Specialitatea Relații Internaționale și Studii Europene [625069]

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea Transfrontalieră
Specialitatea Relații Internaționale și Studii Europene

TEZĂ DE LICENȚĂ

Tema: POLITICA DE VECINĂTATE A UNIUNII EUROPENE ȘI
PARTENERIATUL EST IC
STUDIU DE CAZ: – REPUBLICA MOLDOV A

Student: [anonimizat]: Mihaela Liușnea

Cahul.2019

Cuprins:
INTRODUCERE (actualitatea temei, ipoteza de lucru, motivația alegerii temei, metodolog ia de
studiu, suportul documentar, obiectivele studiului structura)

Cap.1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND POLITICA DE VECINĂTATE CU
PARTENERII DIN ESTUL EUROPEI, REFELECTATE ÎN ISTORIOGRAFIA DIN
REPUBLICA MOLDOVA
1.1. Europa de Sud -Est – particulatitățile spațiului geopolitic
1.2. Parteneriatul Estic. Politica de vecinătate a Uniunii Europene față de vecinii estici
(Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina).
1.2.a. Interesele Uniunii Europene
1.2.b. Vecinătatea extinsă
1.3. Revizuirea Po liticii de vecinătate (2011). Avantajele politici de vecinătate
Cap. 2. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CALITATEA DE PARTENER Al UNIUNII
EUROPENE A REPUBLICII MOLDOVA
2.1. Republica Moldova – partener estic a Uniunii Europene
2.1.a. Republica Moldova într e UE și Rusia
2.1.b. Republica Moldova – partener Nato
2.1.c. Colaborările bilaterale: Republica Moldova – România
2.2. Condiționări: reformele în domeniul democrației, statului de drept și drepturilor omului
în Rep. Moldova. Evoluții
2.3. Sprijinirea de către Uniunea Europeană a dezvoltării economice a Republicii Moldova –
între dorință și voință. Finațarea vecinătății
Cap. 3. ANCHETĂ SOCIOLOGICĂ PE BAZĂ DE CHESTIONART, PRIVIND PERCEPȚIA
CETĂȚENILOR REPUBLICII MOLDOVA PRIVIND CALITATEA DE PARTENER Al
UNIUNII EUROPENE A REPUBLICII MOLDOVA
3.1. Organizarea studiului (alegerea eșantionului supus anchetei, stabilirea obiectivelor,
realizarea chestionarului, metodologia cercetării sociologice)
3.2. Înregistrarea datelor și prelucrarea lor statistico -matematic ă
3.3. Concluziile anchetei sociologice
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

INTRODUCERE
Actualitatea temei :
Ipoteza de lucru:
Motivația aleger ii temei:
Metodologia de studiu:
Suportul documentar:
Obiectivele studiului:
Structura:

Cap.1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND POLITICA DE VECINĂTATE CU
PARTENERII DIN ESTUL EUROPEI, REFELECTATE ÎN ISTORIOGRAFIA DIN
REPUBLICA MOLDOV A
1.1. Europa de Sud -Est – particulatitățile spațiului geopolitic
Analizînd trecutul istoric și starea actuală a țărilor sud -est europene, avem temeiul să
remarcăm particularitățile comune ale situației lor geopolitice și tendințele asemănătoare în
dezvoltarea social -economică. Această regiune creează cele mai mari probleme pentru Europa
contemporană – conflictele din Balcani și regiunea de Est a Republicii Moldava, dificultățile
economice, problemele dezvoltării democratice și relațiile complicate ale țărilor d ate cu Rusia care
promovează interesele sale geopolitice în regiune. În ansamblu, aceste probleme se reduc la una
esențială – în ce mod și în ce măsură țările Europei de Sud -Est pot să fie integrate în arealul comun
european. Fără soluționarea acestei prob leme destul de importante pentru viitorul Europei, securitatea
și dezvoltarea dinamică a continentului în continuare par a fi îndoielnice.
Procesele de extindere ale UE pe seama statelor din Europa de Sud -Est într -o mare măsură
schimbă sistemul de relații internaționale în arealul balcanic, fapt care va accentua și mai mult
stabilitatea și securitatea din acest spațiu. O posibilă strategie social -democrată menită a permite
transformarea Balcanilor de Vest într -o zonă de pace, stabilitate și securitate, prec um și de a deschide
calea integrării lor în UE ar putea fi concepută pe baza anumitor, schimbări cum ar fi transformarea
organizării societale tradiționale bazate pe familie într -o organizare societală de tip național modern,
trecându -se de la stadiul stat ului național construit pe baze etnice, direct la nivelul statului civic
multicultural, care într -un final să fie integrată în națiunea cosmopolită europeană.1
În general, putem confirma că procesele de extindere ale UE pe seama statelor din Europa de
Sud-Est într -o mare măsură schimbă sistemul de relații internaționale în arealul balcanic. In final, ele
tind spre formarea unui așa sistem de relații care pot fi examinate mai degrabă în contextul politicii
interne a Europei Unite, decât în cadrul interacțiun ilor de politică externă .
Experiențele din Balcani au reflectat necesitatea unei voințe politice în construirea stabilităț ii
pe termen lung și necesitatea de a dezvolta mecanisme noi pentru prevenirea conflictelor. Acordul de
pace pentru Bosnia a fost mai mult o victorie a diplomației decât o victorie a forței militare. Faptul
că pacea ar fi fost realizabilă fără folosirea forței este discutabil, dar nici nu se poate afirma că ea ar
fi fost posibilă numai prin folosirea forței fără ajutorul unei noi abordăr i politice .
Secolul XX s -a încheiat cu conflictul din Balcani, conflict în care au fost implicate majoritatea
puterilor sistemului internațional, într -o manieră aproape la fel cu cea în care a început. Încă o dată a

1 Rodica Nichifor Comunicarea ști ințifică Securitatea Europei de sud -est în contextual noilor transformări geopolitice ,
Chișinău 2010 , pag.184 accesat 15.03.19 17:23
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Securitatea%20Europei%20de%20Sud_Est%20in%20contextul%20noil
or%20transformari%20geopolitice_0.pdf

fost demonstrat faptul că aspectele nere zolvate ale ordinii politice în această parte a Europei poate
atrage în conflict și război implicarea majorității puterilor. În mod clar conflictul din Kosovo a
reprezentat un eșec major atât din punct de vedere diplomatic, cât și din punct de vedere milit ar.
Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud -Est a înlocuit intervenționismul reactiv cu o
strategie comprehensivă pe termen lung de prevenire a conflictului.Pactul dat reprezintă un pas
important în realizarea politicii acestei organizații privind Europ a de Sud -Est. Pentru prima oară UE
a realizat o prospecțiune reală a posibilităților de integrare în Uniune a statelor din Balcani, proces
care va rămâne doar la nivelul intenției dacă nu va fi elaborată o strategie corespunzătoare pentru
aceasta și, deoca mdată, realitatea sugerează că progresele realizate sunt nesemnificative. După eșecul
din anii ‘90 UE și -a întărit considerabil angajamentul în restabilirea situației din Balcanii de Vest. A
ajutat la stabilizarea situației din Serbia sudică și a facilitat aranjamente constituționale între Serbia
și Muntenegru. Odată cu Procesul de Stabilizare și Asociere, UE a creat un cadru eficient pentru
reforme și pentru progresul acestei regiuni spre Europa.
În practică, europenizarea înseamnă extinderea granițelor în care operează aranjamentele
monetare, comerciale și de investiții care deja funcționează în cadrul UE. După integrarea în UE
fiecare stat trebuie să elimine barierele economice cu statele vecine care sunt deja membre ale
Uniunii. Primele efecte ale integr ării în regimul economic liberal european vor fi încurajarea
dezvoltării sectorului privat, reducerea rolului statului în economie, supremația legii și creșterea
beneficiilor ca urmare a evitării conflictelor violente.
În final, putem menționa că noua age ndă a integrării europene ar trebui să elimine bariera
monetară, care în prezent separă vestul Europei de periferia sa sud -estică. UE ar putea să contribuie
la consolidarea stabilității prin extinderea monedei unice europene în regiune înainte ca statele s ă
devină membre. Aceasta ar duce la câștigarea sprijinului opiniei publice locale și ar constitui cea mai
palpabilă evidență privind angajarea UE de a unifica continentul și de a nu marginaliza Balcanii.
Stabilitatea macroeconomică 188 Rodica Nichifor este vitală atât pentru realizarea reformei politice,
cât și pentru creșterea economică. Fără aceasta, un stat ar putea să întâmpine aceeași situație cu cea a
Indoneziei, unde sistemul politic și economia au fost subminate de colapsul regimului ratei de schimb .
Mai mult decât atât, asistența străină pentru dezvoltarea sectorului economic va fi ineficientă dacă
stabilitatea macroeconomică nu va fi realizată.

1.2. Parteneriatul Estic. Politica de vecinătate a Uniunii Europene față de vecinii
estici ( Armenia, Azerbaid jan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina).
Odată cu extinderea Uniunii Europene spre centrul și estul Europei, s -au modificat
corespunzător și prioritățile politicii externe a UE. Granița acesteia mutându -se spre est, era necesară
o adaptare, chiar o red efinire a cadrului instituțional și a politicilor vizând vecinătatea sa imediată. În

acest context a apărut Politica Europeană de Vecinătate (PEV).
Ulterior, urmărirea unor obiective precum consolidarea sau reforma PEV au dus la apariția și
promovarea uno r noi inițiative precum Uniunea pentru Mediterana, Parteneriatul Estic, proiecte care,
alături de Sinergia Mării Negre, accentu ează în mod particular componenț a regională și multilaterală
a politicii de vecinătate, fiind complementare elementelor bilateral e ale PEV . România a sprijinit și
continuă să susțină obiectivul creării unei zone de stabilitate și securitate în vecinătatea sa estică ,
având în vedere responsabilitățile sale sporite ce decurg din statutul de Stat Membru aflat la granița
estică a Uniuni i. Susținător activ al perspectivei europene a Republicii Moldova, precum și a
dezvoltării proiectelor de cooperare regională în general, transfrontalieră în special, România a
demarat o serie de inițiative în domeniul cooperării la Marea Neagră.
Politica Europeană de Vecinătate (PEV) a apărut tocmai ca expresie a acestei necesități,
rezultat al procesului de repoziționare a granițelor Uniunii Europene spre est și a nevoii de adaptare
a mecanismelor de lucru ale UE cu statele aflate acum în imediata sa vec inătate . PEV este definită de
documentele europene, ca cea mai importantă direcție a politicii externe a UE, fapt care plasează
instituțional realizarea acestei politici pe seama Comisarului pentru Relații Externe și Politica
Europeană de Vecinătate. In co ntextul actual al globalizării și al competiției între actorii
internaționali – UE, SUA, grupul statelor asiatice, dar de neignorat Rusia și statele arabe, rolul
Directoratului General Relații Externe devine deosebit de important, atît în cadrul Comisiei, dar și
în ansamblul instituțional european. Acest lucru se datorează faptului că în general, politicile interne
sunt repercusiuni ale politicii externe vizavi de o ramură sau alta a economiei europene, dar și rolului
pe care îl are factorul extern în reali zarea pretențioaselor obiective propuse de Strategia de la
Lisabona pînă în 2010. UE are relații de cooperare cu fiecare din statele incluse în PEV , pe diverse
domenii și cu un anumit specific în procesul stabilirii și dezvoltării lor.2
Plecâ nd de la ideea că majoritatea statelor incluse în această politică ar trebui să aibă ca și
obiective strategice pe agenda națională sarcini ca: asigurarea bunăstării cetățenilor prin reforme
economice; asigurarea securității; dezvoltarea și funcționarea instituțiilor de mocratice; edificarea
statului de drept și asigurarea pr otecției drepturilor omului , UE își propune asistența sa pentru a
susține și realiza aceste obiective în statele din vecinătate , considerînd că astfel, de beneficiile s au
rezultatele acestui suport, v or beneficia nu doar vecinii, ci și cetățenii Comunității Europene. Deși a
fost stabilit grupul statelor vizate de PEV , viteza de aplicare a mecanismelor prevăzute de această
politică diferă de la un stat la altul, iar cadrul politic și juridic al relațiil or între UE și unele state se
bazează pe Acordurile de Parteneriat și Cooperare.
PEV nu creează noi structuri și noi obligații, ci doar urmărește să ofere statelor membre o

2 Nicolae Dandiș Extinderea și politica de vecinătate a Uniunii E uropene ,Chișinău 2008, pag.80

motivație pentru a se integra în UE și a derula Acorduri de Asociere și Acorduri de Parteneriat și
Cooperare. El ementele definitorii a PEV sunt : Documentul de strategie, Planuri de acțiuni, Rapoarte
de țară și Noul Instrument de Vecinătate și Parteneriat sau Cooperare în loc de Parteneriat .
Documentul de strategie al PEV es te considerat Document de Orientare . El prevede împărțirea
cu țările vecine a beneficiilor extiderii UE spre Europa Centrală și de Est, pentru a întări stabilita tea,
securitatea și bunăstarea tuturor popoarelor acestora . Documentul de strategie mai prevede și
asumarea u nor obiective esențiale ale Politicii Externe și de Securitate Comună a UE, adică:
combaterea terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă, asumarea responsabilității în
prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor, respectarea prevederi lor dreptului internațional.
Planurile de acțiuni sunt semnate cu fiecare stat în parte. De exemplu, cu Republica Moldova
planul de acțiuni a fost aplicat din martie 2005 până în februarie 2008. Prin intermediul acestora,
sunt reflectate nevoile specifice și capacitatea statelor de a adapta reforme pentru atingerea
obiectivelor comune. 3 Planurile de acțiuni prevăd colaborări în următoarele domenii: respectarea
valorilor comune, dialogul politic, dezvoltare economică și socială, comerț, piață internă și ref orme
legislative, cooperarea în domeniul justiției, al libertății și securității, integrarea în rețele de
infrastructură, politica socială și contacte. Planurile de acțiuni nu prevăd crearea unor instrumente și
mecanisme și susțin realizarea obiectivelor d eja existente.
Rapoartele de țară sunt documente de analiză a relațiilor bilaterale, a situației politice,
instituționale, economice și sociale a țării partenere și a progreselor înregistrate. Rapoartele se
întocmesc periodic, de către Comisie, în colabora re cu structurile de cooperare ale acordurilor de
parteneriat sau asociere. Obiceiul publicării de rapoarte are adesea un efect minor, dar sporește
vizibilitatea problemelor și presiunea asupra statelor de a se conforma anumitor reguli și principii.
Acordu l de Parteneriat și Cooperare cu Belarus, deși negociat din 1995, nu a intrat în vig oare.
În măsura în care sevor î nregistra evoluții favorabile în direcția democratizării și angajamentului de
respectare a valorilor comune promovatede UE, Uniunea va iniția proceduri le de aplicare a PEV .
Moldova ș i Ucraina sunt deja integrate în PEV , având adoptate Planuri de acțiune
În prezent, principalul instrument de asistență în Europa de Est îl constituie programul Tacis,
care include atâtprograme naționale, cât și pr ograme multilaterale în domeniul siguranței nucleare,
al cooperării transfrontaliere și alcooperării regionale . 4 Ca urmare, în Comunicarea din iunie 2004
asupra Politicii Europene de Vecinătate, Comisia a propus includerea Georgiei, Armeniei și
Azerbaidja nului în sistemul PEV , în funcție de progresele fiecărei țări în domeniile democrației,
astatului de drept, a respectării drepturilor omului și a dezvoltării economiei de piață. Primul pas către

