SPECIALIZA REA : POSTUNIVERSITAR MANAGEMENT [607450]

1
UNIVERSITATEA ORADEA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI
DIDACTIC
SPECIALIZA REA : POSTUNIVERSITAR MANAGEMENT
EDUCAȚIONAL

LUCRARE DE ABSOLVIRE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof. univ. dr. FLORICA ORȚAN

ABSOLVENT: [anonimizat](BALAN) CORNELIA DORINA

Oradea
2016

2

UNIVERSITATEA ORADEA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI
DIDACTIC
SPECIALIZA REA : POSTUNIVERSITAR MANAGEMENT
EDUCAȚIONAL

Man agementul școlii și activit ățile extra școlare

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof. univ. dr. FLORICA ORȚAN

ABSOLVENT: [anonimizat](BALAN) CORNELIA DORINA

Oradea
2016

3

CUPRINS

Cap I Managementul ș colii și activitățile extrașcolare

1.1. Ce este managementul general
1.2. Ce este managementul educațional
1.3. Istoric al managementului școlii
1.4. Principii , funcții
1.5. Resursa umană implicată în managementul școlar

Cap II Proiecte

Concluzii
Bibliografie

4

Cap I Managementul ș colii și activitățile extrașcolare

1.1. Ce este managementul general

În primii ani ai actualului secol a început conturarea managementului ca știință ,
care a constat în sedimentarea succesivă a contribuț iilor unor curente diferite de
găndire, ale unor personalități științifice sau ale vieții practice, în jurul cărora s -au
constituit școli și mișcă ri care au jalonat procesul respectiv.
Conducerea a existat, într-o formă rudimentară , practic de la începutul vieț ii
organizate a comu nității omenești, apariția tă rzie a interesului deosebit pentru
domeniul managementului și a pri melor studii sis tematice ale acestuia se explică
prin aceea că doar la un anumit grad al dezvoltării industriale și tehnologice a
societaț ii este posibil ă și necesară sistematizarea cunoștințelor și î nchegarea unor
teorii specifice.
În primul deceniu al se colului XX începuturile î nchegă rii managementului ca
stiinta se identifica cu miș carea pentru conducerea știintifica, aparută î n SUA , care
luptă pentru ideea ex istențială a ma ximizării rezultatelor activită ții individuale sau
colective cu eforturi minime.
Dintre accepțiunile multiple și definițiile date de că tre teoreticien ii și
practicieni i termenului de management, prezint câ teva:
Frederick W. Taylor definea managementul , î n cartea sa Shop Management,
publicata in 1903, astfel: „a ș ti exact ce doresc sa faca oamenii si a -i supraveghea
ca ei sa realizeze aceasta pe calea cea mai buna si mai ieftina”;
Henri Fayol, î n cartea sa Administrat ion industrielle et generale , publicata în
1916, mentiona c ă „a administra înseamnă a prevedea, a organiza, a comanda, a
coordona și a controla”;
Mai recent, managementul este definit astfel: „procesul în care managerul
opereză cu trei element e fundamantale – idei, lucruri ș i oameni – realiz ând prin
alții obiectivele propuse” potrivit opiniei lui A.Mackensie, Peter Drucker consideră
că managementul este echivalent cu „persoanele de conducere”, termenul de
„management” fiind doar un eufemism pentru „șef”. Principala și poate singura
sarcină a managementului este de a mobiliza energ iile unitatii economice pentru
îndeplinirea sarcinilor cunoscute și definite , iar testul reu șitei constă în obținerea
unei eficiențe ridicate ș i adaptarea la modificarile din exterior.
Cuvîntul management deriva din latinescul ,,manus,, (mîna) și reprezintă ca
expresie liberă conceptual de ,, manevrare ,, , ,, pilotare ,,.Cel care trebuie sa

5 organizeze această manevrare sau pilotare este managerul. Corespondentul
semantic deosebit de complex al managementului în limba româna este acela de
,,conducere,, a organizațiilor socio – ecomomice și cond ucerea științifica a acestora
,dar este tot mai des înlocuit de management datorita recunoașterii sale
internaționale. Se constată că nu există nici o inadvertență ăntre cele două cuvinte.

1.2 Ce este managementul educațional

Educația ca fapt de cultură și activitate umană s -a manifestat în toate
perioadele istorice căpătând o pondere tot mai mare în ultimele secole și decenii. Și
în cadrul educației , la fel ca în celelalte activități economico -sociale , au apărut de
timpuriu elemente manageriale.Inițial, conducerea activității educative nu se
delimita de arta gândirii și -i putem considera din această perspectivă marii filozofi
ai Greciei, Socrate , Platon și Aristotel , ca precursori ai unui management
incipient de gândire și educare.
Dezvoltarea activităților educative , mai ales în contextul întăririi statelor , a
dus la aparitia unor școli, nu numai a Liceului sau Academiei Ateniene , ci și la
cunoscutele școli ale gramaticilor sau la apariția instituțiilor romane
corespunz ătoare celor grecești , în care sau format generații întregi de intelectuali.
Conducerea și administrarea instituțiilor culturale , și în special a instituțiilor
educative , s -au rafinat permanent , generând diverse tehnici , metode și strategii.
Activitat ea educativăpare a se dovedi mai permeabilă deciziei , deoarece are
ca fundament termenul de obiectiv , care la rândul lui se alimentează din idealurile
și valorile sociale.Analizând raporturile dintre cerințele sociale și scopurile școlii,
Vasile Marcu co nstată că obiectivele ,, reprezintă inima procesului instructiv –
educativ, desemnând internaționalitatea acestuia , tipurile de schimbări
preconizate,,( V Marcu 2003 , pag 14).Încercand să surprindă mecanismul
activităților educative , relațiile dintre cer ințele sociale, idealurile și valorile
general umane , idealurile educative , scopurile și obiectivele din cadrul
comunității școlare în care se realizează procesul instructiv -educativ , Vasile
Marcu observa că scopurile presupun formularea în termen de a nticipare mentală ,
cu un oarecare grad de generalitate, a alternativelor de desfășurare a activităților ,
determinând în același timp șase parametri de analiză a obiectivelor pedagogice:
natura achiziției preconizate , conținutul interdisciplinar la care se conexează ,
gradul de generalizare, funcția pedagogică , durata de timp necesară pentru
realizare, caracterul comun pentru toți elevii sau diferențiat.
Pedagogul bihorean crează un cadru conceptual adecvat elaborarii noțiunii de
management educațional. Într-o manieră asemănătoare , Marian Dragomir și
colaboratorii , pornind de la înțelegerea managementului ca reprezentând

6 conducerea formală , ajung la concluzia că managementul școlar are ca domenii
funcționale:
Curriculumul, resursele umane, resursele ma teriale și fizice , dezvoltarea
organizațională și relațiile comunitare. În consecință managerul școlar este cel care
conduce oficial instituția de învațământ.
În tentativa de a preciza sensurile managementului organizației școlare , Sorin
Cristea foloseș te judecăți negative , observând că acestea nu reprezintă un model
afirmat deplin la nivelul cultural și nu poate fi înțeles fără acumularea unei practici
de conducere realizate la toate nivelurile sistemului.
Deși la origini nu este un concept de natură p edagogică , el este tot mai mult
solicitat de știința educației, deoarece analiza operațională de factură economică ,
psihologică, politică,socială ,dar mai ales didactică , devine viabilă ,, numai în
măsura în care realizarea ei metodologică revine unor f actori de decizie carec au
acumulat deja o practică de conducere semnificativă social, în interiorul
sistemului, la diferite niveluri ale acestuia,,.(Sorin Cristea , 2003 pag 24)
Din această perspectivă pot fi considerați manageri numai conducătorii de la
nivelul ministerului, inspectorii școlari sau profesorii directori , dar și profesorii
responsabili de comisii metodice, consilierii , ajungând pâna la diriginte.
Pregătirea managerilor nu trebuie să se limiteze la aspecte economice sau la cele
ținând de legislația școlară întrucât actul conducerii este unul complex, atat artă cât
și știință.
În consecință managerul trebuie să analizeze și să conșientizeze relația dintre
școala pe care o conduce și alte instituții de învățământ , dar mai ales de raportul
dintre școala și viața socială.
Managerul trebuie să posede anumite trăsături de personalitate, deprinderi și
abilități fără de care nu își poate desfășura eficient activitatea , aceasta activitate
implică nemijlocit valori morale .
Definind managerul școla r ca un ansamblu de principii și funcții , de norme ți
metode de coordonare a activităților educative , Ioan Jinga susține că elementele pe
care le vehiculează și prelucrează managerul școlar se referă la formularea clara a
finalităților, eleborarea curric ulumului , proiectarea rețelei școlare și stabilirea unor
tehnici de evaluare care să permită reglarea pe parcurs a sistemului și a procesului
de învățământ, optimizarea rezultatelor. ( JJinga , 2001)
Ca o formă de conducere socială particulară , managerul educațional are ca nucleu
decizia, luarea unor hotărâri privind modul de desfășurare a activităților din școală.

7
1.3. Istoric al managementului scolii

COMPONENȚA PJ -ului: Scoala Gimnazială nr.1 Rieni – școală cu personalitate
juridică are în subordine 8 structuri:
1. Școala Gimnazială nr.2 Ghighișeni, situată în centrul localitatii Ghighișeni,
nr.65, cod.417417, Tipul școlii: Școală gimnazială, nivel primar și
gimnazial, orarul școlii:8 -14,
2. Școala Primară nr.1 Valea de Jos, situată în centrul localității Valea de Jos,
langă biserica ortodoxă, la nr.37, cod.417421
3. Școala Primară nr.2 Sudrigiu, loc. Sudrigiu, nr.65A, cod.407419
4. Grădinița cu program normal nr.1 Rieni, loc.Rieni, nr.152A
5. Grădinița cu program normal nr.2 Ghighișeni, loc. Ghighișeni, nr.215
6. Grădinița cu program normal nr.3 Valea de Jos, nr.37
7. Grădinița cu program normal nr.4 Sudrigiu, nr.65A
8. Grădinița cu program normal nr.5 Petrileni, nr.32, cod.417418

II. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN ȘI INTERN

Noi ieri, astăzi și mâine!

Ce am fost?
Școala cu clasele I -VIII Rieni face parte din generația tânără a școlilor fiind
construită în anul 1980. A fost construită prin efortul financiar al locuitorilor din
localitate, care au asig urat și forța de muncă . Construcția a fost terminată în
toamna aceluiași an. Cursurile au început în toamna anului 1982. În cei 33 de ani
de activitate școala a fost condusă de mai mulți directori: prof. Filip Eleonora,
Avram Nicolae, Dudaș Marțian, Bota Gheorghe, Cionca Ovidiu, iar în prezent
Balint Liliana. Datorită eforturilor depuse de personalul didactic s -au obținut
rezultate bune și și foarte bune la învățătură.

Ce suntem?
Suntem o scoala performanta, dorita de populația școlară din Rieni și zonă,
suntem un colectiv a cărui principală calitate este dorința de performanță; suntem
elevii care știu ce vor de la viitor și se pregătesc pentru acest scop; suntem
simbolul corectitudinii și dăruirii profesionale.

8 Rieni Ce vom fi?
Vom fi viitorul așa cum î l visăm noi; vom fi cei care vor semăna în
continuare educație și dorința de foarte bine.
Ne aflăm pe direcția cea bună pentru îndeplinirea obiectivelor pe care ni le –
am propus. Suntem conștienți că ne aflăm pe un drum ascendent spre
perfecționarea procesu lui de învățământ, ca rezultat al acțiunilor convergente ce
vor avea la îndemână trei elemente esențiale: elevii, părinții și calitatea a tot ceea
ce întreprindem, ca o garanție a durabilității realizării scopului propus.

