Specialitatea Relații Internaționale și Studii Europene [625072]

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea Transfrontalieră
Specialitatea Relații Internaționale și Studii Europene

LUCRARE DE LICENȚĂ

Tema: POLITICA DE VECINĂTATE A UNIUNII EUROPENE ȘI
PARTENERIATUL E STIC
STUDIU DE CAZ: – REPUBLICA MOLDOV A

Student: [anonimizat]: Mihaela Liușnea

București .2019

Cuprins:
INTRODUCERE (actualitatea temei, ipoteza de lucru, motivația alegerii temei,
metodologia d e studiu, suportul do cumentar, obiectivele studiului, structura)
Capitolul 1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND POLITICA DE
VECINĂTATE CU PARTENERII DIN ESTUL EUROPEI, REFELECTATE ÎN
ISTORIOGRAFIA DIN REPUBLICA MOLDOVA
1.1. Europa de Sud -Est – particulatități le spațiului geopolitic
1.2. Parteneriatul Estic. Politica de vecinătate a Uniunii Europene față de vecinii
estici ( Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina).
1.2.a. Interesele Uniunii Europene
1.2.b. Vecinătatea extinsă
1.3. Revizuirea Politicii de vecinătate (2011). Avantajele politici de vecinătate
Capitolul 2. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CALITATEA DE
PARTENER Al UNIUNII EUROPENE A REPUBLICII MOLDOVA
2.1. Republica Moldova – partener estic a Uniunii Europene
2.1.a. Republica Moldo va într e UE și Rusia
2.1.b. Republica Moldova – partener Nato
2.1.c. Colaborările bilaterale: Republica Moldova – România
2.2. Condiționări: reformele în domeniul democrației, statului de drept și drepturilor
omului în Rep. Moldova. Evoluții
2.3. Sprijin irea de către Uniunea Europeană a dezvoltării economice a Republicii
Moldova – între dorință și voință. Finațarea vecinătății
Capitolul 3. ANCHETĂ SOCIOLOGICĂ PE BAZĂ DE CHESTIONART, PRIVIND
PERCEPȚIA CETĂȚENILOR REPUBLICII MOLDOVA PRIVIND CALITATEA
DE PAR TENER Al UNIUNII EUROPENE A REPUBLICII MOLDOVA
3.1. Organizarea studiului (alegerea eșantionului supus anchetei, stabilirea
obiectivelor, realizarea chestionarului, metodologia cercetării sociologice)
3.2. Înregistrarea datelor și prelucrarea lor statisti co-matematică
3.3. Concluziile anchetei sociologice
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

INTRODUCERE
Actualitatea temei : Politica Europeană de Vecinatate (PEV) a fost concepută ca
un cadru de referință pentru relațiile între Uniunea Europeană și țările membre, pe de o
parte, și țările din vecinătatea estică și sudică, pe de altă parte . PEV înceară să prevină
apariția unor noi linii de divizare între Uniunea extinsă și noii săi vecini și să le ofere
posibilitatea de a participa la diverse activități ale UE printr -o cooperare întărită în
domeniul politic, economic, al secu rității și în domeniul cultural .
Relațiile privilegiate cu vecinii sunt condi ționate de angajamentul în dire cția
promovării și respectării valorilor commune, în special în domeniul statului de drept, al
bunei guvernări, al drepturilor omului, inclusiv drepturile minorităților, promovarea
relațiilor de bună vecinătate, adoptarea pri ncipiilor economiei de pi ață și ale dezvoltării
durabile și de asumarea unor obiective esențiale ale Politicii Externe și de Securitate
Comună a UE, în special: combatere a terorismului și a diminuarea armelor de distrugere în
masă, asumarea responsabilităț ii în prevenirea confli ctelor și gestionarea crizelor și în cel
din urmă respectarea prevederilor dreptului internațional.
Prin intermediului elementul ui central al PEV , care îl cons tituie Planurile de acțiune,
se stabilesc prioritățile cheie, respectiv: dialogul politic; respectarea valorilor comune;
dezvoltarea economică și socială (inclusiv promovarea unui mediu favorabil pentru afaceri
și atragerea investițiilor străine); comerț, piață internă și reforme legislative (promovarea
comerțului și susținerea integrării țărilor partenere în sistemul comerțului internațional,
încurajarea adoptării legislației europene și a standardelor privind piața internă); cooperarea
în domeniul justiției, al libertății și securității (reforma justiției și controlul migrației și a
traficului de frontieră); integrarea în rețele de infrastructură (energie, transport și
telecomunicații, societate informațională și noile tehnologii); cooperarea în domeniul
protecției mediului; politica socială . Planurile de acțiune fiind diferenți ate pe țări, acest
fapt permite de a arata situația existentă în relațiile cu UE, precum și nevoile specifice ale
partenerilor și capacitatea acestora de a adopta diverse măsuri de reformă în direcția
realizării obiectivelor comune. Aici putem menționa și existenț a Planului de acțiune UE-
RM care recunoaște aspirațiile europene ale RM și prevede realizarea unei serii de reforme
politice, economice și sociale care vor permite integrarea RM în UE.
În ceea ce privește Parteneriat ul estic, acesta reprezintă o n ouă etapă în relațiile UE

cu Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Belarus și Ucraina. Acest parteneriat ambițios
prevede adâncirea semnificativă a nivelului de angajare politică, inclusiv perspectiva
tranziției la o nouă generație de acorduri de asocier e, integrarea extinsă în economia UE,
facilitarea călătoriilor cetățenilor din această regiune către UE cu condiția îndeplinirii
anumitor cerințe de securitate, stabilirea de modalități mai concrete de asigurare a
securității energetice care să fie avantaj oase pentru toate părțile implicate și creșterea
nivelului de asist ență financiară. UE sprijină într-o mai mare măsură, prin activitatea sa de
zi cu zi, eforturile de reformă ale partenerilor săi, prin intermediul unui nou program global
de consolidare in stituțională și a unei noi d imensiuni multilaterale, ceea ce permite
formularea unui răspuns solidar în cadrul parteneriatului la provocările comune . Noul
parteneriat cuprinde măsuri de sprijinire a dezvoltării sociale și economice a celor 6 țări
vizate, precum și inițiative care demonstrează în mod concret sprijinul UE.
In fine , metoda PEV constă în dezvoltarea relațiilor de cooperare într -un nou cadru
de referință, definit prin raportare la obiective cheie legate de stabilitate, securitate și
dezvoltare durabilă, structurat pe cei trei piloni actuali ai funcționării UE: piața internă,
justiție și afaceri interne, politica externă și de securitate. Deci, î n aplicarea metodei, se vor
adopta următoarele principii: cooperarea în baza unor valori comune; conce ntrarea pe
priorități; diferențierea; condiționalitatea pozitivă în baza unor criterii de referință;
evaluarea periodică. P rin urmare, că politica de vecinătate se află la granița între strategia
europeană de securitate ș i strategia de extindere, ea combin ă, de altfel, elemente ale celor
două strategii, prin adaptarea instrumentelor folosite în procesul extinderii (priorități,
criterii de evaluare, rapoarte de țară, instrumente financiare specifice) la relațiile de
cooperare regională.
Participarea Moldovei la PEV se înscrie în eforturile mai largi de realizare a
obiectivului strategic de integrare europeană a statului nostru. PEV deschide noi
perspective pentru dezvoltarea unor relații mai strînse cu UE și pentru apropierea Moldovei
de modelul politic și ec onomic european. Participarea la PEV ne va aduce mai multe
beneficii – participarea la piața unică și alte politici comunitare, asistență tehnică și
financiară din partea UE, posibilitatea acordării unor facilități pentru vize . În plus, PEV
prevede un spri jin mai mare din partea UE în procesul de reglementare transnistreană, un
obiectiv urmărit de autoritățile de la Chișinău de mai multă vreme .
Ipoteza de lucru:
Motivația alegerii temei:
Metodologia de studiu:

Suportul documentar:
Obiectivele studiului:
Structura:

Cap.1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND POLITICA DE VECINĂTATE
CU PARTENERII DIN ESTUL EUROPEI, REFELECTATE ÎN ISTORIOGRAFIA
DIN REPUBLICA MOLDOV A
1.1. Europa de Sud -Est – particulatitățile spațiului geopolitic
Analizînd tre cutul istoric și starea actuală a țărilor sud -est europene, avem temeiul
să remarcăm particularitățile comune ale situației lor geopolitice și tendințele asemănătoare
în dezvoltarea social -economică. Această regiune creează cele mai mari probleme pentru
Europa contemporană – conflictele din Balcani și regiunea de Est a Republicii Moldava,
dificultățile economice, problemele dezvoltării democratice și relațiile complicate ale
țărilor date cu Rusia care promovează interesele sale geopolitice în regiune. În an samblu,
aceste probleme se reduc la una esențială – în ce mod și în ce măsură țările Europei de Sud –
Est pot să fie integrate în arealul comun european. Fără soluționarea acestei probleme destul
de importante pentru viitorul Europei, securitatea și dezvolta rea dinamică a continentului
în continuare par a fi îndoielnice.
Procesele de extindere ale UE pe seama statelor din Europa de Sud -Est într -o mare
măsură schimbă sistemul de relații internaționale în arealul balcanic, fapt care va accentua
și mai mult stab ilitatea și securitatea din acest spațiu. O posibilă strategie social -democrată
menită a permite transformarea Balcanilor de Vest într -o zonă de pace, stabilitate și
securitate, precum și de a deschide calea integrării lor în UE ar putea fi concepută pe ba za
anumitor, schimbări cum ar fi transformarea organizării societale tradiționale bazate pe
familie într -o organizare societală de tip național modern, trecându -se de la stadiul statului
național construit pe baze etnice, direct la nivelul statului civic m ulticultural, care într -un
final să fie integrată în națiunea cosmopolită europeană.1
În general, putem confirma că procesele de extindere ale UE pe seama statelor din
Europa de Sud -Est într -o mare măsură schimbă sistemul de relații internaționale în areal ul
balcanic. In final, ele tind spre formarea unui așa sistem de relații care pot fi examinate m ai
degrabă în contextul politicii interne a Europei Unite, decât în cadrul interacțiunilor de
politică externă .
Experiențele din Balcani au reflectat necesitate a unei voințe politice în construirea
stabilității pe termen lung și necesitatea de a dezvolta mecanisme noi pentru prevenirea

1 Rodica Nichifor Comunicarea științifică Securitate a Europei de sud -est în contextual noilor transformări
geopolitice , Chișinău 2010 , pag.184 accesat 15.03.19
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Securitatea%20Europei%20de%20Sud_Est%20in%20contex
tul%20noilor%20transformari%20geopolitice_0.pdf

conflictelor. Acordul de pace pentru Bosnia a fost mai mult o victorie a diplomației decât o
victorie a forței militare. Faptul c ă pacea ar fi fost realizabilă fără folosirea forței este
discutabil, dar nici nu se poate afirma că ea ar fi fost posibilă numai prin folosirea forței
fără ajutorul unei noi abordări politice .
Secolul XX s -a încheiat cu conflictul din Balcani, conflict în care au fost implicate
majoritatea puterilor sistemului internațional, într -o manieră aproape la fel cu cea în care a
început. Încă o dată a fost demonstrat faptul că aspectele nerezolvate ale ordinii politice în
această parte a Europei poate atrage în co nflict și război implicarea majorității puterilor. În
mod clar conflictul din Kosovo a reprezentat un eșec major atât din punct de vedere
diplomatic, cât și din punct de vedere militar .
Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud -Est a înlocuit intervențion ismul reactiv
cu o strategie comprehensivă pe termen lung de prevenire a conflictului.Pactul dat
reprezintă un pas important în realizarea politicii acestei organizații privind Europa de Sud –
Est. Pentru prima oară UE a realizat o prospecțiune reală a posib ilităților de integrare în
Uniune a statelor din Balcani, proces care va rămâne doar la nivelul intenției dacă nu va fi
elaborată o strategie corespunzătoare pentru aceasta și, deocamdată, realitatea sugerează că
progresele realizate sunt nesemnificative. După eșecul din anii ‘90 UE și -a întărit
considerabil angajamentul în restabilirea situației din Balcanii de Vest. A ajutat la
stabilizarea situației din Serbia sudică și a facilitat aranjamente constituționale între Serbia
și Muntenegru. Odată cu Procesul de Stabilizare și Asociere, UE a creat un cadru eficient
pentru reforme și pentru progresul acestei regiuni spre Europa.
În practică, europenizarea înseamnă extinderea granițelor în care operează
aranjamentele monetare, comerciale și de investiții care de ja funcționează în cadrul UE.
După integrarea în UE fiecare stat trebuie să elimine barierele economice cu statele vecine
care sunt deja membre ale Uniunii. Primele efecte ale integrării în regimul economic liberal
european vor fi încurajarea dezvoltării s ectorului privat, reducerea rolului statului în
economie, supremația legii și creșterea beneficiilor ca urmare a evitării conflictelor
violente.
În final, putem menționa că noua agendă a integrării europene ar trebui să elimine
bariera monetară, care în p rezent separă vestul Europei de periferia sa sud -estică. UE ar
putea să contribuie la consolidarea stabilității prin extinderea monedei unice europene în
regiune înainte ca statele să devină membre. Aceasta ar duce la câștigarea sprijinului opiniei
publice locale și ar constitui cea mai palpabilă evidență privind angajarea UE de a unifica
continentul și de a nu marginaliza Balcanii. Stabilitatea macroeconomică 188 Rodica

Nichifor este vitală atât pentru realizarea reformei politice, cât și pentru creșterea
economică. Fără aceasta, un stat ar putea să întâmpine aceeași situație cu cea a Indoneziei,
unde sistemul politic și economia au fost subminate de colapsul regimului ratei de schimb.
Mai mult decât atât, asistența străină pentru dezvoltarea sectorului eco nomic va fi
ineficientă dacă stabilitatea macroeconomică nu va fi realizată.
1.2. Parteneriatul Estic. Politica de vecinătate a Uniunii Europene față
de vecinii estici ( Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova
și Ucraina).
Odată cu extinderea Uniunii Eu ropene spre centrul și estul Europei, s -au modificat
corespunzător și prioritățile politicii externe a UE. Granița acesteia mutându -se spre est,
era necesară o adaptare, chiar o redefinire a cadrului instituțional și a politicilor vizând
vecinătatea sa ime diată. În acest context a apărut Politica Europeană de Vecinătate (PEV).
Ulterior, urmărirea unor obiective precum consolidarea sau reforma PEV au dus la
apariția și promovarea unor noi inițiative precum Uniunea pentru Mediterana, Parteneriatul
Estic, pro iecte care, alături de Sinergia Mării Negre, accentu ează în mod particular
componenț a regională și multilaterală a politicii de vecinătate, fiind complementare
elementelor bilaterale ale PEV . România a sprijinit și continuă să susțină obiectivul creării
unei zone de stabilitate și securitate în vecinătatea sa estică, având în vedere
responsabilitățile sale sporite ce decurg din statutul de Stat Membru aflat la granița estică a
Uniunii. Susținător activ al perspectivei europene a Republicii Moldova, precum ș i a
dezvoltării proiectelor de cooperare regională în general, transfrontalieră în special,
România a demarat o serie de inițiative în domeniul cooperării la Marea Neagră.
Politica Europeană de Vecinătate (PEV) a apărut tocmai ca expresie a acestei
necesi tăți, rezultat al procesului de repoziționare a granițelor Uniunii Europene spre est și
a nevoii de adaptare a mecanismelor de lucru ale UE cu statele aflate acum în imediata sa
vecinătate . PEV este definită de documentele europene, ca cea mai importantă d irecție a
politicii externe a UE, fapt care plasează instituțional realizarea acestei politici pe seama
Comisarului pentru Relații Externe și Politica Europeană de Vecinătate. In contextul actual
al globalizării și al competiției între actorii internaționa li – UE, SUA, grupul statelor
asiatice, dar de neignorat Rusia și statele arabe, rolul Directoratului General Relații
Externe devine deosebit de important, atît în cadrul Comisiei, dar și în ansamblul
instituțional european. Acest lucru se datorează faptul ui că în general, politicile interne
sunt repercusiuni ale politicii externe vizavi de o ramură sau alta a economiei europene,
dar și rolului pe care îl are factorul extern în realizarea pretențioaselor obiective propuse

de Strategia de la Lisabona pînă în 2010. UE are relații de cooperare cu fiecare din statele
incluse în PEV , pe diverse domenii și cu un anumit specific în procesul stabilirii și
dezvoltării lor.2
Plecâ nd de la ideea că majoritatea statelor incluse în această politică ar trebui să
aibă ca ș i obiective strategice pe agenda națională sarcini ca: asigurarea bunăstării
cetățenilor prin reforme economice; asigurarea securității; dezvoltarea și funcționarea
instituțiilor democratice; edificarea statului de drept și asigurarea pr otecției drepturilo r
omului , UE își propune asistența sa pentru a susține și realiza aceste obiective în statele din
vecinătate , considerînd că astfel, de beneficiile sau rezultatele acestui suport, vor benefic ia
nu doar vecinii, ci și cetățenii Comunității Europene. Deși a fost stabilit grupul statelor
vizate de PEV , viteza de aplicare a mecanismelor prevăzute de această politică diferă de la
un stat la altul, iar cadrul politic și juridic al relațiilor între UE și unele state se baze ază pe
Acordurile de Parteneriat și Coope rare.
PEV nu creează noi structuri și noi obligații, ci doar urmărește să ofere statelor
membre o motivație pentru a se integra în UE și a derula Acorduri de Asociere și Acorduri
de Parteneriat și Cooperare. El ementele definitorii a PEV sunt : Documentul de strategie,
Planuri de acțiuni, Rapoarte de țară și Noul Instrument de Vecinătate și Parteneriat sau
Cooperare în loc de Parteneriat .
Documentul de strategie al PEV es te considerat Document de Orientare . El prevede
împărțirea cu țările vecine a beneficiilo r extiderii UE spre Europa Centrală și de Est, pentr u
a întări stabilitatea, securitatea și bunăstarea tuturor popoarelor acestora . Documentul de
strategie mai prevede și asumarea unor obiective esențiale ale Politicii Externe și de
Securitate Comună a UE, adică: combaterea terorismului și a proliferării armelor de
distrugere în masă, asumarea responsabilității în prevenirea conflictelor și gestionarea
crizelor, respectarea prevederilor dreptului internațional.
Planurile de acțiuni sunt semnate cu fiecare s tat în parte. De exemplu, cu Republica
Moldova planul de acțiuni a fost aplicat din martie 2005 până în februarie 2008. Prin
intermediul acestora, sunt reflectate nevoile specifice și capacitatea statelor de a adapta
reforme pentru atingerea obiectivelor c omune. 3 Planurile de acțiuni prevăd colaborări în
următoarele domenii: respectarea valorilor comune, dialogul politic, dezvoltare economică
și socială, comerț, piață internă și reforme legislative, cooperarea în domeniul justiției, al

