SPECIALITATEA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE [626039]
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN
ALBA IULIA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALITATEA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
LECTOR UNIV.DR. TEIUȘAN SORIN -CIPRIAN
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020
1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN
ALBA IULIA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALITATEA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI A CHELTUIELILOR LA SOCIETATEA
POTOPEA FILLS CONSTRUCT SRL
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
LECTOR UNIV.DR. TEIUȘAN SORIN -CIPRIAN
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020
Cuprins
2
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
ASPECTE GENERALE PRVIND SOCIETATEA COMERCIALA POTOPEA FILLS
CONSTRUCT S.R.l ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 6
1.1 Înfințare, denumire, capital ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
1.2 Organizarea sistemului informațional ………………………….. ………………………….. ………….. 8
1.3 Sistemul de documente privind organizarea contabilității în general ………………………… 10
1.4 Indicatori de analiză financiară la societatea Potopea Fills Cosntruct SRL ………………… 11
1.4.1 Analiza structurii activului bilanțier ………………………….. ………………………….. ….. 12
1.4.2 Analiza indicatorilor specifici echilibrului financiar ………………………….. ………… 14
1.4.3 Concluzii în urma analizei indicatorilor la Potopea Fills Construct SRL ………….. 16
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 18
NOȚIUNI TEORETICE PRIV IND CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI A
CHELTUIELILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 18
2.1 Contabilitatea cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ………………………… 18
2.1.1 Contabilitatea cheltuielilor de exploatare ………………………….. ………………………….. .. 20
2.1.1.1 Cheltuieli cu materiile prime ………………………….. ………………………….. …………. 20
2.1.1.2 Contabilitatea cheltuielilor cu materialele consumabile ………………………….. …… 20
2.1.1.3 Contabilitatea cheltuielilor privind obiectele de inventar ………………………….. …. 21
2.1.1.4 Contabilitatea cheltuielilor privind materialele nestocate ………………………….. … 21
2.1.1.5 Contabilitatea cheltuielilor privind energia și apa ………………………….. …………… 22
2.1.2 Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările și servicile executate de terți ……………………. 22
2.1.2.1 Contabilitatea cheltuielilor cu redevențele, locații de gestiune și chirii …………… 22
2.1.2.2 Contabilitatea cheltuielilor cu primele de asigurări ………………………….. ………… 23
2.1.2.3 Contabilitatea cheltuielilor cu studiile și cercetările ………………………….. ……….. 23
2.1.3 Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terți ………………………….. ….. 23
2.1.3.1 Contabilitatea cheltuielilor cu colaboratorii ………………………….. ………………….. 23
2.1.3.2 Contabilitatea cheltuielilor privind comisioanele și onorariile ………………………. 23
3
2.1.3.3 Contabilitatea cheltuielilor cu transportul de bunuri și personal ……………………. 24
2.1.3.4 Contabilitatea cheltuielilor cu deplasări, detașări și transferări ……………………… 24
2.1.3.5 Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile executate d e terți ………………………….. .. 24
2.1.4 Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele și vărsăminte asimilat e ………………. 24
2.1.5 Contabilitatea cheltuielilor cu personalul ………………………….. ………………………….. .. 25
2.1.6 Contabilitatea cheltuielilor financiare ………………………….. ………………………….. …….. 25
2.1.6.1 Contabilitatea cheltuielilor privind dobânzile ………………………….. ………………… 26
2.1.7 Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările și provizioanele ………………………….. …… 26
2.1.8 Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit ………………………….. …………………. 27
2.1.9 Contabilitatea decontării cheltuielilor ………………………….. ………………………….. …….. 27
2.2 Contabilitatea veniturilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 28
2.2.1 Contabilitatea veniturilor din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate și din alte
activități ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 29
2.2.1.1 Contabilitatea veniturilor din vânzarea produselor finite ………………………….. …. 29
2.2.1.2 Contabilitatea veniturilor din lucrări executate și servicii prestate …………………. 29
2.2.1.3 Contabilitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor ………………………….. ………….. 30
2.2.1.4 Contabilitatea veniturilor din redevențe, chirii, dobânzi și dividende ……………. 30
2.2.2 Contabiliatea veniturilor aferente costului producției în curs de ex ecuție ………………. 31
2.2.3 Comtabilitatea veniturilor din producția imobilizată ………………………….. ……………… 31
2.2.3.1 Contabilitatea veniturilor din producția imobilizări necorporale ……………………. 31
2.2.3.2 Contabilitatea veniturilor din producția de imobilizări corporale …………………… 32
2.2.4 Contabilitatea altor venituri din exploatare: ………………………….. …………………………. 32
2.2.5 Contabilitatea veniturilor financiare ………………………….. ………………………….. ………. 32
2.2.5.1 Contabilitatea veniturilor din curs valutar ………………………….. …………………….. 33
2.2.5.2 Contabilitatea veniturilor din dobânzi ………………………….. ………………………….. 33
2.2.5.3 Contabilitatea veniturilor din sconturi obținute ………………………….. ……………… 33
2.2.6 Contabilitatea decontării veniturilor ………………………….. ………………………….. ………. 34
2.3 Documente justificative ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 34
4
2.3.1 Documente justificative utilizate pentru refletcarea cheltuielilor și a veniturilor în
contabilitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 35
CAPITOLUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 39
STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI A CHELTUIELILOR LA
SOCIETATEA POTOPEA FILLS CONSTRUCT SRL ………………………….. ………………………. 39
3.1 Monografie contabilă privind evidențierea cheltuielilor la societatea Potopea Construct Fills
SRL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 39
3.1.1 Contabilitatea cheltuielilor privind obiectele de inventar ………………………….. ……….. 39
3.1.2 Contabilitatea cheltuielilor privind energia și apa ………………………….. …………………. 40
3.1.3 Contabilitatea cheltuielilor privind dobânzile ………………………….. ………………………. 41
3.1.4 Contabilitatea cheltuielilor cu personalul ………………………….. ………………………….. .. 42
3.1.5 Contabilitatea cheltuielilor cu deplasări, detașări și transferări ………………………….. .. 45
3.1.7. Contabilitatea cheltuielilor cu transportul de bunuri și personal ……………………… 47
3.2 Monografie contabilă privind evidențierea veniturilor la societatea Potopea Construct Fills
SRL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 47
Concluzii și propuneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 54
Bibliograf ie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 56
5
INTRODUCERE
Contabilitatea este ,,arta înregistrării, clasificării și rezumării într -o manieră semnificativă
și în exprimare bănească a tranzacțiilor (operațiilor) și evenimentelor (faptelor) care au, chiar și
parțial caracter financiar, precum și interpretarea rezult atelor acestor acțiuni.” 1
În vederea lui Heinrich Goethe „contabilitatea este una din sublimele creații ale spiritului
omenesc, pe care fiecare bun gospodar ar trebui să o folosească în gospodăria sa.” În urma acestei
afirmații putem constata că pentru a obține rezultatele așteptate de la o afacere, trebuie să știm să
o gestionăm corect. O gestionare corectă a afacerii se realizează doar cu ajutotul cunoștiințelor
acumulate din domeniul contabil, care trebuie aplicate în practică corect și rațional.
,,Contabilitatea este instrumental de bază al managemnetului întreprinderii, aducând un
sprijin substanțial la înfăptuirea autogestiunii economico -financiară.” 2
Legea Contabilității nr.82/1991 conduce și organizează contabilitatea în România, în
present.
Subiectul lucrării de licență îl constituie ,,Contabilitatea veniturilor și a cheltuielilor la
societatea Potopea Fills Construct SRL ”.
Am ales această temă deoarece, contabilitatea veniturilor și a cheltuielilor reprezintă o
activitate importantă , care determină rezultatul activității economico -financiare a întreprinderii.
De asemenea, cheltuielile si venturile reprezintă do i indicatori extrem de importanți pentru
societate, fiind că furnizează informații legate despre creșteri sau dimi nuări ale avantaje lor
economice sau dacă societatea este capabilă să achite anumite datorii .
Informațiile legate despre contabilitatea veniturilor și a cheltuielilor au o importanță foarte
mare, pentru că ajută întreprinderile să soluționeze anumite probleme. Prin cunoaște rea acestor
indicatori , societatea po ate atrage noi parteneri de afaceri sau chiar investitori străini.
Lucrarea este structurată în trei capitole:
Capitolul I cuprinde prezentarea g enerală a entității Potopea Fills Construct SRL,
prezentarea scurtului istoric, obiectul de activitate al scoietății.
Capitolul II descrie noțiuni gene rale privind comtabilitatea cheltuielilor și a veniturilor ,
unde am explicat anumite aspecte esențiale legate de c onceptul de cheltuieli și venituri .
Capitolul III face referire la studiu de caz privind contabi litatea cheltuielilorv și a
veniturilor la societaea Potopea Fills Construct SRl, unde am încercat să exemplific cât mai clar
modul de înregistrare a acestor două noțiuni .
1 Iuliana Cenar, Bazele contabilității ,Centru pentru învățământ la distanță, Alba Iulia 2016, p.112
2 Octavia Bojan, Contabilitatea întreprinderilor , editura Economica, București 1999, p.25.
6
CAPITOLUL 1
ASPECTE GENE RALE PRVIND SOCIETATEA COMERCIALA POTOPEA FILLS
CONSTRUCT S.R.l
1.1 Înfințare, denumire, capital
Societatea Potopea Fills Construct SRL s-a înfințat la data de 05.01.2013 de către asociații
Potopea Mircea Petru și Potopea Mircea, având sediul social în loc alitatea Teiuș, st r. Ștefan cel
mare, nr. 82, jud. Alba, înregistrată la Registru Comerțului Alba J01/5/2013, cod unic de
înregistrare RO 31056176, în baza actului constitutiv și a rezoluț iei .
Societatea este o persoană juridică română sub formă de ră spundere limit ată cu capital
social privat și este titulară de drepturii și obligaț iuni. ,,Societatea cu răspundere limitată este
societatea ce se constitutie, pe baza deplinei încrederi, de două sau mai multe persoane ce pun în
comun anumite bunuri pentru a desfășura activitatea comercială, în vederea împărțirii profitului și
care răspund pentru obligațiile sociale în limita aportului lor.”3
Principala activitate aleasă a societăț ii este 4120 conform codului CAEN reprezintă
,,Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale ș i nereziden țiale”. Codul CAE N secundar este 7732
,,Activități de închiriere și leasing cu mașini și echipamente pentru construcții” . Firma are dreptul
de a efectua, în con formitate cu legislația aplicabilă, toate tipurile de tranzacții și operaț iuni
comerciale, finan ciare, cu bunuri mobile ș i imobile care sunt conside rate necesare sau utile
dezvoltării și extinderii obiectului să u de activitate.
Firma are dreptul de a înfi ința sau participa î n cadrul altor firme care au acelaș obiect de
activitate sau au obiect de activitate diferit.
Pe baza hotărârii Adunării Generale a Asociaților, obiectul de activiatate poate fi extins
sau restrâns cu respectarea dispozițiilor legale î n vogoare.
Sediul firmei se află la adresa str. Ștefan cel mare, nr. 82, Teius, jud. Alba unde f irma
desfășoara activități de birou proprii și activităț i specifice obiectului de activitate.
Firma poate înființa sedii secundare – sucursale, agen ții, reprezentante sau alte asemenea
unități fără personalitate juridică – și la alte adrese, în alte localități din România și alte state, în
baza hotărârii Adunării Generale a Asociaț ilor, cu r espectarea prevederilor legale în domeniu și
cu menț ionarea acest ora la Oficiu Registrului Comerț ului Alba.
Capitalul social subscris și vărsat la constituire este în valoare de 200 lei, aport în numerar
3 Vasile Luha, Dreptul Afacerilor , Editura Cemtru pentru învățământ l a distanță, Alba Iulia 2017, p. 80
7
și se divide într -un numă r de 20 părți sociale în valoare nominală de 10 lei/parte socială, repartizate
între asociați, proporț ional cu aportul la capitalul social al fiecă ruia.
Activitatea principală se desfășoară internațional pe teritoriul Franței unde se execută
lucrări de construcții în baza contractelor de prestă ri servicii .
Pentru realizarea obiectului de activitate societatea are un numă r de 54 de ang ajați din care:
personal administrative : 2 persoane, personal financiar contabil: 2 persoane , personal cu studii
medii 40 de personae , și 10 persoane cu 12 clase fără BA. Angajarea și salarizarea se face î n
conformitate cu prevederile Codului Muncii ș i a Leg ii Salariză rii.
Pregătirea profesională diferă în funcție de activitatea desfășurată , societatea dispune de
zidari, faianțari , constructori structur i, tamplari și ș oferi.
Conducerea societății se efectue ază prin cei doi administrator, iar activitatea financi ar
contabilă de către 2 persoane , 1 economist ș i un expert contabil.
