Source : Délégation pour la Commission européenne en Roumanie 16 [625099]

Source : Délégation pour la Commission européenne en Roumanie 1/6
INSTITU ȚIILE UNIUNII EUROPENE
Unicitatea construc ției europene se reflect ă în primul rând în arhitectura institu țională . Statele accept ă
să delege o parte din puterile lor suverane unor institu ții comune create prin tratatele fondatoare, cu
modificările succesive, institu ții al căror scop este s ă asigure o participare democratic ă a Statelor
Membre la luarea de decizii.
În momentul actual func ționarea Uniunii se bazeaz ă pe cinci institu ții: Comisia European ă,
Parlamentul European, Consiliul de Mini ștri, numit pe scurt Consiliu, Curtea de Justi ție a
Comunităților Europene (prescurtat CJCE) și Curtea de Conturi. Tratatul constitu țional consacr ă
formal func ționarea Consiliului European ca institu ție de sine st ătătoare.
Pe lângă instituții, UE include o serie de organisme specializate:
– Mediatorul European și instituțiile financiare: Banca Central ă European ă și Banca European ă
de Investi ții;
– Organisme cu rol consultativ: Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social;
– Organisme interinstitu ționale: Oficiul de Publica ții Oficiale al Comunit ăților Europene și Oficiul
de Selec ție a Personalului Comunit ăților Europene;
– Agenții descentralizate:
o 16 agen ții comunitare specializate care func ționează în cadrul domeniul comunitar
(primul pilon al Tratatului CE);
o ISIS (Institutul European pentru Studii de Securitate) și Centrul European pentru
Observa ții din Satelit, ambele func ționale în cadrul Politicii Externe ș i de Securitate
Comună (al doilea pilon);
o Europol și Eurojust în cadrul Cooper ării Polițienești și Judiciare în Materie Penal ă (al
treilea pilon).
INSTITU ȚII
– Parlamentul European
– Consiliul Uniunii Europene
o Președinția
– Comisia European ă
o Delegația Comisiei Europene în România
o Oficiul European de Lupt ă Contra Fraudei (OLAF)
o EuropeAid Oficiul de Cooperare
– Curtea de Justi ție a Comunit ăților Europene
o Tribunalul de Prim ă Instanță
– Curtea European ă de Conturi
– Mediatorul European
– Controlorul European pentru Protec ția Datelor

ORGANISME FINANCIARE
– Banca Central ă European ă

Source : Délégation pour la Commission européenne en Roumanie 2/6
– Banca European ă de Investi ții (BEI)
o Fondul European de Investi ții

ORGANISME CONSULTATIVE
– Comitetul Economic și Social
– Comitetul Regiunilor

ORGANISME INTER-INSTITU ȚIONALE
– Oficiul pentru Publica ții Oficiale ale Comunit ăților Europene (EUR-OP)
– Oficiul European pentru Selec ția Personalului (EPSO)

ORGANISME DESCENTRALIZATE ALE UNIUNII EUROPENE (AGEN ȚII)
– Agenții ale Comunit ății Europene
Agenția European ă pentru Siguran ța Aeriană (AESA)
Agenția European ă pentru Evaluarea Medicamentelor (EMEA)
Agenția European ă a Mediului (EEA)
Fundația European ă pentru Formare Profesional ă (ETF)
Agenția European ă pentru Reconstruc ție (EAR)
Agenția European ă pentru Securitate și Sănătate în Muncă (OSHA)
Autoritatea European ă pentru Securitate Alimentar ă (EFSA)
Agenția European ă pentru Siguran ță Maritimă (EMSA)
Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependen ței de Droguri (EMCDDA)
Centrul European de Monitorizare a Rasismului și Xenofobiei (EUMC)
Centrul European pentru Dezvoltarea Form ării Profesionale (CEDEFOP)
Fundația European ă pentru Îmbun ătățirea Condi țiilor de Via ță și Muncă (E. FOUND)
Oficiul Comunitar pentru Varietăț i Vegetale (CPVO)
Oficiul pentru Armonizare în Pia ța Internă (OHIM)
Centrul de Traduceri pentru Institu țiile Uniunii Europene
Agenția European ă pentru Securitatea Re țelelor și a Informa ției (ENISA)
– Politica extern ă și de securitate comună
Centrul European pentru Observa ții din Satelit (EUSC)
Institutul European pentru Studii de Securitate (ISS)
– Cooperarea poli țienească și judiciară în materie penal ă
Europol
Organismul European pentru Îmbun ătățirea Cooper ării Judiciare (Eurojust)

