprecieri privind acordarea s au neacord area î ngrijirilor după naștere.
Din textul art . 177 C. pen. este reținut că infracț iunea trebuie să cuprindă urmă toarele
elemente juridice :
~să existe o omucide re prin comisiune sau omisiune
~omuciderea să se execute asupra copilului nou -născut, astfel ,ucid erea de către mama
a doi copii î n condiț iile art 46 5 c.pen. constituie două infracț iuni, în concurs real, și nu o
infracțiune unică continuată .
~omuciderea s ă se execute imediat după naș tere
~omuciderea să fie săvârșită de că tre mama copilului.
1.2.2 Obiectul material
Obiectul material al infracț iunii de pruncucidere este corpul copilului nou -născut , privit ca o
entitate material ă ce constituie î ntrerupere a biologic ă a vieții, o totalitate de funcții și procese
organice care mențin o persoană în viață .
Este nece sar să fie vorba de o persoană î n viață, ind iferent dacă a fost și viabilă î n montul
nașterii, or i dacă este normal sau nu din punct de vedere an atomo -fiziolog ic, adică are sau nu
o constituție care să presume că va putea tră i mai departe.
Legea apar ă copilul indiferent dacă este diform,monstrous , ori dacă sunt frați siamezi. Î n acest
din urmă caz, exis tă o dublă infracțiune de pruncucidere, chiar dacă numai unul din fraț i a fost
ucis î n mod direct, iar celălalt a murit ca o consecinț a a primului deces.
1.2.3 Subiectul activ
Subiectul activ al infracț iunii de pruncucidere este mama “aflată î ntr-o stare de
tulburare pricinuită de naștere” , din aceas tă precizare a legii rezultă ca subiectul activ este un
subiect unic, calificat, care trebuie să î ntrunească trăsă turi specifice.
Prima cerintă exprimă că subiectul activ al infrac țiunii să aibă o calitate de mamă a
copilului ucis, indiferent dacă este că sătorită sau necăsătorită . Prin ac easta, pruncuciderea se
definește ca o infracț iune proprie, coautorul nefiind posibil.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
7
A doua trăsătură exprimă cerința esențiala, ca mama , în mo mentul săvarșirii
infracțiunii să fie aflată într -o stare de tulburare prici nuită de na ștere. Prin aceasta se inteleg
stările psihico -fiziologice anormale, de natură psiho -patologică, consecutive naș terii, care pot
fi provocate de diverși agenți nocivi. Și care acționează apoi prin efectele lor asupra stă rii de
imputabilitate a fe meii lăuze, pe care o diminuează , făcând să scadă control ul asupra
conduitei personale până la limita iresposabilitaț ii.
1.2.4 Subiectul pasiv
Este copilul nou -născut, al că rui d rept la viaț a a fost nes ocotit de catre mama
pruncucigașă . Pentru exam inarea îndeplinirii acestei condiții este necesar să se procedeze, î n
prealabil, l a luar ea în considerare a produsului naș terii, ace asta fiind cerută de necesitatea
delimită rii pruncucide rii sau omorului calificat, după caz, de avort.
Calitatea de nou -născut se obține din luarea în considerare a procesului nașterii care
debutează prin contra cții uterine specific e, insoț ite de dureri, ș i apoi de desprinderea treptată a
copilului de organismul matern, iar î n final, expulzarea acestuia.
Astfel, naș terea nu inc lude doar rezultatul final, ci și momentul travaliului, adică și
perioada de debut a procesului nașterii urmată de etapele parcurse î n efortul de t recere de la
mediul intrauterin la mediul extern.
În cazurile în care procesul nașterii se declanșează în mod natural și est e vorba de un
făt viu, orice acț iune violentă a mamei asupra copilului , avâ nd drept scop uciderea acestuia,
constituie pr uncucidere sau omor. Momentul când o persoană prim ește calitatea de nou -născut
este momentul de clanșării procesului nașterii , în condiț ii de normalitate a supra unui fă t
viu.Durata maxi mă a stării de nou -născut este î n cazul naș terii normale de la 10 -14 zile. Î n
acest interval copilul mai poartă semnele n așterii recente.
1.2.5 Semnele nașterii recent e
Pe corpul cadavrului trebui e să se caute urme ce atestă starea de nou -născut – sânge ș i
vernix caseosa, lanuga, prezența basei sero – sangvine sub formă de edem gelatinos ș i infiltrate
sangvin e, prezenț a eritemului, etc . , particularitați morfologice, existența procesului de
descuamar e și stadiul acestuia, modifică rile cordonului ombilical și apariț ia fenomenului de
mumificare.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
8
În acelaș i timp , trebuie evidențiate semnalele din care rezultă ca nou -născutul a primit
îngrijir i sau nu după naștere. Cordonul ombilical secț ionat: cu margini netede,ligatur at, nu
rupt, cu margini in formă de franjuri, corpul curat și spălat, fac dovada asistenței nou –
născutului. Pe cănd , corpul murdar, plin de sâ nge ș i sebum, cordonul ombilical ru pt,
demonstrează lipsa de î ngrijire. Toate acestea sunt indicii deosebit de prețioase, putând
contura, fie existența infracț iunii de pruncucidere, fie a celei de omor calificat.
În mod obișnuit, starea de nou -născut este evidențiată de particularitaț ile mor fologice
ale fătului, adică prin dimensiuni, pornindu -se de l a criteriul cantitativ al greutații și
proporț iilor.

1.3.Conț inut constituitiv

1.3.1 Latura obiectivă a infracți unii de pruncucidere
1.3.1.1 Actele de violenț ă
Elementul material al pruncuciderii po ate consta la fel ca în cazul omorului, cel puțin
la niv el teoretic, atât într -o acțiune, o atiutudine activă de î ncalcare a preceptului prin care se
interzice o anumită fapta cât si într -o infr acțiune de manifestare negativă, prin care se impune
și se ordonă săvârș irea unei fapte.
Cu alte cuvinte, pruncucider ea fiind o varietate de omucideri, se comite prin orice
acțiune (inacțiune) susceptibilă să suprime viaț a victimei.
Acțiunea se poate realiza prin :asfixie, lovire, înecare, î ngropare, iar inactiunea prin
atitudine omisivă : neh ranirea copilului, neacordare a îngrijirilor vitale, expunerea la frig, etc.
Practica judiciară scoate î n evidență dive rse metode de săvârșire a infracț iunii prin
acte comisive : asfixia mecanică sub multiplele ei forme, sufocarea prin astuparea orificiilor
respiratorii exte rne, compres ia toraco -abdominală , obstrua rea faringelui, introducerea nou –
născutu lui în saci de plastic, frigider ori alte locuri lipsite de aer , ștrangularea cu mâna sau
lanțul și î necarea; lovirea capului cu obie cte contondente, chiar și în procesul nașterii când d e
exemplu, imediat dup ă ce s-a degajat capul copilului, acesta este lovit cu un corp contodent ,
producer ea de plagi cu instrumente ascuțite, tă ietoare sau despicatoare.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
9
Dupa naștere , semnificativ pentru stă rile accidentale sunt arsuri, intoxicații ,
electrocută ri, că derea copilului din braț ele mamei, numai medicu l legist fiind cel care, î n urma
unui examen foarte atent, poate stabili dacă ele provin din lovire cu un corp dur sau din
căderea copilului de la înalț ime.
3.1.2. Rezultatul imediat al infracți unii de pruncucidere
Infracțiunea de pruncucidere este, la fel precum omorul , o infracț iune de rezultat , fiind
necesară producerea unui rezultat s ocialment periculos, ce constă î n moartea copilului nou –
născut.
În cazul î n care activitatea de ucidere a fost în î ntregime efectuată , dar rezultatul nu s -a
produs, din motive independente de voința fă ptuitoarei , aceasta raspunde pentru infracț iunea
de vătă mare corporala î n raport cu numarul de zile de î ngrijiri medicale necesare pentru
vindecare.
Legea nu ce re ca moartea copilului să se producă imediat dupa naștere,ceea ce
înseamna că rezultatul se poate produce și mai tâ rziu.
3.1.3 Legă tura de cauzalitate între actele de violenț ă și rezultat
Între elementul ma terial și moartea copilului nou -născut este nece sară existența ș i
aprobarea de către organele de anchetă a legă turii de cauzalitate.
Între actul de agresiune comis de mamă asupra propriului copil și rezultatul constând
în mo artea copilului, este necesar să se stabilească legă tura de cauza la efect.
În această privință sunt examinate efectele pe care le ar e asupra acestui raport cauza și
implicit, asupra ră spunderii penale a mamei , acc identele ce survin cu ocazia nașterii, de
natură să provoace moartea copilului sau cazurile de neviabilitate. Astfel, exis tă posibilitatea
ca moartea copilului să survină imediat după naștere, ca urmare a unor malformaț ii
congenitale incompatibile cu viaț a.
În cele mai multe situații de acest gen, mama nu cunoaște maladia copilului, ci
acționează, fie concomite nt cu efectul, accentuând consecința fatală , fie ulterior producerii
efectului respectiv , fiind î n eroare asupra realităț ii.
Însă, exista posibilitatea ca faptuitoarea să acționeze concomitent cu efectele bolilor
respective, aș a numite cazuri de conexiune a m ai multor f actori,suprimând viaț a copilului cu

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
10
un mom ent mai devreme, copilul fiind încă viu î n momentul actului agresiv, dar neviabil,
raspunderea penală nu poate fi înlăturată .
Asemenea situații, insa, impun aplica rea de circumstanțe atenuante, î ntrucâ t evoluț ia
bolilor spre un rez ultat sigur – moartea copilului -împreună cu imprejurarea în care mam a se
afla, la data respectivă, î n stare de o puternică tulburare pricinuită de naștere și deci î n
imposibilitatea de a aprecia situația copilului, pledează pentru masura re spectivă .
Actele involuntare ale fa ptuitoarei nu intra sub incidența de pruncucidere ș i, ca atare,
nu pot constitui primul termen al raportului de cauzalitate.
1.3.2 Partea subiectivă a infracț iunii de pruncucidere
Infracțiunea dobâ ndeste relev anța penală doar atunci când actul de conduit ă, prev ăzut
și pedepsit de legea penală, este desfășurat cu formă de vinovație prevă zut expres î n textul de
incriminare. În context putem constata că intenția la infracț iunea d e pruncucidere este una
spontană , cu caracter a fectiv și se caracterizează prin două trăsă turi definitorii:
1)este efectul unei emoț ii puternice, determinate de starea de tulburare
deosebită provocată de naștere, d e care este stăpânit subiectul î n momentul săvârș irii
faptei;
2)apare î n mod n eașteptat, fără nici o pregătire prealabilă a hotărâ rii respective.
Este necesa ră ca intenția de a ucide, care prezidează săvârș irea faptei, să se fi născut
sau să se fi format ca urmare și sub impulsul stării de tulburare psihică concscutiv nașterii, î n
condițiile u nei iresponsabilități sau responsabilități afectate de această stare.
Sub aspectul laturii s ubiective este necesar ca intenția de a ucide, care prezidează
săvârșirii faptei să se fi născut sau să se fi format ca urmare și sub impulsul stă rii de tu lburare
psihică consecutive nașterii, în condițiile unei responsabilități afectate de această stare.
Infracțiunea se comite cu intenția directă sau indirectă. Dacă î n concluziile expertizei
medi co-legale psihiatrice, efectuată î n cursul urmă ririi penale, se arată numai ca incul pata nu
prezenta la data examinării tulburări psihice și ca ea și –a ucis copilul cu discernământ integru
, instanța de judecata nu iș i poate forma conv ingerea pe aceste simple afirmaț ii nemo tivate,
care nu corespund cerinț elor unei veri ficări temeinice. Ea trebuie să dispună refacerea
expertizei, urmâ nd ca experții să argumenteze stiinț ific, dupa examinarea actelor dosarului,

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
11
conc luzia lor cu privire la existența “tulburării pricinuite de naștere” , adica a acelei stări
psiho-fiziologice de na tură a influenta conștiința și a altera voinț a, care conduce la uciderea
nou-născutului. Du pa refacerea expertizei, instanța va aprecia toate probel e potrivit propriei
convingeri și va hotărî daca inculpata a săvâ rșit infracț iunea de pruncucidere sau cea d e omor
calificat.

1.4. Fo rme, modalități, sancț iuni

1.4.1 Formele infracț iunii de pruncucidere
Infracțiu nea de pruncucidere se consumă î n momentul în care se instalează moartea ,
încetează funcțiile vitale ale copilului nou -născut.
Pruncuciderea fiind ca și omor ul o infracțiune materială care are ca urmare imediată
producerea unui rezul tat, este susceptibilă de desfaș urat în timp ș i deci, de efectuarea unor
forme imperfect e:acte pregătitoare și tentative, însă acestea nu sunt incriminate.
Codul penal î n vigoare n u pedepseș te formele imprefecte ale infractiunii de
pruncucidere.
Cele două forme imperfect e nu sunt pedepsite î n cazul infracțiunii de pruncu cidere.
Aceste acte pot căpata î nsă, relevanță penală în situația în care fapta a fost săvârșită ș i s- a
produs uci derea copilului, ele fiind în acest caz, în conținutul infracț iunii de pruncucidere

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
12
1.4.2 Modalităț ile infracțiunii de pruncucidere
Infracț iunea de pruncucidere poate prezenta diferite modalităț i, fapt determinat de
împrejur ările concrete în care a fost săvâ rșită fapta, modalităț i de car e se va ț ine seama la
stabilirea pedepsei în măsura în care ele s -au rasfrânt asupra stă rii de tulburare.
1.4.2.1 Pruncuciderea prin comisiune
Moartea violentă comisă se poate rea liza prin mai multe mijloace , în a ceste cazuri putand
interveni :
1.Asfixia mecanică
2.Lovirea capului
3.Agenț ii
1. Asfixia mecanică e cea mai des întalnită în cazurile de pruncucidere și se realizează
prin astupare a orificiilor respiratorii cu mâ ma sau cu corpi moi, prin obst rurarea faring elui cu
corpi străini, p rin îngroparea corpului î n pământ sau în alt mediu pulberant , prin ștrangularea
cu mâna sau cu laț ul, pri n compresiunea toraco -abdominală și închiderea în spații lipsite de
aer. Î n multe cazuri se găsesc ș i urme de violență , sub f orma de echimoze, eroziuni pe
mucoas e.
Leziunile de la nivelul buz elor trebuie cercetate prin secț ionare, pentru a depis ta
caracterul vital fiind frecventă pergamentarea post – mortem prin descriere.
Ștrangularea (cu mâna sau lanțul ) lasă urme evidente și caracteristice la nivelul
gâtului sub formă de echimo ze și zgâ rieturi .
Înecarea: se pate face prin aruncarea nou -născutului în apă sau intorducerea lui î ntr-un
recipient cu apa.
2. Lovirea corpului nou -născutului cu sau de co rpuri contondente. Trauma tismul
cranio -cerebral, fracturi ale membrelor, rupturi de organe interne , pot fi produse prin lovirea
directă cu un corp dur, lovirea de u n corp dur sau aruncarea de la înalț ime.
Plăgile prin instrumente ascuțite se găsesc î n special la nivelul g âtului ș i al ca pului.
3. Agenții fizici și cei chimici sunt rar întalniț i în cazul pruncuciderii

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
13
1.4.2.2 Pruncuciderea prin omisiune
Se caracterizează prin faptul că mama pruncucigasă nu acordă ingrijirile necesare nou-
născutului, rezultatul imediat fiind moartea acest uia.
1.4.3 Sancț iunile infracțiunii de pruncucidere
Pruncuciderea este sancțiunea cu pedeapsa î nchiso rii de la 2 la 7 ani. În cazul în care
există circumstanț e atenu ante , pede apsa poate fi coborâtă până la minim 15 zile , iar în caz de
circumstanț e agravante se poate aplica o pedeapsa de maximul special sau în cazul în care
acest maxim este neîndestulă tor se poate adauga un spor care să nu depășească o treime din
acest maxim.
Măsuri de siguranță; Măsurile de siguranță sunt sancț iuni d e drept penal, preventive,
prevăzute de lege, car e se iau de instanța de judecat ă împotriva persoanelor care au săvârș it
fapte prev azute de legea penală pentru a înlă tura o stare de perico l generatoare de noi fapte
prevăzute de legea penală .
După natur a lor, măsurile de siguranță se pot împărți î n :
-măsuri cu c aracter medical
-măsuri restrictive de drepturi
-măsuri private de bunuri

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
14
1.5. Aspectel e procesuale

Acțiunea penală pentru infracț iunea de pruncucidere se pune in mișcare din oficiu.
Urmărirea penală se efectuează de către procuror, iar fapta este de competența î n prima
instant ă a tribunalului județ ean.
Infracț iunea de pruncucidere se judecă de instanță și nu de comisia de judecată, chiar
dacă a fost comisa de elevă, î n acest caz, se ia m ăsura trimiterii într -o școală de muncă și
reeducare.
În cazul în care există suspiciuni ca s -ar fi săvârșit infracț iunea de pruncucider e, este
necesară efectuarea unei constată ri medico -legale conform art 114 alin1 C.pen., prin care se
va stabili cauzele morții nou -născutului. Experti za medico -legală în pruncucidere cuprinde
urmă toarele etape:examenul medico -legal al cadavrului, examenul mamei, examenul locului
unde s-a născut femeia. Pentru ca rezulta tele expertizei medico -legale să fie concludente , este
necesar ca expertul să fie pre zent î n mometul cercetării la faț a locului.
La fața locului, medicul legist va mention a în procesul -verbal semnele morții reale
constatate , va preciza stadiul fenomenelor cadaverice, î n vederea apre cierii datei
aproximative a vieții. După terminarea cerce tărilor, cadavrul va fi transportat la morg a
servic iului medico -legal teritorial, î n vederea efectuă rii autopsi ei.Autopsia va fi completata cu
examene paraclinice ș i se va stabili un diagnostic anatomopatologic.
Expertiza psihiatrco -legală se desfașoară de catre o comisie formată dintr -un medic
legist și doi medici psihiatrici, câ t mai aproape de momentul comiterii faptei. Este obligatoriu
să se întocmeasca ș i o anchetă socială care va c uprinde date referitoare la : vâ rsta
femeii,starea civila, gradul de pr egatire profesion ală, locul de munca, existent a altor copii,
relațiile cu soț ul, antecedente penale și medicale.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
15
CAPITOLUL II : EXPERTIZA MEDICO -LEGALĂ ÎN
INFRACȚIUN EA DE PRUNCUCIDERE

2.1.Particularitățile cercetării criminalistice a infracț iunii de pruncucidere
2.1.1 Consideraț ii generale
Actul criminal reprezintă în esență , expresia concretă a unui an samblu de acțiuni ș i
conduit e care contrastează puternic cu normele penale prin care sunt protejate cele mai
importante va lori sociale referitoare la viața ș i integritate a individului, familiei, societății ș i
statului. Ca produs nemijlocit al acestor acț iuni și conduit, crima implică o mare varietate de
cauze și condiții a căror complexitate face dificilă operaționalizarea, ierarhizarea și evaluarea
precisă a importanței fiecăreia î n comiterea faptei penale.
După cum arată majoritatea studiilor și cercetă rilor intreprinse î n acest domeniu,
departe de a acționa în mod paralel și independent una față de cealaltă, cauzele și condiț iile
favorizante ale crime i se află într -o strânsă interdependență și corelație reciprocă . Pentru acest
motiv, un obiect principal a l cercetătorilor și investigațiilor e fectuate î n domeniul sociologiei
criminalității il reprezintă identificarea și selecția acelor circumstanțe care , generând și
favorizâ nd com iterea actului criminal, se află intr -o strânsă legătură cu contextul socioc ultural
și educativ și cu modul de viață ș i personalitate a individului criminal, precum și cu condiț iile
concrete c are au produs “ocazia” criminală. Val orificarea informațiilor acumulate până acum
în acest domeniu testă că formele principale de manifestare criminal ă și cauz ele acestora
trebuie analizate î n cadrul a trei sisteme de corelaț ie:a)sistemul intern de condiț ionare a
individulu i criminal; b)siste mul de condiții interne ș i externe, care au generat situația actuală a
acțiunii criminale; c)sistemul f enomenelor care au determinat până î n acel moment,
dezvoltarea personalităț ii criminalului.
Evidenț ierea acest or sisteme principale de corelație permite să se intrevadă faptul ca î n
domeniul sociologiei criminalității, ca de altfel î n orice domeniu al cuno așterii sociologice,