Structura organizatorică a societății este responsabilă de funcționarea societății ș i de
realizare a obiectivelor propuse .
În cadru l societăț ii, contabilitatea se ț ine cu personal angajat cu pregătire de specialitate ș i
revine expe rtului contabil care coordonează activitatea economică în cadrul societăț ii.
Potopea Fills Construct SRL deține o structură organizatorică de tip ierarhic r eprezentată
astfel:
Administratorii
Personal de santier Personal financiar
contabil
Economist Expert
contabil
Analiza economică financiară este efectuată cu ajutorul bilanțului , urmă rind starea de
solvabilitate a societ ății, se analizează eficența utilizării activelor precum ș i analiza altor indicatori
8
financiari .
Relația cu clienți i este bine definită în baza contractelor de prestă ri servici i prin care se
stabilesc termenii contractuali.
Durata de funcționare a societății e ste nedeterminată , cu începere de la data î nmat riculă rii
acesteia la Registrul Comerț ului.
Societatea se dizolvă câ nd se a junge la imposibilitatea realiză rii obie ctului de activiate al
societății , declararea nulității , hotărârea asociaților sau alte cauze în conformitate cu legislația î n
vigoare.
1.2 Organizarea sistemului informațional
Creșterea eficienței întreprinderilor a fost posibilă în special prin utilizarea la
scară tot mai mare a sistemelor de calcul. Acestea, prin i ntermediul programelor software, au
permis firmelor să -și structureze și să -și organizeze mai eficient activitatea la prețuri accesibile. În
prezent aproape toate activitățile (în mod special cele economice) se desfășoară cu ajutorul
calculatorul ui. Fie că se apelează la date care pot fi accesate în câteva secunde, fie că se fac
calcule complexe, calculatorul a devenit o unealtă de mare preț în viața de zi cu zi.
Sistemul informatic poate fi definit ca un ansamblu de reguli, proceduri, mijloace și
metode, cu precădere automate, folosite pentru culegerea, transmiterea, prelucrarea și stocarea
datelor .
Sistemul informatic este o componentă a sistemului informațional și anume acea
parte a acestuia care preia și rezolvă sarc inile de culegere, prelucrare, transmitere și stocare
a datelor cu ajutorul sistemelor de calcul.
Pentru a -și îndeplini rolul în cadrul sistemului informațional, sistemul informatic
cuprinde ansamblul tuturor resurselor, regulilor, procedurilor, mijloacelor, metodelor și tehnicilor,
prin care se asigură prelucrarea automată a datelor.
Aceste resurse sunt:
ansamblul de echipamente (HARDWARE);
sistemul de programe (SOFRWARE), care cuprinde programele sistemului de operare și
programele de aplicații;
baza de date;
ansamblul de personal și cadrul organizatoric.
Prin metode se înțel eg căile de determinare și punere în funcțiune, de perfecționare și
optimizare a funcțiunilor organismului, pentru a atinge – obiectivele predeterminate.
9
Prin reguli se exprimă modalitățile de aplicare la un organism a metodelor. Acestea sunt
definite și formulate concis sub forma unor ansambluri de operații logice și/sau matematice.
Prin proceduri se înțelege totalitatea operațiunilor necesare pentru tratarea informațiilor și
regulilor prin mijloacele sistemului.
Ca exemplu, se poate arăta metoda gest iunii stocurilor, în care se găsește regula de calcul
a nivelului de stoc, pentru care se lansează o comandă și care utilizează procedurile de calcul.
Printre metodele utilizate se pot enumera: calculul probabilității, metode ale statisticii
economice, an aliza stocurilor, programarea liniară, programarea dinamică, metode de simulare,
teoria grafurilor, teoriautilității, teoria deciziei, metode de proiectare a experimentelor, teoria
jocurilor, metode de culegere, de măsurare și scalare, metode de analiză mu ltivariată, metode de
previziuni de previziuni, etc.
Prin mijloacele unui sistem informatic se înțelege totalitatea uneltelor și instrumentelor
manuale, automate, inclusiv software utilizate pentru efectuarea de operațiuni asupra informației:
captare, cul egere, pregătire, control, introducere și extragere, transmitere, concentrare, stocare,
transformare, prelucrare prin calcul aritmetic și logic, analiză și interpretare, etc. Mijloacele
cuprind suporți, mașini și oameni.
a) Se consideră suport tot ceea ce are atașat informații și servește la transportarea și/sau
stocarea ei în timp și spațiu. Se întâlnesc următoarele tipuri de suporți:
– materiali, sub formă de suporturi tehnice (magnetice sau optice) sau grafice (opace
sau transparente);
-câmp electric, magnetic sau optic, transmis prin semnale și pachete;
– experiența umană, sub formă de date și informații acumulate de oameni în procesul
muncii.
b) Prin mașini în cadrul mijloacelor unui sistem informatic se înțelege totalitatea
echipamentelor și dispozitivelor utilizate (ca echipamente hardware și instrumente software)
pentru a efectua operațiunile enumerate mai sus. În această ordine de idei putem enumera:
– sisteme de calcul, de diferite generații și configurații;
– echipamen tele de captare, culegere, pregătire, transmitere, stocare, de prelucrare, de
redare, de analiză și interpretare, etc.
c) Oamenii în cadrul unui sistem informatic intervin sub forma de experiență umană la
nivelul suporților .
Potopea Fills C onstruct SRL folosește forma de înregistrare contabilă adaptată la
echipamentele moderne de prelucrare a datelor, cu ajuto rul calculatoarelor din dotare ș i pe baza
unui program informatic de contabilitate SAGA .
10
SAGA este un program pentru evidență contabi lă și de stocuri, asigură introducere a
planului de conturi ales de către societate ș i inchide automat conturile de venituri ș i cheltuieli
respectiv contul de TVA. Programul permite lucrul cu parteneri externi (pt care se efectueaza
tranzacții în valută ) efectuează operațiuni de compensare cu terț ii, pe baza de process verbal de
compensare , iar plățile și încasările î n val ută sunt înregistrate automat cu diferența de curs valutar.
Societatea utilizează regsitrel e obligatorii de contabilitate: registru l jurnal, cartea mare ș i
registru l inventar.
Registru l jurnal este do cumentul contabil prin care se înregistrează , prin articole contabile,
în mod chronologic, operațiile patrimoniului , prin respe ctarea succesiunii documentelor , după data
de întocmire sau in trare a acestora î n unitate. În cadrul societăți i, acest jurnal este emis de
programul de contabilitate, pe baza înregistrarilor efectuate zilnic și se listează lunar , iar rulajul se
înscrie manual î n registru l jurnal snuruit.
Cartea mare este un document contabil în care se inscriu lunar , direct sau prin regrupare pe
conturi corespondente, înregistrările efectuate î n registrul jurnal, stabilindu -se situația fiecă rui
cont, respective soldul initial, rulajele debitoare , rulajele creditoare ș i soldurile final e.
Forma folosită drept registru l Cartea M are de societate este cea de fișe de cont pentru
operaț iuni diverse, această fișă este emisă de programul de contabilitate și se listează și arhivează
odată pe an la sfarș itul lui.
Registru l inventar este documentul contabil în care se înregistrează toate documentele de
active ș i de pasiv, grupate în funcție de natura ori conform posturilor din bil anțul contabil,
inventariate potrivit legii.
În cadrul societăți se complectează odată pe an, având la bază i nventarele întocmite în
fiecare gestiune și î n fiecarea department.
1.3 Sistemul de documente privind organizarea contabilității în general
Societ atea atribuie fiecărui mijloc fix un număr de inventar în ordine cronologică pe baza
documentelor primite și s e întocmeș te de serviciul financiar contabil, pe grupe de mijloace fixe,
prin înregistrarea cronologică a mijloacelor fixe intrate î n unitate.
Fișa mijlocului fix servește ca document pentru evidență analitică a mijloacelor fixe și se
întocmește într -un si ngur exemplar pentru fiecare mijloc fix. Proce sul verbal de scoatere din
funcț iune a mijlocului fix servește ca document de constatare a î ndeplinirii condiților scoaterii din
funcț iune a mijlocului fix.
Pentru organizarea contabilități bănești , societatea folosește dispoziția de plată cu ajotorul
11
căruia se ridică sau se depun ban ii în caserie , chitanța se eliberează de casieră în momentul în care
se încasează sume de bani, se semnează de casieră și se ștampilează cu ștamplia societății .
Pentru î nregistrarea salarilor se foloseș te st atul de salarii care se semnează de către
persoana care îl emite și de către contabil și se arhivează 50 de ani. Lista de avans chenzi nal se
semnează de persoana care îl întocmește și de către contabil ș i se arhive ază 50 de ani.
Statul de salarii se arhivează s i el 50 de ani, statul de concedii de odihnă se semnează de
persoana care îl emite și de contabil ș i se trimte la caserie pentru plată , unde rămâ ne ca act
justificativ pentru înregistrarea în regsitrul de casă . Fișa individual, care continuă toate datele
legate de salarii pe un an de zile pentru fiecare salariat , se generează câte o fișă individuală .
Pentru efectuarea servi cilor externe, societatea foloseș te ordinul de deplasare și servește ca
dispozitie pentru persoana delegate ca ș i document pentru decontarea de că tre titular de a vans a
cheltuielilor efectuate și se întocmește de persoana care urmează să efectueze deplasarea , într-un
exemplar se semne ază de ș eful departamentulu i, la jus tificarea avansurilor aco rdate în vederea
procură rii de valori materiale sau deplasari .
Balanța de verificare servește la verificarea exactității înregistrărilor controlului
concordanț ei dintre contabilitatea sintetică și cea analitică , întocmire a situaților financiare și nu
circu lă fiind un document de sinteză .
În cadrul societăț ii se folosește balanț a de verificare cu patru seri i de egalități și este emisă
de către programul de contabiliate și răspunde de exactitatea înregistrărilor e fectuate.
Situațiile financiare se intocmesc de către expertul contabil și au la bază balanța de verificare și
listele de inventariere aplicând Reglementă rile contabile actu alizate cu directivele Comunităț ii
Economice Europene și cu Standardele Internaț ionale de Contabilitate.
Din ele fac parte : bilantul, contul de profit si pierdere , situatia modificarilor capitalului
propriu, situatia fluxurilor de trezorerie , politici contabile, note explicative.
1.4 Indicatori de analiză financiară la societatea Potopea Fills Cosntruct SRL
Analiza economico -financiară reprezinta ,,un ansamblu de concept, tehnici și instrumente
care asigură tratarea informațiilor interne și externe, în vederea formulării unor aprecieri pertinente
referitoare la situația unui agent economic, la nivelul si calitatea pe rformanțelor sale, la gradul de
risc într -un mediu concurențial extrem de dinamic.”4
Analiza ,,ca metodă generală de cunoaștere presupune descompunerea fenomenelor și
proceselor în părțile lor componente, evaluarea corelației dintre acestea, evidențierea s tructurii
4 M. Niculescu, Diagnostic global strategic , Editur a Economică, București,1997, p .22.
12
acestora, a factorilor și cauzelor care determină geneza și evoluția lor.”5
Eu consider ca analzia economico -financiar ă este esențială pentru evoluția întreprinderii,
și, de asemnea, îl ajută pe administrator în luarea deciziilor eficiente. Anali za productivității
muncii, a cifrei de afaceri, a costurilor și a profiturilor ajută la creșterea eficenției economice a
firme.
1.4.1 Analiza structurii activului bilanțier
,,Activul bilanțier cuprinde, pe de o parte, valoarea netă a mijloacelor materiale și bănești,
iar pe de altă parte, creanțele pe care societatea comercială le are de încasat de la clienți.’’6
În tableul de mai jos prezint datele necesare pentru analiza structurii activului bilanțier la
societatea Potopea Fills Construct.
Tabel 1.1 – indica torii necesari pentru calculul și analiza structurii activului bilanțier
Indicatori Perioada analizată
2017 2018
Active imobilizate 459.370 860.352
Active circulante 77.168 224.352
Creanțe 50.556 117.328
Stocuri 7.729 0
Casa și conturi la bănci 18.883 107.024
Cheltuieli înregistrate în avans 18.017 17.058
Total activ 631.723 1.326.114
Sursa: Bilanțul contabil si Contul de profit si pierdere al Potopa Fills Construct.
5 Ioan Bătrâncea, Analiză finaciară pe bază de bilanț , Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj –
Napoca, 2001, p .13
6 Ioan Bătrâncea, Analiză finaciară pe bază de bilanț , Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj –
Napoca, 2001, p , 24
13
1.2 Tabel – evoluția indicatorilor de analiză a structurii a activului bilanțier
Rata activelor imoblizate a scăzut în anul 2018 cu 7,80 procente, reprezentând o descreștere
a poziției pe piață. Această modificare duce la scăderea plauzibilității întreprinderii față de
investiori și creditori.