3 Nicolae Dandiș Extinderea și politica de vecinătate a Uniunii Europene Chișinău 2008, pag.81-82
4 Adrian Pop Introducere în Relații Internaționale, București 2007 https://dokumen.tips/documents/introduce -re-in-
relatii -inter-nation -ale.html

aplicarea PEV în cele trei țări a fost făcut în martie 2005 p rin publicarea Rapoartelor de țară, cu
recomandarea Comisiei de a se elabora Planurile de acțiune. Rapoartele descriu situația actuală în
domeniile importante pentru politica de vecinătate (democrație, stat de drept, respectarea drepturilor
omului, coopera rea în materie de justiție și afaceri interne, reformele economice șisociale,
liberalizarea schimburilor, contribuția la stabilitatea regională) și propun obiectivele cheie pentru
Planurile deacțiune.
Prin urmare , acoperirea geografică a PEV , prin context ul de cooperare regională și de
integrare pe care îl oferă, este în măsură să stimuleze conturarea unei vaste arii de stabilitate, pace,
prosperitate și liberă circulație. Elementele sale de identit ate ar fi spațiile de acțiune omună – politice,
economic e și de securitate, bazate pe împărtășirea unor valori comune: statul de drept, democrația,
libertățile fundamentale și drepturile omului.
Un element apărut recent în reglementarea relațiilor de vecinătate ale Uniunii Europene este
Parteneriatul Estic, ini țiativă a Poloniei și Suediei (idee lansată în 23 mai 2008) menită să consolideze
relațiile Uniunii Europene cu țările din vecinătatea ei estică, mergând dincolo de incidența PEV
actuală, propunând adâncirea cooperării bilaterale și a integrării sporite cu toți partenerii estici,
precum și crearea unei formule permanente pentru cooperare multilaterală. La început, această
inițiativă părea a fi o contrapondere a proiectului președintelui Sarkozy. Inițiativa are, însă, ca
principal obiectiv consolidarea coope rării regionale cu Ucraina, Moldova, Georgia, Azerbaidjan,
Armenia și Belarus. Proiectul anunța încă de la început faptul că, spre deosebire de Uniunea pentru
Mediterana, nu implică alte costuri asupra bugetului, exceptând instrumentele financiare ale PEV
2007 -2013 (precum Instrumentul european de vecinătate și parteneriat, instrumente de cooperare
transfrontalieră) și nici alte instituții nou create. Intenția și dorința Poloniei era de a aduce în atenție
acest concept, pentru a spori importanța vecinilor e stici ai UE, construind și dezvoltând o dimensiune
estică a PEV , precum și sporind șansele de aderare la UE pentru Ucraina. Aceasta din urmă, însă, nu
a manifestat mult entuziasm față de această propunere (ce viza în fapt contrabalansarea elementului
bilateral din cadrul PEV), considerând a nu fi tocmai în beneficiul ei dialogul cu UE în același cadru
și în aceiași termeni cu Azerbaidjan, Armenia, țări care, cel puțin în acest moment, sunt departe de
orice perspectivă de aderare.
De altfel, în cadrul Consi liului European de la Bruxelles, din 19 -20 iunie 2008, s -a reiterat
necesitatea promovării dimensiunii estice a PEV , a consolidării cooperării regionale între vecinii estici
ai UE, precum și între UE și această regiune, pe baze diferențiate. Lansarea ofici ală a Parteneriatului
Estic a avut loc în luna mai 2009, în cadrul unui Summit la Praga.
Obiectivul reafirmat al proiectului este de a sprijini cele șase țări în procesul lor de dezvoltare
și de armonizare cu standardele europene, cu respectarea principii lor aplicării diferențiate,
condiționalității și asumării în comun a responsabilităților (UE -state partenere).

Încheierea unor noi acorduri de asociere și de stabilire de „zone de liber schimb consolidate
și cuprinzătoare ”5 , cu perspectiva creării unei Co munități economice de vecinătate, sporirea
mobilității cetățenilor statelor partenere prin eliminarea treptată a sistemului de vize, consolidarea
securității energetice, îmbunătățirea capacității administrative în statele partenere sunt doar câteva
acțiuni pe care Parteneriatul Estic le are în vedere.
Cadrul multilateral pare a fi bine conturat și implică reuniuni la nivel de șefi de state și
guverne, de miniștri de externe, precum și dezvoltarea a patru platforme tematice:
 democrația, buna guvernanță și stabilitatea;
 integrarea economică și convergența cu politicile sectoriale ale UE;
 securitatea energetică;
 contactele interumane.
Totodată lansarea inițiativelor emblematice (flagship initiatives), menite a spori vizibilitatea
UE în regiune, viza, prin tre altele, un sistem integrat de management la frontieră, facilități pentru
IMM -uri, piețe energetice regionale. Dificultatea procesului de implementare a Parteneriatului estic
va putea fi contrabalansată de potențialul noului cadru de dialog politic, de asociere politică pe car e
îl presupune. Considerat a fi un vehicul pentru integrare consolidată, arm onizare legislativă și
reformă. Parteneriatul estic va înregistra un real succes doar dacă instrumentele pe care le are în
vedere se vor adapta și ele pe pa rcurs, odată cu apariția unor noi oportunități sau provocări.

1.2.a. Interesele Uniunii Europene
Etapa următoare în evaluarea și continuarea inițiativei de consolidare a PEV a reprezentat -o
Comunicarea Comisiei : „O Politică Europe ană de Vecinătate consoli dată” din 5 decembrie 2007, în
care se propunea pentru anul 2008 și pentru etapa imediat următoare o mai bună integrare
economică și asigurarea unui acces sporit pe piețe, deschiderea pieței forței de muncă și sporirea
mobilității, un angajament sporit pe calea soluționării conflictelor înghețate. 6 S-au înregistrat
progrese sectoriale, iar relațiile comerciale bilaterale cu UE s -au intensificat. Desigur există țări
(îndeosebi printre vecinii sudici, precum Maroc, Tunisia) care au înregistrat progrese subst anțiale în
relația cu UE, îndeosebi legate de aspectele comerciale, altele care au înregistrat un nivel relativ redus
de progres, îndeosebi în sfera democratizării, a respectării drepturilor omului, a libertății de expresie.
Comisia Europeană a susținut co nstant că aceste planuri de acțiune ar trebui menținute, însă totodată
adaptate pentru a deveni instrumente mai eficiente în implementarea PEV , mai bine calibrate pe

5Oana Mihaela Mocanu Politica Europeană de Vecinătate – Noi Inițiative. Contribuții ale României , Colecția de studii
IER, nr. 23 , București, septem brie 2009 , pag. 9 file:///C:/Users/admin/Desktop/pev.pdf accesat 17.03.19 orele 12:39

6 Oana Mihaela Mocanu Politica Europeană de Vecinătate – Noi Inițiative. Contribuții ale României, Colecția d e studii
IER, nr. 23, București, septembrie 2009 , pag.11 file:///C:/Users/admin/Desktop/pev.pdf accesat 17.03.19 orele 12:45

obiectivele și capacitățile specifice fiecărei țări partenere. De altfel, negocieri au înc eput încă din 5
martie 2007 pentru încheierea unui Acord Consolidat – Acord European de Vecinătate cu Ucraina,
menit să sprijine reformele interne, integrarea progresivă în piața internă, depășind aria Planului de
Acțiune precedent. Algeria, Siria, Libia ș i Belarus nu au avut un Plan de Acțiune încheiat cu Uniunea
Europeană, stabilirea relațiilor contractuale cu aceste țări depinzând de progresele sau de schimbăril e
survenite în fiecare din ele .
În mod evident progresele înregistrate în cadrul statelor par tenere PEV se află în prezent sub
influența crizei economico -financiare mondiale. Statele estice partenere PEV au fost mai afectate
întrucât creșterea lor economică din ultimii ani s -a bazat în mare parte pe fluxurile de capital străin ,
iar reducerea prețu rilor la export de exemplu nu a atras decât consecințe negative la nivelul veniturilor
acestor țări. Consecințele crizei asupra statelor estice partenere PEV se pot dovedi a fi chiar mai grave
decât preconizat, dat fiind gradul de dezvoltare economică mult inferior, vulnerabilitatea politico –
socială sporită, diferențele existente în context regional.
Noi inițiative de cooperare a Uniunii Europene cu vecinii săi sudici și estici. Aprofundarea
PEV a continuat în 2008 cu apariția și dezvoltarea a două iniția tive de cooperare: Uniunea pentru
Mediterana și Parteneriatul Estic, ce sunt menite a consolida politica de vecinătate, fiind totodată
complementare altor inițiative regionale existente.
PEV va aci țona în principal pentru promovarea în regiunile de inte res a democraiei, a statului
de drept, a drepturilor ș i libertilor fundamentale, precum și pentru intensificarea cooperrii culturale și
a dialogului între popoarele țărilor membre și ale țărilor vecine. Prin Planurile bilaterale de aci țune,
Uniunea va urm ări în toate țările partenere, ca priori tăti: înt ărirea democra ției și a statului de drept,
respectarea drepturilor omului și a libert ăților fundamentale, (î n special libertatea presei și libertatea
de exprimare) , drepturile minorit ăților și ale copiilor, egal itatea între femei și bărbați, dezvoltarea
societ ății civile. Un rol important va reveni în acest context integr ării țărilor partenere în spa țiul
european al educa ției, precum și promov ării dialogului inter -cultural, având în vedere c ă, un proces
durabil d e “europenizare ” nu poate fi conceput în afara unui contact real între popoarele țărilor
partenere care s ă faciliteze înelegerea și respectul reciproc, toleran ța, solidaritatea, non -discriminarea,
dezvoltarea societ ății civile. Politica de vecin ătate va pr omova, în consecin ță, cooperarea în domeniul
educa ției, al cercet ării, al culturii și al dezvolt ării capitalului uman.
Pe termen lung, de și documentele oficiale nu fac preciz ări clare și nu stabilesc termene, PEV
oferă posibilitatea ader ării țărilor parten ere la pia ța intern ă. Principal importator și al doilea
consumator de energie al lumii, Uniunea European ă este interesat ă de asigurarea securit ății
energetice. Având în vedere c ă vecin ătatea sa estic ă și sudic ă dispune de importante rezerve de petrol
și gaz natural, este de în țeles de ce în politica de vecin ătate, parteneriat ul energetic strategic este
prioritar. Planurile de ac țiune vor urm ări dezvoltarea re țelelor și interconectarea țărilor UE și a țărilor

partenere, precum și cooperarea în domeniul energ iei.
PEV dispune de un ridicat potenial privind ameliorarea condi țiilor de dezvoltare economic și
social în țările vecine. În primul rând, liberalizarea fluxurilor comerciale va genera efecte de creare
de comer ț, economii de scar ă și ameliorarea condi țiilor de concuren ță. Apoi, armonizarea legislativ ă,
creșterea stabilit ății și securit ății, asisten ța tehnic ă și financiar ă din partea UE, înt ărirea dialog ului și
cooper ării în domeniul social și al protec ției mediului, promovarea tehnologiilor informa ției și
comunic ării vor îmbun ătăți mediul de afaceri, vor atrage fluxuri de investi ții străine directe și vor c rea
condi țiile unei dezvolt ări economice și sociale durabile.
PEV , ca element al strategiei europene de securitate, are rolul de a în tări participarea Un iunii
la prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor. În consecin ță, Planurile de ac țiune vor defini atât
ariile de dialog bilateral, cât și cadrul de cooperare multilatera l privind guvernarea global ă și
combaterea amenin țărilor la adresa securit ății și stabilitii în întreaga lume. Uniunea European ă
urmărește să integreze țările partenere în unele aspecte ale Politicii Externe și de Securitate Comune
și ale Politicii Europene de Securitate și Apărare și să stabilească un cadru de responsabilit ăți împ ărțite
în domeniul securit ății și stabilit ății regionale.
Obiectivul strategic al UE în domeniul Justiției și Afacerilor Interne ( JAI) îl constituie creare a
unui spațiu de libertate, securitate și justiie în cadrul frontierelor interne . În Politica European ă de
Vecintate, justi ția și afacerile interne reprezintă o arie dominantă domeniului de securitate, impunân d
modific ări importante ale acquis -ului comunitar, pentru a -l adapta specificului țărilor vecine și
relațiilor de cooperare ce vor fi dezvoltate. Pract ic, prin PEV , va rezulta un transfer al centrului d e
greutate pr ivind problemele de securitate ca: azil, migraie, vize, m ăsuri de lupt ă contra terorismului
și a crimei organizate.
Justiția și afacerile interne prezint ă, prin urmare cel mai ridicat grad de complementaritate cu
obiectivele PEV și ofer ă posibilit ăți variate de integrare politic ă.
UE va continua să insiste pe asigurarea statului de drept, a independenței și eficacității
sistemelor j udiciare. Accentul va fi pus pe:
1) crearea unui sistem judicia r independent, transparent și imparțial, liber de orice influențe
politice, care să garanteze accesul egal la justiție, protecția drepturilor omului, egalitatea de gen și
nediscriminarea, precum și deplina aplicare a legii;
2) dezvoltarea unei administraț ii publice la nivel central și local care își asumă
responsabilitatea pentru acțiunile sale este esențială pentru guvernanța democratică și dezvoltarea
economică;
3) combaterea corupției, în special prin măsuri preventive, și, inclusiv, prin sprijinirea r olului –
cheie jucat în acest context de societatea civilă.7

Deși PEV este o component ă individualizat ă în rela țiile externe ale UE (prin obiective,
metod ă, instrumente și aria geograficde acoperire), una din func țiile sale implicite o constituie
atragerea n oilor parteneri privilegia ți în promovarea prior tăților Politicii Externe și de Securitate
Comun ă și a Politicii Europene de Securitate și Apărare. Conform Documentului de Strategie, rile
partenere sunt chemate sse implice în asumarea responsabilitilor pri vind securitatea și stabilitatea, n u
doar la nivelul regiunii din care fac parte, ci și la nivel mondial.
În consecin ță, rela țiile de cooperare vor dep ăși cadrul regional, planurile de ac țiune urmând
să integreze obiective ale celor dou ă politici în domen iul securitii globale. În plus, respectarea de
către țările partenere a angajamentelor interna ționale în materie de securitate constituie criteriu de
condi ționalitate. Astfel, prin intermediul PEV , UE reușește să mențină pacea și securitatea la nivel
globa l.