II.1 Diagnoza mediului extern ( analiza PEST)

Scoala Gimnaziala nr. 1 este situata în zona centrala , la strada principală.
Atât personalul cât și elevii ce frecventează această școală pot ajunge la program
cu ușurință.
Biserica, situată în imediata apropiere a școlii, precum și biserica monument
istoric pot fi vizitate nu numai la orele de religie. Deplasarea la obiectivele
menționate nu necesită eforturi materiale sau de timp.
Elevii școlii provin atât din localitatea Rieni , cât și din localitățile
Sudrigiu, Valea de Jos, Motesti. Elevii din l ocalitatile limitrofe ajung la școala cu
mijlocul de transport ș colar.
Cum ne găsiți?

9

II.2 Diagnoza mediului intern (analiza SWOT)

Școala Gimnaziala nr. 1 Rieni , trăiește prezentul, valorificând cu demnitate
și conștiință profesională tradițiile bogate, înscriindu -se pe un drum ascendent în
elita învățământului românesc. Pentru cadrele didactice, elevii și toți cei atașați de
această unitate școlară, fiecare clipă de prezent devine trecut și implicit, istorie. Iar
istoria ne judecă pe fiecare și ne așează acolo unde ne este locul.

10 II 2.1. Informații de tip cantitativ
Evoluția populației școlar e – număr de elevi

Anul Ciclul
gimnazial Total
Ciclul primar GPN
2009/2010 110 105 111 326
2010/2011 112 103 115 330
2011/2012 112 106 112 330
2012/2013 118 102 104 324
2013/2014 99 102 105 306
2014/2015 98 102 89 289
2015/2016 96 91 99 286
2016/2017 79 86 81 246
Constatăm următoarele:
 Scăderea numărului de elevi la gimnaziu si ciclul primar.
 Evoluția numărului de clase:

An
Școlar Gimnaziu
Primar GPN
2009/2010 8 8 7
2010/2011 8 8 7
2011/2012 8 8 7
2012/2013 8 7 7
2013/2014 8 7 7
2014/2015 8 7 6
2015/2016 8 7 5
2016/2017 6 7 5
Constatăm următoarele:
Reducerea numărului de clase
Resurse umane: Personalul școlii: 2016 -2017
De conducere: -director

11 Didactic: educatoare -4 titulare Grad.I -3 ,Grad.II -1 și 1 suplinitor:
def.1

Învățătoare -6 titulare grad I – 3, gr II -2, def. -1și 1
suplinitor gr.I
Profesori: 8 titulari – Definitivat 1
Grad II – 4
Grad I -3
5 Suplinitori – debutant -1
Definitivat 1
Grad II – 3
Politica în domeniul resurselor umane este esențială în dezvoltarea calității
învățământului. Analiza noas tră, în acest domeniu va cuprinde următoarele
aspecte:
Gradul de acoperire cu personal didactic: 100%
Personal didactic auxiliar – secrear si administrator de patrimoniu.
Personal nedidactic – ingrijitoare și sofer.
Resurse materiale
Local propriu: , nr.152 A (Tel/ fax secretariat 0259329248; tel direcțiune
0259329248)
Numărul spațiilor școlare Rieni – din care:
– săli de clasă 7( 3 săli sunt parchetate recent, toate
beneficiind de încălzire centrală, jaluzele, mob ilier bun, geamuri și uși
termopan, o sală de clasă cu mobilier nou provenit de la Proiectul A doua
șansă)
– 1 sală –laborator informatică -prevazut cu 10 calculatoare
– 1 sală profesorală – mobilier nou, calculator, imprimantă
– 1 birou contabilitate, secretaria t-2 calculatoare, imprimantă, xerox,
telefon fax Anul școlar
2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2115/2016 2016/2017
Total
posture 34.73 35.18 34.17 34,33 32,22 31 29.4
Personal
didactic
calificat 28.73 29.18 28.17 28,33 26,22 25 29.4
Personal
didactic
în curs
de
calificare

12 – 1 birou director – calculator, imprimantă, mobilier nou
Numărul grupurilor sanitare – 1
Numărul cabinetelor medicale –
Numărul spațiilor școlare Ghighișeni –din care:
– săli de clasă 7( mobilier bun, parchetate recent, uși
geamuri termopan, încălzire –sobe teracotă noi)
– 1 sală profesorală
Numărul grupurilor sanitare – 1
Numărul cabinetelor medicale –
Numărul spațiilor la G .P.N nr. 2 Ghighiseni –
– Săli de clasă : 2( mobilier nou, parchetat și mochetă, geamuri si usi
termopan, încălzire centrală)
– Numărul grupurilor sanitare :1
Numărul spațiilor școlare Valea de Jos –din care:
– săli de clasă 2( Parchet nou, mobilier bun, usi si geamuri termopan, 5
calculatoare, încălzire centrală)
– 1 sală profesorală
G.P.N. Valea
Numărul grupurilor sanitare –
Numărul cabinetelor medicale
Numărul spațiilor la G.P.N. nr.3 Valea de Jos
-săli de clasă 2 (parchet si mocheta nou, mobilier nou, usi , geamuri
termopan, incalzire centrală) –
Numărul spațiilor școlare Sudrigiu – din care:
– săli de clasă 2( geamuri termopan, sobe teracotă, mobilier nou, 1
calculator)
Numărul grupurilor sanitare –
Numărul cabinetelor medicale –
Numărul spațiilor școlare Petrileni – din care:
– săli de clasă 1( parchet nou, mocheta, geam term opan,usi
termopan, mobilier nou, sobă teracotă)
Numărul grupurilor sanitare – 1
Numărul cabinetelor medicale –
Material didactic – scoala este dotata cu material didactic modern

13 II.2.2. Informații de tip calitativ

Baza materială a scolii
În perioada 2008 -2016 s -au realizat următoarele:
 schimbarea acoperișului la cele 3 corpuri de clădiri ale scolilor
 reabilitarea sălii de gradinita Petrileni
 înlocuirea geamurilor clădirii Rieni, Valea de Jos si Ghighiseni ;
 reabilitării fațadelor scolii Rieni si Ghighiseni , a grupurilor sociale;
 demararea proiectelor de reabilitare termică a scolilor (sistem de încălzire
centrală și înlocuirea gemurilor de la fațadă si a usilor ) Rieni, Valea de Jos si
Ghighiseni
 dotarea c u material didactic a catedrelor de, fizică, chimie, cu sprijinul
resurselor financiare puse la dispoziție de Minister.
 dotarea cu 10 calculatoare, cu videoproiector, cu 2 imprimante,1 laptop , 1
copiatoare, materiale și echipamente sportive, cu sprijinul resurselor financiare
puse la dispoziție de Minister.
 Înlocuirea geamurilor la Scoala Primara nr.2 Sudrigiu și la G.P.N. Sudrigiu
 Dotarea cu jaluzele la Scoala Gimnazilă nr 1 Rieni
 Parchetat 2 săli de clasă la Scoala Gimnazială nr 1 Rieni
 Prin proiectul A doua șansă o nouă șansă, s -au obținut următoarele: aparat
foto, bănci, scaune, dulapuri, multifuncțională, retroproiector, calculator, laptop
 2015 – dotarea cu jaluzele în biroul directorului și secretariat, mobilier nou
pentru arhiva școlii, curățat hornu ri toate unitățile de învățămant, racordarea cu
apă la școala Primară nr.2 Sudrigiu, îmbogățirea bibliotecii de la Școala
Gimnazială nr.1 Rieni cu 330 de volume carte date în custodie, cimentarea și
parchetarea unei săli de clasă, reparat fațadă Școala Gim nazială nr.2 Ghighișeni.
 2016 -dotarea cu mobilier nou într -o sală de clasă, cimentat și parchetat o
sală de clasă, zugrăvit și rașchetat parchet, vopsit soclu (Rieni). Racordarea cu
apă la Școala Primară nr.1 Valea de Jos. Zugrăvit la grădinița nr.5 Petril eni.
 2016 Prin proiectul „Plantăm pentru viitor” – din partea fundației Mihai
Eminescu Trust, Sighișoara, am primit echipamente școlare pentru disciplinele
matematică, fizică, biologie în valoare de 3.747 lei.

14 VIZIUNE A ȘI MISIUNE A UNITĂȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT

1.VIZIUNEA :

Scoala G imnaziala nr. 1 Rieni va fi o ș coala o școala a viitorului ,
competitiva, bazata pe profesionalism, civilizație, modernism și siguranță, în care
va activa un grup socio -profesional caracterizat prin eficiență și flexibilitate, într -o
societate în continuă dezvoltare.

Valorile promovate și cultivate sunt: demnitat e, performanță, calitate,
competență, eglitate de sanse, forța echipei, punctualitate, implicare personală ,
încredere.

2.MISIUNEA ȘCOLII

O școală europeană, model de bună practică, în care toți membrii
comunității, indiferent de etnie, să fie bine pregătiți pentru viață.

Cu resursele existente într -un ritm propriu în colaborare cu partenerii
educaționali, vom:
• asigura tinerilor abilitățile comportamentale și intelectuale necesare
adaptării la un mediu dinamic și competitiv ;
• dezvolta deprinderi colaborative, bazate pe atitudini și valori autentice,
personale și sociale, tradiționale și multiculturale ;
• încuraja elevii în dezvoltarea spiritului de echipă, pentru a dobândi o
conduită personală responsabilă, tolerantă;
• forma, diversifica și adânci pregătirea generală și de specialitate pentru
atingerea performanței și excelenței specifice dimensiunii europene astfel încât să
devină persoane conștiente că educația înseamnă putere.

ȚINTE ȘI SCOPURI ALE STRATEGIEI DE DEZ VOLTARE

Dacă existența școlii noastre este justificată de contextul educațional și
comunitar ne determina să avem în vedere ca dimensiune strategică : modernizarea
sistemului de educație pentru a da coerență parcursurilor și opțiunilor individuale
printr -o schimbare curriculară substanțială, orientată pe competențe cheie ce
trebuiesc dobândite în școală, compatibile cu cerințele noii economii a cunoașterii.

15 PRIORITATI STRATEGICE :
În perioda 2014 -2018 ,se va orienta demersul didactic și educațional, pe
urmatoarele
priorități strategice:

 prevenirea abandonului scolar;
 reducerea (diminuarea) absenteismului;
 evaluarea cu scop de orientare si optimizare a invătării;
 standarde de predare -evaluare în vede rea atragerii elevilor catre
performanță;
 asigurarea accesului egal la educatie pentru toti copiii,mentinerea în
sistemul educational a copiilor provenind din mediile defavorizate;
 adecvarea ofertei educaționale, a procesului de predare -învățare -evaluare la
nevoile reale ale elevului, in vederea realizării unui învătământ de
calitate;
 portofoliul educational – ,,carte de vizita” a elevului, profesorului.
 importanta competentelor de lectură in viata elevilor;

1 ȚINTE STRAT EGICE

Țintele strategice sunt:
-dezvoltarea la elevi a abilităților de comunicare pentru a realiza în echipă activități
de stimulare a spiritului comunitar prin implicarea lor în realizarea unei atmosfere
destinse,a unui climat optim de desfașurare în cele mai bune condiții a procesului
instructive -educativ -formativ în școală și comunitate;
-asigurarea accesului la cultură și informație;
-îmbunătățirea comportamentului elevilor în școală și comunitate;
-dezvoltarea la elevi a deprinderilor de folosire a tehnologiei informație, a
abilităților de înregistrare, ordonare,prelucrare și procesare a informațiilor;

Motivarea stabilirii țintelor strategice
Stabilirea țintelor strategice este motivată de următoarele:
-îmbunătățire a accesului elevilor n oștri la un învățământ de calitate;
– creșterea eficienței interne a școlii;
-îmbunătațirea cadrului de colaborare dintre școală și comunitatea locală;
– creșterea capacității școlii de a organiza activități educative în vederea dezvoltării
la elevi a unor abilități menite să contribuie la propria lor formare;
-introducerea unor discipline în CDȘ legate de educarea elevilor pentru un stil de
viață sănătos;

16 1.4. Principiile, functiile si continutul managementului
educational

Activitatea manageriala se orie nteaza pe mai multe principii:
– principiul eficientei activitatii manageriale, realizat pe baza aplicarii metodelor
de informare si elaborare a deciziilor, de activizare a personalului in stabilirea
deciziilor, de stimulare a initiativei si a muncii op erative de conducere, prin
obiectiile precise de indrumare si control, administrativ bugetare;

– principiul conducerii participative si al unitatii de actiune a tuturor factorilor
care coopereaza la realizarea obiectivelor manageriale, pe baza cunoasteri i
temeinice a unitatii scolare;

– principiul organizarii si programarii rationale a tuturor activitatilor
manageria le, in functie de obiective;

– principiul conducerii dinamice , pe baza unui stil eficient si al respectarii unor
norme de conduita: respo nsabilitate, prestigiu, autoritate, ordine, disciplina,
motivatie, stimulente morale si financiare, s atisfactii profesionale etc.