Rata creanțelor și a disponibilităților bănești la societatea Potopea Fills Construct SRL au
înregistrat o creștere în anul 2018. Aceste creșteri sunt datorate pe de o parte datorită relațiilor
societății cu partenerii , și, pe de altă parte, respec tarea termenelor de încasare pretinse clien ților.
Totodată reprezintă o imbunătățire a rentabilității monetare.
Datorită faptului că valoarea indicatorului ratei disponibilităților bănești este în creștere,
poate reprezenta o stagnare în ceea ce priveste dezvoltarea firmei, dar în acelaș timp poate reflecta
și un echilibru financiar a societății.
Nr.
Crt. Denumire
indicator Formula de calcul Perioada
analizată
2017 2018
1. Rata activelor
imobilizate 𝑅𝐴𝐼=Active imobilizate
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 ∙100
72,71% 64,87%
2. Rata activelor
circulante 𝑅𝐴𝐶=𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙∙100
12,21% 16,91%
3. Rata stocurilor 𝑅𝑆𝑇=𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙∙100
1,22% 0%
4. Rata creanțelor
comerciale 𝑅𝐶𝑟=𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛 ț𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑒𝑟𝑐𝑖𝑎𝑙𝑒
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 ∙100
8% 8,84%
5. Rata
disponibilităților
bănești 𝑅𝐷𝐵=𝐷𝑖𝑠𝑝𝑜𝑛𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡 ăț𝑖 𝑏ă𝑛𝑒ș𝑡𝑖
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 ∙100
2,99% 8,07%
14
Fig. 1.1 – Evoluția indicatorilor de analiză a structurii a activului bilanțier
1.4.2 Analiza indicatorilor specifici echilibrului financiar
Analiza financiară urmărește ,,modalitățile de realizare a echilibrului financiar pe
termen lung si scurt.”7 Indicatorii care ne ajută în indentificarea echilibrului financiar a
societății sunt : situația neta, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria
netă.
7 Camelia Burja, Analiza economico -financiară , Centrul pentru învățământ la distanță, Alba Iulia, 2018, p. 79
020406080100120140160180
Durata unei
rotații a
creanțelorDurata unei
rotații a
furnizorilorDurata unei
rotații a
activului total
2017 2018 7,31 114,49 91,37
15,02 89,22 169,8Evoluția indicatorilor de analiză a structurii a
activului bilanțier
2017 2018
15
Table 1.3 – indicatorii necesari pentru calculul și analiza echilibrului financiar
Indicatori Perioada analizată
2017 2018
Active circulante 77.169 224.352
Datorii 791.590 696.810
Active total 509.927 977.666
Datorii pe termen scurt 583.090 135.088
Disponibilități bănești 18.883 107.024
Datorii de exploatare 208.501 561.722
Creanțe 50.557 117.328
Stocuri 7.729 0
Sursa: Bilanțul contabil si Contul de prpfit si pierdere al Potopea Fills Construct SRL
Table 1.4 – evoluția indicatorilor de echilibru financiar
Nr.
Crt. Denumire indicator Formula de calcul Perioada analizată
2017 2018
1. Situația netă SN=Active totale – Datorii
-281.663 280.856
2. Fondul de rulment FR = Active circulante – Datorii pe
termen scurt -505.921 89.264
3. Necesarul de fond de
rulment NFR=( Stocuri+Creanțe) -Datorii de
exploatare
-150.215 -444.394
4. Trezoreria netă TN=FR -NFR
-355.706 533.658
16
Fig. 1.2 – evoluția indicatorilor de echilibru financiar
Situația netă a înregistrat valori negative în 2017, dar în anul 2018 această situație se
modifică, având valori positive. Acest lucru reprezintă o situație financiară bună a întreprinderii,
deoarece activele firmei sunt mai mari față de datorii.
În anul 2 018 față de 2017, fondul de rulment înregistrează valori pozitive. Acest factor
poate fi considerat lucru benefic, deoarece creanțele clienților sunt în creștere de la un an la altul.
Necesarul de fond de rulment este negative în ambele perioade analizate , de unde rezidă o
situația favorabilă, fiind că societatea are un surplus de resurse.
Trezoreria netă este negativă în anul 2017, semnificând o instabilitate financiară, dar în
anul 2018 apare o îmbunătățire a acestia, înregistrându -se valori pozitive, de unde reiasă ca
activitatea economică a societății este eficientă.
1.4.3 Concluzii în urma analizei indicatorilor la Potopea Fills Construct SRL
În concluzie, ca societatea să înregistreze o creștere și evolutie a eficienției, trebuie să țină
cont de analiz a indicatorilor economico -financiari.
„Analiza activității economico -financiare este un instrument de bază al activității
manageriale care permite cunoașterea fenomenelor economico -financiare din cadrul firmei.” 8
În urma analizei indicatorilor efectuată la societatea Potopea Fills Construct SRL am
constatat faptul că în anul 2018, societatea îmbunătățește rentabilitatea monetară a societății,
reprezentân un echilibru financiar.
8 Ibidem, pag. 5
-600.000-400.000-200.0000200.000400.000600.000
Situația netă Fondul de rulment Necesarul de find
de rulmentTrezoreria netăEvoluția indicatorilor de echilibru financiar
2017 2018
17
Pe de altă parte, în urma analizei realizate rezultă ca societatea reușește să ofere o încredere
plauzibilă furnizorilor pentru acordarea creditelor pe un termen mai lung. Datorită acestui lucru,
firma reușește să facă achiziții mult mai mari, fiind că chiar dacă cr eanțele nu sunt încasate la timp,
are un răgaz mai prelungit de achitare a datoriilor.
De asemenea, întreprinderea are o situație financiară bună, acest lucru rezultând din analiza
trezoreriei nete, având valori pozitive. Datorită analizei fondului de rul ment, reiasă ca unitatea are
un surplus de resurse .
18
CAPITOLUL 2
NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI A
CHELTUIELILOR
Contabilitatea reprezintă ,, arta înregistrării, clasificării și sintetizării în expresie bănească a
tranzacțiilor cu caracter financiar, precum și inte rpretarea rezultatelor acestora.’’9
,, Aceste conturi se mai numesc și conturi de procese și vizează numai tranzacțiile realizate de
către întreprindere în cursul exercițiului current, fiind denumite conturi de cheltuieli și venituri
curente.”10
2.1 Contabilitatea cheltuielilor
Potrivit Legii contabilității nr . 82/199, cheltuielile sunt sume s au valori plătite sau de plătit
pentru consumuri, lucrări, servicii, et c. ,,Cheltuielile sunt repreze ntate de totalitatea operațiilor
economice care afectează patrimoniul întreprinderii prin diminuarea activului, cum ar fi, de
exemplu, consumul de materiale, sau prin mărirea pasivului ca, de exemplu, înregistrarea obligației
de plată pentru utilități pres tate de terți (apă, gaze, curent,electric)”11
Contabilitatea cheltuielilor se organizeaz ă pe baza concepției dualiste:
Contabilitatea financiară, în care cheltuielile evaluate și înregistrate în funcție de
natura activităților și de natura resurselor utiliz ate;
Contabilitatea de gestiune, în care cheltuielile sunt grupate în funcție de destinația și
funcția lor pe feluri de produse, lucrări și servicii.
Organizarea contabilității financiare a cheltuielilor depinde de anumite principii de organizare
a contabi lității:
Conform principiului independenței, sunt înregistrate în contabilitate, în momentul
producerii lor fără a ține seama de data plății lor, a toate operaților care determină
cheltuieli;
Se impune înrehistrarea cheltuielilor cu amortizările și provizioanele indiferent dacă
există rezultate financiare favorabile în cazul principiului prudenței;
Potrivit principiului necompensării se interzice compensarea între cheltuieli și
venituri, înregistrate la conturi de rezultate diferite.
9 American Institute of Certified Public Accountants – Accounting Terminology Bulletin, 1953. Apud: Nicolae Todea,
Teorie Contabilă și raportare financiară , Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2009, p. 15
10 Florentin Caloian, Bazele contabilității , Editura C. H.Beck, București 2008, p.79
11 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară a agenților economici din România , Editura IntelCredo , Deva 1995,
p. 302
19
În contabilitate , cheltuielile se evidențiază cu ajutorul conturilor din clasa 6 C onturi de
cheltuieli. În funcție de natural lor, cheltuielile pot fi:
cheltuieli de exploatare ;
cheltuieli financiare;
cheltuieli cu amortizările, provizioanele, și ajustările pentru depreci ere sau pierdere
de valoare;
cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite.
Prin evidențierea în contabilitatea a cheltuielilor de exploatare se utilizează următoarele
grupe de conturi:
Grupa 60 Cheltuieli privind stocurile
Grupa 61 Cheltuieli cu lucr ările și serviciile executate de terți
Grupa 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terți
Grupa 63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte assimilate
Grupa 64 Cheltuieli cu personalul
Grupa 65 Alte cheltuieli de exploatare
De asemenea, contul 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și
ajuastările pentru depreciere ajută la evidențierea în contabilitate a cheltuielilor de exploatare.
,,După cum arată și denumirea grupelor de conturi menționate, cheltuielile exploatare su nt
ocazionale de producția și/sau distribuția bunurilor, serviciilor, lucrărilor și se concretizează în
consumuri de materii prime, materiale, energie, servicii, lucrări, manoperă, costul imobilizărilor și
al altor bunuri vândute.”12
Cheltuielile financiar e sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 66
Cheltuieli financiare și a contului 686 Cheltuieli financiare privind amortizările și ajustările pentru
pierderea de valoare.
Pentru evidențierea în contabilitate a impozitul pe profit/venit calculate asupra profitului
impozabil și datorat de entitate în calitate de contribuabil, se utilizează conturile din grupa 69
Cheluieli cu impozitul pe profit și alte impozite.
12 Iuliana Cenar , Contabilitate financiară fundamentală , Cemtru pentru învățământ la dis tanță , Alba Iulia 2017, p.95
20
2.1.1 Contabilitatea cheltuielilor de exploa tare
Cheltuielile de exploatare sunt legate de ,,activitatea curentă,normală a entității, iar
realizara ei presupune importante eforturi materiale, financiare și bănești.”13 De asemenea, acestea
dețin o pondere considerabilă în totalul cheltuielilor între prinderinderilor și participă semnificativ
la mărimea și natura rezultatului cu care se încheie exercițiul financiar.
2.1.1.1 Cheltuieli cu materiile prime
Materiile prime sunt acele sortimente folosite în procesul productiv care reprezintă
substanța p rodusului finit.
Cheltuielile cu materiile prime sunt alcătuite din:
prețul de înregistrare al materiilor prime date în consum;
prețul de înregistrare al materiilor prime constatate lipsă la inventariere;
diferențele de preț aferente materiilor prime date în consum sau constate lipsă la inventar.
Materiile prime date în consum ori constatate lipsă la inventar se înregistrează in contul 601
Cheltuieli cu materiile prime.
Cheltuielile cu materiile prime se realizează diferit în funcție de metoda utilizată pe ntru
gestiunea stocurilor.
2.1.1 .2 Contabilitatea cheltuielilor cu materialele consumabile
Materialele consumabile sunt folosite în procesul de producție împreuna cu materiile prime și
care nu se regăsesc în substanta produsului finit.
Materialele consumabile se înregistrează cu ajutorul contului 602 Cheltuieli cu materialele
consumabile. Societățile mari utilizează conturile de gradul II alcătuite din detalierea contului 602
precum:
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare;
6022 Cheltuieli privind combustibilii;
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat;
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb;
6025 Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat;
13 Scorțescu, Gh., Contabilitatea cheltuielilor agenților economici , Ediția a II -a (revăzută și completată), Ed.
“Dosoftei”, Iași, 1996, p.9
21
6026 Cheltuieli privind furajele;
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumab ile;
Înregistrarea cheltuielilor cu materialele consumabile este identică cu cea a materiilor
prime, fie în cazul inventarului permanent, fie în cel intermitent.
2.1.1 .3 Contabilitatea cheltuielilor privind obiectele de inventar
Uzura obiectelor de inventar determinată de darea lor în folosință reprezintă cheltuieliloe
privind obiectele de inventar.
Sunt două metode care ajută la determinarea uzurii obiectelor de inventar și anume:
a. Integral, la darea în folosință, uzura acestora se înregistrează asup ra cheltuielilor la
nivelul prețului de înregistrare a obiectelor de inventar reflectate în contul 303
Materiale de natura obiectelor de inventar. Determinându -se în baza documentului
,,Bon de consum”, care stă la baza eliberării din magazine a obiectelor din inventar
trecute în exploatare.
b. Eșalonat, pe durata a cel mult 3 exerciții financiare. În acest sens, uzura se determină
prin raportarea prețului de înregistrare cu numărul de luni stabilite pentru eșalonare.
