Spațiul urban este, de asemenea un spațiu economic și social puternic dezvoltat și diversificat față de spațiul rural. [306440]

Capitolul 1 – Organizarea spațiului urban

„Spațiul urban este conceput ca o entitatecare, [anonimizat]-se printr-o mare densitate a populație și a construcțiilor, transformare și redistribuire a [anonimizat].

Înainte de toate spațiul urban este un spațiu geografic care definește printr-o [anonimizat], suprafatșe, densități. [anonimizat] o dezvoltare tridimensionlă: [anonimizat] a periferiei lui, o creștere în înălțime, o [anonimizat]. [anonimizat] ”

[anonimizat], [anonimizat], structura geografică a subsolului, rețelele de ape de suprafață și subterane.

[anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], cu intrări și ieșiri intense ce definesc caracterul funcțional al orașului.

Cadrul natural

Așezarea și poziționarea Galațiului în cadrul județului (hartă)

Municipiul Galați este situat în partea de sud a Moldovei, [anonimizat]. Galațiul se află la întâlnirea celor trei provincii istorice ale României: Muntenia, Moldova și Dobrogea.”

Municipiul Galați este delimitat din trei părți de ape: [anonimizat]–vest și Lacul Brateș în est. [anonimizat].

Figură 1.1. [anonimizat], [anonimizat] 1971 (sursa: [anonimizat], 2012)

[anonimizat], orașul Galați este reședința județului Galați (vezi fig. 2), [anonimizat] a județului, având în prezent o suprafață de 246,4 km2. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-maritim, [anonimizat], la circa 80 de kilometri de Marea Neagră.

Coordonatele geografice 45° 27' latitudine nordică și 28° 02' longitudine estică.

Figură1.2. Localizarea geografică a orașului Galați (sursa: [anonimizat], 2012)

Galațiul este singurul dintre orașele Moldovei care a beneficiat de “o poziție favorabilă față de o mare arteră navigabilă”, ceea ce a [anonimizat] a orașului Galați a determinat o serie de particularități evoluției peisajului natural de-a [anonimizat] a fost cel care a influențat deosebit de puternic meleagurile gălățene.

[anonimizat] a [anonimizat]-europeană, sud-[anonimizat]-europeană, [anonimizat], cât și în structura geologică a reliefului.

Intercondiționarea factorilor naturali a imprimat de-a lungul timpului un anumit specific al așezării iar potențialul fizico-geografic (relief, ape, vegetație, sol), a condiționat popularea teritoriului din timpuri foarte vechi.

Fiecare componentă a cadrului natural intră în relații de determinare, una cu cealaltă: pe de o parte relieful contribuie la crearea de topoclimate specifice sau asigură viteza de scurgere a apei pe pantele versanților, pe de altă parte relieful este influențat de climat prin eroziune pluvială sau de ape prin eroziune; climatul sau topoclimatul influențează vegetația iar vegetația are rol în moderarea temperaturilor; prezența apei poate atenua climatul prin temperatură și umiditate, iar climatul determină creșterea debitelor apelor în ondiții de precipitații abundente; solul, datorită capacității sale de reținere determină o diminuare a scurgerii lichide și solide iar apa erodează solul.

Un rol important în geneza topoclimatelor revine, prin intervenții indirecte sau directe, factorilor geografici (relief, vegetație, sol, suprafețe de apă, etc.) care au suferit un puternic impact antropic în spațiul așezării urbane. Dintre caracteristicile suprafeței active, relieful, prin forma sa, are un rol foarte important deoarece dimensionează spațiul climatic și topoclimatic în care se desfășoară activitățile umane.

Reliefului orașului Galați

Teritoriul orașului Galați prezintă un relief predominant de câmpie, parțial modificat antropic, străbătut de văi cu versanți slab-moderat erodați. Genetic și evolutiv, unitatea fizico-geografică în care se încadrează teritoriul orașului are trăsături proprii care se impun și se recunosc în relief și în specificul peisajului. Natura substratului, aspectul general de monoclin îndreptățesc folosirea de glacis pentru întreaga regiune care apare ca o subunitate de tranziție între Podișul Moldovei și Câmpia Română

În 1927, conform monografiei dedicate orașului Galați de profesorul Gh. N. Munteanu Bârlad, forma acestuia era de triunghi, având la sud Dunărea, la răsărit lacul Brateș și râul Prut, la apus Siretul și lacul Cătușa.

La Galați se găsesc două mari forme de relief ale țării: Câmpia Covurlui, Câmpia Siretului Inferior și Lunca Prutului de Jos, ce oferă o priveliște cu înălțimi domolite, cuprinse între 310 metri la nord și 5 metri la sud.