1.2.b. Vecinătatea extinsă
Nevoia de a se forma „un cerc de prieteni ” în jurul Uniunii care să asigure și să mențină un
climat de securitate și de stabilitate în zonă, evitându -se riscul unor noi linii de divizare în Europa ,
a stat la baza inițiativei apariției unei politici de vecinătate a Uniunii Europene. Prin Comunicarea
din 11 mai 2003: „Europa extinsă – Vecinătate: Un nou cadru pentru relațiile cu vecinii noștri estici
și sudic i”, Comisia Europeană propunea dezvoltarea unei zone de prosperitate, a unui cerc de
prieteni la frontierele externe ale Uniunii, caracterizat de relați i strânse, de pace și cooperare .8 Țările
ce intrau sub incidența acestei politici urmau a beneficia de un acces sporit la Piața Internă a UE și de
adâncirea integrării și libe ralizării prin promovarea celor patru libertăți de circulație: a persoanelor,
bunuril or, serviciilor și capitalului .
Noua politică de vecinătate urma să fie implementată prin intermediul Planu rilor de Acțiune
(Action Plans ) naționale și/sau regionale ce v or reprezenta principalele documente politice în relații le
cu vecinii, pe termen mediu. Acestea urmau a fi construite pe baza acordurilor deja existente cu
diferitele țări partenere și a stabili ținte politico -strategice, obiective comune, un calendar pent ru
evaluarea periodică a progresului înregistrat pe calea reformelor economice și politice.
Inclusă în proiecte le fondatoare, dar marginalizată prin adoptarea metodei neo -funcționaliste
de integrare, dimensiunea externă a procesului de integra re s-a contur at cu d ificultate și a rămas în
domeniul cooperă rii inter -guve rnamentale. Uniunea este, însă astăzi, sufic ient de organizată și poate
deveni puternică prin întă rirea dimensiunii sale politice, pen tru a contribui activ la pacea și
prosperitatea globală.

HYPERLINK "http://www.ape.md/2015/12/asociatia -pentru -politica -externa -din-moldova -noua -politica -europeana -de-
v
e
c
i
n
a
t
a
t8 Oana Mihaela Mocanu Politica Europeană de Vecinătate – Noi Inițiative. Contribuții ale României, Colecția de studii
IER, nr. 23, București, septembrie 2009 , pag.14 file:///C:/Users/admi n/Desktop/pev.pdf

Prin urmare, conștientă și interesată de creșterea rolului să u pe plan extern, Uniunea
Europeană a iniț iat în deceniul trecut un proces din ce în ce mai coerent de cooperare regională ș i de
deschidere în proximitatea sa geografic, definit prin trei arii de i nteres: Europa Centralăș i de Est,
Balcanii de Vest și Mediterana. Elementele comune diverselor abord ări regionale au fost: pacea,
stabilitatea, promovarea valorilor comune (în special democra ția și libert ățile fundamentale),
dezvoltarea și integrarea comer cială. Cea mai de succes component a politicii externe a fost
indiscutabil procesul de extindere.
Dar, extinderea Uni unii nu poate continua la nesfârșit, cel puin, nu raportat la op țiunea pentru
meninerea actualelor structuri de integrare și perspectiva u nificării politice.
În consecin ță, presat ă, din exterior, pentru a primi noi membri și, din interior, pentru a -și
stabiliza structurile și eficientiza pârghiile de ac țiune, Uniunea a dezvolt at o nouă abordare în rela țiile
externe cu țările vecine, aflat ă la limita între cooperare și integrare.
Consiliul European de la Copenhaga din decembrie 2002, afirmând c ă actuala extindere
creeaz ă condi țiile pentru o Uniune cu perspective puternice de cre ștere durabi ăl și de asumare a unui
rol important în consolidare a stabilit ății, ăpcii și democraiei în Europa și în lume , 9 preciza c ă
Uniunea European ă este interesat ă să întăreasc ă relațiile de cooperare regional ă și transfrontalier ă cu
țările vecine, în scopul dezvolt ării depline a poten țialului regiunilor și pentru a evita riscul unor no i
linii de divizare în Europa . Consiliul European a înt ărit astfel inten ția Uniunii de a dezvolta noi rela ții
cu țările vecine din est, în func ție de nivelul dezvolt ării lor economice și politice, în perspectiva
contur ării unei Euro pe extinse .
Într-o astfel de abordare a relai ților de vecintate, PEV poate fi considerat ă un compromis între
dorin ța noilor țări vecine de a deveni membre ale Uniunii și limitele UE de a accepta noi extinderi.
Aplicarea ei va duce la conturarea unei regiun i pan -europene și mediteraneene, organizat dup ă
modelul cercurilor concentrice: un nucleu dur format din Uniunea European ă (aflat ă în stadiu ridicat
de integrare), ac ționând ca pol de difuzare a unor procese transformative în vecin ătatea sa estic ă și
sudic ă pentru a dezvolta un spa țiu larg de stabilitate, securitate și prosperitate ..10
Metoda cercurilor concentrice corespunz ătoare gradelor diferite de integrare ar permite
diminuarea contradic ției extindere – aprofundare și poate fi luat ă în considerare în or ganizarea
relațiilor de vecin ătate. Ea introduce îns ă o discriminare prin excluderea particip ării statelor
apar ținând cercului exterior, la politici și acțiuni permise statelor din cercul de mijloc. O solu ție de
compromis ar putea fi cea a “nucleului dur c u geometrie variabil ”, respectiv participarea tuturor
statelor la un num ăr de politici și acțiuni comune corespunztoare celui mai ridicat nivel de integrare

9

H
Y
P
E
R
L10
10

H
Y
P
E

și diferen țierea, acolo unde nu se poate g ăsi un numitor comun11.
Ținem să menționăm că d omeniile ma jore de aplicare a geometriei variabile ar putea fi: pia ța
intern ă, educa ția, cercetarea – dezvoltarea, politicile industriale, politica de mediu, politica social ă,
justiția și afacerile interne, precum ș i rela țiile externe.

1.3. Revizuirea Politicii de vecină tate (2011). A vantajele politici de vecinătate
Pornind de la preved erile Rezoluției Parlamentului European din 7 aprilie 2011 referitoare la
revizuirea politicii europene de vecinătate – dimensiunea estică, și anume s-a accentua t că de la
lansarea sa, PEV a dus la consolidarea relațiilor cu țările partenere și a creat beneficii reale, de
asemenea că există în continuare provocări și accentul ar trebui pus acum pe punerea în aplicare,
prin definirea unor prior ități clare de acțiune, o evaluare comparativă clară și o dif erențiere bazată
pe performanță.12
Scopul actualei revizuiri a PEV este acela de a propune modalități prin care UE și vecinii săi
să poată construi parteneriate mai eficiente în spațiul de vecinătate. În acest sens, U E își va urmări în
continuare interesele, printre care se numără promovarea valorilor universale. Stabilitatea UE este
clădită pe principiile democrației, drepturilor omului, statului de drept și deschiderii economice. În
cursul prezentului mandat, princip ala prioritate politică a noii PEV va fi stabilizarea.
Diferențierea și o responsabilitate reciprocă sporită vor fi devizele noii politici europene de
vecinătate, care va admite faptul că nu toate țările partenere aspiră să respecte normele și standardele
UE și care va reflecta dorințele fiecărei țări cu privire la natura și prioritățile parteneriatului său cu
UE. UE nu poate rezolva singură numeroasele probleme cu care se confruntă regiunea, iar influența
sa este limitată, însă noua PEV va contribui la cr earea condițiilor necesare pentru o dezvoltare
pozitivă. Revizuirea politicii europene de vecinătate, propusă de președintele Juncker și cerută de
statele membre ale UE, a făcut obiectul unei consultări publice care a reunit peste 250 de contribuții
din pa rtea statelor membre, a guvernelor partenere, a instituțiilor UE, a organizațiilor internaționale,
a partenerilor sociali, a societății civile, a mediului de afaceri, a 3 grupurilor de reflecție, a mediului
academic și a publicului larg, ceea ce confirmă n ecesitatea modificării PEV , atât pe fond, cât și din
punctul de vedere al metodologiei.13
Consultarea publică a demonstrat că, deși UE a oferit posibilitatea unei cooperări mai strânse
țărilor care au întreprins reforme în materie de guvernanță, iar acest lucru a susținut procesul de

11 Ibidem
12 Rezoluția Parlamentului European din 7 aprilie 2011 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate –
dimensiunea est ică http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef= -//EP//NONSGML+TA+P7 -TA-2011 –
0153+0+DOC+PDF+V0//RO
13 Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliu, Co MITETUL Economic și Social European și Comitetul
Regiunilor, Bruxelles 2015 https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52015JC0050&from=en accesat la data: 11.05.19, orele 09:46

transformare din țările respective, alți parteneri au considerat că practica și politica actuale sunt prea
prescriptive și nu reflectă suficient aspirațiile partenerilor respectivi. Consultarea a arătat, de
asemenea, necesitate a unei implicări și responsabilități sporite a țărilor partenere și a statelor membre
ale UE, precum și a unei orientări mai clare și mai relevante a cooperării. A reieșit, de asemenea, că
trebuie să se urmărească o mai mare flexibilitate, astfel încât UE și partenerii săi să poată elabora un
răspuns care să țină seama de evoluția nevoilor și a circumstanțelor. V or fi explorate modalități mai
eficiente de promovare a bunei guvernanțe, axate pe democrație și responsabilitate, precum și a
reformei justiției, atunci când există un angajament comun în ceea ce privește statul de drept și
drepturile fundamentale.
Deschiderea piețelor și creșterea economică, dezvoltarea economică favorabilă incluziunii și
în special oportunitățile oferite tinerilor sunt considerat e elemente esențiale pentru stabilizarea
societăților în cadrul vecinătății. Se va acorda o mai mare atenție securității energetice și acțiunilor în
domeniul climei, atât la nivelul UE, cât și la nivelul țărilor partenere. Se va pune un nou accent pe
inten sificarea colaborării cu partenerii noștri cu privire la reforma sectorului de securitate și la
elaborarea de politici de prevenire a conflictelor, de combatere a terorismului și a radicalizării care să
respecte pe deplin dreptul internațional în domeniul drepturilor omului.
Atfel putem afirma că Politica europeană de vecinăt ate (PEV) a fost lansată pentru a permite
UE să sprijine și să promoveze stabilitatea, securitatea și prosperitatea în țările cele mai apropiate de
frontierele sale. UE își menține ang ajamentul față de aceste obiective, însă evenimentele din ultimii
ani au demonstrat necesitatea unei noi abordări, a redefinirii priorităților și a introducerii unor noi
metode de lucru.
Pe lângă aceasta, PEV are o misiune și obiective care trebuie realiza te prin intermediul unor
mecanisme, dar și instituții capabile să interacționeze pe ple planuri, în context internațional, dar și
să coreleze în același timp acțiunile întreprinse cu interesele UE .
Primul și cel mai important instrumen t operațional al PEV , sunt Pla nurile de Acțiuni (Action
Plans). Aceste documente sunt negociate și semnate între UE și de fiecare stat din PEV , bazîndu -se
pe necesitățile și capacitățile țării respective și pe interesele fiecărei părți. Prioritățile identificate
pentru Planur ile de Acțiuni trebuie să fie ambițioase, dar și realiste, formulate cît mai precis, pentru
a putea fi măsurate și nitorizate progresele rezultate din implementarea lor.
Planurile de Acțiune acoperă domenii ca:
-dialogul politic;
-cooperarea și dezvolta rea socio -economică;
-justiție și afaceri interne;
-managementul frontierelor și rezolvarea conflictelor;
– transport;