Uzura obiectelor de inventar se înregistre ază cu ajutorul contului 603 Cheltuieli privind
materialele de natura obiectelor de inventar, in different de metoda utilizată.
2.1.1 .4 Contabilitatea cheltuielilor privin d materialele nestocate
,,Materi alele nestocate sunt acele materiale consumabile, nestocate de unitatea economică,
care nu t rec printr -un cont de gestiune ( de stocuri) și care se înregistrează pe măsura aprovizionării
lor asupra cheltuielilor de exploatare ( de exemplu imprimantele.’’14
Cheltu ielile privind materialele nestocate se înregistrează în contabilitate cu ajutor contului
604 Cheltuieli privind materialele nestocate.
În exercițiile financiare viitoare cheltuiala înregistrată în contul 471 se trece la cheltuieli
curente, adică în contu l 604.
14 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară a agenților economici din România , Editura IntelCredo , Deva 1995,
p. 309
22
2.1.1.5 Contabilitatea cheltuielilor privind energia și apa
Chelt uielile privind energia și apa se evidențiază în contabilitate la contul 605 Cheltuieli
privind energia și apa prin următoarea formula:
% = 401,,Furnizori"
605 ,,Cheltuieli privind energia și
apa"
4426,,TVA deductibilă"
2.1.2 Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările și servicile executate de terți
,,În structura serviciilor generale prestate de terți se cuprind acele lucrări și servicii care
sunt nemijlocit ocazionale de desfășurarea activității de ansamblu a unui agent economic cum sunt:
întrețineri și reparații, redevențe, locații de gestiune și chirii, prime de asigurare, studii și
cercetări.”15
Aceste cheltuieli fac parte din grupa de conturi 61 Cheltuieli cu serviciile executate de terți.
2.1.2.1 Contabilitatea cheltuielilor cu redevențele, locații de gestiune și chirii
Redevențele reprezintă ,,obligații de plată datoraete de o unitate economică care a peluat în
concesiune imobilizări pentru a le exploata în scopuri productive.”16
Locațiile de gestiune sunt ,,o modalitate de preluare pentru exploatare de spații productive pe
o perioadă limitată de timp pe bază de contracte de locație.”17
Chiirile reprezintă ,,obliga ții de plată datorate de o unitate economică pentru folosirea unor
imobilizări ce sunt proprietatea altora și care sunt inchiriate pet imp determinat pentru a putea fi
exploatate în diferite scopuri.”18
Cheltuielile cu redevențele, locațiile de gestiune și chiirile sunt reflectate în contabilitate cu
ajutorul contului 612 ,,Cheltuieli cu redevențele, loc ațiile de gestiune și chiriile”.
15 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară a agenților economici din România , Editura IntelCredo , Deva 1995,
p. 313
16 Ibidem, p. 314
17 Ibidem, p. 314
18 Ibidem, p. 314
23
2.1.2 .2 Contabilitatea cheltuielilor cu primele de asigurări
Primele de asigurare ,, se datorează diferitelor societăți comerciale pentru asigurarea unor
bunuri ale unității economice pe bază de contracte de asigurare.”19
Cheltuielile cu primele de asigurare se înregistrează în contabilitate la contul
613,,Cheltuieli cu primele de asigurare”.
2.1.2 .3 Contabilitatea cheltu ielilor cu studiile și cercetările
Aceste chletuieli sunt reflectate la contul 614 ,, Cheltuieli cu studiile și cercetările’’. Foarte
important este că acele cheltuieli ce se referă la cercetări aplicaive se consideră imobilizări
necorporale și se înregis trează in comtabilitate ca atare.
2.1.3 Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terți
Astfel de cheltuieli se înregistrează în contabilitate cu ajutorul conturilor care aparțin
grupei 62,,Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”.
2.1.3.1 Contabilitatea cheltuielilor cu colaboratorii
Cheltuielile c u colaboratorii se reflectă la contul 621,,Cheltuieli cu colaboratorii”. Acestea
reprezintă sumele datorare furnizorilor externi prentru prestații le efectuate. C ontul 621 ,,Chletuieli
cu colaboratorii” înregistrează în debit sumele datorate pentru acele prestații effectuate (401,471)
si sumele în curs de clarificare (473).
2.1.3 .2 Contabilitatea cheltuielilor privind comisioanele și onorariile
Asemenea cheltuieli ,,ține evidența cheltuielilor reprezentând comisioanele datorate pentru
cumpărarea sau vânzarea titlurilor de valoare imobilizate sau a celor de plasament, comisioanele
de intermediere, onorarilede consigliere, contencios, expertizare, precum și a altor cheltuieli
similare.”20 În debitul contului se înregistrează sumele datorate sau achitate priv ind comisioanele
și onorarile ( 401, 408, 471, 512, 531,542) și sumele în curs de clarificare (473).
19 Ibidem, p. 315
20 Constantin Toma, Contabilitate financiară Ediția a III -a, Editura Tipo Moldova, Iași 2018, p. 470
24
2.1.3 .3 Contabilitatea cheltuielilor cu tran sportul de bunuri și personal
Aceată categorie de cheltuieli este formată din acele prestații realizate de terț pentru:
transportul produselor fabricate, transportul mărfurilor vândute, transportul altor bunuri,
transporturi colective de personae la și d e la locul de muncă. Contul specific acestor cheltuieli este
624 ,,Cheltuieli cu transportul de bunuri și de personale”.
2.1.3 .4 Contabilitatea cheltuielilor cu deplasări, detașări și transferări
Pentru înregistrarea în contabilitate se utilizează cont ul 625 ,,Cheltuieli cu deplasări
detașări și transferări”. Din această categorie fac parte următoarele cheltuieli: deplasări în interes
de serviciu, detașări pe perioade limitate de timp în interes de serviciu pentru care se plătesc diurne,
cazare, transpo rt.
2.1.3 .5 Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile executate de terți
,,Aceste servicii effectuate de terți care sunt indirect legate de desfășurarea activității unității
ce nu pot fi delimitate pe conturile 621 -627 de mai sus, se consider alte chelt uieli cu serviciile
executate de terți și se înregistrează la contul 628 ,,Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”.21
2.1.4 Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele și vărsăminte asimilat e
,,Impozitarea directă a îmbogățirii firmelor se realizează indeosebi prin intermediul
impozitului pe profit. Din acest punct de vedere, firmele sunt împărțite în două categorii:
plătitori obișnuiți de impozit pe profit;
contribuabili personae juridice scutite de impozi t pe profit, dar care plătesc un
impozit pe venit și care, din punct de vedere fiscal se numesc microîntreprinderi.”22
,,Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect, unic, perceput în modfracționat asupra
valorii adăugate. TVA -ul reprezintă diferența dintre vânzările șicumpărările aceluiași stadiu al
21 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară a agenților economici din România , Editura IntelCredo , Deva 1995,
p. 321
22 Istrate, C., Contabilitatea nu -i doar pentru contabili! Cum să transformi balanța și bilanțul în instrumente
prietenoase , Ed. Evrika Publishing, București, 2016, p.89
25
circuitului economic .”23
Aplicarea prevederilor din legislația financiar -fiscală determină apariția astor de cheltuieli
în contabilitatea unei societăți. Grupa 63,, Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”
ajută la evidența acestor cheltuieli. Această grupă include un singur cont de gradul I 635,,Chel tuieli
cu alte impozite, taxe și vărsăminte assimilate”. ,, Este un cont cu funcție contabilă de active, care
înregistrează în debit: prorate din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenită nedeductibilă
(4426); taxa pe valoare adăugată colectată aferen tă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal,
predate cu titlu gratuit care depășesc limitele prevăzute de lege, cea aferentă lipsurilor peste
normele legale.”24
2.1.5 Contabilitatea cheltuielilor cu personalul
Unitățile economice datorează sala rii personalului angajat pentru munca prestată. Pe lângă
acestea se mai oferă salariațiilor și prime sau sporuri de diferite feluri.
Pentru unitățile economice, datoriile cu personalul se stabilesc lunar și reprezintă cheltuieli
de personașale exercițiului financiar în curs.
Cheltuielile cu personalul se reflectă prin grupa de conturi 64 ,,Cheltuieli cu personalul”.
În această grupă funcționează conturi care se folosesc pentru înregistrarea salariilor personalului
sau cheltuielile cu asigurăril e și protecția socială.
,,La această grupă de cheltuieli sunt contabilizate: cheltuieli cu salariile personalului,
cheltuieli privind contribuția întreprinderii la fondul de șomaj.”25
2.1.6 Contabilitatea cheltuielilor financiare
,,În categoria cheltui elilor financiare se cuprind acele cheltuieli care sunt strict legate de
activitatea financiară a întreprinderii și se referă la:
– pierderi din creanțe legate de participații
– cheltuieli privind titlurile de plasament cedate
– cheltuieli din diferențele de cur s valutar
– cheltuieli privind dobânzile
– cheltuielile privind sconturile acordate
23 Iuliana Cenar, Contabilitate Financiară Fundamentală , Ministerul Educației Naționale Universitatea”1
Decembrie”din Alba Iulia, 2017, p.87
24 Constantin Toma, Cont abilitate financiară Ediția a III -a, Editura Tipo Moldova, Iași 2018, p. 473
25 Mihai Ristea, Corina -Grazziella Dumitru, Contabilitate financiară , Editura ASE, București 2005
26
– alte cheltuieli financiare.”26
Contabilitatea cheltuielilor financiare se organizează cu ajutorul conturile care aparțin
grupei 66,,Cheltuieli financiare”.
2.1.6 .1 Contabilitatea cheltuielilor privind dobânzile
,,Agentul economic beneficiar al împrumuturilor și datoriilor assimilate se va afla în
postura de plătitor de dobânzi, care pentru va reprezenta o cheltuială financiară.”27
Aceste cheltuieli se înregistrează în contul 666,,Cheltuieli privind dobânzile”
Mărimea acestor cheltuieli este repezentată de felul dobânzii, dacă este simplă sau
compusă, mărimea creditului, durata de rambursare.
De exemplu relația de calcul pentru dobânda simplă este:
𝐷=𝑐 ∙𝑡 ∙𝑟
100, unde:
c -reprezintă capitalul imprumutat
t -timpul de rambursare
r – rata dobânzii
2.1.7 Contabili tatea cheltuielilor cu amortizările și provizioanele
,,Provizioanele constituie o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă care se formează la
finele exercițiului financiar, pentru acoperirea unor riscuri probabile, datorate unor fenomene
trecute sau în curs de desfășurare.”28
Conform dicționarului explicativ roman, am ortizarea este definită ca o ,, tingere prin plăți
succesive a unei datorii (publice sau particulare) sau a unei investiții .”
Amortizările și provizioanele generează cheltuieli care se urmăresc în contabilitate cu
ajutorul unor conturi distincte, pe elemen te primare. Aceste cheltuieli sunt deprecieri reversibile
și ireversibile pe care le suportă activele imobilizate și cele circulante,
Grupa 68,,Cheltuieli cu amortizările și provizioanele” este alcătuită din:
681,,Cheltuieli de exploatare privind amortiză rile și provizioanele”
686 ,,Cheltuieli financiare privind amortizările și provizioanele”
26 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară a agenților economici din România , Editura IntelCredo , Deva 1995,
p. 326
27 Ibidem, p. 329
28 Iuliana Cenar, Contabilitate financiară fundamentală , Cemtru pentru învățământ la dis tanță , Alba Iulia 2017, p.76
27
2.1.8 Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit
Impozitul pe profit este o cheltuială de natură fiscal care determină profitul net. Acesta este
determina t lunar cu informații cumulate de la începutul anului.
Cheltuielile cu impozitul pe proft se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului
691,,Cheltuieli cu impozitul pe profit”, care face parte din grupa de conturi 69 ,,Cheltuieli cu
impozitul pe profit și alte impozite” prin formula contabilă:
691,,Cheltuieli cu impozitul pe
profit " = 441,,impozitul pe profit "
2.1.9 Contabilitatea decontării cheltuielilor
Cnturile de cheltuieli se închid provizoriu, prin rezultatul exercițiului pentru a se determina
luanr porfitul sau pierderea.
Rezultatul exercițiului este stabilit prin diferența dintre veniturile și cheltuielile
exercițiului, indiferent de data încasării sau plății lor.
Diminuarea sau rectificarea de cheltuieli colectate în contabilitatea se poate realiza prin
două modalitățo:
1. ,,Înregistrarea diminuărilor de cheltuieli la creditul conturilor de cheltuieli cu sume în
negru. O asemenea modalitate influențează rulajul debitor al conturilor de cheltuieli în
secnsul că el nu expri mă cheltuielile perioadei, cu cele efectuate care pot să sufere
dimnuări. Pentru determinarea cheltuielilor perioadei ce trebuiesc avute în vedere în
completarea raportărilor fiscale trebuie să se scadă, în mod extra contabil, din rulajul
debitor al contur ilor de cheltuieli, rulajul creditor al acestora, format înaintea închiderii
conturilor respective.