– principiul inovarii permanente a metodelor si tehnicilor manageriale, a
metodelor de predare -invatare -evaluare, de cerceta re stiintifico -metodica si de
inovare a invatamantului.

Functiile managementului

Functiile managementului scolar sunt: prevederea, decizia, organizarea,
comanda (comunicarea deciziei), coordonarea si controlul.
Desi problema numarului si denumirii acestor functii este inca in dezbaterea
specialistilor, in majoritatea lucrarilor axate pe aceasta problema, se regasesc
urmatoarele functii: previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea si controlul.
Previziunea este functia care vizeaza adoptarea de ciziilor referitoare la
definirea obiectivelor viitoare ale organizatiei si la mijloacele pentru atingerea
acestora. Se stabileste cu ce resurse si cu ce activitati se pot indeplini obiectivele
organizatiei, cat de aproape sau de departe se situeaza ea, la un moment dat, de
obiectivele propuse, ce actiuni corective se impun in cazul abaterilor de la telurile
propuse.
Organizarea vizeaza actiunile de creare a structurii care va permite realizarea
obiectivelor si actiunilor de coordonare efectiva a resurselor catre manager.

17 Repartizarea sarcinilor, gruparea acestora in departamente functionale si
alocarea resurselor pe departamente, stabilirea modului de colaborare dintre
grupuri sau persoane, sunt activitati care apartin functiei manageriale de
organizare.
Conducerea (antrenarea si coordonarea) reprezinta functia care implica
utilizarea influentei conducatorului pentru atragerea, motivarea si stimularea
actiunilor angajatilor pentru realizarea obiectivelor propuse .
Coordonarea reprezinta ansamblul proceselor d e munca prin care se
armonizeaza deciziile si actiunile personalului firmei si a subsistemelor sale, in
cadrul previziunilor si sistemului organizatoric stabilite anterior.
Coordonarea este o „organizare in dinamica”, a carei realizare depinde de
existenta unei comunicari adecvate la toate nivelele organizationale.
Antrenarea cuprinde ansamblul proceselor prin care personalul firmei este
determinat (influentat) sa participe eficace la realizarea scopurilor organizatiei,
luand in considerare factorii care ii motiveaza.
Fundamentul antrenarii il reprezinta motivarea, ce rezida in corelarea
satisfacerii nevoilor si intereselor personalului cu realizarea obiectivelor si
sarcinilor atribuite.
Se impune adecvarea motivatiilor la caracteristicile fiecarui salariat ,
eliminand abordarea nivelatorie, standardizata a motivarii, ce conduce la
„neimplicare”, efort minim, ineficienta.
Controlul implica actiuni prin care se stabilesc standardele de performanta
ale membrilor organizatiei, se compara performanta curenta cu standardele si se
adopta actiuni corective in cazul abaterilor fata de standarde.
Toate aceste functii implica elaborarea deciziei si comunicarea sau schimbul
de informatii.
Elaborarea deciziei este un proces complex, care constituie principala ratiune
a prezentei managerilor in cadrul organizatiei. Ea necesita rationamentul logic de
identificare si de alegere a actiunilor compatibile cu obiectivul (ele) organizatiei.
Comunicarea este procesul prin care se recepteaza si transmit informatii care
conditioneaz a elaborarea deciziei.

1.5 Resursa umana

Personalul din învățământul preuniversitar este format din personal didactic,
personal didactic auxiliar și personal administrativ sau nedidactic.
În învățământul preuniversitar poate funcționa personal didactic asociat
 Personal didactic

Nivel Educatori Invatatori Institutor Profesori

18 d
eb d
ef I I
I d
eb d
ef I I
I d
eb D
ef I I
I d
eb d
ef I
I I
Prescolar 1 1 3
Primar 1 2 4
Gimna
zial 1 2 7 3

Profesorii scolii pe grupe de vârstă pentru perioada 2014/2018

Grupe de vârstă Până la 25
ani 25-35 ani 35-45 ani 45-55 ani Peste 55 ani
Feminin 1 13 6 2
Masculin 1 2
Total
1 13 7 2 2

 Numărul cadrelor didactice cu gradație de merit și cu salariu de merit

An școlar
2010-2011 An
școlar
2011 –
2012 An școlar
2012 -2013 An școlar
2013 –
2014
An
școlar
2014 –
2015 An
școlar
2015 –
2016 An
școlar
2016 –
2017
Gradație de
merit 1 2 2 2 3 2 1

Personalul didactic auxiliar si nedidactic .

Format din secretar, administrator de patrimoniu si informatician

An școlar
2010/2011 2011/2012 2012/2013/2014 2015/2016 2016/2017
Personal
didactic
auxiliar 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5
Personal
nedidactic 4.5 4.5 4.5 4.5 4.5
Total 6 6 6 6 6

19 Secretaru l unității are următoarele atribuții și responsabilități:
– este responsabil cu evidența personalului didactic și nedidactic;
– operează imediat și cu exactitate în carnetele de muncă, toate modificările privind
salarizarea,
gradele, treptele, gra dațiile și celelalte date prevăzute în normativele de completare
a acestor documente, pe baza criteriilor emise de directorul unității școlare;
– întocmește documentele de personal (adeverințe / copii, etc.), pentru angajații
unității școlare, la solicitar ea scrisă a acestora aprobată de director și stabilit odată
cu aprobarea. Răspunde de exactitatea datelor înscrise în aceste documente;
– completează rubricile statelor de plată care se referă la grila de salarizare cu sporul
de vechime și indemnizațiile, aferente funcțiilor, în vigoare în perioada respectivă;
– completează actele de studii ale absolvenților;
– completează actele de studii (foi matricole, duplicate, certificate) în baza cererilor
solicitanților. Se ocupă de completarea registrelor matricole și a cataloagelor de la
examenele de absolvire care atestă dreptul de eliberare a acestor documente;
– întocmește dosarele pentru elevii înscriși la examenul de capacitate,
bacalaureat și le pune la dispoziția comisiei, după ce au fost verificate și aprob ate
de către directorul unității școlare;
– completează diplomele de bacalaureat, certificatele de absolvire a școlii
profesionale si complementare, atestate pentru meserie, imediat după susținerea
examenelor;
– se ocupa de întocmirea tabelelor pentru viza rea actelor de studii cu timbru sec;
– eliberează fără cerere, după ce au fost completate pentru toți absolvenții,
înregistrate și semnate de către director în baza cataloagelor respective, diplomele
de bacalaureat, certificatele de absolvire, atestatele p entru meserie, etc.;
– întocmește situațiile școlare cerute de inspectorul școlar și de ministerele de resort,
după cum urmează :
-completează situațiile statistice ale elevilor și claselor la începutul anului școlar și
la sfârșitul semestrelor, pe baza d atelor înregistrate în procesul verbal al consiliului
profesoral;
-actualizează permanent registrul de evidență și înscriere a elevilor;
-înscrie în fișele de încadrare anuale ale unității școlare, cu personal didactic, datele
privind vechimea, salariul, g radele didactice și statutul de încadrare (titular, detașat,
suplinitor).
– păstrează securitatea documentelor de secretariat , a diplomelor, certificatelor
completate sau necompletate, registrelor matricole. Sigiliul unității școlare este
păstrat în condi ții de securitate, iar pentru perioada când nu este în școală, acesta
este predat directorului unității școlare;
– se ocupă de organizarea arhivei școlare, în conformitate cu legislația în vigoare;
– completează foile matricole;

20 – se îngrijește de procurarea și păstrarea documentelor privind legislația școlară
(legi, decrete, hotărâri, ordine, regulamente, instrucțiuni);
– întocmește și trimite, în termene stabilite, situațiile statistice școlare;
– întocmește complet statele de plată;
– întocmește statele pentru îngrijirea copilului până la doi ani, pentru concedii
medicale, de maternitate, pentru burse;
– întocmește dosarele de pensionare de toate tipurile;
– întocmește statele de funcții;
– întocmește dosarele pentru burse și ajutor ocazional;
– întocmește situații pentru abonamentele elevilor, ale carnetelor de alocații, etc.;
– redactează documentele necesare pentru angajarea în muncă;
– păstrează documentele privitoare la acordarea alocației de stat pentru copiii
școlari;
– întocmește și trimit e, în termenele stabilite lunar privind numărul de elevi în drept
la alocația de stat;
– redactează corespondența școlii;
– respecta și promoveaza deontologia profesionala;
– completează carnetele conform instrucțiunilor primite din partea serviciului pla n-
salarizare, burse școlare, alocații;
– urmărește, lunar, aplicarea sigiliului unității școlare pentru elevii ce se încadrează
în dreptul de alocație;
– participă permanent la instruirile cu această tematică, organizate de Inspectoratul
Școlar și întocmeș te situațiile solicitate de acesta;
– utilizează produsele software din dotarea unității, întocmește diverse situații
necesare procesului instructiv -educativ și activităților de secretariat;
– se preocupă de permanenta perfecționare și îmbunătățire a pregă tirii profesionale,
în vederea aplicării corecte și complete a reformei învățământului.
În funcție de nevoile specifice ale unității de învățământ, salariatul se obligă să
îndeplinească și alte sarcini repartizate de angajator, în condițiile legii.

Rolu l și locul secretarei (asistentei manager) în lumea profesională
contemporană
Pentru funcția de secretară nu există o descriere universal valabilă, dar
definirea funcției presupune considerarea cel puțin a următoarelor elemente :
scopul și rolul secretari atelor în sistemul general al activității economico -sociale și
în organizația respectivă, poziția pe care activitatea de secretariat o deține,
responsabilitățile, gradul de autoritate primită de la manager, relațiile cu toți
factorii implicați în respectiv ul proces al muncii.
În ciuda a ceea ce s -ar putea crede apariția meseriei de secretară nu aparține
vremurilor moderne, ea are deja o istorie îndelungată.