-sectorul energetic;
-societatea informațională;
– mediu;
-cercetare și dezvoltare;
-societate civilă; educație;
-sănătate publică .
În general, majoritatea statelor au elaborat documente strategice de dezvoltare (programe,
strateg ii, planuri), atît sectoriale, c ît și cu caracter general. Practic, prioritățile acestor documente
fixate pe agendele naționale, dacă se încadrează în real izarea obiectivelor PEV ș i presupun acordarea
anumitor practici și standarde la cele europene, deoarece aici trebuie luate în considerare și interesele
UE.
Totuși, o biectivul politi cii europene de vecinătate constă în împărțirea, cu țările vecine, a
benefi ciilor care rezultă din existența UE, ceea ce contribuie la creșterea stabilității, securității și
bunăstării tuturor.
Politica europeană de vecinătate își propune să prevină apariția unor decalaje între Uniunea
Europeană extinsă și vecinii săi, oferindu -le acestora din urmă posibilitatea de a participa la diferite
activități ale UE, printr -o cooperare mai strânsă în domeniile politic, economic și cultural. Această
inițiativă politică prevede transformarea treptată a relațiilor comerciale și de cooperare tr adiționale,
în vederea obținerii unui grad de integrare mai ridicat între UE și țările vecine. Pe plan economic,
PEV le oferă acestor țări relații comerciale preferențiale, o participare pe piața internă a UE, o legătură
mai bună cu Uniunea (de exemplu, în sectoarele energiei, transportului și telecomunicațiilor),
posibilitatea de a participa la anumite programe ale UE și o asistență financiară și tehnică
substanțială.
Politica eu ropeană de vecinătate prezintă o mai mare convergență legislativă și normativ ă cu
UE, în special în domenii importante pentru îmbunătățirea accesului pe piață, ar trebui să conducă la
accelerarea investițiilor și la intensificarea ritmului de creștere economică, mai ales dacă la aceasta
se adaugă un grad mai ridicat de liberalizare a comerțului, în sector ul serviciilor și al produselor
agricole.
Astfel, p entru a asigura reușita PEV , țările vecine participante vor trebui să garanteze că
angajamentele asumate în cadrul acestei politici sprijină strategiile naționale de dezvoltare și
corespund capacității lor instituționale și tehnice. În același timp, UE va trebui să garanteze
integritatea și funcționarea concretă a pieței sale interne

Cap. 2. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CALITATEA DE PARTENER Al UNIUNII
EUROPENE A REPUBLICII MOLDOV A
2.1. Republica Moldova – partener estic a Uniunii Europene
Pe parcursul ultimilor ani procesul de integrare europeană a Republicii Moldova a înregistrat
o evoluție cal itativă substanțială. Intensifi carea dialogului politic, inițierea negocierilo r privind
liberalizarea regimului de vize, a dialogului privind comerțul liber și aprofundat cu Uniunea
Europeană și intensifi carea cooperării în domenii sectoriale au constituit succese importante în
procesul complex de integrare europeană. Sprijinit de o voință politică de a accelera implementarea
reformelor interne și de a extinde aria de introducere a standardelor europene acest proces
îndeplinește condițiile de bază pentru a fi unul de succes.
Totodată, complexitatea procesului de integrare europeană ș i necesitatea asigurării unei
coerențe a acestuia impune extinderea cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în
domeniul securității și apărării. Importanța abordării politicii de securitate și apărare în cadrul
dialogului cu UE crește dire ct proporțional odată cu avansarea în procesul de negocieri și este
determinată de rolul securității ca condiție indispensabilă pentru o dezvoltare economică durabilă și
succesul procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.
În acest sens, autori tățile naționale urmează să formuleze o poziție clară cu privire la Politica
de Securitate și Apărare Comună ( Com mon Security and Defence Policy) , care este un element
distinct al Politicii Externe și de Securitate Co mune a Uniunii Europene și refl ectă asp irațiile Uniunii
Europene de a asigura securitatea comună prin cooperare multilaterală în cadrul Uniunii Europene și
cu participarea partenerilor din exterior. Această politică se bazează pe recunoașterea multitudinii de
pericole la adresa securității euro pene și pornește de la ideea că „nici un stat nu este capabil să facă
față pe cont propriu problemelor complexe actuale ”.14 Fiind un element distinct în cadrul de politici
UE, Politica de Securitate și Apărare Comună totodată oferă un cadru și posibilități specifi ce de
cooperare pentru statele care nu sunt membre ale UE.
Pe de altă parte, Politica de securitate și apărare a Republicii Moldova pînă la momentul actual
nu dispune de un cadru conceptual și instituțional integru, care ar conjuga valorile, princ ipiile,
interesele, obiectivele și capabilitățile naționale cu strategiile și obiectivele politicii de securitate și

14 Iurie Pîntea, Damian Helly, Polina Panainte Perspectivele cooperării Republicii Moldova în cadrul Politicii de
Securitate și Apărare Comună , Chișinău 2011 , pag.36

apărare europene. Pe lângă aceasta, Legea Nr. 1156 din 26.06.2000 cu privire la participarea
Republicii Moldova la operațiunile internaționa le de menținere a păcii, impune un șir de restricții care
pot limita eventuala participare. Spre exemplu, Legea prevede că Republica Moldova exclude
participarea directă la operațiunile internaționale de impunere a păcii. De asemenea, sunt date reperele
esențiale pentru adoptarea de către Republica Moldova a oricărei decizii în acest domeniu, și acestea
includ: consimțământul părților afl ate în confl ict de a primi contingentul multinațional de pacifi care;
încheierea și intrarea în vigoare a unui acord de î ncetare a foculu i între părțile beligerante;
finalizarea pregătirii multilaterale a Forțelor de menținere a păcii ale Republicii Moldova pentru
misiunea de menținere a păcii, în conformitate cu caracterul acesteia.15
Astfel, perspectivele cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în cadrul
Politicii de Securitate și Apărare Comună în primul rând depind de capacitatea autorităților Republicii
Moldova de a dezvolta o politică de securitate și apărare integră și de a crea capacitățile necesare a le
instituțiilor din sectorul de securitate și apărare din Republica Moldova pentru a face față
perspectivelor de colaborare și angajamentelor eventuale în acest domeniu. Extinderea Uniunii
Europene de la 1 mai 2004 a determinat o schimbare istorică pentru Uniune în termeni politici,
geografici și economici, consolidînd în continuare interdependența politică și economică dintre UE
și Moldova. Extinderea oferă UE și Moldovei oportunitatea de a dezvolta o relație de continuă
apropiere mergînd dincolo de coope rare, de a implica într -o măsură semnificativă integrarea
economică și de a aprofunda cooperarea politică. 16
Uniunea Europeană și Moldova sunt determinate să utilizeze această ocazie pentru a -și
consolida relațiile și a promova stabilitatea, securitatea și bunăstarea. Abordarea este fundamentată
de parteneriat, proprietate comună și diferențiere. Ea va contribui la dezvoltarea în continuare a
parteneriatului nostru strategic.
Politica Europeană de Vecinătate a Uniunii Europene stabilește obiective ambițioa se bazate
pe angajamente pentru valorile comune și implementarea efectivă a reformelor politice, economice
și instituționale. Moldova este invitată să stabilească cu UE relații politice, de securitate, economi ce
și culturale mai intense, să intensifice coo perarea transfrontalieră și să împărtășească responsabilit atea
pentru prevenirea și soluționarea conflictelor. Unul dintre obiectivele cheie ale acestui Plan de Acți uni
va fi susținerea în continuare a unei soluționări viabile a conflictului Transnistrean.
Astfel, Politica Europeană de Vecinătate deschide noi perspective de parteneriat , și anume :
• Perspectiva avansării dincolo de cooperare spre un grad semnificativ de integrare, inclusiv
prin accesul pe piața internă a UE și posibilitatea de a participa p rogresiv la aspecte cheie ale

15 Legea Nr.1156 din 26.06.2000 cu privire la parti ciparea Republicii Moldova la operațiunile internaționale de
menținere a păcii , articolul 2, aliniatul 2, literele a,b,c
16 Iurie Pîntea, Damian Helly, Polina Panainte Perspectivele cooperării Republicii Moldova în cadrul Politicii de
Securitate și Apărare Comună , Chișinău 2011 , pag.36

politicilor și programelor UE;
• Ridicarea nivelului oportunităților și intensității cooperării politice, prin intermediul
dezvoltării în continuare a mecanismelor pentru dialogul politic;
• Continuarea angajamentului putern ic al UE de a susține soluționarea conflictului
transnistrean, utilizînd instrumentele aflate la dispoziția UE și în strînsă consultare cu OSCE. UE
este gată să examineze căile de a -și consolida mai departe angajamentul;
• Oportunitatea pentru convergența legislației economice, deschiderea reciprocă a
economiilor și reducerea continuă a barierelor din calea comerțului, ceea ce va stimula investițiile
și creșterea economică;
• Sprijin financiar sporit: asistența financiară a UE pentru Moldova va fi disponi bilă pentru
a susține acțiunile identificate în prezentul document. În acest scop Comisia propune un nou
Instrument European de Vecinătate și Parteneriat (IEVP) care de asemenea va include aspectele
foarte importante ale cooperării transfrontaliere și tran s-naționale dintre Moldova și (viitoarele)
statele membre;
• Posibilități pentru deschiderea treptată sau participarea consolidată în anumite programe
comunitare, promovînd legăturile culturale, educaționale, de mediu, tehnice și științifice;
• Susținere , inclusiv asistență tehnică și twinning -ului pentru a îndeplini standardele și
normele UE, precum și acordarea sfaturilor și sprijinului direcționat pentru ajustarea legislativă prin
intermediul unui mecanism precum este Asistența T ehnică și Schimb de Inf ormații ( TAIEX);
• Aprofundarea comerțului și relațiilor economice;
• Stabilirea unui dialog constructiv privind cooperarea în domeniul vizelor între UE și
Moldova, inclusiv schimbul de păreri privind posibilitățile oferirii unor facilități în acordarea vizelor
în conformitate cu acquis -ul;
• Deschiderea cît de repede posibil a unei Delegații a Comisiei Europene în Moldova.17
Prin urmare, Uniunea Europeană este atractivă, prin gradul de dezvoltare, nivelul de trai al
populației, prin standardele de civili zație atinse și nu în ultimul rând prin posibilitatea de realizare a
drepturilor și libertăților cetățenilor. Și integrarea europeană oferă o șansă istorică societății
moldovenești și, în special, noii ei generații. Conform criteriilor geografice și istori ce, Republica
Moldova este o țară de tradiție și cultură europeană și, prin urmare, integrarea într -un spațiu
european este un obiectiv natural, iar Moldova nu poate să rămînă izolată și nici să se opună acestui
proces. Prin aderarea sa la UE, Republica Mo ldova își va consolida stabilitatea sa inclusiv
independența și suveranitatea, integritatea teritorială și securitatea națională, tradițiile, limba și
identitatea culturală. Avînd o orientare clară europeană, Republica Moldova va atrage investițiile

17 Iurie Pîntea, Damian Helly, Polina Panainte Perspectivele cooperării Republicii Moldova în cadrul Politicii de
Securitate și Apărare Comună , Chișinău 2011 , pag.38

străin e, care rămîn o componentă decisivă în creșterea economică a țării .18
Cu toate acestea, relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană se dezvoltă foarte lent,
situație creată, inclusiv, din cauza nivelului culturii politice foarte scăzute, a cunoașterii insufici ente
de către societate, dar și de către clasa politică, a fenomenului “Uniunea Europeană ” și a procesului
complex de integrare în această structură.
2.1.a . Republica Moldova între UE și Rusia
La 27 august 1991, Republica Moldova adoptă declarați a de independență și devine una dintre
primele state suverane din fost uniune sovietică. În acea perioadă, Republica Moldova poziționată în
partea de sud -est a Europei, trece prin perioadă de transformare și trecere de la sistemul totalitarist la
unul demo cratic cu economie de piață. Amplasarea geopolitică a țării a fost întodeauna un subiect de
discuții și de interes din partea comunității internaționale. După destrămarea uniunii sovietice și
eliberarea de sub influența politică și economică a Moscovei, au toritățile de la Chișinău erau puse în
fața unei alegerii vectorului de dezvoltare și a modalităților de integrare în comunitatea internațională.
Pentru unioniști, Republica Moldova nu este decât o parte integrantă a Uniunii România, o bucată
de teritoriu anexată de Rusia și apoi de URSS.19
Relațiile externe ale Uniunii Europene cu Republica Moldova au cunoscut o dezvoltare sinuoasă,
cu multe provocări, dar și cu beneficii pentru ambele părți. Fiind în vecinătatea UE, Moldova face
parte din Politica Europea nă de Vecinătate și Parteneriatul Estic.
Perspectiva de aderare există mică la momentul actual pentru Moldova, dar procesul de integrare
europeană este continuu și a fost accelerat după alegerile din iulie 2009, când a ajuns la guvernare
Alianța pentru Int egrare Europeană.
Amplasarea geografică a păstrat Republica Moldova, în mod constant, la intersecția celor mai
importante procese integraționiste de pe continentul european: integrarea europeană și ce a euro –
asiatică. Deși Moldova a ales deja prima opțiune drept principal obiectiv strategic al politicii externe
și interne încă în 2005, în prezent, societatea și elita politică rămâne divizată pe marginea celor două
opțiuni integraționiste. „Divizarea respectivă a devenit și mai acută în ultimii ani pe fondul
tensiunilor politice interne, a aprofundării integrării în Uniunea Europeană, dar și a accelerării
proceselor privind crearea Uniunii Economice Euroasiatice, pe fundalul Uniunii Vamale „Rusia –
Belarus -Kazahstan ” (UV RBK), constituită în 2010. ”20

18 Igor Șarov, Igor Ojog , Evoluția Politicii Externe a Republicii Mo ldova (1998 -2008), Chisianu 200 9 pag.135
http://www.ape.md/wp -content/uploads/public/publications/987156_md_studiu___politi.pdf

19 Article publié dans P@ ges Europe, Vincent HenryL ’union de la Moldavie à la Roumanie : une porte d ’entrée dans
l’Union européenne ? , Paris 13 juillet 2016
file:///C:/Users/admin/Downl oads/Lunion_de_la_Moldavie_a_la_Roumanie_une.pdf
20 Eduard Țugui Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană: Opțiuni, realități și perspective , Chișinău ,
pag.69
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Integrarea%20Republicii%20Moldova%20in%20Uniunea%20European

