Specialitatea: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE [609442]

1

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Specialitatea: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Disciplina: PSIHOLOGIE

TEMA
BULLINGUL
si metode de combatere a acestuia.

Student: [anonimizat]: 1
GRUPA: 1

2020 – 2021

2

CUPRINS

1. Introducere (prezentare generala )
2. Forme de manifestare
3. Caracteristicile bullyingului
4. Persoane implicate in bullying
5. Cum iesi din „jocul Bullying ”
6. Bullyingul in scoala-solutii pentru victime dar si
pentru agresori
7. Strategii si solutii care te pot ajuta sa previ
Bullyingul
8. Concluzii si Recomandari
9. Bibliografie si Webografie

3

1. INTRODUCERE (prezentare generala )
In tara noastra acest fenomen a luat o foarte mare amploare in ultima perio ada si
este intr-o continua dezvoltare
Denumirea de bulling vine din limba engleza care inseamna hartuire , comportament
ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire.
Bullyingul reprezinta un comportament repetat si intentionat prin care agresorul isi
raneste, persecuta si intimideaza victima prin diferite forme: verbal, emotional, relational
si fizic.
Unii copii sunt etichetati, tachinati, batjocorit i de cunostinte sau de catre colegii care le
striga intr-un anume fel (facand referire la aspectul fizic sau la problemele de ordin
medical/familial). Uneori aceste tachinari se transforma in imbranceli sau chiar, in unele
cazuri, in atacuri fizice. Ii auzim de foarte multe ori pe copiii din jurul nostru spunan d
lucruri mai putin frumoase la adresa altor copii sau folosind apelative de genul:
grasule/graso, sarantoaca, fraiera, furacioasa, hoata, mioapa, etc.
Toate aceste apelative dor și afectează copiii tocmai in perioada în care se formează
personalitatea lor. Elevii au auzit termenul „bullying ”, cel mai des, în mediul școlar, la
lecțiile de Dezvoltare personală, Educație civică, uneori, la ce le de L imbă engleză sau
în me diul online. În unele instituții, au fost organizate discuț ii la subiectul dat cu
persoa ne invitate, de obicei, reprezentanți ai organizațiilor societății civile, însă, elevii nu
cunosc toate particularitățile de manifestare a acestui fenomen. Marea majoritate a
părinților nu cunosc termenul „ bullying ”. Noțiunea dată este, practic, necunoscută
părinților din mediul rural. În linii generale, părinții operează cu sinonime la termenu l dat:
„înjosire ”, „intimidare ”, „obijduire ”, „hărțuire prin cu vinte, prin fapte ”. Specialistii au definit
termenul bullying în felul următor: „ comportament agresiv ”, „comportament ostil ”,
„hărțuire” , „terorizare ”, „umilire ”, „brutalizare ”, „intimidare ”, „luare în derâdere ”, „lovire ”,
„ignorare ”, „excludere ”, „marginalizare ”. Unii au oferit explicații mai amănunțite,
specificând că bullying -ul este una dintre cele mai complexe forme de comportament
agresiv și se manifestă atât în mediul școlar, cât și în cel familial, la locul de muncă și
pe stradă, caracterizându -se prin agresivitate fizică (lovire, îmbrâncire, deposedare de
lucruri), agresivitate verbală (poreclire, șantaj), agresivitate relațională (zvonuri, izolare)
și agresivitate în mediul online. Nu în ultimul rând, că bullying -ul are 3 caracteristici:
intenționalitate, repetabilitate și dezechilibru de forțe. Influența bullying -ului asupra
elevilor este diferită: unii dintre elevi devin victime ale bullying -ului, alții agresori sau
martori. O parte dintre elevi nu se încadrează doar într -un singur grup din cele
nominalizate mai sus, ei fiind, uneori, victime, alteori, martori ai situațiilor de bull ying, în
unele cazuri, agresori. De asemenea, cunoașterea tuturor rolurilor este mai frecventă
în rândul băieților, al elevilor din clasele superioare și al celor cu o reușită mai bună l a
învățătură.Fenomenul bullying rămâne neobservat, practic, este neglijat d e către
adminis trația instituțiilor de învățămân t. De multe ori, situațiile de bullying se
mușamalizează atât de către elevi, cât și de către cadrele didactice. Specialiștii
intervievați au menționat că multe cazuri de bullying nu ajung în atenția psih ologilor, din