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
16
noțiunea de cauză are o semnificație deosebit de bogată , incluzand o complexitate de
condiții, acțiuni, conduit și motive subiectiv e, aflate în legătură directă sau indirectă cu fapta
comisă .
Analizând practica judiciară constatăm că cercetarea pruncuciderii implică diverse
dificul tăți, determinate atât de particularităț ile specific incrimin ării în cauză, cât și de
împrejurările concr ete în care este săvârșită fapta. Î n aceste condiț ii, este deosebit de
important a contura cadrul metodolo gic de cercetare a infracț iunii de pruncucidere de natur ă a
oferi posibilitatea dezvoltării unei metodologii de anchetă ce, prin desfășurarea unor act ivităț i
specific orientate spre ident ificarea persoanelor implicate și probarea activității infracț ionale
de ucidere a copilului nou -născut, să poată co nstitui un instrument util.
De aceea trebuie, printre alte aspect e, să se aibă î n vedere urmatoarele par ticularități privind
cercetarea infracț iunii de pruncucidere:
o Stabilirea cau zei și naturii morț ii
o Identificar ea locului în care femeia pruncucigașa a născut și a celui în care a fost
suprimată viața copilului nou -născut
o Stabilirea reperelor de timp în car e a avut loc nașterea și suprimarea vieții nou –
născutului
o Stabilirea metodelor folosite pentru suprimarea vie ții copilului nou -născut.
o Identificarea mamei pruncucigașe ș i a eventualelor altor persoane implicate
o Existența stă rii de tulburare pricinuite de n aștere a mamei pruncucigaș e
o Descoper irea cadavrului copilului nou -născut și stabilirea stării de nou -născut
o Identificarea obiectelor sau instrument elor folosite la suprimarea vieții copilului nou –
născut
o Stabilirea cauzelor, condițiilor, imprejură rilor care au generat sau favorizat săvârșirea
infracț iunii.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
17
2.1.2 Cercetarea medico -legală a infracț iunii de pruncucidere
Pruncuciderea constituie infracțiunea cea mai monstruoasă deoarece se exercită asupra
unei fi ințe fragile , fruct al eroti smului și asupra un ei persoane fără apă rare. Infractiunea de
pruncucidere este limită cu avortonul, ceea ce constituie o infracț iune contin uată ș i cu
infan ticidul ca ucidere a unui nou -născut după perioada de “imediat după naștere” prevăzută
de lege ș i care devine un omor ca lificat.
Poate cons titui propune rea de lege ferendă că uciderea fătului în timpul nașterii , deci
pe cal e de a deve ni nou-născut, să nu fie calificat ca avort, ci să costituie o pruncucidere tot
așa cum termenul de “imediat după naștere “ poate fi prelungi t până ce un nou -născut face
dovada că și -a reglat funcț iile la mediul exterior.
Ea trebuie să se desfășoare în condiț ii de exigență sporit e, deoarece are c a obiectiv
probarea unei infracțiuni grave care aduc atingerea și implicit, valori sociale ocrotite de legea
penală .
Maltratarea copilului poate duce la moartea sa , deși frecvent reprezintă o vătă mare
corporală . Deo arece infrac țiunea de pruncucidere ridică multiple probleme medico -legale
,revederea succintă a patologiei peri si neo -natale apare ca îndica tă pentru a oferi soluții
științ ifice univoce organelor judiciare.
Perioada de trecere de la viața intrauterină la cea extraute rină solicită un e fort deosebit
al întregului organism al nou -născutului, care are ca rezultat ș i independenț a defini tivă a
funcț iilor vitale. Î ntreruperea circulaț iei placentare cu scaderea de oxi gen ș i creșterea
dioxidului de carbon ca ș i pensarea cordonului ombilical , urm ată de invazia unor excitanț i ce
cresc sensibilitatea centrului respirator la schimbur ile gazoase , duc la ap ariția respirației ca
fenomen pregnant și precoce, al perioadei neonatal e. Cu toate ca este demonstrată existența
respiraț iei intrau terine, practic respirația este considerată un fenomen indubitabil de viață
extraute rină. Circulația fetală recunoaș te trei scurt circuite: foramen ovale, canalul arterial ș i
canalul Artanius.
La exam inarea cadavrului nou -născutului trebuie să se insiste pe evidenț ierea
leziunilor, atăt cele cranio -cerebrale, cât ș i cele dispuse pe coprul v ictimei, aceasta oferind
indicii privi nd metodele folo site pentru uciderea copilului ș i ascunderea infracț iunii.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
18
Astfel , în cazul lovirii capului cu obiec te contodente neregulte sau colț uroase,
trumatismul cr anio-cerebral î mbrc ă forme lezionale grave alaturate unor leziuni contusive pe
alte se gmente ale capului – rupturi de or gane, fracturi, plă gi profunde.
Tegumentele nou -născuților au o structura fragilă, subț ire, lipsita de p ăr, ceea ce face
ca leziunile externe sa se prezinte î n special sub forma d e echimoze, hematoame, escoriați i.
Plăgile a par mai rar, datorită elasticităț ii planului osos subiacent. Aceleaș i leziuni
cranio -cerebrale se î ntâlnesc și în cazul î n care copilul a fo st lovit de corpuri dure, ori când a
fost strâns de picoare ș i lovit.
În afară de fracturile de diferite forme și lo calizări, se vor gă si hemoragii intinse ale
policraniului precum si hemoragii în musculatura memnbrelor inferioare. Aspecte deosebite
ale fracturilor – fracturi progresive ori deformarea osoasă “in minge de ping -pong” – deosebite
de al e adulț ilor ,sunt deter minte de par ticularităț ile cra niului nou -născutului -elasticitatea mare
a osului, existența fontane lelor ș i a spaț iilor saturate fibroase. Î n cazu l lovirii cu obiecte cu
suprafața mică pe craniu pot apărea deformați i localizate , fisuri sau fracturi radiare pot
proven i fie din căderi, fie din loviri cu suprafeț e plane. La râ ndul lor , fracurile oficiale indică
obiectele cu care au fost create: î ntepatore -tăioase, înțepătoare, despică toare.
Fracturile de bază întinsă traversând baza craniului și având o întind ere mai mică la
boltă ,demonstrează că moartea nou -născutului s -a produs prin compresiune craniană.
Prezența șuntului și a hemoragiei în musculatura gă tului s unt semne caracteristice ale
ștrangulării, după cum și existența corpilor străini î n cavitatea buc ală, cum ar fi hârtiea -cu
rupturi ale mucoasei ș i hemoragie -sunt dovezi certe ale producerii morț ii prin sufocare.
Aceste date, furnizate de medicaul legist, permite organului de urmărire penală să elabor eze
versiunile privind natura și cauza morț ii si pe parcursul v erificării acestora să identifice
obiectele ș i instrumentele cu care au fost produse leziunile , proband în felul acesta atâ t
existenț a infracțiunii de pruncucidere cât și vinovăț ia.
Pe corpul cadavrului trebuie să se caute urmele ce atestă stare a de nou -născut:sânge,
vernix caseosa, lanugo, prezenț a bosei sero -sanguine sub formă de edem gelatinos și infiltrate
sanguine, prezența critemului -particularității morfologice, existența de descuamare,
modifică rile cordonului ombilical.
În același timp tr ebuie evidenț iate semnele din care rezultă ca nou -născutul a primit
sau nu îngrijiri după naștere. Î n ace st sens cordonul ombilical secț ionat cu margini netede ș i

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
19
ligaturat, nu rupt ,cu mar gine în formă de franjuri, corpul curat și spă lat, fac dovada asis tenței
nou-născutul ui. Corpul murdar, plin de sânge ș i sebum, cord onul ombilical rupt, demontrează
lipsa de î ngrij ire. Toate indiciile acestea atât de prețioase pot contura înca din faza inițială a
cercetărilor fie existența infracț iunii de pruncucidere, f ie a celei de omor calificat.
2.1.3 Cercetare a la fața locului a infracț iunii de pruncucidere
Efectuarea cercetării la faț a locului
Constituindu -se, de cele mai multe o ri, intr -o activitate laborioasă, de durată – care
necesită exac titatea, calm perseveren ță, prudență , eforturi fizice ș i intelectuale , uenori, chi ar
sacrificii – cercetarea la fața locului solicită intens atenț ia celor care o efectu iază. Fară a
exclud e factorii perturbatori ai atenț iei- mediul amb iental, instalarea oboselii, scăderea
inretesu lui și a motivaț iei pen tru descoperirea și a alor urme decât cele descoperite până
atunci, miros și aspect puțin plăcut. În plan teoretic, cercetarea la fața locului parcurge două
faze, respectiv faza static ă și faza dinamică .
Sublinierea se impune având î n vedere că distincț ia dintre cele două faze ,este în
practică mai degrabă conventională decât fixă, în sensul că ea nu apare ca o delimitare rigidă.
Nu de puține ori, datorită multitudinii și diversității situațiilor legate de împrejurările în care s –
a săvârșit prun cuciderea pot apărea situații când anumite activităț i din faza static ă se execută
în fază dinamică și invers. O asemenea împarțire, deși convențională, este de natură să
asigure, totuși, un caracter sistematic cercetării locului săvârșirii infra cțiunii.
Unoeri, rezultatele expertizei nu sunt conclu dente, ceea ce conduce la cerința
participării expertului î nca di n primele momente ale anchetei și anume la cercetă rile de la
locul comiterii faptei. Contribuția medicului legist consntă în descoperirea și stabilir ea
împrejurărilor în care a avut loc naș terea, a urmelor biologice produse în timpul nașterii
neasistate și a particularităț ilor acesteia. Trebuie specificat locu l infracț iunii.
La fața locului se pot gă si urme biologice ș i o serie de instrumen te ce ar pute a fi
incrim inate în suplrimarea vieții nou -născutului. Ele trebuie minuț ios ex aminate, pentru a
putea face colaborarea între unele calităț i ale acestora ș i caracteri sticile leziunilor traumatice
găsite pe corpul victimei.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
20
Interpretarea rezul tatelor cercetă rii la faț a locului :
Așa cum am arătat înca de la începutul demserului științ ific, activitatea de cercetare la
fața locul ui trebuie să exceadă oricărei î ncercări de a -i conferi un caracter formal. Într -o
exrimare oarecum dură, cercetarea la fața locului se desfășoara nu pentru ca este prevăzută de
legea procesulu i penal, nu pentru că există o șansă eventual ă în plus de a lă muri as pecte
importante ce interesează cercetarea, ci pentru a exploata , printr -o activitate calificată, cu
caracter ști ințific, t oate informaț iile pe care le poate oferi sistemul de refe rintă, pe care il
reprezintă locul săvârșirii infracțiunii, analizat, atâ t ca întreg, cât ș i pe fiecare element
component, luat î n parte -urme, mijloace material e de probă , martori ocular i, persoane
vătămate, făptuitori.
2.1.3 Fixarea rezultatelor cercetării la faț a locului
Așa cum este normal, ca urmare a desfășurării cercetării la fața locului, trebuie să
apară rezultate. As pectul trebuie privit nuanțat, î n sensul ca, prin efectuarea cercet ării la f ața
locului, se c onstată o stare de fapt; practic , se constată o parte din consecințele săvârșirii
infracț iunii și urme în sensul cel mai larg al noțiunii, urmănd ca, pe baza celor două elemente
să se încerce stabilirea identității persoanelor imp licate și a împrejurărilor în care a fost
săvârșită infracțiunea care se cercetează . Aceste r ezultate, trebuie aduse la cunoștința celor
interesați -persoane, organe de anchetă, instanțe de judecată – iar pentru aceasta , este necesar să
fie consemnate î n unu l dintre mijloacele de probă prevă zute de lege.
2.1.4 Cercetarea în fază statică
Etapa statică presupune examinarea cadavrului fară modificarea poziției acestuia.
Această etapă are ca scop determinarea locului î n care s -a decoperit cadavrul,amplasarea î n
raport cu urmele și obiectele din jurul său, distanța până la acesta, sexul,talia și vârsta
aproximativă .
Pentr u a nu se distruge urmele sau să se modifice poziț ia obie ctelor, foarte important
este că la inceput să intre în câ mpul infractional doar procuro rul și medicu l legist.
Moarte a victimei o va constata medicul legist în prezența procurorului ș i va stabili
diagonsticul de deces dup ă ce s -a asigurat ca victim a nu mai poate fi reanimată . Examinarea
victimei va începe cu verificarea existenței respirației și a bătă ii inimii. Pentru aceasta se
recurg e la ascultarea zonei sternale ș i palpar ea arterelor superficiale mari ș i mijlocii . Unul
dintre semnele certe de moarte este scă derea temperaturii intrarectale sub 20 de grade C.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
21
Examinand la modul general locu l faptei , procurorul î și va forma o imagine de
ansamblu asupra câ mpului infracțional ș i va fixa date despre : victimă, fapte , autor, martori.
Tot în această faza va stabili dacă s -au produs modificări la fața locului după săvârș irea faptei
și va determin a punctul din care va î ncepe cercetarea.
Cercetarea î n faza static ă se va finaliza prin fixarea poziției în care s -a găsit cadavrul ș i
celelalte obiecte d in câmpul vizual. Fix area se realizează prin fotografiere , conform
procedurilor judiciare oper ative , ori inregistrate pe bandă video.
2.1.5 Cercetarea î n fază dinamic ă
Faza dinamică reprezintă cea mai complex ă etapă la care participă toți membrii
echipei și î n care se permite modificarea poziției a cadavrului ș i a celorlalte obiecte.
Cercetarea va î ncep e de la cadavru, fiind examinat mai întai co rpul acestuia, precum ș i
locul de sub cadavru ,dupa care se va con tinua cu porț iunea de teren din jurul victimei.
Ulterior vor fi descoperite și ridicate urmele ș i se vor clarifica imprejurimile negative.
În faz a dinamică vor fi examinate in ordine:
 Îmbracamintea și încaltamintea cadavrului precum ș i urmele sau petele existente pe
acesta;
 Corpul cadavrului nou -născut, plecandu -se de la elementele generale :culoarea pielii,
semne particulare, semnele cadaverice și se va încheia cu examinarea amănunțită a
întregului corp: leziuni vizibile, mâinile ș i unghiile, orificiile natural e ale cadavrului.
 Obiectele care au servit la uciderea victimei
 În urma acestor investigații se va stabili data morții și eventualele modific ări în poziț ia
cadavrului. .
După efectuarea cercetării la fața locului me dicul legist va putea ră spunde la urmatoarele
problem e:
 data si ora la care a survenit decesul
 leziunile traumatice existente și în limita posibilităț ilor va preciza natura acestora
 dacă poziția iniț iala a cadavrului a fost modificată, dacă locul găsirii cadavrului este
acelaș i cu locul unde a survenit decesul și naș terea
 dacă pe corpul sau imbrăcămintea decedatului există urme biologice precizându -se și
natura acestora.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
22
Toate datele o bținute se vor analiza ș i se vor centraliza la final de către membrii echipei care
vor î ntocmi procesul verbal conform art 131 din Cod. Proced. Pen. Acesta se va întocmi î n
mai multe copii și se vor semna de către toț i memrbi i echipei. O copie va fi trimis ă la morga ,
împreuna cu cadavrul.
Autopsia medico -legală a cadavrului se va realiza la solicitarea organelor de urmărire
penală . Pen tru efectuarea autopsi ei medicul legist va intra mai î ntâi î n posesia :
o unei ordonan țe a procurorului sau a unei î ncheieri a instantei ,prin care se dispune
efectuare a acestuia
o a proce sului verbal de cercetare la faț a locului
o a un ei copii de pe foaia de observație clinică completă, în cazul nou -născuți lor
decedați în cursul spitaliză rii
2.2. Expertiza medico -legal ă a cadavrului nou- născut
2.2.1 Aspecte le generale ale expertizei
Expertiza medico -legală pe cada vru nou -nascutului presupune atăt examinarea externă
cât și examinarea internă .
Examenul intern î ncepe cu docimazia hidros tatică pulmonară și gastro -intenstinală.
Incizia a natomică începe la nivelul buzei inferio are, apoi merge pe linia mediană peste
bărbie,gâ t, torace;la 1,5 -2 cm mai sus de inelul ombilical . De aici fiecare ramură a inciziei
ajunge pâ na la mijlocul ligamentelor inghinale. Pen tru un examen detaliat al cavit ății bucale
pe tra seul inciziei sus -numite se secționează madibula, desfacâ ndu-i ulterior ramurile în părți
și trăgând limba î n jos.
După efectuarea docim aziei hidrostatice se cercetează organele interne, și după
examinarea scalpului , oasele r craniului fi ind subtiri, se taie cu foarfecele. Pentru a pă stra
sinusul longitudinal , oasele se secț ioneaza de -a lungul acestuia, la o distanț a de 2-3 cm de la
sutura sagitală, din ambele părti ale sinusului, începand de la scuama osului occipital ș i
terminand la osul frontal. Apoi , din ambele părti secțiunea se completează printr-o linie care
intersectează oasele parietale, frontal ș i occipital, ridicandu -se astfel un ca pac osos, larg, care
se dezgolește fața de convexa emisferei cerebrale și lasă pe loc sinusul long itudinal. Creierul
se extrage foarte atent. Pentru o cercetare mai calitativă se recomandă fixarea creierului timp
de 5 zile în soluț ie de formol 5%. Dupa extragerea creierului se cerceteaza sinusul
longitudinal si cortul cerebelos. Examenul intern se termi nă cu cercetarea măduv ei spinale.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
23
Examenul extern începe cu studierea minuț ioasă a obiectelor prezentate î mpreuna cu
cadavrul și a acelora în care el a fost înfășat. Se efectuează mă surile necesare: talia,
circumferinta capului, toracelui, abdomenului, din stanțele dintre apendicele xifoid ș i inelul
ombi lical, dintre inelul ombilical ș i pubis, dimensiun ile capului, diametrul humeral ș i cel
trocanteric. E obligatoriu cântărirea cadavrului. Se mentionează prezența smegmei
embrionare, a urmelor de sânge ș i meco niu, culoarea pielii, prezenț a hemoragiilor
intracutanate.
Se co nsemneaza forma capului, prezența bosei serosanguine, a def ormațiilor capului și
a malformaț iilor , lungimea parului, consistența cartilagiilor nazale ș i a pavili oanelor
urechilor, starea cavi tății bucale.
Se descrie detaliat cordonul ombilical ș i placenta , indicâ nd aspectul capatului liber al
cordonului ,aspectu l cicatricei ombilicale, prezența ș antului de demarcare .
Se apreciază corectitudinea dezvoltă rii organelor genital e, mentionând la bai eți sediul
testiculelor , iar la fete daca labile genital e mari acoperă pe cele mici.
Examinâ nd membrele superioare ș i inferioare, deteminând lungimea unghiilor,
punctetele de osificare și î naintea examenului intern se efectuează proba lui Dillon.
2.2.2 P roblemele ridicate de expertiza medico -legal ă
Constatarea medico -legală asupra cadavrului nou -născutului trebuie să urmarească
următoarele probleme:
 Stabilirea stării de nou -născut. Aceasta fiind una din condițiile înc riminate de legiuitor
 Durata vieț ii intrauterine, pentru a delimita diagnosticul de avort în lună mare , de cel
născut prematur
 Existența vieț ii extrauterine, are ca scop exc luderea diagnosticului de nou -născut mort
intrauterin, situație în care infracțiunea devine putativă
 Aprecierea viabili tății nou -născutului care, deși nu are relevanța pentru î ncadraerea
juridică a faptei, poate într -un anumit context să ofere circumstante atenunate.
 Durata viet ții extr auterine, obliga la aprecieri cât mai exacte î ntrucat actuala
reglementare a pruncucider ii introduce condiția unciderii “imediat după naș tere”
 Se va aprecia dacă moartea a fost violentă sau nonviolentă
 Stabilirea cauzei morț ii

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
24
 Pe cât posibil se vor insera explicaț ii privind modul de producer e al leziunilor de
violența ș i natura agentului vulner ant
 Aprecieri pri vind acordarea sau neacordarea îngrijirilor după naș tere.
2.2.2.1 Stabilir ea caracteristicelor stării de nou -născut
În afara particularităților morfologice ale fătului, semnele unei nașteri recente sunt
date ș i de urme descoper ite pe cadav ru:
 Greutate de 2800 -3500 grame
 Lungimea corpului de 48 -54 cm
 Urme de sâ nge
 Vernix caseosa
 Prezenț a bosei sero -sanguine
 Pielea de culoare roș ie
 Căderea cordonului ombilical
 Pergamentarea acestuia în primele 2 -6 zile de la naștere ș i uneori chiar mai
repede
 Părul din zona capului lung de 1 -3 cm
 Unghiile de la mâini depăș esc pulpa degetului
 Testiculele sunt coborâte î n scrot
 Labile mari le acoperă pe cele mici
 Placenta cântareș te500 -600g
 Toracele are o forma de trunchi de con cu baza mare în jos ș i perimetru l de 31
cm
 Crani ul este relativ mare
 În intestinul terminal se gasește meconiu
2.2.2.2 Durata vieț ii intrauterine
Pentru a se p utea cerceta perioada parinatală a fost î ntocmit un Tabel Monograma c are
cuprinde luna a –VI-a lunară de viața intrauterină și p rima lună după nașterea la termen, scop
în care vor fi investigați toț i parametrii.
Pentru activitatea de rutină se aleg parametrii cei mai importanți :talia fătului, greutatea
fătului, lungimea făt lui, lungimea cordonului ombilica l, mugurii dentari, circu mferinț a
craniului, diametrul biparient al, diametrul fronto -occipital.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
25
Talia prezintă urmatoarele dimensiuni: luna a VI a -> 28 -34 cm, luna a VII -> 35 -39
cm, luna a VIII a -> 39-42 cm, luna a IX a -> 43-46 cm, luna a X a -> 47-49 cm.
Greutatea fătului variaza în limite foarte mari , or ientativ in luna a VII a de viață
intrauterină între 100 -1400g, î n luna a VIII a de la 1500 -2400 g, iar în luna a IX a î n jur de
2500 -3500g.
După 24 de ore de la deces , cadavrul pi erde 10% din greutatea de la naștere, deci după
câtărire se poate adauga această diferentă .
Aspectul exterior al fătului suferă schimbări importante în ultimele 3 luni de la
sarcină :
În luna a IV -a pielea este roșie, zbârcită, acoperită cu peri fini, pe mă suraă ce sarcina
avansează pielea se albește , devine netedă , se pierd firiosoarele de păr, î n luna a VI – a fața
este ridată, aspect de facies de bătrân, apoi se netezeș te treptat, din luna a VI – a părul de pe
cap începe să crească ș i să se coloreze.
Un alt indice il constitui e punctele de osificare . La sfâ rsitul lunii a VI -a ,incep e să se
contureze în stern , în luna a VII -a sunt relativ bine con turate 3 -5 puncte de osificare în
stern.La sfârș itul lunii a VIII – a sunt prezente punctele de osificare în vertebrele sacrate
astagral. Î n luna a IX -a se conturează punctu l de osificare al epifizei distale , femurului și
punctu l de osificare al epifizei proximale , a tibiei ,care este mai bine conturat ș i mai constant.
Punc tele de osif icare sunt zone lenticulare, roșii -cenuș ii, de 2,5 mm diametru pe fondul a lb-
sidefiu al cartilagiului, care rezistă la putrefacție avansată .
Dupa Thainot placenta are urmatoarele dimensiuni :28 5 gr si 11,30 -12,5 cm diametru
în luna a VI -a; 309 gr ș i 13,80 -14,5 cm dia metru î n luna a VII -a ; 483 gr ș i 15,30 -17.75 gr
diame tru în luna a VIII –a ; 536 gr ș i 16,40 -19,05 cm di ametru î n luna a IX – a ; 594 gr ș i
16,55 -19,50 diametru î n luna a X -a.
Dupa Lucassaque cordonul ombilic al are lungimea medie de 17 cm î n luna a VI – a, 42
cm în luna a VII – a , 46 î n luna a VIII -a, 47 de cm î n luna a IX – a și 51 de cm î n luna a X – a.
Pentru fătul născut la termen circumferinț a craniului este de 35 cm , iar pentru
prematuri 25 de cm .Diametrul fronto –occipital în cazul nou -născutului la termen variază
între 10,5-12 cm, iar pentru prematuri î ntre 8,5 -10,5 cm. Diametrul Biparietal e ste de 8,5 -10
cm pentru cel născut la termen, ș i respective 6 -8 cm pentru prematuri .