21 O abordare evolutivă a meseriei de secretară nu se poate realiza decât în
contextul evoluției ist orice a managementului și a mijloacelor de comunicație. Incă
din fazele de început, în practicarea acestei meeserii, descoperim câteva coordonate
esențiale care i -au marcat funcționarea până astăzi, și anume:
– meseria de secretară a apărut și a funcționat întotdeauna pe lângă factorii
de decizie ai vieții eocnomico -sociale;
– tratarea informației scrise, a stat la baza acestei activități;
– confidențialitatea a constituit o cerință esențială sub aspect deontologic.
Confidențialitatea este sugerată chiar de termenul ,,secretar(ă)’’; etimologic,
cuvântul derivând din latinescul “secretum”,și desemna o persoană care știa să
păstreze secrete. Meseria de secretară precede – în timp istoric – apariția denumirii
sale. Dacă ținem cont de faptul că primele forme al e scrierii au apărut din
necesitățile administrației de stat de a emite dispoziții, de a da ordine și a
administra bunuri, putem lega apariția acestei meserii de casta scribilor. In special,
în perioda faraonilor egipteni, scribii au fost printre primii co laboratori specializați
în comunicarea scrisă. Problema confidențialității se punea, la vremea aceea,
numai pe cale orală, fiind puțini cei care știau să citească. Așa se și explică practica
unor autorități de a tăia limba scribilor, pentru a se asigura de păstrarea secretului
profesional.
Apoi, prin trecerea de la un sistem economic la altul și prin evoluția mijloacelor de
comunicație, apar alte coordonate funcționale ale acestei profesii.
Astfel, în Evul Mediu persoana desemnată cu titlul de secretar era cea care se
ocupa de corespondența monarhului sau a unor înalți demnitari; aceasta
presupunea menținerea în continuare a sarcinilor inițiale de caligrafiere a textelor,
la care s -au adăugat alte operațiuni de expediere, dar și de evidență a circulației
documentelor scrise.
In epoca modernă, o dată cu pătrunderea mașinilor mecanice de scris în structurile
administrative, imaginea secretarei se va asocia atât de mult cu acest mijloc de
imprimare a textelor, încât activitatea ei se va confunda cu cea de dact ilografă.
Trebuie spus, însă, că din punct de vedere istoric, această meserie a aparținut
bărbaților, până la începutul secolului XX, când au început să fie promovate
drepturile cetățenești refuzate femeii secole de -a lungul.
Astăzi, statisticile demonst rează că 95% din funcțiile de secretare sunt
ocupate de femei. Sociologii argumentează acestea prin faptul că este o meserie
care se potrivește ca o “mănușă” femeilor, căci ele din naștere au o capacitate mai
mare de supunere, înclinație spre detaliu, loia litate, abilitate relațională și chiar o
mai mare inteligență emoțională. Apar, astfel, noi cerințe privind practicarea
acestei profesiuni. Managementul modern, cristalizat ca știință tot la începutul
secolului XX, dezvoltă noi valori, privind resursele u mane și resursele

22 informaționale. Noile dimensiuni ale managementului au presupus, desigur, și
reevaluarea auxiliarului său de bază, secretariatului.
In zilele noastre meseria de secretară/asistent manager este foarte căutată,
accentul punându -se acum pe selectarea cât mai atentă a lor. Dovadă că este așa
sunt și zecile de anunțuri care apar zilnic în ziare și reviste.
Profesiunea de secretară este poate singura profesiune care a “suferit” cele
mai multe transformări după 1989, odată cu apariția și la n oi a mijloacelor
moderne de comunicare și informare. Secretara nu înseamnă doar puțină
dactilografie, picioare frumoase și arta de a face cafea, ea lucrează acum pe
calculator, folosește Internetul, are cunoștințe de management, marketing, drept,
primește și transmite mesaje prin telefon, fax sau e -mail în limbi străine pe care le
stăpânește mai bine decăt șeful ei, dispune de un mic atelier informațional,
dactilografiază pe calculator folosind “metoda oarbă”. Ea întocmește și folosește
sisteme sigure de e vidență, fiind la curent cu instituțiile, organismele și
departamentele din țară și străinătate cu persoanele lor cheie.
“Ea este cronicara evenimentelor instituției sale, autoare de anale nepublicate. E
mai ușor să găsește un expert sau un strateg decât o secretară bună ” (Mircea
Malița).
Secretarele sunt managerii propriilor lor firme – secretariatele. Profesiunea
de secretară nu reprezintă o muncă independentă. Spre deosebire de un contabil
manager, secretara este întotdeauna legată de o anumită perso ană sau de un anumit
departament. Ea lucrează pentru alții, munca ei folosește muncii altora. Rolul
principal al secretarei este de a ajuta. Secretara și șeful trebuie să formeze o echipă
în adevăratul sens al cuvântului cu drepturi și obligații recipro ce pentru fiecare
din membrii echipei. Este esențial ca șeful și secretara să gândească, să planifice și
să acționeze ca o echipă. Așa cum succesul jucătorilor de tenis la dublu depinde de
abilitatea fiecăruia de a anticipa loviturile celuilalt pentru a se completa și
sincroniza, tot așa șeful și secretara trebuie să muncească din greu pentru a -și
dezvolta strategia de echipă. Munca unui director și cea prestată de o secretară
sunt greu de separat; acțiunile directorului și cele ale secretarei sunt
comple mentare, fiind direcționate spre același scop. De exemplu trebuie scris un
raport: directorul concepe, secretara îl prelucrează, îl stilizează. Deci sarcina unică
a fost aceea de a prezenta un raport care s -a finalizat prin contribuția celor două
persoane , existența uneia depinzând de existența celeilalte. Este cunoscut faptul că
atunci când șeful avansează pe scara ierarhică, secretara este luată cu el. (nu este
mai puțin adevărat că pentru unele secretare există riscul să rămână fără post atunci
când ș eful este schimbat pe criterii politice).
Exercitarea atribuțiilor de către un compartiment presupune exercitarea
responsabilităților, a prerogativelor dar și competența în a le realiza.

23 Competența celor care lucrează în compartimentele de secretariat se c oncretizează
în a fi:
– un bun stenograf – să poată transmite și transcrie exact ceea ce i se
dictează;
– un dactilograf îndemânatic, scriind fără greșeli de tastare și limbă;
– un bun corespondent, folosind o limbă corectă și bogată în conținut;
– un bun speciali st în clasarea și arhivarea actelor, corespondenței și
documentelor, capabil să le găsească, la nevoie, cu rapiditate;
– un interpret capabil să discute cu persoane străine, să facă cunoscute
ideile reprezentanților firmei, să comunice acestora ideile reprez entanților
firmei, și să comunice acestora ideile interlocutorilor străini fără
denaturări;
– un bun organizator al sistemului informațional, capabil să primească, să
prelucreze și să transmită informații, precum și să țină la zi evidențele
pentru conducere și celelalte compartimente ale unității;
– un bun traducător, capabil să traducă cu rapiditate un text din/în limba
română/limba străină;
– un bun cunoscător al lucrărilor de secretariat și corespondență, capabil să
înregistreze, repartizeze și să urmărească rezolvarea corespondenței
primite, să pregătească răspunsul la scrisorile indicate de conducere, să
prezinte la semnat corespondența împreună cu materialul de bază, să
întocmească formele de expediere a corespondenței;
– un bun organizator al contactelor înt re conducere și persoanele din afară
și din interiorul firmei (întâlniri de lucru, ședințe, conferințe); capabil să
facă oficiul de secretar de ședință și să redacteze procese -verbale;
– un bun documentarist, capabil să detecteze surse de documentare, să
selecteze și să claseze materialul, să -l difuzeze sub formă de buletine,
fise, etc;
– un bun specialist în manipularea și utilizarea aparaturii moderne de birou
(calculatoare, mașini de multiplicat, aparatură de înregistrare -clasare,
etc);
– un bun lucrător, capa bil să întocmească statistici specifice sectorului de
secretariat, să le prezinte sub formă de grafice și tabele;
– un bun agent de triere și transmitere a comunicărilor telefonice, capabil
să filtreze, limitând până la evitarea totală a caracterului nociv a l
suprasolicitărilor și întreruperilor frecvente ale activității conducerii în
anumite perioade.
– un lucrător capabil să redacteze rapoarte, referate, informări pe baza unor
directive generale și a materialului documentar;

24 – un bun specialist pentru controlul și corectura editorială și tipografică a
materialelor în curs de multiplicare.

Dintre actele întocmite de secretar ă prezint câteva :

INSPECTORATUL SCOLAR BIHOR
SCOALA GIMNAZIALA NR.1 RIENI

PLAN MANAGERIAL

SERVICIUL SECRETARIAT , CONTABILITATE

Pentru anul scolar 2016 -2017
Semestrul I
Luna Activitatea Raspunde Observatii
Septembrie Fisa de incradrare a
scolii Balan Cornelia

Majorari de salarii –
ordonate MEN
Treceri in alte transe
de salarizare In
urma obtinerii
gradelor diactice si a
vechimii in
invatamant
Decizii si
comunicarein urma
majorarilor
Repartitii ore
Contracte de munca
Decizii -comisii
State de plata
Situatii statistice
incheiere an scolar
Situatia operative –
inceput an scolar
Redactari materiale
Octombrie Burse sociale si
rechizite sc.
Statoct

25 Completare carti de
munca

Situatii -alocatii de
stat pentru copii
S.C.-inceput an
scolar
Plati salarii
Noiembrie State de plata, plati

Situatii -alocatii de
stat pentru copii
S.C.-inceput an
scolar
Plati salarii
Noiembrie State de plata,plati
Bugetul de
venituri,cheltuieli
Gestionarea
achizitiilor pe trim
.IV 2 016
decembrie Fise fiscal
Invantiere

Ianuarie 2017
Gradatii de merit

Avizat
Director : B alint Liliana

26 INSPECTORATUL SCOLAR BIHOR
SCOALA GIMNAZIALA NR.1 RIENI
GRAFICUL SEDINTELOR CONSILIULUI PROFESORAL
AN SCOLAR 201 6 – 2017

Nr.
crt. Tematica Data Cine raspunde
1 Organizarea noului an scolar –
masuri,proiecte,programe .
Fisa postului
Validare rezultate la invatatura
dupa corigente
Repartitie de ore pentru anul
in curs
Stabilirea dirigintilor pe clase
Curriculum aplicat
Dezbatere Regulament de ordine interioara
Stabilirea comisiilor, responsabili si atributii
Evaluarea cadrelor didactice
Raport asupra activitatii scolare pentru
anul 2015 /2016
Prezentarea organigramei
Validare fise de evaluare
Raport EN
Inventarierea salilor de clasa
Structura anului scolar
Dezbaterea tematici CP si CA
Dezbaterea si avizarea orarelor pe scoli si clase
, schema orara pe discipline
Prezentarea metodologiei de EN
Alegerea membrilor care vor face parte din CA
Aprobarea g raficelor serviciului pe scoala
pentru fiecare unitate de invatamant
Septembrie 2016 Conducerea
scolii
2 Prezentarea planului managerial anual
si semestrial
Completarea Consiliului de adminstratie
Dezbaterea planului de dezvoltare al
Scolii
Raport comisii metodice
Tematica si planurile manageriale la comisiile
metodice
Plan de masuri privind remedierea rezultatelor
obtinute la EN
Validarea planificarilor pe discipline, validarea
graficului de pregatire suplimentara in vederea Octombrie Conducerea
scolii

27 sustinerii tezelor si a evaluarilor
Avizarea activitatilor educative
Avizarea concediilor de odihna
Avizarea tematicii sedintelor cu parinti
3 Pefectionarea psihopedagogica si in
specialitate,factor important in
imbunatatirea procesului instructiv -educativ
Raport de evaluare interna privind calitatea
educatiei in scoala
Monitorizarea absentelor la clasa, masuri
intreprinse
Notarea ritmica
Plan de masuri privind remedierea actelor de
violenta