4

cauza fricii sau rușinii de a se adresa la acest specialist, dar și din cauza nerespectării
confidențialități i. . În același timp, fiecare al 5 -lea băiat este agresor atât în mediul
online, cât și offline . Unii inițiatori ai bullying -ului sunt expuși la violență în familie, iar
la școală își exteriorizează energia negativă. Opiniile adolescenților confirmă
caracteristicile menționate de către specialiști. Ei au specificat că agresorii sunt „ mai
mari”, „mai puternici din punct de vedere fizic ”, „nu-și pot controla furia” , „provin din
familii mai înstărite” și „se consideră mai presus ca alții” . Specialistii consideră că
victime ale bullying- ului sunt, deseori, băieți, copii din familiile social -vulnerabile (în care
se consumă alcool, unde există violență), copii care învață mai slab (note de 5 și 6),
copii din familii mai sărace. În baza cazurilor asistate, specialiștii au evidențiat că sunt
mai vulnerabili la bullying copiii cu cerințe educaționale speciale sau cei cu probleme de
sănătate, copiii care fac naveta cu autobuzele școlare, copiii cu H IV/ SIDA, copiii care
nu au telefoane mobile, copiii din centrele de plasament, copiii care învață mai slab, dar
și cei care învață mai bine, copiii de etnie diferită decât marea majoritate (romi, turci
etc.), copiii care aparțin unor confesiuni religioase diferite decât cele ale majorității,
copiii- victime ale violenței s exuale.

2. FORME DE MANIFESTARE
2.1 Bullying – act de agresiune repetată sau de constrângere psihologică, verbală,
fizică, sexuală sau socială împotriva unei persoane (sau a unui grup de persoan e), cu
intenția de a provoca prejudicii fizice sau emoționale acelei persoane (sau grupului).
Bullying-ul n u presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dori nța
unor persoane de a- și câștiga puterea și autoritatea, punându -i pe alții într -o lumină
proastă, prin intimidare, hărțuire, brutalizare. Reprezintă un comportament repetat și
inten ționat prin care agresorul își rănește, persecută și intimidează victima prin diferi te
forme:
2.2 VERBAL – țipete, porecle, sarcasm, insulte, jigniri;
2.3 FIZIC – palme, loviri, îmbrânciri, bătăi;
2.4 MOBBING – agresiune verbală și emoțională a unui grup față de un individ;
2.5 RELAȚIONAL – intimidare, denigrare, izolare, manipulare;
2.6 CYBERBULLYING – formă de bullying care se manifestă prin mijlocirea tehnologiei
digitale. Variabilele care definesc dezech ilibrul de forță din bullying -ul tradițional, anume
vârsta, genul și puterea fizică, nu au relevanță în Internet, unde anonima tul și distanța
fizică sunt caracteristici care definesc interacțiunea dintre persoane. Cyberbullying -ul
este o formă de hărțuire online.Trimiterea unui mesaj sau a unei imagini pe telefon sau
pe Internet pentru a denigra imaginea unei persoane;
2.7 HARTUIRE ONLINE -răspândirea zvonurilor, postarea fotografiilor sau a altor
informații personale, trimiterea unui mesaj indecent sau postarea comentariilor
răutăcioase referitor la o persoană sau la un grup de persoane;

5

2.8 SOCIAL – excludere, insulte cu privire la statutul social;

3. CARACTERISTICILE BUILLYINGULUI
Fenomenul bullying are trei caracteristici principale :
3.1 Intenționat – agresorul are ca intenție să rănească pe cineva;
3.2 Repetat – aceeași persoană este rănită mereu și mereu;
3.3 Dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind
vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.
Fenomenul bullying de multe ori începe ca un joc, însă se transformă într -un
abuz care poate avea cateodata si efecte foarte grave. Este un joc în care toți jucătorii
au ceva de pierdut. El poate avea loc oriunde – la școală, în familie, la locul de muncă.