2 Nicolae Dandiș Extinderea și politica de vecinătate a Uniunii Europene ,Chișinău 2008, p ag.80
3 Nicolae Dandiș Extinderea și politica de vecinătate a Uniunii Europene Chișinău 2008, pag.81-82

libertății și securi tății, integrarea în rețele de infrastructură, politica socială și contacte.
Planurile de acțiuni nu prevăd crearea unor instrumente și mecanisme și susțin realizarea
obiectivelor deja existente.
Rapoartele de țară sunt documente de analiză a relațiilor bi laterale, a situației
politice, instituționale, economice și sociale a țării partenere și a progreselor înregistrat e.
Rapoartele se întocmesc periodic, de către Comisie, în colaborare cu structurile de
cooperare ale acordurilor de parteneriat sau asociere. Obiceiul publicării de rapoarte are
adesea un efect minor, dar sporește vizibilitatea problemelor și presiunea asupra statelor de
a se conforma anumitor reguli și principii.
Acordul de Parteneriat și Cooperare cu Belarus, deși negociat din 1995, nu a intr at
în vig oare. În măsura în care sevor î nregistra evoluții favorabile în direcția democratizării
și angajamentului de respectare a valorilor comune promovatede UE, Uniunea va iniția
proceduri le de aplicare a PEV . Moldova ș i Ucraina sunt deja integrate în P EV , având
adoptate Planuri de acțiune
În prezent, principalul instrument de asistență în Europa de Est îl constituie
programul Tacis, care include atâtprograme naționale, cât și programe multilaterale în
domeniul siguranței nucleare, al cooperării transfro ntaliere și alcooperării regionale . 4 Ca
urmare, în Comunicarea din iunie 2004 asupra Politicii Europene de Vecinătate, Comisia a
propus includerea Georgiei, Armeniei și Azerbaidjanului în sistemul PEV , în funcție de
progresele fiecărei țări în domeniile d emocrației, astatului de drept, a respectării drepturilor
omului și a dezvoltării economiei de piață. Primul pas către aplicarea PEV în cele trei țări
a fost făcut în martie 2005 prin publicarea Rapoartelor de țară, cu recomandarea Comisiei
de a se elabora Planurile de acțiune. Rapoartele descriu situația actuală în domeniile
importante pentru politica de vecinătate (democrație, stat de drept, respectarea drepturilor
omului, cooperarea în materie de justiție și afaceri interne, reformele economice șisociale ,
liberalizarea schimburilor, contribuția la stabilitatea regională) și propun obiectivele cheie
pentru Planurile deacțiune.
Prin urmare , acoperirea geografică a PEV , prin contextul de cooperare regională și
de integrare pe care îl oferă, este în măsură s ă stimuleze conturarea unei vaste arii de
stabilitate, pace, pr osperitate și liberă circulație. Elementele sale de identit ate ar fi spațiile
de acțiune c omună – politice, economice și de securitate, bazate pe împărtășirea unor valori

4 Adrian Pop Introducere în Relații Internaționale, București 2007
https://dokumen.tips/documents/introduce -re-in-relatii -inter-nation -ale.html

comune: statul de dre pt, democrația, libertățile fundamentale și drepturile omului.
Un element apărut recent în reglementarea relațiilor de vecinătate ale Uniunii
Europene este P arteneriatul Estic, inițiativă a Poloniei și Suediei (idee lansată în 23 mai
2008) menită să consol ideze relațiile Uniunii Europene cu țările din vecinătatea ei estică,
mergând dincolo de incidența PEV actuală, propunând adâncirea cooperării bilaterale și a
integrării sporite cu toți partenerii estici, precum și crearea unei formule permanente pentr u
cooperare multilaterală. La început, această inițiativă părea a fi o contrapondere a
proiectului președintelui Sarkozy. Inițiativa are, însă, ca principal obiectiv consolidarea
cooperării regionale cu Ucraina, Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Armenia și Belaru s.
Proiectul anunța încă de la început faptul că, spre deosebire de Uniunea pentru Mediterana,
nu implică alte costuri asupra bugetului, exceptând instrumentele financiare ale PEV 2007 –
2013 (precum Instrumentul european de vecinătate și parteneriat, instru mente de cooperare
transfrontalieră) și nici alte instituții nou create. Intenția și dorința Poloniei era de a a duce
în atenție acest concept, pentru a spori importanța vecinilor estici ai UE, construind și
dezvoltând o dimensiune estică a PEV , precum și s porind șansele de aderare la UE pentru
Ucraina. Aceasta din urmă, însă, nu a manifestat mult entuziasm față de această propunere
(ce viza în fapt contrabalansarea elementului bilateral din cadrul PEV), considerând a nu fi
tocmai în beneficiul ei dialogul c u UE în același cadru și în aceiași termeni cu Azerbaidjan,
Armenia, țări care, cel puțin în acest moment, sunt departe de orice perspectivă de aderare.
Obiectivul reafirmat al proiectului este de a sprijini cele șase țări în procesul lor de
dezvoltare și de armonizare cu standardele europene, cu respectarea principiilor aplicării
diferențiate, condiționalității și asumării în comun a respons abilităților (UE -state
partenere). În ceea ce privește Republica Moldova , perspectiva europeană a Republicii
Moldova a fost menționată și anterior într -un șir de documente, ultima mențiune de acest
gen fiind în Rezoluția Parlamentului European referitoare la presiunea exercitată de Rusia
asupra țărilor din P arteneriatul Estic și, în special, destabilizarea estului Ucrainei prin
care s -a reamintit faptul că „acordurile de asociere cu Ucraina și cu alte țări din
Parteneriatul Estic nu constituie obiectivul final al relațiilor acestora cu UE; s e subliniază,
în această privință că, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea
Europeană, Georgia, Moldova și Ucraina – la fel ca orice alt stat european – au
perspective europene și pot cere să devină membre ale Uniunii, cu condiția să adere la
principiile democrației, să respecte libertățile fundamentale, drepturile omului și drepturile

minorităților și să garanteze statul de drept .5
Încheierea unor noi acorduri de asociere și de stabilire de zone de liber schimb
consolidate și cuprinzătoare6 , cu perspectiva creării unei Comunități economice de
vecinătate, sporirea mobilității cetățenilor statelor partenere prin eliminarea treptată a
sistemului de vize, consolidarea securității energetice, îmbunătățirea capacității
administrative în statele partenere sunt doar câteva acțiuni pe care Parteneriatul Estic le are
în vedere.
Cadrul multilateral pare a f i bine conturat și implică reuniuni la nivel de șefi de sta te
și guverne, de miniștri de externe, precum și dezvoltarea a patru platforme tematice:
 democrația, buna guvernanță și stabilitatea;
 integrarea economică și convergența cu politicile sectoriale ale UE;
 securitatea energetică;
 contactele interumane.
Totodată lansarea inițiativelor emblematice (flagship initiatives), menite a spori
vizibilitatea UE în regiune, viza, printre altele, un sistem integrat de management la
frontieră, facilități pentru IMM -uri, piețe energetice regionale. Dificultatea procesului de
implementare a Parteneriatului estic va putea fi contrabalansată de potențialul noului cadru
de dialog politic, de asociere politică pe care îl presupune. Considerat a fi un vehicul pent ru
integrare consolidată, arm onizare legislativă și reformă. Parteneriatul estic va înregistra u n
real succes doar dacă instrumentele pe care le are în vedere se vor adapta și ele pe parcurs,
odată cu apariția unor noi oportunități sau provocări.
1.2.a. Interes ele Uniunii Europene
Etapa următoare în evaluarea și continuarea inițiativei de consolidare a PEV a
reprezentat -o Comunicarea Comisiei : „O Politică Europe ană de Vecinătate consolidată ”
din 5 decembrie 2007, în care se propunea pentru anul 2008 și pentru et apa imediat
următoare o mai bună integrare economică și asigurarea unui acces sporit pe piețe,
deschiderea pieței forței de muncă și sporirea mobilității, un angajament sporit pe calea
soluționării conflictelor înghețate. 7 S-au înregistrat progrese sector iale, iar relațiile

5 Igor Boțan Prevederile Acordului de Asociere Repub lica Moldova – Uniunea Europeană, Editura ARC,
Chișinău 2014, pag.26
6 Oana Mihaela Mocanu Politica Europeană de Vecinătate – Noi Inițiative. Contribuții ale României ,
Colecția de studii IER, nr. 23 , București, septembrie 2009 , pag.9 file:///C:/Users/admin/Desktop/pev.pdf
accesat 17.03.19

7 Oana Mihaela Mocanu Politica Europeană de Vecinătate – Noi Inițiative. Contribuții ale României,
Colecția de studii IER, nr. 23, București, s eptembrie 2009 , pag.11 file:///C:/Users/admin/Desktop/pev.pdf

comerciale bilaterale cu UE s -au intensificat. Desigur există țări (îndeosebi printre vecinii
sudici, precum Maroc, Tunisia) care au înregistrat progrese substanțiale în relația cu UE,
îndeosebi legate de aspectele comerciale, altele ca re au înregistrat un nivel relativ redus de
progres, îndeosebi în sfera democratizării, a respectării drepturilor omului, a libertății de
expresie. Comisia Europeană a susținut constant că aceste planuri de acțiune ar trebui
menținute, însă totodată adapta te pentru a deveni instrumente mai eficiente în
implementarea PEV , mai bine calibrate pe obiectivele și capacitățile specifice fiecărei țări
partenere. De altfel, negocieri au început încă din 5 martie 2007 pentru încheierea unui
Acord Consolidat – Acord E uropean de Vecinătate cu Ucraina, menit să sprijine reformele
interne, integrarea progresivă în piața internă, depășind aria Planului de Acțiune precedent.
Algeria, Siria, Libia și Belarus nu au avut un Plan de Acțiune încheiat cu Uniunea
Europeană, stabil irea relațiilor contractuale cu aceste țări depinzând de progresele sau de
schimbăril e survenite în fiecare din ele .
În mod evident progresele înregistrate în cadrul statelor partenere PEV se află în
prezent sub influența crizei economico -finan ciare mondi ale. Statele estice partenere PEV
au fost mai afectate întrucât creșterea lor economică din ultimii ani s -a bazat în mare parte
pe fluxurile de capital străin , iar reducerea prețurilor la export de exemplu nu a atras decâ t
consecințe negative la nivelul ve niturilor acestor țări. Consecințele crizei asupra statelor
estice partenere PEV se pot dovedi a fi chiar mai grave decât preconizat, dat fiind gradul
de dezvoltare economică mult inferior, vulnerabilitatea politico -socială sporită, diferențele
existente î n context regional.
Noi inițiative de cooperare a Uniunii Europene cu vecinii săi sudici și estici.
Aprofundarea PEV a continuat în 2008 cu apariția și dezvoltarea a două inițiative de
cooperare: Uniunea pentru Mediterana și Parteneriatul Estic, ce sunt menite a consolida
politica de vecinătate, fiind totodată complementare altor inițiative regionale existente.
PEV va aci țona în principal pentru promovarea în regiunile de inte res a democraiei,
a statului de drept, a drepturilor ș i libertilor fundamentale, precum și pentru intensificarea
cooperrii culturale și a dialogului între popoarele țărilor membre și ale țărilor vecine. Prin
Planurile bilaterale de aci țune, Uniunea va urm ări în toate țările partenere, ca priori tăti:
întărirea democra ției și a statului de drept, respectarea drepturilor omului și a libert ăților
fundamentale, (î n special libertatea presei și libertatea de exprimare) , drepturile
minorit ăților și ale copiilor, egalitatea între femei și bărbați, dezvoltarea societ ății civile.

accesat 17.03.19

Un rol importan t va reveni în acest context integr ării țărilor partenere în spa țiul european
al educa ției, precum și promov ării dialogului inter -cultural, având în vedere c ă, un proces
durabil de “europenizare ” nu poate fi conceput în afara unui contact real între popoar ele
țărilor partenere care s ă faciliteze înelegerea și respectul reciproc, toleran ța, solidaritatea,
non-discriminarea, dezvoltarea societ ății civile. Politica de vecin ătate va promova, în
consecin ță, cooperarea în domeniul educa ției, al cercet ării, al cul turii și al dezvolt ării
capitalului uman.
Pe termen lung, de și documentele oficiale nu fac preciz ări clare și nu stabilesc
termene, PEV ofer ă posibilitatea ader ării țărilor partenere la pia ța intern ă. Principal
importator și al doilea consumator de energie al lumii, Uniunea European ă este interesat ă
de asigurarea securit ății energetice. Având în vedere c ă vecin ătatea sa estic ă și sudic ă
dispune de importante rezerve de petrol și gaz natural, este de în țeles de ce în politica de
vecin ătate, parteneriat ul ene rgetic strategic este prioritar. Planurile de ac țiune vor urm ări
dezvoltarea re țelelor și interconectarea țărilor UE și a țărilor partenere, precum și
cooperarea în domeniul energiei .
PEV dispune de un ridicat potenial privind ameliorarea condi țiilor de de zvoltare
economic și social în țările vecine. În primul rând, liberalizarea fluxurilor comerciale va
genera efecte de creare de comer ț, economii de scar ă și ameliorarea condi țiilor de
concuren ță. Apoi, armonizarea legislativ ă, cre șterea stabilit ății și sec urității, asisten ța
tehnic ă și financiar ă din partea UE, înt ărirea dialogului și cooper ării în domeniul social și
al protec ției mediului, promovarea tehnologiilor informa ției și comunic ării vor îmbun ătăți
mediul de afaceri, vor atrage fluxuri de investi ții străine directe și vor crea condi țiile unei
dezvolt ări economice și sociale durabile.
PEV , ca element al strategiei europene de securitate, are rolul de a în tări participarea
Uniunii la prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor. În consecin ță, Plan urile de ac țiune
vor defini atât ariile de dialog bilateral, cât și cadrul de cooperare multilatera l privind
guvernarea global ă și combaterea amenin țărilor la adresa securit ății și stabilitii în întreaga
lume. Uniunea European ă urmărește să integreze țările partenere în unele aspecte ale
Politicii Externe și de Securitate Comune și ale Politicii Europene de Securitate și Apărare
și să stabilească un cadru de responsabilit ăți împ ărțite în domeniul securit ății și stabilit ății
regionale.
Obiectivul strategic a l UE în domeniul Justiției și Afacerilor Interne ( JAI) îl
constituie crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiie în cadrul frontierelor interne .
În Politica European ă de Vecintate, justi ția și afacerile interne reprezintă o arie dominantă

domen iului de securitate, impunând modific ări importante ale acquis -ului comunitar,
pentru a -l adapta specificului țărilor vecine și rela țiilor de cooperare ce vor fi dezvoltate.
Practic, prin PEV , va rezulta un transfer al centrului de greutate pr ivind problem ele de
securitate ca: azil, migraie, vize, m ăsuri de lupt ă contra terorismului și a crimei organizate.
Justiția și afacerile interne prezint ă, prin urmare cel mai ridicat grad de
complementaritate cu obiectivele PEV și ofer ă posibilit ăți variate de integra re politic ă.
UE va continua să insiste pe asigurarea statului de drept, a independenței și
eficacității sistemelor j udiciare. Accentul va fi pus pe:
1) crearea unui sistem judiciar independent, transparent și imparțial, liber de orice
influențe politice, c are să garanteze accesul egal la justiție, protecția drepturilor omului,
egalitatea de gen și nediscriminarea, precum și deplina aplicare a legii;
2) dezvoltarea unei administrații publice la nivel central și local care își asumă
responsabilitatea pentru acțiunile sale este esențială pentru guvernanța democratică și
dezvoltarea economică;
3) combaterea corupției, în special prin măsuri preventive, și, inclusiv, prin
sprijinirea rolului -cheie jucat în acest context de societatea civilă.8
Deși PEV este o component ă individualizat ă în rela țiile externe ale UE (prin
obiective, metod ă, instrumente și aria geograficde acoperire), una din func țiile sale
implicite o constituie atragerea noilor parteneri privilegia ți în promovarea prior tăților
Politicii Externe și de Securitate Comun ă și a Politicii Europene de Securitate și Apărare.
Conform Documentului de Strategie, rile partenere sunt chemate sse implice în asumarea
responsabilitilor privind securitatea și stabilitatea, nu doar la nivelul regiunii din care fa c
parte, ci și la nivel mondial.
În consecin ță, rela țiile de cooperare vor dep ăși cadrul regional, planurile de ac țiune
urmând s ă integreze obiective ale celor dou ă politici în domeniul securitii globale. În plus,
respectarea de c ătre țările partenere a angaj amentelor interna ționale în materie de securitat e
constituie criteriu de condi ționalitate. Astfel, prin intermediul PEV , UE reușește să mențină
pacea și securitatea la nivel global.
1.2.b. Vecinătatea extinsă
Nevoia de a se forma „un cerc de prieteni ” în jurul Uniunii care să asigure și să
mențină un climat de securitate și de stabilitate în zonă, evitându -se riscul unor noi linii de

8
HYPERLINK "http://www.ape.md/2015/12/asociatia -pentru -politica -externa -din-moldova -noua -politic a-
e
u
r
o
p
e
a

divizare în Europa , a stat la baza inițiativei apariției unei politici de vecinătate a Uniunii
Europene. Prin Comunicarea din 11 mai 2003: „Europa extinsă – Vecinătate: Un nou cadru
pentru relațiile cu vecinii noștri estici și sudic i”, Comisia Europeană propunea dezvoltarea
unei zone de prosperitate, a unui cerc de prieteni la frontierele externe ale Uniunii,
caracterizat de rel ații strânse, de pace și cooperare .9 Țările ce intrau sub incidența acestei
politici urmau a beneficia de un acces sporit la Piața Internă a UE și de adâncirea integrării
și liberalizării prin promovarea celor patru libertăți de circulație: a persoanelor, bunuril or,
serviciilor și capitalului .
Noua politică de vecinătate urma să fie implementată prin intermediul Planu rilor de
Acțiune (Action Plans ) naționale și/sau regionale ce vor reprezenta principalele documente
politice în relațiile cu vecinii, pe term en mediu. Acestea urmau a fi construite pe baza
acordurilor deja existente cu diferitele țări partenere și a stabili ținte politico -strategice,
obiective comune, un calendar pentru evaluarea periodică a progresului înregistrat pe calea
reformelor economice și politice.
Inclusă în proiecte le fondatoare, dar marginalizată prin adoptarea metodei neo –
funcț ionaliste d e integrare, dimensiunea externă a procesului de integra re s-a conturat cu
dificultate și a rămas în domeniul cooperă rii inter -guve rnamentale . Uniu nea este, însă
astăzi, suficient de organizată și poate deveni puternică prin întă rirea dimensiunii sale
politice, pen tru a contribui activ la pacea și prosperitatea globală.
Prin urmare, conștientă și interesată de creșterea rolului să u pe plan extern, U niunea
Europeană a iniț iat în deceniul trecut un proces din ce în ce mai coerent de cooperare
regională ș i de deschidere în proximitatea sa geografic, definit prin trei arii de interes:
Europa Centralăș i de Est, Balcanii de Vest și Mediterana. Elementele c omune diverselor
abord ări regionale au fost: pacea, stabilitatea, promovarea valorilor comune (în special
democra ția și libert ățile fundamentale), dezvoltarea și integrarea comercial ă. Cea mai de
succes component a politicii externe a fost indiscutabil pro cesul de extindere.
Dar, extinderea Uni unii nu poate continua la nesfârșit, cel puin, nu raportat la
opțiunea pentru meninerea actualelor structuri de integrare și perspectiva unific ării politice .
În consecin ță, presat ă, din exterior, pentru a primi noi membri și, din interior, pent ru
a-și stabiliza structurile și eficientiza pârghiile de ac țiune, Uniunea a dezvolt at o nouă
abordare în rela țiile externe cu țările vecine, aflat ă la limita între cooperare și integrare.