Însă, a tunci când studiem relațiile dintre două entități, trebuie să ținem cont de mărimea fiecăr ei
părți. Uniunea Europeană înglobează 27 de state membre cu o populație de aproximativ 500 de
milioane de locuitori, pe când Republica Moldova are în jur de 4 milioane de locuitori. Astfel, vorbim
despre un gigant și un pitic, unde primul dictează regulile, iar celălalt le respectă. Datorită faptul ui că
Uniunea Europeană este recunoscută ca cea mai democratică din lume, aceste relații nu au o formă
hegemonică, ca și rela țiile Rusiei în cadrul CSI.
Republica Moldova se află în “vecinătatea UE ” și în „străinătatea apropiată ” a Federației Ruse.
“Vecinătatea UE ” înseamnă aplicarea politicii europene de vecinătate și a Parteneriatului Estic, mai
pe scurt procesul de integrare economică europeană a Republicii Moldova. În schimb, concepția
“străinătatea apropiată ” a fost definită de oficialii Federației Ruse pentru a i se recunoaște preten țiile
geopolitice în cadrul CSI . Direcția principală a ultimei rămâne colaborarea cu statele CSI, care
reprezintă o centură a bunei vecinătăți pentru Moscova. Aceste două concepții “se ciocnesc ” în
Moldova și duc la formarea dilemei prizonierului cu doi jucători – Rusia și UE. ”21 Numai că în acest
caz consecințele nu le suportă cei implicați în jo c, ci locuitorii Republicii Moldova.
Totuși, integrarea europeană a devenit un element constant al vocabularului politic din țară,
fie prin exprimarea adeziunii la valorile europene și perspectiva integrării europene, fie prin
contestarea oportunității int egrării europene. Starea reală de lucruri, confirmarea sau negarea
doleanței de a adera sau, mai exact, de a fi o parte a ceea ce numim “valori europene ”, în general,
și Uniunea Europeană, în particular, poate fi dedusă prin analiza documentelor definitori i pentru
politica externă a Republicii Moldova, a programelor de guvernare, precum și a declarațiilor
oficiale. Ca document central în acest context este Concepția politicii externe a Republicii Moldova
din luna februarie 1995.22 În acest document, integrar ea în Uniunea Europeană figurează ca obiectiv
major și de perspectivă a politicii externe a țării.
În cee a ce privește Rusia, ținem să menționăm că o importanță deosebită o au resursele
energetice importate din Rusia, de care depinde economia Moldovei. Sec torul energetic al Republicii
Moldova dintotdeauna a fost și este cel mai vulnerabil domeniu, constituindu -se în cea mai mare parte
pe importul de resurse energetice din țările CSI , astfel în cazul dat observăm că relațiile dintre
Republica Moldova și Rusi a continua, statul nostrum păstrând legaturi cu ambii vectori. Iar dacă să
ne referim la politica externă, fractura societății moldovenești a fost accentuată în noiembrie 2016
cu victoria socialistului Igor Dodon în alegerile prezidențiale (prima deținută de votul universal de

a.pdf
21
L
u
p
u

I
l
i
e
22
Eduard Țugui Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană: Opțiuni, realități și perspective , Chișinău pag.71 https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Integrarea%20Republicii%20Moldova%20in%20Uniunea%20European
a.pdf

20 de ani). Deși prerogativele sale constituționale sunt reduse, al cincilea președinte al Republicii
Moldova încearcă să promoveze o cale alternativă la cea urmată de guvern: o apropiere de Uniunea
Economică Eurasiatică și restabilir ea parteneriatului strategic cu Rusia .23
Dacă UE va coopera, adică va asista procesul de integrare europeană a Republicii Moldova,
cum are loc la momentul actual, iar Rusia nu va coopera, va renunța la conceptul de “străinătate
apropiată ” și la CSI, atunci procesul de integrare va fi accelerat. În ceea ce privește soluționarea
conflictului transnistrean, chiar fără susținerea Rusiei regimul de la Tiraspol nu va renunța la
separatism în viitorul apropiat . V or fi necesare eforturi din partea guvernării de la C hișinău de a
implementa o strategie de soluționare a conflictului pe cale pașnică .
În cazul în care UE nu v a coopera, adică va stagna asistența sa financiară și tehnică, negociere a
Acordului de Asociere, rezilierea Acordului de Parteneriat și Cooperare, de sființarea Misiunii Uniunii
Europene de Asistență la frontieră, iar Rusia va intensifica influența în cadrul CSI, atunci procesul de
integrare din Moldova va fi orientat spre CSI și nu spre UE. Acest lucru este imposibil la ora actuală
datorită faptului că CSI reprezintă o grupare – eșec care este menținută datorită existenței
hegemonului din zonă Federația Rusă. Transnistria va căpăta un statut aparte în cadrul Republicii
Moldova, chiar poate va fi recunoscută ca țară independentă.
Dacă ambele părți nu vor coopera, adic ă vor renunța la conceptele de „străinătate apropiată ”
și “vecinătate UE ”, populația Moldovei va câștiga din urma faptului că Rusia nu exercită influențe
asupra acestei zone, dar va pierde din urma necooperării cu UE. Inexistența relațiilor c u UE va duce
la scăderea nivelului de trai al populației și mari probleme socio -politice, economice, această țară
devenind gaura neagră a Europei.
Trebuie de accentuat că orice acțiune care se va întreprinde de conducerea Moldovei va fi
influențată atât de Federația Rusă cât și de Uniunea Europeană. De aceasta depinde în special volumul
schimburilor comerciale și soluționarea pe cale pașnică a conflictului transnistrean.
Din start vreau să subliniez că sunt împotriva alege rii unei combinații dintre cele două mod-
ele, fiind practic imposibil să conduci concomitent două corăbii. În primul rând statele mici din zonele
periferice, așa cum este cazul Moldovei, trebuie să caute resurse și parteneri pentru asigurarea secu-
rității na ționale și a stabilității geopolitice. În al doilea rând, reișind din toate procesele de globalizare
și de integrare regională, este absolut vital să -și găsească locul în structura economiei postmoderne.
Strategia de neutralitate în condițiile actuale nu f uncționează nici din punct de vedere militar, nici din
punct de vedere economic. Neutralitatea împiedică dezvoltarea proceselor de integrae, precum și nu
este în măsură să asigure securitatea națională a Republicii Moldova.

23Ernest Vardanean La Moldavie entre la Russie et l ’Occident L ’intégration européenne à l ’épreuve des fractures
intérieures , 2018 file:///C:/Users/admin/Downloads/La_Moldavie_entre_la_Russie_et_lOccident.pdf

Din această perspectivă decizia trebuie să fie una pur prag matică – noile tehnologii și mod-
ernizarea calitativă a economiei; accesul la fonduri uriașe și capacitatea creării infrastructurii
naționale (drumuri, transport, energie); un nivel ridicat al democrației și al libertăților funda menta le;
mecanisme reale de combatere a corupției la nivel de stat; instituții funcționale de drept și un suport
juridic puternic; implicarea în problemele globale și provocările majore cu care se confruntă civili-
zația umană și în cele din urmă participare a la un blocul militar NATO, pentru că Republica Moldova
trebuie să aibă o apărare militară puternică, alături de alți membri ai Uniunii Europene.

2.1.b. Republica Moldova – partener Nato
Evoluția securității globale în ultimele decenii a confirmat faptu l, că succesul acțiunilor și
stabilitatea pot fi atinse numai în rezultatul cooperării multidimensionale a comunității internaționale
în primul rînd prin punerea în valoare a dialogului într -un cadru instituționalizat și prin activarea
rolului decisiv pe c are marile organizații internaționale îl au în definirea stării de securitate a lumii.
Pe parcursul anilor au fost create mai multe structuri la nivel mondial și regional, care au scopul de a
proteja securitatea și a asigura pacea în lume. Una dintre acest e structuri care dea lungul existenței
sale a demonstrat un aport deosebit asupra stabilirii unui echilibru în domeniul securității prin
aplanarea conflictelor este NATO.
Studierea securității este destul de actulală deoarece după petrecerea războaiel or observăm starea
de teamă a statelor, de conflictele care sunt distrugătoare, se observă o mai mare colaborare a statelor
în diferite domenii ceea ce ne demonstrează dorința de a înfăptui și institui relații cordiale bazate pe
regulile impuse de dreptul internațional.
Securitatea este un domeniu care după încheierea războiului rece este tot mai des întîlnit în
diferite acte internaționale, deoarece securitatea este un primat în toate domeniile, pe plan
internațional, nu regional sau național, aceasta fiin d rezultatul conflictelor sîngeroase în care atît
integritatea unor state este pătată cît și încălcari grave în domeniul drepturilor fundamentale ale
omului. Statele tind spre o securitate colectivă deoarece în organizarea colectivă obiectivele comune
pot fi mai ușor de atins, iar securitatea este unul din principalele obiective pe care orice stat dorește
ca să le consolideze pentru a exista ca actor în timp.
Studierea securității este actuală deoarece suntem martori chiar și acuma la diferite conflicte
armate, religioase, identitare care impun implicarea comunitățiiinternaționale, pentru medierea lor,
acum ca exemplu avem NATO , ca organ competent în identificarea și eliminarea oricărui conflict,
care ar păta integritatea, suveranitatea, și ar atenta la sec uritatea statelor.
Este esențial de identificat și problemele cu care sa confruntat în timp aceastăorganizație în
scopul instituirii păcii, implicarea sa în diferite conflicte, metodele de reprimare a agresiunii și
instituirea păcii.Republica Mol dova ca stat tînăr care își dorește asigurarea securității, și ca fiind stat

neutru, nu atentează la securitatea altor state, ci viciversa mereu a tins spre asistarea și participarea la
operațiunile de mentinere a păcii, din cadrul NATO, deci este esențial de identificat locul și rolul RM
ca stat neutru în efectuarea operațiunilor NATO.
Colaborarea dintre Republica Moldova și NATO constituie un subiect cu o conotație mai
specială atât pentru clasa politică a Republicii Moldova, cât și pentru societate în an samblu.Specificul
acestei atitudini se explică printr -un șir de cauze obiective dar și subiective care consturiesc relațiile
dintre ambele parți.Paradoxul acestei situații este că,in ciuda unor reacții ostile fată de Alianța Nord –
Atlantică din partea unor segmente ale societății moldovenești sau a lumii quasi -tabu manifestat de
practic toate partidele politice aflate vreodată la guvernare în raport cu acest subiect,relațiile dintre
Republica Moldova și NATO au evoluat cuprinzînd mai multe domenii de importa nță majoră pentru
Republica Moldova. Cunoaștem bine rezultatele cooperării cu NATO pe durata a 20 de ani, care nu
au contribuit cu mult la sporirea potențialului de securitate și apărare a țării. Dacă pe vectorul
geopolitic Vest problema de securitate est e rezolvată printr -o cooperarea intensă cu NATO, atunci
pe vectorul Est problema securității naționale rămâne deschisă și nu putem conta pe nimeni decât pe
noi înșine .24
A coopera cu NATO, încă nu înseamnă să primești niște garanții de securitate. Alianța nu este
obligată cu nimic de a intervini în caz de amenințări militare la adresa securității țării noastre, aș a
cum se intervine în cazul țărilor membre. Din conținutul documentelor de cooperare cu NATO se
vede foarte bine care sunt domeniile de cooperare, dar la general se referă la faptul, că NATO va
contribui la modernizarea sistemului de securitate și apărare și mai mult nimic.
Actualmente, fiind stat neutru, confrom Constituția Republica Moldova, statul moldav , își
asigură toate responsabilitățile cu referire la asigurarea securității naționale. Republica Moldova
proclamă neutralitatea sa permanent și nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe
teritoriul său.25
Un stat neutru, pentru ași asigura securitatea proprie, trebuie să conteze pe forțele proprii, d eci
trebuie să dispună de niște instrumente puternice ale puterii. Pentru ca statul să dispună de niște
instrumente puternice ale puterii, mai ales cel militar, este necesar de un cost destul de mare, în
comparație cu niște state, care î și asigură securitatea prin crearea alianțelor.
Similar este și cazul Republicii Moldova, care fiind un stat neutru, trebuie să dispună de niște
instrumente tari ale puterii și anume cel diplomatic, informațional, militar și economic, capabile să
răspundă adecvat la toate riscurile și amenințările în adresa securității naționale.
Totuși pot să afirm , că pentru ași asigura securitatea națională Republica Moldova, care este
un stat cu statut de neutralitate are nevoie de foarte multe forțe și mijloace. În si tuația insuficienței de

25 Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994 Publicat : 12.08.1994 în M onito rul Oficial Nr. 1,articolul 11

surse bugetare, pentru a compensa cât de cât deficitul de securitate, ar fi rațional ca țara noastra să
continuie cât mai intens relațiile de cooperare cu NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace sau alte
forme de parteneriat. În relațiile cu NATO Republica Moldova ar trebui să pună accestul pe utilizarea
cât mai eficientă a instrumentului diplomatic, astfel ca rezultatele obținute să aducă beneficii atât
dezvoltării celorlalte instrumente ale puterii statului cât și pentru securit atea națională.
Trebuie să începem de la faptul, că în caz de aderare la NATO, Republica Moldova va intra în
spațiul de securitate Euro -Atlantic și va beneficia în asigurarea securității naționale de toate
instrumentele puterii avute la dispoziție de alian ță. Dacă în cazul relatat mai sus, când suntem
parteneri NATO, putem beneficia doar de sprijinul diplomatic, informațional și economic, în cazul
aderării la alianță vom benef icia și de puterea militară.
Fiind ca membru al alianței Nord -Atlan tice, la rândul său Moldova va i ntra sub protecția
articolului 5 al tratatului care spune că ,, Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai
multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor și,
în consecință, sunt de acord ca, dacă va avea loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în
exercitarea dreptului la auto -apărare individuală sau colectivă recunoscut prin Articolul 51 din
Carta Națiunilor Unite, va sprijini Partea sau Părțile atacate prin efectuarea i mediată, individual
sau de comun acord cu celelalte Părți, a oricăricărei acțiuni pe care o consideră necesară, inclusiv
folosirea forței armate, pentru restabilirea și menținerea securității zonei nord -atlantice. Orice astfel
de atac armat și toate măsuri le adoptate ca rezultat al acestuia vor trebui raportate imediat
Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după ce Consiliul de Securitate va adopta
măsurile necesare pentru restabilirea și menținerea păcii și securității internaționale. ”26
Desigu r, că beneficiind de ajutorul țărilor din cadrul alianței, statului nostru îi va fi necesa re
mai putine forțe și mijloace pentru rezolvarea amenințărilor militare. Fiind în cadrul alianței,
Republica Moldova va întra într -un sistem de apărare mult mai mare și eficient, iar ca parte a
sistemului îi va trebui cu mult mai puține forțe pentru ca să se apărere.
În primul rând va beneficia de supravegherea și apărarea spațiului aerian comun. Pentru
apărarea spațiului aerian, pe lângă forțele naționale vor fi impl icate și forțele aliate. Drept exempl u
poate service misiunile aeriene de supraveghere NATO al țărilor Baltice. Având nevoie de mai puține
forțe și mijloace aeriene este și logic că și statul va cheltui mai puține surse pentru dezvoltarea
componentei aeria ne, sau ne va permite că în timpul de 20 de ani, necesar pentru modernizarea
armatei, să ne recompenseze dificitul de securitate.
Sigur că, fiind membru al alianței, pe lângă beneficiile enumărate mai sus, Republica
Moldova va avea și niște angajamente față de aliați săi. Unul dintre aceste angajamente este și acela,