4. PERSOANELE IMPLICATE IN BULLYING:

4.1 Agresorul
Acesta vrea să fie cel mai cool rănindu -i, intimidându-i sau jignindu-i pe cei din
jurul său. Este temperamental, inflexibil, încrezător și nu îi place să accepte regulile. De
cele mai multe ori nu are empatie și chiar se bucură că produce durere celorlalți.
Dorește să domine și să -i controleze pe ceilalți, exagerează în situații obișnuite.
Agresorul abuzează de putere pentru a- i răni pe ceilalți, deliberat și în mod repetat.
El pierde r espectul celorlalți. E bine ca cei din jur să te respecte pentru cine ești, nu de
teama de a fi împotriva ta. Prieteniile adevărate nu se leagă din frică, ci din resp ect
reciproc.
4.2 Victima(persoana agresata)
Este persoana copleșită de teamă. Unii elevi sunt predispuși să fie abuzați din
cauză că s unt diferiți.
De cele mai multe ori, victimele agresorilor sunt elevii care au următoarele caracteristici:
– supraponderali sau subponderali,
– au abilități sociale scăzute,
– au pu țini prieteni sau nu au prieteni,
– sunt săraci sau bogați,
– au religie sau rasă diferită,
– sunt scunzi sau prea înalți ,
– au slabe abilități sportive,

6

– sunt inteligenți, talentați
,- au dizabilități fizice ,
,- sunt persoane noi din grup,
– au părinți divorțați sau sunt pur ș i simplu „diferiți” de ceilalți .
Indiferent dacă te regăsești sau nu în lista de mai s us, aplică principiul:„Nu te supăra!”
Victima pierde r espectul de sine. În clipa în care taci, ești de acord cu agresorul tău, cu
ceea ce face el. Poți oricând să ieși din jocul lui, începând cu a nu crede ce zice sau a
apela la cei care te pot ajuta cu ad evărat. Nu trebuie să faci lucruri care nu -ți plac, doar
pentru a nu deveni o victimă.
4.3 Spectatorul sau martorul
Acesta este cel care vede fenomenul bullying, dar decide să nu intervină, de cele mai
multe ori din frica de a deveni chiar el/ea o victimă.
Unii spectatori chiar instigă agresorul să abuzeze victima.
Majoritatea spectatorilor acceptă în mod pasiv, privind și nefăcând nimic. De foarte
multe ori, spectatorii pasivi formează audiența agresorului care dorește să obțină
atenție și popularitate. Astfel, el este încuraja t să conti nue comportamentul agresiv.
Spectatorul însă poate avea un rol important în oprirea agresiunii. El trebuie să
intervină sau să apeleze la ajutorul unui adult.
În clipa în care taci, nu intervii, ești de fapt pro fenomen bullying. Deja agresorul câștigă
de două ori acest joc.