9 Oana Mihaela Mocanu Politica Europeană de Vecinătate – Noi Inițiative. Contribuții ale României,
Colecția de studii IER, nr. 23, București, septembrie 2009 , pag.14 file:///C:/Users/admin/Desktop/pev.pdf

Consiliul European de la Copenhaga di n decembrie 2002, afirmând c ă actuala
extindere creeaz ă condi țiile pentru o Uniune cu perspective puternice de cre ștere durabi ăl
și de asumare a unui rol important în consolidarea stabilit ății, ăpcii și democraiei în
Europa și în lume , 10preciza c ă Uniunea European ă este interesat ă să întăreasc ă relațiile de
cooperare regional ă și transfrontalier ă cu țările vecine, în scopul dezvolt ării depline a
poten țialului regiunilor și pentru a evita riscul unor no i linii de divizare în Europa . Consiliul
European a în tărit astfel inten ția Uniunii de a dezvolta noi rela ții cu țările vecine din est, în
funcție de nivelul dezvolt ării lor economice și politice, în perspectiva contur ării unei
Europe extinse .
Într-o astfel de abordare a relai ților de vecintate, PEV poate fi considerat ă un
compromis între dorin ța noilor țări vecine de a deveni membre ale Uniunii și limitele UE
de a accepta noi extinderi. Aplicarea ei va duce la conturarea unei regiuni pan -europene și
mediteraneene, organizat dup ă modelul cercurilor concentrice : un nucleu dur format din
Uniunea European ă (aflat ă în stadiu ridicat de integrare), ac ționând ca pol de difuzare a
unor procese transformative în vecin ătatea sa estic ă și sudic ă pentru a dezvolta un spa țiu
larg de stabilitate, securitate și prosperitate ..11
Metoda cercurilor concentrice corespunz ătoare gradelor diferite de integrare ar
permite diminuarea contradic ției extindere – aprofundare și poate fi luat ă în considerare în
organizarea rela țiilor de vecin ătate. Ea introduce îns ă o discriminare prin excl uderea
particip ării statelor apar ținând cercului exterior, la politici și acțiuni permise statelor din
cercul de mijloc. O solu ție de compromis ar putea fi cea a “nucleului dur cu geometrie
variabil ”, respectiv participarea tuturor statelor la un num ăr de politici și acțiuni comune
corespunztoare celui mai ridicat nivel de integrare și diferen țierea, acolo unde nu se poate
găsi un numitor comun12.
Ținem să menționăm că d omeniile majore de aplicare a geometriei variabile ar putea
fi: pia ța intern ă, educa ția, cercetarea – dezvoltarea, politicile industriale, politica de mediu,
politica social ă, justi ția și afacerile interne, precum ș i rela țiile externe.

1.3. Revizuirea Politicii de vecinătate (2011).
Avantajele politici de vecinătate
Pornind de la preved erile Rezo luției Parlamentului European din 7 aprilie 2011

10

H
Y
P
E
R
L
I
N11

H
Y
P
E
R
L
I12 Ibidem

referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate – dimensiunea estică, și anume s-a
accentuat că de la lansarea sa, PEV a dus la consolidarea relațiilor cu țările partenere și a
creat beneficii rea le, de asemenea că există în continuare provocări și accentul ar trebui
pus acum pe punerea în aplicare, prin definirea unor priorități clare de acțiune, o evaluare
comparativă clară și o dif erențiere bazată pe performanță.13
Scopul actualei revizuiri a PE V este acela de a propune modalități prin care UE și
vecinii săi să poată construi parteneriate mai eficiente în spațiul de vecinătate. În acest s ens,
UE își va urmări în continuare interesele, printre care se numără promovarea valorilor
universale. Stabil itatea UE este clădită pe principiile democrației, drepturilor omului,
statului de drept și deschiderii economice. În cursul prezentului mandat, principala
prioritate politică a noii PEV va fi stabilizarea.
Diferențierea și o responsabilitate reciprocă sp orită vor fi devizele noii politici
europene de vecinătate, care va admite faptul că nu toate țările partenere aspiră să respecte
normele și standardele UE și care va reflecta dorințele fiecărei țări cu privire la natura și
prioritățile parteneriatului său cu UE. UE nu poate rezolva singură numeroasele probleme
cu care se confruntă regiunea, iar influența sa este limitată, însă noua PEV va contribui la
crearea condițiilor necesare pentru o dezvoltare pozitivă. Revizuirea politicii europene de
vecinătate, pr opusă de președintele Juncker și cerută de statele membre ale UE, a făcut
obiectul unei consultări publice care a reunit peste 250 de contribuții din partea statelor
membre, a guvernelor partenere, a instituțiilor UE, a organizațiilor internaționale, a
partenerilor sociali, a societății civile, a mediului de afaceri, a 3 grupurilor de reflecție, a
mediului academic și a publicului larg, ceea ce confirmă necesitatea modificării PEV , atât
pe fond, cât și din punctul de vedere al metodologiei.14
Consultarea pu blică a demonstrat că, deși UE a oferit posibilitatea unei cooperări
mai strânse țărilor care au întreprins reforme în materie de guvernanță, iar acest lucru a
susținut procesul de transformare din țările respective, alți parteneri au considerat că
practic a și politica actuale sunt prea prescriptive și nu reflectă suficient aspirațiile
partenerilor respectivi. Consultarea a arătat, de asemenea, necesitatea unei implicări și
responsabilități sporite a țărilor partenere și a statelor membre ale UE, precum și a unei

13 Rezoluția Parlamentului European din 7 aprilie 2011 referitoare la revizuirea politicii europene de
vecinătate – dimensiunea estică http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef= –
//EP//NONSGML+TA+P7 -TA-2011 -0153+0+DOC+PDF+V0//RO
14 Comunicare comună către Parlamentu l European, Consiliu, CoMITETUL Economic și Social European
și Comitetul Regiunilor, Bruxelles 2015 https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/HTML/?uri=C ELEX:52015JC0050&from=en accesat la data: 11.05.19

orientări mai clare și mai relevante a cooperării. A reieșit, de asemenea, că trebuie să se
urmărească o mai mare flexibilitate, astfel încât UE și partenerii săi să poată elabora un
răspuns care să țină seama de evoluția nevoilor și a circumstanțel or. Vor fi explorate
modalități mai eficiente de promovare a bunei guvernanțe, axate pe democrație și
responsabilitate, precum și a reformei justiției, atunci când există un angajament comun în
ceea ce privește statul de drept și drepturile fundamentale.
Deschiderea piețelor și creșterea economică, dezvoltarea economică favorabilă
incluziunii și în special oportunitățile oferite tinerilor sunt considerate elemente esențiale
pentru stabilizarea societăților în cadrul vecinătății. Se va acorda o mai mare ate nție
securității energetice și acțiunilor în domeniul climei, atât la nivelul UE, cât și la nivelul
țărilor partenere. Se va pune un nou accent pe intensificarea colaborării cu partenerii noștri
cu privire la reforma sectorului de securitate și la elaborar ea de politici de prevenire a
conflictelor, de combatere a terorismului și a radicalizării care să respecte pe deplin dreptul
internațional în domeniul drepturilor omului.
Atfel putem afirma că Politica europeană de vecinăt ate (PEV) a fost lansată pentru
a permite UE să sprijine și să promoveze stabilitatea, securitatea și prosperitatea în țările
cele mai apropiate de frontierele sale. UE își menține angajamentul față de aceste obiective,
însă evenimentele din ultimii ani au demonstrat necesitatea unei noi abordări, a redefinirii
priorităților și a introducerii unor noi metode de lucru.
Pe lângă aceasta, PEV are o misiune și obiective care trebuie realizate prin
intermediul unor mecanisme, dar și instituții capabile să interacționeze pe ple planuri, în
context internațional, dar și să coreleze în același timp acțiunile întreprinse cu interesele
UE.
Primul și cel mai important instrumen t operațional al PEV , sunt Pla nurile de Acțiuni
(Action Plans). Aceste documente sunt negociate și semnate între UE și de fi ecare stat din
PEV , bazîndu -se pe necesitățile și capacitățile țării respective și pe interesele fiecărei părți.
Prioritățile identificate pentru Planurile de Acțiuni trebuie să fie ambițioase, dar și realiste,
formulate cît mai precis, pentru a putea fi m ăsurate și nitorizate progresele rezultate din
implementarea lor.
Planurile de Acțiune acoperă domenii ca:
-dialogul politic;
-cooperarea și dezvoltarea socio -economică;
-justiție și afaceri interne;
-managementul frontierelor și rezolvarea conflictel or;

– transport;
-sectorul energetic;
-societatea informațională;
– mediu;
-cercetare și dezvoltare;
-societate civilă; educație;
-sănătate publică.
În general, majoritatea statelor au elaborat documente strategice de dezvoltare
(programe, strateg ii, planuri), atît sectoriale, c ît și cu caracter general. Practic, prioritățile
acestor documente fixate pe agendele naționale, dacă se încadrează în realizarea
obiectivelor PEV ș i presupun acordarea anumitor practici și standarde la cele europene,
deoarece aici trebuie luate în considerare și interesele UE .
Totuși, o biectivul politi cii europene de vecinătate constă în împărțirea, cu țările
vecine, a beneficiilor care rezultă din existența UE, ceea ce contribuie la creșterea
stabilității, securității și bunăs tării tuturor.
Politica europeană de vecinătate își propune să prevină apariția unor decalaje între
Uniunea Europeană extinsă și vecinii săi, oferindu -le acestora din urmă posibilitatea de a
participa la diferite activități ale UE, printr -o cooperare mai s trânsă în domeniile politic,
economic și cultural. Această inițiativă politică prevede transformarea treptată a relațiilor
comerciale și de cooperare tradiționale, în vederea obținerii unui grad de integrare mai
ridicat între UE și țările vecine. Pe plan e conomic, PEV le oferă acestor țări relații
comerciale preferențiale, o participare pe piața internă a UE, o legătură mai bună cu
Uniunea (de exemplu, în sectoarele energiei, transportului și telecomunicațiilor),
posibilitatea de a participa la anumite prog rame ale UE și o asistență financiară și tehnică
substanțială.
Politica eu ropeană de vecinătate prezintă o mai mare convergență legislativă și
normativă cu UE, în special în domenii importante pentru îmbunătățirea accesului pe piață,
ar trebui să conducă la accelerarea investițiilor și la intensificarea ritmului de creștere
economică, mai ales dacă la aceasta se adaugă un grad mai ridicat de liberalizare a
comerțului, în sector ul serviciilor și al produselor agricole.
Astfel, p entru a asigura reușita PEV , țările vecine participante vor trebui să
garanteze că angajamentele asumate în cadrul acestei politici sprijină strategiile naționale
de dezvoltare și corespund capacității lor instituționale și tehnice. În același timp, UE va
trebui să garanteze integrit atea și funcționarea concretă a pieței sale interne

Capitolul 2. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CALITATEA DE PARTENER
Al UNIUNII EUROPENE A REPUBLICII MOLDOV A
2.1. Republica Moldova – partener estic a Uniunii Europene
Pe parcursul ultimilor ani p rocesul de integrare europeană a Republicii Moldova a
înregistrat o evoluție cal itativă substanțială. Intensifi carea dialogului politic, inițierea
negocierilor privind liberalizarea regimului de vize, a dialogului privind comerțul liber și
aprofundat cu Uniunea Europeană și intensifi carea cooperării în domenii sectoriale au
constituit succese importante în procesul complex de integrare europeană. Sprijinit de o
voință politică de a accelera implementarea reformelor interne și de a extinde aria de
introducer e a standardelor europene acest proces îndeplinește condițiile de bază pentru a fi
unul de succes.
Totodată, complexitatea procesului de integrare europeană și necesitatea asigurării
unei coerențe a acestuia impune extinderea cooperării dintre Republica Mo ldova și Uniunea
Europeană în domeniul securității și apărării. Importanța abordării politicii de securitate și
apărare în cadrul dialogului cu UE crește direct proporțional odată cu avansarea în procesul
de negocieri și este determinată de rolul securităț ii ca condiție indispensabilă pentru o
dezvoltare economică durabilă și succesul procesului de integrare europeană a Republicii
Moldova.
În acest sens, autoritățile naționale urmează să formuleze o poziție clară cu privire
la Politica d e Securitate și Apăr are Comună ( Com mon Security and Defence Policy) , care
este un element distinct al Politicii Externe și de Securitate Co mune a Uniunii Europene și
reflectă aspirațiile Uniunii Europene de a asigura securitatea comună prin cooperare
multilaterală în cadrul U niunii Europene și cu participarea partenerilor din exterior. Această
politică se bazează pe recunoașterea multitudinii de pericole la adresa securității europene
și pornește de la ideea că „nici un stat nu este capabil să facă față pe cont propriu

problem elor complexe actuale ”.15 Fiind un element distinct în cadrul de politici UE,
Politica de Securitate și Apărare Comună totodată oferă un cadru și posibilități specifi ce
de cooperare pentru statele care nu sunt membre ale UE.
Pe de altă parte, Politica de securitate și apărare a Republicii Moldova pînă la
momentul actual nu dispune de un cadru conceptual și instituțional integru, care ar conjuga
valorile, principiile, interesele, obiectivele și capabilitățile naționale cu strategiile și
obiectivele politici i de securitate și apărare europene. Pe lângă aceasta, Legea Nr. 1156 din
26.06.2000 cu privire la participarea Republicii Moldova la operațiunile internaționale de
menținere a păcii, impune un șir de restricții care pot limita eventuala participare. Spre
exemplu, Legea prevede că Republica Moldova exclude participarea directă la operațiunile
internaționale de impunere a păcii. De asemenea, sunt date reperele esențiale pentru
adoptarea de către Republica Moldova a oricărei decizii în acest domeniu, și aceste a incl ud:
consimțământul părților afl ate în confl ict de a primi contingentul multinațional de pacifi
care; încheierea și intrarea în vigoare a unui acord de încetare a foculu i între părțile
beligerante; fi nalizarea pregătirii multilaterale a Forțelor de me nținere a păcii ale
Republicii Moldova pentru misiunea de menținere a păcii, în conformitate cu caracterul
acesteia.16
Astfel, perspectivele cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană
în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comună în pri mul rând depind de capacitatea
autorităților Republicii Moldova de a dezvolta o politică de securitate și apărare integră și
de a crea capacitățile necesare ale instituțiilor din sectorul de securitate și apărare din
Republica Moldova pentru a face față pe rspectivelor de colaborare și angajamentelor
eventuale în acest domeniu. Extinderea Uniunii Europene de la 1 mai 2004 a determinat o
schimbare istorică pentru Uniune în termeni politici, geografici și economici, consolidînd
în continuare interdependența po litică și economică dintre UE și Moldova. Extinderea
oferă UE și Moldovei oportunitatea de a dezvolta o relație de continuă apropiere mergînd
dincolo de cooperare, de a implica într -o măsură semnificativă integrarea economică și de
a aprofunda cooperarea p olitică. 17
Uniunea Europeană și Moldova sunt determinate să utilizeze această ocazie pentru

15 Iurie Pîntea, Damian Helly, Polina Panainte Perspectivele cooperării Republicii Moldova în cadrul
Politicii de Securitate și Apărare Comună , Chișinău 2011 , pag.36
16 Legea Nr.1156 din 26.06.2000 cu privi re la participarea Republicii Moldova la operațiunile internaționale
de menținere a păcii , articolul 2, aliniatul 2, literele a,b,c
17 Iurie Pîntea, Damian Helly, Polina Panainte Perspectivele cooperării Republicii Moldova în cadrul
Politicii de Securitate și Apărare Comună , Chișinău 2011 , pag.36

a-și consolida relațiile și a promova stabilitatea, securitatea și bunăstarea. Abordarea este
fundamentată de parteneriat, proprietate comună și diferențiere. Ea va contribui la
dezvoltarea în continuare a parteneriatului nostru strategic.
Politica Europeană de Vecinătate a Uniunii Europene stabilește obiective
ambițioase bazate pe angajamente pentru valorile comune și implementarea efectivă a
reformelor politice, e conomice și instituționale. Moldova este invitată să stabilească cu UE
relații politice, de securitate, economice și culturale mai intense, să intensifice cooperarea
transfrontalieră și să împărtășească responsabilitatea pentru prevenirea și soluționarea
conflictelor. Unul dintre obiectivele cheie ale acestui Plan de Acțiuni va fi susținerea în
continuare a unei soluționări viabile a conflictului Transnistrean.
Astfel, Politica Europeană de Vecinătate deschide noi perspective de parteneriat , și
anume :
• Perspectiva avansării dincolo de cooperare spre un grad semnificativ de
integrare, inclusiv prin accesul pe piața internă a UE și posibilitatea de a participa
progresiv la aspecte cheie ale politicilor și programelor UE;
• Ridicarea nivelului oportunitățilo r și intensității cooperării politice, prin
intermediul dezvoltării în continuare a mecanismelor pentru dialogul politic;
• Continuarea angajamentului puternic al UE de a susține soluționarea conflictului
transnistrean, utilizînd instrumentele aflate la d ispoziția UE și în strînsă consultare cu
OSCE. UE este gată să examineze căile de a -și consolida mai departe angajamentul;
• Oportunitatea pentru convergența legislației economice, deschiderea reciprocă a
economiilor și reducerea continuă a barierelor din calea comerțului, ceea ce va stimula
investițiile și creșterea economică;
• Sprijin financiar sporit: asistența financiară a UE pentru Moldova va fi
disponibilă pentru a susține acțiunile identificate în prezentul document. În acest scop
Comisia propune un nou Instrument European de Vecinătate și Parteneriat (IEVP) care de
asemenea va include aspectele foarte importante ale cooperării transfrontaliere și trans –
naționale dintre Moldova și (viitoarele) statele membre;
• Posibilități pentru deschiderea trep tată sau participarea consolidată în anumite
programe
comunitare, promovînd legăturile culturale, educaționale, de mediu, tehnice și
științifice;
• Susținere, inclusiv asistență tehnică și twinning -ului pentru a îndeplini
standardele și normele UE, precum și acordarea sfaturilor și sprijinului direcționat pentru

ajustarea legislativă prin intermediul unui mecanism precum este Asistența T ehnică și
Schimb de Informații ( TAIEX);
• Aprofundarea comerțului și relațiilor economice;
• Stabilirea unui dialog con structiv privind cooperarea în domeniul vizelor între UE
și Moldova, inclusiv schimbul de păreri privind posibilitățile oferirii unor facilități în
acordarea vizelor în conformitate cu acquis -ul;
• Deschiderea cît de repede posibil a unei Delegații a Comi siei Europene în
Moldova.18
Prin urmare, Uniunea Europeană este atractivă, prin gradul de dezvoltare, nivelul
de trai al populației, prin standardele de civilizație atinse și nu în ultimul rând prin
posibilitatea de realizare a drepturilor și libertăților c etățenilor. Și integrarea europeană
oferă o șansă istorică societății moldovenești și, în special, noii ei generații. Conform
criteriilor geografice și istorice, Republica Moldova este o țară de tradiție și cultură
europeană și, prin urmare, integrarea înt r-un spațiu european este un obiectiv natural, iar
Moldova nu poate să rămînă izolată și nici să se opună acestui proces. Prin aderarea sa la
UE, Republica Moldova își va consolida stabilitatea sa inclusiv independența și
suveranitatea, integritatea terito rială și securitatea națională, tradițiile, limba și
identitatea culturală. Avînd o orientare clară europeană, Republica Moldova va atrage
investițiile străine, care rămîn o componentă decisivă în creșterea economică a țării .19
Cu toate acestea, relațiile R epublicii Moldova cu Uniunea Europeană se dezvoltă
foarte lent, situație creată, inclusiv, din cauza nivelului culturii politice foarte scăzute, a
cunoașterii insuficiente de către societate, dar și de către clasa politică, a fenomenului
“Uniunea Europeană ” și a procesului complex de integrare în această structură.
2.1.a . Republica Moldova între UE și Rusia
La 27 august 1991, Republica Moldova adoptă declarația de independență și devine
una dintre primele state suverane din fost uniune sovietică. În acea p erioadă, Republica
Moldova poziționată în partea de sud -est a Europei, trece prin perioadă de transformare și
trecere de la sistemul totalitarist la unul democratic cu economie de piață. Amplasarea
geopolitică a țării a fost întodeauna un subiect de discuț ii și de interes din partea comunității
internaționale. După destrămarea uniunii sovietice și eliberarea de sub influența politică și