Zona corespunde punctului de întâlnire a provinciilor fizico-geografice est, sud și central-europeană. Cea mai importantă unitate este Lunca Dunării ce se întretaie aici cu Lunca Prutului și Lunca Siretului. Lunca Siretului este alcătuită din brațe despletite ale cursului Siretului, din brațe părăsite sub formă de belciuge, ostroave incipiente și ostroave vechi sau grinduri.

Figură 1.3. Harta unităților de relief din județul Galați (sursa: Raport de mediu PUG Galați,2013)

Înălțimea relativ redusă a reliefului ca și gradul mare de continentalism, favorizează producerea unor contraste termice în anotimpurile extreme: iarna cu geruri accentuate și vara cu călduri tropicale. Cunoașterea regimului climatic și a condițiilor de producere a amplitudinilor termice are un impact puternic asupra unor activități economice cum ar fi agricultura, transporturile sau construcțiile.

Dat fiind faptul că județul Galați se găsește sub influența maselor de aer continental estice și mai putin sudice, lipsind aproape cu totul influența aerului vestic care este oprit de paravanul munților Carpați.

Clima

Teritoriul județului Galați are o cu climă continentală (partea sudică și centrală se încadrează în ținutul cu climă de câmpie, iar extremitatea nordică, circa 10% din teritoru, fiind în ținutul cu climă de deal). Astfel, orașul Galați fiind situat în partea sudică a județului, constatăm că întâlnim o climă continentală de câmpie.

Clima de câmpie se caracterizează prin temperaturi medii anuale ridicate (9-11°C), prin cele mai reduse precipități (400 – 600 mm), umiditate scăzută (74 – 80%), durată mare de strălucire a soarelui (2 000 – 2 300 ore anual).

Conform stației meteorologice din Galați

Temperatura medie anuală a fost de 12,2 oC;

Temperatura maximă absolută a fost de 39,5 oC, înregistrată în data de 22.07.2007;

Temperatura minimă absolută a fost de – 21,4 oC, înregistrată în data de 25.01.2010.

Precipitații atmosferice (suma anuală) – 587,3 l/mp;

Flora

Vegetația predominantă în orașul Galați este silvostepă, tipic vegetașiei est-europeane, sudică și atlantică. În zona luncilor, se găsește o bogată floră hidrofilă cum ar fi papură, stuful, trestia, și o vegetație acvatică bogată.

La suprafața bălților și a lacurilor apar plantele plutitoare precum ciulinul de baltă. Întâlnim și diferite tipuri de nuferi și de culori diferite, albi sau galbeni.

Vegetația lemnoasă a luncilor este reprezentată de plopi, răchită, salcie, arin, etc.

Apele

Din punct de vedere geografic, municipiul Galați este situat la limita de sud-est a teritoriului României pe malul stâng al Dunării, în apropierea punctului unde cursul fluviului își schimbă brusc cursul de pe direcție sud – nord, pe direcție vest – est, fiind bordat de ape de suprafață:

• la nord-est și la est – de râul Prut și Lacul Brateș;

• la sud – de fluviul Dunărea;

• la sud-vest – de râul Siret.

Poziția Galațiului fiind astfel peninsulară deoarece este înconjurat de ape din 3 părți. Toate aceste artere hidrografice prin caracteristicile lor au contribuit la dezvoltarea portului care a fost într-o anumită etapă istorică cel mai mare port al României.

La marginea orașului întâlnim și două lacuri, este vorba de lacul Brateș și lacul Cătușa.

Lacul Brateș – aflat în zona de nord-este a municipiului Galați, legătura cu râul Prut s-a realizat prin amenajarea văii Ghimia. Trebuie menționat că pâna în 1964 lacul Brateș avea aproximativ 72 de kilometri pătrați, dar prin lucrări ulterioare, suprafața a fost redusă la 24 de kilometri pătrați.

Lacul Cătușa – este situat în vestul orașului, în valea dintre oraș și Combinatul Siderurgic. Împreună cu fosta pădure de la marginea Galațiului, actualmente devenit Cimitirul Sfântul Lazăr formau Centura Verde a orașului, care avea rolul de curățire a aerului, poluat datorită Combinatului. În prezent lacul deservește pentru deversarea deșeurilor Combinatului Siderurgic, dar și pentru antrenamentele kaiaciștilor.

Evoluția istorică a orașului

Prima menționare documentară a orașului Galați, pe atunci târg, datează oficil din 1445, print-un act semnat de domnitorul Moldovei din acea perioadă, Ștefan al II-lea și neoficial încă de pe vremea daco-romanilor, unde la confluența Dunării cu Siretului este confirmată de existența unor vestigii romane: Castrul Roman de la Barboși, Cavoul Roman din sec. 3 dHr, Necropola Romană din sec. 1-3 d.Hr, mai multe fortificații și un Castelum.

Unii istorici afirmă astfel că orașul Galați ar trebuii atestat încă din secolul 2 dHr, Galațiul având astfel azi o vechime de aproximativ 1.700 de ani.

