Sortimentul, Calitatea Si Organizarea Comertului CU Fructe Exotice

”SORTIMENTUL, CALITATEA ȘI ORGANIZAREA COMERȚULUI CU FRUCTE EXOTICE”

CUPRINS
Introducere
CAPITOLUL I. GENERALITĂȚI DESPRE FRUCTE EXOTICE
1. Istoria și originea fructelor exotice
1.1 Sădirea și recoltarea fructelor exotice
1.2 Volumul vînzărilor pe plan mondial a fructelor exotice
1.2.1 Comercializarea fructelor exotice în Republica Moldova și principalele țări din care se
importă
1.3 Clasificarea fructelor exotice
1.4 Sortimentul fructelor exotice
1.5 Compoziția chimică și valoarea nutritivă a fructelor exotice
1.6 Beneficiile fructelor exotice
1.7 Cerințe de calitate a fructelor exotice
1.8 Indicii de calitate ai fructelor exotice
1.8.1 Indicii organoleptici ai fructelor exotice
1.8.2 Indicii fizici ai fructelor exotice
1. 9 Defectele fructelor exotice.
1. 10 Condițiile de ambalare, marcare, transportare și păstrare a fructelor exotice

CAPITOLUL II. CARACTERISTICA ACTIVITĂȚII ECONIMICE A
ÎNTREPRINERII DE COMERȚ „ GREEN HILLS MARKET” Nr. 3
2.1 Caracteristica generală a întreprinderii de comerț „ Green Hills Market ”
2.2 Structura organizatorică a întreprinderii
2.3 Analiza activității economico-financiară a întreprinderii

CAPITOLUL III. ORGANIZAREA COMERCIALIZĂRII FRUCTELOR EXOTICE
ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERII DE COMERȚ „ GREEN HILLS MARKET „ Nr.3

3.1 Organizarea comerțului cu amănuntul

3.2 Particularitățile comercializării cu amănuntul a fructelor exotice
3.3 Organizarea comerțului fructelor exotice în cadrul magazinului investigat

CAPITULUL IV. ANALIZA SORTIMENTULUI ȘI PROPRIETĂȚILOR DE
CONSUM A FRUCTELOR EXOTICE

4.1 Obiectul, locul și metodica evaluării calității
4.1.1 Caracteristica obiectului cercetat
4.1.2 Locul efectuării cercetării
4.1.3 Metodica evaluării calității
4.2 Testarea calității fructelor exotice prezentate în magazinul investigat
4.3 Analiza sortimentului fructelor exotice comercializate în magazinul investigat
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

INTRODUCERE
Fructele exotice sunt produse de origine vegetală, care pot fi consumate atît în stare proaspătă cât și conservate, având un rol important în alimentație datorită însușirilor de gust și aromă deosebite, precum și a elementelor nutritive prețioase din compoziția lor. Conform clasificării merceologice, din clasa fructelor exotice fac parte următoarele fructe : (kiwi, ananas, banane, mango, avocado, papaya, curmalele, rambutan, carambola, durian, mangosteen, lychee, physalis, kiwano, guava, fructul pasiunii, ),
Fructele sunt una dintre cele mai vechi forme de hrană cunoscute de om.  Din cele mai vechi timpuri, fructele exotice au fost și continuie să fie extrem de apreciate, ele fiind preferate în primul rând datorită gustului și savorii deosebite. Pe lângă acestea însă mai au și alte beneficii, deoarece fructele pot fi considerate adevărate surse de sănătate.
Extrem de apreciate în țările de origine, delicioasele fructe exotice care ne-au cucerit după anul 1990, mai ales prin intermediul marilor lanțuri de magazine, sunt necesare în viața noastră și din punct de vedere medical, nu numai nutrițional.
Pe lîngă conținutul bogat de vitamine sunt și multe alte componente nutriționale aduse de către fructe în organism, precum : glucide, lipide sau chiar protide, vitamine, săruri minerale, etc., fiecare având rolul său bine determinat în păstrarea sănătății metabolice și, în general, a organismului.
Deși fructele autohtone (merele și perele, caisele și piersicile, cireșele și vișinele, căpșunele, fragii, murele și zmeura, etc.), sunt bogate în vitamine nu trebuie uitat că și pe alte continente cresc roade ale pământului, dăruite de natură pentru sănătatea noastră, unele de zeci de ori mai bogate în anumite substanțe nutritive decât fructele noastre. În Republica Moldova fructele exotice sunt extrem de apreciate, ele fiind importate din țări precum Grecia, Turcia, Ecuador. Conform Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare anual se importă în Republica Moldova în jur de 13 mii de tone de banane, dintre care 9 mii de tone fiind aduse din Ecuador (82%), Costa-Rica (7%), Panama (6%), Columbia (5%) iar fructele de kiwi sunt importate din Grecia (94%).
Producția mondială de fructe exotice în anul 2014 a ajuns la peste 61 milioane/tone anual, dintre care:
Recolta de banane în anul 2014 a fost estimată la valoarea de 31,4 miliarde de euro și volumul total anual de circa 24 milioane/tone, fiind indispensabile pentru hrana a peste 400 de milioane de persoane.
Producția de ananas a constituit 15 milioane/tone, avocado- 3 milioane/tone, mango-3.5 milioane /tone, kiwi- 1.8 milioane/ tone.
Scopul tezei de licență a fost de a studia organizarea comerțului cu fructe exotice în cadrul întreprinderii ” Green Hills Market „ Nr.3, care este specializat în comercializarea produselor de la furnizori și a produselor de fabricație proprie. Cumpărătorul din zilele noastre este în continuă căutare și mereu dorește ceva nou. Astfel, conducerea „Green Hills Market„ pune la dispoziția consumatorilor o gamă foarte mare de produse printre care și mai multe tipuri de fructe, toate fiind importate. Pentru a fideliza consumatorul și pentru a-l căștiga ca pe un cumpărător fidel, aceștea depun efort enorm pentru a-și face meseria bine.
Obiectivele principale ale studiului practic și teoretic au fost :
1. Studierea importanței alimentare și cerințe de calitate a fructelor exotice
2. Volumul vânzărilor de fructe exotice pe plan național și mondial
3. Analiza activității economico-financiară a întreprinderii „Green Hills Market” Nr.3
4. Organizarea comerțului cu fructe exotice în cadrul magazinului investigat
5. Analiza calității fructelor exotice comercializare în „Green Hills Market” Nr.3 și Fidesco.
6. Analiza sortimentului de fructe exotice comercializate în magazinul investigat.
Teza este structurată în 4 capitole.
Capitolul I, denumit „Generalități despre fructe exotice”, cuprinde informații generale privind: istoria și originea fructelor exotice, volumul, comercializarea, clasificarea, indicii organoleptici, indicii fizici, compoziția chimică, valoarea nutritivă, cerințele privind calitatea, ambalarea, transportarea și păstrarea fructelor exotice.
Capitolul II, care este numit „Caracteristica activității economice a întreprinderii de comerț”, cuprinde date privind caracteristica generală a întreprinderii de comerț „Green Hills Market” Nr. 3, structura organizatorică a întreprinderii, analiza activității economico-financiară a întreprinderii.
Capitolul III, care este denumit„ Organizarea comercializării fructelor exotice în cadrul întreprinerii de comerț” și cuprinde informații privind organizarea comerțului cu amănuntul, particularitățile comercializării cu amănuntul a fructelor exotice și informații privind organizarea comerțului fructelor exotice în cadrul magazinului investigat.
Capitolul IV, numit „ Analiza sortimentului și proprietăților de consum a fructelor exotice”, cuprinde date privind caracteristica obiectului cercetat, locul efectuării cercetărilor, metodica evaluării calității, testarea calității fructelor exotice prezentate în magazinul investigat și analiza sortimentului de fructe exotice comercializate în cadrul magazinului „ Green Hills Market ” Nr. 3. Teza se finalizează cu concluzii, recomandări, bibliografie și anexe.

CAPITOLUL I : GENERALITĂȚI DESPRE FRUCTE EXOTICE
1) Istoria și originea fructelor exotice
De-a lungul istoriei fructele exotice au fost discutate, neștiind dacă acestea au avut o apariție naturală ori au apărut datorită anumitor oameni, însă cert este faptul că cu trecerea timpului fructele s-au diversificat, cele mai importante din aceasta clasă fiind: ananasul, bananele, mango, avocado, papaia, kiwi,curmalele, și alte fructe mai puțin cunoscute.
Ananasul a fost descoperit în sudul Braziliei și al Paraguayului. Băștinașii îl numeau “nana”, adică “fructul delicios, parfumat”, a fost adus în Europa de Cristofor Columb și cultivat în sere începând cu anul 1720.
Bananele își au originea în bananierul sălbatic, care, cu zece mii de ani în urmă, creștea în regiunile tropicale din Asia, începînd cu India, sudul Chinei, Birmania, Taiwan, pînă în nordul Australiei, Filipine și Noua Guinee.
 Kiwi este fructul comestibil al plantelor Actinidia chinensis și Actinidia deliciosă din Asia. Denumirea chinezească este Yang Tao (mura sau strugurele gîștei). Cunoscut original sub denumirea de „agrișe chinezești”. Istoria "europeană" a fructului a început în Valea Ghang Kiang, din Sud-Estul Chinei de unde în anul 1847 un membru al Societății Regale de Horticultură din Marea Britanie a trimis primele semințe în afara granițelor țării de origine.
Avocado este un arbore originar din Mexic și Guatemala (America Centrală) . Avocado este un arbore originar din Mexic și Guatemala (America Centrală), clasificat cu floarea din familia Lauracee împreună cu camforul, scorțișoara și dafinul. Atât fructul cât și arborele sunt comestible iar Avocado se referă și la fructul acestui copac.
Kiwano este un fruct galben portocaliu originar din Kalahari Africa , acum fiind crescut și în California. Arată ca un dovlecel cu „țepi/ spini" pe el. Gustul său a fost comparat cu o combinație între castraveți și dovlecel, sau banane, castraveți și lămâi.
Rambutan este originar din Asia de Sud sau Indonesia. Rambutanul este un fruct acoperit de „păr", sau țepi. Are un miez cărnos ce seamănă cu gustul de struguri.
Mango, originar din India, apartinînd genului Magnifera, care constă din numeroase specii de fructe tropicale apartinînd familiei Anacardiaceae.
Salak este cunoscut sub numele de "fructul șarpe" datorită învelișului maro roșiatic solzos.
Crește în palmieri, și fructele sunt de mărimea unei smochine mature. Gustul este dulce și ușor acid.
Curmala este fructul produs de palmierul Phoenix dactylifera, o specie de palmier cultivat în orientalul Apropiat și în nordul Africii,care constituie hrana principala a populațiilor din oaze.
Alte fructe exotice își au originea din America de Sud, America Centrală, China, Asia Occidentala, Malaezia, Indonezia.
1.1 Sădirea și recoltarea fructelor exotice
Fructele tropicale precum ananasul, bananele, curmalele, avocado, mango, kiwi, se cultivă în zonele potrivite plantarii și dezvoltării fără probleme.
Majoritatea bananilor se dezvoltă cel mai bine în locuri în care să beneficieze din plin de razele soarelui, dar tolerează și locurile aflate în umbră partială. Bananul se plantează în pămînt bogat, fertil, și des udat. La început nu se va observa nimic, pentru că palmierul se va dezvolta în parte inferioar, după ce rădăcina se va dezvolta suficient, va începe să crească și foliajul, cam la un an după plantare, bananul va înflori. Ca plantă de interior, bananul arată foarte atrăgator, dar nu va face fructe decît dacă îl plasați într-o seră.
Arbustul kiwi are nevoie de o lungă perioadă de dezvoltare (cel puțin 150 de zile calde, fară îngheț), care nu trebuie să se suprapună peste perioadele reci din toamnă sau iarnă tîrzie. Când este în perioada de repaus, kiwi poate rezista și la temperaturi de -12 C°, poate chiar și mai puțin. Totuși, arbustul trebuie aclimatizat ușor cu temperaturile scăzute, pentru ca orice scădere bruscă poate duce la crăparea trunchiului și astfel la imbolnăvirea vițelor. Inghețurile care pot interveni iarna târziu omoară mugurii lipsiți de apărare, lucru care limitează recolta de fructe. Arbustul poate fi plantat și într-un loc cu parțială umbre tropicale apartinînd familiei Anacardiaceae.
Salak este cunoscut sub numele de "fructul șarpe" datorită învelișului maro roșiatic solzos.
Crește în palmieri, și fructele sunt de mărimea unei smochine mature. Gustul este dulce și ușor acid.
Curmala este fructul produs de palmierul Phoenix dactylifera, o specie de palmier cultivat în orientalul Apropiat și în nordul Africii,care constituie hrana principala a populațiilor din oaze.
Alte fructe exotice își au originea din America de Sud, America Centrală, China, Asia Occidentala, Malaezia, Indonezia.
1.1 Sădirea și recoltarea fructelor exotice
Fructele tropicale precum ananasul, bananele, curmalele, avocado, mango, kiwi, se cultivă în zonele potrivite plantarii și dezvoltării fără probleme.
Majoritatea bananilor se dezvoltă cel mai bine în locuri în care să beneficieze din plin de razele soarelui, dar tolerează și locurile aflate în umbră partială. Bananul se plantează în pămînt bogat, fertil, și des udat. La început nu se va observa nimic, pentru că palmierul se va dezvolta în parte inferioar, după ce rădăcina se va dezvolta suficient, va începe să crească și foliajul, cam la un an după plantare, bananul va înflori. Ca plantă de interior, bananul arată foarte atrăgator, dar nu va face fructe decît dacă îl plasați într-o seră.
Arbustul kiwi are nevoie de o lungă perioadă de dezvoltare (cel puțin 150 de zile calde, fară îngheț), care nu trebuie să se suprapună peste perioadele reci din toamnă sau iarnă tîrzie. Când este în perioada de repaus, kiwi poate rezista și la temperaturi de -12 C°, poate chiar și mai puțin. Totuși, arbustul trebuie aclimatizat ușor cu temperaturile scăzute, pentru ca orice scădere bruscă poate duce la crăparea trunchiului și astfel la imbolnăvirea vițelor. Inghețurile care pot interveni iarna târziu omoară mugurii lipsiți de apărare, lucru care limitează recolta de fructe. Arbustul poate fi plantat și într-un loc cu parțială umbră, dar cel mai bine se dezvoltă într-un loc însorit, în care se poate întinde pe un spalier. Vițele trebuie protejate de vîntul puternic, pentru ca rafalele puternice pot rupe lăstarii nou apăruți de pe tulpină. Din punct de vedere comercial, fructul se recoltează cînd este matur, adică în momentul în care zaharurile solubile din el ating 6,5 unitați refractometrice. Odată cules, fructul trebuie asezat într-o pungă de plastic și apoi depozitat în frigider. Cînd e nevoie, kiwi poate fi scos din frigider și lăsat să se mai coacă, în aer liber. În condiții bune, fructele se pot păstra și cîteva luni.
Plantarea ananasului se face prin „propagare“. Se replantează o parte din tulpină, sau chiar
frunzele mari. Dacă coroană de frunze mici se taie mai generos, cu un capac mai gros, aceasta se poate replanta cu succes. Daca fructul este desprins într-un anumit fel, cultivatorul poate obține de la aceeași plantă, un al doilea fruct în același an – mai mic, dar mai mai dulce.
Curmalul este un palmier care poate crește fără probleme într-un apartament, deși în mod normal se dezvoltă în deșert. În ciuda faptului că nu este un arbore pretențios, curmalul se dezvoltă destul de greu, în mod normal (2 – 4 frunze pe an). Curmalul se obține din plantarea semințelor. Pentru rezultate optime, semințele se plantează toamna, în lunile octombrie – noiembrie. Acesta este momentul în care semințele de curmal se prind cel mai bine.
Distanțele la care se plantează avocado depind de tipul de sol și de fertilitatea acestuia. În serele comerciale, pomii sunt plantați la 4,6 – 7,6 m pe rînduri și 7,6 – 9,1 m între rînduri. Cînd este cultivat ca plantă de interior, acest aspect nu mai este important. Taierile de formare se efectuează în primii doi ani, de preferință, pentru a încuraja lăstarii laterali și ramificația în general.

