Spatiul Rural

INTRODUCERE

Procesul tranziției de la economia supercentralizată la economia de piață a generat, în agricultura și dezvoltarea rurală a României, multiple probleme de ordin economic și social. De aceea, este normal ca preocupările privind identificarea unor soluții și metode de rezolvare a acestora să mobilizeze din ce în ce mai mulți specialiști în domeniu. În acest context, nu se putea să nu se facă apel și la experiența altor țări, printre care un loc aparte îl ocupă țările membre ale Uniunii Europene. În prezent, agricultura și dezvoltarea rurală din România continuă să fie într-o situație de criză, iar economia este departe de a fi stabilă pentru a putea să o susțină. Dimpotrivă, scăderea raportului dintre indicii de creștere a prețurilor produselor agricole și cei ai produselor industriale cumpărate de agricultori, adâncește foarfecele prețurilor, lucru care ne conduce la concluzia că agricultura înregistrează o productivitate scăzută, față de alte țări, mai ales față de cele din U.E., care reprezintă modelul și ținta spre care se tinde. Lipsa unei viziuni realiste asupra viitorului satului românesc, asupra noilor ocupații și calificări necesare în procesul de diversificare a activităților – care să pună bazele unei dezvoltări rurale multifuncționale.

Lucrarea de față își propune realizarea unei analize a evoluției spațiului rural românesc sub multiplele sale fațete, cu accent asupra conceptelor de dezvoltare rurală în condiții de durabilitate și multifuncționalitate. În acest context, menționăm că România se află în curs de implementare a modelului european de agricultură și dezvoltare rurală.

Acest concept  modern a dezvoltării durabile pentru regiunile rurale prin întărirea nivelului regional, fără intervenții în rolul statului sau a formelor de conducere locală, urmăreste principiile parteneriatului, subsidiarității, descentralizării și concentrării folosirii resurselor cautand solutii propice pentru a relansa agricultura si a mentine forta de munca tanara in aceasta ramura a economiei.

De asemenea, intre motivele conceperii acestui parteneriat puternic, al acestui grup de localitati partenere se incadreaza si faptul ca micile comunitati nu au administratie publica locala, nu dispun de resurse sa plateasca personal si nici experti locali pentru proiecte care le acopera necesitatile, astfel incat, acest gen de proiecte se finanteaza greu si sunt mai costisitoare decat daca sunt gandite si implementate in echipa, incadrate intr-un proiect comun complex.

Un rol aparte in acest deziderat il ocupa spiritul comunitar din zona rurala, caracterizat prin existența unei comunități unite și responsabile, ce participă la viața publică și își manifestă interesul față de domeniul public al localitățiisi al localitatilor vecine si infratite.

Se urmareste sprijinirea zonelor rurale, atât prin creșterea accesibilității locuitorilor la servicii și dotări sociale de bază cât și prin îmbunătățirea condițiilor de echipare edilitară a localităților, sprijinirea activităților economice de bază și a celor care asigură diversificarea economică.

Pornind de la general (principii, mecanisme) și ajungând la particular (cazul țărilor din Uniunea Europeană și situația din România), prin analiza spațiului rural, în lucrare se încearcă formularea de soluții și propuneri în funcție de condițiile concrete privind crearea unui mediu economic prielnic dezvoltării, în sensul consolidării unei dezvoltări durabile și multifuncționale a spațiului rural.

CAPITOLUL I

SPAȚIUL RURAL

CONCEPTUL DE SPAȚIU RURAL

Se pot da multe definiții și se pot face multiple descrieri spațiului rural. Cea mai des întâlnită impreciziune terminologică se referă la "spațiu rural" și "spațiu agrar"; "activitate rurală" și "activitate agrară" sau mai simplu "rural – agrar". De la început este necesar de precizat că cele două noțiuni, deși relativ apropiate, nu pot fi confundate sau considerate sinonime. Sfera noțiunii de spațiu rural, activitate rurală, de rural în general, este mai largă, mai extinsă, cuprinzând în interiorul său și noțiunile de spațiu agrar sau activitate agrară sau, simplu, agrar. Analizând în evoluție corelația rural-agrar se constată o anumită modificare a acesteia. In societățile preponderent agricole, ponderea cea mai ridicată a activităților în spațiul rural o dețin activitățile agrare. Cu timpul, spațiul rural s-a diversificat atât structural cât și funcțional, în sensul că au apărut mai multe structuri și activități neagrare. în prezent se vorbește tot mai mult de neoruralism și de spații și activității neorurale. Spațiul rural este un concept deosebit de complex fapt ce a generat o mare diversitate de păreri privind definirea, sfera de cuprindere și componentele sale. Pentru a înțelege complexitatea acestui concept este necesară definirea, chiar și sumară a principalelor noțiuni specifice și componentele sale, cum ar fi1 – Ruralul cuprinde toate activitățile care se desfășoară în afara urbanului și cuprinde trei componente esențiale: comunitățile administrative constituite din membrii relativ puțin numeroși și care au relații mutuale; dispensarea pronunțată a populației și a serviciilor colective; rolul economic deosebit al agriculturii și silviculturii. : Cu toate că, din punct de vedere economic, agricultura și silvicultura dețin un loc important, sensul cuvântului “rural” este mai larg decât al celui agricol sau silvic, aici fiind cuprinse și alte activități cum sunt: industria specifică ruralului; artizanatul, serviciile productive privind producția agricolă și neproductive care privesc populația rurală. Spațiul rural este noțiune care, prin complexitatea sa a generat numeroase păreri, care diferă de la un autor la altul, dar în esență se ajunge aproape la aceleași concluzii. După anumite păreri, se consideră că “spațiul rural” poate fi definit în funcție de noțiunile care îl caracterizează, el cuprinzând tot ceea ce nu este urban. Această definire generală creează, adesea, confuzii între noțiunea de rural și noțiunea de agricol, ceea ce nu corespunde realității. Spațiul rural nu este un spațiu concret și eterogen. Eterogenitatea poate fi privită sub două aspecte: primul se referă la teren – topografie, subsol, sol și microclimat; al doilea aspect se referă la demografie – densitate, polarizare de la mici așezăminte la mari aglomerări urbane.

O definire mai completă a spațiului rural apare prin luarea în considerare a următoarelor criterii de ordin: morfologic (număr de locuitori, densitate, tip de mediu), structural și funcțional (tip de activități și de relații).

Din această definiție a spațiului rural sunt evidențiate cel puțin următoarele elemente:

• spațiul rural se caracterizează printr-o slabă densitate a populației:

• formele de stabilire umană sunt satele și comunele, caracterizându-se prin individualitatea și discontinuitatea spațiului construit;

• activitatea productivă este predominant agricolă și silvică dar nu exclude industria de procesare și comerțul rural;

• relațiile dintre oameni se bazează, în principal, pe cunoașterea reciprocă din toate punctele de vedere;

• mediul înconjurător este mult mai puțin poluat decât în mediul urban etc.

Dezvoltarea agrar-rurală a satului românesc a devenit o realitate și o necesitate pentru economia națională. Datorită evenimentelor din anul 1989, dar și a discontinuității unei dezvoltări normale pricinuite de cel de-al doilea război mondial, satul românesc contemporan trece prin multe și profunde modificări.

Problematica mediului rural a fost abordată de foarte mulți cercetători din diverse domenii care au dat soluții de îmbunătățire bune sau mai puțin bune pentru problemele din mediul enunțat. Cercetarea privind dezvoltarea mediului rural este de actualitate deoarece populația care locuiește în mediul rural se confruntă cu foarte multe probleme care necesită găsirea unor soluții viabile care să contribuie la îmbunătățirea consistentă a condițiilor de viață și a motivării tinerilor de a aprecia și a promova valorile și tradițiile satului.

Conceptul actual de dezvoltare rurală este fundamentat pe cel de dezvoltare durabilă și are câteva trăsături fundamentale, referindu-se la:

– Dezvoltarea rurală sustenabilă, care presupune dezvoltare economică echitabilă și echilibrată, cu un nivel ridicat al coeziunii sociale și al includerii și asumarea responsabilității pentru folosirea resurselor naturale și a protecției mediului.

– Dezvoltarea rurală extensivă sau integrată, care se referă la dezvoltarea mediului rural prin extinderea mijloacelor de comunicare și informare și prin extinderea activităților din mediul rural spre sectorul non-agricol și promovarea agriculturii extensive, a cărei coordonată esențială este transferul informațional (conceptul de agricultură extensivă aici este diferit de cel tradițional, care definea opusul agriculturii intensive).

– Dezvoltarea rurală multisectorială, care se referă la crearea de rețele și parteneriate între organizații internaționale, agenții naționale sau organizații ale societății civile, în vederea abordării multisectoriale

FUNCȚIILE SPAȚIULUI RURAL

Spațiul rural, poate fi apreciat, ca fiind mediul natural în care se instalează activitățile umane, cu condiția ca acestea să nu fie agresive și să promoveze degradarea lui. Revenirea populației spre activități agricole și neagricole în spațiul rural poate fi apreciat ca un factor de reechilibru biologic, pentru că se întoarce într-un mediu lipsit de toate aspectele nocive oferite de spațiul urban.

Multiplele activități economice, sociale, culturale etc., care se desfășoară în spațiul rural pot fi sintetizate în trei funcții principale: economică, ecologică și socio-culturală

− Funcția economică a spațiului rural este considerată funcția de bază, primară, care are ca obiectiv principal obținerea produselor agricole și a altor bunuri materiale realizate de ramurile productive din amonte și din aval de agricultură, precum și silvicultura, industria forestieră, artizanatul etc. Obținerea acestor produse ar trebui să asigure oamenilor din spațiul rural condiții de viață satisfăcătoare.

Țările semnatare ale Cartei europene a spațiului rural garanteaza un sistem de producție menit să asigure:

• necesarul de alimente al populației;

•garantarea unui nivel al veniturilor pentru agricultori și familiilor lor apropiate și comparabile cu a celorlalte profesiuni, cu un nivel de responsabilitate comparabil, asigurând o sursă de venit (profit) fundamental pentru populația rurală;

• protejarea mediului înconjurător și asigurarea regenerării mijloacelor de producție, cum ar fi solul și apa freatică, pentru generațiile viitoare în spiritul unei dezvoltări durabile;

• producerea de materii prime reciclabile destinate industriei și producției de energie; • toate nevoile întreprinderilor mici și mijlocii agricole, artizanale sau comerciale și de prestări servicii;

• o bază pentru recreație și turism;

• conservarea resurselor genetice ca bază a agriculturii și biotehnologiei.

Din cele de mai sus rezultă că funcția economică este o funcție complexă care cuprinde un număr mare de activități (pluriactivități), în sensul că, spațiul rural nu mai este conceput ca o zonă eminamente agricolă, ci ca o structură economică diversificată cu implicații sociale complexe care se referă, în principal la: posibilități de plasare a forței de muncă în activități agricole, stabilitatea populației și, în special, menținerea tineretului în spațiul rural prin oferta de activități neagricole dar conexe acesteia, garantând în acest mod surse de venituri suplimentare pentru populația rurală; folosirea mai complexă a timpului de muncă secundar (parțial) al salariaților în exploatațiile agricole.