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
26
Din luna a II – a încep să se dezvolte mugurii dentari. Din luna a VI – a începe
cloazonarea alveolară a incisivilor, î n luna a VII -a a primilor m olari, iar a molarilor secunzi
în luna a VII -a. Pentru a putea fi observați mugurii dentari și colazonarea se va secți ona
orizontal gingia acrului mandibular la 3-5 mm de la marginea liberă .
2.2.2.3 Viabilitatea nou -născutului
Prin viabilita te se întelege capacitatea nou nă scutului de a se adapta la viața
extrauterină și de a tră i autonom, în condițiile de asistența și de ingirjire obișnuite. Adaptarea
la condițiile de viața extrauterină presupune în primul râ nd un anumit grad de maturitate. Se
constituie ca limite inferioare ale viab ilitătii greutatea de 1500 grame ș i lungimea de 38 cm.
Începand cu jumatatea a doua a lunii VI -a de viață intaruterină, un fă t poate fi
considerat viabil daca are o greutate mai mare de 1000 g ș i talia de 35 cm.
Medico -legal se consideră ca fiind viabil nou -născutul ca re cântareș te cel putin 1400 g
și are o lungime ce depașeș te 38 cm. Aceste caracteristici corespund lunii a VII – a
calendaristice. Un făt este neviabil câ nd parametr ii se afla sub aceste limite, când există
malformatii genital e incompatibile cu viaț a,când există afecțiuni pulmonare acute sau câ nd a
aspirat lichid amiotic masiv, în cazul hemoragiei mas ive meningo -cerebrale consecut ive
traumelor obstreticale sau în cazul bolilor contactate în perioada i ntrauterină .
Problema viabilității nou -născutului nu are relevanță judiciară, dar tranșează discuții
privind înregistrarea corectă a unui nou -născut. Regulamentele interaționale obligă la
înregistrarea ca născut viu a oricarui nou -născut, indi ferent de dur ata sarc inii, daca a dat un
semn de viața oarecare. Atfel, chiar și în situația nou -născutului cu malformații incompatibile
cu viaț a, sau a celor subponderali, daca au prezentat un semn de viața, se vor înregistra ca
nascuți vii, deși t eoreti c, dupa OMS, v iabilitatea devine posibilă abia dupa 1000 grame, iar
după Federatia Internationala de Obstretica dupa 750 grame. Pentru a evita acest fals
intelectual trebuie respectate p redeverile, deoarece o expertiză retrospectivă este în masură să
stabilească diagnos ticul de viaț ă extrauterină .

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
27
2.2.2.4 Stabilirea existenței vieții extrauterine
Stabilirea vieț ii extrauterine const ituie o problema de “Carrefour”, î n expertiza
pruncucideri i, deo arece nașterea unui fă t mort etichetează orice manoperă de violență ca
imaginară , ca un act putativ.
Problema prezintă și o importantă medicală generală, deoarece, legislația prevede că
este născut viu copilul ce a maifestat orice semn de viață .Criteriul cel mai recu noscut care
poate proba existența vieți i extra uterine este ins talarea respirației pulmonare care poate fi
demonstrat de rezultatele docimaziei hirdostatice pulmonare, ori gastro -intestinale, sau in caz
de putre factive avansată , de starea fibrei elastice.
Docimazia macroscopica
Plamânii respirați sunt expansionați, u mplu cavitațile pleurale, acoperă partial cor dul,
au culoare roz, consistentă elastic ă ,pe secțiune se prelinge o spuma fina rozată , iar la palpare
plamanul este elastic, buretos și cu crepitaț ii.
Plămânii nere spirați sunt colabați, micșorați în volum, si tuați î n sinusul costo –
diafragmatic, au culoarea rosie vișinie, constistență crescută, cărnoasă și nu crepită la palpare .
Pe secț iuni se poate observ a sângele negricios, fară bule de aer.
Docimazia hidrostatică
Această probă se bazează pe diferenț a de gre utate dintr e plamanul respirat/nerespirat ș i
greutatea apei.
Acest procedeu costă în scufundarea î ntr-un vas cu ap a a piesei buco -cervico –
toracică .Plămanul res pirat are o densitate inferioară apei , fapt ce asigură plutirea sa la
suprafața apei. Densitate a plă manul ui nerespirat este mai mare decâ t a apei, ceea ce duce la
scufundarea sa.
Putem avea rezultate fals negative în următoarele situaț ii :
 Sindroame de condensare
 Nou-născut viu prematur , care nu poate face o inspirație completă ,existâ nd zone
pulmo nare neaerate
 Putrefacție în faza lichidă
 Înec

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
28
 Arsuri
Rezultatele fals pozitive pot apărea în urmatoarele circumstanț e:
 Plămâni î nghetati
 Inhalarea d e substanț e grase
 Putrefacție î n fază gazoasă
 Încercare nereusită de resuscitare a unui nou -născut mort
Docimazia histologică
Având in vedere posibilităț ile multiple de erori ale docimaziei hidrostatice pulmonare,
se impune efectuarea docimaziei histolog ice care constă î n examenul m icrospoic al
fragmentelor de plămani dupa fixarea în formol, recoltarea și intr oducerea într -o substanță
fixatoare (Formol 10% sau lichid Bouin) a patru fragmente din fiecare plămân de la nivelul
vârfurilor și baza ,pentru a se observa aerația progresivă fiziologică, includerea în parafină ș i
colorarea.
Plămul respirat are alveolele depla sate, celulele sunt aplatizate, fuziforme, cu nucelu
ovalar. Capilarele au lumenul lărgit ș i contin hematii. Br onhiile sunt destinse ,cu pereții
orientați circular și apropiaț i de carti lagiul hialin. Fibrele elastic e sunt întinse în semicerc
și/sau ce rc, fiind asezate în fasci cule.
Plămâ nul nerespirat are aspect c ompact cu alveolele colabate, fără lumen, pereții fiind
marginiți de ce lule cubice cu nucleu rotund, capilarele au lumenul mic, bronhiile au pereții
plicaturați, plonjând î n lumen ,care este f oarte redus și neregulat. Conturâ nd un aspect st elat.
Cartilagiul hialin se află la distantă de lumenul bronș ic. Fibrele elastic e din pereț ii alveolelor
sunt ondulate.
Plămânul cu respiraț ie parti al sau distelectatici , prezintă ambele aspect e de plămâ n ,
spre deosebire de pl ămânul cu aeraț ie artifici ală consecutivă manevrelor de reanimare, la care
repartizarea aerului este inegală și neprogresi vă, determinând prezența de zone cu alveole
destines ș i zone cu alveole c olabate, celulele alveolare putând fi atâ t cubice cât ș i aplatizate,
iar fibrele elastic e rămân î n mare parte ondulate.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
29
Docimazia gastro -intestinală
Evidențiază prezenț a aerului în stomac și intenstine. Aerul patrunde în tubul digestiv o
data cu instalarea respirației și a deglutiției. În cazul în care cadavrul se află în putrefacț ie
proba nu are valoare.
Tehnica docimaz iei gasto -intestinală :
Se extrage tubul digestiv în intregime , închis în ambele capete după efectuarea unei
ligaturi la nivelul cardi ei, pilorului, intestinului subț ire, înainte a ampulei ilio -cecale și în
porțiunea terminal ă a colonului, și se scufundă intr-un recipient cu apa. Dacă nou-născutul s -a
născut viu , ii va pătrunde progresiv aer in tubul digestiv , iar puncționarea lui î n diferite zone
va duc e la aparitia unor bule de aer î n apa. Prin această metodă vom putea aproxima și
perioada de supravieț uire știind ca aerul va patrunde î n stomac in circa 15 mi nute după
nastere, î n duoden î n circa 30 de minute, la nivelu l cecului în aproximativ 6 ore și la nivelul
rectului î n aprox imativ 24 de ore.
2.2.2.5 Durata vieții extrauterine
Are importanță judiciară deoarece omorâ rea copilului dupa expirare a perioadei de
nou-născut caracte irzează omuciderea și nu beneficiază de circumstanțe atenuante ale
omorului ca î n cazul pruncuc iderii. Stabilirea duratei vieții extrauterine se face după
modificările pielii, ale cordonului și ale plăgii ombilicale, după varietățile fiziologice ale
greutății după naș tere, indicațiile ce ne dau și evoluția bazei serosanguine, închiderea
orificiului Botall și aductului a rterial , progresiunea aerului în tubul digestiv și eliminarea
meconiului.
Aspectul tegumentelor
Imediat după naștere pilea este de culoare roșie aprinsă, catifelată, netedă, acoperită la
pliuri și în regiuna dorsală cu vernix caseosa. Pe su prafaț a pielii se mai gasesc urme de sânge
și de meconium.Începand cu cea de a doua zi după naș tere sebumul se usucă ș i se detasează.
De asemenea, începand cu primele zile de viață extrauterină începe ș i descuama rea stratului
cornos al pielii î n lambouri m ari sau mici. Procesul poate dura 1 -2 săptămân i.
Tegumentele nou -născuților au o structură fragilă, subțire, lipsită de păr.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
30
Modifică rile cordonului ombilical
Cordonul ombilical este format dintr -un țesut conjunctiv mucos, acope rit de un
ectoderm stratifi cat și de amnios. După î ntreruperea circulaț iei feto -materne, cordonul
ombilical cade. Involuț ia cordonului ombilical se face î n trei fa ze: de mumifiere, de formare a
șanțului ,de determinare omniocutanat ă și de cădere. După căderea sa va rămâne o plagă
granulată care se epidermizează ulterior. Involuț ia cordonului ombilical duce la transformarea
venelor ombilicale î n ligamen te rotunde și a arterelor ombilicale î n ligament vezicale.
Mumifierea cordonului ombilical se produce în primele 2 -6 zile după nașter e și este
determinată de lipsa irigației sanguine proprii ș i a lichidului amiotic care avea rol nutritiv ș i
protector. Cicatrizarea plăgii se termină în 3 -4 săptămâni. Mumificarea și că derea cordonului
se poate petrece și la un cadavru, însă șanțul de demar cație și cicatricea ombilicală sunt
fenomene vitale.
Modifică ri la nivelul capului
În prezentăriile craniene, prin î ncalecarea oasel or apare capul succedaneum, a că rei
durată poate fi d e cateva ore, bosa sero -sanguină, care dispare de reulă peste 2 -3 zile, un
infiltrat serohematic al țesutului ce lular su bcutanat cu localizare variabilă care persistă circa
2-4 săptămâni, uneori ș i mai mult; se prezinta o tumefacț ie păstoasă ce nu respectă suturile.
Aici apar plăgile mai rar datorită elasticității planului os os subiacent. Leziunile cranio –
cerebrale se întalnesc și în cazuile î n care copilul a fos t lovit de corpuri dure sau strâns de
picioare ș i lovit.

Modifică rile aparatului cardio -vascular
Au loc la nivelul vaselor mari ș i a cordonului . Închiderea canalului intera rterial are loc
dupa 21 -28 de zile, iar a orificiului interaterial peste 14 zile după naș tere.
Modificarile tubului digestiv
Elementele valoroase pentru viaț a extrauterină sunt :prezenta aerului în stomac și
intestine, prezența laptelui în stomac, ab sența meconiului.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
31
La primele inspirații o parte din aer este inghițit și ajunge î n stomac, car e dupa 15 -20
de minute ajunge în jejun, iar î n cel mult 12 ore este a erat și colonul în întregime. Meconiul se
elimina î n 2-3 zile.
Vladimir Belis îm parte posibilitățile de apreciere a duratei vieții extrauterine în două
categorii: supraviețuirea până la 24 de ore și supraviețuirea peste 24 de ore de la naș tere.
 Supravietuirea până la 24 de ore
a) Prezența sangelui pe corp și a semnelor nașt erii recente c onstituite indic i orientativi
b) Prezețta unor zone î ntinse de atelectazie fiziologică la baza plămânilor și
paravertebral, la un nou -născut cu maturație completă denot ă o supraviețuire de până
la o zi.
c) Proba Breslau oferă posibilitatea supravieț uriri de ord inal minutelor și al orelor, până
la 24 de ore.
d) Cercetarea microscopică a inelului amnio -cutanat este obligatorie, intrucât apariția
infiltraț iei leucocitare permite estimarea supraviețuirii de cateva ore, dacă lizereul
rosietic de demarcație nu se contur ează macroscopic ș i stereoscopic.
La nivelul liniei amnio -cutanate are loc un proces de necroză aseptică, cu apariția
șantului care duce la sectionarea arterelor ș i a venei ombilicate și a tesuturilor din jur
urmată de căderea bontuui ombilical, între a 5 – a și a 10 -a zi. Cicatrizarea suprafeței,
urmată de î nfundarea acestei zone, se face de la p eriferie spre centru, prin reacț ia
vaselor ombilicale fibrozate. Cicatrizarea este terminat ă în 3-4 săptămâ ni.

 Supravieț uirea peste 24 de ore
a) Prezența inelului de demarcație amnio -cutanat sub formă de burelet roșu denotă
supraviețuirea de peste 24 de ore . Mumifierea ș i desprin derea cordonului poate
interveni dupa 4 -5 zile , iar plaga ombilicală se vindecă în 3 săptămâ ni.
b) Câteva zile după naștere pielea este roși e, după care se produce o descuamare
furfuracee.
c) Orificiul botal se închide în 2 săptămâ ni
d) În câ teva zile, noi apreciem de fapt ca la două săptămâ ni , ventricolul st âng
depășeșe î n grosime pe cel drept.
e) Suctul arterial se închide complet în aproximativ 4 -6 săptămâ ni
f) Eliminarea completă a meconiului se produce î n 2-3 zile.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
32

Stabilirea cauzei decesului î n pruncucidere relevă că, la riscurile de indiferență sau abandon al
nou-născutului, ca într -o sarcină nedorită, se adaugă lipsta îngrijir ilor sau agresiunile , care au
făcut din omorârea nou –născutului una din cele mai monstruase infractiuni. Dacă
pruncuciderea din timpul travaliului s -ar putea produce prin sufocare in voluntară, consecutivă
complică rii accidetale î ntre coap se la o naștere neasistată, secț ionare a gâtului imediat după
degaj area capului exclude moartea nou -născutului prin cauze legate de naștere și atestă
omorul. Totuși, în situția altor violenț e de tipul asfixiilor mecanice, traumatismele cranio –
cerebrale vor fi multiple, cu fracturi craniene și l eziuni cerebarale în focar ș i nu difuze.
Stabilirea cauzei și naturii morții are o importanță deosebită dacă ținem seama de faptul că
natura și cauza morț ii repre zintă una din condiț iile indispensabile pentru existența infracț iunii
de pruncucidere. Trebuie luat în consideraț ie faptul ca un copil poate fi născut în termen ori
înainte , mort sau viu, mo artea survenind imediat dupa naștere , la câteva ore sau câ teva zile .
De asemenea, la naș tere femeia po ate beneficia sau nu de asistența medicală de speciali tate.
Decesul nou -născutu lui poate surveni intrauterin, în timpul nașterii sau după naștere.
Îndiferent de situație, moartea poate fi neviolentă , ca urmare a uno r afecț iuni din partea
organismului matern sau a organis mului nou -născutului și violent ă, consecutivă unor factori
externi.
2.2.2.6. Îngrijirile acordate nou -născutului
Pentru a supravietui, nou –născutul imediat după naștere are nevoie de î ngrijiri speciale:
 Dezobstruarea orificiilor și a căilor respiratorii de mucozități ș i resturile de
membrane c are pot petrurba instalarea respiraț iei
 Secționarea ș i ligaturarea cordonului ombilical
 Spălarea tegumentelor cu apa caldă
 Alimentarea cu ceai , iar după 24 de ore cu lapte
 Prevenirea pierderilor de caldură prin îmbrăcăminte și temperatura optimă a
mediului ambiant.
Expertiza medico -legală va stabili dacă aceste î ngrijir i au fost sau nu acordate nou –
născutului.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
33
2.2.2.7 Cauza, felul morții ș i mijloacele de pruncucidere.
Lamurirea acestei problem e are o importanță deosebită daca ținem seama de faptul că
natura ș i cauza morții reprezită una din condiț iile indispensabile pentru existența infracț iunii
de pruncucidere.
Moartea intrauterin a fă tului poate fi determinată de boli ale mamei, fatului si placentei
Cauzele morț ii patologice:
 Boli ale mamei :cardiop atii, boli ale sângelui, afecțiuni hepatice ș i renale diabetul
zaharat , dizgravidii tardive, intoxicaț ii etc.
 Boli ale fătului : malformații congenitale, infecț ii intrauterine, boala hemolitică a nou –
născutului
 Boli ale membranelor:placenta previa, oligo s au hidramniosul
Moartea violentă apare î n traumatismele abdominale puternic e suferite de mama sau
intervenț ii chirurgicale pe uter.
Moartea intrauterină se recunoaște după o serie de procese de putrefacți e care sunt mai
accentuate în lunile tâ rzii de sarci nă. În primele două luni embrionul se resoarbe. Î n luna a III –
IV -a embrionul se mumifică și mai rar se macerează prin autoanaliză.Nu rareori, în primele
două luni disoluția totală lasă aspectul unui ou clar, intr-o membrană, sau î n luna a III a, a V –
a, se constată un depozit cremos cu ratatinarea fătului ce ia aspectul de turtă dulce sau de
conservare î n alcool. Dupa luna a V -a se produce r emolirea viscerelor , transformând fătul
într-o magma gelanitiformă . Alteori se adaugă fenomene de putrefacție ga zoasă specifică. În
aceste ultime situații modificările fătului mort î n uter se recunosc ca fiind un proce s de
macerare ce poate fi :
a) De gradul I , cu epider m albicios, moale, care se cojeș te
b) De gradul II , cu ve zicule ce se decoliază în lambouri și atestă moartea sa de 1 -3 zile
c) De gradul III cu hemoliza și imbibarea țesuturilor cu pigmenț i sanguini, ce le da o
culoare cafenie
Când legăturile osoase slabesc și cavitățile corpului formează pungi mobile, fluctuente,
atunci se estimează că moar tea în uter s -a produs de 2 -4 săptămâni. Aceste modificări se
explică prin procese autolitice numite și necroze de colacvare. Mai rar fătul se mumifică luând
aspect papiraceu și exceptional se pietrifică .

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
34
Dacă după moartea intrauterină a fătului membranele răman intacte, acestea pot fi reținute
în ute r de la 15 la 60 de zile, timp în care se produce macerarea fătului, rezultand aș a numitul
“foietus sanghinolentu s” , caracterizat prin piele zbârcita, roșie maronie, detașare cu usurință a
epidermului, sâ nge hemolizat, iar d upa dispariț ia pi gmentului hematic, cadavrul capătă o
culoare alb cenuș ie.
Oasele craniului se desfac și capul apare ca o punga plină cu oase. Ma cerarea care est e un
proces aseptic, se deosebește de putrefacti e prin lipsa mirosului ș i a gazelor.
După luna a VII -a , în ultima perioadă a gravidităț ii, traumatismele abdom inale puternice
pot precipita nașterea prin stările de șoc traumatic, sau/ș i hemoragic, pe care le declanșează.
Aceeste vă tămări pot fi intenț ionate sau/și din culpa î n cadrul unor accidente d e circulație,
muncă , etc. Decesul se poate produc e intrauterin prin hipoxie consecutivă unei dezlipiri
traumatice de placentă, hematon compresiv î n structurile cordonului ombilical, cu diminuarea
sau/ ș i suspendar ea perfuziei sanguine a fătului, rupturi traumatice uterine, etc.
Otrăvirile intenționale sau /ș i accidentale ale gravidei po t determina decesul intrauterin al
fătului .
Factor i fizici :Hipertemia consecutivă a expunerii exagerate la soare cu declanș area unei
stări de șoc termic, arsurile întinse p rin flacără sau lichide fierbinț i; barotraumele, boala de
iradiere, constituie numai caț iva din facto rii care pod produce deceseul fătului intrauterin ,
chiar dacă femeia supraviețuiște. Moartea violentă a fă tului intrauterin se poate obține și prin
injectar ea intraamiotică de substante chimice , de lichide hipert onice cu clorura de sodium
sau/și glucoză .
O problemă medico -legală dificilă o constituie nașterea unui făt mort, ca urmare a acț iunii
directe a acestor factori, fiind necesar d e realizat diagnosticu l diferenț ial cu cauzele patol ogice
ale decesului intrauterin. Afirmare a decesului viol ent intrauterin trebuie retinut numai în
situații extrem de obiective , când raportul de cauzabilitate nu poate fi contestat.
Este necesară de asemenea diferenț ierea trau matismelor active de cele intempest iv
obstreticale, cum ar fi puncț ii intrauterine, introducerea unui histerometru, etc.
Se recomandă examinări extrem de riguroase a mamei, eventual prin internare î n spi tal.
Aprecierea pe cât posibilă a gravităț ii leziunil or co nsecutive factorilor de violentă. În trauma