Noiembrie

Conducera
scolii
4 Pregatirea elevilor pentru sustinerea lucrarilor
Semestriale;modalitati de sustinere a acestora
pe nivele
Proiect privind ci fra de scolarizare 2017 -2018 Decembrie Conducerea
scolii
5 Discutarea si recomandarea C. P. pentru
gradatiile de merit
Propuneri activitati pentru saptamana
« Sa fii mai bun sa stii mai multe »
Analiza situatiei la invatatura Ianuarie 2017 Conducerea
scolii
6 Raport asupra activitati scolare pe semestrul
I
Analiza activitatii Comisiilor metodice si a
catedrelor pe discipline de invatamant -analiza
SWOT
Pregatirea si organizarea simularilor pentru
evaluari
Plan managerial pe semestrul al II – lea Februarie Conducerea
scolii
Dirigintele
clasei a VIII -a
7 Prelucrarea actelor normative si a
instructiunilor MECTS primite de la
Inspectoratul Scolar Judetean Bihor pe
parcursul anului scolar si ori de c ate ori este
nevoie.
permanent
Conducerea
scolii
8 Proiect de incadrare a unitatii . Martie Conducerea
scolii
9 Evaluarea concursurilor si olimpiadelor
scolare
Imbunatatirea activitati de performanta in
randul elevilor
Evaluare rezultatelor obtinute in urma
testarilor pe
Pe discipline si nivele de clase
Raport activitati pentru saptamana Aprilie Conducerea
scolii

28 « Sa fii mai bun sa stii mai multe »
Validarea C. D .S.
Pregatirea Evaluarilor Nationale clasa a II, a
IV-a –a
10 Mansuri privind pregatirea si organizarea
tezelor si a evaluarilor
Mai
11 Validarea situatiei la invatatura si purtare
pentru s em.al II -lea si anul scolar 2016 /2017
Precizari privind completarea documentelor
scolare
Raportul comisiei privind calitatea
invatamantului din scoala
Pregatirea Evaluarilor Nationale clsVIII –a Iunie

DIRECTOR,
PROF.BALINT LILIANA

SCOALA GIMNAZIALA NR.1 RIENI
TEL 329 248

TEMATICA ANUALA

a Consiliului de Administratie
pentru anul scolar 2016 -2017

nr
crt Tematica activitati Data Responsabilitati Observatii
1 Aprobarea Tematicii CA
Organizarea deschideri anului scolar
Incadrarea corespunzatoare
cu personal didactic -repartitia de ore
Aprobarea Regulamentului de ordine
interioara pentru anul 201 6-2017
Aprobarea calificativelor personalului
didactic
Discutarea aprobarea materialelor de
analiza
pentru Consiliul profesoral stabilirea
comisiilor de lucru in scoala
Aprobarea invatat orilor si dirigintilor Sept Directiunea

29 Aprobarea comisiilor cu caracter permanent
si temporar
Evaluarea personalului
Avizarea optionalelor
Aprobarea Planului Managerial
Elaborarea fiselor de evaluare si fisa
postului pt personalul nedidactic si didactic
Elaborarea impreuna cu sindicatul a fiselor
si criteriilor de evaluare specifice pt
acordarea calificativelor anuale
Aprobarea calificativelor anuale pentru
personalul didactic auxiliar si nedidactic
Alegerea presedintelui CA si a secretarului
CA
2 Stabilirea responsabilitatilor membrilor
Consiliului de administratie
Aaprobarea planului de dezvoltare al scolii
Avizarea raportului CEAC
Avizarea PDI
Vacantarea posturilor libere
Numirea Comisiei de organizare a
concursului de suplinire
Propunerea si validarea comisiei de
elaborare a subiectelor
Validarea Comisiei de contestatii
Aprobarea activitatilor din 5.10.201 6- Ziua
Mondiala a Profesorilor
Aprobarea proiectelor privind a ctivitatile
educative
Avizara Planului de masuri pentru
remedierea rezultatelor obtinute la EN Octombrie Directiunea

Sindicat

Sefii de cated.

Directiunea

Responsabil cu
munca
educativa
3 Propuneri pt bugetul de
Venituri si cheltueli pt anul 201 7
Probleme administrative securitatea
elevilor
si a personalului scolii
Stabilirea si aprobarea programului scolar
pe perioada Tezelor. Noiembrie

Directiunea
4 Analiza parcurgerii materiei
Analiza stadiului de pregatirea a elevilor
in vederea olimpiadelor si concursurilor
scolare decembrie
Directiunea .

Masuri pentru incheierea semestrului I Ianuarie Directiunea

Aprobarea – gradatiilor pentru anul 201 7
5. Aprobarea materialelor pentru analiza Directiune

30 muncii
Aprobarea planului de salarizare
Aprobarea planului de munca semestrial
Masuri pentru inceperea sem II
6. Propuneri pentru CDS Februarie Directiune
Strategia de gestionare a resurselor
bugetare si extrabugetare
Aprobarea planului de scolarizare
Analiza Raportului de activitate pe sem I
Miscarea personalului didactic – transfer
Avizarea activitatilor pentru saptamana “Sa
fii mai bun , sa stii mai multe”
7. Validarea CDS pentru anul scolar 2017 –
2018
Analiza parcurgerii materiei la
matematica si lb.romana
Discutarea si aprobarea incadrarii cu
personal dida ctic pentru anul scolar
2017 -2018 Martie Sefii de
catedra
8. Analiza rezultatelor obtinute la
olimpiadele si concursurile scolare
Masuri de sprijinire a elevilor claselor a
IV-a in vedere integrarii in clasa a V -a
Parcurgerea materiei si evaluarea ritmica
a elevilor
Solutionarea cererilor de transfer ,
titularizare conf Art. 253
Aprobarea asocierii temporare pentru
concursul de suplinire Aprilie Invatatorii
claselor aIV -a
Sefii de Catedra
cl.I-II
Fizica ,chimie
,biologie
9. Analiza studiului pregatirii pentru Evaluarea
Nationala
Evaluarea rezultatelor la testarile elevilor pe
discipline de invatamant si nivele de clasa
Mai Profesorii care
predau
discipline
pentru testari
-evaluari
nationale
Directiunea
10 Masu ri de incheiere a anului scolar
Stabilirea conce diului de odihna si masuri
pentru organizarea activitatii vacantei de
vara
Propuneri privind componenta catedrelor si
comisiilor precum si numiri ale sefilor
acestor catedre
Stabilirea masurilor pentru igienizare
,modernizare ,reabilitare a scolii
Validea za roportul general privind starea si Iunie –
septembrie Directiunea

31 calitatea i nvatamantului pe anul scolar2016 –
2017 .
Validarea Raportu lui de analiza pe an scolar
2016 -2017
Masuri de imbunatatire pentru anul
scolar201 7-2018

PRESEDINTE CONSILIU DE ADMINISTRATIE ,
DIRECTOR
Prof Balint Liliana

 Elevii:
Elevii provin din comuna Rieni , din familii cu nivel de școlarizare mediu .

Promovabilitatea la examene le naționale

Anul Promovabilitate EN
2008/2009 90,85%
2009/2010 91,14%
2010/2011 93,45 %
2011/2012 90,10%
2012/2013 80%
2013/2014 58%
2014 -2015 88.24%
2015 -2016 85.71%

Rata medie de cuprindere a elevilor în învățământul liceal este de peste 59% .

59 % licee teoretice profil matematică -informatică, șiințele naturii, filologie
41% școli profesionale

Rata medie de promovabilitate

Anul Gimnaziu Primar
2008/2009 99% 100%
2009/2010 98% 99%
2010/2011 95% 99%
2011/2012 96% 98%
2012/2013 83% 100%
2013/2014 94% 98%
2014/2015 92% 98%
2015/2016 85% 100%

32  In de an se constată o creștere a exigențe lor cadrelor didactice din scoala , față de
nivelul pregătirii elevilor.
 Nu s-au înregistrat cazuri de abandon școlar

Rezultate școlare la olimpiade și concursuri școlare

În perioada 2008 -2016 rezultatele la olimpiadele și concursurile școlare faza
județeană, națională și internațională se prezintă astf el:

 Concurs internațional de arte vizuale ”Gandurile anotimpurilor” – Premiul III
 Concurs Interjudețean ”Iubim natura” -Premiul I
 Concurs Național ”Corola de minuni a lumii” -Premiul I
 Concu rs national de creatie literara ,,Pastelul, imaginea sufletului meu ” – premiul III,
mentiuni
 Concurs national de eseuri,,O lume a sentimentelor,, – diplome de participare
 Concursul national ,, Iarna la romani,, ianuarie 2012 – premiul I, II si III
 Concursul ,,Un zambet, o floare, un pic de culoare,, februarie 2012 Premiul I
 Concursul Național ”Copiii și natura” , București, ed.II, activitatea nr. 3: „Gânduri de
primăvară” -premiul I, II si III
 Concursul ” Mărgăritărele pentru suflet” , ed. IV, apr.2012 -NȚ: premiul I
 Concursul ” Mărțișorul -tradiție și sim bol”, ed.IV -martie 2012, AR mentiune
 Concurs Împreună vom reuși –Premiul I
 Concursul „ Călători prin tradiții” , CT, martie 2012, activitatea „Tradiții de primăvară”
 Simpozionul national „Pro Eco!” – premiul I
 Concursul „Olimpiadele Cunoasterii” – premiul I la Lb. Engleza, mentiune Lb. Romana
si Matematica
 Participare la Concurs Piciul :locul I,II,III – 2014
 Participare la cocursul Smarty: Premiul I;II;III
 Participare Concurs Voinicelul și Cangurașul matematic -premiul I, II
 Festivalul de teatru ”UN crampei d e bună dispoziție” -locul I
 Cupa Școlii altfel Nucet –loc I,
 Cros locul I, II,
 Concurs internațional Natura inspiră și dăruiește” – loc I-II
 Participare la concursuri:Școala fără violență
 Concurs Național de proiecte duhovnicești Sfanta Euharistie
 Premiul Cei mai buni rebusiști – în cadrul concursului Școala fără violență
 Premiul I – obținut de elevul Balș George – faza județeană -olimpiada Universul cunoașterii
prin lectură
 2015 -2016 Concurs de matematică Cangurul -9 elevi Premiul Excelent
 Concurs Cangurul mat ematic 5 elevi Diplomă de merit
 Concurs Micii Exploratori 24 elevi – Foarte bine
 Concurs Național „Din suflet pentru mama” -6 Premii I
 Concurs Național de creație plastică „Copilărie fericită” Premiul I și II

33  Concurs Național „Targ de mărțișoare” premiul I -3 elevi, II -3 elevi, III -3 elevi
 Concurs „Zambet de copil” -10 elevi -Premiul I
 Concurs „ Bucuriile iepurașului” -10 elevi Premiul I
 Concurs „Școala fără violență” -Diplomă cel mai bun mesaj preventiv

Reviste școlare

Profesorii și elevii scolii au redactat reviste școlare care au suferit îmbunătățirii de la
an la an. Astfel, s -au redactat „Cuvantul ”, revista „ Tinere condeie ”, redactată de către elevii
scolii.

34 Cap II . PROIECTE SCOLARE

Școala: Gimnaziala Nr.1 Rieni
Localitatea: Rieni Secretar,ec.Balan Cornelia
Județul: Bihor

DIRECTOR, CONSILIER EDUCATIV,
Prof.Balint Liliana Prof.-ed. Ilies Angela

Număr de înregistrare: ………….
Data: ……………………..

PROIECT DE ACTIVITATE
EXTRACURRICULARĂ

ARGUMENT
Șezătorile începeau odată cu lăsarea postului până la Crăciun și mai rar între Bobotează și
prinderea postului de Paști, în zilele de luni, miercuri și vineri, mai cu seamă pentru torsul lânii și
a cânepei dar fetele veneau și cu alte lucrări: croșetau ciorapi și sfetăre sau coseau acele
minu nate modele pe veșminte. Se strângeau mai multe femei la câte o gazdă, mai spre seară după
cină, unde stăteau până noaptea târziu după miezul nopții. Lucrul mâinilor era însoțit de cântec,
mai cu seamă doine pe tema scurgerii vieții omului, dragostei, înst răinării prin căsătorie sau
plecare în armată, povești, de păcăleli, de jocuri tinerești. Fetele mergeau la șezătoare doar cu
acordul părinților care le cereau de multe ori să vină mai repede acasă. Prezența feciorilor la
șezători era dorită și așteptată c u mare bucurie de fete care încercau să provoace sosirea celor
îndrăgiți prin tot felul de practici. Șezătoarea era considerată școala vieții.
Avem datoria morală de a transmite generațiilor, obiceiurile și tradițiile poporului român.
Detalii despre proiect:
Denumirea activității : ,,Obiceiuri și tradiții’’
Tipul activității: “Șezătoare – obiceiuri de iarna ”
Domeniul: Transdisciplinar
Tipul de educație : Educația pentru receptarea valorilor culturale

COORDONATORI:
Comisia Metodica Limba si Comunicare:resp.prof.

