Specialitatea: Design de Produs [628292]

Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu
Facultatea de Arhitectură de Interior
Specialitatea: Design de Produs
Anul 5 , 2018-2019
LUCRARE DE DISERTAȚIE
PERSOANE CU PROBLEME LOCOMOTORII
Student: [anonimizat] : conf.dr.arh.Carmen Dumitrescu
drd. Designer Daniel Dumitrescu
1

Cuprins
Cuvinte cheie……………………………………………………………………………… pag.3
Introducere…………………………………………………………………………………. pag.4
Capitolul I
1.1.Bolile Aparatului Locomotor…………………………………………………… pag.9
1.2.1. Artroza………………………………………………………………………. pag.9
1.3.2. Tuberculoza……………………………………………………………….. pag.10
1.4.3. Malformații și boli congenitale……………………………………. pag.11

1.4.4. Deformări postulare, vicii postulare ale coloanei vertebrale pag.13
Capitolul II
2.1. Dispozitiv medical…………………………………………………………………. pag.15
2.2. Clasificare…………………………………………………………………………….. pag.15
2.2.1. Pentru deplasare………………………………………………………….. pag.16
2.2.2. În alimentație………………………………………………………………. pag.21
2.3. Mobilier de ședere casnic………………………………………………………… pag.23
2.3.1. Mobilier dedicat………………………………………………………….. pag.26
Capitolul III
3.1. Recuperare ……………………………………………………………………………. pag.28
3.2. Concluzie ……………………………………………………………………………….. pag.30
Bibliografie ………………………………………………………………………………… pag.31
Webografie …………………………………………………………………………………. pag.32
Surse foto …………………………………………………………………………………… pag.33
2

Cuvinte cheie:
Aparat locomotor – ,, Totalitate a tuturor organelor care permit deplasarea individului. Aparatul locomotor cuprinde
oasele și articulațiile membrelor și coloana vertebrală, precum și ligamentele, mușchii și tendoanele care le leagă
unele de altele sau le acționează. Locomoția, care este o funcție complexă, face să intervină, în afara acestor organe,
organele senzoriale (ochi, ureche) și receptorii senzitivi (organe microscopice), care culeg informațiile privind
mediul și poziția ansamblului corpului, precum și cele despre tensiunea mușchilor. Sistemul nervos intervine și el:
analizează aceste informații și transmite ordinele către mușchi, care pun oasele și articulațiile în mișcare mulțumită
contracțiilor lor succesive și coordonate''.( http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/locomotor-aparat_4059
consultat/accesta: 01-04-2019)
Sinovial – ,,Care ține de sinovie; propriu sinoviei. * Membrană ~ă membrană seroasă din cavitățile articulațiilor
care secretă sinovie ''(https://dexonline.ro/definitie/sinovial consultat/accesat:28-03-2019)
Ghibozitate- deformarea coloanei vertebrare, cocoașe,
Malformatii congenitale- deformării ale fătului în fază intrauterină, având la bază transmiterea genetic ă,
medicamentația mamei sau factorii externi care intervin în primele luni ale dezvoltării fătului.
ETIOPATOGENÍE s. f. ramură a medicinei care studiază cauzele și mecanismele bolilor. (după germ.
Ätiopathogenese) (https://dexonline.ro/definitie/etiopatogenie consultat/accesat:28-03-2019)
TOIÁG ~ége n. 1) Băț lung care servește drept sprijin la mers. 2) Lovitură dată cu un astfel de băț. 3) fig.
Susținere materială sau morală; ajutor; sprijin; reazem. 4) Baston purtat ca simbol al unei demnități sau
autorități. 5) pop. Lumânare care se pune în mâna sau la capul mortului. /<sl. tojagu, tojaga (
https://dexonline.ro/definitie/toiag consultat/accesat:21-03-2019)
Anodizarea (denumită câteodată și eloxare) este o metodă de pasivizare electrolitică ce ajută la acoperirea obiectelor
(în special a celor fabricate din aluminiu) cu un film de oxid protector. Procesul are loc prin utilizarea obiectelor
respective pe post de anod într-o celulă electrolitică în care se află un electrolit oxidant.
În urma anodizării, se crește rezistența la coroziune și de asemenea vopselele vor avea o mai bună adeziune de
suprafața metalului. Filmul de oxid obținut prin anodizare nu conduce curentul electric.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Anodizare )
3

Introducere
În demersul de realizare a obiectului meu de diplomă am ales să studiez problemele ale
aparatului locomotor care afectează persoanele pe care le-am ales ca public țintă pentru produsul
meu, înțelegând nevoile pentru diversele categori de vârstă sau stadii de sănătate, recuperabili
(operații, accidentați cu fracturi, etc) sau nerecuperabili (persoane în vârstă înaintată).
Pentru a înțelege mai bine bolile aparatului locomotor am să reamintesc câteva informații
despre corpul uman.
Anatomia corpului uman a fost studiată încă din antichitate când Hippocrate (460-c.370) a
pus bazele medicinei ca profesie de sine stătătoare. Cunoașterea corpului uman făcându-se în
decursul anilor adăugând cunoștințe noi începând cu scheletul osos și studiul oaselor denumit
osteologia, studiul articulațiilor denumită artrologia (sindemologia), și terminând cu mușchi.
,, Anatomia este știința formei vii”1. (Fr. Rainer)
Elementele care compun aparatul locomotor sunt:
-scheletul (oasele)
-articulațiile (în nr. de 310)
-elemente dinamice :
*cinetice (mușchi în nr. de 430)
*potențiale (tendoane, alte structuri elastice)
Biomecanica (kineziologia) este știința care studiază și explică unitatea, Forma, Structura,
Funcția – iată o similitudine cu motto-l dat de Louis Sullivan ,,form follows function” în
arhitectură.
Corpul uman este supus la anumite forțe externe :
-gravitația
-presiunea atmosferică (cca. 20.000kg. pe întreg corpul)
-frecarea, raportul cu mediu
*aerul
*apă
1
Corneliu,Zaharia,Elemente de patologie a aparatului locomotor, Editura Paideia, Bucuresti,1994,p.8
4