18 Iurie Pîntea, Damian Helly, Polina Panainte Perspectivele cooperării Republicii Moldova în cadrul
Politicii de Securitate și Apărare Comună , Chișinău 2011 , pag.38
19 Igor Șarov, Igor Ojog , Evoluția Politicii Exter ne a Republicii Moldova (1998 -2008), Chișină u 2009
pag.135
http://www.ape.md/wp -content/uploads/public/publications/987156_md_studiu___politi.pdf

economică a Moscovei, autoritățile de la Chișinău erau puse în fața unei alegerii vectorului
de dezvoltare și a modalități lor de integrare în comunitatea internațională.
Pentru unioniști, Republica Moldova nu este decât o parte integrantă a Uniunii România,
o bucată de teritoriu anexată de Rusia și apoi de URSS.20
Relațiile externe ale Uniunii Europene cu Republica Moldova au cunoscut o dezvoltare
sinuoasă, cu multe provocări, dar și cu beneficii pentru ambele părți. Fiind în vecinătatea
UE, Moldova face parte din Politica Europeană de Vecinătate și Parteneriatul Estic.
Perspectiva de aderare există mică la momentul actual pen tru Moldova, dar procesul
de integrare europeană este continuu și a fost accelerat după alegerile din iulie 2009, când
a ajuns la guvernare Alianța pentru Integrare Europeană.
Amplasarea geografică a păstrat Republica Moldova, în mod constant, la intersec ția
celor mai importante procese integraționiste de pe continentul european: integrarea
europeană și ce a euro -asiatică. Deși Moldova a ales deja prima opțiune drept principal
obiectiv strategic al politicii externe și interne încă în 2005, în prezent, soci etatea și elita
politică rămâne divizată pe marginea celor două opțiuni integraționiste. „Divizarea
respectivă a devenit și mai acută în ultimii ani pe fondul tensiunilor politice interne, a
aprofundării integrării în Uniunea Europeană, dar și a accelerări i proceselor privind
crearea Uniunii Economice Euroasiatice, pe fundalul Uniunii Vamale „Rusia -Belarus –
Kazahstan ” (UV RBK), constituită în 2010. ”21
Însă, a tunci când studiem relațiile dintre două entități, trebuie să ținem cont de
mărimea fiecărei părți. U niunea Europeană înglobează 27 de state membre cu o populație
de aproximativ 500 de milioane de locuitori, pe când Republica Moldova are în jur de 4
milioane de locuitori. Astfel, vorbim despre un gigant și un pitic, unde primul dictează
regulile, iar celă lalt le respectă. Datorită faptului că Uniunea Europeană este recunoscută
ca cea mai democratică din lume, aceste relații nu au o formă hegemonică, ca și relațiile
Rusiei în cadrul CSI.
Republica Moldova se află în “vecinătatea UE ” și în „străinătatea apro piată ” a
Federației Ruse. “Vecinătatea UE ” înseamnă aplicarea politicii europene de vecinătate și a
Parteneriatului Estic, mai pe scurt procesul de integrare economică europeană a Republicii

20 Article publié dans P@ges Europe, Vincent HenryL ’union de la Moldavie à la Roumanie : une porte
d’entrée dans l ’Union européenne ? , Paris 13 juillet 2016
file:///C: /Users/admin/Downloads/Lunion_de_la_Moldavie_a_la_Roumanie_une.pdf
21 Eduard Țugui Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană: Opțiuni, realități și perspective ,
Chișinău , pag. 69
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Integrarea%20Republicii%20Moldova%20in%20Uniunea%
20Europeana.pdf

Moldova. În schimb, concepția “străinătatea apropiată ” a fost def inită de oficialii Federației
Ruse pentru a i se recunoaște preten țiile geopolitice în cadrul CSI . Direcția principală a
ultimei rămâne colaborarea cu statele CSI, care reprezintă o centură a bunei vecinătăți
pentru Moscova. Aceste două concepții “se ciocn esc” în Moldova și duc la formarea
dilemei prizonierului cu doi jucători – Rusia și UE. ”22 Numai că în acest caz consecințele
nu le suportă cei implicați în joc, ci locuitorii Republicii Moldova.
Totuși, integrarea europeană a devenit un element constant al vocabularului politic
din țară, fie prin exprimarea adeziunii la valorile europene și perspectiva integrării
europene, fie prin contestarea oportunității int egrării europene. Starea reală de lucruri,
confirmarea sau negarea doleanței de a adera sau, mai e xact, de a fi o parte a ceea ce
numim “valori europene ”, în general, și Uniunea Europeană, în particular, poate fi dedusă
prin analiza documentelor definitorii pentru politica externă a Republicii Moldova, a
programelor de guvernare, precum și a declarații lor oficiale. Ca document central în acest
context este Concepția politicii externe a Republicii Moldova din luna februarie 1995.23 În
acest document, integrarea în Uniunea Europeană figurează ca obiectiv major și de
perspectivă a politicii externe a țării.
În cee a ce privește Rusia, ținem să menționăm că o importanță deosebită o au
resursele energetice importate din Rusia, de care depinde economia Moldovei. Sectorul
energetic al Republicii Moldova dintotdeauna a fost și este cel mai vulnerabil domeniu,
constituindu -se în cea mai mare parte pe importul de resurse energetice din țările CSI , astfel
în cazul dat observăm că relațiile dintre Republica Moldova și Rusia continua, statul
nostrum păstrând legaturi cu ambii vectori. Iar dacă să ne referim la politica externă,
fractura societății moldovenești a fost accentuată în noiembrie 2016 cu victoria
socialistului Igor Dodon în alegerile prezidențiale (prima deținută de votul universal de 20
de ani). Deși prerogativele sale constituționale sunt reduse, al cincilea președinte al
Republicii Moldova încearcă să promoveze o cale alternativă la cea urmată de guvern: o
apropiere de Uniunea Economică Eurasiatică și restabilirea parteneriatului strategic cu
Rusia .24

22
L
u
p
u

I
l
i
e

Premisele integrării Republicii Moldova în Uniun ea Europeană , Chișinău 2014, pag.5 23
Eduard Țugui Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană: Opțiuni, realități și perspective ,
Chișinău
pag.71 https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Integrarea%20Republicii%20Moldova%20in%20Uni
unea%20Europeana.pdf 24Ernest Vardanean La Moldavie entre la Russie et l ’Occident L ’intégration européenne à l ’épreuve des
fractures int érieures , 2018
file:///C:/Users/admin/Downloads/La_Moldavie_entre_la_Russie_et_lOccident.pdf

Dacă UE va coopera, adică va asista procesul de integrare europeană a Republicii
Moldova, cum are loc la momentul actual, iar Rusia nu va coopera, va renunța la conceptul
de “străinătate apropiată ” și la CSI, atunci procesul de integrare va fi accelerat. În ceea ce
privește soluționarea conflictului transnistrean , chiar fără susținerea Rusiei regimul de la
Tiraspol nu va renunța la separatism în viitorul apropiat . V or fi necesare eforturi din partea
guvernării de la Chișinău de a implementa o strategie de soluționare a conflictului pe cale
pașnică .
În cazul în car e UE nu v a coopera, adică va stagna asistența sa financiară și tehnică,
negocierea Acordului de Asociere, rezilierea Acordului de Parteneriat și Cooperare,
desființarea Misiunii Uniunii Europene de Asistență la frontieră, iar Rusia va intensifica
influența în cadrul CSI, atunci procesul de integrare din Moldova va fi orientat spre CSI și
nu spre UE. Acest lucru este imposibil la ora actuală datorită faptului că CSI reprezintă o
grupare – eșec care este menținută datorită existenței hegemonului din zonă Fede rația Rusă.
Transnistria va căpăta un statut aparte în cadrul Republicii Moldova, chiar poate va fi
recunoscută ca țară independentă.
Dacă ambele părți nu vor coopera, adic ă vor renunța la conceptele de „străinătate
apropiată ” și “vecinătate UE ”, populația Moldovei va câștiga din urma faptului că Rusia nu
exercită influențe asupra acestei zone, dar va pierde din urma necooperării cu UE.
Inexistența relațiilor cu UE va duce la scăderea nivelului de trai al populației și mari
probleme socio -politice, economic e, această țară devenind gaura neagră a Europei.
Trebuie de accentuat că orice acțiune care se va întreprinde de conducerea Moldovei
va fi influențată atât de Federația Rusă cât și de Uniunea Europeană. De aceasta depinde în
special volumul schimburilor co merciale și soluționarea pe cale pașnică a conflictului
transnistrean.
Din start vreau să subliniez că sunt împotriva alegerii unei combinații dintre cele
două mod ele, fiind practic imposibil să conduci concomitent două corăbii. În primul rând
statele mic i din zonele periferice, așa cum este cazul Moldovei, trebuie să caute resurse și
parteneri pentru asigurarea securității naționale și a stabilității geopolitice. În al doilea rând,
reișind din toate procesele de globalizare și de integrare regională, este absolut vital să -și
găsească locul în structura economiei postmoderne. Strategia de neutralitate în condițiile
actuale nu funcționează nici din punct de vedere militar, nici din punct de vedere economic.
Neutralitatea împiedică dezvoltarea proceselor de i ntegrae, precum și nu este în măsură să
asigure securitatea națională a Republicii Moldova.

Din această perspectivă decizia trebuie să fie una pur prag matică – noile tehnologii
și mod ernizarea calitativă a economiei; accesul la fonduri uriașe și capacitat ea creării in-
frastructurii naționale (drumuri, transport, energie); un nivel ridicat al democrației și al
libertăților fundamenta le; mecanisme reale de combatere a corupției la nivel de stat; in-
stituții funcționale de drept și un suport juridic puternic; i mplicarea în problemele globale
și provocările majore cu care se confruntă civilizația umană și în cele din urmă participarea
la un blocul militar NATO, pentru că Republica Moldova trebuie să aibă o apărare militară
puternică, alături de alți membri ai Uni unii Europene.
2.1.b. Republica Moldova – partener Nato
Evoluția securității globale în ultimele decenii a confirmat faptul, că succesul
acțiunilor și stabilitatea pot fi atinse numai în rezultatul cooperării multidimensionale a
comunității internaționale în primul rînd prin punerea în valoare a dialogului într -un cadru
instituționalizat și prin activarea rolului decisiv pe care marile organizații internaționale îl
au în definirea stării de securitate a lumii. Pe parcursul anilor au fost create mai multe
structuri la nivel mondial și regional, care au scopul de a proteja securitatea și a asigura
pacea în lume. Una dintre aceste structuri care dea lungul existenței sale a demonstrat un
aport deosebit asupra stabilirii unui echilibru în domeniul securității p rin aplanarea
conflictelor este NATO.
Studierea securității este destul de actulală deoarece după petrecerea războaielor
observăm starea de teamă a statelor, de conflictele care sunt distrugătoare, se observă o mai
mare colaborare a statelor în diferi te domenii ceea ce ne demonstrează dorința de a înfăptui
și institui relații cordiale bazate pe regulile impuse de dreptul internațional.
Securitatea este un domeniu care după încheierea războiului rece este tot mai des
întîlnit în diferite acte internațio nale, deoarece securitatea este un primat în toate domeniile,
pe plan internațional, nu regional sau național, aceasta fiind rezultatul conflictelor
sîngeroase în care atît integritatea unor state este pătată cît și încălcari grave în domeniul
drepturilor fundamentale ale omului. Statele tind spre o securitate colectivă deoarece în
organizarea colectivă obiectivele comune pot fi mai ușor de atins, iar securitatea este unul
din principalele obiective pe care orice stat dorește ca să le consolideze pentru a e xista ca
actor în timp.
Studierea securității este actuală deoarece suntem martori chiar și acuma la diferite
conflicte armate, religioase, identitare care impun implicarea comunitățiiinternaționale,
pentru medierea lor, ac um ca exemplu avem NATO , ca orga n competent în identificarea și
eliminarea oricărui conflict, care ar păta integritatea, suveranitatea, și ar atenta la securitatea

statelor.
Este esențial de identificat și problemele cu care sa confruntat în timp
aceastăorganizație în scopul in stituirii păcii, implicarea sa în diferite conflicte, metodele de
reprimare a agresiunii și instituirea păcii.Republica Moldova ca stat tînăr care își dorește
asigurarea securității, și ca fiind stat neutru, nu atentează la securitatea altor state, ci
viciversa mereu a tins spre asistarea și participarea la operațiunile de mentinere a păcii, d in
cadrul NATO, deci este esențial de identificat locul și rolul RM ca stat neutru în efectuarea
operațiunilor NATO.
Colaborarea dintre Republica Moldova și NATO const ituie un subiect cu o conotație
mai specială atât pentru clasa politică a Republicii Moldova, cât și pentru societate în
ansamblu.Specificul acestei atitudini se explică printr -un șir de cauze obiective dar și
subiective care consturiesc relațiile dintre a mbele parți.Paradoxul acestei situații este că,in
ciuda unor reacții ostile fată de Alianța Nord -Atlantică din partea unor segmente ale
societății moldovenești sau a lumii quasi -tabu manifestat de practic toate partidele politice
aflate vreodată la guverna re în raport cu acest subiect,relațiile dintre Republica Moldova și
NATO au evoluat cuprinzînd mai multe domenii de importanță majoră pentru Republica
Moldova. Cunoaștem bine rezultatele cooperării cu NATO pe durata a 20 de ani, care nu
au contribuit cu m ult la sporirea potențialului de securitate și apărare a țării. Dacă pe
vectorul geopolitic Vest problema de securitate este rezolvată printr -o cooperarea intensă
cu NATO, atunci pe vectorul Est problema securității naționale rămâne deschisă și nu
putem c onta pe nimeni decât pe noi înșine .25
A coopera cu NATO, încă nu înseamnă să primești niște garanții de securitate.
Alianța nu este obligată cu nimic de a intervini în caz de amenințări militare la adresa
securității țării noastre, așa cum se intervine în c azul țărilor membre. Din conținutul
documentelor de cooperare cu NATO se vede foarte bine care sunt domeniile de cooperare,
dar la general se referă la faptul, că NATO va contribui la modernizarea sistemului de
securitate și apărare și mai mult nimic.
Actu almente, fiind stat neutru, confrom Constituția Republica Moldova, statul
moldav , își asigură toate responsabilitățile cu referire la asigurarea securității naționale.
Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanent și nu admite dislocarea de trupe
militare ale altor state pe teritoriul său.26

26 Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994 Publicat : 12.08 .1994 în M onitorul Oficial Nr. 1,articolul
11

Un stat neutru, pentru ași asigura securitatea proprie, trebuie să conteze pe forțele
proprii, deci trebuie să dispună de niște instrumente puternice ale puterii. Pentru ca statul
să dispună de niște instrument e puternice ale puterii, mai ales cel militar, este necesar de
un cost destul de mare, în comparație cu niște state, care își asigură securitatea prin crear ea
alianțelor.
Similar este și cazul Republicii Moldova, care fiind un stat neutru, trebuie să
dispu nă de niște instrumente tari ale puterii și anume cel diplomatic, informațional, militar
și economic, capabile să răspundă adecvat la toate riscurile și amenințările în adresa
securității naționale.
Totuși pot să afirm , că pentru ași asigura securitatea n ațională Republica Moldova,
care este un stat cu statut de neutralitate are nevoie de foarte multe forțe și mijloace. În
situația insuficienței de surse bugetare, pentru a compensa cât de cât deficitul de securitat e,
ar fi rațional ca țara noastra să conti nuie cât mai intens relațiile de cooperare cu NATO în
cadrul Parteneriatului pentru Pace sau alte forme de parteneriat. În relațiile cu NATO
Republica Moldova ar trebui să pună accestul pe utilizarea cât mai eficientă a
instrumentului diplomatic, astfel ca rezultatele obținute să aducă beneficii atât dezvoltării
celorlalte instrumente ale puterii statului cât și pentru securitatea națională.
Trebuie să începem de la faptul, că în caz de aderare la NATO, Republica Moldova
va intra în spațiul de securitate Eu ro-Atlantic și va beneficia în asigurarea securității
naționale de toate instrumentele puterii avute la dispoziție de alianță. Dacă în cazul relata t
mai sus, când suntem parteneri NATO, putem beneficia doar de sprijinul diplomatic,
informațional și economi c, în cazul aderării la alianță vom benef icia și de puterea militară.
Fiind ca membru al alianței Nord -Atlan tice, la rândul său Moldova va i ntra sub
protecția articolului 5 al tratatului care spune că ,, Părțile convin că un atac armat împotriva
uneia sau m ai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un
atac împotriva tuturor și, în consecință, sunt de acord ca, dacă va avea loc un asemenea
atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la auto -apărare individuală sau
colectivă recunoscut prin Articolul 51 din Carta Națiunilor Unite, va sprijini Partea sau
Părțile atacate prin efectuarea imediată, individual sau de comun acord cu celelalte Părți,
a oricăricărei acțiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea fo rței armate, pentru
restabilirea și menținerea securității zonei nord -atlantice. Orice astfel de atac armat și
toate măsurile adoptate ca rezultat al acestuia vor trebui raportate imediat Consiliului de
Securitate. Aceste măsuri vor înceta după ce Consiliu l de Securitate va adopta măsurile

necesare pentru restabilirea și menținerea păcii și securității internaționale. ”27
Desigur, că beneficiind de ajutorul țărilor din cadrul alianței, statului nostru îi va fi
necesare mai putine forțe și mijloace pentru rezo lvarea amenințărilor militare. Fiind în
cadrul alianței, Republica Moldova va întra într -un sistem de apărare mult mai mare și
eficient, iar ca parte a sistemului îi va trebui cu mult mai puține forțe pentru ca să se apă rere.
În primul rând va beneficia de supravegherea și apărarea spațiului aerian comun.
Pentru apărarea spațiului aerian, pe lângă forțele naționale vor fi implicate și forțele alia te.
Drept exemplu poate service misiunile aeriene de supraveghere NATO al țărilor Baltice.
Având nevoie de mai p uține forțe și mijloace aeriene este și logic că și statul va cheltui ma i
puține surse pentru dezvoltarea componentei aeriane, sau ne va permite că în timpul de 20
de ani, necesar pentru modernizarea armatei, să ne recompenseze dificitul de securitate.
Sigur că, fiind membru al alianței, pe lângă beneficiile enumărate mai
sus, Republica Moldova va avea și niște angajamente față de aliați săi. Unul dintre aceste
angajamente este și acela, ca Moldova în baza articolului 5 al tratatului, la rândul său, în
caz de amanințare a aliaților, să întervină și ea cu forțe militare pentru apărarea lor. În
acest caz, Republica Moldova ar trebui să trimită trupe în afara țării, pentru a contribui la
securitatea altor țări membre ale NATO. Este singurul dezavantaj pent ru țara noastră pe
care îl văd eu la moment, dar este singura soluție pentru asigurarea securității noastre
naționale.
Cu ajutorul NATO, Republica Moldova ar putea înregistra progrese vizibile pe
dimensiunea atât politică cât și militară a sectorului secur ității și apărării. Din perspectivă
militară, NATO oferă un șir de instrumente pe care RM le -ar putea folosi dacă există
dorință politică. Aici ne referim la mecanismele de luptă împotriva terorismului, apărarea
cibernetică, asigurarea interoperabilității, instruirea militară, securizarea armamentelor,
planifi carea situațiilor de urgență, etc. Din perspectivă politică, NATO poate susține
Moldova în Reformarea Consiliului Suprem de Securitate (pentru a -i spori rolul în calitate
de autoritate națională de co ordonare în sectorul de securitate și apărare), în
implementarea Strategiei Securității Naționale, în elaborarea Strategiei Militare Naționale
și Analiza Strategică a Apărării, dar și în vederea sporirii controlulu i democratic al
Forțelor Armate.28
În fine, aderarea la NATO în prezent este singura soluție de a ne asigura securitatea