Source : Délégation pour la Commission européenne en Roumanie 3/6
Parlamentul European

Parlamentul European reprezint ă, în viziunea Tratatului de la Roma, din 1957, "popoarele statelor
reunite în cadrul Uniunii Europene".
Primele alegeri directe pentru Parlamentu l European au avut loc în iunie 1979. Num ărul de mandate
este repartizat pe țări, în funcț ie de mărimea acestora.
Începând cu 2004, 338 milioane de aleg ători din cele 25 de state membre ale Uniunii Europene î și
aleg cei 732 de reprezentan ți în Parlamentul European (aceast ă cifră a fost stabilit ă prin Tratatul de la
Nisa, intrat în vigoare la 1 februarie 2003).
– Legitimat prin vot universal direct ș i ales pentru un mandat de 5 ani, Parlamentul European și-a
sporit continuu influen ța și puterea prin intermediul unei serii de tratate. Acestea, în mod special
Tratatul de la Maastricht din 1992 ș i Tratatul de la Amsterdam din 1997, au condus la transformarea
Parlamentului European dintr-un organism pur cons ultativ într-un parlament cu puteri legislative
similare celor exercitate de parlamentele na ționale.
– Prin Tratatul de la Nisa, intrat în vigoa re la 1 februarie 200 3, s-a stabilit un num ăr maxim de 732 de
membri ai Parlamentului.
Cum func ționează Parlamentul European:
Parlamentul European este singura institu ție comunitar ă ale cărei ședințe și deliberări sunt publice.
Dezbaterile, avizele și rezoluțiile acestuia sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Președintele reprezint ă Parlamentul la evenimentele cu caracter oficial și în relațiile interna ționale,
prezideaz ă sesiunile plenare ale Parlamentului precum și întâlnirile Biroului și ale Conferin ței
Președinților.

Jose Borell este în prezent Pre ședintele Parlamentului European.
Biroul este organul de reglementare în ale c ărui atribu ții intră bugetul Parlamentului ș i problemele
administrative, organizatorice și de personal.
Conferin ța Preș edinților reune ște Președintele Parlamentului și președinții grupărilor politice și este
organul politic al Parlamentului. Conferin ța Președinților stabile ște ordinea de zi a ședințelor plenare,
fixează calendarul activit ăților desfășurate de organismele parlamentare ș i stabilește competen țele
comisiilor și delegațiilor parlamentare, precum și numărul membrilor acestora.
Parlamentul are trei funcț ii esențiale:
1. alături de Consiliul Uniunii Europene, are atribu ții legislative, adic ă adoptă legislația Uniunii
(regulamente, directive, decizii). Participarea sa la procesul legislativ contribuie la garantarea
legitimității democratice a textelor adoptate;
2. împarte autoritatea în domeniul bugetar cu Consiliul Uniunii Europene, prin urmare poate modifica
cheltuielile bugetare. În ultim ă instanță, adoptă bugetul în întregime;
3. exercit ă un control democratic asupra Comisiei. Aprob ă desemnarea membrilor Comisiei și are
dreptul de a cenzura Comisia. De asemenea, exercit ă un control politic asupra ansamblului
instituțiilor.

Sediul Parlamentului European este la Strasbourg, unde se ț in ședințele o săptămână în fiecare lun ă.
Unele ședințe se ț in la Bruxelles, iar Secretariatul General se afl ă în Luxemburg.