5. CUM SA IESI DIN „JOCUL BULLYING ”
Uită-te în jurul tău și găsește o persoană cu care poți vorbi, cu care te poți
împrieteni. Privește cu atenție, sigur sunt astfel de colegi. Ai un animal de companie?
De exemplu, ai încercat vreodată să dai comenzi unui cățel? Atunci ai voce . Ești
hotărât? Poți folosi vocea asta și la școală? Cu siguranță! Uneori nu este simplu să
rămâi calm și să nu te superi când ești insultat, lovit, ignorat sau lăsat în afara grupului.
Este extr em de important să nu te superi atunci cand cineva incearca sa te agreseze.
Ori de câte ori te superi, agresorii văd asta și se alimentează din atitudinea ta . Se
distrează pe seama ta. Le place să vadă cum ceea ce spun despre tine te înfurie.
Supărându -te, le oferi puterea pe care ei o caută. Tu devii o victimă și ai pierdut. Putem
râde sau ne putem abține și să mergem mai departe. Încearcă să nu te superi, să nu îi
oferi agresorului ceea ce și -a dorit de la început: puterea asupra emoțiilor tale.
Când nu te superi, agresorii vor descoperi că nu mai au putere asupra ta. Ei vor fi cei
care pierd iar tu vei câștiga.
Dacă au reușit să -ți găsească un punct slab și tu te superi, acolo te vor lovi iar și iar.
Alege să nu te superi, fii stăpân pe situație și vei câștiga!
Cel care te agresează urmareste atentie,putere,razbunare,distractie,vrea sa il ajuti sa
primeasca atentie sau sa se distreze pe seama ta .
Remarcam câteva soluții in cazul in care o persoana incearca sa te agre seze:
A. Ignoră -l. Dar chiar să nu -ți pese. Nu te poate umili decât dacă tu crezi că e adevărat
ce spune. Cuvintele, gesturile lui spun ceva despre el, despre frustrările lui și nu despre

7

tine. Dă-i replici scurte și mergi mai departe. Amintește -ți: frica ta îi dă putere, deci nu -i
arăta frică, dar nici nu sta în prezența lui prea mult ca să te cuprindă frica.
B. Cere sfatul unui coleg, ajutorul unui adult (consilierul școlii, un profesor pe care îl
placi, părinții etc.).
C. Fă-ți prieteni în afara școlii, în activitățile tale (ateliere, sport). Astfel vei ști mereu
că ai pe cine să te bazezi, că ai cu cine să te distrezi, că sunt oameni care te plac. Va fi
arma ta secretă.

6. BULLYINGUL IN SCOALA
Bullying- ul se intampla in fiecare zi sau in fiecare saptamana in multe dintre institutiile
de invatamant din tara noastra.
Acest fenomen are un efect negativ asupra tuturor, inclusiv asupra "agresorului",
copilului care este "tinta", asupra celor care sunt martori la conflict si asupra tuturor
celor care sunt conectati, intr-un fel sau altul, cu fenomenul. Specialistii spun ca
bullying-ul este o problema a comunitatii si ca necesita o solutie la nivelul comunitatii.
Bullying-ul este o problema care poate da peste cap zilele de scoala ale copilului, viata
lui sociala si buna-starea lui emotionala. Aceasta problema a castigat din ce in ce mai
multa atentie in ultimii ani, din cauza tehnologiei si noilor modalitati prin care copiii si
adolescentii pot comunica intre ei si se pot hartui, cum ar fi internetul, telefonul mobil si
considere o etapa "normala" a vietii, prin care toti copiii trec, insa acest fenomen est e o
problema reala, care are consecinte grave in retelele de socializare.
7. STRATEGII SI SOLUTII CARE TE POT AJUTA SA PREVI BULLYINGUL
7.1 Acorda-i atentie copilului tau
Primul lucru pe care trebuie sa il faci daca observi ca ceva este in neregula cu copilul
tau este sa vorbesti cu el. Cel mai important lucru pe care il poti face pentru un copil
care este afectat de bullying este sa validezi situatia prin care trece. Fii atent la
sentimentele copilului tau si spune-i ca iti pasa. Poate ca nu vei putea sa ii rezolvi toate
problemele fiului sau fiicei tale, insa este esential ca el sau ea sa stie ca poate conta pe
tine si pe sprijinul tau.
7.2 Fii un model pentru fiul sau fiica ta
Bullying-ul este un comportament care se invata. Copiii ajung sa deprinda sau sa invete
comportamente antisociale, precum bullying-ul, de la adultii pe care ii vad drept un
model in viata, parinti, profesori si mass media. Fii, pe cat posibil, un model pozitiv si
invata-ti copilul inca de la o varsta frageda cum arata un bun comportament social.
Copilul tau va avea mai putine sanse sa intre in relatii "daunatoare", care ii pot face rau,
daca tu, ca parinte, eviti asocierile negative.