1.2 Volumul vânzărilor pe plan mondial a fructelor exotice.
Fructele exotice fiind extrem de apreciate se vând într-un volum foarte mare pe plan mondial.
În anul 2014, recolta de banane a lumii era estimată la valoarea de 31,4 miliarde de euro, fiind indispensabilă pentru hrana a mai bine de 400 de milioane de persone, producția mondială se estimează la circa 24 mil.tone anual.
Exporturile timpurii de curmale se face cu avionul și în maxim trei zile ajung pe majoritatea piețelor europene. Cu toate că sunt cautate în Singapore, Hong Kong și Rusia, principalele piețe pentru curmalele proaspete rămân cele europene. Volumul cel mai mare ajunge în Spania.
Volumul vânzărilor de ananas a crescut de 10 ori în ultimii ani, de la 200 de tone în anul 2008, la 2.200 de tone în anul 2011.
În perioada 2002-2012 livrările de fructe exotice către țările din Estul Europei au crescut cu 75%, făcând ca regiunea să aconteze aproape o zecime (13%) din piața globală a acestui gen de produse. Europa de Vest continuă să fie destinația principală pentru fructele exotice, cu 38% din livrări– în scădere, mai ales după ce criza economică a afectat consumul general în această regiune – lucru care a dus livrările la 66 milioane tone.
Modalitatea principală de livrare a fructelor exotice de la “tropice” în restul lumii este pe mare – volumul transporturilor crescând cu 10% în ultimii 10 ani. Cele mai căutate fructe exotice sînt ananasul, kiwi și avocado.
Recolta anuală de avocado, în valoare de aproximativ 800 de milioane de dolari, a crescut extrem de rapid în ultimul deceniu. Cei 21.000 de cultivatori de avocado din Mexic produc aproximativ 1,2 milioane de tone. Restricțiile comerciale din SUA care limitau importurilor de avocado din Mexic au fost ridicate în 2005, iar exporturile au urcat la mai mult de 300.000 de tone anual.
La nivel global în ultimii 10 ani livrările de fructe exotice au crescut cu 10%.
Tabelul 1.2.1
Volumul fructelor exotice pe plan mondial

Productia mondială de fructe exotice în 2014 a ajuns la peste 61 milioana/tone, din care țarile în dezvolare acoperă 98% . Cea mai mare parte a producției este absorbită de piața internă a țărilor producătoare, fie în stare proaspătă, fie prelucrată. Produsele proaspete sunt disponibile tot timpul anului în țarile producatoare din Africa, Asia și America Latină.
În general, fiecare piață tinde să importe de la cel mai apropiat furnizor regional în vederea obținerii unui cost de transport mai redus și a unei durate mai scurte între recoltare și distribuția cu amănuntul. Astfel, piețele nord-americane, sunt , de obicei, aprovizionate de America Latină, piețele europene de Africa și, într-o mai mică măsură de America Latină și India, în timp ce comerțul din Orientul îndepărtat este, în special, intra-regional.
Producția de mango ( 22 mil.tone) este dominantă, urmată de cea de ananas, papaya, avocado. Cel mai comercializat continua, însă, să fie ananasul, în special prelucrat. Mango este al doilea din cele mai comercializate fructe tropicale la nivel internațional. Sucul și pulpa din mango prelucrat devin bauturi din ce în ce mai apreciate,simple sau împreuna cu alte sucuri. Totuși, cea mai mare parte a consumului se înregistrează chiar în țarile producătoare.
Exporturile de papaya și avocado proaspete au crescut în ultimii ani, cu o rată medie de 10 % pe an în ultimii 5 ani, în mare parte fiind deținute de cîteva țări. Aproximativ 15% din producția de avocado a fost exportată. Cea mai mare piață importatoare este UE. Statele Unite au reprezentat o piață de import relativ mica , din moment ce consumul este alimentat mai ales din producția locală. Perisabilitatea ridicată și cerințele fitosanitare în vigoare în cîteva piețe majore limitează creșterea exporturilor. Mexicul a crescut exporturile anuale de papaya cu aproximativ 50% , depășind Malaiezia, și devenind cea mai mare țară exportatoare, iar Statele Unite cea mai mare piață importatoare. Revocarea recentă a restricțiilor fitosanitare pentru papaya ce provine din Brazilia, fiind cel mai mare producător mondial de papaya, de către Statele Unite poate conduce la cresterea importurilor din această țară .
Țările dezvoltate importă 80% din total, SUA, Comunitatea Europeană, Japonia, Canada și China ramanand cele mai largi piete pentru importul fructelor tropicale proaspete .
Mexicul, liderul mondial de avocado, realizează aproape 35% din producția mondială, fiind urmată de catre SUA și Indonezia (fiecare cu 7% din totalul mondial), Columbia (6%), Brazilia (5%) ți Peru (4%). În Mexic, producția de avocado este concentrată în statul Michoacan (92%). Principalele plantații pomicole se gasesc în apropierea orașelor Uruapan și Tacambaro. Recolta anuală de avocado, în valoare de aproximativ 800 de milioane de dolari, a crescut extrem de rapid în ultimul deceniu. Soiul Hass produce fructe în Mexic de doua ori în fiecare an. Principalele perioade de recoltare sunt ianuarie-aprilie, apoi din iulie pana în septembrie. Randamentul mediu în Mexic este de aproximativ 10,6 tone / ha.
1.2.1 Comercializarea fructelor exotice în Republica Moldova și principalele țări din care se importă
Fructele exotice au fost și sunt căutate pe piețele din Republica Moldova .
Cu mai bine de 10 ani în Republica Moldova au fost aduși arbuști din familia kiwi de la grădina botanică din Kiev. O parte din arbuști nu au rezistat iernilor geroase din Moldova și au înghețaț, iar cei care au fost îngrijiți și protejați pe timp de iarnă dau deja roade.
Bananele și ananasul sunt o grupă de produse ale căror cerere și ofertă sunt practic permanent stabile. Excepție fiind perioadele când fructele autohtone sunt într-un sortiment mare și expuse spre comercializare în cantități mari (vara). Perioadă care nu este caracteristică apariției piersicilor, prunelor, cireșelor în cantități mari (iarna, toamna, primăvara) este favorabilă comercializării citricilor și bananelor, din motiv că practic sunt unicele fructe care se pot cumpăra în cantități mari și la preț accesibil. Producția este de calitate înaltă, importată din Ecuador ( bananele ), Grecia ( kiwi )și citricele din Turcia, Egipt și Spania. Toată producția este comercializată în lăzi de carton, ale căror greutate este una și aceiași pe întreg parcursul perioadei de comercializare.

Diagramele de mai jos ilustrează care au fost principalele fructe importate în Republica Moldova în anul 2014 și ponderea acestora.

Figura 1: Ponderea fructelor exotice importate în Republica Moldova în anul 2014
După datele prezentate în diagrama 1 putem observa că cota cea mai mare le revine bananelor, mandarinelor și clementinelor urmate de portocale.

Figura 2: Principalele țări din care se importă fructe exotice în Republicii Moldova în anul 2014

Analizând datele prezentate în figura 2 putem observa că țara principală din care se importă fructele exotice în Republica Moldova este Grecia. Turcia la fel este furnizorul principal de fructe pentru Moldova.
În anul 2014, importurile principale de fructe exotice în Republica Moldova potrivit Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova sunt următoarele:
Banane – furnizorul principal este Ecuador (82% după volum), Costa-Rica (7%),
Panama (6%) și Columbia (5%)
Kiwi importate din Grecia (94%)
[Sursă: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova]
1.3 Clasificarea fructelor exotice
Fructele exotice se clasifică după mai multe criterii și anume : soi, calitate, domeniu de utilizare, conținutul de carbohidrați, etc.
1 . Dupa soi:
Bananele se împart în:
– Cavendish, cunoscută ca 'banana deșertului.
– Lady Finger sau Sugar, ce nu depășește 7-8 cm lungime, dar e foarte aromată și apreciată.
-Lemon Banana sau Banana Burro, cu o ușoară aromă de lămîie.
-Apple banana sau Manzanos, cu un gust și o aromă ce amintește de măr sau căpșună.
-Red banana, cunoscută și ca banana roșie de Cuba.
-Green Banana, care este mare, dar bună doar pentru gătit.
-Gros Michel, care este cea mai cunoscută și mai comercializată varietate de banană.
– Lacatan, care este considerată cea mai gustoasă și mai aromată varietate de banane din lume.
Ananasul se împarte în:
– Cain clasă, greutatea mare medie de 1100 g sau mai mult.
– Clasa Reginei, masa fructelor 400 – 1500 grame. .
– Specii hibride, greutatea fructelor 1200-1500 g .
Mango se împarte în:
-Mangifera acutigemma.
-Mangifera altissima.
-Mangifera andamanica.
-Mangifera applanata.

-Mangifera austro-indica.
-Mangifera austro-yunnanensis.
-Mangifera blommesteinii.
-Mangifera bullata.
-Mangifera caesia.
-Mangifera camptosperma.
-Mangifera campnospermoides.
Curmalele se împart în:
– Ziziphus jujube, curmal chinezesc.
– Ban Zao, remarcat prin productivitate, (40-50 kg/pom) .
– Z. jujube, (30-40 fructe/kg) .
– Ziziphus mauritiana.
În țările din fosta Uniune Sovietică se întâlnesc soiurile: Akmedi, Azeri, Kitaiskii, Irada, Nasimi, Nikitskii 52, 58, 48, în Italia: Cu fruct rotund, Cu fruct lung, în Franța, Jaune de Provence, în Statele Unite: Chico, Fitzgerald, Geant ,Prine, Rootstock, Silverhill, Thornless.
Avocado se împarte în:
-Persea borbonia, din sudul Statelor Unite ale Americii.
-Persea Lingue, din Chile
-Persea indica, găsite în Insulele Canare
-Persea schiedeana, s.a .
2 . Clasificarea fructelor exotice după conținutul de carbohidrați:
– Fructele cu 5-15% carbohidrați, aceste fructe nu sunt foarte periculase în ce privește luarea în greutate, (kiwi)
-Fructele cu peste 15% carbohidrați, această clasă de fructe este cea căreia trebuie să îi acordam cea mai mare atenție din punct de vedere caloric, deoarece aici sunt fructe cu multe glucide, peste 15% din compoziția lor, (ananasul, bananele) .
3. În funcție de domeniul de utilizare:
-fructe utilizate în gastronomie ( banana, ananas, mango,papaya, avocado, curmale, kiwi)
-fructe utilizate în cosmetic(banane, avocado, ananas, mango) ;
-fructe utilizate în medicină(ananas, banane, avocado,papaya, pomelo) ;
4 . În dependență de calitate fructele exotice se clasifică în 3 categorii :
1) categoria „Extra” – fructel exotice din această categorie trebuie să fie de calitate superioară.