26 Tratatul Nord -Atlantic Washington DC, 4 aprilie 1949 , articolul 5

ca Moldova în baza articolului 5 al tratatului, la rândul său, în caz de amanințare a aliaților, să
întervină și ea cu forțe militare pentru apărarea lor. În acest caz, Republica Moldova a r trebui să
trimită trupe în afara țării, pentru a contribui la securitatea altor țări membre ale NATO. Este singurul
dezavantaj pentru țara noastră pe care îl văd eu la moment, dar este singura soluție pentru asigurarea
securității noastre naționale.
Cu a jutorul NATO, Republica Moldova ar putea înregistra progrese vizibile pe dimensiunea
atât politică cât și militară a sectorului securității și apărării. Din perspectivă militară, NATO oferă
un șir de instrumente pe care RM le -ar putea folosi dacă există do rință politică. Aici ne referim la
mecanismele de luptă împotriva terorismului, apărarea cibernetică, asigurarea interoperabilității,
instruirea militară, securizarea armamentelor, planifi carea situațiilor de urgență, etc. Din
perspectivă politică, NATO p oate susține Moldova în Reformarea Consiliului Suprem de Securitate
(pentru a -i spori rolul în calitate de autoritate națională de coordonare în sectorul de securitate și
apărare), în implementarea Strategiei Securității Naționale, în elaborarea Strategiei Militare
Naționale și Analiza Strategică a Apărării, dar și în vederea sporirii controlulu i democratic al
Forțelor Armate.27
În fine, aderarea la NATO în prezent este singura soluție de a ne asigura securitatea națională,
reieșind din sursele avute la disp oziție. Mai mult , majoritatea țărilor Europene și -au rezolvat anume
în acest mod problemele sale de securitate națională. Colaborarea Republicii Moldova cu NA TO
constitue un test al maturității clasei politice din Chișinau. Î n ciuda unor atitudini negat ive manifes tate
de unii politicien i sau unele segmente ale populației față de subiectul NATO, coope rarea dintre
Republica Moldova și Alianța Nord -Atlantică este de o importanță majoră întrucât m ecanismele de
cooperare care au fos t instituite au creat oportuni tăți de implementare a standartelor moderne de
instruire ș i planif icare în material de apărare și securitate. O astfel de abordare ar constitui ș i un
mecanism important de promovare a inter eselor statului pe plan internaț ional.

2.1.c. Colaborările bilate rale: Republica Moldova – România
Pornind de la idea că prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova a fost
România, tot ea s-a declarat principalul susț inător al integrării Republicii Moldova în Uniunea
Europeană, dar și al ideii că Moldov a trebuie să intre în grupul statelor din Balcanii de Vest în
negocierile de aderare la UE.
În cei 25 de ani de la stabilirea lor, relațiile bilaterale dintre România și Republica Moldova
au cunoscut o evoluție deosebită . În această dinamică distingem șas e perioade, fiecare dintre ele
având caracteristici proprii, care au fost determinate fie de evoluția vieții politice interne din cele

27 Iurie Pîntea, Damian Helly, Polina Panainte Perspectivele cooperării Republicii Moldova în cadrul Politicii de
Securitate și Apărare Comună , Chișinău 2011 , pag.42

două state, fie de unii factori externi ce au exercitat și încă exercită influențe asupra acestor spații
românești, în sp ecial din punct de vedere geopolitic și geostrategic.
Moldova a privit crearea celui de -al doilea stat românesc ca o soluție pentru desprinderea
Basarabiei de fostul imperiu sovietic, în contextul politic internațional rezultat după căderea
regimurilor tot alitar -comuniste din Europa, precum și în condițiile în care nu se permitea modificarea
granițelor statelor naționale. De aceea și recunoașterea independenței acestuia de către România a
fost atât de grăbită, aproape instantanee.
Chiar de la începutul exi stenței acestui stat, România nu a avut o atitudine paternalistă, de
„frate mai mare ”,28 față de Republica Moldova, care, totuși, reprezintă o provincie istorică a sa, ci a
tratat -o în mod egal, ca pe oricare alt stat, în conformitate cu normele dreptului i nternațional. În
același timp, România nu putea să ignore comunitatea de cultură și civilizație românească care leagă
cele două state și care a fost afirmată cu vigoare de marile adunări naționale de la Chișinău, din anii
’90. România și -a fixat concepția politică și strategia față de Republica Moldova pornind tocmai de
la aceste afinități.
În prima etapă, Bucureștiul și -a stabilit ca obiective majore integrarea economică și cea
cultural -spirituală între cele două state românești. În acest sens, au fost cr eate mecanisme economice
speciale și elaborate proiecte concrete, cu finanțare românească, menite să ducă la realizarea celor
două obiective strategice și, implicit, la desprinderea de facto a Basarabiei de Rusia.
În cea de -a doua etapă , care începe odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România și -a
adaptat strategia în relațiile cu Basarabia, stabilind drept coordonate fundamentale recunoașterea și
promovarea caracterului specific al acestor raporturi și imprimarea unei dimensiuni europene
colaborării b ilaterale, rezultată din obiectivul strategic al Republicii Moldova privind integrarea în
UE.
Spre deosebire de România, care a avut întotdeauna o poziție transparentă, clară și bine
intenționată în relația cu Republica Moldova, fosta nomenclatură comunis tă, instalată la putere la
scurt timp după declararea Independenței, a dus o politică duplicitară, nesinceră și mimetistă în
raporturile cu Bucureștiul. Fiind tributari îndoctrinării și mentalităților din perioada sovietică,
demnitarii care au guvernat Rep ublica Moldova până în prezent, indiferent de apartenența lor politică,
chiar și așa -zișii proeuropeni, nu avut niciodată voința necesară pentru a recunoaște patrimoniul
identitar comun și a alege o direcție de dezvoltare europeană alături de România. Mai mult chiar,
unele dintre guvernări, cum au fost cele agro -socialistă și comunist -restaurată, au instituționalizat
tezele moldovenismului primitiv și le -au ridicat la rangul de ideologie de stat.29 Situația se menține

28 Dorin Cimpoieșul Scurtă istorie critică a relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova (1991 -2016),
pag.157 accesat 30.04.19 orele 19:18 https://plura l.upsc.md/wp -content/uploads/2017/03/08 -CIMPOESU.pdf
https://plural.upsc.md/wp -content/uploads/2016/01/07 -Cimpoesu.pdf

și acum, când actuala majoritate parlame ntară, așa -numită proeuropeană, ignoră de trei ani aplicarea
unei hotărâri definitive a Curții Constituționale,care prevede repunerea în drepturi a limbii române ca
limbă oficială în Republica Moldova și restabilirea adevărului științific și istoric. Iată de ce, la
aniversarea a 25 de ani de la declararea Independenței și stabilirea relațiilor diplomatice dintre
România și Republica Moldova, nu se poate face un bilanț pozitiv cu prilejul căruia să fie aduse în
prim -plan realizări notabile obținute în aceast ă perioadă. Acestea au fost și considerentele pentru care
MAE român s -a limitat să dea publicității un comunicat de presă sec, prin care a reafirmat „sprijinul
său plenar pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru procesul de reforme
democra tice și de modernizare a statului, în consens cu așteptările cetățenilor Republicii Moldova ”.
30 În timp ce, MAE al Republicii Moldova a ignorat sau a uitat complet acest moment jubiliar –
atitudine care este relevantă pentru adevărata poziție a liderilor de la Chișinău în relația cu România.
Se schimbă guvernele la București și la Chișinău, se schimbă președinții, premierii, miniștrii
de Externe, se schimbă președinții în Rusia, SUA, Germania, iar relațiile dintre România și R.
Moldova rămân mereu aceleași: cordial de reci și nesincere – din partea Chișinăului, desigur, 31ceea
ce rămâne a fi un impediment în cee ace privește modernizarea statului moldav.
România concepe relația sa cu Republica Moldova pe două coordonate majore:
• afirmarea caracterului special al acestei relații, conferit de comunitatea de limbă, istorie,
cultură, tradiții – realități ce nu pot fi eludate sau negate;
• dimensiunea europeană a cooperării bilaterale, având la bază obiectivul strategic al integrării
Republicii Moldova în Uniunea E uropeană. România abordează pragmatic relația cu Republica
Moldova, circumscrisă interesului său legitim de a vedea Republica Moldova intrând pe un făgaș al
integrării europene și de a asigura o zonă de stabilitate și securitate la frontiera estică a Român iei,
care a devenit granița răsăriteană a NATO și UE.32
Liniile de bază ale relației bilaterale sunt stabilite prin Declarația privind instituirea unui
parteneriat strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii
Moldova (semnată la București, la 27 aprilie 2010), respectiv prin Planul de acțiune între Guvernul
României și Guvernul Republicii Moldova pentru aplicarea Declarației Comune (semnat la Iași, la 3
martie 2012).
Republica Moldova este partener prioritar în politi ca României de asistență pentru dezvoltare,
coordonată de Ministerul Afacerilor Externe al României ,

Cimpoeșu Scurtă istorie critică a relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova (1991 -2016) , pag.258
accesat 30.04.19 orele 19:18 https://plural.upsc.md/wp -content/uploads/2017/03/08 -CIMPOESU.pdf
30 Ibidem
31 ZiarulTtimpul , articol Relațiile R. Moldova – România: „iluzii termice ”, Chișinău, 2012 accesat 31.04.19 orele 20.03
https://www.timpul.md/articol/relati ile-r–moldova –romania -iluzii -termice -30850.html
32 http://mae.ro/node/1499 accesat 02.05.19 orele 17:28

Principalul instrument financiar de sprijinire a implementării Politicii Europene de Vecinătate
pentru perioada 2014 -2020 este Instrumentul European de Ve cinătate.
În actualul exercițiu financiar, formatele de cooperare transfrontalieră relevante pentru
Republica Moldova sunt :
1. Programul Operațional Comun România -Republica Moldova 2014 -2020 ;
2. Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014 -2020.
ie de menționat că autoritatea de management a a cestor programe este Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din România . 33
Ținând cont de importanța strategică a României, care din punct de vedere geogra fic, istoric
și cultural este pent ru Republica Moldova cea mai apropiată țară -membră a UE și un aliat natural
pentru realizarea aspirațiilor europene ale Chișinăului, este necesară identi ficarea și eliminarea
factorilor care împiedică valori ficarea poten țialului de colaborare bilaterală .
Totuși. u n impediment în promovarea relațiilor nu numai la nivel interguvernamental, dar și
la cel de contacte umane este faptul că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova au o problemă
identitară. Aceștia afirmă că sunt moldoveni, națiune diferită de cea română, chiar dacă vorbesc
aceeași limbă cu românii. Însă, necătând la toate i mpedimentele ce apar în preajma prieteniei dintre
aceste două state, colaborările dintre Moldova și statul român accelerează și acest fapt este vizibil
prin acordurile încheiate și de asemenea prin posibilitatea oferită cetățenilor Republicii Moldova de
a redobândi cetățenia română, deși acest proc es a fost destul de îndelungat.
2.2. Condiționări: reformele în domeniul democrației, statului de drept și drepturilor
omului în Rep. M oldova. Evoluții
În filosofia europeană se regăsesc numeroși autori care aduc în discuție problematica
drepturilor omului. Pornind de la ideea că toate lucrurile au legile lor . Montesquieu era de părere că
întreaga existență materială și spirituală este s upusă legilor. Legile internaționale, politice și civile
alcătuiesc substanța principală a dreptului. Aprofundând analiza genezei legilor, Montesquieu arată
că instituirea lor trebuie să țină seama de caracteristicile țării în care sunt adoptate, dar trebu ie să
se raporteze mai ales la forma de guvernământ, la natura și la principiul guvernării. În lucrarea sa,
el își asumă sarcina examinării tuturor acestor raporturi, pentru că fiind spiritul societății „ ele
formează toate împreună ceea ce se numește spiri tul legilor .34 Montesquieu transformă legea în
instrument al libertății.
Astfel, legea supremă a Republicii Moldova – Constituția prevede în mod expres Republica
Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățil e lui,
libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme

33 Ibidem
34 Charles Louis de Montesquieu, Despre spiritul legilor , Editura Științifică, Bucur ești, 1964 , p. 234.

și sînt garantate.35 În ceea ce privește democația, în percepția cetățeanului simplu, democrația este
expresia unui regim politic generator de stabil itate, prosperitate, este forma de guvernământ care
garantează separarea puterilor în stat, suveranitatea națională, egalitatea tuturor în fața legii, precum
și posibilitatea de a acționa după propria voință. Implementarea reformelor într -un stat este
determinată de cine deține puterea. Instituțiile de stat sunt rezultatul acțiunii cetățenilor, exprimate
prin vot. Deci, atît direcția reformelor, cît și eficiența lor, depinde în mare măsură și de cetățeni.
Astfel, cu cît cetățenii au cultură politică, cunosc valorile și principiile fudamentale de funcționare a
statului, cu atît acțiunea lor de vot este mai conștientă, implicarea mai activă în monitorizarea
efectuării reformelor și, în consecință, schimbările se produc rapid, eficient și în favoarea poporului.
Cultura politică însă constituie o parte indispensabilă a culturii ca fenomen și întru cât Republica
Moldova încă se mai confruntă cu un handicap la acest capitol – instaurarea unei democrații
autentice în toate dimensiunile politice, geopolitice, sociale, culturale etc. stagnează .36
Statul, fiind principalul deținător și exponent al puterii politice, deține principala
responsabilitate pentru elaborarea și implementarea strategiilor, obiectivelor prioritare de dezvoltare,
pentru buna orînduire a comunității. Însă, uneori acestea pot fi neglijate, abuziv încălcate chiar de
unele instituții ale însuși statului, sau de unii înalți demnitari de stat. În astfel de cazuri, semne de
alarmă trebuie să vină din partea organizațiilor nonguvernamenta le, din partea prese i libere
preocupate de menținerea ordinii sociale.
Republica Moldova se confruntă, cu regret, cu grave dificultăți pe dimensiunea garanției
libertății și demnității umane, reieșind și din multiplele cazuri de trafic de ființe umane, traficul de
organe, vi olență în familie, tortură și rele tratamente în penitenciare, încălcarea libertății de exprimare
și dreptul la protest, libertatea presei.
Moldova fiind integrată în PEV, are adoptate Planuri de ac țiune. Dincolo de elementele de
specificitate, planurile i nclud un set de priorit ăți generale în arii acoperite de Acordurile de Parteneriat
și Cooperare:
1. întărirea stabilit ății și ameliorarea eficien ței institu țiilor democratice și a statului de
drept;
2. garantarea respectrii libert ății media și a libert ății de exprimare;
3. întărirea cooperrii în domeniul securit ății regionale și al rela țiilor de bun ă vecin ătate,
în special g ăsirea unei solu ții pentru conflictul transnistrean;
4. managementul frontierelor;
5. ameliorarea mediului de afaceri și atragerea investi țiilor străine;

35 Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994 Publicat : 12.08.199 4 în Monitorul Oficial Nr. 1, articolul 1, ali n.3
36 Revist ă științifico -practică Nr.2 Natalia Ciobanu Valori po litice europene versus principia și valori ai clasei politice
din Republica Moldova, Chișinău 2016

6. stabilirea unui dialog constructiv și a unei cooper ări eficace privind migra ția și regimul
vizelor în asigurarea liberei circula ții între UE, pe de o parte, și RM, pe de alt parte;
7. apropierea legisla ției, normelor și standardelor de acquis -ul co munitar;
8. întărirea capacit ății juridice și administrative.
PEV va ac ționa în principal pentru promovarea în regiunile de interes a democra ției, a s tatului
de drept, a drepturilor ș i libertilor fundamentale, precum și pentru intensificarea cooper ării cultu rale
și a dialogului între popoarele țărilor membre și ale țărilor vecine.
Prin Planurile bilaterale de ac țiune, Uniunea va u rmări ca priorit ăți:
a) întrirea democra ției și a statului de drept;
b) respectarea drepturilor omului și a libert ăților fundamen tale (în special libertatea
presei și libertatea de exprimare);
c) drepturile minorit ăților și ale copiilor;
d) egalitatea între femei și bărbați;
e) dezvoltarea societ ății civile.
Un rol important va reveni în acest context integr ării țărilor partenere în spa țiul eu ropean al
educa ției, precum și promov ării dialogului inter -cultural, având în vedere c ă, un proces durabil de
europenizare nu poate fi conceput în afara unui contact real între popoarele țărilor partenere care s ă
faciliteze înelegerea și respectul reciproc , toleran ța, solidaritatea, non -discriminarea, dezvoltarea
societ ății civile. În 2016, UE a derulat dialoguri și consultări privind drepturile omului cu 43 de țări
și grupări regionale partenere și a continuat să sprijine organizațiile societății civile d edicate
drepturilor omului și pe apărătorii drepturilor omului. A fost introdusă o nouă abordare
multisectorială pentru combaterea corupției. Aceasta va consolida în continuare legăturile între
diferite sectoare (justiție, reforma administrației publice, r eforma sectorului securității,
îmbunătățirea mediului de afaceri și reforma vamală) și actori care exercită un anumit tip de funcție
de supraveghere și control (societatea civilă, mass -media, denunțătorii, instituțiile supreme de audit
și parlamentele).37
Consiliul Europei (CE) , constituit pentru a promova respectarea democra ției, a statului de
drept, a drepturilor omului și a identit ății europene, ș i-a asumat dup ă 1989 obiective specifice pentru
țările din Europa Central ă și de Est: sprijin în consolidarea reformelor, transfer de know -how în
domeniile democra ției, educa ției, culturii și mediului, garantarea drepturilor omului, promovarea
cooper ării transfrontaliere. Cele mai importante instrumente create în sprijinul s ău sunt: Conven ția
European ă pentru Coop erare Transfrontalier ă (Madrid, 1980), c u cele dou ă protocoale adii țonale și

37 Raport anual cu privire la punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii Europene pentru finanțarea acțiunii externe în
2016 , Bruxelles 2018 http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2018/RO/COM -2018 -123-F1-RO-MAIN -PART –
1.PDF

Conferin ța Permanent ă a Puterilor Locale și Regionale ale Consil iului Europei (înființat în 1975ș i
transformat în 1994 în Congresul Puterilor Locale și Regionale din Europa). Mold ova a devenit
membr ă a Consiliului Europei la 13 iulie 1995 și a ratificat Conven ția European ă a Drepturilor
Omului și a Libert ăților Fundamentale în 1997; este, de asemenea, semnatara Conveni ței Europene
pentru Cooperare Transfrontalier ă (The European Out line Convention on Transfrontier Cooperation)
și a celor dou ă protocoale adi ționale privind dreptul autorit ăților locale și regionale de a dezvolta
relații transfrontaliere (Additional Protocol No. 1 and No. 2 to European Outline Convention on
Transfrontie r Cooperation between territorial communities and authorities), precum și a Cartei pentru
Guvernare Local ă (European Charter of Local Self Government).
Ea beneficiaz ă astfel de un cadru legislativ interna țional pentru promovarea democra ției și a
cooper ării transfrontaliere, precum și de programele Consiliului Europei privind înt ărirea democra ției
la nivel local și regional, programele de asisten ță media și cooperare tehnic ă, de dezvoltare a
euroregiunilor și susținerea Comisiei Europene și a Pactului de St abilitate în domeniul legislativ și al
democratiz ării institu țiilor. Pe de o parte, respectarea angajamentelor ca membru al Consiliului
Europei condi ționeaz ă sprijinul Uniunii Europene și progresivitatea în aplicarea politicii de vecin ătate
și, pe de alt ă parte, Planul de ac țiune UE -RM cuprinde priorit ăți care sprijin ă RM în adoptarea
măsurilor și recomand ărilor CE: democra ție și statul de drept, respectarea drepturilor omului și a
libert ăților fundamentale, dialogul politic și cooperarea în domeniile polit icii externe și de securitate
și al prevenirii conflictelor și gestionrii crizelor. Consiliul Europei va fi, de asemenea, implicat, alturi
de alte organisme și structuri regionale sau cu voca ție universal ă, atât în definirea priorit ăților Planului
de ac țiune, cât și în evaluarea periodic ă de către Comisie a progreselor Republicii Moldova în
realizarea obiectivelor PEV. Respectarea principiilor politicii economice și armonizarea politicilor
comerciale din Republica Moldova și UE, schimbăr ile actelor legislative și normativ -juridice sunt
importante pentru îmbunătățirea competitivității pe piețele interne și interregionale și sunt esențiale
pentru creșterea accesului efectiv la piețele UE38.
În concluzie, RM beneficiaz ă de un cadru multilateral favorabil cooper ării transfrontaliere și
transna ționale, respectiv aplic ării PEV și realizrii priorit ăților Planului de ac țiune. De asemenea, chiar
dacă dimensiunea principala PEV es te cea bilateral, UE intenionează să promoveze direct prin
politica de vecin ătate și abordarea multilateral, ca urmare a interna ționaliz ării accentuate atât a
problemelor de securitate, cât și a dezvolt ării economice și sociale durabile. UE va intensifica
cooperarea cu actorii civili, economici și sociali pentru a promova reforme esențiale. Abordarea
bazată pe stimulente („mai mult pentru mai mult”) a reușit să s prijine reformele în domeniile bunei

38 Tatiana Moleșteanu Dimensiunea Integraționistă Europeană – o cale de dezvoltare a relațiilor economice externe ale
Republicii Moldova , Revistă științifico -practică Nr.2/2015 pag.208
http://irim.md/wp -content/uploads/2018/02/17 -Molesteanu.pdf

guvernanțe, democrației, statului de drept și drepturilor omului, în măsura în care a existat un
angajament din partea țărilor partenere în sensul acestor reforme. Cu toate acestea, acolo unde nu
a existat voință politi că, abordarea respectivă nu s -a dovedit suficient de puternică pentru a permite
asumarea de angajamente în favoarea reformelor. În aceste cazuri, UE va încerca să identifice
modalități mai eficace de a susține în dialogul cu partenerii săi oportunitatea in ițierii unor reforme
fundamentale, inclusiv prin cooperarea cu reprezentanții societății civile, economici și sociali.39
Conform Documentului de Strategie, PEV va sus ține ini țiativele de cooperare regională în
următoarele sectoare prioritare:
-economie, me diu de afaceri, politic ă social ă, infrastructur ă, dezvoltare durabil ă, combaterea
sărăciei, re țele transna ționale de energie și transport;
-mediu, securitate nuclear ă și resurse naturale;
-justiție și afaceri interne, în special: managementul frontierel or, controlul migra ției,
combaterea crimei organizate, a sp ălării banilor, a traficului cu droguri și fiin țe umane;
-dezvoltarea societ ății civile, promovarea bunei guvernan țe și respectarea drepturilor omului,
promovarea schimburilor și cooper ării în dom eniul cultural, al educa ției, al s ănătății publice.
În plus, PEV este în m ăsură să contribuie la înt ărirea formelor existente de cooperare și să
ofere un instrument de orientare în dezvolt ările ulterioare ale diverselor aranjamente de cooperare
regional ă și sub -regional.

2.3. Sprijinirea de către Uniunea Europeană a dezvoltării economice a Republicii
Moldova – între dorință și voință. Finațarea vecinătății
Pornind de la prevederile Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și UE , și anume
că ambele părți se angajează să creeze condiții prielnice pentru îmbunătățirea relațiilor economice și
comerciale, obiectivul final fiind integrarea treptată a Republicii Moldova în cadrul pieței interne a
UE, astfel cum se prevede în prezentul acord, inclusiv prin instituirea unei zone de liber schimb
complex și cuprinzător, ceea ce va permite realizarea unei apropieri legislative și a liberalizării
accesului la piață cu implicații majore, în conformitate cu drepturile și obligațiile care decurg din
statutul de memb re ale OMC al părților și cu aplicarea transparentă a acestor drept uri și obligații,
precum și să creeze condiții prielnice pentru o cooperare tot mai strânsă în alte domenii de i nteres
reciproc.40
Obiectivul principal al asistenței UE pentru Moldova este d e a susține dezvoltarea relațiilor

39 http://www.ape.md/2015/12/asociatia -pentru -politica -externa -din-moldova -noua -politica -europeana -de-vecinatate –
pev-elemente -esentiale/ accesat la data 07.04.19 , orele: 13:57
40 Acord de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a
Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte din 27.06.2014 Monitorul Oficial nr.185 -199/442 din
1
8
.
0
7
.
2

UE și RM în contextu Politicii Europene de Vecinătate (E NP) și a Parteneriatului Estic.
Moldova este un membru activ al Parteneriatului Estic de la lansarea sa în 2009. Această
inițiativă promovează o mai profundă asocier e politică și integrare economică cu UE, prin încurajarea
guvernelor de a iniția reforme și de a consolida rolul societății ci vile în procesul de dezvoltare. În
2012, Moldova a beneficiat de o asistență financiară sporită, în conformitate cu principiul "ma i mult
pentru mai mult" (more for more): mai mult sprijin pentru un mai mare progres în reforme, pentru o
democrație aprofundată și respectarea drepturilor omului.41
Integrarea economică a Republicii Moldova pe piața internă a UE, în Acordul de Asociere,
este prevăzută să fie realizată prin intermediul Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător
(ZLSAC) care totodată prevede armonizarea amplă a reglementărilor și liberalizarea accesului la
piață. Astfel, instituirea ZLSAC are menirea să devină princip alul stimulent al dezvoltării economice,
prin ridicarea capacității Republicii Moldova la nivelul standardelor UE în domeniul comerțului
internațional, atît din punct de vedere al legislației, cît și al relațiilor cu partenerii internațion ali.
Pentru expor tul din Republica Moldova, taxele vamale vor fi eliminate imediat după intrarea în
vigoare a Acordului de Asociere. În același timp, Republica Moldova va avea la dispoziție de la trei
pînă la șapte ani pentru a reduce gradual taxele privind anumite grupuri de produse. Pentru importul
bunurilor agricole sensibile, care pot face concurență serioasă produselor autohtone, Republica
Moldova va putea menține taxele timp de pînă la zece ani, cu posibilitatea negocierii extinderii acest or
termene, astfel încît prod ucătorii moldoveni să se poată adapta la condițiile concurențiale referitoar e
la prețul și calitatea produselor.
Acordul de Asociere oferă Moldovei oportunitatea de a beneficia de susținerea substanțială
pentru realizarea reformelor și a profita de experie nța Uniunii Europene. În ultimii ani, UE a oferit
Moldovei susținere financiară și tehnică semnificativă, ceea ce a făcut Republica Moldova unul dintre
cei mai mari beneficiari ai ajutorului UE pe cap de locuitor. Doar în 2013, Moldova a obținut un
pachet de ajutor în valoare de 135 milioane euro. Asistența financiară a UE acoperă mai multe
domenii cum ar fi: stimularea economică în zonele rurale, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii
și dezvoltarea regională, reformele în domeniul justiției, educați ei, dezvoltarea economică și energie .
Pe perioada anilor 2012 -2014, Republica Moldova a beneficiat de proiectul „Crearea de punții
de comunicare între ONG -uri, asociațiile de business și mass -media din Moldova, Ucraina și Rusia
pentru prevenirea conflictul ui din Transnistria ”. Scopul acestui proiect este de a consolida poziția
organizațiilor și rețelelor societății civile din Transnistria în procesul de soluționare a problemelor
comunitare. Asistența financiară din partea UE a constituit 910 mii. Euro. 42