Dar concentrându-ne pe date mai sigure, istoria ne arată că importanța orașului Galați a crescut odată ce turcii au cucerit cetățile Chitila și Cetatea Albă, în vara anului 1548, rămânând astfel singurul port al Moldovei cu rol important în comerțul intern.

La sfârșitul secolului al XVIII-lea, în timpul războiului ruso-turc, mai exact în anul 1789, Galațiul a fost incendiat de către armatele rusești. Aceasta fiind doar una dintre numeroasele pustiiri îndurate de oraș în războaiele dintre ruși și turci din secolele XVIII și începutul secolului al XIX-lea.

În ciuda tuturor acestor perioade grele, în orașul Galați încep să se dezvolte comerțul și navigația, astfel încât Rusia înființează în anul 1775, primul consulat local, iar mai apoi Franța și Anglia organizează vice-consulate, în anul 1805. În 1850 și SUA își deschide un viceconsulat, ridicat la rangul de consulat în 1858, prin decizia președintelui american James Buchanan de a-și numi un consul la Galați.

Începând cu anul 1834, vapoare cu aburi austriece fac deja curse regulate din Galați și mai mult decât atât aici începea să se făcă un important comerț de tranzit și cu țările germane. Construcța de nave, și în special a navelor militare de mari dimensiuni devenise o importantă activitate economică a orașului. În 1837, Galațiul dobândește statutul de port liber (porto-franco), însă la 22 decembrie 1882 acest statut a fost înlăturat.

Deși pierde acest statut de port liber, între anii 1900-1914, orașul reușește să desfășoare un considerabil comerț de cereale și cherestea, în care se implicau și reprezentanții celor 16 consulate străine din oraș.

În timpul celui de-al doilea Război Mondial, Galațiul a fost bombardat de aviația rusă și apoi de cea germană, centrul istoric al orașului, fiind distrus aproape în întregime la fel și gara de călători (inaugrată de regele României în data de 13 septembrie 1872) multe alte clădiri istorice.

În 1952, după reoganizarea administrativ teritorială a României, orașul devine reședința regiunii Galați, ca mai apoi să devină reședința actualului județ Galați.

În 1966, orașul cunoaște o nouă înflorire, o dată cu începutul funcționării Combinatului Siderurgic, considerat pe atunci, cel mai mare din Europa de Est.

Ideea construirii unui mare combinat siderurgic, în partea de est a Românieicu care să aibe și acces la Dunăre, a fost prima dată pusă în discuție la Plenara Partidului Muncitoresc Român din 1958. Chiar dacă au mai existat și voci care doreau construcția acestui combinat lângă Constanța, la Năvodari sau la Mangalia decizia, Gheorghe Gheorghiu-Dej, conducătorul din acea vreme al țării, având și descendențe gălățene s-a opus acestor idei alegându-se astfel printr-un decret adoptat în 1960, ca locație viitorului combinat siderurgic să fie lângă orașul Galați. Activitatea acestuia, crescut într-un ritm constant, ajungea ca să aibă în 1972 undeva la peste 50.000 de angajați (ceea ce reprezenta aproximativ un sfert din populația orașului).

Construcția combinatului a adus astfel o noua recunoaștere pe harta europeană, dar și mondială a orașului, acesta reușind să aibe numeroase exporturi.

Putem observa astfel că orașul Galați are o importanță istorică majoră,

Capitolul 2 – Dezvoltarea socio-economică a orașului Galați

Populația orașului Galați

Conform datelor Recensământului din 2011, orașul avea o populație de 249.432 locuitori, însă în iulie 2015 Institutul Național de Statică a oferit un comunicat în care arăta faptul că municipiul are 306.000 locuitori.

Grafic 2.1. Grafic variația populației din orașul Galați în perioada 1831-2015

Sporul natural

În 2016, Galațiul a înregistrat și anul trecut un spor natural negativ, populația județului scăzând cu peste 2.000 de locuitori. Declinul demografic fiind cauzat de raportul dintre natalitatea scăzută și mortalitatea ridicată. Astfel potrivit Direcției de Sănătate Publică (DSP) Galați, s-au născut, 4.659 de copii, în vreme ce numărul deceselor a fost de 6.718.

Sporul natural din 2016 este chiar mai scăzut față de cel din 2015, ceea ce denotă o înrăutățire a unei situații și așa îngrijorătoare.

Într-un raport al DSP Galați principalele cauze de deces din județ ar fii bolile aparatului circulator, tumorile și bolile aparatului digestiv, în special ciroza hepatică, afecțiune aflată în creștere deosebită. De semnalat că, la decesele prin accidente, se constată creșterea îngrijorătoare a sinuciderilor și omuciderilor, multe pe fond exagerat de alcool.