− Funcția ecologică a spațiului rural. Industrializarea generală, excesivă în unele zone rurale, exploatarea rapace a unor terenuri miniere, intensificarea și industrializarea zootehniei, comasarea acestora în mari aglomerații de animale pe spații agricole foarte reduse etc. au determinat apariția și intensificarea unuia dintre cele mai grave fenomene, și anume “poluarea spațiului rural” (sol, aer, apă), deteriorarea peisajului agricol și silvic, reducerea alarmantă a florei și faunei și producerea unui dezechilibru ecologic în foarte multe ecosisteme ale spațiului rural. Acest impact agresiv, dăunător asupra mediului natural a impus adoptarea unor măsuri care au menirea să limiteze și să înlăture efectele negative ale factorilor poluanți asupra spațiului rural. În acest context sunt formulate măsuri și de Carta europeană, susținută de o legislație adaptată la condițiile concrete ale fiecărei țări să protejeze mediul natural.

Prevederile acestui document se referă la următoarele aspecte:

• eforturile susținute în exploatarea rațională și durabilitatea resurselor naturale și de a se prezerva spațiile de viață și biodiversitatea;

• protejarea peisajului, deoarece acesta reprezintă interesul primordial inclusiv în cazul peisajelor seminaturale sau amenajate de om;

• protejarea frumuseții și a particularităților spațiului rural, renovând satele și construcțiile, remediind pe cât posibil degradările naturii și ale peisajului;

• înregistrarea locurilor unde există specii vechi sau rase de animale de crescătorie, peisaje rurale tradiționale, tehnici tradiționale în agricultură etc.;

• de a veghea ca dispozițiile juridice naționale și internaționale asupra protecției mediului să fie respectate cu strictețe etc.

Aceste precizări impun o anumită politică de protecție a mediului natural. Ea trebuie să cuprindă proiecte de amenajare a spațiului rural menite să asigure protecția și gestionarea solului, aerului și pentru conservarea florei, faunei și a habitatului lor. De asemenea, nu sunt lipsite de interes măsurile politice cu privire la delimitarea zonelor în care construcțiile, echipamentele, circulația sau alte activități care sunt dăunătoare mediului să fie limitate la strictul necesar, iar cele cu o agresivitate puternică asupra mediului să fie interzise.

Abordarea globală a acestei probleme presupune stabilirea unei cooperări internaționale științifice, tehnice și politice pentru asigurarea gestionării mediului rural continental.

− Funcția social-culturală. Prin natura activităților umane, a relațiilor din interiorul comunităților și celor intercomunitare spațiul rural are un caracter social. Așa cum s-a mai precizat, dimensiunile relativ reduse ale localităților, instituirea unor raporturi specifice între membrii comunităților, cunoașterea reciprocă și ierarhizarea socială sunt caracteristici ale relațiilor din mediul rural. Spre deosebire de marile aglomerații urbane, unde este specific anonimatul omului, în spațiul rural toți oamenii se cunosc între ei din aproape toate punctele de vedere.

În acest cadru social, comportamentul omului :

– identitate a activității rurale, este total diferit de comportamentul omului

– anonim din colectivitățile urbane. Acesta înseamnă că există diferențe și în ceea ce privește comportamentul între cele două comunități (rurală-urbană).

Responsabilitatea actelor comportamentale este cu mult mai puternică în cazul colectivităților rurale. În comunitate toți oamenii se cunosc între ei de generații, cei care nu respectă normele de instruire din generație în generație se “autoelimină”, îngroșând, de regulă, rândurile din alte spații sociale. În același timp, “asimilarea” celor noi veniți în colectivitățile rurale se produce relativ greoi și numai după o anumită perioadă de timp.

Viața socială a localităților este intim legată de viața spirituală, culturală.

Cultura tradițională, obiceiurile constituie un patrimoniu inconfundabil al fiecărei localități, zone sau regiuni rurale. S-a constat că, dacă unele tradiții au dispărut ca efect al “modernizării, al producției de serie mare”, totuși în spațiul rural se mențin încă tezaure de etnografie și folclor, meșteșuguri care constituie o mare bogăție. Se depun eforturi mari din mai multe puncte de vedere pentru a se reabilita preocupările tradiționale în domeniul alimentar, meșteșugar etc.

Apreciem cu valoare prevederile din Carta europeană cu privire la dezvoltarea și protejarea culturii în spațiul rural, care are ca obiectiv esențial, menținerea, apărarea diversității și bogăția patrimoniului arheologic din zonele rurale și să promoveze o cultură dinamică, acționându-se în următoarele direcții:

• inventarierea, punerea în valoare și promovarea patrimoniului istoric și cultural, inclusiv abilitățile vieții rurale;

• proiectarea și dezvoltarea tradițiilor și a formelor de expresie culturală ca și dialectele locale;

• întărirea identității culturale regionale a populațiilor rurale și promovarea vieții asociative;

• promovarea patrimoniului gastronomic rural și local.

Dezvoltarea complexă a spațiului rural este un obiectiv de importanță națională, ținând cont de condițiile oferite de aderarea la Uniunea Europeană. Procesul tranziției de la economia supercentralizată la economia de piață a generat. în agricultura și dezvoltarea rurală a României, multiple probleme de ordin economic și social. De aceea, este normal ca preocupările privind identificarea unor soluții și metode de rezolvare a acestora să determine intensificarea preocupărilor teoretice și practice în acest domeniu.

Multe din abordările tradiționale nu mai sunt adecvate economiei de piață și. în special, mediului rural, având în vedere noile cerințele. Astfel se impune o abordare modernă a acestuia, ținând cont că spațiul rural deține o mare varietate de resurse locale a căror valorificare superioară pe baza durabilității, conduce la dezvoltarea acestuia. Dezvoltarea rurală este o strategie care implică extinderea binefacerilor creșterii economice din mediul rural asupra celor al căror viitor este legat de căutarea mijloacelor de existență, la țară.

CAPITOLUL II

SATUL – COMPONENTA A SPAȚIULUI RURAL

Satul reprezintă un proces constant de umanizare a teritoriului, proiecția în spațiu a modului în care populația a reușit să se adapteze modului de utilizare a resurselor solului și subsolului, în baza unor relații economice și social-istorice determinante. Cu timpul, satul românesc a suferit numeroase transformări, dintr-o localitate preponderent agricolă, de importanță locală, întro așezare cu caracter multifuncțional, integrată în teritoriu.

Satul românesc a constituit și constituie încă elementul de bază al peisajului geografic și al spațiului rural, care se impune prin:

• număr și densitate considerabile;

• modul relativ uniform de distribuție în teritoriu; începe cu sectoarele cele mai joase ale Deltei Dunării și până în zona montană;

• morfostructura deosebit de variată, corelată cu gradul de fragmentare a reliefului, tipul de resurse;

• presiunea crescândă asupra componentelor fizico-geografice ale spațiului geografic etc.

DEZVOLTARE RURALĂ

Principiile de dezvoltare rurală

Stabilizarea schimburilor mondiale, exigențele calitative ale consumatorilor, lărgirea Uniunii Europene spre centrul și estul Europei, iată problemele cu care se confruntă acum agricultura europeană, cu realități și sfidări noi. Schimbările ating nu numai piețele agricole dar și economiile locale ale zonelor rurale în mod egal. Viitorul sectorului agricol este legat în mod strict de dezvoltarea echilibrată a teritoriului rural, care acoperă 80% din teritoriul european. Dimensiunea comunitară a acestui joc este evidentă, politica agricolă și rurală are un rol important de jucat în coeziunea teritorială, economică și socială a Uniunii.

Iată pentru ce reforma angajată (anunțată) prin Agenda 2000, continuă evoluțiile din acești ultimi ani: alături de măsurile de piață și de exigențele unei agriculturi europene competitive, trebuie în mod egal să țină cont de necesitățile variate ale lumii rurale, de așteptările societății de astăzi și de imperativele protecției mediului înconjurător. Noua politică de dezvoltare rurală devenită “al doilea pilon” al PAC, răspunde acestor preocupări. Element esențial al modelului agricol european, ea vizează să pună în operă un cadru coerent și solvabil care să garanteze viitorul zonelor rurale, favorizând menținerea și crearea de locuri de muncă.

Principiile de bază ale dezvoltării rurale

• Multifuncționalitatea agriculturii. Rolul agriculturii variază in funcție de produsele obținute. Aceasta implică recunoașterea și încurajarea unui evantai de servicii furnizate pentru agricultură. 29

• Multisectorialitatea și integrarea. Economia rurală permite datorită diversificării activităților, crearea de noi surse de venituri și noi locuri de muncă și protecția moștenirii rurale.

• Flexibilitatea. Acordarea ajutoarelor pentru dezvoltare rurală, bazate pe subsidiaritate, favorizând descentralizarea și consultarea la nivel regional, local și parteneriatul.

• Transparența. Elaborarea și gestionarea se face în mod transparent, plecând de la o legislație simplificată și mai accesibilă. Una din principalele inovații ale acestei politici este metoda adoptată, vizând o mai bună integrare a diferitelor intervenții cu scopul; de a asigura o dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor rurale ale Europei. Marile axe ale acestei dezvoltări sunt următoarele:

• Reîntărirea sectorului agricol forestier;

• Ameliorarea competiției zonelor rurale;

• Prezervarea mediului și a patrimoniului cultural. Prezentul subcapitol expune diferitele măsuri susținute de Uniunea Europeană, explică finanțarea lor și arată cum sunt organizate preocupările lor. Documentul legal care stabilește aceste măsuri este noua reglementare, (CE). 1227/1999 din 17 mai 1999, referiotoare la susținerea dezvoltării rurale prin fondurile europene de orientare și garanție agricolă.

Măsurile de dezvoltare rurală

Resurse umane

Un aspect esențial al noii politici de dezvoltare rurală este punerea în valoare a resurselor umane, susținerea transferului exploatațiilor agricole de la o generație la alta, va continua trecând prin măsurile de instalare de tineri agricultori și prin încurajarea prepensionării. Măsurile de formare vor fi în mod egal continuate și vor permite valorificarea potențialului uman al zonelor rurale.

Instalarea tinerilor agricultori

Ajutoarele destinate a facilita instalarea tinerilor agricultori sunt acordate cu condiția ca agricultorul care preia exploatația să aibă mai puțin de 40 ani și să se instaleze pentru prima dată ca exploatant agricol. Două tipuri de ajutoare sunt prevăzute: o primă unică a cărei sumă maximală nu poate depăși 25.000 euro și o bonificație a dobânzilor pentru împrumuturile contractate, limitate la aceași sumă. 30

Prepensionarea

Ajutorul prevede pentru cel care cedează exploatației o sumă globală de 150.000 euro, plățile anuale neputând, în general să depășească 15.000 euro. Prima pentru muncitorul agricol are o valoare totală de 35.000 (3.500 euro per muncitor și per an). Plata ajutoarelor nu poate depăși o durată de 15 ani pentru exploatantul care cedează și 10 ani pentru muncitorul agricol. Atât unul cât și celălalt trebuie să aibă mai puțin de 55 ani. Ajutorul nu poate continua deci nici după 75 ani pentru cedant, și nici peste vârsta normală de pensionare a muncitorului agricol. În cazul când cedantul primește o pensie de stat, ajutorul comunitar este deschis sub forma unei suplimentări a pensiei, ținând cont de suma fiscală prin regimul național al pensiilor.