2. Înregistrarea diminuărilor de cheltuili în debitul conturilor de cheltuieli cu sume în roșu,
deci ca o stornare în roșu. În acest mod rulajul debitor al con turilor de cheltuieli exprimă
și mărimea cheltuielilor perioadei.”29
29 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară a agenților economici din România , Editura IntelCredo , Deva 1995,
p. 338
28
2.2 Contabilitatea veniturilor
Veniturile sunt ,,reprezentate de totalitatea operațiilor economice care afectează
patrimonial întreprinderii prin mărirea activului, dacă se fac încasă ri în numerar ori dacă se
înregistrează în prealabil creanțele asupra clienților sau prin diminuarea provizioanelor, dacă
acestea rămân fără obiect.”30
Veniturile se clasifică în contabilitatea financiară în felul următor:
a. Venituri angajate;
b. Venituri const ate în momentul încasării lor, în contabilitatea fiind înregistrate în
corespondență cu conturile financiare, de trezorerie;
c. Venituri contabile c alculate.
Potrivit Legii Contabilitatii nr.82/1991 ,contabilitatea veniturilor se ț ine pe feluri de
venituri, după natura sau sursa lor, care se grupează astfel:
a) venituri din exploatare în care se regăsesc : venituri din vâ nzarea produselor, mărfurilor,
lucrărilor executate ș i a servici ilor prestate. Aceste venituri se înregistrează î n contabilitate l a
momentul predă rii obiectelor către cumpărători și livrării lor pe bază de factură sau în alte condiții
prevăzute în contract, care atestă transferul de proprietate a obi ectelor respective asupra clienț ilor.
Veniturile realizate în avans reprezintă încasă ri sau creanț e aferente unor bunuri realizate , a unor
lucrări sau prestații neefectuate și nu se consideră venituri ale exerciț iului, acestea se î nregi strează
în contabilitate în cont diferit , care se regăsește în bilanț .
b) în veniturile financiare se reg ăsește veniturile din diferențele de curs valutar .
c) alte venituri din exploatare sun t acele venituri care nu au legătură cu activitate a
desfășurată a societăț ii cum ar fi : veniturile din cedarea activelor , alte venituri (salarii neridicate).
Contabili tatea veniturilor se reazlizează cu ajutorul unor conturi sintetice de gard ul I si II
ce fac parte din următoarele grupe ale clasei 7,,Conturi de venituri”:
Grupa 70,,Cifra de afaceri”;
Grupa 71 ,,Venituri aferente costului producției în curs de execuție”;
Grupa 72 ,,Venituri din producția de imobilizări”;
Grupa 74 ,,Venituri din subvenții de exploatare”;
Grupa 75 ,,Alte venituri din exploatare” ;
Grupa 76 ,,Venituri financiare”;
Grupa 78 ,,Venituri din provizioane, amortizări și ajustări pentru depreciere sau pierdere de
30 Ibidem, p. 341
29
valoare”.
2.2.1 Contabilitatea veniturilor din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate și din
alte activități
Veniturile din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate și din alte activități sunt legat
direct ori indirect de profitul principal de activitate al agenților economici și sunt considerate
venituri generate de activitatea de bază. Aceste venituri sunt reprezentate de grupa 70 ,, Cifra de
afaceri netă”
2.2.1.1 C ontabilitatea veniturilor din vânzarea produselor finite
Bunurile care au parcurs toate fazele procesului tehnologic și sunt pregătite pentru livrare
se numesc produse finite.
Veniturile din vânzarea de produse finite se reflectă în contabili tate cu aju torul contului
701 ,, Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole și a activelor biologice de natura
stocurilor” . Acest cont are funcție de pasiv.
În creditul contului 701 ,,Venituri de vânzarea produselor finite" , se înregistrează prețul de
vânzare a produselor finite pentru care au fost întocmite facturi (411) sau pentru care nu s -a realizat
această acțiune (418).
2.2.1.2 Contabilitatea veni turilor din lucrări executate și servicii prestate
Venituirile ale activității de exploataresunt reprezentate de lucrările executate și serviciile
prestate.
,, Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării
acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări și orice alte operațiuni car e
nu pot fi considerate livrări de bunuri .”31
,,Ele se decontează terților fie pe baza devizelor ante sau postcalculate (cazul lucrărilor
executate), fie pe bază de de tarife (cazul serviciilor prestate). “32
Documentele utilizate de unitățile care execută lucrări sau prestează servicii sunt: factura,
31 ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate , Secțiunea 4.17, pct. 447, alin. 1
32 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară a agenților economici din România , Editura IntelCredo, Deva 1995,p.
345
30
care poate fi încasată în numerar prin chitanță sau prin bancă.
2.2.1.3 Contabilitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor
Mărfurile sunt „bunuri cumpărate cu scopul expres de a fi revândute, en -gross sau en –
detail, fie că sunt depozitate eventual prelucrate în prealabil, fie că nu.”33
,,Vânzările de mărfuri se întâlnesc la unitățile cu profil comercial, dar și la alte unități cu
alt profil decât cel comercial, care dispun de depozite de mărfuri cu ridicată sau de unități de
desfacere cu amănuntul a mărfurilor.’’34
Din punct de vedere al circulației de mărfuri, de la producător până la la consumatorul
final, mărfurile parcurg două stadii:
Circulația cu ridicată ( „en-gross”) a mărfurilor, care rezidă achiziționarea de mărfuri
într-un volum mare de la producători sau alți furnizori, cu scopul revânzării produselor
către alte unități comerciale, în special celor de vânzare cu amănuntul.
Circulația cu amănuntul („ en-detail”) a mărfurilor, care constă în vânzarea acestora
către consumatori individuali, precum și către unor unități pentru consumul propriu.
Vânzarea de mărfuri se înregistrează în contul 707,,Venituri din vânzare a mărfurilor”.
2.2.1.4 Contabilitatea ve niturilor din redevențe, chirii, dobânzi și dividende
Potrivit actualei legislații (OMFP 1802/2014 ) ,, veniturile din redevențe, chirii, dobânzi și
dividende se recunosc astfel :
dobânzile se recunosc periodic, în mod proporțional, pe măsura generării venitului
respectiv, pe baza contabilității de angajamente;
redevențele și chiriile se recunosc pe baza contabilității de angajamente, conform
contractului
dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acționarului de a le încasa
33 Nicolae Todea, Contabilitat e financiară , Editura A eternitas, Alba Iulia, 2006, p. 114
34 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară a agenților economici din România , Editura IntelCredo, Deva 1995,
p. 347
31
2.2.2 Co ntabiliatea veniturilor aferente costului producției în curs de execuție
Societățile în care obiectul de activitate este reprezentat de activitatea de producție,
valoarea produselor și serviciilor obținute în cursul lunii sunt considerate venituri ale perioadei.
Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutor grupei 71,,Venituri aferente contului
producției în curs de execuție” care au două conturi sintetice:
1. Contul 711,,Venituri aferente costurilor stocurile de produse”, este un cont bifuncțional,
care ajută la reflectarea în contabilitate a producției stocate.
2. Contul 712 ,,Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție”, este un con
bifuncțional, care ține evidența costului de producție al servicilor în curs de execuție
precum si variația acestuia.
2.2.3 Comtabilitatea veniturilor din producția imobilizată
Costul de producție al imobilizărilor co rporale și necorporale efectuate în regie proprie
urmat de totalul cheltuielilor auxiliare efectuate de întreprindere cu procurarea și punerea în stare
de folosință aimobilizărilor corporale și necorporal formează veniturile din producția imobilizată.
Veniturile din producția imobilizată se inregistrează în contabilitate prin grupa 72,,Venituri
de producția de imobilizări”.
2.2.3.1 Contabilitatea veniturilor din producția imobilizări necorporale
,,Imobilizările necorporale sau nemateriale sunt acele imobilizări care nu sunt reprezentate
printr -un bun fizic, concret, ci prin valori nemateriale, respectate printr -un document juridic sau
commercial.”35
Veniturile din producția de imobilizări necorporale sunt reflec tate la contul 721 ,,Venituri
din producția de imobilizări necorporale”.
35 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară a agenților economici din România , Editura IntelCredo , Deva 1995,
p. 98
32
2.2.3.2 Contabilitatea veniturilor din producția de imobilizări corporale
Imobilizările corporale sunt ,,active care sunt deținute de o entitate pentru a fi utilizate în
producț ia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite
în scopuri administrative și sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.”36
Se înregistrează în contabilitate aceste venituri cu ajutorul cont ului 722,,Venituri din
producția de imobilizări corporale”.
2.2.4 Contabilitatea altor venituri din exploatare:
În activitatea desfășurată de entități pot să apară și alte venituri din exploatare decât cele
care au fost prezentate anterior, care au un character întâmplător, accidental și sunt caracterizate
de frecvență redusă cum sunt operațiunile de fiducie, reactivările de creanțe faț ă de clienți și
debitori diverși , reevaluarea imobilizărilor corporale și alte venituri din exploatare concretizate în:
despăgubiri, amezi și penalități cuvenite; donații primite; vânzări de active imobilizate și alte
operații de capital; cote -părți din subvențile pentru investiții virate la venituri ș i alte venituri din
exploatare ”37
Contab ilitatea altor venituri din exploatare se realizează cu ajutorul contului 758,,Alte
venituri din exploatare” .
2.2.5 Contabilitatea veniturilor financiare
Veniturile care sunt stric legate de activitatea financiară a socității fac parte din veniturile
financiare.
În mare parte, veniturile financiare sunt correlative cu cheltuilile financiare, elemenetele
veniturilor financiare le corespund elementelor de cheltuieli financiare, ambele fiind generate, de
regulă, de aceași operație economică.
Pentru organi zarea contabilității financiare se folosec conturile din grupa 76 ,,Venituri
financiare”.
36 Constantin Toma, Contabilitate f inanciară Ediția a III -a, Editura Tipo Moldova, Iași 2018, p. 354
37Ibidem, p. 507
33
2.2.5.1 Contabilitatea veniturilor din curs valutar
,,Pentru decontarea unor operații economice de import -export înregistrate în contabilitate
în valută apar și cazuri de diferențe favorabile de curs valutar. Este cazul decontării unor datorii
contractate în valută al căror curs valutar de la data plății este mai mic decât cursul valutar de la
data apariției și înregistrării în contabilitate a obligației de paltă. ”38
Astfel de venituri sunt reflectate la contul 765 ,,Venituri din diferențe de curs valutar”, în
felul următor:
2.2.5.2 Contabilitatea veniturilor din dobânzi
,,Agenții economici obțin venituri financiare din dobânzilr cuvenite pentru disponibilitățile
din contruile bancare.”39 Dobânzile de care beneficiază agenții economice se înregistrează în
contul 766 ,,Venituri din dobânzi”
2.2.5.3 Contabilitatea veniturilor din sconturi obținute
Conform dic ționarului explicativ al limbii române, sconturile reprezintă ,, reducere
acordată unui debitor din valoarea unei polițe sau a unei datorii plătite înainte de scadență;
recalculare și diminuare a dobânzilor, când plata unei obligații se face înainte de term en.”
Agenții economici își pot achita unele datorii mai repede sau pot încasa mijloace bănești
mai repede decât scadența stabilită.
Astfel când un agent economic intră în posesia mijloacelor bănești mai repede de scadența
stabilită, aceștia vor acorda un scont clienților, fiind considerată o cheltuială finaniară. Nu în
ultimul rând, dacă agentul economic își plătește mai repede unele datorii decât termenul stabilit,
atunci aceștia vor beneficia de scont, care este considerat un venit financiar.
38 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară a agenților economici din România , Editura IntelCredo , Deva 1995,
p. 362
39 Ibidem, p. 364
34
2.2.6 Contabilitatea decontării veniturilor
La fel ca și conturile de cheltuieli, conturile de venituri se închid provizoriu prin rezultatul
exercițiului, care ajută la determinarea lunară a profitului sau pierderii.
,,Principiul noncopensării impune ca ven iturile perioadei să nu poată fi compensate cu
cheltuielile perioadei, prin înregistrări contabile de debitare a conturilor de venituri și creditare a
conturilor de cheltuieli. În consecință, decontarea veniturilor, respectiv închiderea conturilor de
venit uri, se face numai în corespondeță cu contul 121,,Profit și pierdere” la sfârșitul fiecărei luni.
Distingem, în această privință, decontarea a două categorii de venituri și anume: decontarea
veniturilor din producția stocată și decontarea celorlalte venitu ri.”40
2.3 Documente justificative
„Documentele justificatvie sunt documentele primare care probează legal o operațiune.”41
Acestea sunt formate din următoarele elemente, și anume: denumire, data, număr, denumirea și
sediul persoani juridice care realizează documentul, conținutul și baza legală a operațiunii
economice, etc.