*contactul cu solul
-forțele
*centrifugă
*centripetă, în cursul deplasării într-un vehicul în mers, precum și pe sol (mișcările
globului pământesc)
*inerția (accelerația și decelerația unui vehicul)
Forțele interne face referire la pârghiile și angrenajele de mișcare :
– frecarea (suprafețe articulare, planuri anatomice)
– alunecarea
– greutatea segmentelor în mișcare
– antagonisme interne (mușchi, tendoane, ligamente, care frânează se opun sau ajută pe alte
direcții mișcarea inițială indusă de un mușchi sau un grup de mușchi)
,,Bipedismul – are o condiție dinamică – echilibrul, toată musculatura este implicată, mai mult
sau mai puțin”2
Centru de greutate se află aproximativ în dreptul vertebrei S1, adică la 55-59% din
înălțime corpului începând de la sol.
Oasele corpului uman se înpart în două, după structura țesutului lor, compact (cortical)
caracteristic oaselor lungi și spongios, având structura unui burete, caracteristic pentru oasele
scurte. Scheletul uman are 206 oase, înpărtite în oase lungi Fig.2 și oase scurte Fig.1.
Fig.1
2Corneliu,Elemente de patologie ,p.10
5

Fig.2
Funcțiile oaselor:
– conturează forma,dimensiunile și proporțiile corpului uman și a diverselor sale segmente
– sprijină tot corpul
– anumite oase formează cavități pentru organe mai delicate precum creierul
– mușchii, împreună cu anumite oase, formează pârghii pentru funcția de locomoție
reprezintă și rezerva calcică a organismului
Articulațiile: ,,ansamblul formațiunilor care unesc două sau mai multe oase''3.
3Corneliu,Elemente de patologie,p.24
6

O articulație este formată din:
– capete articulare
– cartilagii articulare
– țesut conjuctiv articular,de diferite tipuri
– mușchi și tendoane cu inserțiile lor
Cartilagiul – articulat
– de creștere,activ până la vârsta de 16-17 ani ,stă la baza oaselor lungi
– de legătură
Mușchii aparatului locomotor sunt striați și sunt în număr de 430-432, în funcție de
acțiunea lor au forme diferite. Mușchii se împart în 2 categorii: lungi și scurți .
Mușchi lungi sunt : fuziformi, bicefali, tricefali, quadricefali, cilindrici, penați, semipenați
Mușchi scurți sunt în general asociați în complexe musculare cum ar fi mușchii lați
(pectorali,fesieri), mușchi complecși.
Tendoanele se află în continuarea mușchilor și transmite acțiunea acestora pe os prin
fixarea fibrelor pe acesta.
Aparatul locomotor este definit și de ortopedie (din grecescul ORTOS=drept și PEIS-
copil), Nicholas Andy la 1741 a impus acest termen, iar la începutul sec.XX se impune și
chirurgia ortopedică, dezvoltată odată cu războaiele petrecute în această perioadă.
Această specialitate se împarte în:
1.Ortopedie, se ocupă de ,,corecția diformităților infantile''4 și tratarea ne traumatică a
afecțiunilor.
2.Chirurgia ortopedică ,,cuprinde toate tratamentele chirurgicale care se adresează
scheletului, articulațiilor, mușchilor, tendoanelor, etc., atât ale adulților, cât și ale
copiilor''5. De asemenea încearcă să rezolve și artroze, tumori, reumatism, implanturi,
etc.
3.Traumatologia ,,parte a medicinei curative consacrată tratamentului leziunilor
traumatice și sechelelor lor''6
4Corneliu,Elemente de patologie,p.5
5Corneliu,Elemente de patologie,p.5
6Corneliu,Elemente de patologie,p.5
7

4. Chirurgia reparatorie este o combinație a celor enumerate mai sus, această
specialitate combină printre altele și estetica, chirurgia plastică, neurochirurgia,
cunoștințe vasculare.
5. Recuperarea medicală începe din prima zi de internare a pacientului, și începe cu
pregătirea operatorie și continuând cu perioada post operatorie, posibil cu aparate
ortopedice (orteze) care sunt destinate corectării unor poziții vicioase.
Fig.3
8

Capitolul I
1.1. Bolile Aparatului locomotor sunt diverse, ele pot evolua din boli ale organelor interne, pot
afecta oasele, mușchii, tendoanele, sistemul vascular sau cel nervos. Cele mai predispuse la
îmbolnăvire sunt persoanele în vârstă, dar anumite boli apar și la adulți și la copii .
Am să enumăr doar câteva dintre ele: Artroza, Tuberculoz a, Bolile congenitale, Deformările
postulare ale coloanei vertebrale.
1.2.1. Artroza
Artrozele degenerează din formele cronice de reumatism și reprezintă 50% dintre acestea, și
se manifestă prin dureri articulare, altă cauză ar fi și o tulburare de nutriție (obezitatea), tulburări
endocrine (hipotiroidismul), slăbirea forței musculare, traumatisme, suprasolicitarea articulațiilor.
Degenerescența cartilagiului articular duce la apariția acestei boli, din cauza aceasta apar
leziuni osoase care se împart în 3 forme :
– osteoscleroză – subcondrală
– marginală
– epifizară
O altă caracteristică este lipsa lichidului articular, mai ales în articulațiile genunchilor.
Lichidul simoval poate fi prezent și se deosebește de cel din artrite fiind mai vâscos, mai sărac în
cellule, conținând doar câteva limfocite, puține celule sinoviale și macrofage.
Această boală netratată poate duce și la deformări ale oaselor. Cele mai afectate articulații
sunt cele mai solicitate, precum genunchii (gonartroza), șoldurile (coxactroza), coloana
vertrebrală (spondilartroză), articulațiile mâinii.
Persoanele cele mai afectate sunt bătrânii, sportivii și anumite persoane care au un serviciu
care le solicită fizic. Femeile sun predispuse să facă această boală de două ori mai mult decât
bărbații.
Artroza apare atunci când echilibrul de refacere și consum al cartilagiului este dezechilibrat
și nu se mai produce îndeajuns colagen și proteoglicani sau acestea sunt distruse de anumite
enzime. Atunci zona cartilagiului devine neregulată și rigidă iar oasele din cauza sarcinilor de
9