Formare

Măsurile de formare au fost în mod egal integrate în evantaiul celorlalte acțiuni, cu accente special pe formările legale de promovarea produselor de calitate și de metodele de producție care respectă mediul înconjurător. Ele se adresează tuturor persoanelor angajate în activitățile agricole și în reconversia sa. Deasemenea, măsuri de formare sunt prevăzute pentru pregătirea silvicultorilor astfel ca și alte persoane implicate în activitățile forestiere de ameliorare a funcțiunilor economice, ecologice și sociale ale pădurilor.

Diversificarea economiei rurale și calitatea vieții în zonele rurale:

Resursele alocate domeniilor diversificării economiei rurale și calității vieții în zonele rurale trebuie să contribuie la prioritatea generală a creării de oportunități de ocupare a forței de muncă. Gama măsurilor disponibile trebuie să fie folosită mai ales pentru a promova dezvoltarea capacităților,dobândirii de abilități și organizării pentru dezvolarea strategiei locale și de asemenea să ajute la asigurarea că zonele rurale rămân atractive pentru generațiile viitoare, în promovarea pregătirii, informării și antreprenoriatului, nevoile specifice ale femeilor și tinerilor trebuie luate în considerare. Resursele alocate domeniilor diversificării economiei rurale și calității vieții în zonele rurale trebuie să contribuie la prioritatea generală a creării de oportunități de ocupare a forței de muncă. Gama măsurilor disponibiletrebui e să fie folosită mai ales pentru a promova dezvoltarea capacităților, dobândirii de abilități și organizării pentru dezvoltarea strategiei locale și de asemenea să ajute la asigurarea că zonele rurale rămân atractive pentru generațiile viitoare.

În promovarea pregătirii, informării și antreprenoriatului, nevoile specifice ale femeilor și tinerilor trebuie luate în considerare.

Pentru a îndeplini aceste priorități, Statele membre trebuie să își focalizeze sprijinul asupra unor acțiuni cheie precum:

• creșterea activității economice și a ratelor ocupării în economia rurală extinsă. Diversificarea este necesară pentru creștere, ocupare și dezvoltare durabilă în zonele rurale și astfel contribuie la un mai bun echilibru teritorial, atât din punct de vedere economic, cât și social. Turismul, meșteșugurile și asigurarea posibilităților de recreere rurală sunt sectoare de creștere în multe regiuni și oferă oportunități atât pentru diversificarea în cadrul fermei, cât și de dezvoltare a microfirmelor din economia rurală extinsă;

• încurajarea intrării femeilor pe piața muncii. Inițiativele locale de dezvoltare a facilităților de îngrijire a copiilor în zonele rurale pot îmbunătăți oportunitățile de angajare și facilitățile de acces al femeilor pe piața muncii. Aceasta poate include dezvoltarea infrastructurii de îngrijire a copiilor, potențial în combinație cu inițiativele de încurajare a înființării de firme mici legate de activitățile rurale; 46

• dezvoltarea microafacerilor și meșteșugurilor se poate face pornind de la abilitățile tradiționale sau poate introduce noi competențe, îndeosebi când este combinată cu achiziția de echipamente, cu pregătirea, ajutând la promovarea antreprenoriatului și la dezvoltarea structurii economice;

• pregătirea tinerilor în dezvoltarea abilităților tradiționale poate răspunde cererii de servicii turistice, de recreere și de mediu și de produse de calitate;

• încurajarea adoptării și difuzării ICT. Adoptarea și difuzarea ICT este esențială în zonele rurale pentru diversificare, precum și pentru dezvoltare locală, asigurarea de servicii locale și promovarea includerii electronice, economia la scală poate fi atinsă prin inițiative ICT ale satului, combinând echipament IT, rețelistică și pregătirea în domeniul abilităților pe calculator prin structuri ale comunității. Astfel de inițiative pot facilita foarte mult adoptarea IT-ului de către fermele locale și firmele rurale și adoptarea afacerilor electronice și comerțului electronic. Trebuie să se profite la maxim de posibilitățile oferite de internet și comunicații, de exemplu, sprijinite prin programe rurale ale Fondurilor Structurale, pentru a îndepărta dezavantajele localizării;

• dezvoltarea furnizării utilizării inovatoare a surselor de energie regenerabilă poate contribui la crearea de noi puncte de desfacere pentru produsele agricole și silvice, furnizarea de servicii locale și diversificarea economiei rurale;

• încurajarea dezvoltării turismului. Turismul este un sector major de creștere în multe zone rurale. Utilizarea sporită a ICT în turism pentru rezervări, promovare, marketing, proiectarea serviciilor și a activităților recreaționale poate ajuta la îmbunătățirea numărului de vizitatori și la lungimea sejururilor, mai ales când aceasta oferă legături cu facilități mai mici și încurajează agroturismul;

• îmbunătățirea infrastructurii locale, mai ales în Noile State Membre. Investiții semnificative vor fi făcute în infrastructura principală de telecomunicații, transport, energie și apă în anii următori.

Sprijin considerabil va fi disponibil din partea Fondurilor Structurale, variind de la rețele transeuropene la dezvoltarea conexiunilor cu parcurile științifice sau de afaceri. Pentru ca efectul de multiplicare să fie complet în sensul locurilor de muncă și al creșterii, infrastructura locală la scală mică sprijinită de programele de dezvoltare rurală poate juca un rol vital în conectarea acestor investiții majore în strategiile de locale pentru diversificare și dezvoltare a potențialului sectorului agricol și alimentar. În cadrul acestei axe, sprijinul se acordă pentru următoarele măsuri:

A. Măsuri pentru diversificarea econoomiei rurale, ce cuprind:

• Diversificarea activităților non-agricole. Beneficiarul ajutorului poate fi atât fermierul, cât și soția sau soțul acestuia, cât și unul dintre copiii lor.

• Sprijinul pentru crearea și dezvoltarea micro-întreprinderilor în vederea promovării parteneriatelor între întreprinzători și a dezvoltării structurii economice.

• Încurajarea activităților turistice.

Acest sprijin acoperă următoarele domenii:

• infrastructura la scară mică, cum ar fi centrele de informare și zonele de orientare a turiștilor;

• infrastructura de recreere, ce oferă acces la zonele naturale, și facilități de cazare de capacitate mică.

• Protejarea, dezvoltarea și managementul cadrului natural, contribuind astfel la susținerea dezvoltării economice.

Acest sprijin acoperă acțiunile de mediu, dezvoltarea turismului și trasarea planului de protecție și management pentru zonele NATURA 2000, și a altor locuri cu valoare naturală ridicată.

B. Măsuri pentru îmbunătățirea calității vieții rurale în zonele rurale, ce cuprind:

• Servicii de bază pentru economia și populația rurală. Sprijinul menționat se referă la instalarea serviciilor de bază pentru un sat sau un grup de sate și infrastructura minimă aferentă.

• Restaurarea și dezvoltarea satelor, conservarea și sporirea cadrului natural. Sprijinul vizează studii și investiții asociate cu:

• un program de îmbunătățire sau dezvoltare a satului;

• menținerea, restaurarea și îmbunătățirea patrimoniului rural la nivelul satului sau a unei părți a acestuia, cum ar fi centrul și siturile istorice sau monumentele.

Un număr însemnat din nevoile identificate sunt priorități direct legate de creșterea competitivității. Acestea includ necesitatea unor acțiuni pentru a îmbunătăți performanța economică și accesul pe piață – a fermelor – prin modernizarea și restructurarea acestora, creșterea volumului producției agricole de calitate, stimularea continuării modernizării unităților de prelucrare și comercializare, inclusiv diversificarea, extinderea și promovarea producției agricole și alimentare cu valoare adăugată mare, a mărcilor alimentare de calitate. Modernizarea și dezvoltarea sectorului de procesare asigură pe de o parte menținerea locurilor de muncă și pe de altă parte crearea de noi locuri de muncă. De asemenea, diversificarea activităților agricole oferă oportunități de creștere a veniturilor agricole.

Este esențială acordarea sprijinului pentru reînnoirea generațiilor de manageri ai exploatațiilor agricole în scopul stimularii nivelului investițiilor și a procesului de inovare, cu efect direct asupra veniturilor locuitorilor din spațiul rural. Alte nevoi din perspectiva creșterii competitivității se referă la dezvoltarea unor lanțuri scurte de aprovizionare și a infrastructurii aferente, sprijinirea de acțiuni de cooperare inclusiv pentru stabilirea de lanțuri agro-alimentare scurte, în vederea valorificării și comercializării mai eficiente a produselor pe piețele agroalimentare.

STUDIU DE CAZ

TITLUL PROIECTULUI:

Complex pentru activități recreaționale în satul Copalnic Mănăștiur, județul Maramureș.

DESCRIEREA SUCCINTĂ A PROIECTULUI:

SC Construct SRL dorește realizarea de activități recreative prin construirea unei baze sportive modernă cu un teren sintetic multifuncțional pentru mai multe tipuri de activități sportive: tenis, volei si baschet. Totodată se va construi o clădire P care la parter va cuprinde dușuri, vestiare și grupuri sociale. Investiția se va realiza în comuna Copalnic Mănăștiur, sat Copalnic Mănăștiur, județul Maramureș. Pentru terenul în suprafață de 3.356 mp este înscris in CF 51130, nr cadastral 51130 societatea drept de superfiecie.

Proiectul propune construirea unui teren de sport multifuncțional cu pardoseală din poliuretan-tartan în suprafață de 578 mp (17 m × 34 m) și a unei construcții care adăpostește spațiile necesare funcționării terenului de sport. Clădirea are un nivel. Dimensiunile maxime în plan ale clădirii sunt : 13,45 m pe 1,35 m. Suprafața construită este de 130,14 mp. Volumetria construcției este relativ simplă, inspirată din arhitectura caselor tradiționale maramureșene. Materialele folosite la fațade sunt: piatra, lemnul, tencuiala decorativă si țigla ceramică. Solicitare finanțare Măsura 41 GAL Mara Natur si Măsura 313 " Încurajarea activității sportive ", Componenta b) Investiții private în infrastructura turistică de agrement independentă de structura de primire turistică. Valoarea totală a investiției: 118.375 euro + TVA, ajutor public nerambursabil: 100.575 euro; cofinanțare privată 46.210, din care: 17.800 euro cheltuieli eligibile, 28.410 euro cheltuieli neeligibile (TVA); 1 loc de munca nou creat. Durata proiectului 18 luni.

SCURT ISTORIC AL SOLICITANTULUI

S.C. CONSTRUCT S.R.L. este reprezentată prin Mare- Rosca Marcel- Andrei in calitate de administrator al firmei.

Înființată în anul 2011 CONSTRUCT S.R.L. este o societate cu capital integral românesc, ce își desfășoară activitatea principală în domeniul construcțiilor clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, conform cod CAEN 4120, rev.2.

S.C CONSTRUCT S.R.L. deține pe o perioadă de 11 ani dreptul de superficie asupra terenului situat în intravilanul comunei Copalnic Mănăștur, satul Copalnic Mănăștur nr. FN identificat prin nr. cadastral 51130, pentru realizarea de amenajări și construcții, prin contractul din 31 decembrie 2013 autentificat cu " Încheierea de autentificare nr. 4452 din 31.12.2013" la Biroul Notarial Dragoș Ioana.