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
35
mecanică î ntinderea leziunilor externe, profunzimea hematoamelor, eventuale probe de
laborator, permit estimarea ș ocului traumatic extern contuziv. (STEC)
Ecografic se pot dece la hematoame abdominale, rupturi uterine, dezlipiri de placentă etc.
Autop sia nou -născutului decedat intrauterin care deși este foarte bine protejat în abdomenul
mamei poate evidenț ia leziuni traumatice.
Chiar de s -a ajuns î n lunile VI I- IX de viață în cavitatea uterină moartea vioentă a fătului,
indiferent că se datoreaze unui act intentionat sau din culpă, nu beneficiază de o încadrare
juridică specială , se poate face prin asimiliare cu prevederile legii ,privind î ntreruperea
sarcinii. În acest sens ar fi necesară o propunere legeferend ă. Retenția fătului mort intrauterin
în lunile mari de sarcină cu membrane intacte in mod obiș nuit durează 15 zile, alte ori și 2
luni, alte ori depunerea de c alciu il transfor mă în litopedion.
Moartea fătului in timpul naș terii -decesul intrauterin se poa te datora unor factori de
violenț ă sau unor fact ori patologici. Moartea vioelntă este consecutivă acțiunii unor factori
externi ,mecanic i, fizici, chimici, care pot acț iona asup ra organi smului matern în ultima
perioadă a gravidității, în timpul naș terii, precum și asupra nou -născutului. Moartea de natură
violentă î n timpul trava luiului se poate datora comprimării capului î ntre coapse, na șteri cu
valve direct in apă, secționării gâ tului dupa degajarea capului etc.
Moartea accidentală prin acț iunea mecanică a travaliul ui aupra capului duce la tulburări
ale circulației intracraniene, îndeosebi î n traumatismele b rutale cu hiperemii, hemoragii în
substanța cerebrală , hemoragii ventricular e sau rupturi meningeane. Lipsa osificării oaselor
craniene și existența fr ontanelelor, reprezintă factori de modelare care fac fracturile legate de
travaliu să fie mai fregvente pe oasele frontale și la imaturi.
Moart ea fătului poate fi determinată și de distociile de cauză maternal ă ,cum sunt :viciil e
de bazin, ostemalacia, de formă rile articulare pelvine, c oxofemurale, anomaliile contracții lor
uterine prin fibroame, tumori uteri ne sau de vecină tate, mallformaț ii ale uterului ori vagina le,
rigiditatea colului, infec țile, rupturile uterine etc.
Distociile fetale prin făt volumin os, edem fetal, hidrotorax , tumori fetale, procidența unui
membru, nașterea în prezentație pelvină , pot determina asfixia intranatală a fă tului.
Traumatismul obstre tical poate provoca moartea nou -născutului în timpul nașterii și are
drept cauze : leziuni provocate în timp ce fătul străbate filiera pelvigen itală dură ș i moale;

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
36
leziuni provocate prin intervenț iile ob streticale cu scopul de a extrage fătul, leziuni provocate
în timpul unui nașteri precipitate ș i leziuni provocate prin a utoasistență .
Aceste t raumatisme pot fi uș or confund ate cu cele produse prin pruncucidere; motiv pentru
care expertul medico -legal trebuie să le cu noască și să le deosebească .
Traumatismul obsterital al nou -născutului poate fi clasificat î n trei categorii de leziuni :
 Leziuni ale s istemului osteomuscular: rupturi cu hemoragie sternocleidomastoidiană ,
fractura coastei 1, fractura clavicului, decolare epifiziara de humerus, fracturi de oase
lungi, decol are epifizială femur ș i tibie
 Leziuni craniocerebrale ș i ale sistemului nervos periferic: bosa sero sanguină ,
cefahematomul extern, hematomul epidural, leziuni ale oasel or craniene, hemoragie
subdurală , ruptura cortului cerebelos cu hemoragie supra ș i infr atetorală, hemoragie
intracerebrală , ruptură de plex bra hial.
 Leziuni ale org anelor interne: hema tom subcapsular hepatic, rupturi splină , hemoatom
suprarenalian

Moartea patologică î n perioada perinat ală prelungită
Între suferinteț e intrauterine, intranatale și din perioada neonatală , din punct d e vedere
fiziopatologic , există în majoritatea cazuri lor o legatură intrisecă. O bună parte din suferințele
intrauterine patologice și/sau disfuncț ionale, cum ar fi cele consecutive incidențelor nașt erii ,
se continua sau se declanșeaza abia după naș tere. Aceste considerențe motivează tr atarea
subiectului începând cu lun a a VII -a si până la 28 -30 de zile după naș tere.
În perioada perinatală prelungită moartea patologică poate fi provocată de :
 Incompatibilităț ile sanguine materno fetale prin izoimunizare , declanșează naș teri
premature , mortinatalitatea tardivă cu anasarcă și respectiv boală hemolitică .
 Embriopatiile consecutive factorilor teratogeni ereditari s au a celor de mediu
intrauterin. Acești factori determină malformatii c are grevează morbilitatea sau/ ș i
mortalitatea perinatală .

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
37
 Hipoxiile cornice consecutiv e unor boli ale mamei cum sunt cardi opatiile,
pneumopatiile neinfecțioase sau/ș i hipoxiile feta le prin sindroame de insuficiență
placentară , pot determina declanșarea respiraț iilor intrauterine cu aspirare masivă de
lichid a mniotic, obstacol care nu permite instalarea eficientă a respiraț iei extrauterine,
Factorii amintiți stau ș i la baza sindromului neuro vascular, din perioada neonatală.
Suferinț ele dismetabolice ale mamei cum ar fi diabetul , dizgr avidiile, eclampsia,
insuf icienț ele renale preexistente sarcinii și alte asemenea, antrenează tulbură ri
meta bolice nutritive, care determină naș terea un or feți prematuri sau/ ș i dismaturi.
 Factorii infecțioși sunt multipli, printre cei mai frecventi se situeaza gripa, hepatita
epidermic a, toxoplasmoza, boala herpetică , tuberculoza, HD3, etc.
 Traum atismele mecanice obstreticale din timpul naș terii , pot d e asemenea produce,
așa cum am vă zut, leziuni grave meningo -cerebrale cu deces intranatal sau post -natal.
 Factori iatrogenic i cum sunt medicamentele cu efecte secundare, administrate î n
timpul gravidității, pot determina stări toxice la făt sau suferinț e placentare. Distociile
“fabricate” prin supradozare medicamentoasă , manevrele intempestiv e manual sau
instrumentele sau/ș i reanim atologi ce constituie factori iatrogeni cu risc vi tal pentru făt
și nou -născut.
Moartea postnatală (după naș tere )
Moartea nou nă scutului su rvenit post natal poate avea atăt cauze patologice cât ș i violente,
accidentale sau comisive.
1. Cauze patologice
Cele mai intâlnite cauze de moarte patologică sunt : malformațiile congentiale,
malformaț iile cardiac e, fistula traheo -esofagiană , herniile , eventrația ombilicală,
stenoza, atrexia esofagiană , ocluziile atrezice intestinale , malformaț ii ale aparatului
respirat or și cardiovascular, incompatibilita tea RH, sindromul hemoragic, stările
septicemice, pneumoniile ș i bronhop neumoniile cu debut intrauterin , virozele
hiper toxice hemoragice,sindromul morț ii subite ș i inexplicabile a sugarului.
2. Cauze violente accidentale
Moartea violentă accidental ă a nou -născutului recunoaș te mai multe cauze : asfixia,
abstruarea orifcii lor cu lichid amniotic , rupturi viscerale produse în timpul naș terii cu
precădere la premature. A lte cauze a unui astfel de deces po t fi traumatismele prin
accidente diverse , accidente hemoragice, intoxica ții accidentale.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
38
Cel mai des moartea violentă accidental ă se produce în cazul nașterii precipitate ,
întalnită aproximativ în 1% din totalul de nașteri. Că derea copilu lui pe sol, dușumea,
etc.,intr -o astfel de naștere, este fregvent invocată de primipare, deoarece , acestea nu
cunosc suficient fenomenele nașterii, deși în realitate nașterea rapidă se întalnește mai
frecvent la multipare, când expulzia precipitată se va asocia si cu ruptura cordonului
ombilical , de obicei la 1/3 . Ruperea cordonului nu este î nsa un argument valabil
pentru nașterile precipitate deoarece în cazul î n care este scurt se poate rupe și în
nașterile normale. Pentru a admite o na ștere percipitată ne orientă m dupa lips a
durerilo r prealabile, existența unui bazin larg ș i a unui canal moale dilatabil, ca la
multipare, a unui făt unic, în prezentația craniană, a unei nașteri cu contracț ii uterine
vii confundate de obicei cu actul defecatiei cât ș i ruperea cordonului aproap e de
ombi lic sau chiar dezinserția sa. Ne ajută , în plus, eliminarea fătului o data cu
placenta și absenț a rupturilor de perineu. Ne va mai orienta în plus în acest sens ș i
lipsa bo sei serosanguinolente , precum ș i aspectul gelatinos al c ordonului în cazul
nașteri lor precipitate î n w.c –uri . Un cordon mumifiat, chiar ligaturat , la un copil
găsit î n w.c. a pleda t pentru o simulare și va trăda viața extrauterină în condiț ii chiar
asistante. Aceste date se vor col abora atent cu lipsa de experienț a maternal ă în fiecare
caz analizat.
Producerea fisu rilor paselor craniene este dată în principal de nașterea precipitată, î n
schimb fracturile mari cu bos a sero sanguinolent ă , cu bazinul îngust și ruperea
perineului pledează pentru pruncucidere violentă .
În practica medic o-legală se cunoaște și nașterea copilului după moartea mamei,
nașterea datorită persistenț ei contracțiilor uterine, rigidității precoce a uterului sau
elimină rii unui nou -născut mort prin presiunea gaz elor abdom inale de putrefacție .
Obiceiul de a consuma alcool în timpul naș terii pentru ameliorarea durerilor , dar mai ales
ulterior , existând credința că sporește secreția lactată , poate determina decesului nou –
născutuli . În practică am stabilit câ teva cazuri la care determinarea alcoolului în sângele
sugarilor a stabilit valori i ntre 0,50 -1,50 la mie. Un studiu experimental pe un lot de 30 de
mame , la care sugarii erau suspendaț i temporar de la san, a permi s aprecieri privind pasajul
alcoolului prin laptele matern .

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
39
Sindroamele tonato -generatoare consecu tive intoxicațiilor etanolice în perioada neonatală sunt
urmatoarele :
 Intoxicație etanolică moderată cu sindrom tip Mendelson
 Sindromul ton ato-generator concurator consecutiv unei boli la care se asociază
intox icația etanolică
 Intoxicaț ia etanolică cu ele mente de tip SIDS
 Decesul sugarului în coma etanolică poate fi mai degrabă ca urmare a administră rii
directe a etanolului
3. Cauze violente omisive sau comisive
Moartea violentă a nou -născutului se poate face î n mo d omisiv sau î n mod comisiv.
Pruncu ciderea om isivă (pasivă) este să vârșită prin neacordarea îngrijirilor necesare
nou-născutului de catre mama. Î n astfe l de cazuri, mama omite î n mod intenționat sau
involuntar să lege cordonul ombilical,să dezobstruieze orifici ile și căile respiratorii , să î nfeșe
și să hrănească nou -născutul.
Abandonarea sugarului î n medii neprielnice (temperaturi scă zute sau foarte ridicate)
reprezintă o alta cauza de pruncucidere omisiva.
Practica judiciară ș i literatura medico -legală scot î n evidența diverse metode de săvâ rșire a
infracț iunii prin acte comisive:
 Asfixia mecanică sub multiplele ei forme
 Sufocarea prin astuparea orificiilor respiratorii externe
 Compresia toraco -abdominală
 Obstruarea faringelui
 Introducerea nou -născutului î n saci de plastic sau alte locuri lip site de aer
 Ștrangularea cu mâna sau cu lanț ul
 Înecarea
 Lovirea capului nou -născutului cu obiecte contondente
 Producerea de plăgi cu instrumente ascuțit e sau despică toare
 Prin agenti fizici ș i chimici

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
40
CAPITOLUL III : EXPERTIZA MEDICO -LEGALĂ A MAMEI

Bazele teoretice ale expert izei psihiatrice sunt complexe și legate de cercetarea clinică,
examinările paraclinice, investigaț iile biogenetice, î ntreruperea ne urofiziologică, cercetarea
sociologică .
Dupa cum s -a ară tat, ascunderea sarcinii nu constituie eleme nt decisiv pentru înlă turarea stă rii
de tulburare pricinuită de naștere, iar factorii acumulaț i succe siv pe parcursul sarcinii pot să
agraveze star ea mamei în momentul nașterii. Se impune deci, î n acest caz ș i avizul unui
specialist psiholog.
Comportamentu l femeii va putea f i apreciat prin cercetarea cu atenț ie a a ntecedentelor
patologice, evoluției sarcinii, constituției somato -psihice, condiț iilor în care a avut loc
nașterea.

3.1.Stabilirea semnelor naș terii

Când mama nu este cunoscută se va r ecurge la depistarea sa medicală prin examene
extinse prvind con statarea semnelor recente de naș tere sau a semnelor tardive de naș tere.
Semnele de naș tere se vor stabili prin examen clinic general, ginec ologic, examen de
laborator. Prin aceste examinări se pot cons tata transformările morfo -fiziologice suferite de
organism în timpul nașterii ș i eventual, depistarea unor urme de violență pe abdomen, organe
genitale.
3.1.1 Examenul general
Constatarea medico –legală asupra mamei sau presupusei pruncucigașe se dispune î n
scopul stabilirii semnelor de naștere precum și pentru aprecierea tulburărilor pricinuite de
naștere. Î n acest sens se va preciza dacă femeia supusă examinării medico -legale prezintă

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
41
semnele nașt erii, recente sau vechi, datele care dovedesc nașterea rec entă ,
modifică rile la nivelul organelor genital e și ale uterului, rupturi de perineu, aspectul lobilor,
prezența ș i caracteristic ile secreției lactate, precum și existența în regiunea abdominală sau pe
organele genitale.
În cazul în care se invocă pierder ea cunoș tintei ori producer ea unei hemoragii
puternice după naș tere, se va solicita stabilirea cauzelor acestor stări. Totodată tulburările
psihice ale mamei se stabilesc prin examen psihic si psihologic.
3.1.2 Examinarea organelor genitale
Pe baza invol uției uterului se stabilește diagnosticul de naștere recentă “După naș tere
fundul uterului este la jumătatea distanței ombilic -simfiză ,iar la 24 de ore de la nașt ere, la 2
laturi de deget peste această jumătate. Urmează o scădere zilnică cu un deget , ast fel că la
două săptamă ni dispa re micul bazin, iar intre 4 -6 săptămâni să se refacă endometrul . În
același scop ne ajuta și evoluția lobilor care î n primele 4 zile a u aspect sanguinolent , fluid,
între a 4 – a și a 12 –a zi au aspect sanguinolent -brun ș i între zilele 12 -24 este seros. ”
Evol uția lobiilor este modificată de prezenț a restur ilor placentare , fiind necesară efectuarea
unui chiuretaj care va confirma sarcina.
Examenul organelor genital e poate evidenția pe lângă edemul valvar și fisuri de perineu,
rupture perineale de diverse grade , rupturi ale peretelui vaginal , rupturile colului uterin.
3.1.3 EXAMENE DE LABORATOR
În examenul de laborto r se va putea confirma locul nașterii prin urmele de sâ nge
uman, de meconium, laguno, lichid amniotic, pete de lapte sau colostru la locul a fi su spectat
de naștere, mai ales în naș terile neasistate sau ampiric asistate.
 Sângele u man- pentru a putea fi depistată mama se recurge la stabilirea unor
concordanț e genetice prin cercet area grupelor sanguine la nou -năcut ș i mama
prezum ativă sau prin cercetarea AND -ului.
 Petele de meconi u. Acestea sunt formate din conț inutul intenstinului fetal. .
Microscopic sunt pete de mărimi variabile, de culoare verde î nchis.
Macroscopic au un aspect caracteristic, coținând ce lule epitel iale intestinale
galben -verzui, cristale de colesterină și pică turi de gră sime. Uneori meconiu se
găseș te amestecat cu lichidul amniotic .

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
42
Examenul petelor de meconi um se poate face chimic –evidenț ierea fosfa tazei
acide sau prin reacț ii cu seruri precipit ante , obț iunute prin imunizarea iepurilor
cu mec onium uman. Prin metoda absorbț ei se pot de termina antigenele de grup
ABO î n meconium la persoanele secretoare.
 Lichidul amniotic – Petele de lichid amniotic, analizat e microscopic au o
culoare cenușiu -galbu ie și contur definit. Elementele figu rante caracterisitice
sunt : celule epit eliale amniotice, resturi de verix case osa, fire de lunago,
leucocite și corpuscul i de meconiu.
Identificarea acestora se face at ât în preparate native cât și în cele colorate
Aparența de grup a lichidului amniotic la secretori s e determina prin metoda
Hozler și corespunde antigenelor fătului ș i nu celor ale mamei.
 Pete de lapte și de colostru – Secreția de colostru prezentă î n prim ele zile după
naștere se verifică cu ușurință prin faptul că se coagulează la fierbere din cauza
continutului bogat de proteine. Microscopic , se gă sesc corpusculi muriformi
care indică o naștere recentă în jur de 3 -4 zile sau nașterea unui prematur .
Secreția lactată se instaleaza la 3 -4 zile dupa naș terea la termen. Culoarea
intens roșiatică a petelor de lapte col orate cu Scharlach ne permite să afirmăm
ca nașterea s -a produs la termen și datează de aproximativ 4 zile . Atât petele
de lapte cât ș i cele de clostru sunt fluorescente î n lumina ultraviolet ă.
 Unele probe de labo rator pot fi utile în perioada de lehuzie ș i permit aprecierea
efecte lor secundare ale unor complicaț ii obstreticale c um ar fi hemoragiile
severe, stă rile septice etc.Confirmarea unor stări de anemie severă permite
prezumț ii privind inst alarea unui soc hemoragic, situație î n care poate fi
acceptată imposibilitatea acordării îngrijirilor necesare nou -născutului imediat
după naș tere .

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
43
3.2 Determinarea tulbură rilor pricinuite de naș tere
Se ș tie că în procesul nașterii pot apărea unele stări psiho -fiziologice an ormale,
determinate de actul nașterii , stări care fară a provoca tulburări de conștiinț a ce ar duce
abolirea discernământului sunt capabile să explice conduit a deviantă a femeii, imediat după
naștere. Determinarea existenței rea le a unei tulbură ri provocate de o asemenea stare
psihofiziologică post-partum, este de fapt o problemă de specialitate , care se stabilește prin
aportul medicilor î n cad rul unei expertize medico -legală psihiatrică .
Bazele teoretice ale expert izei psihiatr ice sunt complexe și legate de cercetarea clinică ,
examinarile paraclinice, investigațiile biogenetice, interpretarea neurofiziologică, cercetarea
sociologică .
3.2.1 Cercetarea clinic ă
Scopul cercetă rii clinice este supr inderea simptomatologiei inițiale p rintr-o observație
dinamică complexă de urgență , reconstituind antecedentele p atologice al e subiectului,
elemente motivaționale ș i analiza atitudinii ul terioare. Un alt scop al cercetării este excluderea
simulă rii pr in aprofundarea medico -biologică și psih ologică .
3.2.2 Investigaț iile biogenetice
Exame nul dermatoglifelor cu structuri transmisibile ereditar are un rol important
pentru stabilirea autoarei infracț iunii de pruncu cidere. Examenul dermatologic dă posibilitatea
stabilirii cuplului procreator al vi ctimei.
Investigațiile biogenetice se înregistrează tot mai mult î n cercetarea structurii personalităț ii
pornind de la idea ca in etiologi a tulburarilor psihice intervine ș i factorul ereditar .
3.2.3 Examină ri paraclince
Diagonisticul clinic și de recons tituire a circumstanțelor bio -psiho -sociologice câ t mai
apropiate de momentul comiteri i faptei sunt date de investigațiile paraclinice, avâ nd rolul
principal de obiectivare ș i probare.
3.2.4 Expertiza psiho -legală
Necesitatea acestei interpretă ri duce la explicarea cauzabilității manifestă rilor agresi ve
materne de comportament cu ră sunet antisocial,legate de condiț iile biopsihopatologice. Astf el
se poate explica orientarea și heteroagresivitatea decompensării comportamentale ale femeii
în perioada gestaț ională și puerperală .

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
44
Actul de expertiză se elaborează după observație clinică, în timpul spitalizării, când
acesta a avut loc și î n baza antecedentelor medicale,penal e,anchetei sociale din dosarul în
cauză ,cat și mobilul ș i modul de comitere a faptei antis ociale. Ancheta socială este
obligatorie și trebuie detaliată cu date referitoare la vârsta femeii , starea civilă, gradul de
pregatire profesională, locul de muncă, relațiile cu soț ul.
3.2.5 Cercetarea sociologica
Cercetarea sociologică contribuie la rez olvarea dublului rol al exper tizei : de precizare
a cauzalității și de orientare a măsurilor de provenire ș i tratare a infractoarei. Ea servește în
primul râ nd recon stituirea structurii personalităț ii deligven te și modul în care s -a încadrat î n
mediul soci al.
3.2.6 Starea psihică a mamei
Prin tulbură rile pricinuite de naștere nu se întelege tulburarea firească care însoțește
nașterea și nici t ulburarea creată mamei care nu își doreș te copilul . Este vorba de o tu lburare
anormală, consecutivă nașterii, nefir ească , provocată de diverș i factori nociv i, de
exemplu:psihoza puerperală clasică, psihoza maniac -depresivă, tu lburări schizofreniforme,
infec ți, anemii, carențe endocrine episodice care acț ionează apoi prin ef ectele lor asupra stă rii
de imputabilitate a f emeii lehuze pe care o diminuează , făcând să scadă controlul conștiinț ei
asupra conduitei personale, până la limita iresponsabilităț ii.
În ceea ce privește tulbură rile psihice acestea se pot prezenta sub mai multe forme:
stări confuzionale, stări de anxi etate, stări derilante . În consecința ajunge la concluzia ca
trebuie să scape de fătul pe care nu și l -a dorit , de cele mai multe ori mama încearcă să se
sinucidă după ce a omorâ t sau abandonat copilul. Aceste s tări fac parte din tabloul tulbură rilor
psihice ale perioadei post -partum care ține până la 42 de zile.
Manifestă ri clinice ale post -partumului precoce au de obicei debut brusc și pot fi grupate î n
a) stări psihotice afective -pot fi precedate de o stare confuzion ală sau delirantă și cu
debut că tre sfârș itul postpart umului precoce, prelungindu -se în postpartumul tardiv. Stările
depresive se instalează treptat , cu inhibiț ie, ine rție psihomotorie, durere morală .Pe fundalul
timic negativ apar idei d elirante cu conținut focalizat asupra maternității ș i procesului de
conceptie
b) stările confuzionale debutează fără perioada premonitorie , în absența unor
simptomatologii infecțioase. Pot fi ușoare sau grave. Î n general , este vorba de o stare

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
45
comfuzo -onirică cu tonalitate anxioasă -bolnavă traieș te o suita de scene triste, funebre,
exprimâ nd o stare de anxietate ca re este de intensitate variabilă, de la perplexitate până la
teroare. Mecanismul de producer e al acestor stă ri pare a fi dezechilibrul hidroelectrolitic .
Evoluția este în general bună , iar progno sticul favorabil.
c) Stările delirante -Debutează prin fenomene de depersonalizare , pe acest fundal apar
idei deli rante, slab structurate, cu conținut de pesecuție, prejudiciu, negaț ie.
d) stările schizofreniforme -apar î n fundalul postpartumulu i precoce, a proximativ la 4 –
6 săptămâni de la naștere, pot fi precedate de stări delirante, î n care se produce organizarea
ideilor delirante, conduit a se modifică în sens autist prezentâ nd rigiditate, r ăceală afectivă ,
impulsivitate, agresivitate.Ideile deliran te pred ominante sunt de persecuț ie,de gelozie,
hipocondriace.
Manifestă ri clinice ale postpartum ului tardive –sunt mult mai rare decăt cele din postpartumul
precoce ș i legat de intensitatea manifes tărilor se pot subîmparti î n :
o Tulburări de intensitate psihotică –pot îmbraca doua aspecte depresive și
schizofreniforme, în general rar ș i neacceptate unanim.
o Tulburări de intensitate nevrotică, sunt de obicei de coloratură depresivă : anxietate,
dezinteres pent ru copil, incapacităț i de a face fața exigentelor impuse de îngrijirea
copilului.
Post-partum blues – este un fenomen frecvent care est e considerat adesea ca trivial ș i pe care
mamele il asteaptă ca pe un ritual de trecere . Trebuie preci zat că post-partum “blues” nu este
o depresie și ca poate apărea oricând î n primele 10 zile post -patum. Acest post -patum blues
este caracteriza t printr -o labilitate a dispoziției , crize de plâns. Pe de alta parte există o
dispoziț ie de deprimare , caracte rizată de femei ca o scădere a moralului și nu ca o depresie.
Se întâlnesc s tări de iritabilitate, cefalee, tulbură ri de somn, anxietate.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
46
3.2.7 Psihologia actului infracțional
Psihologia actului infracțional reprezintă analiza actului infractional sub aspect
psihologic , în situația di n cent rul acestei analize a personaliăț ii autorului actelor antisociale și
a situației concrete de viață .
Mecani smul comportamentului criminal în pruncucidere dobândește unele
particularități specific a că ror cercetare merită o atenție deosebită. În acestă ordine de idei este
necesar a menționa ca orice deficiență , tulburare și boală psihică influențează î n mod direct
asupra comportamentului individului , generâ nd devieri de la normele de convețuire socială .
Femeilor ca re si -au omorâ t pruncii le sunt caract eristice , deseori, anxietatea ș i depresi a.
Anxietatea reprezintă o stare afectivă caracterizată prin sentimente de neliniș te, insecuritate,
frică, panică , asteptarea unui pericol. De regulă , apare ca reactive la o sta re de stres sau ale
tulbură rii patologice complexe. Deseori, p oate provoca dimi nuarea capacității de rezistentă a
individului, a randamentului intelectual, ducând la dereglări comportamentale și chiar la
conduit criminal .