27 Tratatul Nord -Atlantic Washington DC, 4 aprilie 1949 , articolul 5
28 Iurie Pîntea, Damian Helly, Polina Panainte Perspectivele cooperării Republicii Moldova în cadrul
Politicii de Securitate și Apărare Comună , Chișinău 2011 , pag.42

națională, reieșind din sursele avute la dispoziție. Mai mult , majoritatea țărilor Europene
și-au rezolvat anume în acest mod problemele sale de securitate națională. Colaborarea
Republicii Moldova cu NA TO constitue un test al maturității clasei politice din Chișinau.
În ciuda unor atitudini negat ive manifestate de unii politicien i sau unele segmente ale
populației față de subiectul NATO, coope rarea dintre Republica Moldova și Ali anța Nord –
Atlantică este de o importanță majoră întrucât m ecanismele de cooperare care au fos t
instituite au creat oportunităț i de implementare a standartelor moderne de instruire ș i
planif icare în material de apărare și securitate. O astfel de abordare ar constitui ș i un
mecanism important de promovare a inter eselor statului pe plan internaț ional.
2.1.c. Colaborările bilaterale: Republica Moldova – România
Pornind de la idea că prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova
a fost România, t ot ea s-a declarat pr incipalul susț inător al integrării Republicii Moldova
în Uniunea Europeană, dar și al ideii că Moldova trebuie să intre în grupul statelor din
Balcanii de Vest în negocierile de aderare la UE.
În cei 25 de ani de la stabilirea lor, re lațiile bilaterale dintre România și Republica
Moldova au cunoscut o evoluție deosebită . În această dinamică distingem șase perioade,
fiecare dintre ele având caracteristici proprii, care au fost determinate fie de evoluția vie ții
politice interne din cele două state, fie de unii factori externi ce au exercitat și încă exe rcită
influențe asupra acestor spații românești, în special din punct de vedere geopolitic și
geostrategic.
Moldova a privit crearea celui de -al doilea stat românesc ca o soluție pentru
desprinderea Basarabiei de fostul imperiu sovietic, în contextul politic internațional rezult at
după căderea regimurilor totalitar -comuniste din Europa, precum și în condițiile în care nu
se permitea modificarea granițelor statelor naționale. De aceea și rec unoașterea
independenței acestuia de către România a fost atât de grăbită, aproape instantanee.
Chiar de la începutul existenței acestui stat, România nu a avut o atitudine
paternalistă, de „frate mai mare ”,29 față de Republica Moldova, care, totuși, repre zintă o
provincie istorică a sa, ci a tratat -o în mod egal, ca pe oricare alt stat, în conformitate cu
normele dreptului internațional. În același timp, România nu putea să ignore comunitatea
de cultură și civilizație românească care leagă cele două state și care a fost afirmată cu

29 Dorin Cimpoieșul Scurtă istorie critică a relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova
(1991 -2016), pag.157 accesat 30.04.19 https://pl ural.upsc.md/wp -content/uploads/2017/03/08 –
CIMPOESU.pdf https://plural.upsc.md/wp -content/uploads/2016/01/07 -Cimpoesu.pdf

vigoare de marile adunări naționale de la Chișinău, din anii ’90. România și -a fixat
concepția politică și strategia față de Republica Moldova pornind tocmai de la aceste
afinități.
În prima etapă, Bucureștiul și -a stabilit ca o biective majore integrarea economică și
cea cultural -spirituală între cele două state românești. În acest sens, au fost create
mecanisme economice speciale și elaborate proiecte concrete, cu finanțare românească,
menite să ducă la realizarea celor două obi ective strategice și, implicit, la desprinderea de
facto a Basarabiei de Rusia. Guvernul României va urmări cu prioritate dezvoltarea cu
dinamism și pragmatism a relațiilor speciale și privilegiate ale României cu Republica
Moldova, pe baza identității de l imbă, cultură și istorie, prin dezvoltarea ariilor de
complementaritate economică, susținerea fluxurilor investiționale în Republica Moldova,
continuarea sprijinului economic direct, asistență pentru diversificarea resurselor
energetice disponibile Republi cii Moldova pentru creșterea gradului de independență
energetică a țării, sprijinirea admiterii Republicii Moldova la Pactul de Stabilitate în
Europa de Sud -Est, susținerea proiectelor europene de cooperare regională și subregională
la care Republica Moldo va va putea participa .30
În cea de -a doua etapă, care începe odată cu aderarea la Uniunea Europeană,
România și -a adaptat strategia în relațiile cu Basarabia, stabilind drept coordonate
fundamentale r ecunoașterea și promovarea caracterului specific al acestor raporturi și
imprimarea unei dimensiuni europene colaborării bilaterale, rezultată din obiectivul
strategic al Republicii Moldova privind integrarea în UE.
Spre deosebire de România, care a avut întotdeauna o poziție transparentă, clară și
bine intenționată în relația cu Republica Moldova, fosta nomenclatură comunistă, instalată
la putere la scurt timp după declararea Independenței, a dus o politică duplicitară, nesinceră
și mimetistă în raporturi le cu Bucureștiul. Fiind tributari îndoctrinării și mentalităților din
perioada sovietică, demnitarii care au guvernat Republica Moldova până în prezent,
indiferent de apartenența lor politică, chiar și așa -zișii proeuropeni, nu avut niciodată voința
neces ară pentru a recunoaște patrimoniul identitar comun și a alege o direcție de dezvoltare
europeană alături de România. Mai mult chiar, unele dintre guvernări, cum au fost cele
agro-socialistă și comunist -restaurată, au instituționalizat tezele moldovenismul ui primitiv
și le-au ridicat la rangul de ideologie de stat.31 Situația se menține și acum, când a ctuala

30 Svetlana Cebotari, Gheorghe Căldare Note de curs Politica exte rnă a Republicii Mldova , Chișinău 2018,
pag.76
31
Cimpoeșu Scurtă istorie critică a relații lor bilaterale dintre România și Republica Moldova (1991 -2016) ,

majoritate parlamentară, așa -numită proeuropeană, ignoră de trei ani aplicarea unei hotărâri
definitive a Curții Constituționale,care prevede repunerea în drepturi a limbii române ca
limbă oficială în Republica Moldova și restabilirea adevărului ști ințific și istoric. Iată de
ce, la aniversarea a 25 de ani de la declararea Independenței și stabilirea relațiilor
diplomatice dintre România și Republica Moldova, nu se poate face un bilanț pozitiv cu
prilejul căruia să fie aduse în prim -plan realizări no tabile obținute în această perioadă.
Acestea au fost și considerentele pentru care MAE român s -a limitat să dea publicității un
comunicat de presă sec, prin care a reafirmat „sprijinul său plenar pentru parcursul european
al Republicii Moldova și pentru pr ocesul de reforme democratice și de modernizare a
statului, în consens cu așteptările cetățenilor Republicii Moldova ”. 32În timp ce, MAE al
Republicii Moldova a ignorat sau a uitat complet acest moment jubiliar – atitudine care este
relevantă pentru adevăra ta poziție a liderilor de la Chișinău în relația cu România.
Se schimbă guvernele la București și la Chișinău, se schimbă președinții, premierii,
miniștrii de Externe, se schimbă președinții în Rusia, SUA, Germania, iar relațiile dintre
România și R. Moldo va rămân mereu aceleași: cordial de reci și nesincere – din partea
Chișinăului, desigur, 33ceea ce rămâne a fi un impediment în cee ace privește modernizarea
statului moldav.
România concepe relația sa cu Republica Moldova pe două coordonate majore:
• afirm area caracterului special al acestei relații, conferit de comunitatea de limbă,
istorie, cultură, tradiții – realități ce nu pot fi eludate sau negate;
• dimensiunea europeană a cooperării bilaterale, având la bază obiectivul strategic
al integrării Republ icii Moldova în Uniunea Europeană. România abordează pragmatic
relația cu Republica Moldova, circumscrisă interesului său legitim de a vedea Republica
Moldova intrând pe un făgaș al integrării europene și de a asigura o zonă de stabilitate și
securitate la frontiera estică a României, care a devenit granița răsăriteană a NATO și
UE.34
Liniile de bază ale relației bilaterale sunt stabilite prin Declarația privind instituirea
unui parteneriat strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europ eană
a Republicii Moldova (semnată la București, la 27 aprilie 2010), respectiv prin Planul de
acțiune între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova pentru aplicarea

pag.258 accesat 30.04.19 https://plural.upsc.md/wp -content/uploads/2017/03/08 -CIMPOESU.pdf
32 Ibidem
33 ZiarulTt impul , articol Relațiile R. Moldova – România: „iluzii termice ”, Chișinău, 2012 accesat 31.04.19
https://www.timpul.md/articol/relatiile -r–moldova –romania -iluzii -termice -30850.html
34 http://mae.ro/node/1499 accesat 02.05.19

Declarației Comune (semnat la Iași, la 3 martie 2012).
Republica Moldova este par tener prioritar în politica României de asistență pentru
dezvoltare, coordonată de Ministerul Afacerilor Externe al României ,
Principalul instrument financiar de sprijinire a implementării Politicii Europene de
Vecinătate pentru perioada 2014 -2020 e ste In strumentul European de Vecinătate.
În actualul exercițiu financiar, formatele de cooperare transfrontalieră relevante
pentru Republica Moldova sunt :
1. Programul Operațional Comun România -Republica Moldova 2014 -2020 ;
2. Programul Operațional Comun Bazinul Mări i Negre 2014 -2020.
Trebuie de menționat că autoritatea de management a a cestor programe este
Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din România . 35
Ținând cont de importanța strategică a României, care din punct de vedere
geogra fic, isto ric și cultural este pentru Republica Moldova cea mai apropiată țară -membră
a UE și un aliat natural pentru realizarea aspirațiilor europene ale Chișinăului, este necesară
identi ficarea și eliminarea factorilor care împiedică valori ficarea poten țialului de c olaborare
bilaterală . România are nevoie nu de relații politice “privilegiate ” cu Republica Moldova,
ci de relații normale, de natură a genera legături profunde și durabile cu românii din
stânga Prutului.36
Totuși. u n impediment în promovarea relațiilor nu numai la nivel
interguvernamental, dar și la cel de contacte umane este faptul că majoritatea cetățenilor
Republicii Moldova au o problemă identitară. Aceștia afirmă că sunt moldoveni, națiune
diferită de cea română, chiar dacă vorbesc aceeași limbă cu românii. Însă, necătând la toate
impedimentele ce apar în preajma prieteniei dintre aceste două state, colaborările dintre
Moldova și statul român accelerează și acest fapt este vizibil p rin acordurile încheiate și d e
asemenea prin posibilitatea oferită cetățenilor Republicii Moldova de a redobândi cetățenia
română, deși acest proc es a fost destul de îndelungat.
2.2. Condiționări: reformele în domeniul democrației, statului de drept și
drepturilor omului în Rep. Moldova. Evoluții
În filosofia europeană se regăsesc numeroși autori care aduc în discuție
problematica drepturilor omului. Pornind de la ideea că toate lucrurile au legile lor .

35 Ibidem
36 Gabriela Drăgan Jurnal economic nr.24 Politica Europeană de Vecinătate – o opțiune strategică pentru
UE, București 2007 , pag. 74

Montesquieu era de părere că întreaga existență mater ială și spirituală este supusă legilor.
Legile internaționale, politice și civile alcătuiesc substanța principală a dreptului.
Aprofundând analiza genezei legilor, Montesquieu arată că instituirea lor trebuie să țină
seama de caracteristicile țării în care sunt adoptate, dar trebuie să se raporteze mai ales
la forma de guvernământ, la natura și la principiul guvernării. În lucrarea sa, el își asumă
sarcina examinării tuturor acestor raporturi, pentru că fiind spiritul societății „ ele
formează toate împreună ceea ce se numește spiritul legilor .37 Montesquieu transformă
legea în instrument al libertății.
Astfel, legea supremă a Republicii Moldova – Constituția prevede în mod expres
Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile
și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic
reprezintă valori supreme și sînt garantate.38 În ceea ce privește democația, în percepția
cetățeanului simplu, democrația este expresia unui regim po litic generator de stabilitate,
prosperitate, este forma de guvernământ care garantează separarea puterilor în stat,
suveranitatea națională, egalitatea tuturor în fața legii, precum și posibilitatea de a acționa
după propria voință. Implementarea reformel or într -un stat este determinată de cine deține
puterea. Instituțiile de stat sunt rezultatul acțiunii cetățenilor, exprimate prin vot. Deci, atît
direcția reformelor, cît și eficiența lor, depinde în mare măsură și de cetățeni. Astfel, cu cît
cetățenii au cultură politică, cunosc valorile și principiile fudamentale de funcționare a
statului, cu atît acțiunea lor de vot este mai conștientă, implicarea mai activă în
monitorizarea efectuării reformelor și, în consecință, schimbările se produc rapid, eficient
și în favoarea poporului. Cultura politică însă constituie o parte indispensabilă a culturii
ca fenomen și întru cât Republica Moldova încă se mai confruntă cu un handicap la acest
capitol – instaurarea unei democrații autentice în toate dimensiunile politi ce, geopolitice,
sociale, culturale etc. stagnează .39
Statul, fiind principalul deținător și exponent al puterii politice, deține principala
responsabilitate pentru elaborarea și implementarea strategiilor, obiectivelor prioritare de
dezvoltare, pentru buna orînduire a comunității. Însă, uneori acestea pot fi neglijate, abuziv
încălcate chiar de unele instituții ale însuși statului, sau de unii înalți demnitari de stat. În

37 Charles Louis de Montesquieu, Despre spiritul legilor , Editura Științifică, București, 1964 , p. 234.
38 Cons tituția Republicii Moldova din 29.07.1994 Publicat : 12.08.199 4 în Monitorul Oficial Nr. 1, articolul
1, alin.3
39 Revist ă științifico -practică Nr.2 Natalia Ciobanu Valori politice europene versus principia și valori ai
clasei politice din Republica Moldova , Chișinău 2016

astfel de cazuri, semne de alarmă trebuie să vină din partea organizațiilor
nonguverna menta le, din partea presei libere preocupate de menținerea ordinii sociale.
Republica Moldova se confruntă, cu regret, cu grave dificultăți pe dimensiunea
garanției libertății și demnității umane, reieșind și din multiplele cazuri de trafic de ființe
uman e, traficul de organe, violență în familie, tortură și rele tratamente în penitenciare,
încălcarea libertății de exprimare și dreptul la protest, libertatea presei.
Moldova fiind integrată în PEV, are adoptate Planuri de ac țiune. Dincolo de
elementele de s pecificitate, planurile includ un set de priorit ăți generale în arii acoperite de
Acordurile de Parteneriat și Cooperare:
1. întărirea stabilit ății și ameliorarea eficien ței institu țiilor democratice și a
statului de drept;
2. garantarea respectrii libert ății media și a libert ății de exprimare;
3. întărirea cooperrii în domeniul securit ății regionale și al rela țiilor de bun ă
vecin ătate, în special g ăsirea unei solu ții pentru conflictul transnistrean;
4. managementul frontierelor;
5. ameliorarea mediului de afaceri și atragerea investi țiilor str ăine;
6. stabilirea unui dialog constructiv și a unei cooper ări eficace privind migra ția
și regimul vizelor în asigurarea liberei circula ții între UE, pe de o parte, și
RM, pe de alt parte;
7. apropierea legisla ției, normelor și standardelor de acquis -ul comunitar;
8. întărirea capacit ății juridice și administrative.
PEV va ac ționa în principal pentru promovarea în regiunile de interes a democra ției,
a statului de drept, a drepturilor ș i libertilor fundamentale, precum și pentru intens ificarea
cooper ării culturale și a dialogului între popoarele țărilor membre și ale țărilor vecine.
Prin Planurile bilaterale de ac țiune, Uniunea va u rmări ca priorit ăți:
a) întrirea democra ției și a statului de drept;
b) respectarea drepturilor omului și a l ibertăților fundamen tale (î n special
libertatea presei și libertatea de exprimare);
c) drepturile minorit ăților și ale copiilor;
d) egalitatea între femei și bărbați;
e) dezvoltarea societ ății civile.
Un rol important va reveni în acest context integr ării țărilor partenere în spa țiul
european al educa ției, precum și promov ării dialogului inter -cultural, având în vedere c ă,
un proces durabil de europenizare nu poate fi conceput în afara unui contact real între

popoarele țărilor partenere care s ă faciliteze înelege rea și respectul reciproc, toleran ța,
solidaritatea, non -discriminarea, dezvoltarea societ ății civile. În 2016, UE a derulat
dialoguri și consultări privind drepturile omului cu 43 de țări și grupări regionale
partenere și a continuat să sprijine organiza țiile societății civile dedicate drepturilor
omului și pe apărătorii drepturilor omului. A fost introdusă o nouă abordare
multisectorială pentru combaterea corupției. Aceasta va consolida în continuare legăturile
între diferite sectoare (justiție, reforma administrației publice, reforma sectorului
securității, îmbunătățirea mediului de afaceri și reforma vamală) și actori care exercită un
anumit tip de funcție de supraveghere și control (societatea civilă, mass -media,
denunțătorii, instituțiile supreme de a udit și parlamentele).40
Consiliul Europei (CE) , constituit pentru a promova respectarea democra ției, a
statului de drept, a drepturilor omului și a identit ății europene, ș i-a asumat dup ă 1989
obiective specifice pentru țările din Europa Central ă și de Est: sprijin în consolidarea
reformelor, transfer de know -how în domeniile democra ției, educa ției, culturii și mediului,
garantarea drepturilor omului, promovarea cooper ării transfrontaliere. Cele mai importante
instrumente create în sprijinul s ău sunt: Conven ția European ă pentru Cooperare
Transfrontalier ă (Madrid, 1980), c u cele dou ă protocoale adii țonale și Conferin ța
Permanent ă a Puterilor Locale și Regionale ale Consil iului Europei (înființat în 1975ș i
transformat în 1994 în Congresul Puterilor Locale și Regionale din Europa). Moldova a
devenit membr ă a Consiliului Europei la 13 iulie 1995 și a ratificat Conven ția European ă a
Drepturilor Omului și a Libert ăților Fundamentale în 1997; este, de asemenea, semnatara
Conveni ței Europene pentru Cooperare Transfron talier ă (The European Outline
Convention on Transfrontier Cooperation) și a celor dou ă protocoale adi ționale privind
dreptul autorit ăților locale și regionale de a dezvolta rela ții transfrontaliere (Additional
Protocol No. 1 and No. 2 to European Outline C onvention on Transfrontier Cooperation
between territorial communities and authorities), precum și a Cartei pentru Guvernare
Local ă (European Charter of Local Self Government).
Ea beneficiaz ă astfel de un cadru legislativ interna țional pentru promovarea
democra ției și a cooper ării transfrontaliere, precum și de programele Consiliului Europei
privind înt ărirea democra ției la nivel local și regional, programele de asisten ță media și
cooperare tehnic ă, de dezvoltare a euroregiunilor și sus ținerea Comisiei Eur opene și a