Tipuri de spații întâlnite în orașul Galați

În orașului Galați întâlnim o suprafață de 24.363,37 ha, dintre care 6.780,94 ha reprezintă intravilanul și 17.582,43 ha extravilanul, conform datelor cuprinse în PUG al orașului Galați. Situația utilizării teritoriului administrativ se prezintă, conform tabelului următor:

Tabel 2.2. Date furnizate conform Memoriu PUG (sursa: Raport de mediu PUG Galați)

Reprezentarea grafică a bilanțului teritorial administrativ arată astfel:

Figură 2.3. Bilanțul teritorial al suprafețelor agricole și neagricole Municipiul Galați (sursa: Raport de mediu PUG Galați)

Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, cu privire la rețeaua de localități, teritoriul administrativ fiind constituit din: suprafața ocupată de construcții, suprafața agricolă, respectiv terenuri arabile, pășuni și fânețe, vii și livezi (20.020 ha), suprafața fondului forestier și amenajări de infrastructură (cum ar fii căile de comunicație, echiparea energetică etc.), ape și bălți și suprafața aferentă intravilanului, delimitată prin planurile urbanistice. În intravilan predomină suprafețele construite și aici trebuie menționat faptul că orașul Galați este al doilea, după București, în ceea ce privește numărul de blocuri construite.

Spațiul industrial

Între industri și oraș, dezvoltarea industrială și dezvoltarea urbană există o serie de interdependențe, condiționării reciproce succesive care sunt influențate de tendințele mondiale, dar mai ales de contextul istoric, regiunile politice, obiectivele economice și sociale proprii. Industria a avut și are un rol hotărâtor în dezvoltarea sistemului urban, structurarea și ierarhizarea acestuia generând corespondența dintre intensitatea activitățiilor industriale și puterea de polarizare a orașelor mari, dar și cele mijlocii și mici după anul 1968.

Din punct de vedere al amplasării în teritoriu, în orașul Galați s-au constituit de-a lungul timpului, trei zone industriale principale, care reprezintă mai mult de o treime din teritoriul intraurban.

Astfel avem zona industrială din vestul orașului, unde e construit Combinatul Siderurgic și întreprinderi de construcții și transport.

Apoi avem zona industrială est, unde avem portul, Șantierul Naval și o serie de unități economice, majoritatea legate de activitatea portuară.

Iar în zona industrială din nord-est întâlnim o fabrica de mobilier naval și unități economice pentru industria alimentară, depozite și parcul industrial.

Municipiul Galați este cel mai important centru al industriei maritime românești.

Construcțiile navale, o ramură economică de tradiție a orașului, sunt reprezentate prin Șantierul Naval DAMEN care reușește să asamblează și să repare nave de până la 65.000 tdw de diferite tipuri, cum ar fi nave rachiere, mineraliere, remorchere sau petroliere și platforme de foraj marin.

În Galați se află și cel mai mare Combinat Siderurgic din țară, denumit Arcelor Mittal Galați, care împreună cu alte unități specializate, formează un sector metalurgic și siderurgic puternic, care reușeste să atragă majoritatea forței de muncă gălățene, chiar dacă de la an la an numărul lor scade.

Înființat în ani `60, combinatul siderurgic gălățean are o suprafață de 1.600 ha și este situat în partea vestică a orașului. Industria siderurgică din Galați, este astfel cea mai mare producătoare de oțel din România și totodată a doua ca și mărime din Europa Centrală și Europa de Est.

Capacitatea aproximativă proiectată pentru produse plate, cum ar fii tabla groasă, sau tabla zincată, țagle și blumuri de relaminare, precum și țevi sudate de mare diametru, este de 10 milioane de tone.

Amplasat pe malul drept al Dunării, la 80 km de Delta Dunării, orașul Galați are patru porturi, un port ce deservște transportului de persoane și alte trei pentru transportul de mărfuri. Având aproximativ 6,5 km de chei și pescajul de 7,3 m, conform Agenției pentru Protecția Mediului Galați, portul asigură un trafic general de mărfuri de 9.328.857 tone, permițând accesul navelor de până la 30.000 tdw.

Figură 2.4 – Suprafața Combinat Siderurgic Galați (sursa: http://www.digi24.ro)

Industria alimentară a orașului Galați joacă și ea un rol important în economia locală, prin producția de uleiuri vegetale (Prutul), preparate din carne, bere (Martens) și a produselor de panificație (Arcada).

Spațiul agricol

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, se arată că în anul 2012, suprafața agricolă totală a orașului Galați era de 13.535 ha, din care 12.819 ha reprezenta suprafața arabilă, 406 ha pășunile, 142 ha livezile, 99 ha viile, iar 69 ha fânețe.

În economia orașului Galați, agricultura ocupă un loc important datorită suprafeței agricole și arabile exploatate, un rol important îl constituie și creșterea de animale și păsări.

Cele mai importante suprafețe agricole, cu terenuri arabile și culturi cerealiere sunt situate în partea de nord a intravilanului orașului, mai exact la marginea satului Costi.