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
47
CAPITOLUL IV : DIFICUL TĂȚI CE ÎMPIEDICĂ
REZOLVAREA CAZU RILOR DE PRUNCUCIDERE

4.1.Examenul medical ta rdiv al femeilor pruncucigaș e
Este unul din impedimentele rezolvă rii cazurilo r. Cu cat trece mai mult timp până la
examinarea mamei cu atât mai greu este să se dovedească faptul ca in fracțiunea săvârșită este
pruncucidere , deoarece dispar semnele de nașter e și nu mai poate fi apreciată starea de
tulburare pricinuită de naștere care are un c aracter tranzitoriu.
4.2.Necunoașterea condițiilor și circumstanțelor în care a avut loc naș terea
Este o aptă piedică în rezolvarea cauzei și în încadrarea juridică a faptei. Probatoriul
trebuie să cuprindă date obiective privind situațiile conflictuale preexistente naș terii care pot
amplifica dezechilibrul psihic al femeii și favorizează instalare a unor tendințe spontan
manifestate în timpul nașterii. Trebuie demonstrat ca actul de ucidere a fost eliberat pentru ca
pregatirea înainte de naș tere a u nor mijloace de suprimare a vieții nou -născutului, modifică
elementele necesare încadră rii faptei ca pruncucidere.
În pruncucidere, criminalitatea reală depașește cu aproape jum ătate criminalitatea
depistată, la care se adaugă și un numă r mic de fapte nejudecate datorită de cesului mamei.
Aeastă ineficienț ă în depistarea criminalității reale se explică prin usurința cu care poate fi
înlăturat cadavrul nou -născutului sau/și prin in stalarea rapidă a putrefacției, și imposibilitatea
de a stabili cu certitudine cazul decesului.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
48
4.3.Putrefacț ia
Autopsia ș i raportul de autopsie a nou-născutului sunt , fără îndoială, acte de mare
răspundere. De aceea, se recomandă ca autopsia să se f acă complet, indif erent de starea
victimei: putrefactivă , fragmente de cadavru. Autopsia trebuie să fie completată de examene
paraclinice :toxicologie, criminalistice, hematoserologice.
Putrefacț ia este o modifi care cadaverică distructivă de natură microbi ană, prin care
substanțele organice sunt descompuse în subtanțe anorganice.Modificările pe care le imprimă
cadavrului ,devin de regula, vizibile la 2 -3 zile post -mortem.La ex terior, primul semn al
putrefacț iei este reprez entat de pata verde de putrefacție. De regulă, aceasta apare pe abdomen
în dreapta. Se extinde cuprinzând abdomenul ș i baza toracelui. La exterior apar dungi
subcutanate, perivenoase, cafenii –violacee. Aceste dung i, dispuse î n special pe membru și în
jurul plăgilor, realizeaz ă în ansamblu așa zisa” circulaț ie postumă ”.
În prezența oxigenului fermentaț ia glucidelor duce la formarea de gaze de putrefacți e
care destin d stomacul, intestinele, scrotul, penisul. Abdomenul împinge î n sus diafragma,
comprimă co rdonul, pulmonii și determină pă trunde rea conținutului gastric în că ile
respiratorii sau scu rgerea lui la exterior prin gură și nas. Bulele de gaze și microbii stră bat
mucoasele digestive, pă trund în sânge ș i pe această cale î n tot corpul. Sub act iunea gazelor,
cadavrul se umflă, se desfigurea ză, abdomenul explodează .
Faza gazoasă este urmată de faza de lichifiere ș i topire a organ elor, care treptat se
transformă într -o magma negricioasă. Lichidele de putrefacție sunt absorbite de
îmbracaminte, sol, sicriu. Cartilajele laringeale și cele trahea le se separă intre ele, suturile
craniene se desfac, pă rtile scheletului se separa unele de altele. Distru gerea cadavrului este
completată de insect e necrofore, animale domestic e sau să lbatice.
4.4 C adavre dezmembrate sau fragmente de cadavre
La ca davrele dezmembrate ori aflate î ntr-un stadiu avansat de putrefacție, sistemul
osos prezintă o serie de caracteristici de mare valoare. Astfel mandibula prezintă pe fiecare
jumătate din alveolele dentare câ te un mugur e dentar și pereții inter -alveolari vizibili. C ând
părțile moi au dispărut în urma putrefacți ei lungimea oaseor indică maturitatea și nașterea la
termen, iar în raport cu configuraț ia terenului unde a fo st descoperit cadavrul se vor căuta ș i
alte categorii de urme :plantare, de încaltăminte, de natură vegetală , etc.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
49
Descoperirea unor cadavre dezmembrate ori a uno r fragmente de cadavre determină
dificultăți serioase în cercetare. Î n astfel de cazuri este necesar să se stabilească dacă
fragmentele aparț in ace luiaș corp, care este sexul și vârsta victimei , cauza posibilă a morț ii,
data la care a survenit.
Va trebui examinat cu maximă atenție fiecare fragment de cadavru în vederea identifică rii
, pentru descoperirea unor eventuale sem ne particulare. Vor fi cerce tate ambalajele în care au
fost găsite fragmen tele , interesâ nd eventualele urme sau caracteristici care să le ateste
provenienta. Se va stabili, de asemenea, modul in care au fost aduse, camuflate sau î ngropate.
Distanța ș i locurile î n care au fost impraș tiate. Nu vor fi neglijate urm ele pe care ace stea le
pot conț ine.
În astfel de cazuri, autopsia medico -legală este obligatorie, indiferent de starea î n care s -ar
afla cadavrul. Expertul medico -legist nu pote refuza efectuarea autopsiei pe motiv că un
cadavru se află în stare avansată de putrefacție, ca este distrus de animale, fragmentat sau
carbonizat . Examinarea resturilor de cenușă și a fragmentelor osoase restanțe permit stabilirea
originii organice a cenușii, sexul și vârsta. Î n astefl de cazuri , se recurge la examină ri
anatomice – comparative, r adiologice, histologice, spectrale.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
50
II. PARTEA SPECIALĂ

1. Material ș i metode
Această lucrare conț ine analiza rapoartelor întocmite de că tre specialiștii legiș ti de
constatare medico -legală pe durata a saptesprezece ani ,2000 -2017 , în cadr ul serviciului
medico -legal, Galați, în urma solicitării de către Serviciului Poliției Judiciare, Galați, s -a
constatat că î n ultimii zece ani au existat 29 de cazuri , asupra că rora pl ana suspi ciune de
pruncucidere, selectate din arhiva rețelei național e de Medicină Legală .
2. Obiective
Principa lele obiective ale acestei lucră ri sunt reprezentate de Expertiza Medico -Legală a
cadavrului, Expertiza Medico -Legală a mamei și distribuția acestora în funcție de
urmă toarele criterii:
 Calitatea de nou -născut s au de avorton
 Mediul de proveniență a cadavrelor
 Îngrijirea acordată nou -născutului
 Circumstanțele producerii morții
 Mecanismele tanatogeneratoare
 Starea psihică a mamei

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
51
3. Rezultate și discuț ii
Tabelul nr.1 : Numă rul total al avortonilor și a nou -născuților asupra că rora s -a efectuat
expertiza medico -legală în România , în anii 2000 -2017.

Nr. Crt Anul Avortoni/Nou -născuț i
1 2000 79
2 2001 76
3 2002 83
4 2003 48
5 2004 30
6 2005 30
7 2006 38
8 2007 27
9 2008 23
10 2009 17
11 2010 18
12 2011 18
13 2012 15
14 2013 15
15 2014 15
16 2015 13
17 2016 12
18 2017 10
Total 552

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
52
Diagrama nr 1. Numă rul total de cazuri de pruncucidere în România , în anii 2000 -2017.

Din diagram a nr .1 se observă o scă dere a cazurilor de pruncucidere , în 2002 fiind cel
mai mare numă r de cazuri î nregist rate, iar din urmatorul an scă derea fiind aproape la jumate.
Acest lucru sugerează faptul că numărul de cazuri este în scă dere.
Tabelul nr. 2 Numă rul avortonilo r și a nou -născuț ilor asupra căror a s-au efe ctuat autopsii în
perioada 2000 -2017 , în județul Galaț i. 0102030405060708090
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Nr crt Anul Avortoni Nou -născuț i Total
1 2000 5 – 5
2 2001 1 4 5
3 2002 1 4 5
4 2003 – – –
5 2004 – – –
6 2005 2 – 2
7 2006 1 1 2
8 2007 – 1 1
9 2008 – 2 2
10 2009 – 1 1
11 2010 – 2 2

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
53

Diagrama nr.2 Numă rul total al autopsiilor din județul Galaț i în perioada 20 00-2017.

În diagrama nr.2 se evidențiază faptul că pentr u 66 % dintre cazuri s -a stabilit
calitatea de no u-născut , iar pentru restul caz urilor pentru care s-a cerut autopsia s -a
stabilit diagnosticul de avorton. C ele mai multe cazuri de nou -născuț i au fost raportate în
anii 2001 -2002, iar în anul 2000 a fost înregistrat numarul maxim de avortoni -5.

66% 34% Nou-nascuti Avortoni12 2011 – 2 2
13 2012 – – –
14 2013 – – –
15 2014 – 1 1
16 2015 – 1 1
17 2016 – – –
18 2017 – – –
Total 10 19 29

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
54
Tabelul nr 3. Raportul dintre numă rul total al caz urilor de pruncucidere din Romănia în
raport cu Județul Gaț ati.
Totalul autopsiilor î n Ro mânia Totalul autopsiilor în județul Galaț i
552 29

Diagrama nr 3 . Raportul dintre numă rul total al cazurilor de autopsie asupra avortonilor și
nou-născuț ilor din România în raport cu Județul Galaț i.

În diag rama de mai sus am comparat numă rul total al cazurilor de autopsie asupra avortonilor
și nou născuților din Român ia cu numă rul total al cazurilor de autopsie asupra avortonilor ș i
nou-născuților la nivel județ ean și a rezultat un procent de 5 %.

Tabelul nr.4 Distribuția n ăscuților vii și a născuț ilor morți î n perioada 2000 -2017.
Nr. Crt Anul Nascuți vii ș i
viabili Născuți morț i Diagnostic
incert Total
1 2000 – – – –
2 2001 2 1 1 4
3 2002 3 1 – 4
4 2003 – – – –
5 2004 – – – –
6 2005 – – – –
7 2006 1 – – 1 552
29 Totalul atopsiilor in Romania
Totalul autopsiilor in judetul Galati

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
55
8 2007 1 – – 1
9 2008 1 1 – 2
10 2009 1 – – 1
11 2010 1 – 1 2
12 2011 2 – – 2
13 2012 – – – –
14 2013 – – – –
15 2014 1 – – 1
16 2015 1 – – 1
17 2016 – – – –
18 2017 – – – –
Total 14 3 2 19

Din cei 19 nou-născuți vii în perioada 2000 -2017, asupra căro ra s-a efectuat expertiza
medico -legală ,s-a constatat faptul ca 80% dintre ei s -au nă scut viabi li, 11% dintre ei s -au
născut morț i, iar pentru 9 % dintre ei n u s-a putut stabili daca s -au născut vii ș i viabili.

Diagrama nr 4 . Distribuția născuților vii și născuților morți î n perioada 2000 -2017.

Diagnostic incert 9% Nascuti morti 11 % Nascuti vii 80%

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
56
Tabelul nr 5 Distribuția nou -născuților la terme n și a celor născuți î nainte de termen .
Nr .crt Anul Născuți la termen Nascuți î nainte de termen Total
1 2000 – – –
2 2001 3 1 4
3 2002 3 1 4
4 2003 – – –
5 2004 – – –
6 2005 – – –
7 2006 1 – 1
8 2007 1 – 1
9 2008 2 – 2
10 2009 1 – 1
11 2010 2 – 2
12 2011 1 1 2
13 2012 – – –
14 2013 – – –
15 2014 1 – 1
16 2015 1 – 1
17 2016 – – –
18 2017 – – –
Total 16 3 19

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
57

Diagrama nr 5. Dinamica nou -născuților la termen și a celor născuți î nainte de termen .

Din numă rul total de cazuri asu pra cărora s -au efectuat autopsii în j udetul Galați, în anii 2000 –
2017 , medicii legiști au constatat faptul ca din 19 nou-născuti doar 3 dintre ei au fost născuți
înainte de termen, iar restul de 1 6 dintre ei au fost născuț i la termen .

Tabelul nr 6 Distribuția nou -născuților vii și viabili la termen și a celor născuți î nainte de
termen.
Nr .crt Anul Născuți la termen Născuți î nainte de termen Total
1 2000 – – –
2 2001 1 1 2
3 2002 3 – 3
4 2003 – – –
5 2004 – – –
6 2005 – – –
7 2006 1 – 1
8 2007 1 – 1
9 2008 1 – 1
10 2009 1 – 1
11 2010 1 – 1
12 2011 1 1 2
13 2012 – – –
Nascuti
la
termen
84% Nascuti
ianinte
de
termen
16%

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
58
14 2013 – – –
15 2014 1 – 1
16 2015 1 – 1
17 2016 – – –
18 2017 – – –
Total 12 2 14

Diagrama nr 6 Dinamica nou -născuț ilor vii și viabili la termen și a celor născuți î nainte de
termen .

Din tabelul de mai sus observăm faptul ca din 14 nou -născuți vii și viabili 12 s -au nă scut la
termen, ceea ce reprezintă 86 %, în timp ce 2 prunci, reprezentând 14 % s -au născut î nainte de
termen.

Nou nascutii vii inainte de termenNou nascuti vii la termen
024681012

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
59
Tabelul nr 7 . Dinamica cazurilor î n care nou -născuț ii au primit i mgrijirile necesare imediat
după naș tere.
Acordarea î ngrijirilor necesare imediat după naștere Nuărul de cazuri
Nou-născuți care au primit î ngrijile necesare 1
Nou-născuți care nu au primit î ngrijirile necesare 13
Total 14

Diagrama nr 7 Reprezentarea cazurilor în care nou -născuții au primit î ngrijiril e
medicale necesare imediat după nașt ere

Din tabelul de mai sus constată m faptul ca 93 % dintre nou nascuț i nu au primit
îngrijirile medicale necesare im ediat după naștere și doar 7 % dintre acestia au primit acest
drept.

Tabelul nr 8 . Repart ițtia cazurilor de pruncucidere în funcție de mediul de provenientă a
cadavrelor.
Mediu Numă r de cazuri
Urban 20
Rural 9
Total 29

Acordarea ingrijirilor medicale imediat dupa nastere a
nou- nascutului dintr-un total de 14 cazuri1 13 Nou nascuti care au primit ingrijiri medicale Nou nascuti care nu au primit ingrijiri medicale

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
60

Diagrama nr.8 Distribuț ia cadavrel or descoper ite în mediul urban sau rural
Din figura de mai sus se observă faptul că aproximativ 69 % din cazurirle de pruncucidere
aparțin mediului urban, totalizând un numă r de 20 de cazuri.
Locațiile fruntașe în care au avut loc naș terile sunt loc urile necunoscute , urmate de nașterile la
domiciliu și o singură naștere a avut loc î n inci nta centrului medical din comună î n anul 2002.

Tabelul nr 9 Distribuția locurilor în care a avut loc naș terea.
Locul naș terii Numă r de cazuri
La domiciliu 5
Loc necunoscut 23
Centru medical 1
Total 29

Mediul
urban
69% Mediul
rural
31%

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
61
Diagrama nr 9 Distribuția locurilor în care a avut loc naș terea.

Tabelul nr.10 Distribuția cazurilori în funcție de modalitatea morții pe judetul Galați î n
perioada 2000 -2017.
Nr crt. Anul Modalitatea mort ții-Numă r de caz uri

1 Violentă Neviolentă
2 2000 – 5
3 2001 3 2
4 2002 3 2
5 2003 – –
6 2004 – –
7 2005 – 2
8 2006 1 1
9 2007 – 1
10 2008 1 1
11 2009 – 1
12 20010 1 1
13 2011 2 –
14 2012 – –
15 2013 – –
0510152025
Centrul
medicalLa
domiciliuLoc
necunoscut

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
62
16 2014 1 –
17 2015 1 –
18 2016 – –
19 2017 – –
Total 13 16

Diagrama nr 10 . Distribuția cazurilor în funcție de modalitatea morții pe Județul Galaț i.

Din numarul tot al de 29 de cazuri de avortoni și nou -născuți asupra că rora s -a efectuat
expertiza medico -legală în județ ul Gala ți, în per ioda 20 00-2017, s -a constatat că moartea
violentă s -a produs î n 13 dintre cazurile analizate , iar neviolența î n 16 cazuri , vom analiza
doar ca uzistica morț ilor violente.

0 1 2 3 4 5200020022004200620082010201220142016
Moarte neviolenta
Moarte violenta

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
63
Tabelul nr. 11 Distribuția morț ilor violente produse prin pruncucidere în fu ncție de
meca nismele tanatogeneratoare în județul Galați, î n perioada 2000 -2017.
Mecanisme tanatogeneratoare Numă r de cazuri
Lovire cu un corp dur 7
Lovire cu un corp întepător/tă ietor –
Lovire cu un corp despică tor –
Sugrumare 2
Sufocare 2
Spânzurare –
Submersi e 1
Compresie toraco -abdominală –
Alte forme de asfixie 1
Refrigeraț ie –
Intoxicaț ie –
Electrocuț ie –
Arsuri –
Alte mecanisme –
Total 13

Diagrama nr 11 Cauza morții violente în funcț ie de mecanismele tanatogeneratoare în
județ ul Gala ți, în perioa da 2000 -2017.

Asfixiere mecanicaTraumatism mecanic
5.566.57
Cauza mortiiAxis Title
Cauza mortii
Asfixiere mecanica 6
Traumatism mecanic 7

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
64
S-a constatat de către medicii legiș ti ca mecanismele tanatogeneratoare c e au cauzat
moartea pruncilor, î n 7 dintr e cazuri aceasta a fost cauzată prin lovirea cu/de corpuri dure , ce
au cauzat traumatismul mec anic cranio -cerebral, iar î n restul de 6 cazuri moartea s -a produs
prin asfixiere mecanică .

Tabelul nr 12 Repartțtia cazurilor de moarte violentă produsă prin asfixiere .
Repartiția cazurilor de moarte violentă produsă prin ș trangulare Numă r de cazuri
Ștrangulare cu cordon ombilica l 1
Ștrangulare cu lanț dur 1
Submersie 1
Sufocare 3
Total 6

Diagrama nr 12 Repartiția cazurilor de moarte violentă produsă prin asfixiere .

Din cel e 6 cazuri de asfixiere mecanică , unul s -a produs prin ș trangulare cu lant dur, unul
prin ș trangul are cu cordonul ombilical, datorită naș terii neasistate, trei prin obstrucț ia
orificiilor respir atorii , iar unul prin î necarea intr -un vas cu apa.

16%
17%
17% 50%
Strangulare cu cordon ombilical
Strangulare cu lant dur
Submersie
Sufocare

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
65
Tabelul nr 13 Distribuția cazurilor în functie de vârsta decedaț ilor prin pruncucidere
Vârsta Numă r de caz uri Procent
1-10 zile 7 70%
10-20 zile 2 20%
20-30 zile 1 10%
Total 14 100%

Diagrama nr 13 Distribuția cazurilor în funcție de vârsta decedaț ilor prin pruncucidere.