Source : Délégation pour la Commission européenne en Roumanie 4/6
Consiliul Uniunii Europene
În baza Tratatului de constituire a Comunit ății Europene, Consiliul are urm ătoarele responsabilit ăți:
– este organismul legislativ al Comunit ății; în rezolvarea unei game largi de probleme
comunitare îș i exercită această putere legislativă împreun ă cu Parlamentul European;
– coordoneaz ă politica economic ă generală a Statelor Membre;
– încheie, în numele Comunit ății, acordurile interna ționale dintre aceasta și unul sau mai multe
state sau organiza ții interna ționale;
– împreun ă cu Parlamentul European formeaz ă autoritatea bugetar ă care adopt ă bugetul
Comunității.
În baza Tratatului privind Uniunea European ă,
– adopt ă deciziile necesare pentru definirea și punerea în practic ă a politicii externe și de
securitate comun ă, pe baza orient ărilor generale trasate de Consiliul European;
– coordoneaz ă activitățile statelor membre și adoptă măsurile necesare cu privire la cooperarea
polițienească și juridică în materie penal ă.
Președinția Consiliului este asigurată , prin rotaț ie, de fiecare dintre Statele Membre, pe durata
unui mandat de șase luni.
Consiliul este asistat de c ătre un Secretariat General, care preg ătește și asigură buna func ționare
a lucrărilor Consiliului la toate nivelurile. Dl. Javier Solana este Secretarul General al Consiliului
Uniunii Europene / Înalt Reprezentant pentru Politica Extern ă și de Securitate Comun ă (PESC).

Comisia Europeană
În baza Tratatului de constituire a Comunit ății Europene, Consiliul are urm ătoarele responsabilit ăți:
Comisia îndepline ște trei funcț ii de bază:
1. Dreptul de ini țiativă: rolul s ău de ini țiator al politicilor comunitare este unic.
În plus, Comisia funcț ionează ca organ executiv al Uniunii Europene, veghind la respectarea
Tratatelor încheiate. Ea reprezint ă interesul comun și , î n m a r e m ăsură, semnific ă
personalitatea Uniunii. Principala sa preocupare este aceea de a ap ăra interesele cet ățenilor
Europei.
Membrii Comisiei sunt ale și din ță rile UE, îns ă fiecare dintre ei depune un jur ământ de
independen ță.
2. O alt ă funcție a Comisiei este aceea de a veghea la respectarea tratatelor UE, astfel încât
legislația UE să fie corect aplicat ă de către Statele Membre, iar toț i cetățenii și participan ții la
Piața Unică să poată beneficia de condi țiile unitare asigurate.
3. Cea de-a treia func ție a Comisiei este aceea de organ executiv al Uniunii, având
responsabilitatea implement ării și coordon ării politicilor. Una dintre atribu țiile sale executive
constă în gestionarea bugetului anual al Uniunii și a Fondurilor Structurale, al c ăror principal
scop este de a elimina decalajele economice dintre zonele mai bogate și cele mai s ărace ale
Uniunii.

Source : Délégation pour la Commission européenne en Roumanie 5/6
Curtea de Justi ție a Comunit ăților Europene
Ca orice sistem de drept veritabil, și cel al Comunităț ii presupune existen ța unor garan ții
jurisdicționale ce trebuie s ă intre în func țiune în situa ția contest ării sau punerii în aplicare a legisla ției
Comunitare.
Curtea de Justi ție, ca institu ție jurisdic țională a Comunit ății, reprezintă coloana vertebral ă a acestui
sistem de garan ții. Judec ătorii trebuie s ă asigure uniformitatea interpret ării și aplicării dreptului
comunitar în fiecare Stat Membru, men ținerea sa ca sistem comunitar și aplicarea sa în mod identic
tuturor celor care i se supun în toate împrejur ările.
Pentru îndeplinirea acestu i rol, Curtea de Justi ție are competen ța de solu ționare a litigiilor în care se
constituie ca p ărți state membre, institu ții comunitare, întreprinderi sau persoane fizice.
Mai mult de 8600 de cauze au fost aduse cur ții din anul 1952, de când a fost înfiin țată. În anul 1978
se soluționau deja 200 de cazuri noi pe an, iar în 1985 au fost pe rol peste 400 de cauze.
Curtea de Justiț ie joacă un rol esen țial în cadrul sistemului institu țional stabilit prin Tratate.
În mod deosebit, Curtea are rolul de a men ține echilibrul între prerogativele institu țiilor comunitare pe
de o parte și între prerogativele conferite Comunit ății și cele păstrate de statele membre pe de alt ă
parte. În exercitarea atribu țiilor sale de revizuire, Curtea este deseori chemat ă să hotărască în
probleme de natur ă constituțională sau de importan ță economică majoră.
Membrii Cur ții de Justi ție
Curtea de Justi ție numără 15 judec ători și 8 avoca ți generali.
Judecătorii și avocații generali sunt numi ți de guvernele statelor membre de comun acord, pentru un
mandat de ș ase ani, cu posibilitatea de reînnoire. Ei sunt ale și din rândul juri știlor de o incontestabil ă
independen ță și competen ță profesional ă.
Judecătorii îl aleg din rândul lor pe Pre ședintele Cur ții pentru un mandat de trei ani ce poate fi
reînnoit.
Președintele conduce lucr ările Curții și prezideaz ă audierile și dezbaterile. Avoca ții generali acord ă
asistență Curții în îndeplinirea atribu țiilor sale, prezentând în ș edințe deschise, în condi ții de complet ă
imparțialitate și independen ță, avize referitoare la spe țele deduse cur ții. Atribu țiile lor nu trebuie
confundate cu cele ale unui procuror sau ale unui asemenea alte oficialit ăți – fiind vorba în acest caz
de rolul Comisiei de a veghea asupra intereselor Comunit ății.