Din totalul suprafeței agricole, aproximativ 95% aparține sectorul privat și circa 99% din suprafața arabilă a județului.

Conform Agenției pentru Protecția Mediului Galați, ponderile aproximative ale culturilor sunt următoarele: cereale reprezintă 56%, plantele uleioase circa 20%, plantele de nutreț 5% și legumele doar 3%.

Spații verzi

În 2005, potrivit unui raport întocmit de către Guvern se arăta faptul că municipiul Galați se afla pe locul 2 într-un top al orașelor din România, în privința spațiului verde, pe cap de locuitor.

În prezent orașul Galați ocupă un loc cu mult mai jos față de anul 2005, și cu 14,3 mp/loc, este sub media normelor europene a spațiilor verzi pe cap de locuitori.

Ca și locuri destine spațiilor verzi în orașul Galați avem Gradina Botanică care are o suprafață de 18 ha, unde întâlnim mai multe sectoare și tipuri de floră (flora și vegetația României, flora lumii, o grădină japoneză, Rosarium-ul, flora ornamentală, flora utilă și câteva sere), apoi avem peste 20 de parcuri de dimensiuni mai mici sau mai mari (cele mai cunoscute parcuri sunt parcurile Rizer și CFR și Grădina Publică).

Spațiul comercial

Pe teritoriul orașului Galați s-au desfășurat încă din cele mai vechi timpuri ample activități comerciale, în special datorită faptului că este plasat pe Dunăre, orașul fiind unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România, deoarece este conectat la principalele coridoare de comunicație europeană, Canalul ,,Dunăre-Main-Rin” care face legătura între Marea Nordului și Marea Neagră.

În secolul XV, orașul rămânând singurul port al Moldovei, a avut astfel un rol important în comerțul intern, dar și în cel polono-turc. În secolele următoare orașul desfășura un considerabil comerț de cereale și cherestea. Apoi odată cu dezvoltarea industriei s-a realizat comerț cu nave și în special cu tablă și oțel și cu ulei și bere, până în prezent.

Spațiul comercial mai este reprezentat de lanțurile de magazine, supermaket-uri, mall-uri, și de diverse firme de materiale de construcții, cel mai puternic operator economic fiind firma ,,Arabesque” (firmă gălațeană care a reușit să se extindă în mai multe orașe și țări), ajungând să aibe o cifră de afaceri totală de 365.00.000 euro în 2016 și un număr de 2.844 de angajați în 2016.

Spațiul cultural

Fiind un oraș cu ceva ani de existență și unul din orașele mari și importante ale României, inevitabil că la capitolul cultură stă foarte bine.

Astfel în cadrul municipiului Galați rețeaua de instituții culturale cuprinde: Casa de Cultura a Sindicatelor, Casa de Cultura a Studenților, Centrul Cultural Dunărea de Jos, Muzeul de Istorie, Muzeul de artă vizuală, case memoriale (cea mai cunoscută și cea mai vizitată fiind Casa Memorială Alexandrul Ioan Cuza), Biblioteca ,,V.A. Urechia”, Universitatea „Dunărea de Jos” și Colegiul National ,,Vasile Alecsandri ” (înființat în anul 1867, fiind astfel una dintre cele mai vechi instituții de studiu liceal din țară).

Pe lângă aceste instituții culturale la Galați întâlnim și câteva teatre și locașuri de cult cu o vechime considerabilă, unele dintre ele fiind în patrimoniul UNESCO. Astfel înâlnit Teatrul Dramatic ,,Fani Tardini”, Teatrul Muzical ,,Nae Leonard” și bisericile/mănăstirile, printre care Biserica fortificată „Sfânta Precista”, Biserica romano-catolică, cea greacă și Catedrala Arhiepiscopală Dunărea de Jos.

Tot ca și spațiu cultural al orașului este Castrul Roman de la Tirighina – Barboși. Toate aceste spații culturale pot face parte din ceea ce reprezintă spațiul turistic al orașului.

Turismul

Atracția principală a orașului Galați în ceea ce privește turismul este reprezentat de fluviul, ce trece pe langă oraș, numit Dunărea, majoritatea turiștilor atât români cât și străini fiind atrași de acesta, având posibilitatea de a admira Dunărea mergând pe faleză, care are o lungime de 4 km, și 50 m (diferența de nivel dintre faleza inferioară și cea superioră), fiind cea mai mare faleză de pe întregul curs al fluviului.

O altă atracție turistică a orașului este Turnul de Televiziune, care are o înălțime de 110 m și este dotat cu un restaurant în vârful turnului (mai exact la 86 m înălțime), oferindu-le turiștilor și cetățenilor prilejul de a servi masa și de a se bucura de minunata panoramă a orașului.