Cazurile de pru ncucidere ce au fost raportate în județul Galaț i, în perioada 2000 -2017 ,au fost
înregistrate la varstele cuprinse între una și treizeci de zile. În proporț ie de 70 % din cazuri,
durata vieții extrauterine a feților născuț i vii, nu a dep ășit 24 de ore.

Tabelul nr 14 Repartiția cazurilor în funcț ie de stabilirea datei la care s -a produs decesul.
Stabilirea datei la care s -a produs
decesul Numă r de cazuri Procent
Cu maxim 24 de ore î nainte de autopsie 4 29%
Cu maxim 48 de ore î nainte de autopsie 7 50%
Cu peste 48 de ore î nainte de autopsie 3 21%

01234567
1-5 zile 5-15 zile 15-30 zile

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
66
Diagrama nr 14 Repartiț ia cazurilor în funcț ie de stabilirea datei la care s -a produs decesul.

Din cele 14 cazuri de nou născuți vii și viabili asupra că rora s -a efectuat expertiza medico –
legală î n per ioada 2000 -2017 s -a constatat că decesul acestora a interv enit în maxim 24 d e h
înainte de autopsie î n 29 % din cazuri, cu maxim 48 h în 50 % din cazur, iar cu peste 48 h
înainte de autopsie î n 21 % din cazuri.

Tabelul nr 15 Distribuț ia cazurilor privind starea psihică a mamei
Starea psihică a mamei Numă rul de cazuri
Mama ce s uferea tulbură ri psihice 12
Mama cu dis cernămân t 7
Mama nu a putut fi identificată sau a decedat 10

Stabilirea datei la care s -a produs
decesul
Cu maxim 24 h inainte de autopsie
Cu maxim 48 h inainte de autopsie
Cu peste 48 h inainte de autopsie

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
67
Diagrama nr 15 Distibuț ia cazurilor privind starea psihică a mamei

Analizând starea pshică a mamei s -a constatat faptul ca în 24 % din cazuri mama nu
a putut fi judecată datorită decesului acestia sau din cauza ca nu a putut fi identificată . În 41
% din cazuri mama nu a avut discernământ , iar î n 21 % din cazuri aceasta era stabilă psihic.

Anali za unor cazuri de pruncucidere î n practica medic o-legala ,in perioada 2000 –
2017, pe teritoriul Galati .
CAZUL NUMARUL 1:
Din datele de anchetă rezultă că la o ghenă de gunoi a fost găsit cadavrul unui nou
născut de sex masculin.
Autopsia medico -legală a fost efectuată pentru a stabili:
-cauza și felul m orții
-felul, caracteristicile și modurile de producere ale leziunilor traumatice
-grupa sanguină

024681012Mama fara
discernamant, 12
Mama cu
discernamant, 7 Mama nu a putut fi
identificata, 10

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
68
Examenul extern:
Cadavrul de sex masculin e cu talia de 44 cm, greutatea 1800 g, perimetr u cracinian 31
cm, petrimetru t oracic 30 cm; cordonul ombilical măso ară 16 cm, de culoare roz, lucios,
turgescent, rupt, neligaturat, fără inel de demarcație, părul de pe cap este de culoare neagră,
are lungimea de circa 1 cm, marginea liberă a unghiilor nu depășește pulpele degetelor,
testiculele nu sunt coborâte în scrot , țesut musculo adipos normal reprezentat.
Semnele morții reale prezente:
Lividități cadaverice de culoare violacee palidă , dispuse pe părțile poster ioare declive,
pălesc la digito presiune , în stadiul de difuziune, rigiditate cadaverică prezentă la toate
articulațiile, putrefacția nu este începută.
Semnele de violeță:
-la nivelul regiunii sternocleidomastoidiană stângă, fosei jugulare, fosei
supraclaviculare, sternocleido mastoidină dreaptă, prelungindu –se laterocervical dreaptă,
precum cervical posterior -multiple soluții de continuitate cu margini neregulate, profunde
pănă la țesutul muscular, fără infiltrate hematice la nivelul buzelor și pereților, cu dimensiuni
cuprinse între 5/1 cm și 1/0,3 cm.
Alte semne:
-cianoză marcată a extremității cefalice;
-corp străin(material textil) ce ocupă cavitatea bucală în totalitate
Examenul intern:
1) Capul: țesuturile moi epicraniene sunt de culoare albicioasă rozie pe fața lor internă,
integre.
Oasele craniului sunt integre, măsoară 0,1 -0,2 cm pe linia de fierăstruir e, fontanelă
bregmatică de 2 -1 cm.Duramater albă, lucioasă, integră. Leptomeningen neted, lucios, lasă să
se vadă prin transparența vasele cerebrale, vizibile până la cele mai mici ramificații.Creier cu
girusurile evidente, șanțurile intergirale păstrate. Substanța cerebrală are aspectul și
consistența obișnuite, este presărată cu numeroase puncte roșii care dispar după spălare cu
apă.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
69
Ventricolii cerebrali de volum obișnuiți, simetrici. Plexurile coroide de culoare rozie.
LCR clar, puntea, bulbul și cerebe lul sunt de același aspect cu restul substanței nervoase.
Regiunea orofaringiană:
Corp străin în cavitatea bucală(materiale textile) ce ocupă toată cavitatea și se scoate
cu dificultate.
Limba de culoare rozie albicioasă pe secțiune maronie.
2) Gâtul: solu ții de continuitate fără infiltrate hematice, deschise la cap <<Examen
extern>>;
Țesuturile moi ale gâtului cu marcat infiltrate hematic antero -cervical de 1/1/0,5 cm și
latero laringean de 1,5/1/0,4 cm , în rest sunt de aspect obișnuit, mușchi de culoare brună,
elasticitate păstrată. Tiroida de formă și dimesiuni obișnuite vârstei; hyoid integru; laringe cu
mucoasă roz -albicioasă, lumen liber. Faringe cu mucoasă roz, lumen permeabil, esofag cu
mucoasă cenușie albicioasă, pliurile longitudinale păstrate .
3) Torace: de formă tronconică cu baza mare inferioară, peretele muscular integru,
timus de 4/2 cm, pleurile sunt netede, lucioase, transparente, cavitățile plural sunt libere.
Traheea și bronhiile cu mucoa să roz albicioasă, lumen liber. Plămânii expansiona ți, umplu
cavitățile pleurale, partial acoperă inima, de culoare roz albicioasă, de a spect marmo rat,
crepitanți, suprafață perlat strălucitoare, prezintă pe suprafață multiple puncte roșii cât
gămălia unui ac, preponderant interscizural; pe secțiune se scu rge secreție rozat roșiatică cu
aspect spumos. Pericard fibros, este integru.Cord:dimensiuni corespunzătoare vârstei,
cavitățile cordului conțin sânge lichid, aparat valvular permeabil,endocard parietal și valvular
integru, neted, lucios, cu prezența ductu lui arterial și găurii Bottal, epicard neted, miocard de
culoare brună.Aorta cu pereți integri,inima gălbuie, netedă.Coroanele suple, elastice,
turgescente.
4.Abdomenul: pereți integri, peritoneul lucios, umed, transparent, cavitate peritoneală
fără conțin ut patologic, stomac cu pereți integri, intestine cu pereți integri, conțin meconium
în lumen. Ficat cu dimensiuni obiș nuite vârstei , suprafață netedă de culoare brună, cu zone
violacee de hematopoeză. Pancreas cu dimensiuni corespunzătoare vârstei, alb g ălbui , aspect
lobulat. Splina cu dimensiuni corespunzătoare vârstei, pe secțiuni de culoare violacee cu mici
puncte albe. Suprarenală cu corticala portocalie și medulară lizată. Rinichii cu dimensiuni

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
70
corespunzătoare vârstei , lobulația fetală pastrată, p e secțiuni de culoare vișiniu uniforma a
ambelor componente. Vezica urinară cu pereți integri, fără conținut.
5.Scheletul membrelor, coloanei vertebrale și a bazinului este integru.Punctele de
osificare Beclard și Tapon absent e.
Diagnosticul anatomopatolog ic macroscopic
 Corp străin în cavitate bucală
 Stază cerebrală
 Plămân respirat
 Emzifem pulmonar
 Stază viscerală
 Infiltrate hematice ale țesuturilor moi ale gâtului
Examene complementare:
Au fost recoltate: – Fragmente de organe și țesuturi pentru examen hist o-patologic
-Sânge pentru determinare grupei sanguine
Examen histopatologic
 Plămâni respirați cu capilarele dilatate , pline cu hematii
 Bronșiile sunt și ele destinse
 Numeroase bronșii au în lumen hematii și epitelii bronșice descuamate
 Vasele stromei pul monare sunt dilatate, pline cu sânge
 Staza vasculară în vasele intramurale
 Cordon ombili cal și piele : vena și artera ombilicală conțin sânge în lumen
 Piele cu stază în vasele dermului, edem, infiltrate hematice interstițiale
 Sângele recoltat de la cadavru aparținei grupei O(I) Rh pozitiv.

Concluziile autopsiei cadavrului nou -născutului
o Nou nascut de sex masculin, găsit într -o gropă de gunoi, s – a născut înainte de
termen, viu și viabil
o Moartea nou născutului este violentă datorată asfixiei mecanice prin
comprimarea și obstruarea căilor respiratorii superioare

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
71
o Infiltratele hematice ale părților moi ale gâtului au putut fi produse prin
comprimare cu corp dur
o Leziunile descrise la cap au fost produse post moterm și se datorează , posibil,
acțiunii unor animal e.
o Nou născutul a trăit sub 24 de ore de la naștere și nu a fost îngrijit după nastere
o Sângele recoltat de la cadavru aparține grupei O(I) Rh pozitiv

CAZUL NUMARUL 2
Din datele de anchetă se constată că gravida în luna a IX -a, a fost implicată î ntr-un
accident de trafic rutier, după care a fost transportată la Spitalul Clinic Județean de Urgență –
secția ATI/chirurgie, fiind ulterior interior internată cu diagnosticul de traumatism abdominal
acut închis, hemoperitoneu, ruptură posttraumatică de splină, he matom retroperitoneal,
contuzie pancreatică, c ontuzie colon ascendant, sarcină în IX luni cu făt mort, hematom
periuterin subpertoneal, hematom al muschilor drepți abdominali supra si subombilical, șoc
traumatic, șoc hemoragic.
La examenul radiologic se co nstată urmatoarele: cranian -nimic osos, C1 C 4-aspect
normal, fisură cap peri neu.
Se intervine operator și se practică: splenectomie cu evacuarea hematoamelor,
histerectomie totală cu anexectomie dreaptă, tratament medicamentos cu: sânge izogrup,
antibiotic , antialgice, sedative, vitaminoterapie .
Autopsia medico -legală asupra pruncului
Examen extern
Cadavrul de sex masculin e cu talia de 50 cm, greutatea 3100 g, perimetru cracinian 33
cm, petrimetru toracic 33 cm; cordonul ombilical măsoară 85 cm, de culoar e roz, lucios,
turgescent, nesecționat, fară inel de demarcație, placenta 1650 grame, cu o colecție de sânge
coagulat de aproximativ 400 -450 ml; părul de pe cap este de culoare neagră, are lungimea de
circa 1,5 cm, marginea liberă a unghiilor nu depășește pulpele degete lor, testiculele sunt
coborâte î n scrot, vernix caseosa în plicile inghinale, axiale ș i cervicale, țesut musculo –
adiopos normal reprezentat.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
72
Semnele morții reale prezente: lividități cadaverice de culoare violacee -palidă, dispuse
pe părțile posterioare decliv e, nu dispar la digitopresiune, putrefacția nu este încă instalată. Nu
s-au constatat semne de violență.
Examen intern
1.Capul: țesuturile moi epicraniene sunt de culoare albicioasă rozie pe fața lor internă,
infiltrate sanguine temporo -parieto-temporal. Oasele craniului sunt inegre, măsoară 0,1 -0,2
cm pe linia de fierăstruire, fontanela bregmatică de 3/2 cm. Duramater albă, lucioasă, integră.
Între duramater si leptomeninge , la nivelul emisferei dr. o colecție de sânge parțial coagulat
de 40-50 ml. Leptomeningen neted, lucios, lasă să se vadă prin transparența vaselor cerebrale,
vizibile până la cele mai mici ramificații. Creier cu girusurile evidente, șanțurile intergirale
păstrate. Substanța cerebrală are aspectul și consistență obișnuit e. Regiunea oro -faringiană:
limba de culoare rozie -albicioasă, pe secțiune maronie.
2.Gâtul: țesuturile moi ale gâtului sunt de aspect obișnuit, mușchi de culoare brună,
elasticitate păstrată. Tiroida de formă și dimensiuni obișnuite vârstei. Osul hioid in tegru.
Laringe cu mucoasa roz -albicioasă, lumen liber. Faringe cu mucoasa roz, lumen permeabil.
Esofac cu mucoasa cenușie –albicioasă, pliurile longitudinale păstrate.
3.Torace: de formă tronconică cu baza mare inferior, peretele muscular integru, timus
de 5/2,5 cm. pleurile sunt netede, lucioase , transparente, cavitațile pleurale sunt libere.
Traheea și bronhiile cu mucoasă roz albicioasă, lumen liber. Plămânii ocupă sinusurile costo –
vertebrale, de culoare brun roșiatică, crepitații absente, suprafață nete dă, pe secțiune se scurge
sânge lichid în cantitate mică. Proba docimaziei pulmonare hidrostatice: piesa buco -cervico –
toracică cade la fundul vasului cu apă, fragmentele mici pulmonare cad deasemenea. Cord:
dimensiuni corespunzatoare vârstei, cavitățile co rdului conțin sânge lichid, endocard parietal
și vascular neted, integru, cu prezența ductului arterial și a găurii Botal. Aortă cu pereți
integri, inima gălbuie, netedă. Coronare suple, elastice, turgescente.
4.Abdomenul: pereți integri, peritoneul lucio s, umed, transparent, cavitate peritoneală
fără conținut patologic, stomac cu pereți integri, intestine cu pereți integri. Ficat cu
dimensiuni obișnuite vârstei , suprafață netedă de culoare brună, cu zone violacee de
hematopoeză. Pancreas cu dimensiuni co respunzătoare vârstei, alb gălbui, aspect lobulat.
Splină cu dimensiuni corespunzatoare vârstei, pe secțiuni de culoare violacee cu mici puncte
albe. Suprarenală cu corticală portocalie si medulara lizată. Rinichii cu dimensiuni

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
73
corespunzatoare vârstei , l obulația fetală păstrată, pe secțiuni de culoare vișiniu uniformă a
ambelor componente. Vezică urinară cu pereți integri, fără conținut.
5.Scheletul membrelor, coloanei vertebrale și a bazinului este integru. La secționarea
epifizei distale a femurului se constată culoarea albă -omogenă a țesutului de la acest nivel.
 Diagnosticul anatomo -patologic macroscopic: infiltrate hematic a țesuturilor moi
epicraniene
 Hematom subdural
 Hemoragie meningee
 Staza cerebrală
 Plămân nerespirat
Examenele complementare indică:
o Creier -hemoragie meningee, hemoragii intracerebrale
o Plaman -hemoragii intraalveolare,intra -bronșice și la nivelul septurilor intraalveolare
o Miocard edem interstițial
o Ficat –hemoragii intraparenchimatoase
o Rinichi -hemoragii di seminate în parenchimul renal și in țesutul conjuctivo -adipos
perirenal
o Fragment de cordon ombilical cu stază sanguine si edem interstițial
Concluziile expertizei medico -legale
 Produsul de concepție de sex masculin s -a născut înainte de termen
 Moartea intrauterină a fost violentă
 Ea se datorează hemoragiei meningo -cerebrale masive traumatice, pe fond de anemie
acută prin hipovolemie maternal severă

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
74
 Leziunile trumatice secrise au putut fi produse prin acțiunea compresivă a
fragmentelor inelului pelvin matern, consecutive unei loviri de c omponent dure din
interorul unui autovehicul aflat î n decelerare bruscă
 Între leziunile traumatice si deces se stabilește legătura directă și necondiționată de
cauzabilitate
CAZUL NUMARUL 3
Din datele de anchetă, făptuitoarea, mamă a patru copii minori, a fost internata la
Spitalul Clinic Județean de Urgență, secția Obstretică și Ginecologie cu diagnosticul : “șoc
hemoragic, placentă acretă”
Declarațiile făptuitoarei :
Din declarația dat ă de făptuitoare a rezultat că î n urma cu patru luni, aceasta a mers în
vizită la mama sa, aceasta insoțind -o la un control ginecologic. Aici află că este însărcinată în
luna a doua. Deoarece s -a simțit bine și nu a avut probleme cu sarcina, nu a mai consultat nici
un alt medic. Însă după trei luni de la aflarea veștii, în ti mp ce se afla prin curte a amețit și a
căzut, fiind încă conștientă s -a ridicat și a încercat să strige după ajutor, căzând iar pe pământ,
pierzandu -și conștiința. Făptuitoarea mai susține că și -a revenit abia la spital și că nu are idee
ce s-a întamplat c u fătul. Descoperindu -se mai tarziu, cu ocazia deplasării la fața locului, că î n
wc-ul din curtea făptuitoarei se afla cadavrul unui nou -născut. Cadavrul a fost ridicat și
transportat la Serviciul de Medicină Legală în vederea autopsierii.
Declarațiile soț ului pruncucigașei:
Din actele premergătoare efecutate în cauză, printre altele, au mai rezultat și că soțul
făptuitoarei, susține că soția sa i -a adus la cunoștință că este însărcinată fără a -i spune în ce
lună, și că nu a mers la medic să i se confirme a cest lucru. A mai susținut și că în urmă cu
aproximativ o lună și jumătate, făptuitoarea a mers la medicul din comună pentru ca i se
umflase picioarele și chiar i s -a prescris tratament. A precizat că el personal nu a spus nimănui
de această sarcină și nu știe dacă soția sa a mai spus cuiva, bănuiește doar că mama sa și -ar fi
dat seama că nora este însărcinată. A mai precizat și că în urmă cu o luna, la ora când ajunsese
el acasă , făptuitoarea era în pat, iar în casă nu se afla decât mama sa. Văzând că soț ia sa este
în stare gravă a apelat 112, și susține că nu a știut ce s -a întâmplat cu fătul până la data când s –

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
75
a efectuat cercetarea la fața locului, și că nu a știut decât că soția sa a fost operată la spital, și
nu a întrebat -o nici pe ea, nici personalu l medical despre făt.
Declarațiile soacrei pruncucigase:
Soacra făptuitoarei a precizat că a aflat despre sarcina acesteia în urmă cu o lună, dar
nu a întrebat -o în ce lună este și nici făptuitoarea nu i -a spus, nu are cunoștințe dacă nora sa ar
fi consult at medicul din comună sau alt medic. A mai susținut că despre această sarcină a
discutat cu fiul să u și că acesta nu părea supărat de venirea pe lume a unui al cincilea copil.
Soacra a mai precizat că în ziua în care i s -a făcut rău, făptuitoarea a gătit, a spălat, a măturat
prin curte, fără a se plânge de vreo durere, în schimb pe la mijlocul zilei a văzut -o venind
dinspre wc -ul din curtea locuinței, mergea în picioare, dar era schimbată la față. A întrebat -o
ce are, iar nora sa i -a răspuns că are hemoragi e. A dus -o în casă și a așezat -o pe pat, după
care a chemat două vecine, ulterior venind și fiul său. Soacra mai susține că după ce
făptuitoarea a fost dusă la spital, a căutat fătul prin casă , dar nu și la wc; din declarația ei
rezultă că, în momentul î n care fiul ei a văzut -o în pat pe făptuitoare ar fi întrebat -o pe aceasta
dacă a făcut ceva, iar făptuitoarea ar fi dat din cap că nu. De asemenea, soacra precizează că
susținerea făptuitoarei cum că ar fi fost la consult gine cologic cu mama sa ar fi nere ală.
Autopsia medico -legală a fost efectuată la Morga Spitalului Clinic Județean de Urgență în
prezența lucrărilor de Poliție din cadrul I.J.P. pentru a se stabili:
 Cauza si felul morții
 Dacă pe cap, corp sau membre prezintă leziuni traumatice și care este mecanismul de
producere
 Dacă exista raport de cauzalitate între leziuni și moarte
 Dacă copilul este nou -născut, născut la termen, viu și viabil
 Durata vieții extrauterine
 Dacă a fost îngrijit după naștere
 Grupa sanguină
Constatări la necropsie:
Examenul e xtern:

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
76
Cadavrul de sex feminin, cu talia de 48 cm, greutate 2000 grame, perimetrul cranian
30 cm,perimetrul thoracic 30 cm. Cordonul ombilical măsoară 5,5 cm , de culoare brun –
cafenie, cu luciul pierdut, flasc, neligaturat, cu extremitatea liberă cu margin i neregulate, părul
de pe cap este de culoare neagra, are o lungime de pană la 1 cm. Marginea liberă a unghiilor
depașește ușor pulpele degetelor. Labiile mari acoperă pe cele mici. Țesut musculo -adipos
slab reprezentat.
Semnele morții reale prezente: Livi ditați cadaverice de culoare violacee -palidă,
dispuse pe parțile posterioare declive, nu dispar la digitopresiune, rigiditate cadaverică
prezentă la toate articulațiile. Putrefacția se exterior izează prin discreția colorație verzui
palidă la nivelul extrem ității cefalice și regiunii toraco -abdominale.
Semnele de violență : nu s -au constatat.
Alte semne: din orificiile nazale se scurge o substanță semilichidă de culoare brun –
maronie.
Examenul intern:
1. Capul: țesuturile moi epicraniene sunt de culoare roziu -albicioasă pe fața lor
internă, integre. Oasele craniului sunt integre, măsoară 0,1 -0,2 cm pe linia ferăstruie,
fontanelele deschise, fontanela bregmatică de 1,5/1,5 cm. Duramater albă, lucioasă, integră.
Creier cu girusurile evidente, șanțurile intergira le păstrate. Substanța cerebrală are aspectul și
consistență obișnuită. Regiunea oro -faringiană: limba de culoare rozie -albicioasă, pe secțiune
maronie.
2. Gâtul: țesuturile moi ale gâtului sunt de aspect obișnuit, țesutul muscular este de
culoare brună, e lasticitate păstrată, tiroida de formă și dimen siuni obișnuite vârstei, osul hi oid
este integru.Laringele cu mucoasă roz -albicioasă, în lume se constată substanță semilichidă
brun-maronie(materii fecale) în cantitate mare. Faringe cu mucoasă roz, esofac cu mucoasă
cenușie –albicioasă.
3. Torace: de formă tonconică cu bază mare inferior , peretele muscular integru. Timus
de 5/3 cm. Pleurele sunt netede , lucioase, transparente, cavitațile pleurale sunt libere. Traheea
și bronhiile cu substanță roz -albicioasă . Plămânii expansionați umplu cavitățile pleurale,
parțial acoperă inima, de culoare rozat -albicioasă, de aspect marmorat, crepitanți, suprafața
perlat -strălucitoare, pe secțiune se scurge secreție roz -roșiatică cu aspect spumos.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
77
Proba docimaziei pulmonare hidrostatice: Piesa buco -cervico -toracică și fragmentele
mici pulmonare plutesc pe suprafața vasului cu apă.
Pericardul fibros, este integru. Cordul are dimensiuni corespunzatoare vârstei ,
cavitățile cordului conțin sânge lichid, aparat valvular permeab il, epicard neted, miocard de
culoare brună, Aortă cu pereți integri, netedă. Coronare suple, elastic, turgescente.
1. Abdomenul: pereți integri, peritoneul lucios, umed, transparent. Cavitatea
peritoneală virtuală fără conținut patologic. Stomac cu pereți integri, conține o cantitate
moderata de substanță semilichidă de culoare brun -maronie. Intestine cu pereți integri,
destines de gaze, conțin meconium în porțiunea terminal. Ficatul cu dimensiuni adecvate
vârstei, capsula translucidă, suprafață netedă, de culoare brună pe secțiune cu zone violacei de
hematopoeză, desen lobular păstrat. Pancreas cu dimeniuni corespunzatoare vârstei, alb –
gălbui, cu aspect lobulat. Splina cu dimensiuni corespunzatoare vârstei, cu capsula cenușie, pe
secțiune de culoare violac ee cu mici puncte albe. Rinichi cu dimensiuni corespunzatoare
vârstei. Lobulația fetală păstrată, se decapsulează ușor, suprafață netedă.Vezica urinară cu
pereți integri, fără conținut. Organele genital externe conforme vârstei.
2. Scheletul: Membrelor, co loanei vertebrale și a bazinului este integru. La secționarea
epifizei distare a femurului se constată prezența unei zone rotunde, de cca. 0,2 cm diametru,
de culoare roșie, contrastând cu restul țesutului de culoare albă.
Diagnostic anatomo patologic macr oscopic
 Stază cerebrală
 Plămân respirat
 Stază edem și emfizem cerebral
 Aspirat pulmonar de materii fecale
 Staza viscerală
 Punctual de osificare Beclard

Examene complementare: Au fost recoltate fragmente de organe pentru examenul
histopatologic
 Creier -cu edem, congesti e, leziuni hipoxice neuronale
 Cord -cu edem și leziuni distrofice miocardice

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
78
 Plămâni cu staza, hemoragii intestinale și prezență în interiorul bronșiilor a
unui material amorf, eozinofil, în care sunt incluse hematii, celule de tip
epithelial ș i fibre de tip vegetal
 Ficat cu staza și leziuni distrofice hepatice
 Rinichi cu stază și leziuni hipoxice renale
 Suprarenale cu stază si hemoragii intestitiale
 Fragmente de cordon ombilical cu hemoragii intestitiale în țesutul conjuctivo –
perivascular
 Uter cu hipertrofia și hiperplazia fibrelor musculare de la nivelul miometrului,
edem, congestive și hemoragii interstițiale și prezență de vilozități placentare și
resturi placentare cu hemoragii intestitiale
 Col uterin -cu acantoza epiteliului pa vimentos de l a nivelul exocelului
 Ovar drept cu prezență de copri albicans și chisturi foliculare . Salpingiă
cronică nespecifică dreaptă
 Ovar stâng cu prezență de corpi albicans , corp galben de sarcină și chisturi
foliculare.
Din buletinul de analize rezultă că sâng ele recoltat de la cadavru aparține grupei 0(1) Rh
pozitiv.
Concluziile expertizei medico -legale:
o Nou născutul de sex feminin, descoperit în wc -ul locuinței unde locuiește
făptuitoarea s -a născut viu și viabil
o Datele de care se dispun pledează pentru o du rată de viață intrauterină de
aproxomativ 34 -36 săptămâni
o Moartea nou -nascutului este violentă
o Ea se datorează asfixiei mecanice prin aspirat pulmonar de materii fecale
o Pe cap, corp, membre nu s -au constatat leziuni traumatice
o Nou-născutul nu a fost îngrij it după naștere
o Sângele recoltat de la cadavru face parte din grupa de sânge 0 (1) Rh
pozitiv

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
79
CAZUL NUMARUL 4:
Pentru efectuarea autopsiei medico -legală a cadavrului unui nou -născut de sex
feminin,găsit îngropat în grădina casei unde locuia făptuitoarea acestui caz, s -au avut în
vedere următoarele:
 Dacă copilul nou născut s -a născut la termen viu și viabil
 Durata vieții extrauterine
 Dacă a fost îngrijit după naștere
 Cauza și felul morții
 Felul , caracteristicile și modul de producer a leziunilor
 Legătur a de cauzalitate între leziuni și deces
Autopsia medico -legală a fost efectuată în prezența unui domn
comisar șef și s -au constatat următoarele:
Examenul extern:
Cadavrul de sex feminine, cu talia de 53 cm, greutatea corporală de 3000 grame,
cordonul ombil ical măsoara 43 cm, de culoare violeacee -negricioasă, dur, uscat, rupt,
neligaturat, unghiile sunt detașate, firele de păr de la nivelul capului au o lungime de până la 3
cm, labiile mari le acoperă pe cele mici, țesut musculo -adipos normal reprezentat.
Semnele morții reale prezente: lividitați cadaverice violacei -verzui, dispuse pe părțile
posterioare declive, nu dispar la digitopresiune, rigiditatea cadaverică în rezoluție. Putrefacția
se exteriorizează prin : culoarea verzui -negricioasă a pielii, crepit ații subcutanate, detașarea
epiteliului în lambouri, constistența scăzută a pielii.
Semnele de violență : nu s -a constatat.
Examenul intern :
1.Capul: țesuturile moi epicraniene sunt de culoare vișiniu murdară pe fața lor internă.
Fontanelele de 4,5/1,5 c m si 1,5/1 cm. Oasele craniului sunt integre. Duramater cu luciu
pierdut, integra. Creier : substanță nervoasă are consistență semilichidă, cu aspectul unei
magme roziu -cenușii.
2. Gâtul: Țesuturile moi ale gâtului sunt de aspect obișnuit , țesutul muscula r este de
culoare brună, elasticitate păstrată, tiroida de formă și dimensiuni obișnuite vârstei, osul hioid

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
80
este integru.Laringele cu mucoasa roz -albicioasă,lumen liber. Faringe cu mucoasă roz, esofag
cu mucoasă cenușie –albicioasă.
3. Torace : de formă t onconică cu baza mare inferior , peretele muscular integru.
Timus de 5/3 cm. Pleurele sunt netede , lucioase, transparente, cavitațile pleurale sunt libere.
Traheea și bronhiile cu substanță roz -albicioasă. Plămânii expansionați umplu cavitațile
pleurale, parțial acoperă inima, de culoare rozat -albicioasă, de aspect marmorat, crepitanți,
suprafață perlat -strălucitoare, pe secțiune se scurge secreție roz -roșiatică cu aspect spumos.
Proba docimaziei pulmonare hidrostatice nu a putut fi efectuată datorită stăr ii avansate de
putrefactive . Pericard fibros, intergu, conține gaze de putrefacție în cantitate mare . Cord:
dimensiuni corespunzătoare vârstei, cavitațile cordului obțin sânge hemolizat , aparat vulvar
permeabil, endocard parietal și vascular integru, ne ted, luciu pierdut. Epicard neted, miocard
de culoare brun -uniformă. Aorta cu pereți integri, intimă vișinie , netedă, integră.
1. Abdomenul : Pereți integri, peritoneul cu luciu pierdut, transparent, cavitate
peritoneală fără conținut patologic. Stomac cu pereți integri, fără conținut , mucos cenușiu –
murdară, pliurile mucoasei șterse. Intestine cu pereți integri, destinse de gaze, fără conținut.
Ficat cu dimensiuni obișnuite vârstei, capsulă cu luciu pierdut, suprafață netedă, consistență
scăzută. Pancreas cu dimensiuni corespunzătoare vârstei, rosu -vișiniu tulbure, consistență
scăzută, rețeaua vasculară evidentă. Splina lichefiată, negricioasă. Suprarenalele cu medulară
lizată. Rinichii cu dimensiuni corespunzătoare vârstei, lobulația fetală păstrată. Vezi ca urinară
cu pereți integri, fără conținut.
2. Scheletul : Membrelor, coloanei vertebrale și a bazinului este integru. La
secționarea epifizei distale a femurului se constată prezența unei zone rotunde, de cca. 0,2 -0,3
cm diametru, de culoare roșie, cont rast cu teșutul osos este evident .
Diagnostic anatomo patologic macroscopic:
 Stare avansată de putrefacție
 Emfizem pulmonar de putrefacție
 Autoliză viscerală avansată
 Puncte de osificare Tapon și Beclard
Examene complementare :
Examen histopatologic:

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
81
 Mioc ard –cu edem, congestie și leziuni distrofice ale fibrelor miocardice
 Plămâni –cu edem , congestie, hematii interstitiale și zone de emfizem cu distrugerea
pereților alveolari, alternând cu zone de atelectazie , cu colabarea alveolelor
pulmonare
 Ficat – cu staza și leziuni de distrofie granulovacuolară ale hepatocitelor
 Fragment cutanat cu congestive și hemoragii interstițiale la nivelul dermului și
hipodermului.
Concluziile constatărilor la necropsie:
 Copil nou -născut de sex feminin, găsit îngropat s -a năs cut la termen.
 Modificările cadaverice distructive tardive natural nu permit stabilirea cauzei morții ,
felul morții și nici aspectele precum viabilitatea sau starea în momentul nașterii.
 Copilul nou -născut nu a fost îngrijit după naștere

CAZUL NUMĂ RUL 5
Din datele de anchetă rezultă că î ntr-un container de gunoi din fața unui bloc a fost
găsit cadavrul unui nou -născut de sex masculin.
Autopsia medico -legală a fost efectuată în prezenț a unui domn procur or.
Rezultatele necropsiei
Examenul extern:
Cadavrul de sex masculi n, cu talia de 51 cm, greutatea 3400 grame, perim etru cranian
33 cm, perimetru t oracic 31 cm; cordonul ombilical mă soara 56 cm, de culoa re roz, lucios,
turgescent ,secționat, neligaturat, pă rul de pe cap este de culoare neagra, are lungimea d e cca
1-1,5 cm, marginea liberă a unghiilor depășește uș or pulpele degetelor, testicule coborâte în
scrot, ț esut musculo -adipos normal reprezentat. Semnele morții reale prezentate: lividiăț i
cadaverice de culoare violacee -palidă, dispuse pe părț ile posteri oare declive, nu dispar la
digitopresiune, rigiditate cadaverică în rezoluție. Putrefacția nu este începută .
Semnele de violență : nu s -au constatat.
Examenul intern :

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
82
1. Capul :Ț esuturile moi epicra niene sunt de culoare albicioasă –rozie pe fața lor
internă integră. Între periost ș i os, parietal paramedian -minim infiltrate sangvin. O asele
craniului sunt integre, măsoară 0,1-0,2 cm pe linia de fierastruie, fontanelele deschise,
fontanela bregma tica de 3,5/5 cm. Duramater albă, lucioasă, integră, aderentă de os. Creier cu
girusurile evidente, șanțurile intergirale păstrate. Substa nța cerebrală are aspectul și
consistența obisnuite vârstei. Regiunea oro -faringiană -limbă de culoare rozie -albicioasă, pe
secțiune maronie.
2. Gâtul – țesuturile moi ale gâtului sunt de aspect obișnuit , mușchi de culoare brună,
elasticitate păstrată . Tiroi da de formă și dimensiuni obișnuite vâ rstei, h ioid integru, laringe cu
mucoasă roz -albicioasă , lumen liber. Faringe cu mucoasă roz, lumen permeabil. Esofagul este
cu lungime redusă, cardia af lându -se corespunză tor vertebrei T.3 -4, mucoasa cenuș ie-
albicioas ă, pliurile longitudinale pă strate.
3. Torace de formă tronconică cu baza mare inferior , peretele muscular integru, timus
de 5/3 cm. Pleurele sunt netede , lucioase, transparente, c avităț ile pleurale sunt libere. Traheea
și bronhiile cu mucoasa roz -albicio asă, lumen liber. Plămâni expansionați , umplu cavitățile
pleurale, parțial acoperă inima, de culoare rozat -albicioasă, de aspect marmorat , crepitanți,
suprafața perlat -strălucitoa re, pe secțiune se scurge secreție rozat roșiatică cu aspect spumos.
Proba docimaziei pulmonare hidrostati ce ; piesa buco -cervico -toracică plutește pe suprafaț a
vasului cu apa, fragmentele mici pulmonare plutesc deasemenea. Pericard fibros, este integru.
Cord-inima ușor marită de volum, cavitățile cordului conțin sâ nge lichid, ap arat
valvular permeabil, î ngustarea inelului pulmonar cu orif iciu central de cca 0,2 -0.3 cm în
diametru, endocard parietal ș i valvular int egru , neted, lucios, cu prezența aductuli arterial și
găurii Bottal; epicard neted, miocard de culoare brună , grosime a V.D=0,2 -0.3 cm. Aorta cu
pereți integri, intimă gălbuie, netedă . Coronare suple, elastic e, turgeș cente.
4. Abdomenul: pereț i integri, peritoneul luci os, umed, transparent, diafrag mă de
conformație obisnuită , cavitate per itoneală făraă conținut patologic, stomacul se situează
supradiafragmati c , este dispus vertical cu porțiunea superioară fixă . Cardia în formă de
pâlnie , cu pereți integri, fară conținut, cu mucoasă cenușie, pliur ile mucoasei pastrate,
intestine cu pereți integri, conț in m econium în porț iunea terminal ă; Ficat cu dimensiuni
obișnuite vârstei, capsula translucidă, suprafață netedă de culoare brună, pe secți une cu zone
violacee de hematopoeză, viabilitate obișnuită, d esen lobular pă strat. P ancreas cu dimensiuni
corespunză toare vârstei, alb -gălbui, aspect lobulat; Splina cu dimensiuni corespunzătoare

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
83
vârstei, capsula cen ușie, pe secț iune de culoare violacee, cu mici punct e albe; Suprarenalele
cu corticala portocalie ș i medulara lizată ; Rinichi c u dimensiuni corespunzatoare vâ rstei,
lobulația fetală păstrată, se decapsulează ușor, suprafața netedă, pe secț iunea de culoare
vișiniu uniformă a ambelor component e; vezica urinară cu pereți int egri, fără conț inut.
5. Scheletul : membrelor, coloanei vertebrale ș i a bazinului este integru. L a secț ionarea
epifizei distale a femurului se constată prezenț a unei zone rotunde, de cca 0,3 cm în diametru,
de culoare roșie, contrastând cu restul ț esutului osos de culoare alba.
Diagnosticu l anatomo patologic macroscopic:
 Cefalh ematom
 Stază cerebrală
 Plămâ n respirat
 Edem și emfizem pulmonar
 Stenoza pulmonară izolată
 Hipertofia miocardică ventriculară dreaptă
 Esofag scurt
 Stomac supradiafragmatic
 Stază viscerală
 Punctul de osificare Beclard
Examene complementare :
Au fost recoltate fragmente de organe :
-fragment amnio -cutanat
-pentru fragment de plămân:vârf , bază, periferie și s pre hill
-două fragmente de miocard, rinichi, ficat
Examen histopatologic:
 Plămâni respirați cu alveolele și bronș iolele destinse
 În lumenul alveolar se constată un ex udat se ros, hematii ș i pigment biliar
 Unele câmpuri microscopice prezintă zone de alveolită hemoragică
 În lumenul bronșiilor se observă hematii ș i epitelii pavimentoase.
 Cord –țesutul miocradic cu leziu ni distrof ice este edematiat

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
84
 În vasele miocardului se constat ă hematii
 Ficatul cu structură lobulară păstrată, are spaț iile foarte bine delimitate.
Prezintă zone de hematopoeză embrionară
 Hemat ocitele sunt sediul unor leziu ni de distrofie granulovasculară a
citoplasmei
 Rinichii – Edem al capsule i Bowmann glomerulate
 Staza în capilarele glomerulare și î n vasele renale
 Leziuni distrofice ale e piteliilor tubulare până la necrozare
 Fragment amino -cutanat cu artera și venă ombilicală î n limite histo logice
normale cu edem interstițial și staza vasculară
 Artera ș i vena ombili cală cu hematii în lumen ș i stratul Wharton
Din buletinul de analize rezultă ca sâ ngele recoltat de la cadavru aparț ine grupei 0(1)
Rh negative.
Concluzii le autops iei efectuate pe cadavrul nou -născutului:
 Nou-născut de sex masculin, găsit î ntr-un contai ner de gunoi, s -a născut la
termen ș i viu.
 Moartea nou -născutului este violentă
 Ea se datorează asfixiei mec anice prin aspirat pulmonar de lichi d amniotic,
pe fond de malformaț ii congenita le grave ale tractului digestiv și ale
sistemului cardiovascular
 Pe cap, corp și memb re nu s -a constatat leziuni t raumatice
 Nou-născutul nu a fost îngrijit după -naștere
 Sângele recoltat de la cadavru aparține gru pei sanguine 0(1) Rh negativ.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
85
CAZUL NUMARUL 6
Conform datelor de anchetă rezultă că gravida în luna a VIII –a, a fost implicate într –
un accident de trafic rutier.
La o săptamână după accident, în timp ce se deplasa, pentru a fi examinată medico –
legal, a născut la punctual sanitar a unei comune un făt mort.
Autopsia medico legală a fost efectuată la o zi dupa naștere.
Constatări la necropsie
Examenul extern:
Cadavrul de sex feminine cu talia de 42 cm, greutate de 2700 grame, perimetrul
cranian 30 cm, perimetrul thoracic 30 cm, cordonul ombilical măsoara 7 cm, de culoare roz,
lucios, turgescent, secționat, ligaturat, părul de pe cap este de culoare neagră, are lungimea de
cca. 0,7 cm, marginea liberă a unghiilor nu depășește pulpele degetelor, labiile mari le nu
acoperă pe cele mici, vernix cazeosa în pli cile inghinale, axiale și cervicale; țesutul musculo –
adipos normal reprezentat. Semnele morții reale prezente :lividități cadaverice de culoare
violacee -palidă, dispuse pe părțile posterioare declive, nu dispar la digitopresiune. Putrefacția
nu este începu tă.
Semnele de vilență: nu s -au constatat .
Examenul intern :
1. Capul: Țesuturile moi epicraniene sunt de culoare albicioasă -rozie pe fața lor
internă, integre. Oasele craniului sunt integre, măsoară 0,1 -0,2 cm pe linia de fierăstruire,
fontanele deschise , fontanela bregmatică de 2/2 cm. Duramater albă, lucioasă, integră,
aderentă. Creier cu girusurile evidente, șanțurile intergirale păstrate. Substanță cerebrală are
aspectul și consistență obișnuite. Regiunea oro -faringiană:limba de culoare rozie -albicioa să,
pe secțiune maronie.
2. Gâtul : Țesuturile moi ale gâtului sunt de aspect obișnuit, mușchi de culoare brună,
elasticitate păstrată. Tiroida de formă și dimensiuni obișnuite vârstei, hioid integru, laringe cu
mucoasă roz albicioasă, lumen liber. Faringe cu mucoasă roz, lumen permeabil. Esofag cu
mucoasă cenușie -albicioasă, pliurile longitudinale păstrate.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
86
3. Torace : De formă tronconică cu baza mare în interior, peretele muscular integru,
timus de 43 cm. Pleurele sunt netede, lucioasă, transparente, cav itațile pleurale sunt libere.
Traheea și bronhiile cu mucoasă roz -albicioasă, lumen liber. Plămânii ocupă sinusurile costo –
vertebrale, de consistență hepatică , de culoare brun –roșiatică , crepitații absente, suprafață
netedă; pe secțiune se scurge sânge lichid de cantitate mică. Proba docimaziei pulmonare
hidrostatice : piesa buco -cervico -toracica cade la fundul vasului cu apă , fragmentele mici
pulmonare cad deasemenea .Pericard fibros, este integru . Cord -dimensiuni corespunzătoare
vârstei , cavitățile cordului conțin sânge lichid, aparat valvular permeabil, endocard parietal și
valvular integru, neted, lucios, cu prezența ductului arterial , epicard neted, miocard de
culoare brună. Aorta cu pereți integri, intimă galbuie, netedă. Coronare suple, elasti ce,
turgescente.
4. Abdomenul: Pereți integri, peritoneul lucios, umed, transparent, cavitate peritoneală
fără conținut patologic, stomac cu pereți integri, fără conținut, cu mucoasă cenușie, pliurile
mucoasei păstrate, intestine cu pereți integri; ficat c u dimensiuni obișnuite vârstei , de culoare
brună, pe secțiune cu zone violacei de hematopoeza, friabilitate obișnuită , desen lobar păstrat.
Pancreas cu dimensiuni corespunzătoare vârstei, alb -gălbui, aspect lobulat, splină cu
dimensiuni corespunzătoare v ârstei, capsulă cenușie , pe secțiuni de culoare violacee cu mici
puncte albe, suprarenalele cu corticala portocalie și medulară lizată; rinichi cu dimensiuni
corespunzătoare vârstei , lobulația fetală păstrată, se decapsulează ușor, suprafața netedă, pe
secțiune de culoare vișiniu uniformă a ambelor componente, vezică urinară cu pereți integri,
fără conținut.
5. Scheletul : membrelor, coloanei vertebrale și a bazinului este integru. La secționarea
epifizei distale a femurului se constată culoarea albă -omog enă a țesutului de la acest nivel.
Diagnosticul anatomo -patologic macroscopic:
 Stază cerebrală
 Plămâni nerespirați
Concluziile expertizei medico -legale:
 Produsul de conceptie de sex feminine s -a născut înainte de termen și mort.
 Pe cap, corp și mebre nu s -au constatat leziuni traumatice.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
87
CAZUL NUMARUL 7
Pe malul unui râu a fost găsit cadavrul unui nou -născut de sex feminin. Din cercetările
preliminare rezultă că în dimineața acelei zile peste cadavru au trecut mai multe animale(vaci
și cai), utilaje agrico le, etc.
Constatări la necropsie
Examenul extern
Cadavrul de sex feminin, cu talia de 52 cm, perimetrul cranian 28 cm, perimetrul
thoracic 44 cm, cordonul ombilical măsoară 22,5 cm, de culoare violacee -negricioasă, dur,
uscat, rupt, neligaturat, unghiile s unt detașate, labile mari le acoperă pe cele mici, testut
musculo -adipos normal reprezentat. Semnele morții reale prezente: lividități cadaverice
violacei -verzui, dispuse pe părțile posterioare declive, nu dispar la digitopresiune, rigiditate
cadaverică în rezoluție.
Putrefacția se exteriorizează prin :culoare verzui negricioasă a pielii, crepitații
subcutanate, detașarea epiteliului în lambourii, consistența scăzută a pielii.
Semnele de violență : mobilitate anormală și crepitații osoase la nivelul cutiei
craniene.
Examenul intern :
1. Capul : țesuturile moi epicraniene sunt de culoare vișiniu –murdară pe fața lor
internă. Oasele craniului cu fracturi multieschiloase la nivelul calotei , bazei craniene; fractura
mediană la nivelul mandibulei. Duramater cu luciul pierdut , cu multiple soluții de
continuitate. Creier -substanță nervoasă are consistență lichidă cu aspectul unei magme roziu –
cenușii.
2. Gâtul : Țesuturile moi ale gâtului sunt de aspect obisnuit , mușchii gâtului sunt de
culoare brună, elasticitat e păstrată. Tiroida de formă și dimensiuni obișnuite. Laringe cu
mucoasă roz -vișinie, lumen liber. Faringe cu mucoasă vișinie, lumen permeabil. Esofag cu
mucoasă vișinie, pliurile longitudinale șterse.
3. Torace : de formă tronconică cu baza mare inferior, peretele muscular integru, timus
de 4,5/3/2 cm. Pleurele sunt netede , cu transparență și luciu pierdute , cavitățile pleurale
conțin lichid tulbure în cantitate moderată .Traheea și bronhiile cu mucoasă vișinie, lumen