40 Raport anual cu privire la punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii Europene pentru finanțarea
acțiunii externe în 2016 , Bruxelles 2018 http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2018/RO/COM –
2018 -123-F1-RO-MAIN -PART -1.PDF

Pactului de Stabilitate în domeniul legislativ și al democratiz ării institu țiilor. Pe de o parte,
respectarea angajamentelor ca membru al Consiliului Europei condi ționeaz ă sprijinul
Uniunii Europene și progresivitatea în aplicarea politicii de v ecinătate și, pe de alt ă parte,
Planul de ac țiune UE -RM cuprinde priorit ăți care sprijin ă RM în adoptarea m ăsurilor și
recomand ărilor CE: democra ție și statul de drept, respectarea drepturilor omului și a
libert ăților fundamentale, dialogul politic și coop erarea în domeniile politicii externe și de
securitate și al prevenirii conflictelor și gestionrii crizelor. Consiliul Europei va fi, de
asemenea, implicat, alturi de alte organisme și structuri regionale sau cu voca ție universal ă,
atât în definirea priori tăților Planului de ac țiune, cât și în evaluarea periodic ă de către
Comisie a progreselor Republicii Moldova în realizarea obiectivelor PEV. Respectarea
principiilor politicii economice și armonizarea politicilor comerciale din Republica
Moldova și UE, sch imbările actelor legislative și normativ -juridice sunt importante pentru
îmbunătățirea competitivității pe piețele interne și interregionale și sunt esențiale pentru
creșterea accesului efectiv la piețele UE41.
În concluzie, RM beneficiaz ă de un cadru multi lateral favorabil cooper ării
transfrontaliere și transna ționale, respectiv aplic ării PEV și realizrii priorit ăților Planului
de ac țiune. De asemenea, chiar dac ă dimensiunea principala PEV es te cea bilateral, UE
intenionează să promoveze direct prin politic a de vecin ătate și abordarea multilateral, ca
urmare a interna ționaliz ării accentuate atât a problemelor de securitate, cât și a dezvolt ării
economice și sociale durabile. UE va intensifica cooperarea cu actorii civili, economici și
sociali pentru a promov a reforme esențiale. Abordarea bazată pe stimulente („mai mult
pentru mai mult”) a reușit să sprijine reformele în domeniile bunei guvernanțe,
democrației, statului de drept și drepturilor omului, în măsura în care a existat un
angajament din partea țărilo r partenere în sensul acestor reforme. Cu toate acestea, acolo
unde nu a existat voință politică, abordarea respectivă nu s -a dovedit suficient de puternică
pentru a permite asumarea de angajamente în favoarea reformelor. În aceste cazuri, UE
va încerca să identifice modalități mai eficace de a susține în dialogul cu partenerii săi
oportunitatea inițierii unor reforme fundamentale, inclusiv prin cooperarea cu
reprezentanții societății civile, economici și sociali.42

41 Tatiana Moleșteanu Dimensiunea Integraționistă Europeană – o cale de dezvoltare a relațiilor economice
externe ale Republicii Moldova , Revistă științifico -practică Nr.2/2015 pag.208
http://irim.md/wp -content/uploads/2018/02/17 -Molesteanu.pdf
42 http://www.ape.md/2015/12/asociatia -pentru -politica -externa -din-moldova -noua -politica -europeana -de-
vecinatate -pev-elemente -esentiale/ accesat la data 07.04.19

Conform Documentului de Strategie, PEV va susține ini țiativele de cooperare
regională în urm ătoarele sectoare prioritare:
-economie, medi u de afaceri, politic ă social ă, infrastructur ă, dezvoltare durabil ă,
combaterea s ărăciei, re țele transna ționale de energie și transport;
-mediu, securitate nuc leară și resurse naturale;
-justiție și afaceri interne, în special: managementul frontierelor, controlul migra ției,
combaterea crimei organizate, a sp ălării banilor, a traficului cu droguri și fiin țe umane;
-dezvoltarea societ ății civile, promovarea bu nei guvernan țe și respectarea
drepturilor omului, promovarea schimburilor și cooper ării în domeniul cultural, al
educa ției, al s ănătății publice.
În plus, PEV este în m ăsură să contribuie la înt ărirea formelor existente de
cooperare și să ofere un instrum ent de orientare în dezvolt ările ulterioare ale diverselor
aranjamente de cooperare regional ă și sub -regional.
2.3. Sprijinirea de către Uniunea Europeană a dezvoltării economice a
Republicii Moldova – între dorință și voință. Finațarea vecinătății
Pornin d de la prevederile Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și UE ,
și anume că ambele părți se angajează să creeze condiții prielnice pentru îmbunătățirea
relațiilor economice și comerciale, obiectivul final fiind integrarea treptată a Republicii
Moldova în cadrul pieței interne a UE, astfel cum se prevede în prezentul acord, inclusiv
prin instituirea unei zone de liber schimb complex și cuprinzător, ceea ce va permite
realizarea unei apropieri legislative și a liberalizării accesului la piață cu imp licații
majore, în conformitate cu drepturile și obligațiile care decurg din statutul de membre ale
OMC al părților și cu aplicarea transparentă a acestor drept uri și obligații, precum și să
creeze condiții prielnice pentru o cooperare tot mai strânsă în a lte domenii de i nteres
reciproc.43
Obiectivul principal al asistenței UE pentru Moldova este de a susține dezvoltarea
relațiilor UE și RM în contextu Politicii Europene de Vecinătate (E NP) și a Parteneriatului
Estic.
Moldova este un membru activ al Partener iatului Estic de la lansarea sa în 2009.
Această inițiativă promovează o mai profundă asociere politică și integrare economică cu
UE, prin încurajarea guvernelor de a iniția reforme și de a consolida rolul societății ci vile

43 Acord de Asociere între Republica Mol dova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea
Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte din 27.06.2014 Monitorul
O
f
i
c
i
a
l

în procesul de dezvoltare. În 20 12, Moldova a beneficiat de o asistență financiară sporită,
în conformitate cu principiul "mai mult pentru mai mult" (more for more): mai mult sprijin
pentru un mai mare progres în reforme, pentru o democrație aprofundată și respectarea
drepturilor omului .44
Integrarea economică a Republicii Moldova pe piața internă a UE, în Acordul de
Asociere, este prevăzută să fie realizată prin intermediul Zonei de Liber Schimb Aprofundat
și Cuprinzător (ZLSAC) care totodată prevede armonizarea amplă a reglementărilor și
liberalizarea accesului la piață. Astfel, instituirea ZLSAC are menirea să devină principalul
stimulent al dezvoltării economice, prin ridicarea capacității Republicii Moldova la nivelul
standardelor UE în domeniul comerțului internațional, atît din pu nct de vedere al legislației ,
cît și al relațiilor cu partenerii internaționali. Pentru exportul din Republica Moldova, tax ele
vamale vor fi eliminate imediat după intrarea în vigoare a Acordului de Asociere. În același
timp, Republica Moldova va avea la d ispoziție de la trei pînă la șapte ani pentru a reduce
gradual taxele privind anumite grupuri de produse. Pentru importul bunurilor agricole
sensibile, care pot face concurență serioasă produselor autohtone, Republica Moldova va
putea menține taxele timp d e pînă la zece ani, cu posibilitatea negocierii extinderii acestor
termene, astfel încît producătorii moldoveni să se poată adapta la condițiile concurențiale
referitoare la prețul și calitatea produselor.
Acordul de Asociere oferă Moldovei oportunitatea d e a beneficia de susținerea
substanțială pentru realizarea reformelor și a profita de experiența Uniunii Europene. În
ultimii ani, UE a oferit Moldovei susținere financiară și tehnică semnificativă, ceea ce a
făcut Republica Moldova unul dintre cei mai mar i beneficiari ai ajutorului UE pe cap de
locuitor. Doar în 2013, Moldova a obținut un pachet de ajutor în valoare de 135 milioane
euro. Asistența financiară a UE acoperă mai multe domenii cum ar fi: stimularea economică
în zonele rurale, susținerea întrepr inderilor mici și mijlocii și dezvoltarea regională,
reformele în domeniul justiției, educației, dezvoltarea economică și energie.
Pe perioada anilor 2012 -2014, Republica Moldova a beneficiat de proiectul
„Crearea de punții de comunicare între ONG -uri, aso ciațiile de business și mass -media din
Moldova, Ucraina și Rusia pentru prevenirea conflictului din Transnistria ”. Scopul acestui
proiect este de a consolida poziția organizațiilor și rețelelor societății civile din
Transnistria în procesul de soluționare a problemelor comunitare. Asistența financiară din

44

partea UE a constituit 910 mii. Euro. 45
Un alt program de sprijin în favoarea RM este „Asistență tehnică pentru Biroul de
Reintegrare al Republicii Moldova ”, care a avut drept scop dezvoltarea capacității
instituționale ale Biroului pentru Reintegrare, conștientizarea problemelor în cauză printre
actorii politici din țară și publicul larg și promovarea dialogul cu societatea civilă de pe
ambele maluri ale Nistrului.
De asemenea, în cadrul nou pachet de măs uri de consolidare a încrederii, UE a
finanțat un proiect ce urmărește promovarea cooperării dintre Republica Moldova și
regiunea transnistreană în domeniile: dezvoltarea de afaceri; infrastructuri sociale și
comunitare, sănătate, mediu, societatea civilă.
UE a contribuit pentru consolidarea capacităților de gestionare a migrației în
Republica Moldova. Consecințele migrației asupra copiilor rămași fără îngrijire părintească
a determinat inițierea unui proiect comun privind susținerea familiilor de migranți între
Guvernul Italiei și al RM. Un alt proiect finanțat de UE „Consolidarea capacităților de
gestionare a migrației în RM ” prevede promovarea mobilității legale dintre Uniunea
Europeană și Republica Moldova. Apropierea graduală a Republicii Moldova de UE, va
asigura respectarea drepturilor migranților conform principiilor internaționale, normele de
admitere, drepturile și statutul persoanelor admise, tratamentul echitabil și integrarea
cetățenilor străini cu ședere legală, precum și educația, formarea și m ăsurile de combatere
a rasismului și a xenofobiei. Prin urmare, vor fi stabilite politici eficiente și preventive
împotriva migrației ilegale, a traficului de migranți și de ființe umane, inclusiv măsuri de
combatere a rețelelor de contrabandiști și trafic anți și de protecție a victimelor traficului de
acest gen, promovarea și facilitarea reîntoarcerii migranților ilegali.
La fel, liberalizarea regimului de vize este un element important în cadrul dialogului
dintre UE și Moldova. UE a sprijinit cu un suport bugetar în sumă de 960 mii euro
Republicii Moldova în implementarea Planului de Acțiuni UE -Moldova privind
liberalizarea vizelor.46
În sectorul justiției suportul major este oferit de UE prin intermediului „Programului
de suport bugetar în sectorul justiți ei și asistenței tehnică ” care a contribuit semnificativ la
implementarea Strategiei de reformare a sectorului justiției 2011 -2016. Sprijinul financiar
acordat este de 60 mln. euro. Recent, pentru realizarea a trei proiecte noi privind

45 Ion Creangă, Olesea Bostan Beneficiile Ac ordului de Asociere UE -RM, Chișinău 2015 pag.12
46 Ion Creangă, Olesea Bostan Beneficiile Acordului de Asociere UE -RM, Chișinău 2015 pag. 13

reformarea sistemulu i de justiție din Republica Moldova, Uniunea Europeană a oferit
suplimentar 10 mln. euro. Proiectele își propun susținerea sistemului judiciar, sporirea
eficienței, responsabilității și transparenței instanțelor de judecată din Moldova. Această
asistență s e referă și la domeniul de investigare prejudiciară, urmărire penală și
organizarea apărării în țara noastră. În afară de aceasta, pentru asigurarea respectării
drepturilor omului a fost inițiat proiectul de construcție a unui nou penitenciar în valoare
de circa 45 mln. euro.47
Pentru crearea unei economii de piață pe deplin funcționale și stimularea
comerțului, în cuprinsul Acordului de Asociere au fost stabilite un set de obiective în
domeniile dreptului societăților comerciale și guvernării corporative, p recum și în
contabilitate și audit . La 2 mai 2014, Comisia Europeană a aprobat un program de sprijin
în favoarea Republicii Moldova (30 mln. euro), destinat competitivității micilor afaceri,
dezvoltării legislației naționale în conformitate cu standardele de calitate ale UE și
promovarea exporturilor, precum și pentru campanii de informare cu privire la Acordul
privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) cu UE, oportunități de
investiții și comunicare. La fel, pentru a ajuta Ministerul Fi nanțelor, Parlamentul și
Instituția Supremă de Audit a Republicii Moldova în procesul de consolidare a bunei
guvernări, a unei politici fiscale eficiente, a unei politici transparente și responsabile a
finanțelor publice și a sistemelor de consolidare a ma nagementului financiar public, UE a
acordat un sprijin de 37 de mln. euro pentru reformele politice ale Finanțelor Publice din
Republica Moldova. Necesită a fi evocat și Proiectului „Suport în utilizarea remitențelor
pentru crearea noilor afaceri și a locu rilor de muncă ” finanțat de către Uniunea
Europeană și co -finanțat de către Cooperarea Cehă pentru Dezvoltare în valoare de 500
mii de euro. Totodată, cu suportul Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă
(IF AD) s -a reușit facilitarea accesului la piețele de capital, susținând producătorii agricoli
prin acordarea de credite avantajoase pentru dezvoltarea de afaceri, cât și acordarea de
credite cu porțiuni de grant pentru tinerii antreprenori ce își inițiază sau dezvoltă o afacere
în mediul rural.48
Domeniul agricol este un sector cheie pentru economia Republicii Moldova, iar
Acordului de Asociere aduce modificări menite să promoveze agricultura și dezvoltarea
rurală prin adoptarea practicilor existente din Uniunea Europeană. Relevant este faptul că,

47

48 Ion Creangă, Olesea Bostan Beneficiile Acordului de Asociere UE -RM, Chișinău 2015 pag. 17

UE a oferit Republicii Moldova suma de 64 mln. euro pentru finanțarea Programul
european de vecinătate pentru agricultură și dezvoltare rurală (ENP ARD) destinat pentru
sporirea dezvoltării rurale prin ameliorarea dialogului politic, guvernării și a servicii lor
de livrare a suportului în conformitate cu necesitățile fermierilor privați în scopul creșterii
competitivității în sectorul agricol. De asemenea, Proiectului de asistență tehnică al
Uniunii Europene „Stimularea Economică în Zonele Rurale (ESRA) ” este un proiect cu un
buget de 3,6 milioane de euro prin care au fost create peste 10 mii de locuri de muncă, au
fost acordate 3200 de granturi individuale, au beneficiat de suport mai mult de 1600 de
întreprinderi, au fost deschise opt incubatoare și rețeaua d e incubatoare rurale care au
peste 150 de rezidenți.49
Acordul va aduce un șir de beneficii tangibile Republicii Moldova. Cu trecerea
timpului, Acordul de Asociere va duce la îmbunătățirea considerabilă a vieții cetățenilor
moldoveni, în special, prin forti ficarea instituțiilor democratice, a stabilității politice,
economice și instituționale, dar și printr -o economie mai puternică și prosperă. Nu există
temei de îngrijorare privind eventualele dificultăți economice. Dimpotrivă, Republica
Moldova va benefici a de noi oportunități comerciale și va avea un acces mai ușor la piața
UE – cea mai mare din lume.
Ținem să menționăm că Acordul va permite economiei Republicii Moldova să
atingă standardele de competitivitate ale UE și, prin urmare, să -și găsească, trepta t, locul
său în economia mondială. Aceasta va deschide noi oportunități nu doar în spațiul comercial
al UE, dar și în spațiul comercial global, avînd în vedere recunoașterea normelor și
standardelor UE la nivel mondial. Sectoarele cele mai sensibile vor be neficia de perioade
de tranziție lungi, pentru a asigura adaptarea armonioasă a economiei Republicii Moldova
la noile condiții.
În urma celor menționate , putem afirma că Acordul de Asociere asigură relații
privilegiate între Republica Moldova și Uniunea E uropeană, care este una dintre regiunile
cu cele mai înalte standarde de viață și asigurări sociale din lume. Combinând aspectele
politice și economice, acesta oferă Moldovei oportunitatea de a beneficia de susținerea
substanțială pentru realizarea reforme lor, de a profita de experiența Uniunii Europene și de
a se bucura de comerț liber cu una dintre cele mai mari pieți interne din lume.

49

Capitolul 3. ANCHETĂ SOCIOLOGICĂ PE BAZĂ DE CHESTIONART, PRIVIND
PERCEPȚIA CETĂȚENILOR REPUBLICII MOLDOV A PRIVIND CALITATEA
DE PARTENER Al UNIUNII EUROPENE A REPUBLICII MOLDOV A
3.1. Organizarea studiului (alegerea eșantionului supus anchetei, stabilirea
obiectivelor, realizarea chestionarului, metodologia cercetării sociologice)
În realizarea acestui chestionar am p ornit de la idea de a efectua o documentare
asupra problemei cu privire la percepția cetățenilor Republicii Moldova privind calitatea
de partener al Uniunii Europene, folosind în acest scop fie bibliografie de specialitate,
anchetă pe bază de chestionar, fie convorbirea cu însăși persoanele care au oferit u n răspuns
în acest sens.
Ca urmare după o scurtă introducere în care am specificat că realizarea acestui
chestionar este necesar efectuării lucrării de licență, acesta a cuprins întrebări închise la
care persoanele aveau de selectat fie răspunsul Da , fie cel de negație, cât și întrebări dechise,
care cuprindeau răspunsuri liber formulate. Persoanelor care urmau să completeze acest
chestionat li s -a explicat regulile de întocmire, modul de formulare a răsp unsurilor, precum
și valoarea acestora pentru efectuarea unei analize cu privire la relațiile dintre Uniunea
Europeană și Republica Moldova, și anume cooperările și dobândirea a statutului de
partener de care RM a Uniunii Europene. Cercetarea a fost realiz ată pe un lot ce întrunește
50 de persoane, cetățeni ai Republicii Moldova și care au vârsta și statutul social diferit.
Prin dialogul cu persoanele care urmau să îndeplinească acest chestionar au
dobândit și răspunsuri suplimentare, am purtat discuții lib ere axate pe tema propusă spre
evaluare și dobândire de informații necesare acestui studiu, iar aceste date au contribuit la
găsirea de soluții referitoare la o serie de probleme ce vizau obiectivul urmărit în cadrul
procesului de cercetare.
Prin intermedi ul acestei anchete sociologice, am putut identifica dacă cetățenii
Republicii Moldova cunosc ce reprezintă Uniunea Europeană și care este sursa lor
principală de informare în acest sens. Am stabilit în mod clar care ar trebui să fie orientarea
Republicii M oldova după părerea populației, dacă cooperarea dintre RM și UE aduce

beneficii statului moldav și evident, dacă acestă colaborare ar avea un impact pozitiv direct
asupra fiecărui cetățean în parte. Am aflat care sunt principiile de bază pentru aceșia și d acă
toate aceste principii au forță și se vor implimenta într -un mod mai facil în urma relațiilor
UE-RM, la fel am aflat opinia oamenilor cu privire la realizarea procesului de aderare a
Republicii Moldova la UE și în ce termen acest fenomen se va realiza după părerea acestora.