Pe lângă aceste două puncte de atracție, o altă atracție este reprezentată și de spațiile culturale și istorice din oraș, în special locașurile de cult (Biserica fortificată „Sfânta Precista”), teatrele (Teatrul Dramatic și cel Muzical, dar și teatrul Guliver, destinat copiilor), casa memorială a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, muzeul de istorie și cel de artă vizuală, Gradina Botanică, care pe lângă minunatele flori și plante pe care le are, găsim și un Planetariu și un Observator astronomic.

Deși mai puțin cunoscut, Castrul Roman de la Tirighina – Barboși, este vizitat mai mult de cei pasionați de istorie și în viitor poate reprezenta un punct turistic important pentru Galați.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, se arată că anul trecut orașul Galați a fost vizitat de 84.564 de turiști (dintre care 12.290 au fost turiști străini). Confruntând datele cu anii 2014 și 2015 vom constanta că numărul de turiști este în creștere, astfel că în anul 2014, Galațiul a fost vizitat de 64.385 turiști, iar în anul 2015 de 74.416 turiști.

Capitolul 3 – Strategia de dezvoltare a orașului Galați

3.1. Analiza SWOT

3.2. Perspectiva dezvoltării economice a orașului Galați

Măsuri de dezvoltare

Dezvoltarea economică a orașului Galați se bazează pe susținerea, optimizarea și eficientizarea tuturor sectoarelor economice. Reechilibrării relațiilor de piață în toate domeniile economice active, a reprezentat o creștere a indicatorilor de elementele de progres în toate sectoarele economice ale orașului.

Strategia de încurajare a parteneriatelor, inclusiv a parteneriatelor public-privat, dar și crearea de condiții optime pentru realizarea de noi investiții în oraș a reprezentat o creștere a dinamicii ocupaționale, a veniturilor, cu efecte resimțite și în modul de viață socială, dar și o creștere a ratei de școlarizare, a puterii de cumpărare, o scădere a infracționalității etc.

În vederea stabilirii direcțiilor strategice, cu ajutorul cărora se dorește susținerea, eficientizarea activităților economice, optimizarea, s-au evidențiat resursele, potențialul existent al orașului și deficiențele, ce urmează a fi reduse sau chiar excluse.

Obiective specifice ale dezvoltării economice sunt încurajarea IMM-urilor și a investițiilor în toate sectoarele economice (industrie, agricultură, servicii, transporturi etc.), întărirea capacității instituționale și stabilirea de parteneriate.

Resursele umane

Evoluțiile de pe piața locală a muncii, au avut un impact direct asupra dinamicii socio-demografice a orașului. Astfel a scăzut cu peste 70% numărul de salariați din sectorul industrial, ceea ce a condus la o migrarea masivă a forței de muncă disponibilizate, fie către mediul rural, dar mai ales către alte țări, ceea ce a contribuit și la scăderea populației stabile, cu peste 70.000 de locuitori față de anul 1992 și aproape 50.000 de locuitori față de anul 2002;

Dezvoltarea sectorului terțiar, adică a comerțului, a serviciilor pentru populație și a mediului de afaceri și a celui public, care cuprinde tot ce ține de administrație publică, sănătate, asistență socială și altele, a reprezentat o creșterea a numărului de salariați în aceste domenii, care au solicitat un grad mai înalt de calificare decât cel oferit de sectorele din industrie, agricultură sau construcții.

Această trecerea treptată, de la un oraș cu tradiție în sectorul industrial, la unul cu profil de servicii, a condus la modificărea nivelul de calificare a forței de muncă, care s-a concretizat într-o creștere a ponderii, persoanelor cu studii superioare, în defavoarea persoanelor cu studii medii. Măsurile luate, cu privire la recalificare forței de muncă disponibilizate din sectoarele aflate în declin, au fost insuficiente, astfel că numărul participanților la cursuri de formare profesională, sunt destul de scăzute în comparație cu dimensiunile existente a pieții muncii, de la nivel local;

Oferta de servicii educaționale de la nivel local este destul de diversificată și reușeste să acopere toate nivelurile educaționale, atât la învățământul preșcolar până la cel preuniversitar. În orașul Galați există licee și facultăți cu profil unic în context județean, regional și chiar național, mai ales în domeniul învățământului vocațional, al industriei de construcții navale și al industriei alimentare.

Datorită schimbărilor demografice în ultimi 25 ani, referindu-ne la scăderea natalității, îmbătrânirea populației și migrația au condus la scăderea populației școlare la toate nivelurile educaționale;

Numărul unităților de învățământ care oferă și servicii de tip after-school este redus, iar costurile celor din sistemul privat sunt destul de ridicate pentru anumite categorii de populație din oraș. Astfel trebuie dezvoltat și încurajat serviciile de tip after-school, destinate elevilor din învățământul primar și gimnazial, la prețuri accesibile pentru toți părinții din oraș.