greutate se deformează, nemaiavând cartilagiul sănătos pentru a amortiza șocurile și a face
mișcarea lină.
1.2.2. Tuberculoza
Apare ca efect secundar al bolii de TBC pulmonar și în funcție de localizare se împarte in 3
forme: artrită, spondilită, osteită.
Artritele tuberculoase sau osteoartrita se întâlnește cel mai frecvent la genunchi în cazul
adulților sau la șold, în cazul copiilor, și sunt cel mai greu de tratat.
,,Sinovita sau artrita tuberculoas ă este distructivă (distruge cartilagiul articular și sinovial)
evoluând spre fibroză, ankiloză, sinostază''7.
Tuberculoza coloanei vertebrale a fost enunțată ca boală in 1779 de Sir.Percival Pott, și se
manifestă în general la bărbați, copii până în 5 ani sau adolescenți.
La copii degenerează dintr-o ,, viroză anergizantă (rujeolă, hepatită, varicela, tuse
convulsivă)''8.
Boala se manifestă prin ghibozitate potică (deformarea coloanei vertebrale), abcesul rece în
zona femurală sau prin tulburări nervoase manifestate prin dureri și parastezii până la paralizii
sau secțiuni medulare. Această manifestare este rar întâlnită.
Tratamentul bolii se face prin medicamentație, ortopedie (gipsare), și chirurgical.
Tuberculoza șoldului sau osteoartrită tuberculoasă cocxofemurală, apare la copii între 3-13
ani și în cazuri mai rare la bărbați de 40-50 ani cu precădere.
Boala atacă prin bacilli, făcând leziuni ,,inflamatorcongestive''9degenerând în distrugerea
zonei atacate, de obicei capul femural, colul și acetabulul, ca apoi să devină reparatorie ducând la
anchilozare, uneori în poziți vicioase.
Poate evolua în anumite situații după 10-12 luni, prin distrugerea capsulei articulare și
migrează către trigonul femural, această evoluție a boli numindu-se abcese reci.
7 GHERASIM,Leonida,prof,dr, Medicina interna,Bolile aparatului respirator,apartatul locomotor, vol.1, Editura
medicala,Bucuresti, 1995. p.162
8 GHERASIM,Medicina interna. p.162
9 GHERASIM,Medicina interna. p.164
10

Tratamentul se face prin medicamentație, infiltrații locale cu tuberculostatice, ortopedie cu
aparate gipsate, intervenții chirurgicale la pacienți de peste 14-16 ani, balneohelioterapie pe
litoral, tratament recuperator.
Tuberculoza genunchiului sau tumoarea albă
Evoluția boli este la fel ca în cazul coxaligiei și duce la anchilozare după o evoluție a bolii în
care bolnavul are dureri la flexație și nu mai poate călca.
Tratamentul este identic ca în cazul tuberculozei șoldului, chirurgia făcânduse după
stabilizarea bolii.
Alte tipuri de tuberculoze care pot ataca aparatul locomotor sunt:
1. tuberculoza tibio-tarsiană și osteoartrită TBC a navicularului
2. tuberculoza scapulo-humerală
3. tuberculoza cotului
4. tuberculoza pumnului
5. tuberculoza oaselor lungi ale mâinii (spina ventoză)
1.4.3. Malformații și boli congenitale
În decursul timpului sa încercat înțelegerea acestei boli care duce la malformări ale fătului
în stadiul embrional, mai ales că în ziua de astăzi această boală este în creștere,, (de la 1% la 7%
sau chiar 7,5% în unele regiuni ale globului)' '10
Clasificare
1.Malformațiile congenitale ereditare(genetice) ce ține de modificarea ADN, anomalii ale
cromozomilor ca formă și număr iar acestea se împart în:
,,a. ereditare ce aparțin perechilor de cromozomi 1-22 (autosomali)
b. ereditatea specifică cromozomilor de sex. Ambele moduri de transmitere pot fi de tip dominant
sau recesiv''11
2. Malformații cauzate de factorii de mediu afectează fătul în primele 3 luni de gestație și țin
de mai mulți factori cum ar fi: medicamentația mamei în timpul sarcinii, vârsta, mediul respirabil
10 GHERASIM,Medicina interna. p.175
11 GHERASIM,Medicina interna. p.175
11

gazos volatil, mediul toxic profesional, disfuncții hormonale, etc.
3. Malformații etiopatogenie mixte se împarte în două:
– categoria întâi: sunt tulburările metabolice, maladia Marquio, achondroplazia
– categoria a doua: deformări extreme, siamezi, sarcini multiple unite parțial.
Malformațiile membrului pelvin, displazia luxată coxofemurală (luxația congenitală a
șoldului) este cea mai întâlnită și cea mai veche malformație studiată de la Hippocrate, 1678
Ambroise Paré atrage atenția pentru prima dată la caracterul ereditar al boli, urmat în decursul
secolelor de alți medici care au studiat etiopatogenia și ortopedico-chirurgical malformația.
Conform studiilor efectuate s-a ajuns la concluzia că 1,5-3% dintre noii născuți suferă de
această malformație, cu precădere fetițele cu un raport de 6 la1 față de băieți, cu precădere în
Europa de nord și centrală, această malformație fiind aproape inexistentă în Africa și America de
sud.
S-a ajuns la concluzia că această luxație se poate produce intrauterin în timpul sarcini din
trei motive:
– Mecanic este cea mai veche teorie care zice că malformația se poate produce la naștere.
– Inflamatorie.
– Disformfiei intrauterine care se presupune că are la bază o maladie preluxație
intrauterină din motive diverse , (viroze, mediu toxic etc.) care duce la modificările oaselor, și o
observație care se face în legătură cu înfășarea bebelușilor strâns la picioare, ca picioarele să iasă
drepte este o greșeală care poate duce la această luxație, această problemă nu există la copiii
cărați în spate în Africa sau Asia. O altă posibilitate este suspendarea în aer prea mult a
bebelușului ținut de picioare pentru a elibera căile respiratorii de secreții la naștere, este un
posibil declanșator al acestei malformații.
-Hormonală.
Scolioză congenitală , dezvoltarea incorectă a vertebrelor are la bază dezvoltarea inegală și
câte odată inexistența centrilor de osificare din vertebre.
Bolnavul de scolioză congenitală suferă și de alte malformații cum ar fi: ,, distonii musculare,
inegalități ale membrelor inferioare, segmente ale coloanei vertebrale (în special în dreptul
curburii principale) rigide''12
12 GHERASIM,Medicina interna. p.195
12

O clasificare a formelor clinice ale scoliozei congenitală este greu de făcut, pentru că nu
există criterii care duce spre o anumită dezvoltare a boli, se știe doar că 50% dintre cazuri de
scolioză congenitală evoluează nesatisfăcător, dar nimeni nu poate spune cu certitudine de ce.
Tipuri de malformații vertebrale : – hemivertebrate
– bloc vertebral
– sinostoze rahidiene
– atrezia sau aplazia vertebral ă
– vertebra cuneiform ă
– bară osoasă
Tratamentul se axează pe corecție ortopedică preoperatorie și apoi rahisinteză, în funcție
de zona afectată de scolioză congenitală se aplică anumite procedee de corectare a curburi.
De asemenea există și cifoze și lordoze congenitale care evoluează odată cu creșterea, afectând
coloana vertebrală în zonele dedicate acestora.
1.4.4. Deformări postulare, vicii postulare ale coloanei vertebrale
Fig.4
13