3.2. Înregistrarea datelor și prelucrarea lor statistico -matematică
Prima întrebare din chestionar se referă la vârsta persoanelor care l -au completat,
astfel Figura 1 accentuează că cele mai multe persoane s -au incadrat în interval ul de 18 -26
ani,de unde deducem că totuși cel mai activ în activitățile sociale se implică generația
tânără. Deși persoanele ce au depășit vârsta de 55 ani s -au arătat pasive, unele s -au oferit
cu drag de a ne ajuta să efectuăm o statistică în ceea ce priv ește perceperea cetățenilor a
calității de partener a Uniunii Europene a Republicii Moldova.

F
i
g
u
r
a

S
E
Q

F
i
gc
e

p
r
i
v
e
ș
t
e

s
t
u

F
i
g
u
25
17
9116Ce vârstă aveți?
<16
16-18
18-26
26-35
35-55
>55
2 5
251521Ce studii aveți la data completării acestui
chestionar?
Studii primare Absolvent liceu Absolvent licență
Absolvent master Absolvent doctorat Absolvent studii post-doctorale

Pornind de la datele din diagramă, observăm că majoritatea sunt absolvenți licențiați
(25 persoane) și mai puțin întilnim cei cu doctorat(2 persoane) sau cu studii post -doctorale
primare, 5 absolvenți liceu și 15 au studii de masterat. Aceaste cifre sunt deduse din prima
diagramă, unde totuși observăm ca persoanele preponderente sunt incadrate între vâ rstele
de 18 -26 ani, fapt care și accentuează ca la vârsta dată se poate deține o diplomă de licență,
și mai puțin una de master. Deși posibil aceștia sunt studenți la masterat, însă nu au absolvit.
Pornind de la afirmația că omul informat nu poate fi mani pulat, deducem că
informația rămâne a fi un instrument de autoapărare, în cazul dat ne referim la o informației
veridică ce o putem obține din surse reale, surse din care ne documentăm ani la rând și care
ne-au câștigat încrederea. Ținem să menționăm că comunicarea este primul instrument
spiritual al omului în procesul socializării sale. Astfel și cetățenii Republicii Moldova ne –
au relatat care sunt sursele lor principale de informare.
În vârful clasamentului se află rețelele de socializare , fapt menționat de Figura 3, și
anume facebook -ul, întrucât rămâne a fi o sursă ușor accesată și care se accentuează prin
rapiditatea de distribuire a unei informații ce s -a făcut cunoscută unui prieten. Au bifan
facebook -ul 20 de personae, care este urmat de platforme me dia online (12 persoane), apoi
canalele TV de știri (10 persoane) din categoria data fac parte persoanele care au vârsta
peste 35 ani, în viziunea cărora TV este cea mai veridică sursa de informație, și în fine cei
care au obtat pentru ziare (7 persoane) î n cazul acestora informația pe suportul de hârtie
este cea mai importantă.

F
i
g
u
r
a20
1012
7
05101520253035404550
Facebook Canalele
TV de știriPlatforme
media
onlineZiarePrincipala sursă a Dvs. de
informare

Dacă să ne referim la conceptul de Uniune Europeană, atunci observăm la Figura 4
că populația Republicii Moldova știe prea b ine ce semnifică acesta.
F
i
g
u
r
a

S
E
Q

F
i
g
u
r
a
_

\
*

A
R
A
B
I
C

4
Cunoașterea despre UE Figura 5 Orientarea Republicii Moldova cunosc despre ceea ce reprezintă Uniunea Europeană, ceea ce semnifică un avantaj în
îmbunătățire se datorează volumului mai mare de informații cu privire la UE în mas s-
media. Această ipoteză este confirmată și de răspunsurile la întrebarea cu privire la sursele
de informare , de unde rezultă ca cei 8% sunt mai puțin informați in domeniu fie din lipsa
de interes sau alegerea greșită a sursei de informare.
Următoarea într ebare se referă la orientare Republicii Moldova unde 70% au bifat
că este nevoie ca RM să se îndrepte spre UE și altii 30% au făcut alegerea în favoarea CSI,
situație care o observăm în Figura 5.
La figura 6 remarcăm că popolația Republicii Moldova nu rămâ ne indiferentă la
colaborările dintre țara lor și Uniunea Europeană și anume se face interesată de tipurile de
relații ce s -au creat între cele două, întrucât 13 persoane s -au lăsat foarte interesați, alții 21
interesați, 12 puțin interesați, 4 deloc inter esați și doar o persoană a refuzat să ne ofere
răspuns la această întrebare.

Figura 6 Interesul față de relațiile RM -UE
70%30%După părerea Dvs. care
ar trebui să fie
orientarea RM?
UE CSI
Foarte
interesatInteresatPuțin
interesatDeloc
interesatNu știu
NR. de persoane 13 21 12 4 105101520253035404550Cât de interesați sunteți de relațiile dintre Republica
Moldova și Uniunea Europeană?

Figura 7Beneficii economice și politice

Figura 8Beneficiile cooperării RM -UE
În ceea ce privește beneficiile cooperării RM cu UE, scoatem în evidență că mai
mult de jumătate au considerat că această cooperare aduce atât beneficii politice și
economice (Figura7), cât și colaborarea RM cu UE va avea și un impact pozitiv a fiecărui
dintre noi (Figura8). Doar 9 au bifat că sunt în dezacord față de această idee, iar alții 3 în
primul caz și 8 în al doilea caz nu au știu să ne ofere un răspuns în acest sens. 2 71820
3
05101520253035404550
Dezacord
totalDezacord De acord Cu totul
de acordNu
știu/Nu
răspundCooperarea RM cu UE
aduce țării mele beneficii
economice și politice.
5 101611 8
05101520253035404550
Dezacord
totalDezacord De acord Cu totul
de acordNu
știu/Nu
răspundColaborarea Republicii Moldova
cu Uniunea Europeană va avea
un impact pozitiv direct asupra
mea.

F
i
g
u
r
a

S
E
Q

F
i
g
u
r
a
_

\
*

A
R
A
B
I
C

9
F
i
g
u
r
a

S
E
Q

F
i
g
u
r
a
_Pornind de la faptul că imagine UE în RM este preponderant una foarte bună, acest
lucru ne oferă șansă să credem că populația din Republica Moldova speră la incadrarea țării
lor în UE și la modernizarea statului. De asemenea, cetățenii se informează cu privire la
colaborările UE, întrucăt 76% cunosc despre existența acordului de asociere RM –
UE,(figura 10). Acordul de Asociere RM -UE stabilește un nou cadrul juridic pentru
avansarea relațiilor dintre RM și UE spre o treaptă calitativ superioară, cea a asocierii
politice și integrării economice cu UE. Astfel, Acordul de Asociere se fundamentează pe o
abordare inovativă ș i ambițioasă, incluzând crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat
și Cuprinzător, fapt cunoscut de cetățenii RM – concluzie deslușită în urma sondajului
sociologic .

76%17%7%Cunoașteți despre
existența Acordului de
asociere dintre RM și
UE?
Da Nu Nu știu/Nu răspund
30
1826
1118 17
921
050Selectați trei din 10 elemente pe care le considerați
importante pentru Dvs.
Libertatea de exprimare
Alegeri libere
Justiție independentă
Reputația țării mele
Respectarea istoriei, culturii și limbii țării mele
Dezvoltare economică

F
i
g
u
r
a

S
E
Q

F
i
g
u
r
a
_

\
*

A
R
A
B
I
C

1
2
Una dintre sarcinile propuse cetățenilor a fost selectarea a trei elemente din cele
propuse în funcție de importanța acestora pentru fiecare în parte (Figura11), unde așadar
Comunicăm printr -o multitudine de metode, precum vorbitul, scrisul, modul în care ne
îmbrăcăm și protestele. Comunicarea este o parte importantă a vieții noastre, iar nivelul
libertății de care beneficiem atun ci când comunicăm are un impact semnificativ asupra
societății noastre și asupra puterii democrației. Libertatea de exprimare este, în esență,
dreptul nostru de a comunica despre chestiuni politice. Aceasta înseamnă că orice formă de
comunicare care are re levanță pentru public, cum ar fi comentariile privind acțiunile
guvernamentale, criticile la adresa oficialilor publici sau solicitările respectării de drepturi,
este protejată de dreptul la libertatea de exprimare. Idee susți nută și de Cartea dre pturilor
fundamentale ale Uniunii Europene Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare.
Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite
informații sau idei fără amestecul autorităților publice șifără a ține seama de frontiere.50
Pe când justiția independentă presupune că justiția trebuie să fie liberă de orice influențe
ale guvernului, parlamentului , sau a altor interese private, i ndependența sistemului judiciar
trebuie să fie esențială și importantă pentru ideea de separare a puterilor în stat. În cosecință

50

9 927
4 0
05101520253035404550
Da Nu În mare
măsurăÎn mică
măsurăNu
știu/Nu
răspundCredeți că elementele
selectate mai sus se vor
realiza mai facil în urma
cooperării Republicii
Moldova la UE?

toate acest e elemente se pot realiza mai facil în urma cooperării RM cu UE, concluzie
afirmată de populația Republicii Moldova (Figura 12).

F
i
g
u
r
a

S
E
Q

F
i
g
u
r
a
_

\
*

A
R
A
B
I
C

1
3
Deși procedus de aderare la UE de către RM este unul îndelungat, t otuși cetățenii
RM nu pierd speranța că acest eveniment se va produce în final, deși peste ceva ani
îndelungați și anume peste 15 -25 ani conform datelor din diagrama numărul 13. Prin prisma
acestei diagrame observăm că majoritatea voturilor s -au incadrat î ntre intervalele 15 -20ani
și respectiv 20 -25 ani, iar alții 5 au obosit să creadă în promisiunile autorițăților RM.
12713 135
05101520253035404550
5 ani 10-15 ani 15-20 ani 20-25 ani NiciodatăPeste cât timp
credeți că Moldova
va putea adera la UE?

Figura 14 Avantajele și Dezavantajele aderării la UE
Deși din datele din Figura 14 demonstrăm că pr ocesul de integrare va aduce atât
avantaje, cât și dezavantaje, totuși 18 persoane au bifat că RM va obține numai avantaje și
alții 8 mai mult avantaje. În urma acestor constatări aș putea menționa că avantajele care s –
au referit cetățenii Republicii Moldo va sunt:
a) Eliminarea de o serie de taxe de export ;
b) Fluxul de investiții directe, ceea ce și va permite int roducerea de tehnologii
moderne;
c) Prețurile cu amănuntul vor scădea ca urmare a deschiderii pieței interne pentru
produsele europene, de care vor benefi cia consumatorii, așa se vor obține bunuri
mai bune la un preț mai mic.
d) Libertatea de mișcare a persoanelor și a capitalurilor și compatibilizarea legislației
naționale cu cea europeană ar însemna încurajarea investițiilor în domeniile
economice cheie și p rin aceasta creșterea produsului intern și înmulțirea locurilor
de muncă.
18
8 9 5 4 6
05101520253035404550
Numai
avantajeMai multe
avantajeȘi avantaje,
și
dezavantajeNumai
dezavantajeMai multe
dezavantajeNu știu/ Nu
răspundDupă ce va deveni membra a UE,
Republica Moldova va obține?

Figura 15 Informația cu privire la partener al UE
Pornind de la numărul celor care au răspuns că informația de care dispun cu privire
datorează fie din lipsa de interes față de politica externa a țării, fie din lipsa informației
necesare din parea mass -mediei. În cazul în care cauza este informația insuficientă în mass –
media, atunci ține de nivelul acesteia să aducă la cunoștința publicului mai multe date cu
privire la calitatea de partener al UE. Iar alții 14 persoane rămân încrezute în cunoștințele
ce le au cu privire la situația Repu blicii Moldova cu țările vecine, pe când altele 17 nu au
știu să ne ofere un răspuns concret în acest sens, optând pentru cea de -a treia varianta Nu
știu/Nu răspund (Figura15).
În același chestionar, pri ntre obstacole la nivel de partener al UE (Figura 16), cetățenii RM
au indicat li psa de inițiativă din partea guvernanților, corupție și sărăcie și lipsa înțelegerii
a termenului de partener al UE. Prin umare, opinia cetățenilor cu privire la lipsa inițiativei
din partea guvernanților se datorează faptului că președintele actual al RM dorește să
construiască o politică externă echilibrată bazată pe interesele naționale , iar parteneriat ul
strategic cu Federația Rusă va fi întotdeauna o parte deosebit de importantă a concepției
politicii externe a țării . În cee ace privește corupția și să răcia rămân a fi și in continuare
principalele problem cu acre se confruntă actualmente Republica Moldova.

141917
05101520253035404550
Da Nu Nu știu/Nu
răspundConsiderați că informația
pe care o aveți cu privire la
calitatea de partener a UE
a Republica Moldova este
suficientă?

F
i
g
u
r
a

S
E
Q

F
i
g
u
r
a
_

\
*

A
R
A
B
I
C

1
6

Figura 17 scoate în lumină domeniile care necesită mai multă a tenției din partea
autorităților RM în procesul de integrare în UE, deci chestionarul realizat pune în evidență
domeniile cele mai importante, și anume:combaterea corupției (16 persoane), facilitarea
călătoriilor în UE (20 persoane) și asigurarea independe nței justiției (11 persoane).

Figura 17Domenii care necesită atenție
Cum am și menționat anterior, combaterea corupției este principala problemă cu
care se confruntă la etapa actuală Republica Moldova. În acest scop, există proiectul
Combaterea corupției prin aplicarea legii și prevenire în Republica Moldova care este un 216 1711 3 1
05101520253035404550
Nici un
obstacol Lipsa de
ințiativă din
partea
guvernanțilorCorupție și
sărăcieLipsa
înțelegerii
termenul de
partener din
partea
cetățenilor Lipsa motivării
adecvate ConflictePrincipalul obstacol pe care îl întâmpină
Republica Moldova în calitate de partener al UE
1620
6 11 2 1
05101520253035404550
Combaterea
corupțieiFacilitarea
călătoriilor în
UESoluționarea
conflictului
transnistreanAsigurarea
independenței
justițieiMediul
înconjuratorComerț Sistem
energeticDomenii care necesită mai multă atenție din partea
autorităților Republicii Moldova în procesul de integrare în
UE

mun al Consiliului Europei și al Uniunii Europene menit să consolideze cadrul național
de luptă împotriva corupției și spălării banilor. De ase menea, facilitarea călătoriilor în UE
este dorința premordială a cetățenilor RM. Iar independența judiciară , cu siguranță, servește
drept garanție pentru drepturile și privilegiile oferite de o constituție limitată și împiedică
intervenția executivă și legislativă asupra acestor drepturi. Acesta servește drept bază
proteja drepturile și libertățile cetățenilor care asigură o protecție egală pentru toț i.
de chestionarul sociologic se referă la un referendum virtual în baza căruia cetățenii au
votat pro sau contra aderarii Republicii Moldova la Uniunea Europeană (Figura18).

F
i
g
u
r
a

S
E
Q

F
i
g
u
r
a
_

\
*

A
R
A
B
I
C

1
8

procesul de integrare , la care s -a asociat și Republica Moldova, reprezintă o activitate
permanentă , fapt pentru care poate fi caracterizat și în calitate de perioadă de tranziție.
Astfel, cetățenii Republicii Moldova pledeză pe ntru aderarea la Uniunea Europeană,
deoarece realizează că în urma acestui proces, RM are de câștigat atât în plan economic și
politic, cât social și cultural. 3.3. Concluziile anchetei sociologice
Relațiile externe ale Uniunii Europene cu Republica Moldov a au cunoscut o
dezvoltare sinuoasă, cu multe provocări, dar și cu beneficii pentru ambele părți. În ianuarie
2010 au fost lansate negocierile RM și UE privind Acordul de Asociere, acord la care
cetățenii RM au afirmat că cunosc despre existența acestuia, iar odată cu implementarea
acestor negocieri începe o perioadă foarte fructuoasă în relațiile RM cu UE, fiind semnate
o serie de acorduri și memorandumuri. Pe lângă aceasta, consider important să accentuez că
cooperarea RM cu UE aduce beneficii politice și economice, precum și această colaborarea
are un impact pozitiv asupra fiecărui cetățean în parte.
Republica Moldova are nevoie de o revigorare generală și dinamizare continuă. UE
poate oferi mijloacele necesare și nu doar cele financiare. Aici ne referim la independența
justiției, combaterea sărăciei și a corupției, precum și libertatea exprimării. Toate aceste
87%13%Dacă duminica viitoare s -ar
desfășura un referendum cu
privire la aderarea Moldovei …
Da Nu

elemente s -au făcut importante pentru societatea moldovenească, concluzie dedusă în urma
realizării acestui sondaj. De asemenea, acest chestionar sociologic explică legătura dintre
proce sul de integrare europeană, promovarea drepturilor omului și implementarea
politici lor antidiscriminatorii. În pofi da mai multor legi și tratate internaționale adoptate,
cetățenii țării suferă încă de pe urma aplicăr ii neadecvate a standardelor drepturilor omului,
în timp ce multe grupuri minoritare rămân la marginea proceselor sociale, politice și
economice. Mai mult, calitatea nesatisfăcătoare a accesului la un sistem de justiție impa rțial
și eficient doar agravează aceste probleme. Subiectul esențial analizat în acest capitol este
modul în care integrarea europeană se leagă cu drepturile o mului și justiția.
O idee -cheie este necesitatea ca politicienii și factorii de decizie să promoveze activ
valori sociale conver gente cu normele europene de bază, decât să se bazeze pe convingeri
sociale existente și să ia decizii care satisfac grupuri sociale mai puțin tolerante față de
drepturile altor grupuri. Un alt mesaj important pe care îl transmite m este că, deoarece
Moldov a își consolidează legăturile cu UE, țara are nevoie de un sistem de ju stiție capabil
să aplice în mod eficient legislația și să asigure respectarea drepturilor individuale, premise –
cheie pentru a susține o e conomie și o societate mai sofi sticată.
Chiar ș i în lipsa unor perspective de aderare la UE, Republica Moldova ar trebui să
negocieze asupra implicării maxime în programele și inițiativele UE care sunt disponibile
și comparabile cu cele oferite pentru țările candidate și sa progreseze în privința refor melor
deja convenite.
Observăm și p rincipalele așteptări ale cetățenilor Republicii Moldova privind
procesul de int egrare europeană. Ancheta sociologică refl ectează asupra sentimentului de
înstrăinare pe care -l au m oldovenii în raport cu calitatea de parte ner al UE a Republicii
Moldova, precum și asupra opiniilor sociale divergente cu privire la vectorul de integrare
europeană al Moldovei.
Un alt mesaj cheie este că masss -media nu lucrează asidu u în acest sens, că
populației nu îi se face cunoscut termenul de UE și atât mai mult cel de partener al UE și
că Guvernul nu adop tă o strategie de comunicare cu privire la faptul că legătura dintre RM
și UE va fi axată pe impactul liberalizării comerțului, liberalizării regimului de vize și
politicilor de reformă în domeniile drepturilor omului și justiției.
În spațiul european, Republica Moldova își va afirma cu tărie identitatea națională.
Europa este și continuă să fie un proiect al cetățenilor ei. În acest context, cetățenii
Republicii Moldova trebuie să fie pregă tiți să contribuie la acest proiect. Aceasta nu
înseamnă însă să -și piardă identitatea, să imite ori să copieze ceea ce există la alții. A te