Declinul învățământului tehnic și profesional, duce la un deficit de forță de muncă calificată, oferta educațională ne fiind adaptată la cerințele mediului de afaceri local. Deși numărul total al facultăților din cadrul celor două universități din Galați a scăzut după anul 2007, reușesc totuși să atragă din ce în ce mai muți studenți străini, cu precădere din Republica Moldova.

Învățământul universitar din Galați, joacă un rol deosebit în susținerea dezvoltării economice locale, deoarece reușește totuși să asigurare necesarul de forță de muncă înalt calificată în domeniile de specializare locală având potențial de creștere pe viitor mai ales în industria navală, alimentară, IT&C și energie. Tot acesta reușește să furnizeze servicii de cercetare fundamentală și aplicativă, în ceea ce privește transferul tehnologic către companiile locale, care au efecte benefice asupra competitivității economiei gălățene.

Deși în ultimii anii, multe unități de învățământ au beneficiat de lucrări de investiții ceea ce privește infrastructura educațională, de la nivel local, necesită o continuare a investițiilor de modernizare și dotare, inclusiv cu săli și terenuri de sport;

Direcțiile strategice de dezvoltare a resurselor umane presupune elaborarea și implementarea de planuri de management, pentru fiecare nivel educațional, care să poată răspundă unor nevoi locale de dezvoltare. Colaborarea între unitățile de învățământ și autoritățile locale este esențială și trebuie cât mai mult cu putință dezvoltată și inclusiv colaborarea între unitățile de învățământ preuniversitar și universitar.

În viitor, ofertea educațională a învățământului trebuie adaptată la cerințele impuse de forța de muncă.

Promovarea incluziunii sociale și creșterea accesului la educație și formare profesională pe piața muncii trebuie să reprezinte o prioritate de dezvoltare a municipalității.

O altă direcție de dezvoltara este reprezentată de parteneriatul social și economic între patronate, sindicate și instituțiile statului, pentru politicile de resurse umane.

Trebuie revitalizat învățământul tehnic și profesional, care să fie corelată cu modificările și trendurile de pe piața locală a muncii și încercat extinderea stagiilor de practică în întreprinderi pentru elevii din învățământul tehnic și profesional, sub supravegherea și îndrumarea unor mentori certificați.

Disfuncșionalități în direcțiile de dezvoltare

3.3. Transparența decizională a comunicării la nivelul administrației

O administrație puternică se caracterizează prin transparență decizională, accesibilitate, comunicare și cooperare.

Astfel, în ultima perioadă, primăria municipiului Galați a derulat o serie de proiecte care au vizat formarea profesională continuă a personalului și de întărirea capacității administrative

Orașul Galați are 12 acorduri de înfrățire cu alte orașe, atât din Europa cât și de pe alte continente. De menționat este că Sediul Asociația de Cooperare Transfrontalieră “Euroregiunea Dunărea de Jos” la Galați, care cuprinde atât membrii din România, cât și din Republica Moldova și Ucraina.

Împreună cu orașul Brăila, Galațiul alcătuiește, un sistem urban de aproximativ 500.000 de locuitori, ceea ce reprezintă a doua aglomerare urbană ca mărime după București, din România, însă până în prezent, demersurile de înființare a unei zone metropolitane nu a reușit să se materializeze.

Un plus al administrației locale a orașului Galați este reușita de implementare, încă din anul 2012, a unui sistem de plată online cu cardul a taxelor și impozitelor locale.

În prezent, la nivelul Primăriei Galați se află în curs de implementare un sistem informatic integrat de management al documentelor, ce privește arhiva electronică și de management al relației cu cetățenii și a mediul de afaceri;

În ultimi 4-5 ani, veniturile totale la bugetul local al orașului, au fost în medie de aproximativ 112 milioane euro, fiind undeva la nivelul anului 2007, înaintea izbucnirea crizei economică financiare globale din anul 2008, care a afectat încasările la bugetul local.

Orașul Galați se poate mândrii cu faptul că se poziționează pe locul IV la nivel național, în rândul municipiilor de rang I la fondurilor europene nerambursabile absorbite. Volumul finanțărilor nerambursabile atrase a cunoscut o creștere semnificativ, în perioada 2010-2013, ajungând să fie aproape 8% din încasările totale de la bugetul local în 2013. În perioada financiară 2014-2020, municipalitatea dorește o creștere a volumului de finanțări nerambursabile, lucru realizabil prin fructificarea instrumentelor financiare disponibile.

Gradul de colectare a veniturilor la bugetul de stat, reușeste să se menține în jurul pragului de 80% din sumele bugetate, fiind sub procentul înregistrat în alte municipii și orașe de talie similară, însă care au o bază economică mai solidă.

O soluție de creștere a gradului de colectare a veniturilor la bugetul local se poate realiza prin întărirea mecanismelor de control și prin creșterea bazei de impozitare, dar și încercarea de atragerea de noi investitori.