Scolioza
Este o boală de deformare a coloanei vertebrale ,,boală evolutivă, caracterizată printr-una
sau mai multe curburi laterale ale coloanei vertebrale, vizibile în plan frontal, însoțite de rotația
vertebrelor, cu tendință la compensare superioară și inferioară a curburilor, dar fără tendință la
reducerea completă a acestora prin suspendare sau decubit și cu răsunet asupra morfologiei
trunchiului''13
,,Standardizarea scoliozelor
– gradul I : curbura mică, supla,corectibilă sin flexie anterioară a trunchiului;
– gradul II: rotația vertebrelor curburii, care devine incomplet reductibilă în flexie și la care se
adaugă curburile compesătorii;
– gradul III: curbura principală este ireductibilă, apar rotația și ireductibilitatea parțială a
curburilor compensatorii;
– gradul IV: scolionza sudată, fixă;''14
Cifoscoliozele
Sunt deformări ale coloanei vertebrale care duc la ghibozare, situată în afară – determinată
și de proeminența zonei costale dorsale, care rezultă din rotația vertebrelor.
Câteva dintre principalele cifoscolioze sunt:
1.cifoza congenitală care apare din cauza malformațiilor vertebrale și are cauze genetice.
2.cifoze distrofice caracterizate prin ,,insuficiență vertebrală (boala Schanz-Denucé)
specifică fetelor, debutează la 10-15 ani''15 care degenerează din boli infecto-contagioase.
3.cifoza senilă apare la persoanele între 60-80 ani prin accentuarea cifozei fiziologice, sau
coloana se poate deplasa lateral din cauza tasărilor vertebrelor favorizând apariția
scoliozei.
4.cifoza adolescenților apare cum spune și numele la adolescenți între 11-17 ani
manifestându-se prin sclerozarea discurilor intervertebrale între T6-T8 ca vârf și poate fi
13 GHERASIM,Medicina interna. p.202
14 GHERASIM,Medicina interna. p.208
15GHERASIM,Medicina interna. p.202
14

foarte dureroasă.
5.Cifozele porttraumatice apar în urma unor fracturi ''( tasări de corpi vertebrali)''16 ca
rezultat al unor accidente.
6.,,cifoscolioze inflamatorii; se pot ivi in cursul evoluției morbului Pott (cel mai frecvent)''17
7.cifozele neuropatice, rezult ă din afecțiuni neurologice sau laminectomii uni sau bilaterale
Lordozele
Sunt înclinări ale vertrebelor care creeaz ă o concavitate a coloanei spre exterior, se clasific ă
în:
– lordoza statică, este o boală profesională, se regasește și la femeile care poart ă tocuri înalte.
– lordoza dinamică: paralitic ă în urma accidentelor; neurologic ă; distrofic ă, rahitism, tulburări
digestive; tumoral ă; fiziologic ă în urma unei sarcini.
– lordoza fixă apare la adolescenți, posttraumatic, alunecări ale vertrebelor (spondilolistezis).
16 GHERASIM,Medicina interna. p.202
17 GHERASIM,Medicina interna. p.202
15

Capitolul II
2.1.Dispozitiv medical.
În urma bolilor aparatului locomotor, accidentelor în care sunt afectate diverse părți ale corpului;
îmbătrânirea care aduce cu ea o încetinire în mișcare și reducerea forței musculare; operațiilor și
recuperări post operatorii, ceste persoane de diferite vârste și sex au nevoie de anumite
dispozitive medicale care sa îi ajută la recuperare, fiind tranzitori, sau după caz ele devenind
permanente cum ar fi cazul oamenilor în vârstă, sau persoanelor irecuperabile (accidente,operații)
privind o parte a aparatului locomotor sau total (paralizie). Dispozitivul medical are rolul de a
ajuta persoaele în desfășurarea activităților zilnice, de a face viața mai ușoară, ținând cont de
starea de sănătate și starea de neputință în urma suferinței.
2.2.Clasificare.
Dispozitivele medicale se pot împărți în două categorii, pentru deplasare și în alimentație. În
prima categorie – pentru deplasare – intră persoanele care au probleme cu partea inferioară a
corpului, mai precis cu picioarele, iar în a doua categorie intră persoanele cu artrită și artroză, cu
dificultăți în manevrarea ustensilelor normale de mâncat (cuțit, furculiță, lingură). Persoanele în
vârsta (60-80 ani), în anumite situații de sănătate pot avea nevoie de ambele categorii de
dispozitive, având în vedere că artrita și artroza apar cu precădere la această vârstă iar din cauza
bătrâneții și diminuării forței musculare apar și probleme de deplasare.
Un rol important în realizarea acestor dispozitive îl are și designerul, care trebuie să
cerceteze nevoia persoanelor cu aceste probleme de mobilitate, documentându-se asupra bolilor
care au dus la starea în care aceste persoanele au nevoie de aceste dispozitive, și ținând seama de
aceste informații corelate cu chestionarea persoanelor beneficiare ,realizează prin proiectare un
obiect care raspunde acestei nevoi, dând acestor persoane independența de miscare printr-un
dispozitiv.

2.2.1.Pentru deplasare
În decursul anilor, până la evoluția industrială și descoperirea materialelor noi, mai ușoare
și prelucrabile pe forme complexe, oameni au folosit ca materiale pentru dispozitivele de
deplasare lemnul, pielea de animal, materialele textil, iar odata cu descoperirea metalelor au
16

perfecționat aceste dispozitive făcându-le mai ergonomice pentru a răspunde nevoi persoanelor
cu dezabilități. În perioada actuală aceste dispozitive s-au diversificat și specializat pentru diverse
nevoi de deplasare, dezvoltarea industrială și descoperirile de noi materiale și tehnologii făcând
acest lucru posibil.
Cel mai simplu și folosit dispozitiv de deplasare este bastonul care apare și pe simbolul
medical, imaginea unui șarpe încolăcit pe un baston ( toiag) care are la origine mai multe legende
din mitologia greacă.
Bastonul sau toiagul este un simbol adoptat de diferite instituții, biserica, armata, fiecare
cu semnificația și simbolistica ei.
Toiagul avea rolul de ajutor în deplasarea pe distanțe lungi a călătorilor, ajutându-i să se și
apere la nevoie, pentru a fi rezistent se confecționa dintr-un lemn de esență tare cu o deformare
mai mare la capătul de sus.
Din toiag a derivat bastonul Fig.5 care a devenit mai scurt, având aproximativ un
metru,fiind curbat la partea de sus pentru a putea fi apucat mai ușor și sprijini, ajutând la
deplasarea de zi cu zi a persoanelor în vârstă sau pentru persoanele în recuperare post operatorie.
Fig.5
Pe lângă clasicele bastoane din lemn care au diverse forme, există și bastoane din alte
materiale mult mai ușoare și o linie ergonomică mai bună, putând fi și ajustabile, sau
transformate la partea inferioară cu patru sau trei puncte de sprijin, pentru o mai mare siguranță în
deplasare. O altă transformare adusă bastonului venind în ajutorul persoanelor cu o mai mică
forță musculară, este prelungirea în sus pe antebraț a bastonului și având o brățară deschisă,
ajutând la o susținere mai bună și o mai corectă folosire a bastonului, este un hibrid între baston și
cârje,Fig.6.
17