8

7.3 Cei din personalul scolii si alti adulti trebuie educati in acest sens
Educatia este esentiala in stoparea bullyingului in comunitatea din care faceti p arte tu si
copilul tau. Atat profesorii, cat si parintii, trebuie sa se informeze si sa discute deschis
cu elevii/copiii despre bullying si sa incerce sa descopere care este climatul de
bullying la scoala .
Printr-o educare continua in acest sens si deschizand subiectul, aceste lucruri ii vor
ajuta atat pe copii, cat si pe parinti sa inteleaga ce comportamente sunt considera te
bullying. Reuniunile sau sedintele cu parinti pe acest subiect pot scoate problema la
iveala.
7.4 Nu confrunta tu "agresorul"
Daca copilul tau este afectat de acest fenomen de bullying, este agresat sau jignit, est e
important ca tu ca parinte sa nu il confrunti pe "agresor" sau pe parintele "ag resorului".
De obicei, acest lucru nu este productiv si poate fi chiar periculos. In schimb, lucreaza
cu comunitatea ta sau cu personalul scolii.
Profesorii de la scoala , invatatorii, educatorii sau dirigintele sau cei din conducerea
scolii au informatiile si resursele necesare pentru a-i ajuta sa determine in ce fel vor
decurge lucrurile dupa ce "agresorul" a fost identificat, dar si dupa ce stii clar ca micutul
tau este are zile grele la scoala. Dezvolta impreuna cu comunitatea (in cazul acesta, cu
cei de la scoala) o strategie pentru a aborda fenomenul de bullying.
7.5 Ce trebuie sa inteleaga agresorul/bully
Parintii si profesorii nu trebuie sa uite ca "agresorul" sau bully-ul are si el probleme cu
care se confrunta si ca are nevoie de ajutor din partea adultilor. "Agresorii" adeseori se
implica in comportamente de genul bullying-ului pentru ca le lipseste empatia si le
lipseste increderea sau drept rezultat al faptului ca au probleme acasa. Inainte de toate,
"agresorii" trebuie sa recunoasca ca comportamentul lor de la scoala este bullying.
Apoi, ei trebuie sa inteleaga ca bullying-ul este un lucru rau, daunator pentru ceilalti si
ca duce la consecinte negative. Profesorii, parintii sau consilierii in materie de
psihologie pot gasi o solutie prin care ii pot arata "agresorului" care sunt consecintele
actiunilor sale.
7.6 "Victimele" si martorii nu au de ce sa se simta neputinciosi
Adeseori, martorii la evenimentele din categoria bullying se simt neputinciosi, nu pot s a
ajute in niciun fel "victima", adica copilul. Martorii pot crede ca daca se implica, a r putea
atrage atentia "agresorului" asupra lor sau ca acest lucru ii va face sa fie considerati
mai prejos.
Insa este esential ca martorii sa inteleaga ca au puterea sa ajute, iar "victimele" nu
trebuie sa uite ca au puterea de a cere ajutorul si ca exista solutii. Personalul din scoala
ar trebui sa gaseasca solutii pentru a proteja martorii de replesalii sau consecinte si ar

9

trebui sa ii ajute pe copiii care sunt martorii unor conflicte sa inteleaga ca tacerea si
inactiunea (faptul ca stau deoparte si tac) il vor face pe "agresor"/bully si mai puternic.