O gaură destul de mare a bugetului local, este dată de ponderea cheltuielilor cu subvenționarea transportului în comun și a energiei termice care sunt foarte ridicate, undeva peste 15% din buget, depășind chiar, în anul 2013 cheltuielile de capital.

Astfel, pentru o scăderea a cheltuielilor cu subvenții trebuie făcute investiții pentru modernizarea sistemului de producere și distribuție a energiei termice, și mai ales investiții pentru modernizarea parcului auto, care este destul de învechit și eficientizarea sistemului de transport în comun de la nivel local;

O direcție strategică de dezvoltare a orașului esențială este încercarea de valorificare a acordurilor de înfrățire, existente cu alte orașe, în vederea atragerii de noi investitori și turiști străini, se pot derula schimburi de bune practici între administrațiile acestora sau de organizări de schimburi culturale.

Altă direcție este întărirea cooperării transfrontaliere, cu orașele din statele învecinate din Republica Moldova și Ucraina dar și orașele-port de la Dunăre, în domeniul economic, cultural-artistic, al transporturilor și al protecției mediului, orașul Galați având oportunități de finanțare prin Programele de Cooperare Teritorială, dar și prin Strategia Dunării.

Cea mai importantă direcție de dezvoltare ar fi înființarea Zonei Metropolitane Brăila – Galați (Dunărea de Jos), în perspectiva de implementării de proiecte de interes comun în diferite domenii precum cel al transportului, economic, turistic.

3.4. Obiective și măsuri strategice în dezvoltarea urbană a orașului Galați

Capacitatea de dezvoltare economică în sectorul industrial

Strategia de dezvoltare a orașului Galați dorește stimularea activităților productive prin crearea unei infrastructuri edilitare, ce se dorește să conducă la creșterea gradului de absorbție a forței de muncă.

Deși timp de peste 5 decenii industria siderurgică a reprezentat principala ramură a economiei locale, însă odată cu privatizarea Combinatului Siderurgic, capacitatea de producție s-a înjumătățit, facându-se peste 14.000 de disponibilizari. Chiar dacă în ultimii ani s-au făcut investiții, în viitorul apropriat există riscul închiderii Combinatului, în condițiile creșterii prețului la energie, și a cererii destul de scăzute la nivel mondial al oțelului.

Însă orașul Galați are totuși o tradiție de peste 100 de ani în industria construcțiilor navale, o industrie care are perspective bune de dezvoltare, firmele din acest domeniu, Șantierul Naval DAMEN și furnizorii acestuia, asigurând în prezent peste 3.000 de locuri de muncă. Avantajul acestei industrii este că în orașul Galați funcționează cea mai importantă companie autohtonă, din domeniul proiectării navale.

Industria alimentară a orașului Galați a avut de suferit odată cu declanșarea crizei economică globală, care a condus la insolvența unui grup de firme importante din domeniu, dar care continuă să joace un rol important în economia locală, prin producția de uleiuri vegetale, preparate din carne, bere și pâine.

Direcții strategice de dezvoltare a orașului Galați, din ce ni se arată din Strategia de dezvoltare a orașului pe perioada 2015-2025, sunt susținerea ramurilor industriale care au potenșial de creștere și de specializare onteligentă de la nivelul local, sprijinirea investițiilor în tehnologii nepoluante, atragerea de noi investitori, cu precădere în structurile de sprijinire a afacerilor existente (Parcul Industrial și Zona Liberă) și dezvoltarea infrastructurii-suport (parc logistic, terminal intermodal).

3.5. Implementarea strategiilor la nivelul orașului Galați

La nivelul județului Galați, s-au luat o serie de măsuri și s-a stabilit un program clar pe perioada 2016-2020.

Obiectivul general al programului se axează pe dezvoltarea economico – socială a întreg județului Galați, acesta se poate realiza printr-o specializare inteligentă și durabilă, pentru creșterea nivelului de trai al locuitorilor, până în anul 2020.

În acest context, în anul 2015, s-au stabilit o serie de măsuri și obiectivele strategice în direcția dezvoltării economice, creșterea capacității administrative, amenajarea teritoriului și dezvoltarea urbană cât și modernizarea infrastucturii, a sistemului de educație și formare profesională (dezvoltarea culturală), a sistemului sanitar și a celui de asistență socială și protejarea și conservarea mediului natural și valorificarea durabilă a mediului din orașul Galați.

În anul 2004, a fost inaugurat parcul de Soft cu un grad de ocupare de 100%, de asemeni, din ponderea industriei gălățene, de 55,6% din producția de oțel a României, 55% – producție de laminate și 90,4% – producția de tablă și benzi laminate, face din Galați, centrul cu cea mai mare capacitate siderurgică din țară.

Arcelor Mittal Galați a depășit cifra anuală de afaceri de 3,59 miliarde de lei. Numărul angajațiilor este în scădere, de la 27.000 în anul 2001, la 16.000 în anul 2016 și la 6.980 în prezent (anul 2017).