“Mândria satului de a
se afla în centru l lumii și al
unui destin ne -a menținut și
ne-a salvat ca popor peste
veacurile de nenoroc.”
Lucian Blaga

35 Marge Loredana, Balan Cornelia Dorina
Prof.Ifrim Carmen,prof.Tirla Simona,prof.Pasca Anca

COMPETENȚE GENERALE
 Descop erirea frumosului din viață, creația umană și formarea capacităților de a simți și
înțelege factorul civilizator și estetic din societate.
 Formarea și dezvoltarea gustului pentru frumosul creat de mâna omului prin participare
rațională și afectivă la actul de apreciere a operei de arta
 Perceperea relatiilor de familie,relatiilor sociale,
 Încurajarea și dezvoltarea de relații interpersonale și pe intensificarea comunicării
interpersonale.
COMPETENȚE SPECIFICE
 să-și dezvolte abilitățile de comunicare și inserție socială;
 să comunice impresii și idei pe baza observațiilor efectuate;
 să recunoască obiceiuri populare specifice zonei;
 să respecte succesiunea momentelor desfășurării unei șezători;
 să recepteze melodiile populare și pricesnele ortodoxe ;
 să-și coordoneze mișcările pentru manevrarea corectă a instrumentelor de lucru;
 să participe activ și conștient la execu tarea tehnicilor de lucru manual ;
 să aprecieze propria lucrare precum și a colegelor.

DATA: 17.12.2015
LOCUL DESFĂȘURĂRII:
 sala de clasa

DURATA:o ora

 Programul de șeză toare se derulează cu: dezbateri, proverbe, zică tori, ghi citori, lucrul
elevelor (tehnici de lucru ), pricesne ortodoxe, colinde.
 Mediul ambiental este creat special cu decor specific din tradițiile și obiceiurile pop orului
român.
Anunțarea subiectului
Acest moment e realizat de o elevă, prin intermediul unui monolog:
„Vă chemăm la șezătoare
Să petrecem împreună
Și să fim cu voie bună.
Noi suntem încă -n formare,
Să greșim nu -i de mirare.
Dacă, cumva s -a-ntâmpla,

36 Faceți bine și -ți ierta”
Suport și resurse :
 Elemente de decor popular, icoane, vârtelniță, scul, ață pentru cusut, ace, material –
etamină, mâncăruri tradiționale .
 Resurse proprii.
GRUP ȚINTĂ
 15 elevi din clasele VII – VIII

REZULTATE
 Elevele își vor dezvolta simțul estetic și vor conștientiza nevoia de frumos în viața și
activitatea lor.
 Elevele au posibilitatea de a se cunoaște prin intermediul produsului finit realizat.
 Relaționare și comunicare adecvată cu colegii și cu cei din jur.
 Vor respecta munca proprie și a altora.

EVALUARE :
 observarea sistema tică a comportamentului elevi lor;
 chestionarea orală .

Întocmit, Balan Cornelia Dorina

37 ȘCOALA PRIMARĂ NR. 2 SUDRIGIU
GPN NR. 4 SUDRIGIU BISERICA ORTODOXĂ SUDRIGIU
JUDEȚUL BIHOR JUDEȚUL BIHOR

DIRECTOR, PREOT PAROH,
PROF. BALINT LILIANA BOCȘE CĂLIN

Avizat,
ISJ Bihor

PARTENERIAT EDUCAȚIONAL
ȘCOALĂ – BISERICĂ

TEMA PROIECTULUI:

„ MICUL CREȘTIN ”

AN ȘCOLAR 2012 -2013

MOTTO:
,, Iar Iisus a zis: Lăsați copiii să vină la Mine și nu -i opriți , că a unora ca
aceștia este împărăția cerurilor . Și punându -Și mâinile peste ei, S -a dus de
acolo.’’ Matei 19, 14 -15

38 PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL

PARTENERI :
o ȘCOALA PRIMARĂ NR. 2 SUDRIGIU, BIHOR
o GPN NR. 4 SUDRIGIU, BIHOR
o BISERICA ORTODOXĂ SUDRIGIU, BIHOR
DURATA PROIECTULUI :
○ SEPTEMBRIE 201 2 – IUNIE 201 3
COORDONATORI PROIECT:
o Prof. Religie: Ilieș Angela
o Prof. înv. primar: Chiorean Ioana
o Ed. L uncariu Crina
o Secretar Cornelia Balan
COLABORATORI PROIECT:
○ Preot paroh Bocșe Călin
○ Părinții copiilor
○ Comunitatea locală
RESPONSABILITĂȚILE PĂRȚILOR
○ Organizarea unor vizite la Biserica Ortodoxă Sudrigiu;
○ Participarea la slujbele religioase organizate în cadrul bisericii;
○ Realizarea unor montaje cu caracter religios mai ales în perioada
sărbătorilor de iarnă sau cu prilejul sărbătorii Paștelui.

39 ARGUMENTAREA PROIECTULUI

Așa cum Mântuitorul a fost Modelul desăvârșit de înțelepciune, bunătate,
frumos, și iubire, noi, oamenii creștini trebuie să urmăm acest Model atât cât ne
este cu putință fiecăruia dintre noi. Cu cât aceasta este începută la o vârstă mai
fragedă, cu atât valoa rea sa va fi mai mare. Pentru a -l face pe copil să ajungă la
aceste valori esențiale ale umanității este necesară educația religioasă .
Copilul, încă de mic, vine în contact cu realități, simboluri și manifestări
religioase ale căror semnificații, în înțel esul lor cel mai simplu, este bine să le
cunoască. Mai întâi în familie, copi ii, învață să -și manifeste într -un anumit fel
sentimentele, își formează deprinderi de conduită cu ajutorul cărora să devină
persoane deschise comunicării cu Dumnezeu și cu semeni i.
Educația religioasă îl ajută pe copil să cunoască îndatoririle pe care le are
față de el însuși, față de ceilalți și față de tot ce -l înconjoară, pentru a devenii un
bun creș tin.
În Vechiul Testament se spune că : “Omul se cunoaște după copiii pe care i –
a lăsat în urmă”. Așadar să ne străduim să lăsam în urma noastră copii înțelepți,
copii cu frica lui Dumnezeu .
Educația religioasă a copiilor trebuie și poate fi continuată în cadrul orelor
de religie, dar și în cadrul activităților extracurriculare. Acesta este și scopul
inițierii acestui parteneriat.
Una dintre sarcinile educației religioase rezidă în formarea bunului creștin
capabil de a cunoaște și a venera valorile sacre.

SCOPUL PROIECTULUI :
○ Cunoașterea învățăturilor Bisericii și form area virtuților creștine;

40 OBIECTIVELE PROIECTULUI :
○ Cunoașterea unor sărbători creștine ( Nașterea Mântuitorului , Bobotează,
Florii, Paște, Buna Vestire );
○ Cunoașterea și respectarea învățăturilor biblice ;
○ Educarea unor virtuți creștine și cultivarea comportamentului moral -religios
(să-ți iubești aproapele, să faci fapte bune, să fii cinstit, modest, generos, să nu
urăști, s ă-i ajuți pe sărmani, să -l iubeș ti pe Dumnezeu);
GRUPUL ȚINTĂ:
○ Elev ii Școlii Primare Nr.2 Sudrigiu
o Preșcolarii de la GPN Nr. 4 Sudrigiu
RESURSE UMANE:
o preotul paroh : Bocșe Călin
o prof. Religie: Ilieș Angela
o prof. înv. primar: Chiorean Ioana
o ed. Luncariu Crina
o secretar Cornelia Bălan
o elevii Școlii Primare Nr. 2 Sudrigiu
o preșcolarii de la GPN Nr. 4 Sudrigiu
o comunitatea locală
o părinții/bunicii copiilor
MODALITĂȚI DE EVALUARE:
o analiza activităților desfășurate
o repertoriu de cântece religioase
o recitări, scenete, învățături.

41 PROIECT EDUCATIOANAL

CAMPANIE DE INFORMARE ȘI CONȘTIENTIZARE

DEFINIREA PROBLEMEI

Școala , strada, familia sunt la fel de importante pentru formarea unui tânăr, de
aceea nouă ne pasă ce se intamplă în școală și în afara sălilor de curs. Avem
convingerea ca violența este un reflex al lipsei de educație și de informare. De
aceea, sprijini m , ne implicăm și demarăm o serie de inițiative educaționale,
menite să stimuleze interesul și participarea tuturor celor implicați în procesul
instructiv formativ la pregatirea tinerei generații ca element activ al vieții sociale.
În prezent , servirea comunității este punctul decisiv de plecare pentru multe
organizatii , dar a devenit vital pentru strategia sistemului învățământ romanesc ,
pe măsura intensificării competiției și dezvoltării mai multor servicii educaționale.
"Grija față de client" , în seamnă asigurarea unui serviciu de calitate , în orice
moment , pentru clienții care îl solicită .
Ar fi imposibil de specificat nevoile și dorințele precise ale fiecarei persoane sau
de a strânge informații despre toți factorii care influențeaza comportam entul
individului .Între cauzele care decid modul de comportare , nevoile , trebuințele
alcătuiesc numai fundalul , materialul de bază organizat de o serie de factori psihici
, economici și sociali .
Cunoasterea imaginii pe care o au publicurile externe d espre un serviciu prezintă o
mare importanță , deoarece imaginile au funcția de element formativ de opinii și
atitudini , influențând aprecierile consumatorilor și prin aceasta manifestarile lor de
beneficiari ai serviciilor educaționale.

ANALIZA DE SITUAȚIE ȘI DIAGNOSTICUL

În decursul anilor trecuți, sondajele de opinie au relevat, în mod constant, un
procentaj de încredere ridicat al populației referitor la serviciile oferite de școală.
Având în vedere limitele de timp, s -a procedat la efect uarea unui sondaj (cu sursele
proprii echipei proiectului și a cadrelor didactice.), în rândul tineretului – esențial
în mediul rural Rezultatele au fost, oarecum, surprinzătoare. Concluziile au relevat,
în principal (acesta fiind și obiectul sondajului), că pentru marea majoritate a
respondenților Școala nr. 1 Rieni reprezintă un nume foarte cunoscut, dar fără o
corespondență clară cu funcțiile, rolul, atribuțiile și contribuția ei în viața
comunității.

42 Concluzia finală: imaginea bună constituie mai curâ nd o perceptie / reprezentare
vagă, abstractă a școlii, fară sprijin pe concret, fară o conștientizare clară a
situației.
De asemenea, s -a constatat că:
 procentul de credibilitate exprimă gradul de încredere atitudinală de tipul:
„da, o știu, îmi place, e o școală bună etc.” sau indus de liderii informali de
opinie – parinți, prieteni, profesori – în care respondenții au încredere sau
care constituie modele comportamentale.
 procentul de popularitate (vizat de aceasta campanie) exprimă gradul de
notorietat e efectivă, de conștientizare nu numai a numelui / imaginii
acesteia, ci și a faptelor, acțiunilor și impactului acestora.