Fructele exotice trebuie să fie suficient dezvoltate și să prezinte colorația și toate caracteristicile tipice soiului.
a) Fructele nu trebuie să aibă defecte, cu excepția unor foarte ușoare alterări superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al fructului, calitatea sa, prezentarea în ambalaj și păstrarea.
b) Raportul diametru minim/ diametru maxim al fructului exotic măsurat în secțiunea ecuatorială trebuie sa fie corespunzător și în dependență de soi.
2) Categoria I – fructele exotice din această categorie trebuie să fie de calitate bună și trebuie să fie caracteristice soiului respectiv.
a) Fructele trebuie să fie tari și cu pulpa perfect sănătoasă.
b) Cu toate acestea, sânt permise anumite defecte cu condiția că acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, prezentarea în ambalaj și păstrarea fructului.
– un mic defect de formă (exclusiv malformații sau proeminențe);
– un mic defect de coloare;
3) Categoria II – în această grupă intră fructele exotice care nu pot fi clasate în categoriile superioare, dar care posedă caracteristicile minime menționate anterior.
a) Fructele exotice trebuie să fie suficient de tari și pulpa să nu aibă defecte grave.
b) Pot avea anumite defecte, cu condiția să își păstreze caracteristicile esențiale de calitate, prezentare și păstrare :
– anumite defecte de formă;
– anumite defecte de culoare;
1.4 Sortimentul fructelor exotice
Sortimentul fructelor exotice este foarte diversificat, cuprinde fructe cunoscute și mai puțin cunoscute de om, prezentate în continuare.
Ananasul (Ananas comosus) este un fruct comestibil cărnos, cu gust dulce-acrișor și foarte aromat. Are numele comun atât al plantei tropicale cât și al fructului.

Bananele sunt fructe care se găsesc tot timpul anului și constituie o adevărată sursă de sănătate și energie. Există mai multe tipuri de banane, cea mai întalnită fiind banana galbenă Cavendish. Este o banană dulce folosită în alimentație.

Curmala este fructul produs de palmierul Phoenix dactylifera. Fructul său este dulce, datorită cantității de 70% de zahăr pe care o conține; curmalele sunt un aliment de bază în Magreb.

Mango – este un fruct aparținând genului Mangifera, care constă din numeroase specii de fructe tropicale aparținând familiei Anacardiaceae. Arborele se pare că provine din Asia de Est, Myanmar, Assuma . 

Papaya, cunoscută și ca mamao, pepene de copac, lechoza (Venezuela), sau pawpaw, este fructul arborelui Carica papaya, din genul Carica. Originară din Mexicul de sud, America Centrală și nordul Americii de Sud, papaya este acum cultivată în majoritatea țărilor tropicale. 

Avocado este un arbore originar din Mexic și Guatemala (America Centrală), clasificat cu floarea din familia Lauracee împreună cu camforul, scorțișoara și dafinul. Atât fructul cât și arborele sunt comestible iar Avocado se referă și la fructul acestui copac.
Din fruct se face renumita pastă GUACAMOLE.

1.4.1 Sortimentul fructelor mai puțin cunoscute:

Fructul stea (carambola)
Când este tăiat transversal, fiecare felie a fructului are forma unei steluțe, făcând din el un perfect ornament pentru diverse mâncaruri, gustul variază de la dulce la acru în funcție de soi și de cât de copt este.
Guava

Este unul dintre cele mai ușor de găsit și răspândite fructe exotice. Supranumit deseori ”superfruct”, guava este tixit cu antioxidanți și vitamine.
Fructul pasiunii

Există două culori din acest tip de fructe – mov și galben – ambele cu excelente beneficii pentru sănătate . Dacă vezi unul verde înseamnă că nu este copt. Fructul pasiunii îți satisface în mod sănătos pofta de dulce.
Kiwano (castravete african cu coarne)

Cunoscut sub mai multe denumiri, pepene cu coarne, castravete african cu coarne, pepene jeleu, melano, pikano, kiwano este un dovlecel cu țepi de culoare verde care, atunci când este copt, devine galben sau portocaliu.

Physalis

Acest fruct contribuie la circulația sîngelui, la vitaminizarea organismului. Se manâncă, desigur, fără frunze, care au un rol decorativ. Aromele sunt deosebite, de ananas, piersici, caise.
Lychee
Copacul care produce fructele de lychee este originar din China, unde crește încă din anii 2000 î.Ch., însă este cultivat în multe părți alte lumii. Fructul lychee are o aromă extrem de plăcută, ușoară, florală chiar, care se pierde de obicei în timpul preparării, din acest motiv este consumat mai ales proaspăt.

Mangosteen
Mangosteen crește în copaci care ating înălțimea d 25 de metri , fructul fiind originar din Indonezia. Este un fruct dificil de transportat și foarte scump , de aceea și prețul său poate fi destul de ridicat (cca 18 dolari / kilogram, în SUA).
Rambutan
Crește în copoci care ating înălțimea de 20 de metri și produce până la 70 de kilograme de fructe îmbrăcate într-o coajă păroasă, roșiatică cel mai adesea. Protejat de această coajă se află un miez alb, moale și dulce, asemănător fructelor de lychee. Fructul de rambutan conține doar o singură sămânță, bogată în uleiuri, ceea ce o face valoroasă pentru industria cosmetic și farmaceutică. 
Soursop
Soursop, evo sau graviola este originară din America Latină și fiind un copac mereu verde, apreciat pentru fructele sale, care sunt printre cele mai mari fructe crescute în copaci: 20-30 de centimetri lungime și până la 6-7 kilograme în greutate. Aroma fructelor este o combinație între căpșuni și ananas, cu note de banane, citrice și nucă de cocos.
Fructul dragon (sau pitahaya)
Acesta este fructul unei specii de cactus columnal originar din America de Sud și care înflorește doar noaptea. Fructele au o coajă solzoasă, de culoare roșu-roz sau galben și conțin în principal apă și carbohidrați, dar și vitamina C, fosfor, calciu și fier. În Taiwan, fructul dragon este consumat de bolnavii de diabet în locul orezului, fiind sărac în grăsimi saturate și bogat în fibre .

Durian

Fructul durian este originar din Asia de Sud-Est, unde este cunoscut drept ”regele fructelor”: care are circa 30 de centimetri lungime și o greutate de până la 3 kilograme, crescând în copaci a căror înălțime atinge 50 de metri. Este recunoscut datorită cojii țepoase și mirosului persistent, asemănat cu unii cu fie cu migdalele, fie cu ceapa roșie.
1.5 Compoziția chimică și valoarea nutritivă a fructelor exotice.
Fructele exotice sunt considerate adevărate surse de sănătate datorită aportului nutritiv și caloric pe care îl au, acestea fiind bogate în vitamine, glucide, apă și alte substanțe necesare omului pentru o viață mai sănătoasă și mai echilibrată.
Compoziția chimică a principalelor fructe exotice este prezentată în tabelul 1.5.1
Tabelul 1.5.1
Compoziția chimică a fructelor exotice