Dreptul de superficie constă în dreptul de proprietate al unei persoane numită superficiar, privitor la construcțiile, plantațiile sau alte lucrări ce se află pe un teren proprietatea altuia, teren asupra căruia superficiarul are drept de folosință, accesoriu dreptului de proprietate asupra construcțiilor, plantațiilor.

AMPLASAMENTUL PROIECTULUI

Regiunea Nord Vest; județul Maramureș, comuna Copalnic Mănăștur, satul Copalnic Mănăștur.

Comuna Copalnic Mănăștur este situată în partea de Nord Vest a României, în județul Maramureș. Comuna este alcătuită din localitățile: Copalnic, Berința, Cărpiniș, Curtuiuș, Copalnic Deal, Preluca Nouă, Preluca Veche, Rușor, Vad, Lăschia, Făurești și centrul administrativ – Copalnic Mănăștur. Suprafața: 11.070 ha, din care teren arabil 2800 ha, pășuni și fânețe 5500 ha, păduri 1700 ha. Comuna Copalnic Mănăștur este amplasată în partea sud-vestică a județului Maramureș, la o distanță de 26 km de municipiul Baia Mare, pe drumul național DN18B ce leagă Baia Mare de orașul Târgul Lăpuș. Drumul județean DJ184B asigură legătura între satele Copalnic – Copalnic Deal – Prelucra Nouă. Drumul județean DJ182C asigură legătura între satele Copalnic Mănăștur – Vad – Lăschia – Făurești și orașul Cavnic.

CE SE DOREȘTE SĂ SE REALIZEZE PRIN ACEST PROIECT.

Prin acest proiect se dorește a se realiza o bază sportivă modernă cu un teren mixt, care va fi utilizat pentru activități recreative sportive: tenis, baschet, volei și fotbal.

Identificând un deficit local al spațiilor destinate activităților recreative și de calitatea acesteia în zona Copalnic Mănăștur, solicitantul prezentului proiect își propune realizarea unei investiții ce vizează dezvoltarea activităților recreaționale, respectiv o bază sportivă multifuncțională.

Varianta constructivă este astfel aleasă încât terenul să poată fi folosit pentru toate aceste activități sportive, materialul ales este unul sintetic de calitate superioară , special conceput pentru terenuri exterioare, iar suprafața este adecvată acestui tip de joc. Marcajele vor fi trasate pe diferite culori pentru fiecare tip de joc sportiv dupa normele în vigoare. Dotările au fost astfel concepute încât aceste sporturi să poată fi practicate, se vor achiziționa coșuri de bachet, fileu pentru tenis și volei.

Beneficiarul dorește construirea unei baze sportive cu teren și anexă, pe un teren care actualmente se prezintă ca teren liber de sarcini și de construcții și care nu este valorificat nici un fel.

Alăturat terenului de sport mixt se va construii o clădire cu regim de înălțime P, spațiile proprii fiind grupurile sanitare, dușuri, vestiare, spațiu pentru centrala termică, depozit și hol. Pentru apa caldă folosită la dușuri se vor folosii panouri similare amplasate pe acoperișul clădirii.

Clădirea va avea un design tradițional, materialele folosite la amenajarea fațadei fiind: lemn, piatră, sticlă, elemente din fier, astfel încât clădirea să fie în concordanță și să se încadreze în specificul arhitecturii locale.

În urma studiilor de piață efectuate în zona Copalnic Mănăștur, se poate constata că oferta existentă pe piață poate fi completată cu succes de un Studiu de fezabilitate concept sub care va opera baza sportivă multifuncțională, prin care se urmărește asigurarea unui maximum de confort pentru activitățile recreaționale vizate, atât în materie de tarif cât și în materie de flexibilitate, turiștii beneficiind de avantajul de a-și alege ce sport doresc să practice și în ce perioadă a zilei.

Obiectivul general

Dezvoltarea de activități recreaționale într-o zonă cu potențial turistic și dezvoltarea locală durabilă pe această bază.

Obiective specifice

Obiectivele investiției sunt în concordanță cu obiectivul general al măsurii, aceea de dezvoltare a activităților turistice în zonele rurale care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea atractivității spațiului rural altele decât cele agricole.

Amenajarea unei baze sportive, crearea de noi locuri de muncă și realizarea de venituri din aceste activități.

Utilizarea unor spații în zona rurală care altfel nu ar fi productive, pentru activități sportive

Utilizarea energiei solare pentru încălzirea apei la duș.

FUNDAMENTAREA NECESITĂȚII ȘI OPORTUNITĂȚII INVETIȚIEI

Necesitatea implementării proiectului

Regiunea Maramureș impresionează prin arhitectura tradițională, în special construcții din lemn, case, monumente, biserici din lemn, care păstrează tradițiile din zonă. La aceste premise se adaugă punerea în valoare a potențialului recreațional prin dezvoltarea turismului, fiind o alternativă strategică de creștere economică cuprinsă în strategiile de dezvoltare a administrațiilor publice din regiune.

Oportunitatea implementării proiectului este generată de două aspecte principale:

Posibilitatea valorificării potențialului turistic și recreațional, prezentat în continuare;

Derularea programelor de finanțare din FEADR, care sprijină proiectele de creare a structurilor recreaționale în spațiul rural.

Prin prezentul proiect se urmărește construirea unei baze sportive mutifunctionale în localitatea Copalnic Mănăștur, județul Maramureș. Obiectivul principal urmărit prin acest proiect este reprezentat de creșterea nivelului de recreere a turiștilor prin practicarea unor sporturi care ajută la menținerea stării de sănătate. Datorită necesității ridicate de recreere și de îmbunătățire a stării de sănătate prin practicarea activităților sportive manifestate de către locuitorii din comuna Copalnic Mănăștur s-a optat pentru construirea unei baze sportive mutifuncționale. Prin proiect se urmărește strâgerea unui număr cat mai mare de turiști de diferite vârste către practicarea sporturilor în aer liber.

Baza sportivă mutifuncțională reprezintă un obiectiv important în cadrul comunei, iar modernizarea acesteia ar conduce la îmbunătățirea gradului de dezvoltare a comunei și chiar mai mult ar creea o premisă pentru atragerea de noi investitori. Se consideră că realizarea invetiției reprezintă un avantaj atât pentru locuitori, dar mai ales pentru dezvoltarea ulterioară a comunei. Investiția realizată într-o zonă cu potențial turistic ridicat, constă din amenajarea unei baze sportive mixte situată la numai câțiva km de Baia Mare.

Ea contribuie astfel la dezvoltarea locală a zonei, atragerea de turiști și amatori de sporturi atât în perioada de vară, cât și în extrasezon, atât ziua, cât și seara.

Complexul va deservi atât pe cei din zona Copalnic Mănăștur, cât și pe cei din zone mai îndepărtate precum pe cei din Târgul Lăpuș, Coaș, Baia Mare, Șomcuta Mare. Persoane de toate categoriile de vârstă care doresc să practice sporturi în mediul rural, la o bază sportivă corespunzător amenajată, ferită de poluare și care vor petrece astfel o zi de odihnă în mediu natural.

Se adresează tuturor categoriilor de vârstă și este accesibilă financiar, ceea ce face ca investiția să aibă perspective bune privind atragerea clienților. Include patru tipuri de sporturi și anume baschet, volei, tenis și fotbal, care se pot practica în toate perioadele anului.

Baza sportivă utilizează energia solară pentru încălzirea apei, fiind dotată cu panouri solare ceea ce asigură posibilitatea efectuării dușurilor pentru igiena personală după finalul sesiunilor de sport și crează avantajul care o va deosebi de terenurile de sport care aparțin primăriilor, dar sunt lăsate în paragină.

Amenajarea suprafețelor de joc cu materiale speciale utilizate în acest domeniu – suprafețe sintetice care va oferi o aderență mare dar totodata va diminua posibilitatea de accidentări – vor asigura un grad mare de siguranță dar și atractivitate.

Oportunitatea investiției este susținută și de amplasarea ei în apropierea drumului de legătură Baia Mare – Târgu Lăpuș în cadrul natural rural de excepție al comunei Copalnic Mănăștur.

PIAȚA DE APROVIZIONARE/DESFACERE, CONCURENȚA ȘI STRATEGIA DE PIAȚĂ

Piața și aprovizionarea cu echipamente

Pe piață există mai multe societăți care pot asigura echipamentele și pot realiza lucrările de construcție specifice proiectului. Dintre furnizorii de echipamente și servicii, menționăm doar cateva dintre societățile producătoare sau distribuitoare de echipamente, servicii, care folosesc obiectul prezentei investiții:

Tabelul 1

Piața și aprovizionarea

Componenta de aprovizionare din cadrul proiectului include în special, utilități, cheltuielile cu apa având ponderea cea mai mare. În plus în categoria aprovizionare și cheltuieli se includ și consumabile pentru curățirea și dezinfectarea dușurilor, vestiarelor, grupurilor sociale. Pe plan local toate aceste materiale se pot achiziționa de la următorii potențiali furnizori:

Tabelul 2

Piața, concurența și strategia de piață

Turismul rural reprezintă un segment important al sectorului turistic românesc, fiind în continuă dezvoltare în ultimii douăzeci de ani. Identificarea modalităților de dezvoltare a acestui sector devine foarte importantă și mai ales necesară pe fondul multitudinilor de probleme cu care se confruntă acest sector și care împiedică dezvoltarea acestuia la adevăratul său potențial. Astfel, în ceea ce priveste turismul rural, România prezintă o multitudine de probleme datorate în special deficiențelor în asigurarea unei promovări și valorificări eficiente a potențialului turistic și recreațional din zonele rurale, precum: lipsa produselor turistice integrate, promovarea insuficientă a arealelor turistice rurale ca destinații turistice, slaba publicitate a evenimentelor rurale tradiționale, slaba calitate a facilităților de primire a turiștilor, interesul redus pentru evenimentele culturale locale, instabilitatea cadrului instituțional cu responsabilități în dezvoltarea strategiilor și politicilor de turism rural, lipsa cooperării în sector, insuficiența informare a turiștilor, infrastrutura nedezvoltată, mai ales în ceea ce privește transportul , comunicațiile și serviciile, gradul redus de ocupare a structurilor de cazare, dezvoltarea insuficientă a întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul serviciilor suport.

Cu toate că turismul intern și internațional al României înregistrează o accentuată tendință descendentă, turismul rural a luat amploare în ultimii ani. Turismul în mediul rural a apărut ca o alternativă viabilă către care s-au îndreptat tot mai mulți turiști.

În proporții mai mari sau mai mici, pensiunile oferă și activități recreaționale, catalogate ca și servicii suplimentare, în contextul actual turiștii solicită servicii de agrement, respectiv recreaționale tot mai diversificate, iar pensiunile turistice fac eforturi să răspundă sau să anticipeze aceste dorințe.