integra într -un sistem este, fără urmă de îndoială, un mare avantaj, dar păstrarea identității
este nu doar o obli gație, ci chiar singura șansă de supraviețuire a individualității.
În ceea ce privește avantajele coperării RM și UE, cetățenii moldoveni au selectat
opțiunea cu privire la faptul că ca partener al UE, RM obține totuși avantaje. Această
colaborarea înseam nă justiție independentă și combaterea corupției. Având în vedere că
Republica Moldova se află în topul țărilor în care corupția încă este un fenomen destul de
răspândit, atunci orientarea proeuropeană poate reduce din această situație. Un alt avantaj
este libera circulație, care are drept rezultat interacționarea cu diverse culturi. Liberalizarea
regimului de vize cu UE deja a revenit o realizare, iar astăzi cetățenii moldoveni nu mai au
nevoie de vi ze pentru a călători în Europa, a cest lucru înseamnă nu d oar revederea
membrilor familiilor care lucrează de ani buni în țările UE, dar și interacțiunea cu civilizația
europeană. Călătoriile în Europa reprezintă noi orizonturi, noi perspective de dezvoltare și
realizare a scopurilor pe care le au în special gene rația tânără.
Chiar dacă populația RM afirmă ca procesul de integrare se va realiza abia peste 15 –
25 ani, totuși exista speranța că se va realiza acest proces îndelungat. Trebuei de menționat
că aderarea la UE nu inseam nă renunțarea la propriile tradiții ș i cultură. Italieni i au rămas
italieni, polonezii – polonezi, chiar dacă sunt membri ai UE. Fiecare țară membră a putut
să-și păs treze limba națională și credința. Nu vom renunța la valorile sau tradițiile noastre,
mai ales că acest l ucru niciodată nu ni s e va cere și acest lucru este foarte bine înțeles de
cetățenii Republicii Moldova care susține relațiile RM -UE și susțin aderarea la UE. Eu la
fel pariez pe UE și vin cu argumente care vor elucida decizia mea. Europa este o forță, o
totalitate și totuși o integritate. Europa înseamnă dezvoltare, înseamnă studii și cunoștințele
pe care tinerii țării noastre pot să le obțină, ca mai apoi să le investească acasă. Europa
înseamnă leagănul civilizației moderne, semnifică ajutor în diverse proiecte și scopuri
sociale.
În fiecare zi auzim la tv sau la radio despre noile proiecte finanțate de UE în țara
noastră, în fiecare zi UE pune preț pe dezvoltarea Moldovei, dezvoltă educația,
implementează proiecte pentru tineri, pentru un mediu și o lume mai bună, pentru o j ustiție
și un trai decent. Direct sau indirect, Europa ne poate ajuta să ne țină cînd cădem, să ne
ajute cînd mergem pe un drum greșit, luminăndu -ne calea. Personal, consider că Uniunea
Europeană este cheia pentru viitorul prosper al Moldovei. Intrînd în a ceastă uniune
economică și politică, avem șansa de a primi investiți majore în țara noastră, de a dezvolta
turismul, dar cel mai mult de a aduce poporul nostru acasă înapoi. Credeți că dacă aici se
vor investi bani în proiecte, în diverse activități care v or crea locuri de muncă, persoan ele

plecate nu se vor întoarce? Se vor întoarce pentru că vor avea la ce, vor avea unde și vor
avea cu ce să înceapă o nouă viață aici, acasă, într -o Moldovă integrată.
Integrarea europeană este un proiect de modernizare, care presupune reforme
economice, juri dice, sociale și administrative, reforme necesare statului moldav. Populația
Republicii Moldova nu mai poate trăi ca în Evul Mediu, aplicând legile cu aproximație, ea
este demnădealtecondiții. Modernizarea și europeniz area sunt o alegere de dezvoltare a
civilizației, de evoluție spre o viață mai bună, standarde mai ridicate, cum sunt cele de care
beneficiază cetățenii europeni.
În fine putem afirma cu certitudine că integrarea europeană și cooperarea cu UE
este cea mai bună modalitate de a transforma Republica Moldova.

CONCLUZII
Prin decizia de extindere a Un iunii Europene , Europa a inaugurat un nou model de
dezvoltare bazat nu pe potențialul unei ță ri, ci mai degrabă pe cel al unei î ntregi regiuni
geografice. A trecut de la un proces preponderent economic, la unul prepondere nt
geopolitic, dictat de realităț ile actuale.
Astfel, în primul capitol am făcut referire la Politica Europeană de Vecinătate,
delimitând avantajele acestei politici, accentuând interesele Un iunii Europene în cadrul
acestui instrument, precum și la Parteneriatul Estic. Deci, PEV reprezintă pentru UE, în
termeni practici, o cale de a asigura trei priorități de politică externă c u privire la vecinătatea
ei: să stea departe de noi valuri de exti ndere pe termen scurt și mediu; diminuarea
problemelor din vecinăta te și protejarea ei de efectele acestor probleme; și transformarea
statelor vecine în conformitate cu valo rile europene. În lumina acestui pragmatism al UE,
PEV poate fi calificată drept o a lternativă a extinderii UE. În același timp, chiar dacă nu
ține de extindere, cel puțin deocamdată, PEV nu închide ușa țărilor europene care ar putea,
la un anumit moment în viitor, s ă solicite aderarea la UE .
În legătură cu acest raționament, totuși cel m ai important motiv pentru care PEV a
fost con cepută reprezintă interesele de securitate ale unei UE lărgite, iar un alt aspect se

referă la dimensiunea ei de europenizare. UE încearcă să europenizeze nu doar comunitatea
statelor membre, dar și spațiul din jurul ei.
Totuși, PEV poate fi văzută ca o formă de guvernare externă , care constă în
extinderea valorilor, standardelor și politicilor UE, evitînd totodată acces ul la instituțiile
sale fundamentale. UE utiliz ează în articularea PEV anumite instrumente d erivate din
procesul de preaderare , inclusiv Planurile de Acțiuni, cu e lemente de condiționalitate,
moni torizare regulată pentru a se ajunge la o integrare, ba zată pe modelul Zonei Economice
Euro pene (ZEE), ceea ce ar însemna pe cît de mult posibil aproape de UE, dar fără calitatea
de m embru.
PEV propune un parteneriat cu un set de obiective ambițioase pentru statele vecine
UE, bazat pe împărtășirea acelorași valori politice și economice și reformarea instituțională.
De la bun început trebuie precizat că P EV include unele promisiuni vagi legate de dialogul
politic sporit și cooperarea în domeniul securității. Așadar, premisa PEV se constituie în
interesul comun al UE și al statelor partenere de a nu transforma grania care le separă într –
o piedică în calea c omerțului, schimburilor sociale și comerciale sau împotriva cooperării
regionale .
Parteneriatul estic răspunde dorinței vecinilor răsăriteni ai UE de a se apropia de
Uniunea Europeană. Este însă și în interesul vital al UE să contribuie la dezvoltarea
stabilității, la îmbunătățirea guvernanței și la susținerea dezvoltării economice la frontierele
sale estice. Extinderile succesive au contribuit la o mai mare proximitate geografică a UE
față de vecinii săi răsăriteni, în timp ce reformele sprijinite prin pol itica europeană de
vecinătate au permis apropierea politică și economică a acestor țări de UE. UE are o
responsabilitate din ce în ce mai mare față de acești parteneri pentru a -i ajuta să depășească
provocările economice și politice cu care se confruntă și pentru a răspunde aspirațiilor lor
de a stabili legături mai puternice. Integrarea fostelor țări socialiste însemnân d luarea
acestora din sfera de influență a Rusiei, dar ș i o încercare de supradimensionare a spațiului
deținut, de creșterea puterii. Toate acestea se justifică prin p risma presiunii pe care o
cunoaște Uniunea Europeană în competiția economică cu celelalte centre de
putere. Trebuie de menționat că relațiile între UE și alte state se construiesc în baza
principiilor de prietenie și relații pa șnice, suveranitate și respectare a integrității statelor,
recunoscute la nivel atât european , cât și internațional.
În cadrul celui de -al doilea capitol am dezvăluit calitatea de partener a Uniunii
Europene a Republicii Moldova, și anume relațiile dintre RM și UE, poziția RM între Vest
și Est, calitatea de partener al Nato a RM, relațiile Republicii Moldova cu România, și de

asemenea sprijinul financiar primit de RM de către Uniunea Europeană. În urma celor
analizate, pu tem afirma că r elațiile externe ale Uniunii Europene cu Republica Moldo va au
cunoscut o dezvoltare considerabilă , cu multe provocări, dar și cu beneficii pentru ambele
părți. Astfel, UE asigură drepturile și libertățile fundamentale ale omului, reforme în
domeniul economic, politic, juridic și social, și de asemenea pune bazele unde educații
eficiente. La fel, UE susține financiar RM ceea ce constituie o susținere substanțială pentru
realizarea reformelor economic, politice, juridice și sociale. Cunoaștem că un obiectiv
primordial al RM este asigurarea securității, iar acest fapt se poate datora parteneriatului
RM cu Nato, iar în ceea ce privește relațiile Republicii Moldova cu România , acest din
urmă stat din punct de vedere geografic, istoric și cultural este pentru Republica Moldova
cel ma i apropiat stat -membru al UE și un aliat pentru realizarea aspirațiilor europene .
Și în cel din urmă capitolul 3, am efectuat o anchetă sociologică pe bază de
chestionar, privind percepția cetățenilor Republicii Moldova a termenului de partener al
Uniunii Europene. Datorită acestui studiu realizat , am dedus în urma analizei tuturor
diagramelor efectuale în conformitatea cu fiecare răspuns acordat de către cetățenii RM, că
colaborarea cu UE aduce beneficii atât politice și economice, cât și sociale și cultur ale. În
spațiul european, Republica Moldova își va afirma cu tărie identitatea națională, va reuși
să combată corpuția și sărăcia, va reuși să pună bazele unei justiții independente, iar toate
acestea vor conduce la transformarea Republicii Moldova, și anu me la modernizarea
statului moldav.
În fine, în ceea ce privește modernizarea celorlalte state din cadrul PEV , v iteza și
intensitatea acestui proces va depinde de voința și capacitatea fiecărui stat partener de a se
angaja în transpunerea agendei PEV pentr u construirea și întărirea actualului cadru de
cooperare.
Principalele elemente care necesită atenție sunt: programe cuprinzătoare finanțate
de UE, în vederea îmbunătățirii capacității administrative a țărilor partenere; integrarea
progresivă în economia UE inclusiv asumarea de angajamente obligatorii din punct de
vedere juridic privind apropierea legislativă; încurajarea dezvoltării unei rețele de liber
schimb între parteneri, care ar putea să se transforme, pe termen lung, într -o comunitate
economic ă de vecinătate; încheierea de pacte de mobilitate și securitate care să faciliteze
călătoriile în scopuri legitime către UE, intensificând în același timp eforturile de combatere
a corupției, a criminalității organizate și a migrației clandestine.
Pentru real izarea acestor obiective, statele vecine vor trebui să facă un efort susținut
și coerent de realizare a unei serii de reforme complexe. Benefici ile însă vor fi

considerabile, deci reformele structurale vor duce la rate de creștere sporite; un climat
macroe conomic îmbunătățit și liberalizarea comerțului vor favoriza mai multe investiții
străine directe, iar reformele politice vor contribui la consolidarea instituțiilor și proceselor
democratice din aceste state. În scurt timp, statele vor deveni mai eficient e și mai capabile
să ofere un nivel mai înalt de trai cetățenilor săi. Aprofundarea relațiilor politice și
economice dintre UE și noii vecini va duce la proiectarea stabilității și prosperității din
interiorul UE asupra vecinătății imediate. Ca urmare va b eneficia atît UE (stabilitate și pace
la hotare), cît și statele vizate – vor fi niște state mai democratice și mai bine echipate să
facă față provocărilor globalizării.
Deci, PEV nu va înlocui relațiile actuale dintre UE și statele vecine, ci va duce la
consolidarea cadrului juridic și instituțional care guvernează aceste relaț ii la momentul
actual, în cazul RM, Acordul de Parteneriat și Cooperare și instituțiile create î n baza
acestuia.
Deși PEV nu prevede aderarea Republicii Moldova la UE, deci nu satisf ace întru
totul aspirațiile europene ale Repu blicii Moldova , totuși, autoritățile de la Chișină trebuie
să se concentreze asupra îndeplinirii depline angajamentelor luate în cadrul PEV , în acest
fel demonstrînd atașamentul față de obiectivul de integrare e uropeană și deschizînd
perspectiva unor relații și mai strînse cu UE.

BIBLIOGRAFIE

1. Adrian Pop Curs. Introducere în Relații Internaționale, București 2007
2. Charles Louis de Montesquieu, Despre spiritul legilor , Editura Știi nțifică, București,
1964
3. Comunicare a Comisiei Europene către Parlament ul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social Euro pean și Comitetul Regiunilor , Bruxelles 2015 .
Cimpoeșu Revista istorie, cultură, societate V ol.IV, Nr.2 Scurtă istorie critică a
relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova (1991 -2016 ), Editura
ARC, Chișinău 2016 .
5. Eduard Țugui Revistă științifică Integrarea Republicii Moldova în Uniunea
Europeană: Opțiuni, realități și perspective , Chișinău 2011 .
6. Ernest Vardanean Revista Universității farnceze de R elații I nternaționale La
Moldavie entre la Russie et l ’Occident L ’intégration européenne à l ’épreuve des
fractures intérieures , Paris 2018 .
7. Gabriela Drăgan Jurnal economic nr.24 Politica Europeană de Vecinătate – o opțiune
strategică pentru UE , București 2007 , pag. 74
8. Igor Boțan Prevederile Acordului de Asociere Repub lica Moldova – Uniunea
Europeană, Editura ARC, Chișinău 2014 .
9. Igor Șarov, Igor Ojog Evoluția Politicii Externe a Republicii Moldova (1998 -2008 ),
Editura Car tdidact , Chiși nău 2009 .
10. Ion Creangă, Olesea Bostan Beneficiile Acordului de Asociere UE -RM, Editura IDIS
„Viitorul ”, Chișinău 2015 .
11. Iurie Pîntea, Damian Helly, Polina Panainte Perspectivele cooperării Republicii
Moldova în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comună, Editura Cartier,
Chișinău 2011 .
12. L
u
p
u

I
l
i
e

Premisele integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, Chișinău 2014 . 13. Natalia Ciobanu Revistă științifico -practică Nr.2 Valori politice europene versus
principia și valori ai clasei politice din Republica Moldova, Chișinău 2016 .
14. Nicolae Dandiș Extinderea și politica de vecinătate a Uniunii Europene , Editura
Bons Offices, Chișinău 2008 .
15. Oana Mihaela Mocanu Politica Europeană de Vecinătate – Noi Inițiative.
Contribuții ale României, Colecția de studii IER , nr. 23, București 2009 .
16. Raport anual cu privire la punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii Europene
pentru finanțarea acțiunii externe în 2016, Bruxelles 2018

17. Rodica Nichifor Comunicarea științifică Securitatea Europei de sud -est în
contextual noilor transformări geopolitice, Chișinău 2010 .
18. Svetlana Cebotari, Gheorghe Căldare Note de curs Politica exte rnă a Republicii
Mldova , Chișinău 2018
19. Tatiana Moleșteanu Revistă științifico -practică Nr.2 Dimensiunea Integraționistă
Europeană – o cale de dezvoltare a relațiilor economi ce externe ale Republicii
Moldova, 2015 .
20. Vincent Henry Articl ol L’union de la Moldavie à la Roumanie : une porte d ’entrée
dans l ’Union européenne? (Unirea Republicii Moldova cu România: o poartă în
Uniunea Europeană ?), Paris 2016 .
21. Ziarul Timpul , articol Relațiile R. Moldova – România: „iluzii termice ”, Chișinău,
2012.

Legislație :
1. Acord de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană
și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe
de altă parte din 27.06.2014 Monitorul Oficia l nr.185-199/442 din 18.07.2014 .

3. Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994 Publicat : 12.08.1994 în Moni torul
Oficial Nr.1.
4. Legea Nr.1156 din 26.06.2000 cu privire la participarea Republicii Moldova la
operațiunile internaționale de menținere a păcii .
5. Rezoluția Parlamentului European din 7 aprilie 2011 referitoare la revizuirea
politicii europene de vecinătate – dimensiunea estică.
6. Tratatul Nord -Atlantic Washington DC, 4 aprilie 1949 .

H
Y
P
E
R
L
I
N
K

3. http://mae.ro/node/1499 accesat 02.05.19 orele 17:28

CHESTIONAR
PRIVIND PERCEPȚIA CETĂȚENILOR REPUBLICII MOLDOVA
PRIVIND CALITATEA DE PARTENER Al UNIUNII EUROPENE A REPUBLICII
MOLDOV A
Scopul chestionarului: realizarea unui studiu pentru elaborarea lucrarii de licență
1. Ce vârstă aveți?
a) <16
b) 16-18
c) 18-26 d) 26-35
e) 35-55
f) >55
1. Ce studii aveți la data completării acestui chestionar?
a) Scoală primară
b) Absolvent liceu
c) Absolvent licență d) Absolvent master
e) Absolvent doctorat
f) Absolvent studii post -doctorale
2. Principala sursă a Dvs pentru informare este:

e TV de știri
d) Ziare (varianta printată)

e) Nu știu / nu răspund
3. Cunoașteți ce reprezintă Uniunea Europeană (UE)?

4. După părerea Dvs care ar trebui să fie orientarea R epublica Moldova ?

5. Cât de interesați sunteți de relații le dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană?

c) Puțin interesat
e) Nu știu
6. Vă rugăm să evaluați nivelul de acord cu următoarea afirmație: Cooperarea RM cu UE aduce
țării mele beneficii economice și politice.

e) Nu știu / nu răspund
7. Colaborarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană va avea un impact pozitiv direct
asupra mea.

e) Nu știu / nu răspund
8. Care este imag inea pe carte o aveti despre UE ?
a) Bună
b) Foarte bună

e) Nu știu, nu răspund
9. Cunoașteți despre existența Acordului de asociere dintre R epublica Moldova și UE?

c) Nu știu, nu răspund
10. Select ați trei din 10 elemente pe care le considerați importante pentru Dvs .

c) Justiție independentă
d) Reputația țării mele
e) Respectarea istoriei, culturii și limbii țării mele
f) Dezvoltare economică

11. Credeți că elementele selectate mai sus se vor realiza mai facil în urma cooperării R epublicii
Moldova la UE?

c) În mică măsură
d) În mare măsură e) Nu știu/ nu răspund
12. Peste cât timp credeți că Moldova va putea adera la UE?

d) Niciodată
13. După ce va deveni membra a UE, Republica Moldova va obține?

c) Și avantaje, și dezavantaje

f) Nu știu, nu raspund
14. Considerați că informația pe care o aveți cu privire la calitatea de partener a UE a R epub lica
Moldova este suficientă?

c) Nu știu
15. Principalul obstacol pe care îl întâmpină R epublica Moldova în calitate de partener al UE

b) Lipsa de ințiativă din partea
guvernanților
c) Corupție și sărăcie d) Lipsa înțelegerii termenul de
integr are din partea cetățenilor
e) Lipsa motivării adecvate

16. Domenii care necesită mai multă atenție din partea autorităților R epublicii Moldova în
procesul de integrare în UE
a) Combaterea corupției
b) Facilitarea călătoriilor în UE
c) Soluționarea conflictului
transnistrean
d) Asigurarea independenței justiției
e) Mediul înconjurator
f) Comerț
g) Sistem energetic
17. Dacă duminica viitoare s -ar desfășura un referendum cu privire la aderarea Moldovei la UE,
ați vota?
a) DA
b) NU