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
88
liber. Plămânii umplu cavitățile ple urale, parțial acoperă inima, de culoare vișiniu –cenușie,
crepitanți buretoși, prezintă pe suprafața placarde mari, proieminente, formate din mici bule
de gaze, situate subleural. Proba docimaziei pulmonare hirdostatice nu a fost efectuată
datorită stării avansate de putrefacție. Pericardul fibros, este integru, conține gaze de
putrefacție în cantitate mare. Cord cu dimensiuni corespunzătoare vârstei, caitatule cordului
conțin sânge hemolizat, aparat valvular permeabil, endocard parietal și valvular integr u, neted,
luciu pierdut, cu prezența ductului arterial și găurii Bottal, epicard neted, miocard de culoare
brună uniformă . Aorta cu pereți integri, intimă vișinie, netedă, este integră.
1. Abdomenul : pereți integri, peritoneul cu luciu pierdut, transpare nt, cavitatea
peritoneală fără conținut patologic. Stomac cu pereți integri, fără conținut, mucoasă cenușiu –
murdară, pliurile mucoasei șterse. Intestine cu pereți integri, destinse de gaze, fără conținut.
Ficat cu dimensiuni obișnuite vârstei, capsulă cu l uciu pierdut, suprafață netedă de culoare
negricioasă, consistență scăzută. Pancreas cu dimensiuni corespunzătoare vârstei, rosu -vișiniu
tulbure, consistență scăzută, cu rețeaua vasculară evidentă. Splina lichefiată, negricioasă.
Suprarenalele cu medulară lizată. Rinichii cu dimensiuni corespunzătoare vârstei, lobulația
fetală păstrată , se decapsulează ușor , suprafață netedă, consistență scăzută, pe secțiune de
culoare vișiniu -uniformă a ambelor component. Vezică urinară cu pereți integri, fără conținut.
2. Scheletul :membrelor, coloanei vertebrale și a bazinului este integru. La secționarea
epifizei distale a femurului se constată prezența unei zone rotunde , de cca 0,2 cm în diametru,
de culoare gălbuie, contrastul cu restul țesutului osos este diminuat.
Diagnostic anatomo patologic macroscopic
 Stare avansată de putrefactive
 Fracturi multieschiloase ale oaselor neuro -și viscerocraniului
 Emfizem pulmonar de putrefacție
 Autoliză viscerală avansată
Examene complementare :
Examen histopatologic
 Miocard –leziuni distrofice miocardice

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
89
 Plămâni – cu prezența de zone de atelectazie, alterând cu zone de emfizem
compensator, alveolele conțin scuame epiteliale fetale -sindrom de detresă
respiratori prin aspirare de lichid amniotic
 Ficat, rinichi – cu leziuni distrofice

Concluziile expertizei medico -legale
 Nou-născutul de sex feminin găsit pe malul râului s -a născut la termen
 Modificările cadaverice distructive tardive natural nu permit stabilirea
cauzei și felul morții, nici a aspectelor precum viabilitatea și starea î n
momentul nașterii.
 Leziunile de la nivelul oaselor craniene au putut fi produse posibil prin
comprimare între doua planuri dure. Ținând cont de starea avansată de
putrefacție, nu ne putem pronunța asupra datei producerii și nici asupra
caracterului vita l sau postpoterm a acestor leziuni.
 Nou-născutul nu a fost îngrijit după naștere.

CAZUL NUMARUL 8
Din datele de anchetă rezultă că făptuitoarea a născut la domiciliu părinților un făt de
sex masculin, fiind asistată de mama ei, care după naștere a tăiat c ordonul ombilical al fătului
cu un cuțit, după care l -a pus într -o pungă de plastic pe care a lăsat -o la domiciliu, iar pe fiica
sa a adus -o la spital pentru acordarea îngrijirilor medicale întrucât pierduse mult sânge, iar
ulterior, la solicitarea medicul ui de specialitate a adus fătul decedat la spital. Din datele de
anchetă reiese că făptuitoarea ar fi ascuns faptul că era însărcinată inclusiv față de parinții ei,
motiv pentru care nu era luată în evidențele medicale privind starea de graviditate.
Autops ia medico -legală a cadavrului nou -născutului a fost efectuată în prezența unui domn
comisar șef.
Examen extern:
Cadavrul de sex masculin, cu talia de 43 cm, greutatea 2300 grame, perimetru cranian
26 cm, perimetru toracic 26 cm. Tegumentele acoperite cu ur me de sânge și vernix casosa.
Cordon ombilical neligaturat, fără inel de demarcație, secționat, lung 40 cm. Părul de pe cap
este de culoare neagră, lung de până la 0,8 -0,9 cm. Marginea liberă a unghiilor nu depășește

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
90
pulpele degetelor. Testiculele sunt cob orâte în scrot, țesutul musculo -adipos normal
reprezentat.Semnele morții reale prezente :Lividități cadaverice de culoare violacee -palidă,
dispuse pe părțile posterioare declive, pălesc la digitopresiune, rigiditate cadaverică în
rezoluție. Putrefacția nu este începută.
Semnele de violență: nu s -au constatat .
Examenul intern :
1.Capul : țesuturile moi epicraniene sunt de culoare albicioasă -rozie pe fața lor internă,
integre. Între perios și os, parietal paramedian -minim infiltrate sangvin. . Oasele craniul ui sunt
integre, măsoara 0,1 -0,2 cm pe linia de ferăstruire, fontanelele deschise , fontanela bregmatică
de 4/3,5 cm, fontanela occipital de 1/0,8 cm. Uramater albă, integră, lucioasă, aderentă de os.
Creier cu grisuri evidente, șanțuri intregite păstrate. Substanța cerebrală are aspectul și
consistența obișnuite vârstei. Regiunea oro -faringiană -limbă de culoare rozie -albicioasă, pe
secțiune maronie.
2. Gâtul : Țesuturile moi ale gâtului sunt de aspect obișnuit, mușchi de culoare brună,
elasticitate păstrat ă. Tiroida de formă și dimeniuni obisnuite vârstei. Osul hioid este integru.
Laringe cu mucoasă roz -albicioasă. Faringe cu mucoasă roz, lumen permeabil. Esofag cu
mucoasă cenușie -albicioasă, pliurile longitudinale păstrate.
3. Torace: de formă tronconică c u baza mare inferior, peretele muscular integru, timus de
4/3 cm. Foițele pleurale netede, lucioase, transparente. Cavitațile pleurale virtuale sunt
libere.Traheea și bronhiile cu mucoasă roz -albicioasă, lumen liber. Plămâni expansionați,
umplu cavitațile pleurale , parțial acoperă inima, de culoare rozat albicioasă, crepitanți,
suprafață perlat strălucitoare, pe secțiune se scurge secreție rozat –roșiatică cu aspect spumos.
Pericard fibros, este integru. Cord de 3.4,5/2 cm, cavitațile cordului conțin sânge lichid, aparat
valvular permeabil, endocard parietal și valvular integru, neted, lucos. Epicard neted, miocard
de culoare brună, grosime V.D=0.2 -0,3 cm. Aorta cu pereții integri, intimă gălbuie, netedă.
Coronre suple, elastic, turgescente.
1. Abdomenul: P ereți integri, peritoneul lucios, umed, transparent, diafragmă de
conformație obișnuită. Cavitatea peritoneală virtuală liberă. Stomac cu pereți integri, conține
o cantitate moderată de mucus, mucoasă cenusiu -albicioasă, pliurile mucoasei păstrate.
Intesti ne cu pereți integri, destinse de gaze, conțin meconium în porțiunea terminal. Ficat cu
dimensiuni corespunzătoare vârstei, capsulă translucidă, suprafață netedă, de culoare brună,

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
91
pe secțiune cu zone de culoare violaceee hematopoeză. Pancreasc cu dimensiu ni
corespunzatoare varstei, alb -galbui, aspect lobulat. Splina :3,5/2,2/1,2 cm, capsulă cenușie , pe
secțiune de culoare violacee cu mici puncte albe. Suprarenalele cu corticală portocalie și
medulară lizată. Rinichii : 4,5/3/2 cm, lobulația fetală păstrat ă, se decapsulează ușor, suprafață
netedă, pe secțiune de culoare vișiniu –uniformă a ambelor componente. Vezica urinară cu
pereți integri, fără conținut. Organele genital externe :conformație corespunzătoare vârstei.
2. Scheletul :membrelor, coloanei verte brale și a bazinului este integru.
Diagnostic anatomo patologic macroscopic :
 Imaturitate
 Stază cerebrală
 Plămân respirat cu stază, edem și emfizem pulmonar
 Stază viscerală
Examene complementare
Examen histopatologic:
 Creier –stază și edem cerebral
 Plămân i –respirați, congestive și hemoragii interstițial
 Cord -edem, congestive și hemoragii intestițiale
 Ficat -edem, congestive și hemoragii intestițiale
 Rinichi -edem , congestive și hemoragii intestițiale
 Cordon ombilical – edem, congestive și hemoragii intersti țiale
Concluziile autopsiei medico -legale:
 Nou-născut de sex masculine s -a născut înainte de termen și viu.
 Moartea este neviolentă.
 Ea s-a datorat imaturitații, pe fondul absenței unor îngrijiri special.
 Pe cap, corp și membre nu s -au constatat semne de v iolență
 Durata vieții extrauterine a fost de ordinul minutelor .
 La autopsie nu s -au constatat semnele unei îngrijiri a nou -născutului după
naștere.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
92
CONCLUZI I

1. Materialul de studiu pentru această lucrare conț ine analiza datelor statistice expertale
medi co-legale pentru un numar de 29 de cazuri efectuate în județul Galaț i, asupra
cărora plana suspiciune de pruncucidere ,iar naț ional au fost înregistrate 552 de cazuri
în perioada anilor 2000 -2017.
2. În urma analizelor datelor statistice s -a constatat faptu l ca numarul cazurilor de
pruncucidere este în scă dere de la an la an, iar cele mai multe cazuri fii nd îngrestrat e
în anul 2002, constată m altfel ca în ultimii doi ani n u s-a efectua t nici o examinare
medico -legală asupra unui nou -născut , iar a unui avor ton din ultimii 10 ani,
demonstrand astfel ca numă rul cazurilor de suspiciuni de pruncucidere scade.
3. Numarul caz urilor de pruncucideri ale județului Galați reprezintă un procent de 5 % de
cazuri din numărul total al cazurilor din Româ nia.
4. În maj oritatea cazurilor , mai exact î n 80% din cazuri s -au constatat semne de viața
extrauterină ș i de viabilitate, iar o treime din aceș tia fiin d morți în momentul naș terii.
5. Raportul dintre cei născuți la termen și cei născuti î nainte de termen a fost de
aproximativ 1,5 :1.
6. Aproximativ 69 % din cazu rile de pruncucidere raportate în judetul Galați aparț in
mediului urban , totalizâ nd un nr de 20 de cazu ri, iar restul de 9 cazuri aparținâ nd
mediului rural , nașterile au fost întalnite mai des în locuri necunoscute ș i doar o
singură naștere a avut loc î n incinta unui centru medical.
7. Din numă rul total de 29 de cazuri de pruncucidere d in județul Galaț i , raportate î n
perioada 2000 -2017, 16 dintr e ele au fost de moarte violentă, iar 13 de moarte
neviolentă .
8. Dintre cazuril e prin care s -a produs moartea violentă ,mecanismele tanatogeneratoare
în 7 dintre cazuri apartin loviturilor cu un corp dur ce i -au cauzat fă tului traumatism
mecanic cranio -cerebral , iar în celelalte cazuri moartea violentă s-a produs prin
asfixiere me canică .
9. Rezultatul constatărilor medico -legale în ceea ce privește acordarea de îngrijiri nou –
născuților după naș tere este un ul nefavorabil, 93 % dintre aceștia fiind privaț i de acest
drept
10. Cazur ile de pruncucidere ce au fost înregistrate în judetul Gal ați, î n peri oada anilor
2000 -2017, au fost înregistrate la varste cuprinse între 1 ș i 30 de zile .

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere
93
11. Din cele 14 cazuri de nou născuti vii și viabili asupra că rora s -a efectuat expertiza
medico -legală î n perioada 2000 -2017 s -a constatat ca decesul acestora a intervenit î n
maxim 24 de h î nainte de autopsie î n 29 % din cazuri, cu maxim 48 h în 50 % din
cazuri ș i cu peste 48 h înainte de autopsie î n 21 % din cazuri.
12. Analizâ nd starea pshica a mamei s -a constatat faptul ca în 24 % din cazuri mama nu a
putut fi ju decată datorită decesului acestia sau din cauză că nu a putut fi identificată .
În 41 % din cazuri mama nu a avut discernământ , iar î n 21 % din cazuri aceasta era
stabilă psihic.

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere

BIBLIOGRAFIE

1. Barbu C -tin, Ocrotirea persoanei î n dreptul penal al Romaniei, editura Scrisul
Româ nesc, Craiova ,1977
2. Boroi AL., Pruncuciderea și uciderea din culpă , Ed.Min. de Interne , ediț ia
1992
3. Belis V, Tratat de medicină legală , vol II, Editura Medicala, Bucureș ti,în 1995
4. Burt Cyril, The young delinquent (fourth edition)London, /university of
London Press, 1944
5. Boroi AL., Infractiuni contra vieț ii, Editura ALL Beck, 1999, Bucureș ti.
6. Boroi AL., GH Nistoreanu , Dreptul penal, partea specială, editia a III –a,
Revizuită conform noului cod pe nal , Editura ALL BECK , B ucureș ti , 2005.
7. Diaconescu Gh., Infracțiunile î n codul pen al roman, Editura Oscar Print,
Bucureș ti, 1997.
8. Dermengiu D, Curca G.C. , Ghiotghiu V, Popescu I, Gorun G, Barbari L., Curs
de medicină legală, Bucureș ti, 2005
9. Dongo rez V., Oancea I, s.a., Explicaț ii teoretice ale codului penal român,
partea specială, vol III, ediț ia a II -a, Editura Academiei Româ ne, Editura all
Beck
10. Dragomirescu V.Problematica și metodologia medico -legală, Editura medicală
Bucureș ti, 1980
11. Dragomirescu V., Metodologia expertizei med ico-legale psih iatrice,
Comunicare la Conferința Natională Medico -legală, Iaș i, 1968
12. Dobrinescu I., Justiția Nouă , nr.1, 1965
13. Fulga I., Îndrumar de medicină legală pentru juriști, Editura Didactică și
Pedagogică R.A., Bucureș ti, 2005
14. Gorgos C.,Tudor C., Va demecum în psihiatrie, Editura Medicală ,București, î n
1905
15. Iftenie V., Medicină legală, Editura științ elor medic ale, Bucureș ti , 2006
16. Jung H., Ardel eanu M., Expertiza medico -legală psihiatrică î n pruncucidere ,
dificultăți și solutț ii în revista Dreptul, 2 000
17. Mircea I., Criminalistică, Ediț ia a I I –a, Editura Lumin Lex, Bucureș ti, 2001

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere

18. Moraru I., Medicină legală , Edi tura Medical, Bucureș ti, 1967
19. Radulescu Sorin M., Banciu Dan, Sociologia crimei și criminalității, Editura
Sansa, Bucureș ti ,1996
20. Scripecaru Gh ., Scripcaru C., Medicina legalâ pentru juriști, editura cuge tarea ,
1999
21. Stancu E., Tratat de criminalistică , Editura Atom, Bucureș ti, 2001
22. Vasiu I, Drept penal român, partea specială, vol I. Editura Albastră , Cluj –
Napoca, 1997
23. www.legmed.ro

Tratate, Legislaț ie
1. Art.24, alin. I.C. pr.Pen.36
2. Codul penal, art .99
3. Min . de Interne, Academi a de Politie, Tratat de metodică Criminalistică, Editura
Carpaț i, Craiova 1994
4. Tribunal suprem, Sect. Penală , dec.nr.510/1963. C.D. 196 3
5. Tratate de metodică criminalistică, Editura Carpaț i, Craiova, 1994

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere

ANEXE

ANEXA 1
LISTA ABREVIERILOR
IML- Institutu l de Medicină Legală
O.M.S -Organizația Mondială a Sănatăț ii
SIDS – Sudden Infan t Death Syndrome( Sindromul morț ii subite la sugari )
STEC -Șoc traumatic e xtern contuziv

ANEXA 2
LISTA TABELELOR
Tabelul nr 1 -Numă rul avortonilor și a nou -născuț ilor asupra că rora s -a efectuat expertiza
medico -legală î n perioada 2000 -20017, în Româ nia.
Tabelul nr. 2 Numărul total al avortonilor și a nou -născuților asupra că rora s -a efectuat
expertiza medico -legală în județul Galaț i, în anii 2000 -2017
Tabelul nr 3 Raportul dintre numă rul total al caz urilor de pruncucidere din România în raport
cu Judetul Galaț i.
Tabelul nr.4 Distribuția născuților vii și n ăscuților morți î n perioada 2000 -2017.
Tabelul nr 5 Distribuția nou -născuților la termen și a celor născuți î nainte de termen.
Tabelul nr 6 Distribuția nou -născuților vii și viabili la termen și a celor născuți î nainte de
termen.
Tabelul nr 7 . Dinamica cazurilor in care nou -născuț ii au primit în grijirile necesare imediat
după naș tere
Tabelul nr 8 . Repartiț ia cazurilor de pruncucidere în funcție de mediul de provenienț a a
cadavrelor

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere

Tabelul nr 9. Distribuția locurilor in care a avut loc naș terea
Tabelul nr.1 0. Distribuția cazurilori în funcție de modalitatea morții pe județul Galați î n
perioada 2000 -2017.
Tabelul nr 11 . Distribuția morț ilor viol ente produse prin pruncucidere î n funcț ie de
mecanismele tanatogeneratoare în județul Galați, î n perioada 2000 -2017.
Tabelul nr 12 . Repartiția cazurilor de moarte violentă produsă prin asfixiere
Tabelul nr 13 . Distribuț ia cazurilo r în funcție de vârsta decedaț ilor prin pruncucidere
Tabelul nr 14 . Repartiția cazurilor în funcți e de stabilirea datei la care s -a produs dec esul.
Tabelul nr 15 . Distibuț ia cazurilor privind starea psihică a mamei

ANEXA 3
LISTA GRAFICELOR
Diagrama nr 1 Numă rul total de cazuri de pruncucider e în România , în anii 2000 -2017.
Diagrama nr.2 Numă rul total al autopsiilor din județ ul Galați , în perio ada 2000 -2017.
Diagrama nr 3. Raportul dintre numă rul total al cazurilor de aut opsie asupra avortonilor și
nou-născuților din România în raport cu Județul Galaț i.
Diagrama nr 4 . Distribuția născuților vii și născuților morți î n perioada 2000 -2017.
Diagram a nr 5. Dinamica nou -născuților la termen și a celor născuți î nainte de termen .
Diagrama nr 6. Dinamica nou -născuților vii și viabili la termen ș i a celor născuți î nainte de
termen .
Diagrama nr 7 Dinamica cazurilor în care nou -născuții au primit îngriji rile necesare imediat
după naș tere.
Diagrama nr 8 Distribuț ia cadavrelor descoperite în mediul urban sau rural
Diagrama nr 9 Distribuția locurilor în care a avut loc naș terea

Arhire S. Monalisa Violeta Aspectele medico -legale ale infracțiunii de pruncucidere

Diagrama nr 10 Distribuția cazurilor în functțe de modalitatea mortii pe Județul Galaț i.
Diagrama nr 11 Cauza mortii violente în funcț ie de mecanismele tanatogeneratoare în judetul
Galați, î n perioada 2000 -2017.
Diagrama nr 12 Repartiția cazurilor de moarte violentă produsă prin asfixiere .
Diagrama 13 Distribuția cazurilor în funcție de vârsta decedaț ilor prin pruncucidere.
Diagrama nr 14 Repartiția cazurilor în funcț ie de stabilirea datei la care s -a produs decesul.
Diagrama nr 15 Distibuț ia cazurilor privind starea psihică a mamei .