Pentru a se evita anumite nereguli și pentru ca docume ntele să fie întocmite corect, acestea
trebuie supuse verificării pentru a se asigura că acele condiții de conținut au fost respectate.
Potrivit Legii contabilității nr 82/1991 actualizată Capitolul 3, Articolul 19 „registrele de
contabilitate obligatorii sunt: Registrul -jurnal, Registrul -inventar și Cartea mare. Întocmirea,
editarea și păstrarea registrelor de contabilitate se efectuează conform normelor elaborate de
Ministerul Finanțelor Publice.”
Registrul -jurnal este documentul contabil în care se înre gistrează cronologic toate
operațiunile contabile și este un document obligatoriu.
Registrul -inventar este un document obligatoriu în care sunt înregistrate toate elementele
de activ și pasiv în conformitate cu legea.
Registrul cartea mare este un documen t contab il care a jută la întocmirea soldului iniț ial, a
rulajului debitor și creditor și a soldului final. Pe baza acestui document se întocmește balanța de
verificare.
Articolul 20 din capitolul 3 din Legea contabil ității nr. 82/1991 susține că „ registre le de
contabilitate se utilizează în strictă concordanță cu destinația acestora și se prezintă în mod ordonat
40 Ibidem, p.372
41 Iuliana Cenar, Bazele contabilității , Cemtru pentru învățământ la distanță , Alba Iulia 2016, p .62
35
și astfel completate încât să permită, în orice moment, identificarea și controlul operațiunilor
contabile efectuate.”
,,Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operațiunilor efectuate se
întocmește balanța de verificare, cel puțin anual, la încheierea exercițiului financiar, sau la
termenele de întocmire a situațiilor financiare periodice.”42
În țara noastră documentele co ntabile de sinteză sunt întocmite după modele stabilite de
Ministerul Finanțelor Publice. Acestea sunt importante pentru o societate, deoarece conțin toate
datele contabile și sunt centralizate periodic.
Documenete de sinteză sunt alcătuit e din: bilanțul contabil, contul de profit și pierdere,
situația fluxurilor de trezorerie, situația modificării capitalului propriu, politici contabile și notele
explicative.
Bilanțul contabil se întocmește după ultima balanță de verificare întocmită.
Contul de profit și pierdere explică rezultatul exercițiului.
Situația fluxurilor de trezorerie prezintă relația dintre încasări și plăți și este o component ă
a situaților financiare.
Situația modificării capitalului propriu este un document în care sunt prezentate
modif icările de capitaluri proprii.
Politicile contabile sunt stabilite de către conducerea fiecărei societăți ținând cont
actvitatea desfăsurată.
Notele explicative reprezintă acele informații suplimentare pentru satisfacerea necesităților
utilizatorilor pri vind situația financiară.
Conform Legii contabilității nr 82/1991 Art. 24 „Registrul -jurnal, Registrul -inventar și
Cartea mare, precum și documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea
financiară se păstrează în arhiva pers oanelor prevăzute la art. 1, timp de 10 ani, cu începere de la
data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepția statelor de
salarii, care se păstrează timp de 50 de ani.”
2.3.1 Documente justificative utilizate pentru refletcarea cheltuielilor și a veniturilor
în contabilitate
,,Documentele sunt acte scrise în care se consemnează lectric, cifric, în etalon natural, valoric
sau de muncă, operațiunile economice în momentul și la locul efectuării lor, pentru a dovedii
42 Legea contabilității nr 82/1991, republicată cu modificările și complectările ulterioare, Capitolul 3, articolul 21.
36
înfăptuirea acestor operațiuni și pentru a sta la baza efectuării înregistrărilor în contabilitate.”43
În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu
modific ările și completările ulterioare, „orice operațiune economico‐financiară efectuată se
consemnează în momentul efectuării ei într‐un document care stă la baza înregistrărilor în
contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.”
Agenții economici folosesc pentru reflectarea cheltuielilor și a veniturilor următoarele
documente justificative: bonuri de consum, deconturi de cheltuieli, facturi, avize de însoțire,
borderou de predare -primire, ordine de plată, chitanțe, contracte de donație, c ontrace de
sponsorizare.
Bonul de consum (cod 14 -3-4A), repezintă un document de eliberare din magazine a unor
materiale care vor fi folosite în procesul de producție. Nu reprezintă un formular tipizat cu regim
special. Acest document este utilizat și pen tru scăderea din gestiune, de înregistrare în evidența
magaziei și în contabilitate.
Bonul de consum se întocmește în două exemplare, pe măsura lansării, respective eliberării
materialelor din magazine pentru consum.
În cazul utilizării tehnicii de calcu l există posibilitatea ca acest document sa fie întocmit
într-un exemplar.
Decontul de cheltuieli (cod 14 -5-5) nu are regim special, dar este un formular tipizat și se
întocmește într -un exemplar . Este un document justificativ de înregistrare în registrul de casă și în
contabilitate. Reprezintă un document care ajută titularul de avans la decontarea cheltuielilor
efectuate cu ocazia deplsării, Ajută la stabilirea unor diferențe pe care titularul de vanas trebuie să
le primească sau să le restituie.
Factura (cod 14 -4-10Aa) , este acel document întocmit în momentul livrării bunurilor, care
reprezintă atât avizul de însoțire, cât și un act justificativ pentru decontarea livrărilor. Este un
formular tipizat, care trebuie să fie numerotat și înseriat.
Avizul de î nsoțire a mărfii, este un document de însoțire a mărfii pe timpul transportului și urmează
să fie facturate. De asemena, se emite atunci când bunurile sunt livrate și reprezintă un document
pentru scăderea stocului din depozit.
Chitanța (cod 14 -4-1) reprez intă un formular cu regim speial, tipizat, numerotat și înseriat. Este un
document justificativ care este folosit pentru depunerea unei sume la caserie și de înregistrare în
Registrul -jurnal de încasări și plăți și în contabilitate. Pentru fiecare sumă înc asată de contribuabil
sau casierul numit, documentul trebuie întocmit în două exemplare.
43 Iuliana Cenar, Bazele contabilității , Cemtru pentru învățământ la distanță , Alba Iulia 2016, p. .60.
37
Ordinul de plată este un document care este folosit de consummator pentru a transfera o
sumă de bani în contul unui beneficiar. Ordi nul de plată poate fi revocabil, astfel în orice moment
plata poate fi sistată de către ordinator. Poate fi și lectric, în această situație plata se efectuează pe
baza unei scrisorii adresate băncii. De asemnea, ordinal de plată paote fi telegraphic prin telefon
sau fax și elextronic, rea lizat prin intermediul site -urilor băncilor.
Conform dicționarului juridic contractual de donație este ,,contract prin care o persoană
numită donator transmite, de regulă în mod gratuit și irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui
bun către o altă p ersoană numită donatar, care îl acceptă. Contractul de donație este un contract
gratuit, unilateral, deoarece donatarul nu -și asumă obligații față de donator, în afara îndatoririi
generale de a -i purta recunoștință. Totuși, este posibilă donația cu sarcină , denumită astfel deoarece
donatorul o efectuează cu condiția ca donatarul să îndeplinească anumite obligații fie în propriul
său interes (de exemplu, să întrebuințeze suma primită pentru a -și desăvârși studiile), fie în
interesul unui terț. Contractul de donație are un caracter irevocabil, cu excepția unor cazuri expres
prevăzute de lege.”
De asemenea, unele dintre principiile generale de organizare a contabilității ajută la
organizarea contabilității financiare a veniturilor și cheltuielilor.
Potrivit ac tualei legislații (OMFP 1802/2014) principiile generale ale contabilității
românești sunt:
,,Principiul prudenței conform căruia nu se admite supraevaluarea elementelor de activ în
bilanț și a veniturilor în contul de profit și pierdere și nici subevaluar ea elementelor de pasiv în
bilanț și a cheltuielilor în contul de profit și pierdere.
Principiul necompensării conform căruia este interzisă compensarea între elementele de
activ și elementele de datorii sau între venituri și cheltuieli, asigurându -se în acest fel transparența
informației contabile. Efectuarea compensării între creanțe și datorii ale entității față de același
agent economic este posibilă numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor și cheltuielilor
la valoarea integrală a acesto ra.
Principiul contabilitatii de angajamente presupune delimitarea în timp a veniturilor și
cheltuielilor aferente fiecărui exercițiu financiar și atribuirea acestuia numai a evenimentelor,
fenomenelor sau operațiunilor care au avut loc efectiv în acel ex ercițiu. Efectele tranzacțiilor și al
altor evenimente se vor lua în considerare din momentul în care acestea se produc și nu din cel al
decontării (încasării/plății) lor. Astfel, acestea sunt înregistrate în contabilitate și raportate în
situațiile financ iare ale perioadelor aferente .”
,,Prezența principiilor în contabilitate, în general, și în ceea ce privește rezultatul, în
particukar, oferă avantaje majore precum: contribuie la ameliorarea practicii contabile, deoarece
38
permite soluționarea cazurilor complexe care necesită interrpetări și opțiuni, oferă posibilitatea
soluționării de cazuri noi, evită o reglementare foarte abundentă a tuturor cazurilor posibile și
asigură transparența informației contabile.”44
44 Adriana -Florina Popa, Contabilitatea și fiscalitatea rezultatului întreprinderii , Editura CECCAR, București, 2011,
p.177
39
CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI A CHELTUIELILOR LA
SOCIETATEA POTOPEA FILLS CONSTRUCT SRL
3.1 Monografie contabilă privind evidențierea cheltuielilor la societatea Potopea
Construct Fills SRL
Potrivit legii conatbilității 82/1991 , ,contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de
cheltuieli, după natura sau destinația lor, după caz.”
3.1.1 Contabilitatea cheltuielilor privind obiectele de inventar
1. Societatea Potopea Fills Construct SRL achiziționează echipamente de protecție a
muncii în valoare de 1500 lei + TVA 19%. Acestea se dau ulterior în consum, iar p lata se face prin
bancă.
a. Achiziția echipamentelor de protecție:
% = 401,,Furnizori" 1.785
303,,Materiale de natura
obiectelor de inventar" 1.500
4426,,TVA deductibilă" 285
b. Plata furnizorului :
401,,Furnizori" = 5121 ,,Conturi la bănci în lei" 1.785
c. Darea în folosință a echipamentelor de protecție :
603,,Cheltuielic cu materiale de
natura obiectelor de inventat" = 303,,Materiale de natura
obiectelor de inventar" 1.785
40
2. Se achiziționează o mașină de găurit în valoare de 700 + TVA 19%. Plata se face ulterior
prin bancă.
a. Achiziția mașinii de găurit:
% = 401,,Furnizori" 833
303,,Materiale de natura
obiectelor de inventar" 700
4426,,TVA deductibilă" 133
b. Plata furnizorului:
401,,Furnizori" = 5121 ,,Conturi la bănci în lei" 833
c. Darea în folosință a mașinii de găurit:
603,,Cheltuielic cu materiale de
natura obiectelor de inventat" = 303,,Materiale de natura
obiectelor de inventar" 1.785
3.1.2 Contabilitatea cheltuielilor privind energia și apa
1 La data de 15,12,2019, societatea Potopea Fills Construct SRL înregistrează factura de gaz
în valoar e de 1.500 lei TVA inclus de la furnizorul EON Energia România SA.
a. înregistrarea facturii de gaz:
% = 401,,Furnizori" 1500
605,,Cheltuieli privind energia și
apa"
1260,50
4426,,TVA deductibilă" 239,50
b. plata facturii prin bancă
401,,Furnizori" = 5121 ,,Conturi la bănci în lei" 1500
41
2. Societatea Potopea Fills Construct SRL înregistrează factura de energie electrică cu numărul
101196548 din 16.12.2019 în valoare de 600 lei +TVA 19% . Factura de achită prin bancă .
a. înregistrarea facturii de gaz:
% = 401,,Furnizori" 714
605,,Cheltuieli privind energia și
apa"
600
4426,,TVA deductibilă" 114
b. plata facturii prin bancă
401,,Furnizori" = 5121 ,,Conturi la bănci în lei" 714
3.1.3 Contabilitatea cheltuielilor privind dobânzile
1. În data de 05.12.2018 se primește factura ratei de la leasing cu numărul 2018083408 de
la Mercedes -Benz Leasing IFN S.A, în valoare de 1.865,76 + TVA 19%. Plata facturii se face prin
bancă. (Anexa 1)
a. Înregistrarea facturii:
% = 404 ,,Furnizori de imobilizări" 2.206,83
1671 ,,Rată capitaal leasing" 1.741,81
666 ,,Cheltuieli privind dobânzile" 53,30
6581 ,,Cheltuieli cu dobânzi și
penalități" 70,65
4426,,TVA deductibilă" 341,07
b. Achitarea facturii prin bancă:
404,,Furnizori de imobilizări" = 5121 ,,Conturi la bănci în lei" 2.206,83
42
2. În data de 21.12.2018 se primește factura ratei de la leasing cu numărul 2018089225 de
la Mercedes -Benz Leasing IFN S.A, în valoare de 3.606,80 + TVA 19%. Plata facturii se face prin
bancă. ( Anexa 2)
a. Înregistrarea facturii:
% = 404 ,,Furnizori de imobilizări" 4.271,51
1671 ,,Rată capitaal leasing" 3.377.72
666 ,,Cheltuieli privind dobânzile" 120,74
6581 ,,Cheltuieli cu dobânzi și
penalități" 108.34
4426,,TVA deductibilă" 664,71
b. Achitarea facturii prin bancă:
404,,Furnizori de imobilizări" = 5121 ,,Conturi la bănci în lei" 4.271,51
3.1.4 Contabilitatea cheltuieli lor cu personalul
Tichetele de masă sunt reglemen tate prin Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, cu
modificările și completările ulterioare ș i prin Legea nr. 142/1998. Conform Codului Fiscal, art. 76,
alin.(3), lit. h), ,,tichetele de masă reprezintă avantaje în bani sau în natură, primite în legătură cu
salariul și supuse impozită rii pe acesta. ’’ Potrivit art.142, lit. o), art.157, alin. (2) si art. 220,
alin.(2), ,,tichetele de masă nu vor fi incluse în baza lunară de calcu l a contribuțiilor de asigurări
sociale și de asigurări sociale de sănatate și nici în cea a contribuției asiguratorii pentru muncă .’’