Tribunalul de Prim ă Instanță
Tribunalul de Prima Instan ță a fost înființ at în 1989 cu scopul de a consolida garan țiile judiciare
acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea nivel al autorit ății judiciare, permi țând astfel
Curții de Justi ție să se concentreze asupra atribuț iei sale de baz ă, interpretarea uniform ă a legisla ției
Comunitare.

TPI nu este o nou ă instituție, ci mai degrab ă o component ă a Curții de Justi ție. Cu toate acestea, este
un organism autonom, separat de Curtea de Justi ție din punct de vedere organizatoric. TPI are
propriul grefier și propriile reguli de procedură .
Membrii Tribunalului de Prim ă Instanță:
Tribunalul de Prim ă Instanță este compus din 15 judecă tori, numi ți prin acord comun de c ătre
guvernele statelor membre, pentru un mandat de șase ani, cu posibilitatea de reînnoire. Membrii
Tribunalului de Prim ă Instanță aleg din rândul lor un Pre ședinte. Tribunalul de Primă Instanță nu are
în componen ța sa avoca ți generali. Atribu țiile acestora sunt îndeplinite, într-un num ăr limitat de
cazuri, de c ătre unul dintre judec ători.

Source : Délégation pour la Commission européenne en Roumanie 6/6
Curtea Europeană de Conturi
Potrivit Tratatului instituind Comunitatea European ă, Curtea European ă de Conturi are ca principal ă
atribuție verificarea conturilor și a execu ției bugetului Uniunii Europene, cu dublul scop de a
îmbună tăți gestionarea resurselor financiare și informarea cet ățenilor Europei cu privire la utilizarea
fondurilor publice de c ătre autorit ățile cu responsabilit ăți de gestiune.
Atribuții:
Curtea European ă de Conturi este format ă din 25 membri provenind din cele 25 State Membre și
numiț i pentru un mandat de 6 ani. Membrii Cur ții de Conturi sunt independen ți și au experien ță în
domeniul audit ării finanțelor publice. Membrii Cur ții își aleg Pre ședintele pentru un mandat de 3 ani.
La Curtea de Conturi î și desfăș oară activitatea 550 de profesioni ști de înalt ă clasă din cele 25 țări ale
Uniunii Europene, dintre care circa 250 sunt auditori.
Independen ța activității:
Independen ța Curții Europene de Conturi în raport cu alte institu ții Comunitare și cu Statele Membre
garanteaz ă obiectivitatea activit ății sale de audit. Curtea de Conturi are deplin ă libertate în ceea ce
privește organizarea și planificarea activit ății sale de audit și publicarea rapoartelor.
"Conștiința financiar ă" a Uniunii, Curtea de Conturi verific ă dacă încasările și cheltuielile UE s-au
efectuat legal și corect. Se pune un accent deosebit pe corectitudinea gestionarii financiare,
verificându-se dac ă – și în ce mă sură – au fost atinse obiectivele propuse în materie de gestiune,
precum și costurile aferente. Curtea Europeană de Conturi garanteaz ă astfel cet ățenilor europeni c ă
bugetul UE a fost gestionat și executat corect și în modul cel mai eficient posibil.
Sancțiuni:
Curtea de Conturi nu are prerogative jurisdic ționale. În cazul în care auditorii descoper ă nereguli,
inclusiv fraud ă, organismele comunitare competente sunt informate neîntârziat spre a lua m ăsurile
necesare.