Spatiul public si importanta acestuia [617576]

Spatiul public si importanta acestuia
raportate la valorile societatii si a modului de viata
Piata si strada

Asist.dr. arh. Răzvan – Mircea Nica Student: [anonimizat]2017 -2018)

Aparitia orasel or reprezinta un subiect extrem de delicat si de controversat in acelasi timp,
deoarece se suprapun multiple teorii ce pot sta la baza cladirii acestora: teoria religioasa, teoria apararii
(orasele fiind rezultatul actiunilor defensive impotriva popoarelor migratoare), teoria dezvoltarii sociale a
muncii, dar si o teorie a centrului politic. In ceea ce pri veste studiile de sociologie , mentionez f aptul ca
acestea au pus in prim -plan structura sociala, profilul uman si dimensiunea ecologice. In Germania s -au facut
numeroase cercetari asupra organizarii vietii urbane si a unei structur i de personalitate a locuitorilor. F.
Tonnies face prim a distinctie clar a intre conceptele de comunitate si societate, urmat fiind de Max Weber care
defineste comunitatea urbana ca fiind unitatea caracterizata prin actiuni si relatii in cadrul carora piata se
cladeste ca organism legislativ si de administratie p ublica. Este lansata ulterior ipote za corform careia se
ajunge la o generalizare a personalitatii urbane standard .
In ceea ce priveste spatial social, C. Norberg – Shulz18 observa ca dupa cel de al doilea razboi
mondial, orasele nu mai detin acele calita ti traditionale, asezarile noi nu mai au limite clare si nici densitate,
stazi sau piete in sensul lor consacrat. Exi sta o ordine compozitionala clar a, insa ea nu mai est perceptibila, iar
aglomeratia de cladiri rezultata nu este in masura sa devina un loc autentic. Acesta surprinde faptul ca
singurele elemente care pot intrerupe monotonul oraselor sunt urmele trecut ului, arhitectura actuala fiind
prezenta cu un caracter abstract, impersonal, oamenii raspunzand cu sentimente de nesiguranta si frica la ea .
Curentul sociologic a l unui individualism metodologic sustine faptul ca urbanizarea in esenta ei
ar reiesi dintr -o cumulare a comportamentelor rezultate din motivatiile individului, fiecare actionand dupa
propiile interese, netinand numaidecat cont de ce ii inconjoara, astfel apar si unele efecte negative –
suprapopulare si poluare. Contemporaneitatea este marcata de o puternica crestere a ideii de individualism,
acesta tendinta sustine aprecierea locuintei individuale, in detriment ul celei colective.
Utilizatorii unui spatiu public sunt supravegheati, activitatile si comportamentele fiind notate, in
ideea intelegerii modului de utilizare a spatiului urban, de ce unele spatii sunt folosite si altele nu. Exista
cateva intreba ri care sunt puse in acest scop : Unde? (oamenii nu aleg sa circule pe unde proiecta ntii prevad,
nefolosind practic spatiu l asa cum arhitectii il anticipeaza), Cati? (numaratori repetate si precise
comparabile, ante/post interventie si cuantificarea activitatilor generatoare de viata), Cine? (o cladificare dupa
sex, varsta, dar si dupa cateva caracteristici particulare -statut economic, ocupatie.) Ce ? (ce activitati
desfasoara intr -un anumit loc, dar si unele activitati optionale), nu in ultimul rand este pusa intrebarea : Pentru
cat tim p? ( este analizat aici timpul de stationare , dar si viteza de circulatie, acestea doua putand furniza
informatii despre calitatea unui anumit cadru).
Marime – Densitate – Eterogenitate – reprezinta trasaturi cheie ale orasului, care determina la
randul lor o lista de fenomene sociale. Cele trei ne urmaresc sa identifice si sa analizeze toate trasaturile
orasului, si mai dregraba sa surprinda cateva trasaturi cheie in intelegerea fenomenelor sociale urbane.
“Nodurile ” reprezinta puncte, locuri strategice in oras, in care observatorii pot intra – locuri spre
care ei se simt atrasi . Ele pot fi puncte de jonctiune, locuri de trecere sau de rupture, chiar si de intalnire a
unor cai, poate si momente de schimbare de la o structura la alta. Aceste noduri pot fi si doar simple
concentratii, care castig a in importanta prin condensari ale unor caracteristici fizice utile. Cateva noduri sunt
reprezentate de zona cu magazine, cea cu cafenele si terase, curti interioare, s.a. Unele dintre concentratii
reprezinta chiar cen trul si simbolul zonelor respective, vecinatatilor sau chiar inima acestora. Am ales sa
analizez ca “nod uri” pietele si strazile, deoa rece, cum am mentionat anterior, ele au o importanta crescuta, in
ele se concentreaza totul – fiind inima unor districte. C a si concept, “nodul ” este inrudit cu cel de cale, avand
in vedere ca aceste puncte cheie reprezinta intersectia a mai multe cai, a mai multor evenimente din viata
indivizilor. Pietele reprezinta puncte de polarizare in zona. Ochiul uman, in orice evenimen t ce este
reprezentat sub forma unei imagini, va cauta sa descopere puncte nodale, de pot deveni , in anumite cazuri,
trasaturi dominante.