SCOP ȘI OBIECTIVE

Scop:
Acestă campanie își propune o serie de inițiave educaționale venite să sprijine și
să promoveze calitatea în educație, având convingerea că actul educațional
înseamnă mai mult decât o simplă transmitere de informație ci presupune modelare
de comportamen t și caracter, contribuind astfel nu numai la formarea unor
competențe, la dezvoltarea capacităților intelectuale și a abilităților practice ale
elevilor, ci și la educarea acestora în spiritul respectului față de ceilalți membri ai
societății, al demnită ții și al toleranței.
Obiective :

1. Armonizarea influențelor educative școală -familie prin acțiuni comune
2. Menținerea unui climat educațional optim prin schimbarea comportamentului
agresiv al
elevilor în comportament asertiv
3. Conștientizarea el evilor, părinților asupra efectelor unor comportamente
agresive, violente
Durata An scoalar 2013/2014

PUBLIC -ȚINTĂ

Public -țintă principal : elevii claselor V -VIII
Public -țintă secundar : părinții

Au fost aleși ca public elevii deoarece:

43
violență verbală până la violența fizică gravă și tâlhării

între elevi și persoane din afara școlii, între
elevi și profesori, între elevi și părinți, între profesori și părinți, între profesori.
violenței
colare sunt amplasate în zone declarate cu grad sporit de violență
pe care o au în fața legii atunci când o încalcă
dovedește că a săvârșit o faptă
cu discernământ

Părinții au fost aleși ca public țintă pentru că sunt partenerii direct interesați:

Mutațiile din societate și din familia contemporană (problemele economice,
problemele de relaționare între părinți și copii, timp redus petrecut cu familia,
redistribuirea rolurilor, suportul social și emoțional redus, supraîncărcarea
profesională a părin ților sau munca în străinătate etc.) determină mai multe
probleme emoționale la copii decât în trecut.
La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri și a altor
forme de dependență, metodele educative slabe, inconstante, supraîncărc area
școlară, disfuncțiile în evaluare și notare, frica de examene etc. constituindu -se în
adevărați stresori pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea cu
,,problema” prin fuga de la ore, acte de violență. Văzută din această perspectivă,
violența devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenței unor probleme, o
conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivație, încredere
în educația școlară.

AXA, SLOGAN, MESAJE

Axa campaniei : „Non violență”
Tema camp aniei : „Ce ție nu -ți place, altuia nu -i face! ”
Semnătura instituțională : „Scoala , e un loc sigur pentru voi!”
Slogan :

obiectiv nr. 1 :
„PAS CU PAS!”
obiectiv nr. 2 :

44 „ÎNVAȚĂ SĂ TRĂIEȘTI FRUMOS!”
obiectiv nr. 3 :
„VIOLEN ȚA NAȘTE VIOLENȚĂ!”

Mesaje :

Public -țintă principal : „Spunând NU violenței – te protejezi pe tine însuți!”

Public țintă secundar : „Indiferența naște VIOLENȚĂ!”

STRATEGIE

Preambul : prezenta campanie face parte dintr -un mai amplu program de relații
publice, constituindu -se într -o primă fază a sa.

Strategia prezentei campanii este una de tip S -O (Strength – Opportunities),
construită pe punctele tari ale școlii și profitând de opor tunitățile existente:

Față de publicul -țintă principal se va folosi cu precădere o strategie bazată pe
recompensare și o tehnică de comunicare personalizată, vizând stimularea
comportamentului pozitiv, asertiv, având în vedere faptul că, deși există
predispoziții favorabile, indivizii rămân inactivi.
În privința publicului -țintă secundar vom folosi o strategie axată pe frecventă, care
va pune accentul pe comunicarea de masă, aceasta fiind tehnica optimă pt ca acest
public să cunoască efectiv „obiectu l” campaniei.

De asemenea, se va ține cont de urmatoarele:
 evitarea creării impresiei de „dezastru, ultra necesitate”
 publicul intern, ca multiplicator de imagine

TEHNICI ȘI CANALE

Tehnici

Public țintă principal:
Ca tehnică fundamentală, s -a ales c omunicarea personalizată.
În cadrul acesteia, s -a optat pentru urmatoarele tehnici specializate:
 activități de informare
 competiții sportive

45  concursuri
 chestionare
 realizarea unor afișe
 pliante / broșuri

Public -țintă secundar:
Pentru acest tip de public – nediferențiat, dispersat – s-a optat pentru comunicarea
de masă, privilegiindu -se, ca tehnici specifice, în special relația cu mass -media:
 activități de diseminare
 dezbateri
 inserții tipărituri

Canale mediatice
revista școlii
afișaj în cadrul școlii

PLAN PE OBIECTIVE

OBIECTIVELE NR. 1 ȘI 3:

Fară a fracționa efectiv campania, în prima sa parte se va pune accentul pe
informare: distribuire pliante, broșuri, afișaj;
Vor fi difuzate informatiile atit prin intermediul revistei școlii cât și pe site -ul
școlii.
Deși campania va fi deschisă printr -o acțiune cu caracter de masă – participarea la
festivitatea deschiderii anului școlar ( în sensul cunoașterii și promovării valorilor
proprii), urmată de o acțiune similară (de aceeași factură) cu ocazia sărbător ilor de
iarnă.
Un punct important în calendar îl reprezintă seminariile și participarea unor invitați
– în cadrul întâlnirilor cu părinții și elevii.
Prin organizarea unor dezbateri pe câteva elemente pornind de la cunoașterea
cauzelor violenței în școală, până la riscul actului de violență, vom putea avea o
primă evaluare a feed -back -ului publicului -țintă principal
Vârful de campanie va fi atins în data de 1 iunie când, o dată cu ceremonia de
acordare a premiilor, se va sublinia importanța momentului „1 iu nie ” și vor putea
fi trase câteva prime concluzii

46 OBIECTIVUL NR. 2:

Evenimentele artistice, sportive, destinate, în egală măsură, și elevilor și părinților;
intervenții la posturile de radio ; comunicatele de presă – toate acestea însoțind
fiecare ev eniment din agenda de lucru.
Inserțiile în tipărituri vor preceda și însoți fiecare eveniment (săptămânal/ lunar);
Mijlocul de campanie va fi marcat de un mini -reportaj, ce va cuprinde realizarile
școlii din ultimii ani.

PLAN CRONOLOGIC ȘI BUGET

Nr.
crt. Perioada Activitatea Responsabil Buget
(RON)
1. 15
septembrie Deschiderea festivă a anului școlar –
prezentarea principiilor de acțiune, a
intențiilor pentru noul an școlar,
Director –

2.
3. 1
octombrie
15
octombrie Realizarea de Pliante / broșuri
Lansarea campaniei Secretar 30

4.

5. 1
noiembrie

10
noiembrie Realizarea și prezentarea unor
chestionare în revista școlii
Afișaj în școală a materialelor
informative referitoare la violență
Resp.
Comisia
diriginților
Consilier
educativ
Consilier
imagine 10

10

6.

7.
5
decembrie

20
decembrie Lansare concurs „Fii inteligent, nu fi
violent
– etapa I
Eveniment: organizarea unui
spectacol de Crăciun Consilier
proiecte
Profesor de
ed. muzicală

50
8. 15 ianuarie Seminar în școală – invitați
reprezentanți ai Poliției de director

47 proximitate, Bisericii

9. 1 februarie Diseminare: Mini -reportaj (la mijloc
de campanie) Responsabil
catedră lb.
română

10. 8 martie Expoziții de desene, felicitări
realizate de elevi cu prilejul zilei
mamei Profesor ed.
plastică 30
Secretar
11. 10 aprilie Lansare concurs – etapa a II -a
Școala fără violență Consil.
proiecte
Director 50

12. 2 mai Sarbatorirea Zilei Tineretului:
Spectacol – oferit de copii
Competiții sportive Prof. ed.
fizică
Mesaje în presa Cons.
imagine
13.

14. 1 iunie

15 iunie Spectacol organizat cu ocazia zilei de
1 iunie
Gala premiere: decernarea premiilor

Evaluarea campaniei Comisia
învățători
Preș. Comitet
părinți
Consilier
educativ

TOTAL 180
Bugetul alocat prezentei campanii va fi stabilit la 180, luîndu -se în calcul și
cheltuielile neprevăzute.

Dezbaterea a fost structurată pe câteva elemente pornind de la cunoașterea
cauzelor violenței in școala până la riscul actului de violență .

1.Nu te refugia si peisajul violentei, caută solutii .
2.Prin violentă totul se pierde, nimic nu se câstigă.
3.Respectand fa ir-playul combatem violența.
CAUZE
1. care țin de personalitatea și starea de sănătate a elevului: motivație școlară
scăzută, lipsă de interes, încredere scăzută în educația școlară, oboseală,

48 anxietate, autoeficacitate scăzută, imagine de sine deteriorată, sentimente de
inferioritate, abilități sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere
făcută de alții (reacție la presiunea exercitată de dorințele adulților)
2. care țin de familie, condițiile socio -economice ale familie: sărăcia, stil parental
indiferent, neglijent, familii dizarmonice, părinți foarte ocupați sau plecați în
străinătate
3. care țin de contextul școlar specific (inclusiv relația profesor -elev): presiunea
grupului, supraîncărcarea școlară, comunicarea defectuasă elev -profesor
(ironiz area, umilirea elevului) evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict
cu colegii, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante,
incompatibilitate între aspirațiile, trebuințele de învățare și oferta educațională a
școlii; formă de apărare – împotriva disciplinei excesiv de rigidă și severă.

Chestionarele distribuite elevilor au cuprins mai multe întrebări , iar dezbaterea s –
a axat pe mici scenarii ca de exemplu:
Discutați proverbul : «Ce ție nu – ți place , altuia nu -i face ! » exemplificând cu
întamplări ce au loc între elevi ; «încercați să aveți puterea de a recunoaște
propriile răutăți și necazuri pricinuite altora » .

Seminar pe tema agresivității

Agresivitatea în cazul copiilor cu vârste mai mari
Comportamentul agresiv a l viitorului adult poate fi anihilat sau, cel puțin,
ameliorat dacă primii pași ai copilului sunt urmăriți încă de la vârste fragede. Dacă
îi oferi fetiței sau baiețelului tău opțiunea și alternativa cheltuirii energiei în alt
mod decât prin acte agresive, viitorul adult va ști ca există lucruri pentru care nu
merită să te enervezi și peste care poți trece mai ușor dacă știi (sau înveți) sa te
controlezi.

Odată ce cresc, copiii se confruntă cu noi și noi experiente, multe dintre ele
traumatizante sau extr em de stresante, care îi pun în fața unor situații dificile. În
special copiii care nu mai sunt supravegheați îndeaproape de părinți (o data cu
începerea școlii, nu mai petrec la fel de mult timp acasă, cu familia), sunt cei mai
expuși. Din această cauză, este foarte important ca asemenea metode de
redirecționare a agresivițăii să fie în continuare utilizate, ca modalitati de a -i învața
pe adolescenți să facă față "nervilor".

Este nevoie ca acest mesaj care militează pentru non-violență sa fie repetat în mod
constant, astfel încât să fie cu adevarat înteles de către copii. Constanța și repetiția,
afirmă psihologii americani, este utilă pentru întelegerea și asimilarea acestui

49 mesaj – o data pătruns în mintea lor, cei mici nu vor mai fi tentați să apeleze la
agresivitate atunci cand adultii nu se află în preajma lor. Mesajul non -violenței
trebuie să aibă sens pentru cel mic indiferent de cine se află sau nu în prezența sa,
este o atitudine pe care trebuie să o adopte pentru că o întelege și o acceptă, nu
pentru că "așa i se spune" că este bine.

Unii parinți folosesc, pentru copiii lor, activițăile sportive sau alte activități fizice
extrașcolare, ca modalitate de eliberare a energiei. O descătușare fizică a agresiunii
reprezintă uneori o soluție eficientă, care îi împiedică pe copiii extrem de încărcați
emoțional să răbufnească. Școlarii nu au decât de câștigat din aceste lucruri –
sportul este o activitate care le face bine, permițându -le dezvoltarea fizică
armonioasă, dar îi ajută și pe plan psihologic, eliberându -i de tensiunile acumulate.