Fructele exotice pe lîngă substanțele incluse în table mai conțin si foarte multe vitamin,cum ar fi:
Curmalele – Vitamine: Vitamina A-149UI, Vitamina K-2,70mcg, Vitamina B3-1,60mg,Vitamina B5-0,80, Vitamina B6-0,20 mg, Vitamina B8-9, 90, Vitamina B9-15,00mg, Betaina-0,40.
Kiwi – Vitamina B1: 0,020 mg,Vitamina B2: 0,050 mg, Vitamina B3: 0,500 mg,
Mango- Vitamine: Vitamina A-750 UI, Vitamina C-27,70mg,Vitamina E-1,10mg,Vitamina B1-0,10mg,VitaminaB2-0,10mg,VitaminaB3-0,60mg, Vitamina B5-0,20mg.
AvocadoVitamine: Vitamina A-146,00UI, Vitamina C-10,00mg, Vitamina E-2,10,Vitamina B1-0,10mg, Vitamina B2-0,10mg, Vitamina B3-1,70mg,Vitamina B6-0,30mg,
1.6 Beneficiile fructelor exotice
Fructele exotice, datorită substanțelor pe care le conțin au un efect benefic ridicat asupra sistemului uman, acestea și sucul lor pot trata diferite probleme de sănătate, cu tenul și chiar cu greutatea, fiind de mare ajutor persoanelor care își doresc un corp perfect, avînd un conținut redus de calorii. Fructele exotice sunt utilizate și în medicine, la fel datorită compoziției chimice, astfel o mare parte din ele pot trata anumite boli, și anume :
Banana este cunoscută ca oferind o digestie sănătoasă și creează un sentiment de întinerire. Bananele ajută la reținerea calciului, fosforului și azotului. Bananele sunt folositoare în tratamentul artritelor și a gutei. Având un conținut mare de fier, bananele sunt eficiente în tratamentul anemiei. Ele stimulează formarea hemoglobinei în sînge.
Mango, cercetările au arătat faptul că fructele de mango conțin compuși antioxidanți care protejează împotriva cancerelor de colon, de sân, leucemie și cancer de prostata.
Avocado este unul din marile daruri ale naturii. Mai mult, parcă mama natură a facut acest fruct în folosul și spre binele femeii, pentru că este ideal în dieta lor, la fel și conținutul mare de potasiul reglează presiunea sanguină și previne bolile cardiovasculare,
Kiwi protejează ADN-ul, capacitatea lui de a apăra organismul de acțiunea radicalilor liberi i-a uimit pînă și pe cercetători, însă nu se știe cu siguranță care dintre componentele fructului exercită acțiunea antioxidantă. Principalul antioxidant solubil în apă este tocmai vitamina C, rolul ei fiind acela de a reduce severitatea unor afecțiuni ca osteoartrita, artrita reumatoidă, astmul și de a preveni apariția cancerului de colon.
Ananas, cantitatea mare de nutrienți esențiali pe care îi conține ananasul aduce multe beneficii pentru sănătate. Enzimele pe care le conține ajută la digestia proteinelor, în special bromelaina, ce are o serie de beneficii pentru sănătatea. Bromelaina susține digestia la nivelul tractului intestinal și are efect antiinflamator. Consumul de ananas favorizează sistemul imunitar, datorită conținutului mare de vitamina C. Funcțiile de imunitate ale organismului sunt astfel stimulate și devenim mai rezistenți la infecții, gripe și răceli.
1.7 Cerințe de calitate a fructelor exotice.
Fructele exotice pentru a fi puse în vînzare trebuie să corespundă anumitor cerințe prescrise în standard, astfel încît acestea să nu prezinte un pericol pentru consumatori.
Cerințe de calitate pentru fructele exotice ( ananas, kiwi, banane, avocado, guavă, mango și altele ) , acestea trebuie sa fie :
1) Întregi și fără peduncul ;
2) Sănătoase (se înlătura fructele atinse de putregai sau cu alterări în urma cărora devin improprii pentru consum);
3) Curate, lipsite practic de materii străine vizibile;
4) Lipsite de boli;
5) Lipsite de deteriorări cauzate de boli;
6) Suficient de tari; nici moi, nici veștede, nici îmbibate cu apă;
7) Suficient de dezvoltate, fructele multiple sau duble fiind excluse;
8) Fără umezeală externă anormală,
9) Lipsite de miros și/ sau gust străin.
Fructele exotice trebuie să fie suficient de mature și de dezvoltate .
1.8 Indicii de calitate ai fructelor exotice
Fructele exotice pentru a nu fi un pericol pentru cumpărători trebuie să corespundă unor caracteristici stabilite în standard, ele fiind analizate conform indicilor organoleptici și fizici.
1.8.1 Indici organoleptici ai fructelor exotice
Fructele exotice pentru a fi supuse comercializării trebuie sa corespundă anumitor proprietăti organoleptice, și anume:
Aspectul exterior-fructele trebuie să fie sănătoase, cărnoase, curate, bine coapte, fără impuritați minerale (pămînt,nisip,), cu suprafața lucioasă și să-și păstreze forma.
Culoarea- fructele trebuie să aibă culoarea specifică tipului de fruct.
-Ananas: galben deschis, galben auriu, galben- portocaliu.
-Mango: portocaliu cu nuanțe de galben, de la galben-portocaliu pînă la portocaliu cu nuanțe de brun.
-Papaia: de la galben pînă la roșu-portocaliu, pot fi de culoare albă sau de alte culori mai deschise.
-Banane: galben deschis sau galben, sau crem deschis pînă la maro deschis
Gust și miros-Caracteristice fructelor uscate din varietatea corespunzătoare: dulce pînă la dulce acrișor. Nu se admit gust și miros străine și impurități minerale organoleptic perceptibile.
Consistența- trebuie să fie normal, specifică fructului, cu pulpa suculentă si nefibroasă.
Nu se admite infestie-de carantină și de depozit.
– impurități metalice și infectarea cu dăunători
– impuritați de origine vegetală
– impurități străine
1.8.2 Indicii fizici ai fructelor exotice
La toate categoriile, ținând seama de prevederile specifice pentru fiecare clasă de calitate, fructele exotice trebuie sa corespundă anumitor indici, și anume se verifică :
-Diferența în g dintre fructul cel mai mare și fructul cel mai mic
-Masa netă minimă
1. 9 Defectele posibile ale fructelor exotice
În urma păstrării incorecte, lipsa anumitor substanțe nutritive, sau fiind atacate de ciuperci ,
fructele se pot îmbolnavi, și anume:
Depigmentarea frunzelor- una dintre cele mai frecvente probleme ale fructelor, se referă la decolorarea frunzelor. Aceasta apare datorită unei lipse de substanțe nutritive și, pentru a o remedia, ar trebui să măresti cantitatea de magneziu, azot etc., de care beneficiază pomul.
Fumagina este o boala fungică, identificabilă datorită petelor cu aspect de funingine care apar pe frunzele plantei. Problema apare datorita unei substante, denumite "roua de miere", secretate de anumite insecte, cum ar fi cosenilele (paduchii lanoși), paianjenii etc. Odata prezentă această substanță, o serie de ciuperi aparținînd unor genuri ca Triposporium, Capnodium, Torula și Cladosporium, reușesc să infesteze planta
Putrezirea verde se întâlnește la fructe, fiind cauzată de anumite specii de Penicillium. Ciuperca se colorează în verde pe măsura dezvoltării organelor sporifere. Boala se transmite foarte rapid de la fructele bolnave la cele sănătoase.
Putrezirea fructelor este cauzată de ciuperci din genul Monilia aducând pagube mari atît în livezi cât și în depozite. Fructele atacate prezintă la început pete galben-brune, care ulterior pot cuprinde toată suprafața lor. Sub aceste pete, pulpa fructelor devine moale și putrezește.
1.10 Condiții de ambalare, marcarea, transportare și păstrare a fructelor exotice
1.10.1 Ambalarea fructelor exotice
Ambalajul trebuie proiectat în așa mod încât să asigure stabilitatea optimă pe timpul manipulării. Se folosesc în acest scop materiale auxiliare de amortizare și de calare. Ambalajul utilizat trebuie să reziste la:
1) Manipulare grosieră la descărcare și încărcarea fructelor;
2) Compresia produsă de greutatea anumitor containere superioare;
3) Vibrație și impact în timpul transportării fructelor;
4) Umiditatea relativ înaltă în timpul tranzitului , depozitării și răcirii preliminare ;
5) Să reziste la lumină, praf și alte radiații, presiune, temperatură;
6) Rezistent la acțiunea factorilor de natură biologică ( insecte , microorganisme, rozătoare etc).
Ambalajul trebuie să îndeplinească cumulativ anumite cerințe:
1) Să identifice și să prezinte fructul și producătorul, importatorul și furnizorul;
2) Să înștiințeze deplin și corect cumpărătorul privind nivelul caracteristicilor de bază ale fructelor ;
3) Să informeze date legate de modul de utilizare a fructelor și a naturii ambalajului.
Fructele exotice se ambalează în cutii de carton, pungi de celofan sau mase plastice, reambalate în lăzi de lemn sau carton ondulat,egalizate și rezistente la manipulare și transportare. Produsele trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produsului. Fiecare colet trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decît fructe de aceeași origine, soi sau tip comercial, calitate și calibru și, în mod considerabil, cu același grad de maturitate și dezvoltare. Partea vizibilă a conținutului coletului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut. În cazul în care fructele sînt împachetate, trebuie utilizată hîrtie subțire, uscată, nouă și fără miros. Sânt interzise utilizarea oricăror substanțe care tind să modifice caracteristicile naturale ale citricelor, în special gustul sau mirosul. Coletele nu trebuie să conțină materii străine. Cu toate acestea, este permisă o prezentare atunci cînd o rămurică scurtă (nu din lemn) cu cîteva frunze verzi este atașată de fruct.
Fructele pot fi prezentate :
1) aranjate în rînduri uniforme în colete;
2) nearanjate în rînduri uniforme în colete sau în containere mari. Această prezentare este permisă numai pentru categoriile I și II;
3) în colete individuale destinate vînzării directe către consumator în greutate mai mică de 5 kg fie:
a) ambalate pe baza numărului de fructe,
b) ambalate pe baza greutății nete a coletului.
Materialele folosite în interiorul coletului trebuie să fie noi, curate și de o calitate care să nu producă deteriorări exterioare sau interioare ale produsului. Utilizarea materialelor, în special a hîrtiei sau a timbrelor care conțin specificații comerciale, este permisă cu condiția ca imprimarea sau etichetarea să fi fost făcută cu cerneală sau adeziv netoxice.
1.10.2 Marcarea fructelor exotice
Fiecare colet trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcajul fiind lizibil, imposibil de șters și vizibil din exterior: 1) identificare – ambalator și/sau expeditor: denumirea și adresa, ce pot fi înlocuite cu codul unic IDNO, atribuit de organul înregistrării de stat, cu indicarea în imediata apropiere: „ambalator și/sau expeditor” (sau abrevierile echivalente), iar în cazul produselor preambalate, denumirea și adresa unui vânzător poate fi indicată în strictă legătură cu referința „Ambalat pentru” sau o mențiune echivalentă. În acest caz, etichetarea trebuie, de asemenea, să conțină codul care corespunde ambalatorului și/sau expeditorului;
2) natura produsului:
a) numele speciei dacă produsele nu sînt vizibile din exterior;
b) numele soiului;
c) numele tipului:
3) originea produsului:
a) țara de origine;
b) regiunea unde au fost cultivate sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local. (opțional).
4) caracteristici comerciale:
a) categoria;
b) codul calibrului pentru fructele prezentate în conformitate cu scala calibrelor sau limita superioară și inferioară în cazul a trei calibre consecutive ale scalei calibrelor;
c) codul calibrului (sau, în cazul în care fructele au fost ambalate după numărul de fructe și se încadrează în două calibre consecutive, calibrele sau diametrele minime și maxime) și număr de fructe în cazul celor aranjate în straturi uniforme;
d) după caz, indicarea tratamentelor de conservare sau a altor substanțe chimice utilizate în tratamentul post recoltă.
5) marcajul de control oficial (opțional).
1.10.3 Transportarea fructelor exotice
Transportatorul păstrează un registru de evidență a tuturor operațiunilor efectuate pe parcursul transportării fructelor exotice, în care înregistrează umiditatea relativă a aerului, temperatura, și toate schimbările intervenite pe parcursul transportării.
Fructele nu trebuie transportate sau depozitate împreună cu alte produse care afectează păstrarea caracteristicilor lor organoleptice, cum ar fi pește , combustibil, fertilizanți.
Transportarea fructelor se face cu mijloace de transport autorizate. Fructele trebuiesc transportate în așa mod încât să fie protejate de condițiile mediului înconjurător și emisiile de gaze de eșapament ale mijloacelor de transport. Mijloacele de transport trebuiesc dezinfectate, curățate temeinic, și uscate înainte de încărcare.
Modalitatea de transportare a fructelor și tipul de echipament se stabilește în dependență de următorii factori:
1) destinația fructelor exotice;
2) gradul de perisabilitate a fructelor;
3) cantitatea fructelor ce urmează a fi transportate;
4) temperatura de păstrare a fructelor și umiditatea relativă recomandată;
5) condițiile temperaturii exterioare la punctele de origine și destinație a fructelor;
6) timpul de tranzit pentru a ajunge la destinație;
7) tarifele de transport, negociate cu agențiile de transport;
8) calitatea serviciului de transportare a fructelor exotice;
9) valoarea fructelor exotice.
1.10.4 Păstrarea
Pentru a evita alterarea si apariția unor boli, fructele exotice se păstrează în încaperi speciale la o temperatură potrivită și umiditate relativ necesară.
Pe parcursul depozitării fructelor exotice trebuie să se asigure:
1) condițiile de depozitare a fructelor exotice prin buna funcționarea a dispozitivelor frigorifice și urmărirea permanentă a modului de funcționare a acestora ;
2) depozitarea fructelor exotice are loc în condiții în care se evită contaminarea acestora cu anumiți agenți patogeni;
3) pe parcursul depozitării fructelor exotice, trebuie respectată igiena și compatibilitatea produselor.
Păstrarea fructelor exotice necesită o atenție majoră și respectarea anumitor parametri, pentru a înlătura alterarea fructelor.
Bananele – maturarea lor are loc în timpul depozitării. La temperatura de la 10ºC pînă la 12ºC și umiditatea relativă a aerului de la 90% pînă la 95% se păstrează circa 1-2 luni. Cînd încep să se îngălbenească, se reduce umiditatea relativă la 80%;
Ananasul – se păstrează stivuite în lăzi la temperatura de la 7ºC pînă la 10°C și umiditatea relativă a aerului de 90%, o perioadă de circa 2-4 săptămîni;
Mango – se păstrează la o temperatură de la 18ºC pînă la 22ºC și umiditatea relativă a aerului de la 85% pînă la 90%. A se evita depozitarea la temperaturi mai înalte de 25ºC;
Kiwi – depozitarea se face în lăzi stivuite și așezate pe grătare, la o temperatură de 12°C și o umiditate relativă a aerului de la 85% pînă la 90%.

CAPITOLUL II. CARACTERISTICA ACTIVITĂȚII ECONOMICE A ÎNTREPRINERII DE COMERȚ „ GREEN HILLS MARKET” Nr. 3
2.1 Caracteristica generală a întreprinderii de comerț „Green Hills Market”

Întreprinderea ÎCS ”Vistarcom „SRL reprezintă o rețea de magazine” Green Hills Market „ care este specializată în comercializarea mărfurilor de la furnizori și a produselor de fabricație proprie. ÎCS ”Vistarcom„ SRL este o companie de comerț cu capital străin, investitorul fiind din Ucraina. În prezent, întreprinderea ”Green Hills Market„ se bucură de un succes al activității sale, dispunând de o rețea largă de magazine, care sunt 12 la număr ( dintre care 9 magazine în Chișinău și 3 magazine în orașu Bălți ). Magazinele ”Green Hills Market„ realizează comercializarea produselor de alimentație, industriale și de casă, precum și oferă un spectru de servicii, care sunt legate de deservirea de comerț a populației. De produsele și serviciile „Green Hills Market” beneficiază zilnic mai mult de 5 mii de persoane. Sortimentul produselor comercializate include peste 30 mii de produse care sunt importate din Italia, Franța, Rusia, Germania, și alte țări.
Marca comercială a ÎCS ”Vistarcom” SRL este- „Green Hills ”, care în traducere din limba engleză înseamnă dealurile verzi. Numele de piață sau marc a acestei companii nu indică orientare spre client, dar reflectă conținutul, amintind ceva pur si proaspăt.

În strînsă legatură cu misiunea principală a companiei este și sloganul : ”Green Hills Market – este plăcut să faci cumpărături”, care poate fi perceput prin prisma următoarelor aspecte: cumpărătorii sunt deserviți la cel mai înalt nivel; procurarea mărfurilor devine mai mult o plăcere decît o trebuință ; produsele comercializate sunt de calitate: prețurile sunt accesibile; sortimentul de produse este foarte variat, fapt ce permite satisfacerea celor mai diverse necesități ale clienților.
Experiența de 20 ani a întreprinderii permite extinderea rețelei comerciale aproape în fiecare an. Aceasta este dovada unei activități reușite în sfera comerțului pe piața Republicii Moldova.
Istoria companiei a început în anul 1995, pe data de 25 decembrie, când a fost inaugurat un nou Centru Comercial, numindu-se Green Hills, fiind situat în sectorul Botanica din orașul Chișinău, pe bd. Decebal 139. Suprafața totală a Centrului Comercial fiind de 3600 m2, iar zona comercială a supermarketului – de 1000 m2. Magazinul a devenit unul dintre primele magazine de tip european deschise în Republica Moldova.

Magazinul Nr. 3 a rețelei comerciale ”Green Hills Market„ a fost înființat la data de 18 noiembrie 2004 , situat pe bd. D. Cantemir 6.

La momentul inaugurării, acest supermarket a fost recunoscut ca fiind cel mai mare din țară: suprafața totală a clădirii fiind de 4800m2, iar suprafața comercială a supermarketului fiind de 1800m2.
În afară de supermarketul ce se află la etajul întâi a clădirii, trăsătura distinctivă a complexului o constituie prezența în partea de jos a plintei, a unei galerii comerciale, fiind o alianță de zece distribuitori oficiali de produse industriale de clasa „premium” cu nume de brand, de talie internațională.
Cel mai semnificativ eveniment din 2004, a fost lansarea proiectului CLUB CARD, marcând introducerea în rețeaua de supermarkete a programului de loialitate cu reduceri și bonusuri CLUB CARD, care la acel moment nu avea analogie pe piața din RM. Distribuția cardurilor cumulative de reducere a început odată cu deschiderea centrului comercial, însă programul a luat anvergură abia pe 4 decembrie a aceluiași an.
Succesul rețelei de magazine „ Green Hills Market” pe piața din Chișinău se datorează unicității modului de vânzare al marfurilor, renumelui pe plan local și profesionalismului. Misiunea principală a rețelei de supermarkete este de a satisface nevoile consumatorilor privind mărfurile alimentare și mărfurile conexe, odată cu creșterea constantă a gradului de deservire.
Concurența fiind tot mai aspră, obiectivul principal al muncii de zi cu zi a echipei ” Green Hills Market„ este de a oferi cumpărătorilor produse de calitate la prețuri attractive, iar principalii concurenți ai întreprinderii sunt : „ Linella”, „ Supermarket Nr.1”, Fourchette”, „Fidesco„ și alți.

2.2 Structura organizatorică a întreprinderii

Magazinul Nr.3 „Green Hills Market” este situat pe bd. D. Cantemir 6 din sectorul Centru.

Suprafața totală a clădirii fiind de 4800 m2, iar suprafața comercială a supermarketului fiind de 1800 m2 , la momentul inaugurării acest magazin a fost recunoscut ca fiind cel mai mare din țară.

Amplasarea este bine aleasă, ce are în împrejurimi blocuri de locuit, case pe pământ, traficul pietonal este mai intensiv, deoarece cu cât este mai mare traficul de pietoni , cu atât mai mare este probabilitatea că o parte din ei vor vizita magazinul și vor face cumpărături. În apropiere de magazin mai este amplasat Hotelul „ Cosmos ” Casinoul „ Napoleon”, Centrul Comercial „Artium” și „GrandHall”.
„Green Hills Market” pune la dipoziția consumatorilor o gamă variată de produse și servicii:

– Produse alimentare;

– Produse de birotică;

– Articole vestimentare;

– Mărfuri de uz casnic;

– Produse cosmetice și de parfumerie;

– Promoții de sezon;

– Casă de schimb valutar în apropiere;

– Consumatorii pot achita cu cardul;

– Parcare vastă și gratuită;

– Prezența bancomatelor;
În cadrul programului de loialitate sunt incluse cadourile, reducerile și bonusurile. Ca exemplu servește Club Card, care a fost înființat în semn de mulțumire și recunoștință consumatorilor fideli. Deținătorii de carduri beneficiază de reduceri atunci când fac cumpărături în cadrul rețelei de magazine „Green Hills”, la fel cumpărătorii pot participa la diferite tombole și numeroase promoții, acumulând bonusuri pe card, care pot fi folosite pentru a procura bunuri din cadrul magazinului.