Fig.6 Fig.7
Cârja este un dispozitiv cu susținere sub subțioară, în felul acesta greutatea corporală este
susținută mult mai bine, este folosită de persoanele care au probleme cu membrele inferioare
(fracturi gipsate, operații, luxații, etc). Se folosește o cârjă la deplasare în cazuri ușoare, sau două
pentru cazul în care un membru inferior nu poate fi folosit la mers.
Aluminiul anodizat și cauciucul au înlocuit lemnul la fabricarea cârjei, urmărindu-se
reducerea greutății, o mai bună rezistență și un reglaj al înâlțimii mult mai rapid și mai bun.Fig.7
Pentru o siguranță mai mare la deplasare și un sprijin mai bun cu ambele mâini, de la
baston a derivat și cadrul de mers metalic, realizat din aluminiu anodizat pentru a-i conferi o
rezistență mare și o greutate mică. Are patru puncte de sprijin, este realizat din țeavă având
îndoiturile curbe, iar în locul de contact cu mâna este prevăzut un cauciuc siliconic pentru o
aderență mai bună, Fig8.
Și acest cadru a fost dezvoltat și modificat pentru a veni în ajutorul persoanelor mai active
care au nevoie de acest dispozitiv, astfel au apărut roți în loc de picioare, și capăt de ghidon cu
sisteme de frânare, având adăugat cadrului și un șezut pentru odihnă lângă un coș pentru
cumpărături sau transport, denumit Rolator, poate fi cu 4 sau 3 roți.Fig9.
18

Fig.8 Fig.9
Ambele dispozitive sunt concepute pentru a fi pliabile, ca să ocupe un spațiu de depozitare
cât mai mic. Cadrul simplu mai poate fi utilizat și în activitatea de igienă, ajutând persoanele care
îl folosesc și în spațiul de duș, putându-se sprijini realizând activitatea de spălare corporală,în
acest fel se recunoaște și importanța materialelor alese pentru realizarea acestui dispozitiv.
Căruciorul (scaun cu roți) este un dispozitiv mai complex Fig.10, folosit de persoanele
cu diverse afecțiuni care le limitează deplasările normale sau cu celălalte dispozitive prezentate
mai sus. Utilizatorii acestui dispozitiv sunt persoane în vârstă, paralizate parțial sau total,
persoane cu membre inferioare amputate în urma unor accidente sau boli ș i care au nevoie și de
un însoțitor.
Fig.10
19

Cărucioarele sunt folosite foarte des și în spitale, transportând temporar persoanele cu
diverse probleme medicale, care au nevoie de a sta în poziția șezut și a fi transportate către secția
unde au nevoie pentru a fi tratate. De asemenea și la ieșirea din spitale bolnavul tratat este
transportat către ieșire în cărucior.
Există cărucior cu roți pe categorii de vârstă, și se diversifică în funcție de gradul de
afecțiune ale utilizatorului sau tipului de activitate, de exemplu există cărucior cu roți pentru baie
realizat din materiale rezistente la apă. Cărucioarele sunt prevăzute și cu mânere la partea de sus a
spătarului pentru a fi împinse de către altă persoane (însoțitor) ajutând la deplasarea persoanelor
care se află în cărucior. Anumiți utilizatori care pot acționa prin forța proprie un cărucior au
prevăzută la roți un mâner circular pe circunferința roților. Fig.11
Cărucioarele pot fi prevăzute și cu moto r electric, acționat de către utilizator dându-i o libertate
de mișcare mai mare, ne mai având nevoie permanent de un însoțitor. Fig.12
Fig.11 Fig.12
Pentru această categorie a utilizatorilor de cărucioare trebuie creată o infrastructură
specială, venind în ajutorul lor pentru a avea acces la toate activitățile sociale, fără a fi
marginalizați. Pornind de la proiectarea căruciorului cu posibilitatea de a fi strâns și depozitat mai
ușor în situațiile de deplasare cu mașina mică, și continuând cu proiectarea de rampe care trebuie
să aibă unghiul și lățimea de acces corespunzătoare pentru un cărucior, lifturi de acces la metrou
sau pasaje supraterane, proiectarea de spații speciale în mijloacele de transport și de accesare a
acestor mijloace de transport.
Și liniile aeriene permit accesul persoanelor în cărucioare, dar cu anumite limitări și reguli
ce țin de siguranța zborului sau modelul avionului, care se schimbă în funcție de companie, pe
20

lângă accesul limitat se percep și taxe suplimentare persoanelor în cărucior .
(https://www.tarom.ro/informatii-pasageri/despre-calatorie/persoane-cu-dizabilitati.html )
O mare majoritate dintre utilizatorii de cărucioare își petrec tot restul vieți folosindu-le,
cum a fost și cazul lui Stephen Hawking marele profesor si cercetător care din cauza unei boli
progresive a fost nevoit să își petreacă restul vieți în scaun cu rotile.
Designerii încearcă să proiecteze concepte de dispozitive uneori cât mai complexe pentru
a veni în ajutorul persoanelor care au nevoie de asemenea dispozitive, pentru a le crea o cât mai
mare libertate de mișcare și realizarea unor activități fără însoțitor. Fig.13
Fig.13
2.2.2. În alimentație
Acest subpunct se adresează unei minorități de persoane care suferă de artrită și artroză,
despre boală și degenerările ei am amintit în Capitolul I. Boala atacând încheieturile inflamandule
sau modificând structura osoasă, acele zone ale încheieturilor devin dureroase, mai ales în cazul
mâinilor, făcând foarte dificilă alimentarea folosind ustensilele de mâncat normale.
Problema este în apucarea și strângerea în mână a ustensilelor, din cauza durerii provocate
de boală, iar în cazul persoanelor cu artrita foarte avansată unde degetele și mâna sunt foarte
deformate în anumite cazuri oasele sunt sudate în acele poziții deformate, fapt care face
imposibilă folosirea mâinilor.
21