“Caile”, canale poate de -alungul carora observatorul de zi cu zi, ocazional sau chiar potential
circula. Din categori a aceasta fac parte alei, trasee ale diferitelor mijloace de transport, dar cele mai
importante sunt strazile. Oamenii observa orasul in care traiesc in timp ce se misca prin el si isi aranjeaza sau
poate chiar leaga celelalte elemente ale mediului de -alungul strazilor acestea. Ele sunt, pentru multi, elemente
de predominanta in crearea unei imagini subiective a localitatii, de exemplu, marile bulevarde ale oraselor
ajuta la impartirea lor, la nivel perceptive, in diferite zone, cu interese distincte.
Un s cop in sine este constituit de crearea unui oras primitor, ce este in acelasi timp o provocare ,
dar si un punct de start pentru o planificare urbana holistica, fara de care un oras durabil, sigur si sanatos nu
poate exista. Daca la o discutie in cadrul un ei adunari, urbanistii doresc sa asigure o miscare a populatie pe
jos, dar si cu bicicleta, de exemplu, ei vor fi nevoiti sa gestioneze spatiul, astfel incat sa existe cai speciale
pentru aceste doua actiuni, ce permit oamenilor sa relationeze mai bine uni i cu ceilalti. Acest lucru inseamna
practic crearea de spatii publice dinamice si care sa fie folosite de grupuri diverse. Calitatile functionale si
emotionale ale vietii si activitatii in spatial public urban sunt demonstrate elocvent prin simpla observa re a
opusului lor: un oras lipsit de viata.
Un oras plin de viata este Acela care transmite semnale prietenoase, ce il atrag pe individ, cu
numeroase promisiuni de interactiune sociala. Prin simpla prezenta a altor persoane indica faptul ca acel loc
merit a atentie. O piata plina la limita si una aproape goala trimit doua mesaje catre om total diferite. Primul
promite o experienta de colectiv, pe cand celalalt ofera semnale ce indica ca ceva nu este in regula. Orasele
pline de activitate si cele cu o activi tate extreme de scazuta ofera, de asemenea semnale diferite. Simplele
scheme de perspectiva ale arhitectilor ce arata oameni printre cladiri, indiferent de realitatea proiectelor
descrise , sunt si ele un indiciu al vietii in locurile publice , un punct che ie al atractiei indivizilor.
Piata si strada sunt componente principale ale orasului plin de viata, ele oferindu -i spatiul
necesar nevoii activitatilor variate si complexe: cele recreationale si sociale ce se impletesc armonios cu
traficul pietonal genera t de cele necesare, animate poate fiind de o posibilitate a participarii la spectacolul de
zi cu zi. Viata urbana reprezinta un proce s care se auto -consolideaza.
Ceva se intampla pentru ca ceva se intampla pentru ca ceva se intampla. Ca si un joc pentru
copii, el va atrage rapid mai multi participant. Similar se intampla si la locul de munca cu activitatile adultilor.
Oam enii vin acolo unde sunt oameni. Daca piata , ori strada sunt populate cu oameni ce participa la diferite
evenimente, acestia vor aduna m ai multi oameni, ce in viitor vor genera numeroase evenimente.
Daca am discutat mai sus despre orasul plin de viata si ca acesta graviteaza in jurul cantitatii
unui minim de paticipanti, nu trebuie uitat un aspect extrem de important si anume calitatea. Ea fiind la fel de
importanta, subliniind nevoia pentru incurajari multiple si nuantate, Un spatiu de calitate, o masa critica
impreuna cu obiceiuri sanatoase si cu o rutina zilnica sunt premisele ce pot da nastere unor mici evenimente.
Un proces ce se desfa soara va devein in scurt timp o spirala pozitiva in care unu plus unu se transforma
repede in mai mult de trei. “Ceva se va intampla pentru ca ceva deja se intampla …”. Se pot observa deseori
piete, ori strazi ce reprezinta contrariul – zone cu spatii dezart iculate, prin care matura pur si simplu vantul si
unde sunt prezente doar cateva persoane imprastiate pe o suprafata intinsa. Aici este opusul ideii de mai
devreme: “Nimic nu se va intampla pentru ca nimic nu se intampla…”. Oamenii nu se vor aventura afara ,
pentru ca procesele positive nu castiga niciodata teren.
Sunt principii de baza in evenimente de succe s, ce pot fi folosite si in cadrul proiectarii spatiilor
urbane atunci cand nu putem concentra persoanele si activitatile in cateva “incaperi” de dimen siuni adecvate
si la acelasi nivel. Principiile acestea simple au fost utilizate peste tot in Venetia, cu tesutul sau urban strans si
multitudinea de pietoni. Chiar daca are multe strazi, alei si piete de toate dimensiunile, structura de baza este
simpla, fiind concentrate in jurul unui numar limitat de circulatii principale care leaga destinatii importante,
dar si o ierarhie clara de piete majore si secundare. Intregul oras fiind construit in jurul unei retele simple, se