Forma de proprietate a „ Green Hills Market” este privată, iar forma oganizatorico- juridică este de tip – SRL. Magazinul Nr.3 este o societate cu răspundee limitată fondată de 2 sau mai multe persoane care s-au asociat în scopul desfășurării în comun a unei activități de antreprenoriat în baza contractului de constituire. Raspunderea asociaților întreprinderii este limitată, ei răspund pentru obligațiile întreprinderii numai în limitele valorii cotelor de participare cu întreg patrimoniul lor.

Organele de conducere ale Societății sunt :

Adunarea general a Fondatorilor colectivi ;

Directorul general;

Cenzorul sau comisia de cenzori;

Adunarea generală a Fondatorilor este împuternicită să adopte decizii privind toate problemele de activitate a Societății. De competența exclusivă a Adunării generale sunt:

Aprobarea Statutului, modificărilor și completărilor lui;

Acceptarea planurilor de producție, dărilor de seamă și bilanțurilor anuale, dărilor de seamă a comisiilor de control, revizie și lichidare;

Determinarea condițiilor și ordinii de distribuire a venitului, formarea fondurilor Societății;

Alegerea în funcție a Directorului General (executiv) a Societății, întărirea măririi salariului lui funcțional, stabilirea și modificarea împuternicirilor lui, aplicarea măsurilor de stimulare și pedeapsă a lui (inclusiv concedierea);

Aprobarea modificărilor în componența Fondatorilor Societății, inclusiv ieșirilor și excluderii din rândul Fondatorilor;

Întemeierea și încetarea activității filialelor și reprezentanțelor Societății, întărirea regulamentelor despre activitatea lor;

Intrarea Societății în componența uniunilor și asociațiilor, lichidarea (încetarea activității), reorganizarea Societății.

Directorul General este ales de către Adunarea Generală conform condițiilor stabilite în contractul de lucru, încheiat cu el de către Adunare în numele Societății și pe un termen de 5 ani. Directorul poartă răspundere totală pentru activitatea societății.
Conform Nomenclatorului unităților comerciale care desfășoară comerț cu amănuntul (Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.931 din 8 decembrie 2011), „Green Hills Market ” este un supermagazin cu o suprafață comercială de 18000 m2.
Metoda de vânzare practicată este autoservirea, plata mărfurilor se face la casele de marcat amplasate la ieșire, fiind 11 la număr.

În cadrul magazinului sunt angajate 180 de persoane, care dețin următoarele funcții :

Contabil, sector producere;

Contabil-casier;

Merceolog;

Administrator sală;

Recepționer mărfuri;

Operator superior introducere, validare și prelucrare date;

Operator introducere, validare și prelucrare date;

Vânzător-consultant

Vânzător produse alimentare categoria II;

Vânzător produse alimentare categoria III;

Vânzător produse alimentare categoria IV;

Vânzător produse alimentare superior;

Casier în sala de comerț superior;

Casier în sala de comerț categoria VI

Casier în sala de comerț categoria III

Casier în sala de comerț categoria II;

Hamal categoria I;

Hamal categoria II;

Măturător;

Îngrijitor încăperi de producție și servicii;

Șef producere;

Șef schimb (culinărie);

Bucătar categoria.V;

Bucătar categoria .IV,

Bucătar categoria III;

Bucătar auxiliar;

Șef schimb (cofetărie);

Cofetar categoria V,

Cofetar categoria IV;

Cofetar categoria III;

Cofetar auxiliar;

Șef schimb (brutărie);

Brutar categoria V,

Brutar Categoria IV,

Brutar categoria III;

Preparator aluat;

Modelator aluat;

Brutar auxiliar.

În Figura 2.1 este prezentată organigrama unității comerciale.

Fig.2.1 Organigrama unității comerciale “Green Hills Market” Nr.3

În cadrul magazinului se evidențiază o structură organizatorică ierarhic-liniară care se caracterizează prin următorul lucru: conducătorii de compartimente de la sediul central al întreprinderii pot sa dea dispoziție pe linie ierarhică unor conducători ai acelorași compartimente funcționale existente în subunitățile întreprinderii. La orice nivel ierarhic un subordonat primește dispoziții de la un singur conducător, în fața caruia raspunde pentru întreaga activitate.

2.3 Analiza activității economico-financiară a întreprinderii
Pentru a evalua rezultatele economico-financiare înregistrate de magazinul Nr. 3 a rețelei comerciale „Green Hills Market”, este necesară analiza principalilor indicatori înregistrați în ultimii doi ani ( 2013 – 2014 ).

Pentru analiza principalilor indicatori economico-financiari vom utiliza datele din raportul financiar ( „ Bilanț contabil ” și „ Raportul de profit și pierderi ” ).

Tabelul 2.3.1

Evoluția principalilor indicatori economico-financiari în perioada 2013-2014

Sursa: Raportul financiar a „Green Hills Market” din anul 2014 și calcule proprii

În urma calculelor efecuate și a rezultatelor obținute se constată o creștere la nivel de întreprindere a venitului din vînzări, în sumă de 1526396,22 lei. Totodată această creștere a influențat pozitiv asupra marjei comerciale, care s-a majorat cu 150800 lei. Majorarea i-a permis întreprinderii să obțină un profit pînă la impozitare cu 810631 lei mai mult fața de cel înregistrat în anul 2013.

La fel se remarcă creșterea costului vânzărilor, dar aceasta creștere este justificată deoarece a avut loc concomitent cu creșterea venitului de vânzări (ritmul de creștere a venitului de vânzări a constituit 118,30%, iar ritmul de creștere a costului vânzărilor o constituie 107,1%) ceea ce a condus la majorarea marjei comerciale cu suma de 150800 lei. Prin urmare întreprinderea și-a finisat activitatea economico-financiară în anul 2014 cu o creștere a profitului pînă la impozitare de 810631 comparativ cu anul precedent, 2013. În urma creșterii acestor indicatori putem concluziona că managementul unității comerciale a studiat piața de desfacere și cunoaște tendințele pieței. În anul 2014 comparativ cu anul 2013, stocurile de mărfuri și materiale au crescut cu 320298, această creștere este rezultatul faptului că managementul întreprinerii nu a asigurat o concordanță între volumul vânzărilor și intrările de mărfuri.

Un element pozitiv în activitatea întreprinderii îl constituie majorarea productivității muncii a unui salariat. Chiar dacă numărul salariaților s-a micșorat cu 2 persoane, în anul 2013 fiind 182 de persoane iar în anul curent fiind 180. Prin urmare putem deduce că la entitatea analizată potențialul uman a fost utilizat eficient. Această concluzie se desprinde și din faptul că în condițiile scăderii numărului personalului cu 2 persoane, productivitatea muncii s-a majorat cu 8988,98 lei. Rentabilitatea vânzărilor de asemenea s-a majorat cu 4,76%, rentabilitatea activelor cu 6,17 % și rentabilitatea capitalului propriu cu 11, 28%, prin urmare, această creștere este benefică pentru întreprindere.

Un alt element pozitiv înregistrat este diminuarea cheltuielilor perioadei, în anul 2014 față de 2013 cu 160040 lei. La fel se observă o creștere a valorii medii a activelor, suma înregistrată fiind de 1088798 lei. Această creștere este ca urmare a majorării stocurilor e mărfuri și material dar și a activelor curente cu 8076,7 lei. Cert este faptul că întreprinderea dispune de o capacitatea mare de plată, adică poate să ramburseze datoriile sale din contul activelor curente.

În continuare vom efectua analiza celor mai importanți indicatori ai activității economico-financiare. Necesitatea analizei veniturilor din vânzări pe grupe de mărfuri rezultă din importanța informației analitice pentru luarea deciziilor de către conducerea întreprinderii și de utilizatorii externi ai informației din Rapoartele financiare (investitorii reali și potențiali, creditorii, furnizorii, concurenții, organele fiscale, etc.).

Tabelul 2.3.2

Analiza venitului din vânzări pe grupe de mărfuri în dinamică pentru anii 2013-2014

Sursa: Raportul financiar a „ Green Hills Market„ Nr. 3 din anul 2014 și calculele proprii.

În urma calculelor efecuate și a rezultatelor obținute se constată o creștere considerabilă la nivel de întreprindere a volumului de vânzări, care s-a datorat comercializării produselor alimentare. Creșterea ponderii vânzărilor produselor alimentare a dus la majorarea volumului total de vânzări cu 172521 mii lei, acesta fiind diminută însă cu -198815, datorită reducerii vânzărilor la produsele nealimentare.

Urmează analiza factorială a venitului din vânzări și anume se v-a face analiza cauzală dintre factorii forței de muncă și venitul din vânzări. Venitul din vânzări se modifică datorită unui șir de factori interni și externi. Factorii forței de muncă sunt:
Asigurarea companiei cu personal; Folosirea eficientă a timpului de muncă; Stabilirea orarului de lucru efectiv; Sporirea productivității muncii;
Analiza începe cu calcularea influenței factorilor generali ai forței de muncă, influența cărora se exprimă prin formula:

(1)

Unde:

Ns – numărul mediu de salariați;

Ws – productivitatea medie a unui salariat.

Tabelul 2.3.3

Calculul influenței factorilor generali ai forței de muncă asupra volumului de vînzări

Sursa:Raportului de profit și pierderi, Anexa la bilanț contabil și calculele proprii
Influența factorilor generali se calculează după formula 1 prin metoda diferențelor absolute.

1. Influența modificării Ns

(-2) x 45810,09 = -91620,18lei

2. Influența modificării Ws

180 x 8988,98 = +1618016,4 lei

BVF: 1526396,22= (-91620,18) +1618016,4

1526396,22=1526396,22

Din calculele efectuate în tabel privind calculul influenței factorilor generali ai forței de muncă, s-a constatat o creștere a venitului din vânzări cu 1526396,22 lei . Chiar dacă numărul de salariați s-a micșorat cu 2 persoane productivitatea muncii unui salariat a crescut cu 8988,98 lei față de aceeași perioadă a anului 2013.
Pentru a obține rezultate cât mai mari , întreprinderea trebuie să folosească efectiv resursele de care dispune. Consumul de resurse din sfera circulației a mărfurilor sunt reflectate în suma cheltuielilor perioadei. Una din prioritățile de bază a întreprinderii este reducerea lor.
Analiza structurii cheltuielilor oferă posibilitatea individualizării anume acelor categorii de cheltuieli care înregistrează modificări în dinamică, atât în expresie absolută cât și relativă.

Tabelul 2.3.4
Analiza în dinamică și structura cheltuielilor perioadei

Sursa: Raportul financiar anul 2013-2014 și calculele proprii

Pentru calcularea structurii cheltuielilor perioadei se folosesc următoarele formule :
1 Calculăm pentru perioada precedentă:

(2)

Unde:
Chₒ- Cheltuielile perioadei (2013), lei

Ch total ₒ- Cheltuieli totale(2013), lei

2 .Calculăm pentru perioada raportată:

(3)

Unde:

Ch₁ -Cheltuielile perioadei ( 2014),lei

Ch total ₁- Cheltuieli totale(2014),lei

3.Calculăm abaterea după formula:

∆Ch=Ch₁-Chₒ (4)

Unde:

Ch ₁-cheltuielile perioadei precedente, lei

Chₒ- cheltuielile perioadei curente, lei

În urma calculelor efectuate observăm o micșorarea a cheltuielilor perioadei în dinamică care a avut loc în cea mai mare parte din contul reducerii cheltuielilor comerciale cu -179111 mii lei și de pe urma reducerii altor cheltuieli operaționale cu – 27910,34 lei. Acestă modificare se apreciază pozitiv, deoarece reducerea tuturor tipurilor de cheltuieli denotă eficiența eforturile depuse de colectiv.
Totodată se obervă micșorarea ponderii altor cheltuieli operaționale, de la 9,70 % în 2013, la 8,60 % în 2014. Rezultatele înregistrate denotă faptul că situația magazinului la compartimentul
dat este apreciată ca fiind una satisfăcătoare.

Tabelul 2.3.5

Analiza cheltuielilor perioadei în dinamică

Sursa: Raportul financiar din anul 2014 a unității „Green Hills Market„ și calculele proprii
În urma calculelor efectuate, în perioada analizată s-a înregistrat o diminuare a mărimii cheltuielilor în 2014 cu -124750 lei, fiind un rezultat pozitiv, suma înregistrată în 2013 a fost de 789470 lei, specificat că odată cu scăderea cheltuielilor perioadei în mărime absolută, rata lor a înregistrat o micșorare în dinamică de -2,72%, fapt ce constituie o rezervă pentru viitor. La fel se observă o creștere a venitului din vânzări cu 1526396,22 lei .

Marja comercială este un indicator de măsurare a profitabilității vânzării. Cu ajutorul acestui indictor se indentifică și se analizează sursele de câștig și de pierdere ale ăntreprinderii. Marja comercială se modifică sub influența a doi factori: modificarea veniturilor din vânzări și modificarea ratei marjei comerciale.

Tabelul 2.3.6
Evoluția în dinamică a marjei comerciale

Sursa: Raportul financiar 2014 a unității comerciale „Green Hills Market„ și calculele proprii
În urma calculelor efectuate , observăm atât o majorare a venitului din vânzări cu 1526396,22 lei în 2014 cât și a costului vânzărilor cu 309911 lei. Totodată observăm și o creștere a marjei comerciale de la 657950 în anul precedent la 808750 lei în anul curent, această creștere se datorează majorării veniturilor din vânzări, ceea ce a condus la creșterea marjei comerciale cu 150800 lei. În același timp pe parcurul perioadei analizate s-a majorat rata marjei comerciale cu 0, 30 %. Această creștere demonstrează faptul că managerii entității au utilizat eficient veniturile din vânzări și situația întreprinderii este pozitivă.