Conform Legii nr.142/1998, art. 1, alin.(1), ,,tichetele de masă reprezintă o alocație individuală de
hrană pe care o pot primi i salariații prin î ncheierea u nui contract individual de muncă .’’
1. Societatea Potopea Fills Construct SRL achiziționează tichete cadou cu factura numărul
1529533 din data de 28.12.2018 în valoarea totală de 3.035,70 lei. De asemenea, s ă se efectueze
includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masă acordate salariaților .
(Anexa 3)
43
a. Înregistrarea facturii tichete lor cadou:
% = 401 ,,Furnizori" 3.035,70
5328,,Alte valori"
3.000
628 ,,Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți"
30
4426 ,,TVA deductibilă" -TVA aferentă costului
imprimatelo r
5,7
b. Plata furn izorului:
401,,Furnizori" = 5121 ,,Conturi la bănci în lei" 3.035,70
c. includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masă acordate salariaților
642 ,,Cheltuieli cu avantajele în
natură și tichetele acordate
salariaților” = 5328,,Alte valori" 3.000
2. Se primește factura de tichete de masa cu numărul 1529534 din 28.12.2018 , în valoare
totală de 2.465,6 9 lei. Plata se face prin bancă. De asemenea, s ă se efectueze includerea pe
cheltuieli a contravalorii tichetelor de masă acordate salariaților. (Anexa 4)
a. Înregistrarea facturii tichetelor de masă:
% = 401 ,,Furnizori" 2.465,69
5328,,Alte valori"
2.400
628 ,,Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți"
55.20
4426 ,,TVA deductibilă" -TVA aferentă costului
imprimatelo r
10,49
b. Plata funrizorului:
401,,Furnizori" = 5121 ,,Conturi la bănci în lei" 2.465,69
c. includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masă acordate salariaților
642 ,,Cheltuieli cu avantajele în
natură și tichetele acordate
salariaților” = 5328,,Alte valori" 2.400
44
Potrivit art. 71 din OUG nr. 114 /2018 ,,începâ nd cu data de 01.01.2019, prin derogare de
la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codu l muncii, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, î n perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, pentru domeniul
construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plata se stabilește în bani, fără a
include sporuri ș i alte ad aosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pen tru un program normal de lucru în
medie de 167,333 ore pe lună, reprezentâ nd 17,928 lei/ora. ”
De asemenea, angajații din construcții beneficiază și de anumite scutiri, precum:
angajații sunt scutiti de plata impozitul ui pe venit;
contribuțile sociale sunt reduse de la 25% la 21,25%;
angajații sunt scutiti de plata asigurărilor sociale de sănătate
3. La data de 31,12,2019, societatea înregistrează salarii datorate angajaților și contribuțile
aferente, conform statului de plată în sumă de 39.000 lei.
a. Înregistrarea salariilor brute acordate:
641,,Cheltuieli cu salariile
personalului” = 421,,Personal -salarii datorate 39.000
La angajații:
a. CAS datorat, 21,25% (39.000 x 21,25= 8287,50)
421,,Personal -salarii datorate = 4315 ,,Contribuția de asigurări
sociale” 8287.50
b. CASS datorat, 0% (39.000×0%=0)
421,,Personal -salarii datorate = 4316 ,,Contribuția de asigurări
sociale de sănătate” 0
c. Impozitul pe veniturile din salarii, 0% (39.000×0%= 0)
421,,Personal -salarii datorate = 444 ,,Impozitul pe venituri de
natura salariilor” 0
45
La angajator:
a. Contribuția asiguratorie pentru muncă, suportată de nagajator, 2,25%
(39.000×2,25%= 877,50)
646,,Cheltuieli privind
contribuția asiguratorie pentru
muncă” = 436. Contributia asiguratorie
pentru munca 877,50
b. Rețineri salariale angajați:
421 ,,Personal – salarii datorate" = % 8287,5
4315 ,,Contribuția de asigurări
sociale” 8287,5
4316 ,,Contribuția de asigurări
sociale de sănătate” 0
444 ,,Impozitul pe venituri de
natura salariilor” 0
c. Plata salariilor
421 ,,Personal -salarii datorate” = 5121 ,,Conturi la b ănci” 30712,50
3.1.5 Contabilitatea cheltuielilor cu deplasări, detașări și transferări
Potrivit OMFP 1802/2014 ,, Sumele în numerar, puse la dispoziția personalului sau a terților,
în vederea efectuării unor plăți în favoarea entității, se înregistrează distinct în contabi litate (contul
542 "Avansuri de trezorerie", respectiv contul 461 "Debitori diverși", în cazul t erților). ”
1. Se acordă un avans în data de 28.04.2019, din casierie, în valoare de 5000 lei unui angajat
pentru deplasare în România cu scopul de a achiziționa pentru societatea Potopea Fills Construct
SRL următoarele:
-materiale nestocate de natura produselor de papetărie ( hârtie de xerox, dosare, pixuri) în
valoare de 1 50 lei ;
-se alimentează mașina cu combustibil prin bon fiscal cu CUI în valoare de 385 lei, TVA
inclus;
-se achiziționează materiale necesare desfășurării activității (ciment, vops ea,) în valoare de
46
4000 lei ;
– diurna 1zi x 50lei/zi.
28.04.2019 -acordarea avansu lui în baza dispoziției de plată
542,,Avansuri de trezorerie" = 5311,,Casa în lei" 5.000
lei
28.04.2019 – Înregistrarea cheltuielilor în baza decontului de cheltuieli
– înregistrarea în contabilitate a a materialelor nestocate de natura produsele de papetărie:
604 ,,cheltuieli privind
materialele nestocate" = 401,,Furnizori" 150 lei
-înregistrarea în contabilitate a bonului fiscal de combustibil:
% = 401,,Furnizori" 385
6022,,Cheltuieli privind
combustibilului"
323,53
4426,,TVA colectată"
61,47
– achiziția de materiale necesa re de desfășurare a activității :
% = 401,,Furnizori" 4000
302 ,,Materiale consumabile”
3361,34
4426,,TVA deductibilă"
638,66
-în 30.04.2019 se realizează decontarea efectivă (150 lei+385 lei+4000 lei=4535 lei):
401,,Furnizori" = 542,,Avansuri de trezorerie" 4535
-restituirea avansului neutilizat (5000 lei -4535 lei=465 lei):
5311,, Casa în lei" = 542,,Avansuri de trezorerie" 465
47
-plată diurnă deplasare (1zi x 50 lei/zi =50 lei)
625 „Cheltuieli cu deplasări,
detașări și transferări" = 5311,,Casa în lei" 50
3.1.7. Contabilitatea cheltuielilor cu transportul de bunuri și personal
Societatea SC Potopea Fills Construct SRL achizi ționează materia le necesare desfășurării
activității în valoare de 6800+TVA 19%. Pe baza acestei facturii se înregistrează servicii de
transport în sumă de 1000 lei +TVA 19%.
-achiziționarea materialelor necesare desfășurării activității
% = 401,,Furnizor i" 8092
302 ,,Materiale consumabile”
6800
4426,,TVA deductibilă"
1292
-plata furnizorului prin bancă
401,,Furnizori" = 5121 ,,Conturi la bănci în lei" 8092
-înregistrarea facturii de transport
% = 401,,Furnizori" 1190
624 ,,Cheltuieli cu transportul de
bunuri ”
1000
4426,,TVA deductibilă"
190
-achitarea facturii prin bancă
401,,Furnizori" = 5121 ,,Conturi la bănci în lei" 1190
3.2 Monografie contabilă privind evidențierea veniturilor la societatea Potopea
Construct Fills SRL
Conform OMFP 1802/2014, ,, în categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile
încasate sau de încasat în nume propriu din activități curente, cât și câștigurile din orice alte surse.
Veniturile din activități curente se pot regăsi sub diferite den umiri, cum ar fi: vânzări, prestări de
servicii, comisioane, redevențe, chirii, subvenții, dobânzi, dividend. Câștigurile reprezintă creșteri
48
ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu
diferă ca natură de veniturile din această activitate. În contul de profit și pierdere, câștigurile sunt
present ate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul "Alte venituri
din exploatare". “
1. Societatea SC Potopea Fills Construct SRL achiziționează materiale necesare
desfășurării activității în valoare de 2600 lei + TVA 19%, plata se efectuează prin bancă. Aceste
materiale sunt date spre consum pe șantier . La finalizarea obiectului de const rucții se facturează
lucrările executate în valoare de 7500 lei+TVA 19% . Încasarea se realizează prin bilet la ordin,
prin bancă.
-achiziția de materiale necesare
% = 401,,Furnizori" 3094
302 ,,Materiale consumabile”
2600
4426,,TVA deductibilă"
494
-plata furnizorului prin bancă
401,,Furnizori" = 5121 ,,Conturi la bănci în lei" 3094
-materialele date spre consum pe șantier
602 ,,Cheltuieli cu materialele
consumabile" = 302 ,, Materiale consumabile"
3094
-facturarea lucrărilor executate
4111,,Clienți" = % 8925
704 ,,Venituri din servicii
prestate" 7500
4427,,TVA colectată" 1425
-încasarea clinetului prin bilet la ordin
413,, Efecte de primit de la
clienți" = 4111 ,, Clienți 8925
49
-încasarea biletului la ordin la data scadenței
5121 ,,Conturi curente la bănci" = 413,, Efecte de primit de la
clienți" 8925
2. Se execută servicii conform contractului cu numărul 78/04.06.2018 în valoare de
10852,80 TVA inclus. Clientul realizează plata prin bilet la ordin, prin bancă . (Anexa 5)
-facturarea lucrărilor executate
4111,,Clienți" = % 10852,80
704 ,,Venituri din servicii
prestate" 9120
4427,,TVA colectată" 1732,80
-încasarea clinetului prin bilet la ordin
413,, Efecte de primit de la
clienți" = 4111 ,, Clienți 10852,80
-încasarea biletului la ordin la data scadenței
5121 ,,Conturi curente la bănci" = 413,, Efecte de primit de la
clienți" 10852,80
3. Societatea execută servicii de cons trucții unui client într-o altă țară în valoare de 8764
euro, curs valutar de la data facturării fiind de 4,7190. Aceasta factură este încasată în data
11.07.2019, cursul valutar BNR fiind de 4, 7160 . (Anexa 6)
-facturarea lucrărilor ex ecutate 8764 x 4,7190= 41357,32
4111,,Clienți"
= 704 ,,Venituri din servicii
prestate" 41357,32
lei
-înregistrarea diferenț ei de curs valutar l a sfârșitul lunii iunie 2019, cursul BNR fiind de
4,7002 lei/eur
8764 euro x 4,7190 = 41357,32 lei
8764 euro x 4,7002 = 41192,55 lei
50
41357,32 lei – 41192,55 lei = 164,77 lei => defirență nefavorabilă de curs valutar de 164,77
lei
665 ,,Cheltueili din diferențe de
curs valutar = 4111,,Clienți" 164,77
lei
-încasarea clientului extern
5124 ,,Conturi la bănci în valută " = 4111,,C lienți" 41192,55
lei
-înregistrarea cursului valutar la încasare
8764 euro x 4,7160 = 41331,02 lei
8764 euro x 4,7002 = 41192,55 lei
41331,02 – 41192,55 = 138,47 lei => diferență favorabilă de curs valutar de 138,47 lei
5124 ,,Conturi la bănci în valută” = 765 ,,Venituri din diferențe de
curs valutar 138,47
lei
4. Societatea Potopea Fills Construct SRL execută servicii de cons trucții într-o altă țară în
valoare de 13256 euro, curs valutar de la data facturării fiind de 4,6639 . Aceasta factură e ste
încasa tă în data 10.02 .2019, cursul valutar BNR fiind de 4, 6698 . (Anexa 7)
-facturarea lucrărilor executa te 13256 x 4,6639= 61824,66 lei
4111,,Clienți"
= 704 ,,Venituri din servicii
prestate" 61824,66
lei
-înregistrarea diferenț ei de curs valutar l a sfârșitul lunii ianuarie 2019, cursul BNR fiind de
4,6626 lei/eur
13256 euro x 4,6639 = 61824,66 lei
13256 euro x 4,6626= 61807,43 lei
61824,66 lei – 61807,43 lei = 17,23 lei => defirență nefavorabilă de curs valutar de 17,23
lei
51
665 ,,Cheltueili din diferențe de
curs valutar = 4111,,Clienți" 17,23
lei
-încasarea clientului extern
5124 ,,Conturi la bănci în valută "
= 4111,,C lienți" 61807,43
lei
-înregistrarea cursului valutar la încasare
13256 euro x 4,6698 = 61902,87 lei
13256 euro x 4,6626 = 61807,43 lei
61902,87 – 61807,43 = 95,44 lei => diferență favo rabilă de curs valutar de 95,44 lei
5124 ,,Conturi la bănci în valută” = 765 ,,Venituri din diferențe de
curs valutar 95,44
lei
5. Societatea SC Potopea Fills Construct SRL achiziționează materiale necesare
desfășurării activității în valoare de 6870 lei + TVA 19%, plata se efectuează prin bilet la ordin
prin bancă. Aceste materiale sunt date spre consum pe șantier . La finalizarea obiectului de
construcții se facturează lucrările executate în valoar e de 10.350 lei+TVA 19% . Încasarea se
realizează prin bancă.