pun la dispozitie rute scurte si sp atii putine, dar cu o importanta crescuta. Daca spatiile majore nu sunt prea
numeroase, iar r utele de m ers urmeaza preferential trasee logice evidente, se poate investi mult in calitatea
fiecarui spatiu.
Calitatile acestea pot duce la avantaje in proiecta rea urbana, cateva cuvinte cheie pentru
incurajarea vietii sunt : rute compacte, directe si logice; dimensiuni spatiale modeste, precum si o ierarhie
clara in situatia in care se considera unele spatii ca fiind mai importante decat celelalte . Zonele urban e
contemporane contrasteaza puternic in planificarea urbana , urbanistii construind deseori prea mult spatiu
colectiv si proiecteaza spatiile individuale mult prea mari. Noile strazi, bulevarde, alei, drumuri, terase, curti,
piete, parcuri etc, sunt genero s presarate in plan fara a se analiza secventialitatea lor, rezultand prea mult i
metri patrati si spatii prea mari pentr u numarul de persoane existente, ori vizitatori.
O alta problema a spatiului urban este intrebarea: cat de mult timp: calitate si cant itate. Numarul
de utilizatori , cantitate, reprezinta unul din factori, insa un altul cu o importanta egala este cantitatea de timp
pe care utilizatorii o vor petrece in spatiul public. Activitatea din raza vizuala pot spune ca depinde de
numarul de indivi zi ce sunt prezenti si de cat de mult timp petrece fiecare utilizator in locul respectiv. Nivelul
de activitate este pur si simplu un produs al numerelor si al timpului. Un numar relativ mare de oameni ce se
deplaseaza rapid intr -un anumit spatiu urban poa te duce la o viata urbana vizibil mai inferioara decat celei
produse de un grup restrans care stationeaza timp idelungat intr -un loc. S -au realizat studii in Canada asupra
unor strazi rezidentiale din Waterloo si Kitchener in anul 1977 , ce au inregistrat toate activitatile derulate in
spatiul public. Mai bine de jumatate din totalul acestora se incadrau in catergoria deplasarilor dinspre sau
catre o anumita destinatie. – cu masina, fie cu bicicleta sau pur si simplu pe jos. Cealalta jumatate era formata
din jocuri, curatenie, intretinere gradinarit, odihna si conversatii, cele din urma fiind efectuate de locuitorii
aflati in curtea proprie din fata sau pe veranda pentru a nu pierde din raza vizuala ce ce intampla. In concluzie,
numarul oamenilor care se de plasau dintr -un loc in altul era aproximativ egal cu numarul celor care stateau pe
langa casa, deplasarile nefiind percepute pe o durata mai mare de cateva secunde, pentru ca distanta intre
intrarile caselor si coltul strazii era de numai 100 de metri, In schimb, activitatile de odihna erau considerabil
mai indelungate, numeroase forme de repaos au insemnat 89% din viata strazii, prin urmare doar 11% din
activitatea stradala se datora deplasarii cu un scop precis.
O alta serie de stu dii ale vitalitatii urb ane ce au fost efectuate in piete pietonale mai vechi sau
mai noi din Copenhaga si Oslo au subliniat importanta folosirii duratelor, dar si a cantitatilor numerice in
crearea de spatii urbane vii, ce atrag individ ul. Locurile ce au fost cuprinse in studii sunt vizitate de circa
5.000 pana la 10.000 de pietoni pe zi. Indiferent de acestea, unele dintre ele par a fi pustii in timp ce altele
sunt pline de viata, Deosebirea este pur si simplu in faptul ca anumite piete servesc doar la deplasare, in timp
ce alt ele imbina aceasta activitate cu cele de odihna, bogate in experienta si confort. In aceste piete ce imbina
mersul pe jos cu odihna s unt inregistrate un nivel de 10, 20 poate chiar si de 30 de ori mai mare decat in
pietele de tranzit.
In concluzie, conside r ca trebuie sa avem o mare grija fata de indiviz i si de viata nepretuita din
spatiile publice, pentru a reusi o abordare de success in proiectarea unor orase optime , trebuie sa existe viata
si in spatiul public. Este poate cea mai importanta si dificila etapa, ce nu poate fi lasata pe mai tarziu in
cadrul procesului. Daca fiecare incearca, in particular, sa isi adapteze modul de viata dupa niste principii
sanatoase, cu siguranta exemplul va fi preluat si de ceilalti. Noi, specialistii in proiectare si pla nificare urbana
detinem un rol foarte important in cre ionarea unei vieti de calitate a orase lor, orice spatiu are propriile
caracteristici. Dupa cum stim, traim in secolul vitezei, de aceea spatiile publice trebuiesc in permanenta
adaptate si corelate pent ru a putea satisfice doleantele societatii.

Bibliografie:
– http://www.e -antropolog.ro/
– “Orase pentru oameni” – Jan Gehl
– “Vecinatati de locuire urbana” – Dana Cornelia Nitulescu
– “Spatiul urban” Ciprian Mihali
– Suport de curs – Arhitectura Oras Societate (2017 -2018)