Analiza rentabilității
Analiza rentabilității vânzărilor

Rentabilitatea este un indicator la fel de important și reprezintă criteriul fundamental de apreciere a eficienței activității comerciale care exprimă capacitatea entității de a obține profit. Rentabilitatea vînzărilor se calculează după formula următoare:

(5)
Unde:
VV- venitul din vînzări, lei;
Pimp- profitul pînă la impozitare, lei;
Rv-Rentabilitatea vânzărilor, lei ;
Tabelul 2.3.7
Analiza în dinamică a rentabilității vânzărilor

Sursa: Raportul financiar 2014 a unității comerciale „Green Hills Market„ și calculele proprii

În urma calculelor efectuate s-a constatat că în perioada analizată (2014) rentabilitatea vânzărilor a înregistrat o majorare de + 4,76 % , această creștere se datorează activității eficiente a magazinului. Totodată această creștere este rezultatul majorării profitului până la impozitare cu 810631 lei mai mult în anul 2014, la fel și a creșterii venitului din vânzări cu 1526396,22 lei mai mult față de anul 2013 .
Analiza rentabilității activelor
Un alt indicator la fel de important este rentabilitate activelor. Scopul studierii rentabilității activelor Ract este de a evalua eficiența utilizării activelor companiei indiferent din ce surse acestea au fost achiziționate.

Rentabilitatea activelor se calculează după următoarea formulă :

% (6)
Unde:
Ract – rentabilitatea activelor, %;

Pimp – profitul până la impozitare, lei;

– valoarea medie a activelor, lei;

Tabelul 2.3.8

Analiza dinamicii rentabilității activelor pentru anul 2013-2014

Sursa: Raportul financiar 2014 a unității comerciale „Green Hills Market„ și calculele proprii
În urma calculelor efectuate și a rezultatelor obținute s-a constatat o majorare a rentabilității activelor cu 6,17 %. Această creștere a fost determinată de o majorare a vitezei de rotație a activelor cu 0,4 rotații care a dus și la creșterea Ract cu 10,82 % . Totodată s-a observat o creștere a rentabilității vânzărilor cu +4,76%.
Analiza rentabilității capitalului propriu.

Rentabilitatea capitalului propriu este un indicator care exprimă capacitatea întreprinderii de a obține profit din capitalul propriu. Rentabilitatea capitalului propriu se determină ca raportul dintre profitul până la impozitare și capitalul propriu. Prin intermediul acestui indicator posesorii de capital evaluiază eficiența investițiilor lor.
Rentabilitatea capitalului propriu se calculează după formula:

(7 )

unde:

Rcp – rentabilitatea capitalului propriu;

Pimp – profitul până la impozitare;

– valoarea medie a capitalului propriu.

Valoarea medie a capitalului propriu se calculează după:

(8 )

unde:

– valoarea medie a capitalului propriu;

CPinc – valoarea capitalului propriu la început de perioadă;

CPfin – valoarea capitalului propriu la finele perioadei.

Pentru determinarea rentabilității capitalului propriu în baza profitului până la impozitare se calculează influența a 2 factori:

Modificarea ratei pârghiei financiare RPF;

Modificarea ratei activelor Ract.

(9)

unde:

Rcp – rentabilitatea capitalului propriu;

RPF – rata pârghiei financiare;

Ract – rentabilitatea activelor;

Pimp – profitul până la impozitare;

– valoarea medie a capitalului propriu;

– valoarea medie a activelor.

Tabelul 2.3.9

Analiza rentabilității capitalului propriu în cadrul „Green Hills Market ” Nr.3 pentru anul 2013-2014

Sursa: Raportul financiar 2014 a unității comerciale „Green Hils Market„ și calculele proprii;
1. Se calculează influența modificării RPF :

(0,014) × 23,54= 0,32 %
2 .Se calculează influența modificării Ract

1,7744× (+6,17) = 10,94%

BVF: +11,28 = 0,32+ 10,94

+11,28=11,28
În urma calculelor efectuate observăm că în perioada analizată rentabilitatea capitalului propriu a crescut cu 11,28 %. Această majorare a fost rezultatul influenței pozitive a creșterii rentabilității activelor cu 6,17%. Rezultatul obținut în urma calculelor efectuate poate fi apreciat ca fiind unul pozitiv.

Analiza lichidității

Lichidatea este posibilitatea întreprinderii de a transforma elementele de activ în mijloace bănești și analizează capacitatea de plată a entității, de a face față obligațiilor sale, adică de ași onora plățile la termenele scadente. Pentru a descrie nivelul de lichiditate a bilanțului contabil și a capacității de plată a magazinului se calculează și se apreciază după anumiți coeficienți de lichiditate, și anume:

1. Coeficientul lichidității absolute (K.l.a) se calculează după următoarea formulă:

(10)

Unde:

MB- mijloace bănești, lei

DTS- Datorii pe termen scurt, lei

Lichiditatea absolută caracterizează cota datoriilor curente care entitatea este capabilă să le achite imediat, utilizând numai numeralul disponibil la moment.

Nivelul teoretic recomandat al acestui indicator este: (t) = 0,2 ÷0,25

2. Coeficientul intermediar de lichiditate (K.l.a) se calculează după formula:

(11)

Unde:
MB- Mijloace bănești, lei;
InvTS- Investiții pe termen scurt, lei;
DTS- Datorii pe termen scurt, lei
Nivelul teoretic recomandat al acestui indicator este : (t) = 0,7 ÷ 0,8.
Acest indicator caracterizează cota datoriilor curente care pot fi achitate prin mobilizarea
numeralului, creanțelor curente și investițiilor financiare curente. Prezintă interes pentru creditori și e pe larg folosit în sistemul bancar. Acest indicator arată dacă compania v-a avea capacitate de rambursare, achitare a creditului solicitat.

3. Coeficientul general de lichiditate, sau acoperire (k.g.) se calculează după formula:

(12)
Unde:
AC-activele curente, lei;
DTS- datorii pe termen scurt, lei

Nivelul teoretic recomandat al acestui indicator este: (t)=2,0÷2,5.
Acest indicator arată dacă entitatea dispune de active circulante suficiente pentru a achita datoriile curente.

Tabelul 2.3.10

Analiza nivelului de lichiditate a bilanțului contabil

Sursa : Raportul financiar a unității comerciale „ Green Hills Market ” Nr.3 și calculele proprii

„ Green Hills Market ” Nr.3 în perioada analizată dispune de o capacitate de plată și un nivel de lichiditate al bilanțului contabil satisfăcătoar. În anul 2013, unitatea a avut anumite dificultăți cu furnizorii, în anul 2014 fiind încă pe calea soluționării acestor dificultăți, fapt despre care ne vorbesc valorile lichidității absolute , care au înregistrat o creștere în dinamică de la 0,085% la 0,098%;

CAPITOLUL III. ORGANIZAREA COMERCIALIZĂRII FRUCTELOR

EXOTICE ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERII DE COMERȚ

3.1 Organizarea comerțului cu amănuntul
Comerțul cu amănuntul reprezintă o verigă intermediară în fluxul relațiilor producător-consumator și o componentă majoră a economiei moderne care constă în procurarea produselor cu scopul de a le revinde cumpărătorilor finali.

Astel, Magazinul Nr.3 „ Green Hills Market ” pentru a asigura oferta de mărfuri se aprovizionează cu mărfuri de la producători, fie ei autohtoni ori din țări străine, precum Italia, Germania, România, Rusia, Franța, etc.

Magazinul efectuează recepționarea mărfurilor sub aspectul cantității și calității, conform prevederilor contractelor de livrare a mărfurilor și ale Hotărîrii Guvernului nr. 1068 din 20 octombrie 2000 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la recepționarea mărfurilor conform cantității și calității în Republica Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 137-138, art. 1174).

Produsele se recepționează în ziua sosirii la întreprindere. În cazul apariției unor divergențe la recepționarea mărfuriler privind prețul, calitatea și cantitatea precum și a necesității convocării expertului, mărfurile se înregistrează temporar cu o mențiune specială în care se indică neclaritatea apărută, la fel acestea se păstrează provizoriu. Perioada aflării temporare a mărfurilor în depozitul magazinului nu trebuie să depășească 10 zile din momentul recepționării acestora, iar pentru mărfurile primite din alte orașe nu trebuie să depășească 20 de zile.

Produsele recepționate se transmit spre vânzare în următoarele termene : producția pomilegumicolă – în decursul unei zile din ziua intrării ei ; mărfurile alimentare ușor alterabile – cel târziu peste 1- 2 zile din momentul intrării. Transmiterea spre vânzare a produselor se face în funcție de capacitatea unității comerciale. Ca excepție, se aprobă depozitarea pe un interval mai mare decât cel menționat a produselor utilizate în activități promoționale și a produselor care urmează a fi returnate furnizorului. Magazinele sânt obligate să expună spre comercializare tot sortimentul de mărfuri existent în depozit.

Regimul de păstrare a mărfurilor (temperatura, umiditatea, iluminarea, termenele de păstrare), calitatea și marcajul trebuie să corespundă prevederilor reglementărilor tehnice aprobate de Guvern pentru diferite categorii de produse aparte, în conformitate cu Legea nr. 420-XVI din 22 decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.36-38, art.141). În cazul în care la recepționare producția este neconformă cerințelor actelor normative în vigoare, magazinul are dreptul să o refuze și să nu o achite.  Cu consimțământul furnizorului produsele nealimentare care nu corespund calității și nu prezintă un pericol pentru cumpărători pot fi reevaluate și vândute . Recepționarea cantitativă a mărfurilor și vânzarea acestora se face cu mijloace de măsurare legalizate, adecvate și verificate metrologic periodic.

Pregătirea mărfurilor pentru procesul comercial, inclusiv plasarea produselor pe rafturi și în vitrine potrivit sortimentului lor disponibil, se efectuează în afara orelor de deservire a consumatorilor.
Prezentarea mărfurilor este una din variabilele merchandisingului care reprezintă un instrument de productivitate necesar creșterii rentabilității spațiului magazinului. Dacă prezentarea mărfurilor este realizată în mod eficient, ea poate să influențeze foarte mult comportamentul cumpărătorilor.
Produsele expuse spre vânzare trebuie să aibă indicatoare de prețuri vizibile și clar completate, conținând denumirea produsului, unitatea de măsură, prețul, după caz, și prețul pe o unitate de măsură. Un alt aspect important il reprezintă mobilierul necesar pentru păstrarea obiectelor personale ale consumatorilor, care este amplasat la intrarea în sala comercială.
Plătirea produselor procurate se face în numerar prin intermediul mașinii de casă și control cu memorie fiscală sau cu utilizarea cardului bancar. În cazul apariției dubiilor referitor la apartenența cardului bancar, casierul sau vânzătorul este în drept să solicite un act de identitate, la fel vânzătorul este obligat să respecte drepturile consumatorilor privind accesul la informația despre mărfuri.

3.2 Particularitățile comercializării cu amănuntul a fructelor exotice

Calitatea, marcajul și regimul de păstrare a fructelor exotice trebuie să fie în conformitate cu standardul pentru fiecare tip de fruct. Fructele exotice pentru a fi puse la dispoziția consumatorului trebuie să corespundă anumitor cerințe de calitate, care se verifică în condiții de laborator după standardul corespunzător fiecărui tip de fruct. Fructele plasate în comerț pentru consumul uman, trebuie, în mod obligatoriu, să fie marcate în conformitate cu prevederile actelor legislative și normative în vigoare, să conțină informațiile necesare, astfel încât consumatorul să fie informat deplin și corect la momentul cumpărării produsului.
Fructele exotice fac parte din grupa produselor cu o durată mică de păstrare, durata lor se stabilește de producător în funcție de tip și destinație. Fructele destinate comercializării pentru consumul uman se depozitează în spații, ale căror condiții de păstrare corespund cerințelor stabilite de organul central de specialitate al administrației publice în domeniul protecției sănătății pentru produsul respectiv. Ambalajele cu fructe exotice (lăzi, cutii, caserole) se așează pe suport din lemn, se acoperă cu hârtie, pânză curată sau peliculă de polietilenă.
Pentru a evita alterarea și apariția unor boli, fructele exotice se păstrează în încaperi speciale la o temperatură potrivită și umeditate relativ necesară.
Tabelul 3.1
Condiții de depozitare a fructelor exotice

În cadrul magazinului „ Green Hills Market ” Nr.3 , fructele exotice sunt aranjate liniar, fiecare tip de fruct în parte ( banane, mango, avocado, kiwi, ananas ).
Fructele expuse spre vânzare trebuie să fie sigure și să nu reprezintă un risc pentru consumatori. Nu se permite plasarea fructelor lipsite de acte de insoțire referitoare la calitate, cantitatea și securitatea lor, elaborate conform reglementărilor tehnice. Etichetarea, marcarea și ambalarea, nu trebuie să inducă în eroare cumpărătorul. Ambalajul trebuie proiectat în așa mod încât să asigure în timpul manipulării stabilitate optimă. La vânzarea produsului consultantul din secția de fructe trebuie să aducă la cunoștință cumpărătorului, la cererea acestuia, pe lângă informațiile furnizate prin etichetare, marcare și ambalare, alte informații corecte și utile referitoare la caracteristicile produsului și modul de utilizare.
Fructele exotice care sunt expuse în sala de vânzare trebuie să conțină pe indicatorul de preț prețul de vânzare, prețul pe unitate de măsură și tariful practicat, conform prevederilor legale în vigoare. Prețurile de vânzare, prețurile pe unitate de măsură și tarifele se indică în mod vizibil.