Pentru Complexul de activitati recreationale in satul Copalnic Manastiur, piata de desfacere a serviciilor include:

Tabelul 4

Complexul recreațional se va adresa tuturor din zona Comunei Copalnic Mănăștur care

are în componență 12 sate, reședința Copalnic Mănăștur, Berința, Cărpiniș, Copalnic, Copalnic Deal, Curtuiușu Mic, Făurești, Lăschia, Preluca Nouă, Rușor și Vad.

O mică parte din acestea sunt suficienți pentru a acoperi capacitatea complexului de activități recreative pe întreaga perioadă de funcționare, de unde se trage concluzia că piața este mult mai mare decât potențialul complexului.

Concurența

Identificarea concurenței s-a facut nu doar la nivel de comună, ci la nivel de zonă.

Considerând obiectul de activitate al societății -Activități ale bazelor sportive- în analiza concurențială s-au luat în considerare atât pensiunile turistice, care pot substitui o parte din serviciile oferite de societate, cât și bazele sportive din zona Copalnic Mănăștur pe o arie de 30 km.

Comuna Copalnic Mănăștur nu are nici un teren de sport amenajat corespunzător dupa normele europene în aer liber.

Terenul de fotbal din curtea scolii deservește doar elevii școlilor respective.

Bazele sportive din zonă pot fi considerate concurenți existenți, datorită faptului că distanța dintre acestea este foarte mică, însă capacitatea este insuficientă având volumul mare de turiști, mai ales în sezoanele de vârf.

La o distanță de 20-30 km se găsesc următoarele:

Secret Garden Dănești – teren tenis, teren mini fotbal, teren handbal

Terenuri sintetice fotbal Baia Mare și Târgul Lăpuș

Terenuri de tenis Baia Mare și Târgul Lăpuș

Puncte slabe ale concurentilor

Terenuri vechi clasice cu suprafață de joc precum beton, zgură.

Lipsa vestiarelor, dușurilor și unor dotări adecvate pentru a facilita petrecerea timpului liber într-un mod civilizat.

Condiții precare pentru practicarea sporturilor precum tenis, fotbal, baschet, volei datorită lipsei investițiilor pentru acest gen de activitate recreatică sportivă.

Supraaglomerarea la orele dupa amiezii a terenurilor existente.

Lipsa, imposibilitatea rezervării unor poziții de joc tip abonament pentru un interval de timp exact care asigură, garantează disponibilitatea terenului pentru cei care doresc să practice diferitele tipuri de activități recreatice sportive.

Pozitionarea pe piata a produsului, caracteristicii care ii diferentiaza de competitori

Amplasarea într-o zonă cu vad foarte bun, pe un teren plat aproape de șoseaua care leagă Baia Mare de Târgul Lăpuș, prin comuna Copalnic Mănăștur.

Existența a mai multor atracții turistice, pensiuni și spații de cazare care nu au astfel de facilități, cu care se pot încheia contracte pentru a include facilitățile de sport în programul turiștilor.

Conformarea la cele mai exigente cerințe privind sănătatea publică și respectarea normelor Europene în privința practicării sporturilor în spații special amenajate.

Asigurarea permanentă a personalului calificat.

Politica de preț, legătura dintre politica de preț, caracteristicile produsului și tendințele pieței

Politica de prețuri are în vedere un nivel mediu. Astfel prețurile de intrare vor fi sub nivelul pieței.

Promovarea

Promovarea pe internet

Promovarea directă prin semnalistica stradală

Promovarea prin mass-media locală, radio, TV

Promovarea prin intermediul locațiilor de cazare din zonă

Promovarea prin oferte speciale, abonamente adresate direct școlilor din comuna Copalnic Mănăștur și comune limitrofe

Organizarea de competiții sportive cu premii pentru atragerea a mai multor posibili clienți pentru viitor.

Strategia de vanzari

Contactul direct cu clientul – constituie principalul mod de vânzare

Transmiterea de oferte personalizate la grupuri organizate

Organizarea de diferite evenimente, competiții sportive

Practicarea de semnalistică stradală.

DATE TEHNICE ALE INVESTIȚIEI

DATE GENERALE

Zona și amplasamentul (regiunea, județul, localitatea) investiției, suprafața și situația juridică ale terenului care urmează să fie ocupat (definitive și/sau temporare) de lucrare:

Amplasamentul este situat în România, Regiunea de Dezvoltare Nord Vest, județul Maramureș, comuna Copalnic Mănăștur.

Conform Planului Urbanistic General al Comunei Copalnic Mănăștur, amplasamentul se situează în intravilan și are destinația stabilită prin documentațiile de urbanism aprobate de teren pentru construcții.

Beneficiarul deține dreptul de superficie pe o perioadă de 11 ani asupra terenului, pentru realizarea de amenajări și construcții.

Terenul în suprafață de 3356 mp și are o formă dreptunghiulară în plan și o pantă accentuată pe direcția nord-sud.

Accesul pe proprietate se face din drumul local amplasat pe latura de vest a terenului

Vecinătățile parcelei sunt următoarele:

la nord: proprietate privată pe o distanță de 90,89 m

la est: proprietate privata pe o distanță de 38,92 m

la sud: proprietate privata pe o distanță de 74,67 m

la vest: drum local pe o distanță de 45,40 m

Terenul se află în intravilanul localității Copalnic Mănăștur, este liber de sarcini și pe el nu se găsesc construcții.

Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nicelul maxim al apelor freatice, date climatice) – dacă investiția o impune

Conform STUDIULUI GEOTEHNIC întocmit pentru amplasamentul studiat, caracteristicile geofizice ale terenului sunt următoarele:

Amplasamentul cercetat din punct de vedere geologic aparține Depresiunii Lăpușului care se află în sudul județului, la limita dintre lanțul vulcanic și Podișul Someșan. Spre nord și est, limita este formată de Munții Țibleș, spre sud de Culmea Brezei și Masivul Preluca, spre vest prezentând o deschidere largă spre Depresiunea Baia Mare, de care o desparte cumpăna de ape dintre văile Cavnicului și Lăpușului inferior după ieșirea din defileu. Suprafața este deluroasă, puternic fragmentată de ape, dispusă în trepte situate la altitudini intre 300 și 650 m.

Zona sudică mai înaltă este dominată de masivul Preluca – un horst cristalin, cu altitudini de 700 – 800 m, culminând cu vârful Florii (811 m) și culmea Brezei, o culme domoală de peste 30 km lungime, ce atinge 974 m altitudine maximă în vârful Breaza.

Depresiunea Lăpușului este separată în două unități distincte de către prelungirea masivului vulcanic Satra (1041 m) și anume Depresiunea propriu-zisă a Lăpușului la sud-est și Depresiunea Colanic la nord-vest.

Lăpușul este colector aproape unic al apelor de pe versanții sudici ai munților Gutâi, Țibleș, Lăpuș și izvoarele de sub vârful Varatecului. Dintre afluenții mai importanți: Rohia, Suciu, Cavnic și Săsar.

În genera, râurile județului Maramureș, datorită diversității reliefului și regimului precipitațiilor, au un regim hidrologic relativ variabil, viiturile puternice având ca efect primar degradarea albiilor și malurilor etc. Pentru reducerea efectelor negative sunt în curs măsuri de amenajare complexă a râurilor. Se poate menționa că pânza de apă freatică este cantonată în formațiunile macro-granulare de terasa râurilor (bolovănișuri cu pietrișuri și nisipuri sau argilă). Este în legătură directă cu râurile, având fluctuații de nivel în funcție de fluctuațiile nivelului râurilor, care la rândul ei depinde de regimul precipitațiilor.

Apele de proveniență meteorică băltesc la suprafață se înfiltrează în umpluturile situate deasupra stratului de argilă.

Adăncimea de îngheț în zonă conform STAS este de -0.80 m de la cota terenului natural considerată în mod arbitrar 0,00 m.

Din punct de vedere seismic amplasamentul cercetat conform P100- 92 se încadreaza în zona F având ks= 0,08 si Tc= 0,7 sec.

Construcția se încadrează la CATEGORIA "C" DE IMPORTANȚĂ ( conform HGR nr.766/1997) si la CLASA "III" DE IMPORTANȚĂ (conform Codului de proiectare seismică P100/1 – 2006).

Recomandări ale studiului geotehnic:

Proiectantul constructor va alege lățimea fundațiilor cât și adâncimea de fundare în așa fel p ef < p conv. Se recomandă fundarea la adâncimea de minim 1,2 m pe formațiunea de proluviu. Dacă se fac umpluturi adâncimea de fundare se consideră fața de cota terenului sistematizat.

Nivelul hidrostatic a fost interceptat la adâncimea de -2,50 m dar acesta este fluctuabil, iar în anotimpurile bogate în precipitații se poate ridica semnificativ. Se recomandă prevederile de epuismente în timpul săpăturilor pentru fundații.

În jurul construcției se vor prevedea drenuri de colectare a apelor de precipitații pentru a fi dirijate în afara amplasamentului, evitându-se pătrunderea apei în terenul de fundare.

Se recomandă centuri armate în sistemul de fundare atât la partea inferioară cât și partea superioară în cazul fundațiilor prin fundații continui.

Pentru terenul de sport se recomandă decaparea stratului de sol vegetal și argilă mai prăfoasă în grosime de 0,40 m și înlocuirea acestora cu un strat de pietriș cu nisip de 0,20 m cu rol de dren și de ruperea capilarității dupa care se va face umplutura cu gazon.

Conform indicativului N.P. 074/2007, amplasamentul se încadreaza astfel:

Din punct de vedere al riscului geotehnic:

condiții de teren – terenuri bune

apă subterană – cu epuismente normale

clasificarea construcției după categoria de importanță – normală

vecinătăți – fără risc

Din punct de vedere al categoriei geotehnice

categoria geotehnică – risc geotehnic redus

Pentru realizarea platformelor și umpluturilor la parcări se va realiza o pernă de balast în grosime de minim 0,60 m alcătuită din 3 straturi a câte 0,20 m. Primul strat se recomandă a se realiza din piatră spartă pe stratul suport de argilă. Celelalte straturi se vor realiza din aluviuni de râu compactate. Gradul de compactare se va determina după încercarea proctor și va fi de cel puțin 98 %, rezultând o valoare minimă a densității în stare uscată de 21,6 KN/m3 .

Delimitarea amplasamentului și generarea suprafeței studiate s-a realizat în baza studiului topografic întocmit. Conform acestuia, amplasamentul prezintă o declivitate pe direcția nord-sud.

Trasarea lucrărilor se va face pe baza planurilor de situație ce fac parte din prezența documentație, realizate în baza măsurătorilor topografice.

Specific condițiilor geo-climatice

Poziționare geografică

Satul Copalnic Mănăștur face parte din comuna Copalnic Mănăștur, județul Maramureș.

Comuna Copalnic Mănăștur este situată în partea de nord-vest a României, în județul Maramureș, în spațiul determinat de coordonatele geografice: latitudine 47,5˚ și longitudine 23,6833333˚, la o distanță de 28 km sud de municipiul Baia Mare având în componență următoarele localități: Copalnic, Berința, Cărpiniș, Curtuiuș, Deal, Preluca Nouă, Preluca Veche, Rușor, Vad, Lăschia, Făurești și centrul administrativ Copalnic Mănăștur.