Venind în ajutorul persoanelor cu artrită, designerii au creat și seturi speciale pentru servit
masa, cu forme speciale și materiale ușoare, unele dintre uneltele de mâncat (furculița, lingura) au
posibilitatea de a li se modifica forma în funcție de nevoia utilizatorului Fig.18, având în vedere
că fiecare utilizator are o altă deformare a mâinii și atunci implicit are un alt unghi la care trebuie
să fie partea de atac a furculiței sau lingurii.
Și farfuriile au fost modificate pentru a înlocui anumite mișcări pe care nu le mai poate
face, în felul acesta au apărut farfuriile pe o jumătate de cerc cu bordură în sus Fig.19 pentru a
putea sprijini porția de mâncare din lingură sau furculița.
Fig 14 Fig 15
Într-o fază foarte avansată a bolii vasele de bucătărie normale nu mai pot fi folosite din
cauza greutății lor sau imposibilității de a mai putea prinde normal. Pentru persoanele ajunse în
situația aceasta și care doresc să își rezolve singure, fără îngrijitor, procesul de gătit și servit
masa, aceste produse și altele, de la cuțite de tăiat adaptate la căni cu mânere speciale și alte
obiecte de uz casnic în bucătărie, le dă satisfacția de a se putea descurca singure în pofida bolii.
22

2.3.Mobilier de ședere casnic
Scaun, fotoliul și canapeaua s unt piese de mobilier de ședere și odihnă, fiecare cu dimensiunile
sale și destinate pentru anumite activități casnice.
Structura generală a acestor piese de mobilier se bazează pe patru picioare, dintre care
cele două de spate se prelungesc sub anumite unghiuri pentru a crea spătarul. Aceste patru
picioare sunt unite între ele formând șezutul de formă trapez regulat la o anumită distanță de la
sol, distanța fluctuând pentru fiecare tip de piesă. Pentru rezistență, arhitecturii celor trei piese de
mobilier li se adaugă elemente de anumite dimensiuni, pentru a compensa contravântuirile care
pot fi estetice la vedere sau ascunse în structura tapițată.
Diferența de structură între un scaun simplu și canapea sau fotoliul constă în cotiere care
au rolul de sprijinire a mâinilor în momentele de relaxare sau odihnă. O altă diferență de structură
care poate apărea la anumite modele de fotolii și canapea care țin și de stil, sunt urechile laterale
de la spătar, se mai numesc bergère.
Fig 16
Scaunul de sufragerie, Fig 16, este construit pentru a deservi activitatea de servire a mesei
și socializare. Proporțiile ergonomice sunt gândite ținând cont de corpul uman și de tipul de
activitate desfășurată. Estetica și gama largă de materiale generează forme și dimensiuni care
23

fluctuează în jurul standardului dimensional pentru scaun, care nu trebuie să depășească 450 mm
la nivelul șezutului, optim fiind 430 mm. Dimensiunile de gabarit ale unui scaun sunt de 450-480
mm lățime, 550-600 mm adâncime și 900-950 mm înălțime. Lățimea scaunului este gândită la
această dimensiune pentru a ține cont de vecinătatea următorului scaun care trebuie să fie la o
distanță minimă din ax în axul scaunului de 600-650 mm, distanță data de aranjarea la masă.
Pentru a asigura comoditatea scaunului intervin niște unghiuri și raze în structura lui.
Șezutul se înclină pe spate 5ș de la orizontală, având ca ax muchia de față, iar linia spătarului se
înclină de la verticală pe spate 10ș, în vedere laterală, având ax muchia de spate a șezutului. În
plan între cele două picioare de spate, legătura de la partea de sus trebuie să se înscrie pe un arc
de cerc cu raza de 1100 mm, revenind în vedere laterală unghiul de la șezut și curbura ultimului
element de legătură, la partea de sus, dintre picioarele de spate trebuie să fie de 110ș. Există
contraziceri pe tema celor 5ș de înclinare a șezutului, o parte susține că nu ar trebui să se încline
pentru a menține poziția corporală într-o poziție corectă în timpul servirii mesei fără a avea
tendință de alunecare spre spătar într-o poziție de odihnă având cele 5ș, cealaltă parte susține că
după servirea mesei ai nevoie de un timp de odihnă și atunci cele 5ș te ajută să stai mult mai
comod în scaun.
Fig 17
Fotoliul Fig 17, este piesă de mobilier destinat relaxări individuale, în el se pot desfășura
24

activități și socializare.
În comparație cu scaunul, dimensiunile de gabarit sunt mult mai mari pentru că fotoliul este o
piesă de mobilier care are un loc fix în amenajarea camerei, pe când scaunul este realizat pentru a
putea fi mutat în funcție de poziția la masă sau la alte activități la care necesită deplasarea lui,
scaunul fiind mult mai ușor decât fotoliul.
Dimensiunile de gabarit ale fotoliului variază în funcție de costrucția lui,lățimea este între
800-1000 mm, adâncimea 700-950 mm, înălțime 700-1000 mm. Aceste dimensiuni trebuie să țină
cont și de accesul la transport pe ușile din locuințe în caz că nu este demontabil.
Înălțimea de la pardoseală la șezut a fotoliului în general este 420 mm sau mai mică cu o
înclinare pe spate a șezutului mai mare decât la scaun, lățimea șezutului activă între 550-650 mm
și o adâncime de 550-580 mm. În general fotoliul este tapițat în întregime pentru a aduce confort
utilizatorului.
Mobilierul stil nu are această înclinare a șezutului, dar ea este compensată prin tapițeria
clasică pe arcuri.
În plus față de scaunul simplu, fotoliul și canapeaua au brațe laterale care sunt la o
dimensiune de 150-200 mm față de șezut, întinzându-se pe toată lățimea fotoliului/canapelei. De
asemenea mai au la partea de spătar niște urechi tapițate în lateral, care fac mai comodă
sprijinirea capului când se dorește o scurtă odihn ă.
Fig 18
25