3.3 Organizarea comerțului cu fructelor exotice în cadrul magazinului investigat
Procesul tehnologic comercial cu fructe exotice, este compus din anumite operații pricipale și secundare, care asigură actul de vânzare-cumpărare și anume:
1.Procese secundare:
1.1 Recepția calitativă și cantitativă a fructelor exotice:
a. Preluarea fructelor de la furnizori;
b. Dezambalarea din ambalaje comune a fructelor exotice;
c. Controlul mărfurilor și al prețurilor;
1.2 Depozitarea fructelor exotice:
a. Așezarea fructelor exotice în lăzi;
b. Păstrarea fructelor exotice;
c. Sortarea pentru vânzare a fructelor exotice;
d. Manipularea fructelor exotice;
2. Procese principale:
2.1 Prezentarea și vânzarea fructelor exotice:
a. Repartizarea sortimentului de fructe exotice în sala de vânzare;
b. Expunerea fructelor exotice în lăzi;
c. Marcarea prețurilor la locul de amplasare a fructelor exotice;
d.Întocmirea bonurilor de plată;
Recepționarea fructelor exotice la „Green Hills Market” se face cantitativ și calitativ, de către recepționerul de mărfuri și merceolog atunci când este cazul. Recepționerul sau merceologul cercetează de la început cantitatea de fructe primite cu datele indicate în factura de expediție. În cazul în care datele reale nu corepund cu cele din factură, merceologul nu întrerupe recepționarea, ci anunță despre greșeala facturii și nu se pune ștampila , ștampila se pune atunci când furnizorii aduc marfa care lipsește. Recepționare se face conform tipurilor de fructe, la care se verifică starea ambalajului, existența și autenticitatea semnelor de marcare. Calitatea și starea ambalajului influențează foarte mult asupra calității fructelor, deoarece un ambalaj deteriorat indică transportarea incorectă a fructelor. Actul despre recepționarea cantitativă a mărfurilor trebuie să fie semnat de toate persoanele participante.
În afară de recepționarea cantitativă, în caz că apar anumite temeiuri se efectuează și recepționarea calitativă, unde se verifică calitatea fructelor. Calitatea fructelor exotice se apreciază prin metoda fizico-chimică și organoleptică.
CAPITULUL IV. ANALIZA SORTIMENTULUI ȘI PROPRIETĂȚILOR
DE CONSUM A FRUCTELOR EXOTICE
4.1 Obiectul, locul și metodica evaluării calității;
4.1.1 Caracteristica obiectului cercetat
Pentru determinarea indicilor de calitate (organoleptici și fizici) ai fructelor exotice comercializate în magazinul „Green Hills Market” Nr 3 și „Fidesco”, s-au prelevat următoarele tipuri de fructe :
1) Fructe de kiwi comercializate în „Green Hills Market” Nr.3. Soiul – kiwi cu puf, distribuitor „MACRO SRL”, la prețul de 41 de lei și 80 de bani;
2) Fructe avocado comercializate în „Green Hills Market” Nr.3 . Soiul Hasan, distribuitor „MACRO SRL”, la prețul de 98 de lei și 90 de bani;
3) Fructe de kiwi comercializare în magazinul „Fidesco” . Soiul – kiwi cu puf, distribuitor „MACRO SRL”, la prețul de 45 de lei;
4) Fructe avocado comercializate în magazinul „Fidesco”. Soiul Hasan, distribuitor „MACRO SRL”, la prețul de 99 de lei

4.1.2 Locul efectuării cercetării
Examinarea indicilor organoleptici și fizici a avut loc în laboratorul Nr. 204 „Merceologie și expertiză a mărfurilor de origine vegetală” din cadrul ASEM de la Catedra „Merceologie, Comerț și Alimentație Publică”.

4.1.3 Metodica evaluării calității
Fructele exotice pentru a nu fi un pericol pentru cumpărători trebuie să corespundă unor caracteristici stabilite în standard, ele fiind analizate după metoda de recoltare a probei pentru analiză, controlul calității fructelor se face pe loturi. Se selectează o anumită cantitate de produse de același soi, avînd același marcaj și din aceeași fabricație. Fructele sunt alese din diferite părți ale lotului, de la suprafață, din mijloc și din partea de jos. Producția astfel aleasă formează proba medie, care urmează a fi analizată organoleptic și fizic.
Metoda organoleptică, se desfășoară în condiții de laborator, pentru a verifica anumite caracteristici ale fructelor, însă pentru aceasta nu sunt necesare anumite aparate, calitatea se determina vizual, gustativ.
Laboratorul în care va fi efectuată analiza organoleptică trebuie să includă:
– Loc pentru pregătirea obiectului cercetat.
– Dulap
– Cameră de odihnă
-Wc.
Laboratorul unde va fi efectuată analiza organoleptică nu trebuie sa fie amplasat în locurile cu mult zgomot sau în oricare alt loc unde anumiți factori pot influența asupra proprietăților obiectului cercetat, ca drept exemplu în apropiere de cofetării.
În locul unde are loc analiza organoleptică, temperatura trebuie să fie permanent verificată, astfel încât să nu deranjeze cercetătorii, la fel și zgomotul în timpul cercetării trebuie să fie cât mai scăzut.
În laboratorul în care are loc analiza organoleptică mirosul trebuie să lipsească, și acesta poate fi înlăturat cu ajutorul condiționerului. Toate elementele din interiorul laboratorului , mobilierul, parchetul, covoarele nu trebuie să emane miros.
Culoarea laboratorului și a elementelor din interiorul lui trebuie să fie neutră, culorile recomandate sunt : culoarea albă mată sau gri.
Iluminatul este unul din principalii factori pentru aprecierea exactă a culorii.
Laboratorul în care are loc analiza organoleptica trebuie sa fie destul de mare, astfel încât să încapă obiectele necesare cercetării :
– Fructele exotice
– Vesela
-Cântarul
– Soluție pentru clătire
– Caiet și stilou
Metoda fizică, se desfășoară în condiții de laborator cu ajutorul unor aparate speciale, destinate pentru a determina anumite proprietați ale fructelor și pentru a constata prezența ori lipsa abaterilor.

4.2 Testarea calității fructelor exotice prezentate în magazinul investigat
Fructele exotice pentru a fi puse la dispoziția consumatorului trebuie să corespundă anumitor cerințe de calitate, care se verifică în condiții de laborator după standardul corespunzător fiecărui tip de fruct pentru a fi sigure și cu scopul de a nu pune în pericol viața și sănătatea omului .
Estimarea calității fructelor exotice se face în baza următoarelor standarduri:
-SM SR 1347:2006 Fructe și legume proaspete. Fructe de kiwi .
-SM SR 1348:2006 Fructe și legume proaspete. Avocado.
Rezultatul analizei organoleptice și fizice a fructelor de la marketul „Fidesco”
Tabelul 4.2.1
Rezultatele analizei organoleptice și fizice ai fructelor de Kiwi

În urma analizei de laborator a fructelor de kiwi din marketul Fidesco s-a constatat că nu corespund caracteristicilor prescrise în standard, acestea fiind veștejite, moi și nefiind ferme.

Tabelul 4.2.2
Rezultatele verificării indicilor organoleptici și fizici ai fructelor de Avocado

În urma efectuării analizei de laborator a fructelor avocado s-a constatat ca acestea nu corespund prescripțiilor din standard, ele având coaja deteriorată, pete pe toată suprafața, fiind moi și veștejite.
Rezultatul analizei organoleptice și fizice ai fructelor de la „Green Hills Market” Nr.3

Tabelul 4.2.3
Rezultatele analizei organoleptice și fizice ai fructelor de Kiwi

În urma efectuării analizei de laborator a fructelor de kivi s-a constatat ca acestea nu corespund normelor indicate în standard, fiind moi, veștejite, cu pete pe toată suprafața și cu coaja afectată.

Tabelul 4.2.4
Rezultatele verificării indicilor organoleptici și fizici ai fructelor de Avocado

În urma efectuării analizei de laborator a fructelor avocado s-a constatat că acestea nu corespund prescripțiilor din standard, ele având coaja deteriorată, cu găuri și pete pe toată suprafața, fiind moi și veștejite.

4.3 Analiza sortimentului fructelor exotice comercializate în magazinul investigat
Fructele exotice sunt produse nelipsite din alimentație, pot fi consumate atât în stare proaspătă cât și conservate, având un rol important în alimentație datorită însușirilor de gust și aromă deosebite, precum și a elementelor nutritive prețioase din compoziția lor.
În „Green Hills Market”, fructele au o cerere permanentă. Sortimentul de fructe exotice comercializat în magazinul Nr.3 este restrâns. Toate fructele sunt aduse din import și nici un tip de fruct nu este autohton. Cele mai mari cantități de fructe sunt importate din Grecia, urmată de Turcia, Ecuador și alte țări ale lumii.
În cadrul magazinului „Green Hills Market” Nr.3 se comercializează mai multe tipuri de fructe exotice, cum ar fi:

Figura 1. Banane, comercializate în „ Green Hills Market ” Nr.3 la prețul de 36 de lei și 50 de bani. Distribuitor/Ambalator –„MACRO” SRL. Țara de origine fiind Ecuador.

Figura 2. Mango, comercializate în „ Green Hills Market ” Nr.3 la prețul de 89 de lei și 60 de bani. Distribuitor/Ambalator –„MACRO” SRL.

Figura 3. Avocado, comercializate în „ Green Hills Market ” Nr.3 la prețul de 98 de lei și 90 de bani. Distribuitor/Ambalator –MACRO” SRL.

Figura 4. Ananas, comercializat în „ Green Hills Market ” Nr.3 la prețul de 48 de lei și 50 de bani. Distribuitor/Ambalator –„MACRO” SRL.

Figura 5. Kiwi, comercializate în „ Green Hills Market ” Nr.3 la prețul de 41 de lei și 80 de bani. Distribuitor/Ambalator –„MACRO ”SRL. Țara de origine fiind Grecia.

Figura 6. „ Green Hills Market” Figura 7. Sortimentul de fructe exotice

Prețul fructelor exotice este mult mai mare decât cel al fructelor autohtone, însă acest fapt nu este un impediment în consumul fructelor, deoarece fructele nu sunt simple delicatese, ele au o valoare mult mai mare.

Pentru analiza sortimentului de fructe exotice sunt propuse un șir de caracteristici ale sortimentului marfar, împreună cu indicatorii lor cantitativi, și anume:
Anvergura (Lărgimea) – descrie numărul de grupe sau subgrupe din sortimentul comercial cercetat. Cantitativ, anvergura este exprimată de coeficientul anvergurii (l), care se stabilește ca raportul dintre numărul de grupe și subgrupe a sortimentului cercetat la numărul de grupe și subgrupe a sortimentului de bază . În calitate de sortiment de bază poate servi lista produselor din nomenclatorul marfar.
Profunzimea – constituie numărul de tipuri și subtipuri în limitele unei grupe sau subgrupe. Prin noțiunea de tip sau subtip se subînțelege articolele, care au proprietăți consumiste specifice și care nu pot fi înlocuite de altele. Cantitativ, profunzimea este exprimată de coeficientul profunzimii (p) care se stabilește ca raportul dintre numărul de tipuri de mărfuri a unei grupe sau subgrupe concrete de mărfuri a sortimentului analizat la numărul de tipuri și subtipuri din sortimentul de bază.

Lungimea – indică totalitatea de varietăți de produse din sortimentul analizat. Cantitativ, lungimea poate fi caracterizată prin coeficientul lungimii (v), care se stabilește ca raportul dintre numărul de tipuri, subtipuri dacă acestea nu se împart în varietăți de mărfuri a tuturor grupelor din sortimentul comercial analizat la numărul de tipuri, subtipuri și varietăți de mărfuri din sortimentul de bază.
Complexitatea – determină totalitatea de varietăți de mărfuri din complexul de consum prezente în sortimentul cercetat. Cantitativ, este caracterizat de coeficientul complexității ( W ), care reprezintă raportul dintre numărul de tipuri, subtipuri și varietăți a sortimentului analizat la numărul de tipuri, subtipuri, dacă acestea nu se împart în varietăți și varietăți de mărfuri a complexului de consum.

Structura este componența sortimentului în secțiunea grupelor, subgrupelor, tipurilor sau varietățile de mărfuri cu determinarea ponderii (în %) în volumul total fizic sau în expresie valorică al sortimentului analizat. Cantitativ, structura sortimentului este caracterizată prin coeficientul ponderii ( g ), care se stabilește ca raportul dintre volumul fizic sau valoric al unei grupe ( subgrupe, tip, varietate ) exacte de mărfuri la volumul total fizic sau valoric al sortimentului de bază cercetat .

Stabilitatea este gradul de menținere constantă în vânzare a gamei sortimentale analizate într-o anumită perioadă de timp. Această particularitate este cantitativ caracterizată de coeficientul stabilității, care se stabilește ca raportul dintre numărul de tipuri, subtipuri sau varietăți de mărfuri a sortimentului analizat aflat în vânzare permanent în timpul cercetărilor efectuate, la numărul mediu de tipuri și varietăți de mărfuri a acestui sortiment aflat în vânzare în această perioadă.

Pentru a efectua analiza sortimentului de fructe exotice comercializate în „Green Hills Market” Nr.3 este necesar de studiat sortimentul prezent în magazin și sortimentul de bază, care este foarte diversificat și cuprinde atât fructe cunoscute cât și mai puțin cunoscute de consumatori. Sortimentul prezent este format din 5 grupe și 5 varietăți iar sortimentul de bază care poate fi comercializat este format din 18 grupe și 35 de varietăți.