Până la urmă, eliberarea energiilor negative reprezintă un lucru bun, dar cel mai
important lucru este acela de a identifica și elimina cauzele care duc la aceste
"răbufniri". Pentru foarte mulți dintre copiii noștri , aceste cauze nu reprezintă
altceva decât "tratamentul" inadecvat de care au parte la școală, din partea unor
colegi mai mari, care fac glume pe seama lor: abuzul verbal sau chiar fizic,
umilința, experientele traumatizante, eliminarea dintr -un anumit cer c de prieteni,
faptul că nu sunt apreciați etc. reprezintă tot atatea cauze pentru acumularea de
frustrări.

Acestea vor "exploda" mai devreme sau mai târziu și de aceea este de preferat să
identificăm motivele care duc la asemenea situații, să încercăm s ă le prevenim, să
le eliminăm sau să redirecționăm manifestările lor nervoase. Mai important decât
orice este ca tânărul să simtă că are în tine un prieten care îl înțelege. Trebuie să
vezi situația în ansamblul ei și să înțelegi că există niște cauze care l-au adus în
această stare de surescitare nervoasă. O dată ce ajungi la explicațiile profunde ale
comportamentului lui, poți lua și măsurile care se impun. Iar schimbarea
circumstanțelor care produc aceste "revolte" reprezintă cea mai buna soluție pe
termen lung

Responsabilitatea ca părinte, include și păstrarea unei comunicari eficiente cu cel
mic. Discuțiile și urmărirea unor modele comportamentale (pattern -uri) te pot ajuta
în depistarea primilor pași care duc la agresivitate. Identificarea surselor c are
generează frustrarea și apoi actele agresive sunt importante pentru a te ajuta pe
tine, ca părinte, să știi ce situații anume trebuie să învețe copilul tău să evite pe
viitor. Eliminarea sau ameliorarea comportamentelor agresive reprezintă o lecție pe
care părinții și copiii trebuie să o învețe împreună, înainte ca agresivitatea să se
transforme în violență.

50
Sfaturi pentru părinți:

 Arata -i foarte clar copilului tau ca nu accepti acest comportament din partea lui
si ca nu ti se pare deloc "dragut", "di stractiv" sau "caraghios" nici un tip de
agresivitate manifestata fata de alte persoane.
 Stabilește o listă de consecințe non -violente pentru fiecare comportament sau
manifestare răutăcioasă și agresivă pe care o are față de cei din jurul său.
Exemple de "pedepse" ar putea fi: limitarea sau absența timpului pe care are
voie să îl petreacă la joacă, cu alți copii, sau obligația de a cere scuze
"victimelor" sale, pentru orice ar fi spus, făcut sau stricat.
 Supraveghează îndeaproape activitățile copilului tă u, prietenii de joacă, de pe
stradă sau de la scoală, precum și locurile în care își petrece timpul.
 Stabilește reguli clare pentru situațiile tensionate, în care cel mic declară "stare
de asediu" în familia voastră…
 Comunicarea cu profesorii de la școala este, de asemenea, foarte importantă.
Dacă observi schimbări destul de drastice în comportamentul copilului tău în
ultima vreme, o discuție cu dirigintele te -ar putea lămuri dacă această problemă
este legată cumva de școala sau dacă își face simțită prezența și în acest
domeniu. Atitudinea lui la școală, relația cu profesorii, colegii sau prietenii îți
pot da multe indicii despre cauzele care au dus la această situație tensionată.
 Vorbește cu alți părinți despre acela și lucru, încercând să determini dacă și
copiii lor au probleme asemănătoare.
 Lauda eforturile celui mic atunci când adoptă un comportament mai puțin
agresiv și mult mai responsabil, așa cum faci de fiecare dată cand își respectă
îndatoririle pe care le a re acasă și la școală.
 Nu îl lăsa să urmăreasca foarte multe emisiuni de televiziune care promovează
o atitudine agresivă și/sau violentă, mai ales nesupravegheat. Același lucru este
valabil și pentru jocurile de același tip pe calculator.
 Ai grijă de propriul comportament în preajma copilului. Ești un model pentru
copilul tău și vei vedea că, o dată ce îți vei reduce sau elimina (pe cât posibil…)
reacțiile agresive, și el va face același lucru.
 Discută întotdeauna cu copilul despre lucrurile care îl apasă și ajută -l să nu
"înmagazineze" frustrări și reacții negative.

Manifestul Non Violenței

Eu îi voi trata cu respect pe cei din jurul meu

51 Voi răspunde pentru faptele mele
Nu voi tolera amenințările/intimidarile
Voi anunța părinții/profesorii atunci când am o problemă
Știu cum să reactionez atunci când mă confrunt cu un coleg
ostil/agresiv
Știu ca orice lovitură poate avea urmări nebănuite
Nu voi accepta ca un coleg sa fie bătut sau umilit
Nu voi întoarce spatele unui coleg care are nevoie de ajutoru l meu
Sunt conștient că problema nu dispare închizând ochii
Știu că nimeni nu are dreptul să lovească un elev
Există și alte măsuri disciplinare

Țineți minte:

agresivitate dacă nu vrei să continui actul de violență
conflict și agresivitate
este sursa a violenței.
olența verbală naște violența fizică. Ambele pot avea efecte negative
iremediabile atât pentru victima dar și pentru agresor.
competiții sau prin acte creative.
ctorul școlii, dirigintele și polițistul pot ajuta la rezolvarea cazurilor de
violență.
violență poate duce la pierderea sănătății
oastră. Când iei atitudine și spui NU
violenței te protejezi pe tine însuți.
pumnii.

EVALUARE

Evaluarea va fi efectuată în doua etape:
 în timpul campaniei – de către echipa proiectului, avându -se în vedere
pertinența mesajelor, dacă informațiile sunt suficiente, ca și eficiența

52 strategiilor alese; de asemenea, va fi observată reacția publicurilor -țintă –
participarea publicului -țintă principal și secundar;
 după campanie, utilizindu -se în principal tehnica sondajului pentru o
evaluare cantitativă a mesajelor emise, a impactului lor asupra publicurilor –
țintă, prin reducerea numărului actelor de violență verbală, fizică.
ECHIPA PROIEC TULUI

Realizatori : Balint Liliana si Bălan Cornelia – cu participarea Chiorean
Ioana , responsabil imagine și a Ilies Angela – coordonatorul revistei școlii
Colaboratori : Elevi, parinți , cadre didactice , Primăria Rieni , membri din
comunitatea loc ală.

Concluzii

Întotdeauna , orice activitate educativa sau nu are loc in anumite condiții obiective
și subiective , însă fără ca ele să fie suficiente.
În general , în realizarea activității educative în mediul pedagogic școlar sunt
implicate diverse competențe ale cadrelor didactice auxiliare,valabile si pentru
secretarul școlii:
 competența comunicativa atât cu cadrele didactice, elevii și părinții
acestora cât și cu comunitatea ;
 Componenta teleologică și pragmatică ce vizeaza conceperea sc opurilor,
acțiunilor pe care și le asumă;
 Componenta instrumentală privind utilizarea unui ansamblu de metode și
mijloace care să fie adecvate scopurilor urmărite;
 Componenta normativă și decizională în legătură cu indicarea,
recomandarea sau ordonarea actiunilor d e realizare și alegerea variantei de
acțiune , în funcție de valoarea sau utilizarea mai mare pe care o au .
 Componenta evaluativă referitoare la măsurarea și aprecierea corecta a
rezultatelor obținute.
În contextul acestor competențe, informația și cunoașterea sunt definitorii pentru
comportamentul secretarului.

Secretariatul este o interfață a șefului unei instituții cu personalul angajat și cu
persoanele din afara instituției și de asemenea, reprezintă o dublare a direcțiilor
auxiliare, prin preluarea la nivelul compartimentului a atribuțiilor specifice. Astfel,

53 secretara preia o serie de atribuții privind personalul, activități administrative,
activități de relații cu publicul.
Secretariatu l este un auxiliar direct și indispensabil al conducerii, având ca sarcină
degrevarea acesteia de unele sarcini auxiliare, creându -i astfel condițiile necesare
realizării principalelor sale funcții: prevedere – organizare – comandă – coordonare
 control. Secretara trebuie să creeze condiții optime pentru luarea deciziilor care
reprezintă actul esențial al conducerii. Secretariatul se definește ca un nucleu
(grupare de funcții și respectiv persoane care le ocupă) cu activități, atribuții și
sarcini indiv iduale complexe. Acest grup de oameni specializați sunt reuniți sub o
autoritate ierarhică (directori de secretariate, șefi de serviciu, secretari -șefi)
autoritate subordonată la rândul său direct conducerii și care are precizate atribuții
cu caracter per manent pentru efectuarea lucrărilor specifice muncii de secretariat.
Intr-un secretariat munca secretarelor presupune un complex de activități :
Activități cu caracter specific de secretariat (preluare, transmitere mesaje telefon,
stenografierea, multipli carea, redactarea înscrisurilor dictate de șefi, clasarea
documentelor, înregistrarea corespondenței).
Activități prin care se duc la îndeplinire sarcinile și atribuțiile prevăzute în fișa
postului (documentare, corespondență, protocol, organizarea manife stărilor etc.).
Activități pe care le decid, le inițiază singure (cursuri de perfecționare, instruire a
secretarelor din subordine),
Activități de reprezentare a șefilor lor (primiri oficiale, participare la discuții cu
parteneri de afaceri, etc.)
Activit ățile se compun din atribuții, iar atribuțiile din sarcini. Atribuția
reprezintă sfera de competență a unui compartiment, iar executarea atribuțiilor de
către un compartiment presupune competența membrilor compartimentului în
realizarea sarcinilor ce decur g din aceste activități.
Secretara este cea care contribuie la imaginea publică a unei firme sau
instituții. Ea reprezintă prima imagine a firmei, prima persoană cu care se intră în
contact (știm cu toți că prima impresie contează; imaginea pe care o cree ază
secretara este extrem de importantă. Nu de puține ori am auzit s -au am gândit
“dacă secretara arată așa sau se comportă așa … ce să mai zicem de șef”).
Trebuie să recunoaștem că în România zilelor noastre, mai ales în instituțiile
publice de stat, sec retariatul apare ca ceva “tabu”, ca locul unde îți este teamă să
intri si să ceri informații și asta pentru că unele secretare confundă
profesionalismul cu atitudinea ostilă pe care o afișează de la prima ora a
programului, aducând astfel un mare deservici u atât șefului cât și instituției unde
lucrează.
În concluzie, pot spune că oricât de multe schimbări vor fi în structura
organizatorică a instituțiilor, oricât de multe și sofisticate echipamente apar,

54 acestea nu vor reuși să înlocuiască niciodată o secr etara competentă, care se va
perfecționa continuu.

Bibliografie
Marcu Vasile, Orțan Florica , Deac Emilia Adina – Managementul activităților
extracurriculare 2003
Orțan Florica – Management educațional 2003 ;
Cristea Sorin – Pași spre reforma școlii 1991;
Coordonator Alina Berciu -Drăghicescu, Manual de secretariat și asistență
managerială ;
Pariza Maria, Curs de secretariat și asistență managerială ;
Jinga Ioan – Conducerea Învățământului Manual de Management Instrucțional
2003;
Florescu Maria Cristina – Bazele managementului între clasic si modern 2004 ;
Joița Elena – Management Educațional 2000;
www.scoalarieniblog .wordpress
Frederick W. Taylor -Shop Management, publicata in 1903 ;
Henri Fayol, Administrat ion industrielle et generale , publicata în 1916
https://graduo.ro cursuri management
https://graduo.ro cursuri mark eting
www.referat
http://biblioteca.digitalaonlin e