Relief

Relieful comunei Copalnic Mănăștur este predominat deluros, cca 75 % din suprafața comunei. Pe terenul comunei există suprafețe de zone de risc natural, alunecări de teren accidentale și risc de prăbușiri cca 140 ha, cu alunecări de teren frecvente și de mare intensitate cca 710 ha.

Elemente climatologice

Caracteristica zonelor de deal și depresionare, cu temperaturi moderate, precipitații în limite normale, ierni cu zapadă abundentă și veri răcoroase.

Climat temperat, temperatura medie anuală fiind de cca 9,2 grade Celsius (oscilând între 9,7 – 9,4 grade Celsius). Regimul pluviometric al comunei Copalnic Mănăștur se situeaza în zona apropiată de media precipitatiilor abundente, fiind ca medie anuală de cca 795 ml.

Rețeaua hidrografică

Hidrografic comuna aparține bazinului Lăpus, bazinetul Bloaja.

Rețeaua hidrografică este bine dezvoltată, relieful este destul de fragmentat de multe ape curgătoare. Principalele cursuri de apă care străbat comuna Copalnic Mănăștur sunt Râul Cavnic, Râul Bloaja și afluenți ai acestuia.

Turbiditatea în această zonă oscilează între 231 și 914 g/mc. Scurgerea solidă specifică are valori cuprinse între 1,07 si 4,40 t/ha/an.

Din punct de vedere hidrochimic, apele zonei au mineralizare cuprinsă intre 100 si 200 mg/l și fac parte din clasa bicarbonate grupa calciului.

Adâncimea pânzei freatice este de cca 7 – 10 m.

Solul

Solurile prezintă o etajeră pe verticală și aparțin, în principal, clasei argiluvisoluri și cambisolurilor.

Clasa argiluvisolurilor cuprinde tipurile de soluri brune argiloaluviale, brune luvice și luvisoluri se întâlnește pe versați și interfluvii, au o grosime de 1,20 – 2 m, culoarea variînd de la cenușiu la suprafață, la roșu-gălbui în adâncime, fertilitatea este redusă pentru plantele agricole și ridicată pentru pădurile de foioase și pomii fructiferi.

Substratul parental de foioase și pomi fructiferi.

Clasa cambisoluri cu tipurile brune acide și brune eumezobazice se întâlnesc în zona colinară, mai înaltă care bornează depresiunea (Masivul Preluca, Dealul Pietric, Culmea Breaza) are o grosime de 1 – 1,6 m, culoarea este brun – negricioasă la suprafață, până la brun- gălbui- gălbuie în adâncime, fertilitatea este redusă pentru culturile agricole, mijlocie pentru pajiști și bună pentru pășuni și păduri de foioase.

În luncile râurilor și pe terasele acestora sunt bine dezvoltate solurile aluviale, care în unele sectoare în care stratul acvifer este la mică adîncime, prezintă un orizont gleic specific solurilor gidromorfe. Au o fertilitate ridicată fiind cele mai bune pentru agricultură, fiind soluri dezvoltate pe terase.

Principalele tipuri de soluri din judetul Maramureș sunt legate de cele două forme de unități geografice, muntele și depresiunea.

Vegetația. Fauna.

Vegetația lemnoasă este reprezentată de păduri de fag care acoperă suprafețe mari din regiunea deluroasă la care se adaugă pâlcuri de păduri de stejar, paltin, carpen, plop, mesteacăn, frăsîn și gorun. La liziera pădurii se găsesc un număr mare de specii de arbuști: măces, alun, porumbar, cătină, corni etc. De-a lungul văilor se întâlnește arinul, răchita roșie și socul. Plantele ierboase apar mai mult sub formă de pajiști în care intră: rogozul, trifoiul alb, coada șoricelului, coada calului, firuța, păiuș etc. Munții din jur sunt bogați în conifere: molid, brad, pin și arbuști ocrotiti: liliac de munte, smardar, afin și ienupăr.

Animalele pădurilor de foioase cuprind specii de interes vânătoresc: mistrețul, ursul, vulpea, cerbul, jderul, huhurezul, uliul, gaița, cinteza, fazanul etc. Prin fânațe și pășuni trăiesc o mulțime de insecte și fluturi care formează microfauna. Fondul ihtiologic al văilor este bogat în exemplare de: scobar, stiucă, clean și mreană. Reptilele cele mai des întâlnite sunt: șarpele de casă, vipera, salamandra și șopârla.

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCȚIILOR

Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfășurată, numărul de niveluri și înălțimea acestora, volumul construit

În incintă se vor amenaja următoarele obiective:

un teren de sport mixt pentru activități recreaționale ce va fi oferit turiștilor sezonieri și populației din zonă

clădire vestiar care adăpostește vestiarele și spațiile anexe

Terenul mixt cu pardoseală din poliuretan-tartan va avea dimensiunile suprafeței de joc de 28,00 m x15,00 m, iar incinta aferentă acestuia de 34,00 m x17,00 m, pe care se vor putea desfășura activități recreaționale: jocuri cu mingea, tenis, fotbal, volei și baschet.

Pardoseala terenului de sport va fi din poliuretan-tartan pentru terenuri de sport multifuncționale.

Terenul cuprinde pe verticală următoarele straturi:

balast 15 cm

beton armat 12 cm

poliuretan-tartan 10 – 30 cm

Iluminatul terenului se va realiza prin montarea unor stâlpi metalici pozitionați în cele 4 colțuri ale terenului și 2 la jumătatea acestuia.

Construcția care adăpostește spațiile necesare functionării terenului de sport se desfăsoară pe nivelul parterului și este amplasată la 3 m față de limita sudică și 6,6 m fața de limita vestică. Dimensiunile maxime în plan ale clădirii sunt: 13,45 m pe 11,35 m. Suprafața construită la sol a clădirii este de 130,14 mp, iar suprafața este de 130,14 mp. Înălțimea maximă la streașină este de 2,75 m, iar la coamă de 7.72 m. POT-ul este de 3,87 %, iar CUT-ul de 0,038.

În construcția propusă accesul de vizitatori se va face pe latura de vest, unde se găsește o prispă inspirată din arhitectura caselor tradiționale maramureșene. Prispa este situată la +0,90 m față de cota terenului amenajat. Diferența de nivel este preluată cu ajutorul unui pachet de 6 trepte 35×15 cm. În zona intrării prispa se lărgește pentru a creea o zonă de așteptare. La interior se găsește un hol care face legătura între spațiile de la parter: vestiare, grupuri sanitare și dușuri, depozit și centrala termica.

Vestiarele conțin bănci și dulapuri cu cheie necesare depozitării lucrurilor personale. Fiecare vestiar este dotat cu spalator, duș și grup sanitar. Pentru apa caldă folosită la dușuri se vor folosii panouri solare amplasate pe acoperisul clădirii.

Volumetria construcției este relativ simplă, inspirată din arhitectura caselor tradiționale maramureșene. Materialele folosite la fatade sunt: piatră, lemn, tencuiala decorativă și țigla ceramică.

Pe amplasamentul studiat nu există nicio construcție. Pentru staționarea automobilelor s-a prevăzut o parcare în partea de vest a terenului, accesibilă direct din drumul local. Parcarea este dimensionată pentru 8 automobile.

Pentru rețele: lungimi, lațimi, materiale, condiții de pozare etc.

Rețele exterioare de alimentare cu apă și canalizare

Instalațiile exterioare de alimentare cu apă ale obiectivului se compun din instalația de alimentare cu apă și rețeaua exterioară de distribuție.

Alimentarea cu apă a obiectivului se va realiza prin dispunerea unui cămin de apometru.

Conductele de alimentare cu apă se vor monta îngropate în pământ sub adâncimea înghețului.

Conductele de canalizare folosite la exterior vor fi din PVC tip greu.

Acestea vor fi montate îngropat într-un pat de nisip sub adâncimea de îngheț, conform prescripțiilor producătorului.

Căminele de canalizare prevăzute la ieșirea conductei de canalizare din clădire vor fi realizate din tuburi de beton cu Dn = 800 mm și se vor acoperii cu capac din fontă carosabilă / necarosabil ( funcție de amplasament )

Obiectivul se va racorda la bazinul vidanjabil etanș, propus de amplasament.

Rețeaua de alimentare cu energie electrică

Soluția de alimentare a firidei va fi stabilită de furnizorul de energie electrică, la cererea beneficiarului.

Sistemul de iluminat exterior are rolul de a realiza punerea în evidență a clădirii, la lăsarea serii și noaptea.

Se va realiza:

iluminatul arhitectural al clădirii;

iluminatul terenurilor de sport;

iluminatul stradal al circulațiilor și locurilor de parcare.

Iluminatul exterior proiectat îndeplinește atât condițiile prevăzute de normele luminotehnice, fiziologice, de siguranță, cât și următoarele condiții:

utilizarea rațională a energiei electrice;

reducerea costului investițiilor;

reducerea cheltuielilor anuale de exploatare a instalațiilor electrice de iluminat;

iluminatul exterior se va realiza cu aparate de iluminat prezentate în specificațiile tehnice.

Circuitele de iluminat ornamental se vor realiza cu cabluri CYAbY montate îngropate și vor fi protejate cu disjunctoare automate, montate în tabloul electric TD.

Comanda iluminatului se poate face manual, de la tabloul TD sau automat cu ajutorul unui senzor crepuscular.

STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ

Teren multifuncțional:

dimensiunile maxime ale incintei terenului 34,00 x17,00 m

dimensiunile efective ale terenului de joc 28,00 x 15,00 m

suprafața totală incinta 578,00 mp

suprafața efectivă de joc 420,00 mp

panta de drenare a terenului va fi de 1 %

instalație nocturnă, cu stâlpi de iluminat și proiectoare.

Pardoseala terenului de sport va fi din poliuretan-tartan pentru terenuri de sport multifuncționale.

Poliuretanul (tartan) este soluția premium pentru pavimentarea terenurilor de multi play, baschet și a sălilor de sport. Suprafețele de poliuretan sunt alcătuite dintr-un mixt controlat de granule EPDM și rășina poliuretanică, amestecul fiind dispus în funcție de amplasament în unul, două sau trei straturi.

Stratul de baza este alcătuit dintr-un amestec de rășină poliuretanică și granule de cauciuc ce ii conferă foarte bune proprietăți absorbante a șocului. Stratul de uzură este format dintr-un amestec de rășină poliuretanică și granule EPDM (un compus sintetic rezistent la uzură). Este disponibil pe grosimi cuprinse între 10 mm si 30 mm. Garanția pentru acest material variază între 3 și 8 ani.

Tartanul – este o soluție foarte indicată pentru pavimentarea terenurilor de sport multifuncționale atât pentru profesioniști, cât și pentru amatori.

Avantaje:

Este disponibil cu grosimi cuprinse între 10 mm și 30 mm

Garanția pentru acest material variază între 3 ani și 8 ani, în funcție de grosimea stratului de CONIPUR

Pardoselile CONIPUR înlocuiesc cu succes pevimentele de generație veche montate pe terenurile de multy play, în special cele de outdoor

Viteza de reacție a mingii poate fi reglată și controlată în funcție de grosimea pardoselii de poliuretan

După o utilizare îndelungată poate fi regenerat cu costuri scăzute

Nu necesită niciun fel de întreținere.