1. Coeficientul anvergurii sortimentului de fructe exotice comercializate în „Green Hills Market ” Nr.3
l = 5 : 18 = 0,27
2. Coeficientul profunzimii sortimentului de fructe exotice comercializate în „Green Hills Market”
h = 5 : 18 = 0,27

3. Coeficientul Plenitituinii sortimentului de fructe exotice comercializate în „Green Hills Market” Nr.3

v = 5 : 35 = 0,14
Structura sortimentului comercial:

1. Banane: g = 1: 8 = 0,125

2. Mango: g = 1 : 11 = 0,09

3. Avocado: g = 1: 7 = 0,14

4. Ananas: g = 1: 5 = 0,2

5. Kiwi: g = 1 : 4 = 0,25

În baza studiului efectuat putem spune că sortimentul de fructe exotice comercializat în „Green Hills Market” Nr. 3 este restrâns, unul din motivele de bază ar fi faptul că toate fructele sunt importate.

Concluzii și recomandări
În urma efectuării studiului teoretic și cercetărilor practice s-au tras următoarele concluzii:
1. Datorită conținutului ridicat de vitamine și alte substanțe benefice pentru organism fructele exotice se utilizează pe larg în gastronomie, medicină și cosmetică.

2. Fructele exotice sunt considerate adevărate surse de sănătate datorită aportului nutritiv și caloric pe care îl au, acestea fiind bogate în vitamine, glucide, apă și alte substanțe necesare omului pentru o viață mai sănătoasă și mai echilibrată.
3. Producția mondială de fructe exotice în anul 2014 a ajuns la peste 61 milioane/tone anual.
4. Recolta de banane în anul 2014 a fost estimată la valoarea de 31,4 miliarde de euro și volumul total anual de circa 24 milioane/tone, fiind indispensabile pentru hrana a peste 400 de milioane de persoane.
5. În anul 2014 producția mondială de ananas a constituit 15 milioane/tone, avocado- 3 milioane /tone, mango-3.5 milioane/tone, kiwi- 1.8 milioane/tone.
6. Conform Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare anual se importă în Republica Moldova în jur de 13 mii de tone de banane, dintre care 9 mii de tone fiind aduse din Ecuador (82%), Costa-Rica (7%), Panama (6%), Columbia (5%) iar fructele de kiwi sunt importate din Grecia (94%).
7. Volumul vânzărilor de ananas a crescut de 10 ori în ultimii ani, de la 200 de tone în anul 2008, la 2.200 de tone în anul 2011.
8. La nivel global în ultimii 10 ani livrările de fructe exotice au crescut cu 10%.
9. În urma cercetărilor efectuate s-a constatat ca principala țară din care se importă fructe exotice în Republica Moldova în anul 2014 este Grecia, urmată de Turcia, Ecuador și Argentina.
10. Zilnic de produsele și serviciile „Green Hills Market” beneficiază mai mult de 5 mii de persoane.

11. „ Green Hills Market ” Nr.3 având o suprafață a sălii comerciale de 1800 m2, , deține peste 30 de mii de poziții marfare, fapt ce denotă existența unui sortiment foarte bogat, după dorința fiecărui cumpărător.
12. În urma calculelor efecuate și a rezultatelor obținute se constată o creștere la nivel de întreprindere a venitului din vînzări, în sumă de 1526396,22 lei. Totodată această creștere a influențat pozitiv asupra marjei comerciale, care s-a majorat cu 150800 mii lei. Majorarea i-a permis întreprinderii să obțină un profit pînă la impozitare cu 810631 mii lei mai mult fața de cel înregistrat în anul 2013. Un element pozitiv în activitatea întreprinderii il constituie majorarea productivității muncii a unui salariat. Chiar dacă numărul salariaților s-a micșorat cu 2 persone, în anul 2013 fiind 182 de persoane iar în 2014 fiind 180. Prin urmare putem deduce că la entitatea analizată potențialul uman a fost utilizat eficient. Această concluzie se desprinde și din faptul că în condițiile scăderii numărului personalului cu 2 persoane, productivitatea muncii s-a majorat cu 8988,98 mii lei . Rentabilitatea vânzărilor de asemenea s-a majorat cu 4,76%, rentabilitatea activelor cu 6,17 % și rentabilitatea capitalului propriu cu 11, 28%, prin urmare, această creștere este benefică pentru întreprindere. Un alt element pozitiv înregistrat este diminuarea cheltuielilor perioadei în anul 2014 față de 2013 cu -160040 mii lei.
13. În urma examinării indicilor organoleptici și fizici ai fructelor exotice , kiwi și avocado, de la magazinul „Fidesco” și „Green Hills Market” Nr.3 am constatat că fructele nu corespund caracteristicilor prescrise în standard, fiind vestejite, moi, cu coaja deteriorată, fiind vizibile găuri și pete pe toată suprafața.

14. În urma analizei sortimentului de fructe exotice comercializate în „ Green Hills Market ” Nr. 3 am constatat că acesta este restrâns. Sortimentul prezent în magazin este format din 5 grupe și 5 varietăți ( banane, mango, avocado, kiwi și ananas) iar sortimentul de bază care poate fi comercializat este format din 18 grupe și 35 varietăți, ( guava, kiwano, physalis, mangosteen, rambutan, carambola, durian, soursop, lychee, papaya și altele) .

Recomandări:
1. Pentru a atrage un număr cât mai mare de consumatori, comercianții de fructe exotice ar trebuie sa informeze cumpărătorii prin intermediul diferitor publicații și reclame, despre efectele pozitive pe care le au fructelor exotice asupra sănătății și stării lor.
2. Persoanele responsabile de administrarea „Green Hills Market” ar trebui să aibă mai multe cerințe față de furnizori referitor la calitate produselor, ambalajul, marcarea și etichetarea mărfurilor.
3. Organele abilitate de control a calității să efectueze periodic controale fructelor exotice comercializate.
4. Persoanele responsabile de administrarea „Green Hills Market” ar trebui să lărgească sortimentul de fructe exotice comercializate.

Bibliografie:
1 . Bibliografie generală
1.1. SM SR 1347:2006 Fructe și legume proaspete. Fructe de kiwi .
1.2. SM SR 1348:2006 Fructe și legume proaspete. Avocado.
1.3. Reglementarea tehnică „Fructe și legume uscate (deshidratate)”
1.4 Reglementare tehnică „ Cerințe de calitate și comercializare pentru fructele și legumele proaspete”
1.5 Hotărârea de Guvern Nr. 931 cu privire la desfășurarea comerțului cu amănuntul
1.6 GOST ISO 8589-2005 „ Analiza organoleptică”
2. Manuale, reviste, monografii
2.1. BOLOGA, Neicu, BURDA, Alexandru. „Merceologie alimentară”. Editura „Universitară ”. ISBN – 973- 749- 062-2, pag 136-137.
2.2. RĂDUCANU Ileana și Roxana PRICOPIE. „Merceologie”. Editura „ASE” ,București 2004. ISBN- 973- 5 94-465-0 , pag 175-179.
2.3. DUMITRU, D., PAMFILE, R., PROCOPIE, R. „Mărfuri alimentare în comerțul internațional”. Editura „Economica”, București 2001. ISBN-973-590-423, pag 125-131.
2.4. KOROLIKOVA, E.P., MATUHINA Z.P., ASEULOVA, S.P. „Merceologia produselor alimentare” .Editura „Lumina”, Chișinău 1992. pag 77-78.
2.5. SÂRBU, A., ANTONESCU; M., NEACȘU, L., VOICU, L. “Merceologia alimentară ”. Editura “Independența Economică” 2001. ISBN- 973-811-212-5. pag 117-118.
3. Site-ografie general
3.1. http://old.madr.ro/pages/vegetal/criterii-generale-legume-fructe.pdf
3.2.http://conspecte.com/Merceologia-marfurilor-alimentare/legume-fructe-i-produse-obinute-din-prelucrarea-acestora.html
3.3.http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza%20de%20date/Materiale%202009/Acte/PHG%20Fructe%20si%20Legume%20Proaspete/PHG%20RT%20frcute%20si%20legume%20proaspete.PDF
3.4. http://www.eurotv.md/stire-bananele-ieftine-la-vama-dar-scumpe-in-piata
3.5. http://www.rasfoiesc.com/sanatate/alimentatie/Particularitatile-comercializa12.php
3.6. https://www.scribd.com/doc/2326174/Comertul-cu-Amanuntul
3.7. http://www.abbara.ro/mango.html
3.8. http://www.statistica.md/
3.9.http://ideideafaceri.manager.ro/articole/afaceri-agricole/pepiniera-de-kiwi-o-oportunitate-de-afaceri-pentru-romani-13955.html
3.10.http://www.bursaagricola.ro/Info-Fructe_exotice_de_climat_tropical___Bananele-3-24033-1.html
3.11.http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/sanatate/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-fructele-exotice–37312.html
3.12. http://www.ghidnutritie.ro/tag/fructe-exotice
3.13.http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/mango-si-papaya-beneficii-pentru-sanatate_11737
3.14 http://lex.justice.md/md/333440/
3.15 http://www.bucatareli.com/2013/04/zece-fructe-exotice-despre-care-stim.html

Anexa 1

Domenii de utilizae a fructelor exotice

Figura 1. Fructe tropicale conservate Figura 2. Desert cu fructe exotice

Figura 3. Cereale cu fructe exotice Figura 4. Ceai din fructe exotice

Figura 5. Iaurt cu banane Figura 6. Înghețată din ananas

Figura 7. Suc din fructe exotice Figura 8. Salată din fructe exotice

Figura 2. 9 Cremă din fructe exotice Figura 2.10 Șampon din kiwi

Figura 2.11. Pastile din Mango

Figura 12. Ulei de avocado Figura 13. Loțiune de corp din fructe exotice

Figura 14. Pastile din papaya Figura 15. Pastile din ananas

Anexa 2

Figura 16. Organigrama unității comerciale „ Green Hills Market ” Nr. 3

Bibliografie:
1 . Bibliografie generală
1.1. SM SR 1347:2006 Fructe și legume proaspete. Fructe de kiwi .
1.2. SM SR 1348:2006 Fructe și legume proaspete. Avocado.
1.3. Reglementarea tehnică „Fructe și legume uscate (deshidratate)”
1.4 Reglementare tehnică „ Cerințe de calitate și comercializare pentru fructele și legumele proaspete”
1.5 Hotărârea de Guvern Nr. 931 cu privire la desfășurarea comerțului cu amănuntul
1.6 GOST ISO 8589-2005 „ Analiza organoleptică”
2. Manuale, reviste, monografii
2.1. BOLOGA, Neicu, BURDA, Alexandru. „Merceologie alimentară”. Editura „Universitară ”. ISBN – 973- 749- 062-2, pag 136-137.
2.2. RĂDUCANU Ileana și Roxana PRICOPIE. „Merceologie”. Editura „ASE” ,București 2004. ISBN- 973- 5 94-465-0 , pag 175-179.
2.3. DUMITRU, D., PAMFILE, R., PROCOPIE, R. „Mărfuri alimentare în comerțul internațional”. Editura „Economica”, București 2001. ISBN-973-590-423, pag 125-131.
2.4. KOROLIKOVA, E.P., MATUHINA Z.P., ASEULOVA, S.P. „Merceologia produselor alimentare” .Editura „Lumina”, Chișinău 1992. pag 77-78.
2.5. SÂRBU, A., ANTONESCU; M., NEACȘU, L., VOICU, L. “Merceologia alimentară ”. Editura “Independența Economică” 2001. ISBN- 973-811-212-5. pag 117-118.
3. Site-ografie general
3.1. http://old.madr.ro/pages/vegetal/criterii-generale-legume-fructe.pdf
3.2.http://conspecte.com/Merceologia-marfurilor-alimentare/legume-fructe-i-produse-obinute-din-prelucrarea-acestora.html
3.3.http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza%20de%20date/Materiale%202009/Acte/PHG%20Fructe%20si%20Legume%20Proaspete/PHG%20RT%20frcute%20si%20legume%20proaspete.PDF
3.4. http://www.eurotv.md/stire-bananele-ieftine-la-vama-dar-scumpe-in-piata
3.5. http://www.rasfoiesc.com/sanatate/alimentatie/Particularitatile-comercializa12.php
3.6. https://www.scribd.com/doc/2326174/Comertul-cu-Amanuntul
3.7. http://www.abbara.ro/mango.html
3.8. http://www.statistica.md/
3.9.http://ideideafaceri.manager.ro/articole/afaceri-agricole/pepiniera-de-kiwi-o-oportunitate-de-afaceri-pentru-romani-13955.html
3.10.http://www.bursaagricola.ro/Info-Fructe_exotice_de_climat_tropical___Bananele-3-24033-1.html
3.11.http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/sanatate/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-fructele-exotice–37312.html
3.12. http://www.ghidnutritie.ro/tag/fructe-exotice
3.13.http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/mango-si-papaya-beneficii-pentru-sanatate_11737
3.14 http://lex.justice.md/md/333440/
3.15 http://www.bucatareli.com/2013/04/zece-fructe-exotice-despre-care-stim.html

Anexa 1

Domenii de utilizae a fructelor exotice

Figura 1. Fructe tropicale conservate Figura 2. Desert cu fructe exotice

Figura 3. Cereale cu fructe exotice Figura 4. Ceai din fructe exotice

Figura 5. Iaurt cu banane Figura 6. Înghețată din ananas

Figura 7. Suc din fructe exotice Figura 8. Salată din fructe exotice

Figura 2. 9 Cremă din fructe exotice Figura 2.10 Șampon din kiwi

Figura 2.11. Pastile din Mango

Figura 12. Ulei de avocado Figura 13. Loțiune de corp din fructe exotice

Figura 14. Pastile din papaya Figura 15. Pastile din ananas

Anexa 2

Figura 16. Organigrama unității comerciale „ Green Hills Market ” Nr. 3