Canapeaua este tot un mobilier fix, poate fi de 2-4 locuri, și este destinată socializării în
principal sau relaxării în poziția întins a unei singure persoane, putând deveni și un loc pentru
odihnă.
Dimensiunile de gabarit se păstrează la fel ca la fotoliu, mai puțin lățimea interioară la care se
adaugă 600 mm ( distanța minimă ergonomică pentru confortul unei persoane) pentru fiecare loc
în plus.
Aceste date privind dimensiunile ergonomice ale celor trei tipuri de mobilier care se
regăsesc într-o casă sunt valabile pentru oameni normali, active, fără probleme de sănătate.
Îmbătrînirea omului sau îmbolnăvirea fac dificilă accesarea acestor piese de mobilier sau
deplasarea lor în cazul scaunului.
Distanța mică a șezutului de la pardoseală a fotoliului și canapelei și unnghiul înclinat
care la folosire au un rol pozitiv pentru relaxare, devine incomodă la mișcarea de ridicare sau
așezare a persoanelor în vârstă sau a persoanelor cu boli ale aparatului locomotor, fără ajutor.
Diminuarea forței la bătrâni sau persoanelor bolnave devine o problemă la manevrarea în casă a
unui scaun.
Orice persoană dorește să fie autonomă iar o primă rezolvare a acestei probleme este
înlocuirea pieselor de mobilier cu alte piese de mobilier care răspund nevoilor determinate de
vârstă sau de boală.
2.3.1.Mobilier dedicat
Un dispozitiv care ajută la o mișcare zilnică simplă, așezatul și ridicatul de pe un obiect
de ședere, se adresează persoanelor în vârstă care nu mai au forța necesară în mușchii picioarelor
pentru a executa mișcarea de așezare sau ridicare de pe un scaun, sau a persoanelor care sunt în
curs de recuperare după o operație sau accident. Acest dispozitiv nu este destinat deplasării, ajută
doar la odihna între momentele de deplasare.
Există un dispozitiv montat în structura unui demifotoliu cu brațe, acționat de către
pistoane, care ajută persoana să se așeze mult mai lejer, fără eforturi musculare, ca un șezut cu
26

suspensii, Fig.19.
Părțile bune a acestui dispozitiv este posibilitatea de mutare relativ usor, dimensiunile
acestuia fiind a unui demifotoliu, si realizarea mișcării de așezare și ridicare pentru care a fost
creat.
Minusul acestui dispozitiv este spațiul care ramâne între șezut și spătar în poziția deschis,
este un posibil loc de agățare a hainelor utilizatorilor, sau posibilitatea de folosire incorectă, în
care un utilizator se ține de marginea de sus a șezutului așezându-se peste mână.
Un al doilea exemplu de mobilier care răspunde la aceeași mișcare de așezare și ridicare,
dispozitivul a fost înglobat într-un fotoliu, iar mișcarea este asigurată de motorașe, ridicând
fotoliul până în poziția la care posesorul poate prelua greutatea corporală fără a mai fi nevoit de a
trece prin efortul de flexare a picioarelor. Fig.20
Comoditatea și accesorizarea acestui dispozitiv care pe lângă rezolvarea ridicării și
coborârii, are incluse și alte posibilități de reglare electronică, apăsând pe telecomanda fotoliului,
îl face să fie un produs foarte dorit de utilizatori.
Partea negativă a acestui produs este costul foarte mare, iar în poziția ridicat se creează un
disconfort vizual în care un fotoliu stă într-o poziție nefirească. Această mișcare amplă în care
este antrenat tot volumul fotoliului, face ca spațiul ocupat în cameră să fie mai mare ca cel
necesar pentru un fotoliu normal.
Fig 19 Fig 20
27

Capitolul III
3.1.Recuperarea, se bazează în prima etapă pe tratament medicamentos, și în funcție de boală și
stadiul ei de dezvoltare, tratamente balneoclimaterice, iar în cazul în care stadiul bolii permite și
după o amplă investigație, se intervine chirugical, urmat tot de o medicamentație și tratament,
prescris de medicul autorizat pentru tipurile de boala de care suferă pacientul.
Fig.21
Pentru crizele de durere ale bolnavilor de artrită s-a inventat un aparat care face terapie
prin căldură, încălzindu-se până la temperatura de 106 grade Fahrenheit, Fig.21, făcând circulația
sângelui mult mai facilă pentru mâna bolnavă introdusă în aparat. Mulți bolnavi au fost foarte
mulțumiți, ne mai fiind nevoie să folosească analgezice.
Un alt aparat care ajută la injectarea de medicamente fără ajutorul unui cadru medical, cu
capete de unică folosițtă, noul aparat se bazează pe o auto încălzire a medicamentului, care este
scos de la o temperatură scăzută, până la 37 de grade pentru a fi asimilat cât mai ușor de corp.
Fig.22
28

Fig.22
Este extrem de importantă prevenirea și investigarea bolii în stadiul incipient, când
șansele de vindecare prin tratament sunt mult mai mari, fără a fi nevoie de intervenții chirurgicale
și o evoluție dureroasă în timp. Istoricul medical al familiei, este deasemenea important, și un
consult medical ținând cont de posibilele boli genetice este de făcut, împreună cu o dietă
prescrisă medical în caz că există riscul contractării bolii.
La o vârstă mai înaintată și în funcție de profesia avută, care a cauzat un stres mare
corpului, recuperarea unor boli este destul de anevoioasă și necesită tratament strict.
Mai există de asemenea recuperările fracturilor osoase cauzate de accidente, și în aceste
cazuri contează vârsta, sau alte boli care pot afecta vindecarea. Un al factor care încetinește
vindecarea traumatismelor osoase este fumatul, studiile arată că vindecarea osoasă în care
celulele stem au un rol important este mult mai înceată la consumatorii de tutun sau foștii
consumatori.
Nu toate oasele se refac, în funcție de zonă și locul fracturii, aceste refaceri sunt sau nu
posibile, de exemplu pentru coloana vertebrală trebuie făcute operații și grefat locul în care există
fractură pentru o reușită în vindecare.
Recuperarea cea mai bună o au copiii și adolescenții, organismul în creștere poate
recupera decalajele și perturbările create de boală, în paralel cu un tratament adecvat. Din cauza
29

îmbătrânirii oamenii în vârstă au o problemă în recuperare, organismul nu mai răspunde așa de
repede la tratament.
3.2. Concluzie
Această cercetare am realizat-o cu scopul de a înțelege mai bine problemele persoanelor
din publicul meu țintă, și de a ști cât mai mult despre bolile și evoluțiile lor, tratamentul,
perioadele de refacere și nevoile generate de această stare.
O lărgire a cunoașteri acestor probleme mă aduce mai aproape de nevoia lor de
independență pe care au avut-o până la apariția bolii, și încercarea de a-și continua viața ajutați de
diverse dispozitive pe care piața le oferă la acest moment.
Această imagine de ansamblu obținută prin acest studiu arată că nevoia de mișcare fără
efort în activitatea de zi cu zi este un element care duce la o mai bună calitate a vieții.
Ținând seama de această nevoie de mișcare fără efort, îmi propun să realizez un produs cu
un mecanism care va ajuta la înlesnirea mișcării de așezare/ridicare de pe acest obiectul de
ședere, fără efort, având în vedere ca problemele celorlalte produse existente pe piață să nu se
regăsească și la produsul meu.
30