Caracteristici și proprietăți specifice poliuretan (tartan) pentru terenuri de joc multifuncționale:

Grosimea de peste 20 mm a pavimentului turnat asigură o calitate superioară a terenului de joc, gradul de confort fiind direct proporțional cu gradul de absorție al impactului mecanic generat de dinamica chinestezici mițcării jucătorilor, acesta fiind determinat de raportul α/β/r

α reprezentând grosimea stratului de SHOCK-PAD aplicat sub pavimentul turnat

β reprezentând cantitatea de material turnat pe mp;

r reprezintă rezistența absorbția șocului mecanic oferit de stratul de granulare de cauciuc SBR sau EPDM folosit.

este foarte usor de întreținut , nu trebuie udat, nu necesită aplicarea sistematică, de pesticide și ierbicide, nu consumă îngrășăminte, nu necesită însămânțare, nu trebuie aerisit.

oferă un confort sporit jucătorilor – reduce impactul asupra încheieturilor și previne accidentarea la căzături

rezistența foarte mare la trafic și uzură, rezistența ridicată la radiațiile UV.

Terenul cuprinde pe verticală următoarele straturi:

balast 15 cm

beton armat 12 cm

poliuretan tartan 10 – 30 cm

Constructia care adaposteste vestiarele:

Clasa de importanță III

Categoria de importanță C

Fundații continue din b.a sub pereții portanți din zidărie de caramidă și punctuale sub stâlpii terasei

Pereții din zidărie de cărămidă GVP de 30 cm grosime și sâmburi de beton armat

Acoperiș de tip sarpantă din lemn în 4 ape

Planșeu din lemn peste parter.

La nivelul parterului pereții de rezistență exteriori au o grosime de 30 cm și sunt izolați cu polistiren de 10 cm, cei interiori au 25 cm, iar cei din compartimentare 15 cm și 10 cm și sunt din rigips.

FINISAJE INTERIOARE:

parchet în vestiare

gresie antiderapantă în holul de acces

gresie în zona spălătoarelor, grupuri sanitare și dușuri

gresogranit în zona central termică

zugrăveli interioare lavabile în încăperi uscate

faianță în încăperi umede cum sunt băile până la nivelul tavanului

tâmplărie din lemn stratificat de culoarea nucului cu geam termoizolant clar.

FINISAJE EXTERIOARE

tencuiala decorativă culoare alb

placaj piatră naturală culoare crem închis la nivelul soclului

stâlpi și grinzi aparente din lemn sculptat culoare crem

tâmplărie lemn stratificat culoare nuc cu geam termoizolant clar

învelitoare din tiglă ceramică coloare cărămiziu

balustrada și elemente ornamentale din lemn culoare crem

pardoseala gresogranit la terase

pardoseala din lespezi de piatra la aleile exterioare

pardoseala din piatră de râu pe suprafețele carosabile

ACOPERIȘUL SI INVALITOAREA

acoperiș de tip sarpantă din lemn in 4 ape cu înclinația de 45 de grade peste clădire și 25 de grade peste treptele de acces din zona centralei termice.

învelitoare tiglă ceramic culoare cărămiziu

coșul de fum conform Normativului P118/99

Principalele utilaje de dotare ale construcțiilor

Prin proiect se achiziționeaza următoarele echipamente care intră în dotarea construcției:

Sistem panouri solare complect cu stație de pompare inclusă

suprafața exterioară panou solar: minim 2,37 m2;

număr colectori solari: 2 bucăți

suprafața absorberului (netă): minim 2,1 m2;

presiune maximă de funcționare colectori: minim 10 bar;

panourile vor avea console de prindere pe acoperiș cu învelitoare de tip tiglă.

dotat cu stație de pompare, aerisire și separator de aer sau echivalent.

Sistem de încălzire compus din:

cazan din oțel, combustibil solid putere termică minim de Pu = 30 -32 kw

vas de expansiune închis, protecție cazan minim 100 litri

boiler bivalent: minim capacitate = 500 litri

vas de expansiune închis, protecție boiler minim V = 35 litri

Intalațiile aferente construcțiilor

Instalații termice:

Pentru satisfacerea confortului termic, s-a optat pentru utilizarea corpurilor de încălzire convecto-radiante de tip panou din oțel, dispuse vertical pe pereții interiori ai încăperilor, conform planșelor de execuție.

Controlul temperaturii în încăperile în care sunt utilizate ca și corpuri de încălzire radiatoarele, se va realiza local cu ajutorul robineților de cap termostat dispuși pe fiecare radiator în parte.

Racordarea corpurilor de încălzire la coloana de distribuție se va realiza prin intermediul conductelor de cupru dispuse îngropat în șapa de egalizare și a ansamblului complect de distribuitor/colector amplasat la parterul clădirii, conform planșelor de execuție.

Coloana principală de alimentare cu agent termic a radiatoarelor, ce se face legătura între centrala termică și distribuitorul de nivel, se va realiza din țeava de tip cupru, bara având diametrul de 28 mm, dispusă aparent pe perete.

Toate conductele aferente instalației de încălzire se vor termoizola cu izolații tip armafle sau similar, având o grosime minimă de 19 mm.

Circuit Boiler preparare apă caldă menajeră:

Pentru asigurarea agentului termic necesar preparării apei calde menajere se va realiza un circuit distinct dotat cu pompa de circulație.

Racordarea boilerului la instalația de încălzire se va realiza prin intermediul conductelor de cupru, bara având diametrul de 22 mm, dispune aparent pe tavanul camerei tehnice.

Funcționarea circuitului de distribuție a agentului termic către boiler va fi condiționat de un senzor de temperatură cu imersie, amplasat în boiler, care v-a da comanda de pornire/oprire a pompei de circulatie.

Centrala termica:

Prepararea agentului termic se va face cu ajutorul unui cazan de oțel, funcționând cu combustibil solid având puterea termica de 30 – 32 kw, amplasat în încăperea special amenajatî, având destinația de centrala termică.

Pentru preluarea variației volumului de apă pentru cazanul cu combustibil solid, s-a prevăzut un vas de expansiune închis cu capacitatea de 100 l.

La aceste vase de expansiune apa din instalația de încălzire se găseste în interiorul membranei. Membrana este din cauciuc tip SBR și este interschimbabilă. Presiunea de lucru a recipentului este de 2,7 bar.

Recipienții sunt livrați la presiunea de preîncărcare de 1,2 bar.

Pe conducta de siguranță care leagă distribuitorul și vasele de expansiune se montează supapa de siguranță și monometre pentru fiecare vas de expansiune. Supapele de siguranță sunt de tip reglabile cu declanșare la 3 bar.

Termomanimetrele cu soclu de imersie au domeniu de presiune cuprins între 0÷6 bar și domeniul de temperatură 20÷120 C.

Pentru distribuția agentului termic preparat de către centrală, se vor utiliza pompe de circulație diferențiate pe cele două circuite ale instalației interioare, respectiv: circuit încălzire clădire și circuit boiler preparare ACM.

Pe conductele de tur care alimentează instalația de încălzire și instalația de încălzire pentru preparat apă caldă menajeră se vor monta pompe de circulație, robinete de trecere.

Pentru încărcarea instalației de încălzire cu apă rece sau completarea cu apă în timpul exploatării se va prevede un racord de apă cu robinet dublu serviciu.

În centrala termică se vor prevede sifoane de pardoseală pentru colectarea apelor reziduale accidental pe pardoseală.

Jgeabul și sifoanele de pardoseală se racordează la instalația interioară de canalizare a obiectivului.

Pentru încălzirea apei calde menajere, se propune instalarea unui boiler bivalent, având volumul de 500 litri, racordat la cele două surse de producere a apei calde (central termică respectiv panourile solare).

Instalațiile sanitare:

Alimentarea cu apă.

Instalațiile sanitare interioare se compun din instalații de apă rece, rețea de apă caldă menajeră și instalații interioare de canalizare ape uzate menajere.

Alimentarea cu apă a obiectivelor sanitare interioare se va realiza prin intermediul conductelor de polipropilenă, montate parțial aparent, parțial slitat în pereții interiori ai clădirii, având diametre cuprinse între 20 și 25 cm.

Toate conductele aferente instalației sanitare interioare se vor izola cu izolații din polimeri având grosime minimă 9 mm.

Obiectele sanitare se vor monta la sfârșit, dupa ce s-au efectuat probele pentru toate tipurile de conducte de alimentare cu apă și canalizare și după terminarea lucrărilor de finisaj ale construcției.

Bateriile de amestec vor fi de tip monocomandă și se vor racorda la conductele de apă rece și caldă cu ajutorul racordurilor flexibile.

Prepararea apei calde menajere se va realiza în două locații distincte în funcție de destinația care o asigură.

Astfel, prepararea apei calde menajere se va realiza cu ajutorul unui boiler bivalent, având un volum util de 500 litri, racordat la centrala termică a clădirii, dar și la panourile solare cu care v-a fi dotat obiectivul, amplasat conform planșelor de execuție, în camera centralei termice.

Instalația solară și de preparare a apei calde menajere:

Prepararea apei calde menajere se va realiza prin intermediul unui boiler bivalent, montat în camera centralei termice.

Racordarea la serpentine superioare a boilerului se va face la racordul de încălzire dotat cu pompa de circulație, prevăzut pe distribuitorul din camera centralei termice.

Racordarea la serpentine inferioare a boilerului se va face prin intermediul automatizării și pompei de circulație la circuitul de panouri solare cu care este dotată clădirea.

S-a optat pentru proiectarea și utilizarea unei instalații solare complexe alcătuite dintr-un grup de 2 panouri solare, montate pe cadre metalice, în zona special amenajată acesteia.

Instalația solară proiectată va asigura pe perioada sezonului cald în totalitate necesarul de apă caldă menajeră pentru obiectivul studiat.

Circulația agentului de tip glicol în instalația solară închisă, se va realiza prin intermediul unei stații de pompare complete, dotată cu pompă de circulație și automatizare aferentă.

Stația solară se va amplasa în camera tehnică unde va fi amplasat boilerul de preparare al apei calde menajere.

Canalizare:

Instalații de canalizare a apelor uzate menajere se vor racorda la bazinul vidanjabil cu o capacitate de 15 mc propus pe amplasament, prin intermediul caminelor de canalizare menajeră propuse.

Instalația interioară de canalizare se va executa din tuburi din polipropilenă și PP etanșate cu inele de cauciuc cu diametre cuprinse între 40 – 110 mm, pentru tronsoanele montate deasupra cotei 0.00 și din PVCG de trafic greu SN4, pentru colectarea de canalizare montate sub cota de 0.00. Toate coloanele de canalizare vor fi dotate cu aerisitoare cu membrane, dispuse la capatul acestora.

Conductele de legătură se vor monta cu pantă pentru a asigura scurgerea apei prin gravitație. Conductele colectoare se montează sub pardoseala parterului, având panta minimă necesară pentru a asigura scurgerea prin gravitație spre rețeaua de canalizare exterioară. Conductele de scurgere de legătură la obiectele sanitare se vor executa din tuburi de PP STAS 6675/5-92. La intersecția cu alte conducte, conductele de apă se vor monta sub conductele de gaz sau cabluri electrice și deasupra conductelor de canalizare. Pentru evacuarea apelor de pe pardoseala din grupurile sanitare se vor prevedea sifoane de pardoseală. Acestea se vor monta în șapa de beton a încăperii și vor fi racordate la colectorul orizontal de canalizare din încăperea respectivă.