-achiziția de materiale necesare
% = 401,,Furnizori" 8175,30
302 ,,Materiale consumabile”
6870
4426,,TVA deductibilă"
1305,30
-plata furnizo rului prin bilet la ordin
401,,Furnizori" = 403,, Efecte de plătit" 8175,30
-decontarea biletului la ordin la data scandenței :
403,, Efecte de plătit" = 5121 ,,Conturi curente la bănci" 8175,30
52
-materialele date spre consum pe șantier
602 ,,Cheltuieli cu materialele
consumabile" = 302 ,, Materiale consumabile"
8175,30
-facturarea lucrărilor executate
4111,,Clienți" = % 12316,50
704 ,,Venituri din servicii
prestate" 10350
4427,,TVA colectată" 1966,50
-încasarea clinetului prin bancă
5121 ,,Conturi curente la bănci" = 4111,,C lienți" 12316,50
6. Societatea execută servicii de construcții unui client într -o altă țară în valoare de 3120
euro, curs valutar de la data facturării fiind de 4,7410. Aceasta factură este încasată în data
14.04.2019, cursul va lutar BNR fiind de 4,7490. (Anexa 8)
-facturarea lucrărilor executat e 3120 x 4,7410= 14791,92
4111,,Clienți"
= 704 ,,Venituri din servicii
prestate" 14791,92
Lei
-înregistrarea diferenț ei de curs valutar l a sfârșitul lunii iunie 2019, cursul BNR fiind de
4,7339 lei/eur
3120 euro x 4,7410 = 14791,92 lei
3120 euro x 4,7339 = 14769,77 lei
14791,92 lei – 14769,77 lei = 22,15 lei => defirență nefavor abilă de curs valutar de 22,15
lei
665 ,,Cheltueili din diferențe de
curs valutar = 4111,,Clienți" 22,15
lei
-încasarea clientului extern
5124 ,,Conturi la bănci în valută " = 4111,,C lienți" 14769,77
lei
53
-înregistrarea cursului valutar la încasare
3120 euro x 4,7490 = 14816,88 lei
3120 euro x 4,7339 = 14769,77 lei
14816,88 – 14769,77 = 47,11 lei => diferență favorabilă de curs valutar de 47,11 lei
5124 ,,Conturi la bănci în valută” = 765 ,,Venituri din diferențe de
curs valutar 47,11
lei
54
Concluzii și propuneri
Studiul de caz efectuat în această lucrare este alcătuit din modul de evidență și înregistrare
în contabilitate a cheltuielilor și veniturilor la societatea Potopea Fills Construct SRL.
S-au respectat toate prevederile Legii Contabilității nr.82/1991 în modul de înregistrare a
veniturilor și a cheltuielilor.
,,Orice activitate economică este în același timp consumatoare de resurse și generatoare de
rezultate. În contabilitate, consumurile de mijloace materiale, umane și bănești sunt cunoscute sub
denumirea generică de cheltuieli, iar rezultatel e obținute în urma consumurilor efectuate dau
conținut noțiunii de venituri. Diferența dintre mărime cheltuielilor și a veniturilor constituie
rezultatul financiar concretizat în profit sau pierdere , după caz.”45
Potrivit Cadrului general conceptual pentru raportarea financiară, elaborat de IASB ,
cheltuielile sunt ,, scăderi ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile sub forma unor
ieșiri sau epuizări ale activelor sau a suportării unor datorii, care au drept rezultat reduceri ale
capitalului p ropriu, altele decât cele legate de distribuirea către participanții la capitalul propriu.”
,,Scopul principal al activităț ii desfășurate de entitățile cu scop lucrativ îl constituie
obținerea și/sau vânzarea de bunuri și prestarea de servicii care să aibă desfacere asigurată. Astfel,
prin vânzarea și încasarea rezultatelor obținute din activitatea de exploatare entitățile realizează
venituri , care servesc la acoperirea cheltuielilor efectuate. Practicarea unei contabilități de
angajamente conduce la apar iția veniturilor în momentul transferului de proprietate, indiferent de
data încasării acestora.”46
De asemenea, societa Potopea Fills Construct SRL pentru evidența cat mai clar în
contabilitate a noțiunilor de cheltuieli și venituri, utilizează toate docu mentele necesare.
Ca și obiect de activitate principal al întreprinderii îl constituie 4120 conform codului
CAEN reprezintă ,,Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale ș i nereziden țiale”.
Pe de altă parte, în urma analizei indicatorilor economico -financiari, societatea rezidă un
echilibru financiar, datorită faptului că rentabilitatea monetară s -a îmbunătățit considerabil.
Trezoreria netă are valori pozitive, rezultând o fluctuație a situației financiare. De asemenea,
societatea Potopea Fills Const ruct SRL reușește să obțină încredere din partea mai multor
furnizori. S -a realizat și analiza fondului de rulment, care a înregistrat valori pozitive și o evoluție
benefică, rezultând din toate acestea că societatea are un surplus considerabil de resurse.
În concluzie, informațiile care rezultă din analiza cheltuielilor sunt foarte importante în
luarea deciziilor, pentru a se asigura realizarea unei activități cu costuri scăzute , si să asigure
45 Constantin Toma, Contabilitate financiară Ediția a III -a, Editura Tipo Moldova, I ași 2018, p. 461
46 Ibidem, p.491
55
eliminarea risipei de muncă. Este foarte important ca forma de înregistrare contabilă și modul de
organizare a contabilității care să fie ghidate după cerințele impuse de legislația în vigoare, pentru
ca activitatea firmei să fie controlată în scopul minimizării eforturilor corelate cu maximizarea
efectelor.
În ceea ce privesc propunerile pentru firmă, consider că este foarte utilă crearea unui buget
de cheltuieli și venituri, deoarece reprezintă cheia unei activități economice profitabile. Pentru a
avea acces la informații sigure privind nevoia mijloacelor bănești, vârful cereri forței de muncă și
programea cheltuielilor este nevoie de un sistem bugetar eficient. Compararea rezultatelor efective
a rezultatelor activității cu sumele prevăzute în bugete, contribuie la determinarea punctelor tari și
slabe ale companiei la sfârșitul exercițiului financiar.
56
Bibliografie
A. Cărți de specialitate
1. Bătrâncea Ioan. Analiză financiară pe bază de bilanț , Editura Presa Univrsitară Clujeană,
Cluj-Napoca, 2001
2. Bojan Octavia , Contabilitatea întreprinderilor , editura Economica, București 1999,
3. Burja Camelia , Analiza economico -financiară , Cen tru pentr u învățământ la distanță, Alba
Iulia, 2018.
4. Burja Camelia , Gestiune financiară , Cen tru pentru învățământ la distanță, Alba Iulia,
2017
5. Caloian Florentin, Bazele contabilității , Editura C.H.Beck, București 2008
6. Cenar Iul iana, Bazele contabilității , Cen tru pentru învățământ la distanță , Alba Iulia
2016.
7. Cenar Iuliana, Contabilitate financiară fundamentală , Cen tru pentru învățământ la
distanță , Alba Iulia 2017.
8. Deaconu Constantin -Sorin , Contabilitate și gestiune fiscală , Centrul pentru învățământ
la distanță, Alba Iulia 2017
9. Deaconu Constantin -Sorin , Contabilitatea aplicată , Editura Centrul pentru învățământ la
distanță, Alba Iulia 2018
10. Dobrotă Niță, Dicționar de economie , Editura Economică, 1999
11. Istrate, C., Contabilitatea nu -i doar pentru contabili! Cum să transformi balanța și
bilanțul în instrumente prietenoase , Ed. Evrika Publishing, București, 2016
12. Jalbă Luminița, Contabilitatea în comerț , Editura Universitară , București 2008.
13. Luha Vasile, Dreptul Afacerilor , Cemtru pentru învă țământ la distanță, Alba Iulia, 2017
14. Mateș Dorel , Contabilitatea întreprinderii , Editura Mirton, Timișoara 2004.
15. Matiș Dumitru, Pop Atanasiu, Contabilitate financiară , Editura Aelma Mater, Cluj –
Napoca , 2007.
16. Niculescu M., Diagnostic global strategic , Editura Economică, București,1997
17. Pântea Petru Iacob , Contabilitatea financiară a agenților economici din România ,
Editura IntelCredo , Deva 1995
18. Pântea Petru Ia cob, Managementul contabilității românești , Editura Intelcredo SA, Deva,
1999.
57
19. Popa Florina -Adriana , Contabilitatea și fiscalitatea rezultatului întreprinderii , Editura
CECCAR, București, 2011, p.177
20. Ristea M., Contabilitate financiară , Editura Universitar ă, București, 2004.
21. Ristea Mihai, Contabilitatea financiară a întreprinderii , Editura Universitară, București
2005
22. Ristea Mihai , Dumitru Grazziella -Corina , Contabilitate financiară , Editura ASE,
București 2005
23. Scorțescu, Gh., Contabilitatea cheltuielilor agenților economici , Ediția a II -a (revăzută și
completată), Ed. “Dosoftei”, Iași, 1996
24. Teiușan Ciprian -Sorin, Contabilitate de gestiune , Centrul pentru învățământ la distanță,
Alba Iulia 2017
25. Teiușan Ciprian -Sorin, Ionela Cornelia Cioca, Fiscalitate , Cent rul pentru învățământ la
distanță, Alba Iulia 2018
26. Teiușan Ciprian -Sorin, Sisteme informatice de gestiune , Centrul pentru învățământ la
distanță, Alba Iulia 2017
27. Todea Nicolae , Teorie contabilă și raportare financiară , Editura Aeternitas, Alba Iulia,
2006.
28. Todea Nicolae, Teorie Contabilă și raportare financiară , Editura Aeternitas, Alba Iulia,
2009
29. Todea Nicolae, Contabilitate financiară , Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2006.
30. Toma Constantin, Contabilitate financiară Ediția a III -a, Editura Tipo Moldova, I ași
2018
B Acte normative, legislație
1. Legea contabilității nr 82/1991, republicată cu modificările și complectările ulterioare,
republicată în Monitorul Oficial al României nr. 1066/2004
2. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , republicată în Monitorul Oficial al României nr.
1066/2004 .
3. OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate , republicată în
Monitorul Oficial al României nr. 1066/2004 .
C Res urse în format electronic
1. https://legeaz.net/dictionar -juridic/contract -de-donatie , accesat 05.05. 2020
2. http://www.monitoruloficial.ro/ , accesat la 10.05.2020
ANEXE
ANEXA 1
ANEXA 2
ANEXA 3
ANEXA 4
ANEXA 5
ANEXA 6
ANEXA 7
ANEXA 8
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALITATEA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE [626039] (ID: 626039)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.