Bibliografie
GHERASIM, Leonida,prof,dr, „ Medicina interna,Bolile aparatului respirator,apartatul
locomotor”, vol.1, Editura medicala,Bucuresti, 1995.
PAPILIAN,Victor,” Anatomia Omului, Aparatul locomotor” , vol.1, Editura didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1982.
SimpozionMangalia,23-25×1,1963,” Tratament balneofizical in boala artrozica”, Editura
medicala,Bucuresti,1964.
ZAHARIA , Corneliu, “ Elemente de patologie a aparatului locomotor”, Editura Paideia,
Bucuresti, 1994.
PAPANEK,Victor, „ Design pentru lumea reala, Etologie umana și schimbare socială”, Editura
Tehnica, Bucuresti 1997.
NORMAN,Arthur,Donald, „ Designul lucrurilor de zi cu zi”, Editura Publica 2009
31

Webografie
https://en.wikipedia.org/wiki/Hippocrates Consultat/accesat 19-01-2019
http://www.cdt-babes.ro/articole/artroza.php Consultat/accesat 27-03-2019
https://web.a.ebscohost.com/abstract?
direct=true&profile=ehost&scope=site&authtype=crawler&jrnl=10292977&asa=Y&AN=48322945&h=Rd9VxtU5t
F9bFzptIVzh%2bcpZS7Xx6XVmgKQMkdNv51kFFtJ3xXA1ndEjq5S9W5mdtmOiBG3F%2b0rV7Nhx39wHFg
%3d%3d&crl=c&resultNs=AdminWebAuth&resultLocal=ErrCrlNotAuth&crlhashurl=login.aspx%3fdirect%3dtrue
%26profile%3dehost%26scope%3dsite%26authtype%3dcrawler%26jrnl%3d10292977%26asa%3dY%26AN
%3d48322945 Consultat/accesat 27-03-2019
http://nationalpainreport.com/new-device-treats-arthritis-pain-with-heat-8825573.html Consultat/accesat 28-03-2019
https://www.health.harvard.edu/blog/is-there-a-best-pain-reliever-for-osteoarthritis-201604049398 Consultat/accesat
28-03-2019
https://www.medlife.ro/cum-se-vindeca-oasele-rupte.html Consultat/accesat 04-04-2019
32

Surse fotografi
Fig.1 PAPILIAN,Victor, Anatomia Omului, Aparatul locomotor , vol.1, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti,
1982. p.11
Fig.2 https://image.slidesharecdn.com/atlasscolaranatomie-141008064439-conversion-gate01/95/atlas-scolar-
anatomie-23-638.jpg?cb=1412750744 ( consultat/accesat 08-03-2019)
Fig.3 https://www.tes.com/lessons/rkes2WMLN_SLeg/musculoskeletal-system ( consultat/accesat 10-03-2019)
Fig.4 GHERASIM,Leonida,prof,dr, Medicina interna,Bolile aparatului respirator,apartatul locomotor, vol.1, Editura
medicala,Bucuresti, 1995. p.201
Fig.5 https://www.distrosur.com/ortopedia/84-Baston-liso-goma.html ( consultat/accesat 22-03-2019)
Fig.6 https://www.aafp.org/afp/2011/0815/afp20110815p405-f5.jpg ( consultat/accesat 22-03-2019)
Fig.7 https://www.aafp.org/afp/2011/0815/afp20110815p405-f4.jpg ( consultat/accesat 22-03-2019)
Fig.8 https://www.aafp.org/afp/2011/0815/hi-res/afp20110815p405-f6.jpg ( consultat/accesat 22-03-2019)
Fig.9 https://www.bellefleurphysio.com/wp-content/uploads/2017/11/nexus-walker.jpg ( consultat/accesat 22-03-
2019)
Fig.10 https://secure.i.telegraph.co.uk/multimedia/archive/02962/E0T9P8_2962413b.jpg (consultat/accesat 23-03-
2019)
Fig.11 http://www.bihon.ro/din-scaun-cu-rotile-spre-o-viata-independenta/1527364 (consultat/accesat 23-03-2019)
Fig.12 http://ro.motorized-wheelchair.net/Content/upload/2018352889/201806201411113759137.png
(consultat/accesat 23-03-2019)
Fig.13 https://cdn.trendhunterstatic.com/thumbs/urban-wheelchair.jpeg (consultat/accesat 03-04-2019)
Fig.14 https://www.arthritissupplies.com//assets/images/ubend-it.jpg (consultat/accesat 08-04-2019)
Fig.15 https://images-na.ssl-images-amazon.com/images/I/61ugREu6cAL._SY355_.jpg (consu./accesat 08-04-2019)
Fig.16 https://www.elvila.ro/image/cache/catalog/scaun_cara_s42_scai_chayene_web-750×750.jpg (consultat/accesat
08-04-2019)
Fig.17 https://i.pinimg.com/originals/e5/5f/4b/e55f4b8e4bea7d07c6af7237bde750ab.jpg (consultat/accesat 08-04-
2019)
Fig.18 https://kalenda.ro/images/detailed/7/canapea_harris_cosmic_120.jpg?t=1476689412 (consultat/accesat 08-04-
2019)
Fig.19 https://www.markhetterich.com/images/uploads/Bannink-easyUp-Chair-Stuhl-Reha-Rehabilitation-Senioren-
Elderly-Aufstehen-Standing-Up-Help-02.jpg (consultat/accesat 03-04-2019)
Fig.20 https://www.ridc.org.uk/sites/default/files/styles/small/public/images/home-tech/rise-recliners/riser-standing-
up.jpg (consultat/accesat 03-04-2019)
Fig.21 http://nationalpainreport.com/wp-content/uploads/2015/01/A V ACEN100-500×425.gif (consultat/accesat 08-
04-2019)
Fig.22 https://www.cambridgeconsultants.com/sites/default/files/styles/grid_square/public/pr-prl-
184_airaimag_v0.14__4_8.jpg?itok=_PY0uJSb (consultat/accesat 08-04-2019)
33