Pe coloanele de scurgere a apelor menajere uzate se vor monta dispozitive de aerisire cu membrană, amplasate în podul construcției. La baza colectoarelor verticale de canalizare, se vor dispune piese de curățire pentru a facilita accesul în caz de nevoie la coloana de canalizare.

Instalații electrice:

Alimentarea cu energie electrică a obiectivului se va face dintr-un tablou electric general amenajat la parterul clădirii. Tabloul este alimentat la rândul său din rețeaua furnizorului de energie electrică. Racordul va fi executat în baza documentației elaborate de un proiectant autorizat. Măsura energiei electrice consumate pe întreg obiectivul se va face printr-un contor electronic de energie activă, monofazat. Contorizarea consumului de energie electrică se vor monta într-o cutie BAM, amplasată pe peretele exterior al clădirii, în imediata vecinătate a tabloului general. Tabloul general este prevăzut și cu protecții la supratensiunile ce pot aparea datorită loviturilor de trăsnet sau supratensiunilor de comutație.

Instalații de iluminat interior:

Alegerea copurilor de iluminat s-a făcut în fucție de destinația fiecărei încăperi, al fiecărui spațiu, în funcție de tema primită din partea beneficiarului precum și de riscul de incendiu, condiții de mediu – temperatură, umiditate, solicitări mecanice etc.

Instalația de iluminat normal va asigura nivelul de iluminare aferente destinației fiecărei încăperi. Pentru grupurile sanitare se folosesc plafoniere cu lămpi incandescente și corpuri de iluminat fluorescente, cu difuzor, etanșe, deasupra lăvoarelor.

Corpurilor de iluminat de deasupra oglinzilor din grupurile sanitare se vor amplasa la o înălțime de 2 m față de pardoseală.

Acționarea iluminatului interior se va face manual, cu întrerupătoare sau comutatoare amplasate local sau centralizat, la o înălțime de 1,50 m față de pardoseală.

Instalații iluminat de siguranță:

Iluminatul de siguranță pentru evacuare se prevede pe căile de evacuare și la ieșirile din clădire. Corpurile de iluminat pentru evacuare vor fi prevăzute cu folie indicatoare a sensului evacuării. Ele se vor monta la o înălțime de 2,30 m față de pardoseală, pe peretele clădirii sau montaj suspendat.

Circuitele de iluminat de siguranță de evacuare vor fi realizate în cabluri cupru, rezistente la foc 30 minute.

Instalații de priză:

Pentru încăperile prevăzute cu prize de 230 Vca, prizele vor fi toate cu contact de protecție și vor avea gradul de protecție corespunzător în funcție de destinația încăperii unde se vor monta. Pentru alimentarea circuitelor de prize s-au prevăzut cabluri de energie din cupru tip CYYF 3×2,5 , cu întârziere mărită la propagarea flăcării, montate îngropat.

Pentru alimentarea unor consumatori diverși a fost prevăzută o rețea de prize pentru uz general, racordate în tabloul TGD, prin siguranțe automate cu protecție diferențială de 30 mA. Prizele utilizate vor fi simple bipolare de 16A cu contact de protecție, montate îngropat. În spațiile tehnice se vor utiliza prize bipolare de 16A cu contact de protecție, montate aparent.

Distanțele de montare dintre prize și elementele metalice legate la pământ vor respecta prevederile cuprinse în normativul 17.

În clădire prizele pentru uz normal, pentru echipamentele de calcul precum și cele pentru voce-date se montează în jgheab din PVC, cu două compartimente, pozat aparent, la o înălțime de 1,00 m față de pardoseală.

Instalația de protecție împotriva tensiunilor accidentale:

Pentru protecția împotriva tensiunilor accidentale de contact se va realiza o priză de pământ artificială formată din electrozi din oțel zincat îngropați în pământ și legați între ei cu platbandă din oțel zincat de 40×4 mm, pozată îngropată la o adâncime de minim 0,60 m sub cota terenului amenajat. Se asigură, prin sudură, continuitatea electrică a prizei de pământ.

Priza de pământ a instalației electrice va fi aceeași cu cea pentru instalația de paratrăsnet a clădirii și de aceea va avea rezistență de dispersie.

Înainte de punerea în funcțiune a intalațiilor, periodic va fi verificată rezistența dispersie a prizei de pământ. Ea va fi completată cu electrozi, dacă este cazul, până la atingerea valorii.

Pentru măsurarea rezistenței de dispersie a prizei de pământ vor fi prevăzute cutii cu eclise de separație amplasate pe peretele exterior al clădirii.

La priza de pământ se vor lega în minim 2 puncte, centurile de înpământare care vor realiza în diferitele spații tehnice din clădire și în încăperea tabloului electric gereral.

La priza de pământ și la centurile de înpământare se vor lega echipamentele precum și părțile metalice ale construcției și instalațiilor ce pot fi puse accidental sub tensiune (carcase, tablouri electrice, utilaje electrice, tubulaturile și conductele metalice aferente tuturor celorlalte tipuri de instalații interioare), conductele metalice și armăturile cablurilor electrice, îngropate în pământ și aflate la o distanță mai mică de 3 m față de priza de pământ.

Protecția împotriva electrocutării se va face prin legarea la nulul de protecție. Conductorul de nul de lucru este separat de conductorul de nul de protecție de la tabloul general, în sensul trasportului de energie electrică, până la receptoarele electrice alimentate.

Conductorul de nul de protecție va fi izolat și protejat pe tot parcursul lui până la receptor în aceleași condiții ca și conductoarele active de fază și nulul de lucru.

Pentru protecția împotriva electrocutărilor prin atingerea indirectă s-au prevazut:

legarea la conductorul de protecție ca miloc principal de protecție

legarea la priza de pământ ca mijloc suplimentar de protecție

Elementele metalice se vor lega la conductorul de protecție (PE)

Carcasele metalice ale motoarelor, ale echipamentelor de aer condiționat, carcasele metalice ale tablourilor electrice și toate elementele metalice, paturile metalice de cabluri, țevile metalice de protecție cabluri, la ambele capete, se vor lega suplimentar la intalația de legare la pământ printr-un fir de protecție realizat cu platbandă de oțel zincat 25×4 mm sau un conductor VLPY 16 mmp sau funie de cupru 16 mmp, după caz.

Toate tablourile electrice vor fi echipate cu disjunctoare automate.

Pentru protecția împotriva electrocutării, în tabourile electrice, acolo unde este cazul au fost prevăzute întrerupătoare automate cu protecție diferențială la curenții I DEFECT < 30 mA.

Intrerupătoarele racordate înaintea întrerupătorului general se vor monta distinct și se vor acoperi cu o plăcută electroizolantă inscripționată "Atenție tensiune".

Instalația de paratresnet:

Stabilirea necesității prevederii unei instalații de protecție împotriva trăsnetului s-a făcut prin evaluarea riscului de trăsnet asupra construcției, conform metodologiei stabilite în normativul I7-2011.

Din calculul efectuat a rezultat că este necesară prevederea clădirii cu instalație de protecție împotriva trăsnetului, iar nivelul de protecție necesar al instalației de paratrăsnet este nivel întărit (II).

Protecția construcției trăsnetului se va face cu o instalație cu paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA) montată pe nocturnă și va fi compusă din:

vârf de captare cu dispozitiv de amorsare

tija suport care se va monta pe coama acoperișului și va avea o înălțime de 5,50 m

conductoarele de coborâre au rezultat ca fiind necesare două coborâri pentru instalația de paratrăsnet, realizate prin platbanda oțel zincat 25×4 mm, care vor fi legate la priza de pământ prin intermediul a câte unei piese de separație fiecare. Piesele de separație vor fi amplasate la o înălțime de 2 m de la nivelul solului. Coborârile vor fi protejate cu profil U din oțel zincat pe înălțimea de 1,5 m de la nivelul solului și 0,3 m sub nivelul solului.

priza de pământ a instalației de paratrăsnet este comună cu cea pentru instalația electrică a clădirii și de aceea va avea rezistența de dispersie.

Situația existentă a utilităților și analiza acestora

Instalații sanitare:

Alimentarea cu apă se va realiza prin racord la rețeaua de apă a localității.

Instalații termice:

Încălzirea se va face cu o centrală termică pe combustibil lemnos.

Instalații electrice:

Instalația electrică necesară iluminatului interior și prizelor precum și cel exterior va fi posibilă prin racordarea construcției la sistemul de alimentare cu energie electrică a localității.

Canalizare menajeră:

Se va realiza prin record la bazinul vidanjabil propus pe amplasament.

Avize și acorduri- Tabelul 4

Echipa de implementare care va fi formată de:

Manager de proiect (responsabil legal al proiectului) cu principalele atribuții:

Coordonarea și supravegherea desfășurării optime a proiectului;

Îndrumarea activităților pentru atingerea obiectivelor propuse;

conducerea echipei de implementare.

Expert tehnic cu principalele atribuții:

Organizarea desfăsurării activităților de construcții;

Întocmirea rapoartelor tehnice privind stadiul lucrărilor de construcții;

Urmărește activitatea de obținere a avizelor și acordurilor necesare implementării proiectului.

Responsabil financiar cu principalele atribuții:

Implementarea proiectului din punct de vedere financiar contabil;

Întocmirea rapoartelor financiar contabile periodice către finanțatorii proiectului;

Urmărirea încadrării activităților proiectului în bugetul estimat.

Diriginte de șantier (angajat de beneficiarul lucrărilor) cu principalele atribuții:

Monitorizarea lucrărilor de construcții din partea beneficiarului;

Reprezentarea beneficiarului pe problemele tehnice în relațiile dintre furnizorii și colaboratorii.

CONCLUZII

Prin acest proiect se urmărește realizarea de activități recreative prin construirea unei baze sportive modernă cu un teren sintetic multifuncțional pentru mai multe tipuri de activități sportive: tenis, volei si baschet. Investiția se va realiza în comuna Copalnic Mănăștiur, sat Copalnic Mănăștiur, județul Maramureș.

Proiectul propune construirea unui teren de sport multifuncțional cu pardoseală din poliuretan-tartan și a unei construcții care adăpostește spațiile necesare funcționării terenului de sport. Clădirea are un nivel. Volumetria construcției este relativ simplă, inspirată din arhitectura caselor tradiționale maramureșene. Materialele folosite la fațade sunt: piatra, lemnul, tencuiala decorativă si țigla ceramică. Durata proiectului 18 luni.

Ca și obiectiv principal este dezvoltarea de activități recreaționale într-o zonă cu potențial turistic și dezvoltarea locală durabilă pe această bază.

Obiectivele investiției sunt în concordanță cu obiectivul principal al măsurii, aceea de dezvoltare a activităților turistice în zonele rurale care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor, precum și la creșterea atractivității spațiului rural altele decât cele agricole. Cum ar fi amenajarea unei baze sportive, crearea de noi locuri de muncă și realizarea de venituri din aceste activități, utilizarea unor spații în zona rurală care altfel nu ar fi productive, pentru activități sportive și utilizarea energiei solare pentru încălzirea apei la duș.