8.1 CONCLUZII
În raportul Adressing violence in schools through education for democratic citizenship
and human rights education, 2017, realizat sub egida Consiliului Europei, se
menționează că, în majoritatea țărilor, nu se face nici o distincție între termenii d e
violență școlară, agresivitate și bullying. Totodată, cadrul normativ, în majoritatea țărilor,
nu oferă o definiție clară a violenței școlare, aceasta fiind echivalată, deseori, cu
violența între semeni.
Datorita Bullyingului c opiii devin mai închiși în sine, nu vor să meargă la școală, de
asemenea scade motivația pentru studii,pot devini agresivi sau cad în depresie,uneori,
pot să ajungă la suicid capata boli psihosomatice, iar la maturitate, adicții, de la fumat
țigări, până la a mirosi clei și tot felul de droguri, relații sexuale promiscue, dar și hârțu iri
sexuale.
8.2 RECOMANDARI
Delimitarea clară a particularităților violenței școlare și a bullying -ului în actele
normative, inclusiv, a subiecților cu atribuții în domeniul prevenirii și combate rii acestui
fenomen;
Recunoașterea și asumarea angajamentului factorilor de decizie, la nivel națio nal, de
combatere a fenomenul bullying în mediul școlar, inclusiv, cyberbullying, prin
promovarea politicilor și a cadrului normativ adecvat, alocarea resurselor financiare
pentru asigurarea unui mediu școlar protectiv și respectarea drep turilor copiilor, la nivel
de societate.
Institituirea unui sistem holistic de colectare a datelor cu privire la fenomenul violenței
față de copii, inclusiv, cu dezvoltarea indicatorilor specifici pentru monitorizarea
fenomenului bullying.
Asigurarea tuturor instituțiilor educaționale, inclusiv, a celor de educație timpurie, cu
psihologi școlari;
Asigurarea si intarirea securitatii institutiilor scolare de invatamant; –
Introducerea in programele de invatamant a unor ore cu tematici specifice de educa re
si formare a elevilor de prevenire a bullingului in scoli.
Revizuirea curriculei de instruire inițială și continuă a cadrelor didactice, din perspectiva
dezvoltării competențelor necesare pentru identificarea/recunoașterea, prevenirea,
sesizarea cazurilor de bullying, inclusiv, cyberbullying; –
Promovarea unui mediu școlar pozitiv și sigur prin:
(i) creșterea capacităților instituțiilor de învățământ în dezvoltarea participativă și
implementarea politicilor instituționale de protecție a copilului, cu includerea
obligatorie a răspunsului acestora la cazurile de bull ying, inclusiv, cyberbullying;
(ii) promovarea abordărilor nonviolente ale disciplinei și a managementului în clasă,
a atitudinilor nediscriminatorii și senzitive, din punct de vedere al dreptului
copilului;

10

9.1 . BIBLIOGRAFIE
Regional WHO strategy in Europe „Investing in children: the European child and
adolescent health strategy 2015 –2020 ”
Salavastru, D. „Violența în mediul școlar” In: Violența. Aspecte psihosociale, volum
coord. de Ferreol, G., Neculau, A.. – Polirom, 2003
School Violence and Bullying Global Status Report. – UNESCO, 2017 https:// unesdoc.
unesco.org/ark:/48223/pf0000246970
Hotărârea Guvern ului nr. 1106 din 03.10.2016 cu privire la aprobarea Strategiei
intersectoriale de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016–
2022
Hotărârea Guvernului nr. 270 din 08.04.2014 cu privire la aprobarea Instrucțiunilor
privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea,
referirea, asistența și monitorizarea copiilor victime și potențiale victime ale vio lenței,
neglijării, exploatării și traficului
Hotărârea Guvernului nr. 434 din 10.06.2014 privind aprobarea Strategiei pentru
protecția copilului pe anii 2014 – 2020

9.2. WEBOGRAFIE

http://www.116111.ro/explore/bullying/ce-inseamna-bullying- ul
https://b.politiaromana.ro/files/pages_files/BULLYING.pdf
https://doc.ro/sanatatea-copilului/bullying- ul-la-scoala-solutii-pentru-victime-cat- si-
pentru-agresori
https://www.unicef.org/moldova/media/3146/file/Bullying-
ul%20%C3%AEn%20r%C3%A2ndul%20adolescen%C8%9Bilor%20din%20Republica%2
0Moldova.pdf
https://rm.coe.int/16807004db