41

H
Y
P
E
R
L
I
42 Ion Creangă, Olesea Bostan Beneficiile Acordului de Asociere UE -RM, Chișinău 2015 pag.12

Un alt program de sprijin în favoarea RM este „Asistență tehnică pentru Biroul de Reintegrare
al Republicii Moldova ”, care a avut drept scop dezvoltarea capacității instituționale ale Biroului
pentru Reintegrare, conștientizarea problemelor în cauză printre actorii politici din țară și publicul
larg și promovarea dialogul cu societatea civilă de pe ambele maluri ale Nistrului.
De asemenea, în cadrul nou pachet de măsuri de consolidare a încrederii, UE a finanțat un
proiect ce urmărește promovarea cooperării dintre Republica Moldova și regiunea transnistreană în
domeniile: dezvoltarea de afaceri; infrastructuri sociale și comunitare, sănătate, mediu, societatea
civilă.
UE a contribuit pentru consolidarea capacităților de gestionare a migrației în Republica
Moldova. Consecințele migrației asupra copiilor rămași fără îngrijire părintească a determinat
inițierea unui proiect comun privind susținerea familiilor de migranți între Guvernul Italiei și al RM .
Un alt proiect finanțat de UE „Consolidarea capacităților de gestionare a migrației în RM ” prevede
promovarea mobilității legale dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Apropierea graduală
a Republicii Moldova de UE, va asigura respectarea drepturilor migranților conform principiilor
internaționale, normele de admitere, drepturile și statutul persoanelor admise, tratamentul echitabil și
integrarea cetățenilor străini cu ședere legală, precum și educația, formarea și măsurile de combatere
a rasismului și a xenofobiei. Prin urmare, vor fi stabilite politici efi ciente și preventive împotriva
migrației ilegale, a traficului de migranți și de ființe umane, inclusiv măsuri de combatere a rețelel or
de contrabandiști și traficanți și de protecție a victimelor traficului de acest gen, promovarea și
facilitarea reîntoar cerii migranților ilegali.
La fel, liberalizarea regimului de vize este un element important în cadrul dialogului dintre
UE și Moldova. UE a sprijinit cu un suport bugetar în sumă de 960 mii euro Republicii Moldova în
implementarea Planului de Acțiuni UE -Moldova privind liberalizarea vizelor.43
În sectorul justiției suportul major este oferit de UE prin intermediului „Programului de suport
bugetar în sectorul justiției și asistenței tehnică ” care a contribuit semnificativ la implementarea
Strategiei de refor mare a sectorului justiției 2011 -2016. Sprijinul financiar acordat este de 60 mln.
euro. Recent, pentru realizarea a trei proiecte noi privind reformarea sistemului de justiție din
Republica Moldova, Uniunea Europeană a oferit suplimentar 10 mln. euro. Pro iectele își propun
susținerea sistemului judiciar, sporirea eficienței, responsabilității și transparenței instanțelor de
judecată din Moldova. Această asistență se referă și la domeniul de investigare prejudiciară,
urmărire penală și organizarea apărării în țara noastră. În afară de aceasta, pentru asigurarea
respectării drepturilor omului a fost inițiat proiectul de construcție a unui nou penitenciar în valoare
de circa 45 mln. euro.44

43 Ion Creangă, Olesea Bostan Beneficiile Acordului de Asociere UE -RM, Chișinău 2015 pag. 13
44

Pentru crearea unei economii de piață pe deplin funcționale și stimular ea comerțului, în
cuprinsul Acordului de Asociere au fost stabilite un set de obiective în domeniile dreptului societăților
comerciale și guvernării corporative, precum și în contabilitate și audit . La 2 mai 2014, Comisia
Europeană a aprobat un program de sprijin în favoarea Republicii Moldova (30 mln. euro), destinat
competitivității micilor afaceri, dezvoltării legislației naționale în conformitate cu standardele de
calitate ale UE și promovarea exporturilor, precum și pentru campanii de informare cu priv ire la
Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) cu UE, oportunități de
investiții și comunicare. La fel, pentru a ajuta Ministerul Finanțelor, Parlamentul și Instituția
Supremă de Audit a Republicii Moldova în procesul de cons olidare a bunei guvernări, a unei politici
fiscale eficiente, a unei politici transparente și responsabile a finanțelor publice și a sistemelor de
consolidare a managementului financiar public, UE a acordat un sprijin de 37 de mln. euro pentru
reformele po litice ale Finanțelor Publice din Republica Moldova. Necesită a fi evocat și Proiectului
„Suport în utilizarea remitențelor pentru crearea noilor afaceri și a locurilor de muncă ” finanțat de
către Uniunea Europeană și co -finanțat de către Cooperarea Cehă p entru Dezvoltare în valoare de
500 mii de euro. Totodată, cu suportul Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IF AD) s –
a reușit facilitarea accesului la piețele de capital, susținând producătorii agricoli prin acordarea de
credite avantajoase pen tru dezvoltarea de afaceri, cât și acordarea de credite cu porțiuni de grant
pentru tinerii antreprenori ce își inițiază sau dezvoltă o afacere în mediul rural.45
Domeniul agricol este un sector cheie pentru economia Republicii Moldova, iar Acordului de
Asociere aduce modificări menite să promoveze agricultura și dezvoltarea rurală prin adoptarea
practicilor existente din Uniunea Europeană. Relevant este faptul că, UE a oferit Republicii Moldova
suma de 64 mln. euro pentru finanțarea Programul european de ve cinătate pentru agricultură și
dezvoltare rurală (ENP ARD) destinat pentru sporirea dezvoltării rurale prin ameliorarea dialogului
politic, guvernării și a serviciilor de livrare a suportului în conformitate cu necesitățile fermierilor
privați în scopul cre șterii competitivității în sectorul agricol. De asemenea, Proiectului de asistență
tehnică al Uniunii Europene „Stimularea Economică în Zonele Rurale (ESRA) ” este un proiect cu
un buget de 3,6 milioane de euro prin care au fost create peste 10 mii de locur i de muncă, au fost
acordate 3200 de granturi individuale, au beneficiat de suport mai mult de 1600 de întreprinderi, au
fost deschise opt incubatoare și rețeaua de incubatoare rurale care au peste 150 de rezidenți.46
Acordul va aduce un șir de beneficii ta ngibile Republicii Moldova. Cu trecerea timpului,
Acordul de Asociere va duce la îmbunătățirea considerabilă a vieții cetățenilor moldoveni, în special,
prin fortificarea instituțiilor democratice, a stabilității politice, economice și instituționale, dar și
printr -o economie mai puternică și prosperă. Nu există temei de îngrijorare privind eventualele

45 Ion Creangă, Olesea Bostan Beneficiile Acordului de Asociere UE -RM, Chișinău 2015 pag. 17
46

dificultăți economice. Dimpotrivă, Republica Moldova va beneficia de noi oportunități comerciale și
va avea un acces mai ușor la piața UE – cea mai mare din lume.
Ținem să menționăm că Acordul va permite economiei Republicii Moldova să atingă
standardele de competitivitate ale UE și, prin urmare, să -și găsească, treptat, locul său în economia
mondială. Aceasta va deschide noi oportunități nu doar în spațiul co mercial al UE, dar și în spațiul
comercial global, avînd în vedere recunoașterea normelor și standardelor UE la nivel mondial.
Sectoarele cele mai sensibile vor beneficia de perioade de tranziție lungi, pentru a asigura adaptarea
armonioasă a economiei Rep ublicii Moldova la noile condiții.
În urma celor menționate , putem afirma că Acordul de Asociere asigură relații privilegiate
între Republica Moldova și Uniunea Europeană, care este una dintre regiunile cu cele mai înalte
standarde de viață și asigurări s ociale din lume. Combinând aspectele politice și economice, acesta
oferă Moldovei oportunitatea de a beneficia de susținerea substanțială pentru realizarea reformelor,
de a profita de experiența Uniunii Europene și de a se bucura de comerț liber cu una din tre cele mai
mari pieți interne din lume.

Cap. 3. ANCHETĂ SOCIOLOGICĂ PE BAZĂ DE CHESTIONART, PRIVIND PERCEPȚIA
CETĂȚENILOR REPUBLICII MOLDOV A PRIVIND CALITATEA DE PARTENER Al

UNIUNII EUROPENE A REPUBLICII MOLDOV A
3.1. Organizarea studiului (alegerea eșantionului supus anchetei, stabilirea obiectivelor,
realizarea chestionarului, metodologia cercetării sociologice)
3.2. Înregistrarea datelor și prelucrarea lor statistico -matematică
3.3. Concluziile anchetei sociologice

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
1. Rodica Nichifor Comunicarea științifică Securitatea Europei de sud -est în contextual noilor
transformări geopolitice, Chișinău 2010
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Securitatea%20Europei%20de%20Sud_Est%20in%2
0contextul%20noilor%20transformari%20geopolitice_0.pdf
2. Nicolae Dandiș Extinderea și politica de vecinătate a Uniunii Europene , Chișinău 2008
3. Oana Mihaela Mocanu Politica Europeană de Ve cinătate – Noi Inițiative. Contribuții ale
României, Colecția de studii IER, nr. 23, București, septembrie 2009
file:///C:/Users/admin/Desktop/pev.pdf
4. Comunicare comună către Parlament ul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor, Bruxelles 2015

5. Iurie Pîn tea, Damian Helly, Polina Panainte Perspectivele cooperării Republicii Moldova în
cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comună, Chișinău 2011
6. Legea Nr.1156 din 26.06.2000 cu privire la participarea Republicii Moldova la operațiunile
internaționale de m enținere a păcii
7. Eduard Țugui Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană: Opțiuni, realități și
perspective , Chișinău
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Integrarea%20Republicii%20Moldova%20in
%20Uniunea%20Europeana.pdf
8. L
u
p
u

I
l9. Constituția Republicii M oldova din 29.07.1994 Publicat : 12.08.1994 în Moni torul Oficial
Nr.1
10. Tratatul Nord -Atlantic Washington DC, 4 aprilie 1949

Cimpoeșu Scurtă istorie critică a relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova
(1991 -2016 )
https://plural.upsc.md/wp -content/upload s/2017/03/08 -CIMPOESU.pdf

Ziarul Timpul , articol Relațiile R. Moldova – România: „iluzii termice ”, Chișinău, 2012
https://www.timpul.md/articol/relatiile -r–moldova –romania -iluzii -termice -30850.html

12. Charles Louis de Montesquieu, Despre spiritul legilor , Editura Știi nțifică, București, 1964
13. Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994 Publicat : 12.08.199 4 în Monitorul Oficial
Nr.1
14. Revis tă științifico -practică Nr.2 Natalia Ciobanu Valori politice europene versus principia și
valori ai clasei politice din Republica Moldova, Chișinău 2016
http://www.ape.md/20 15/12/asociatia -pentru -politica -externa -din-moldova -noua -politica –
europeana -de-vecinatate -pev-elemente -esentiale/
15. Acord de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte
din 27.06.2014 Monitorul Oficia l nr.185 -199/442 din 18.07.2014

16. Ion Creangă, Olesea Bostan Beneficiile Acordului de Asociere UE -RM, Chișinău 2015
17. Article publié dans P@ges Europe, Vincent HenryL ’union de la Moldavie à la Roumanie :
une porte d ’entrée dans l ’Union européenne ?, Paris 13 juillet 2016
file:///C:/Users/admin/Downl oads/Lunion_de_la_Moldavie_a_la_Roumanie_une.pdf
18. Raport anual cu privire la punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii Europene pentru
finanțarea acțiunii externe în 2016, Bruxelles 2018
http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2018/RO/COM -2018 -123-F1-RO-MAIN -PART –
1.PDF
19. Adrian Pop Introducere în Relații Internaționale, București 2007
https://dokumen.tips/documents/introduce -re-in-relatii -inter-nation -ale.html
20. Ernest Vardanean La Moldavie entre la Russie et l ’Occident L ’intégration européenne à
l’épreuve des fractures intérieures , 2018
file:///C:/Users/admin/Downloads/La_Moldavie_entre_la_Russie_et_lOccident.pdf
21. Igor Șarov, Igor Ojog , Evoluția Politicii Externe a Republicii Moldova (1998 -2008 ), Chisianu
2009
http://www.ape.md/wp -content/uploads/public/publications/987156_md_studiu___politi.pdf

22. Tatiana Moleșteanu Dimensiunea Integraționistă Europeană – o cale de dezvoltare a relațiilor
economice externe ale Republicii Moldova , Revistă științifico -practică Nr.2/2015
http://irim.md/wp -content/uploads/2018/02/17 -Molesteanu.pdf

23. Rezoluția Parlamentului European din 7 aprilie 2011 referitoare la revizuirea politicii
europene de vecinătate – dimensiunea est ică
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef= -//EP//NONSGML+TA+P7 -TA
2011 -0153+0+DOC+PDF+V0//RO

H
Y
P
E
R
L
I
N
K
h
t
t
p
b
e
t
a
i
e
r
r
o
d
o
c
u
m
e
n
t
26. http://mae.ro/node/1499 accesat 02.05.19 orele 17:28
27. http://www.ape.md/2015/12/asociatia -pentru -politica -externa -din-moldova -noua -politica –
europeana -de-vecinatate -pev-elemente -esentiale /