Sorin Crivat@yahoo.com 268 2.07.2017 Text

UNIVERSITATEA “OVIDIUS ”DINCONSTANȚA FACULTATEA: INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ SPECIALIZAREA :INGINERIA SUDĂRII PROIECT DE DIPLOMĂ STUDIU PRIVIND SUDAREA MONOARC, SUDAREA MULTIARC ȘI APLICAREA PRESCRIPȚIILOR TEHNICE ISCIR CR 7 -2013 PRIVIND OMOLOGAREA PROCEDURILOR DE SUDARE PENTRU CONSTRUC ȚIA REZERVORULUI DE 40m3 CONDUCĂTOR IȘTIINȚIFIC I CONF.UNIV.DR.ING. M ELATBORMAMBET PROF.UN IV.DR.ING. ANNA NOCIVIN ABSOLVENT CRIVĂȚ SORIN CONSTANȚA, 2017 UNIVERSITATEA „OVIDIUS” din CONSTANȚA FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ: INGINERIA SUDĂRIIPROIECT DE DIPLOMĂ CANDIDATUL: CRIVĂȚ SORIN ANUL ABSOLVIRII: 2017 COOORDONATORUL ȘTIINȚIFIC CONF. DR. ING. M. BORMAMBET PROF.UNIV.DR.ING. ANNA NOCIVIN A) ENUNȚUL TEMEI: STUDIU PRIVIND SUDAREA MONOARC, SUDAREA MULTIARC ȘI APLICAREA PRESCRIP ȚIILOR TEHNICE ISCIR CR 7 -2013 PRIVIND OMOLOGAREA PROCEDURILOR DE SUDARE PENTRU CONSTRUC ȚIA REZERVORULUI DE 40m3 B) PROBLEME PRINCIPALE CARE SE CER TRATATE PENTRU REZOLVAREA TEMEI: CAPITOLUL I DESCRIERE GENERALĂ CAPITOLUL II MATERIALE DE BAZĂ CAPITOLUL III ANALIZA STRUCTURII SUDATE CAPITOLUL IV PROCEDEE DE SUDARE CAPITOLUL V PROIECTAREA TEHNOLOGIILOR DE SUDARE CAPITOLUL VI TRATAMENTE TERMICE ANTE ȘI POST SUDARE CAPITOLUL VII METODE ȘI MIJLOACE DE CONTROL ALE SUDURILOR CAPITOLUL VIII ELABORAREA SPECIFICA ȚIILOR DE SUDARE MONOARC ȘI MULTIARC CAPITOLUL IX ELEMENTE TEHNOLOGICE NECESARE ASAMBLĂRII PRIN SUDARE A REZERVORULUI CAPITOLUL X OMOLOGAREA PROCEDURILOR DE SUDARE CONFORM PRESCRIP ȚIILOR TEHNICE ISCIR CR 7 -2013 CAPITOLUL XI STUDIU TEHNICO -ECONOMIC AL LUCRĂRILOR DE SUDARE NORME DE TEHNICA SECURITĂ ȚII MUNCII ȘI PROTECȚIA MEDIULUI C) DESENE OBLIGATORII: A0 (1189×841)–1 desen A1 (841x 594)–4 desene A2 (594×420)–3desene A4 (210 x 297) –7 desene D) BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ: 1.Bormambet M. –„Tehnologii de sudare prin topire”, Ovidius University Press, Constanța, 2005. 2.Cârjali E. –„Analiza avariilor structurilor sudare”, Editura Virom Constanța, 2009. 3.Ianculescu G. -„Proiectarea structurilor sudate. Calculul îmbinărilor sudate la solicitări statice”, Ovidius University Press, 2008. 4.Miloș L.–„Tăierea termică”, Editura Sedona, Timișoara, 1996. 5.Sălăgean T.-„Sudarea cu arcul electric”, Editura Facla, Timișoara, 1977. 6.Sălăgean T. –„Tehnologia sudării metalelor cu arc”, Editura Tehnică, București, 1985. 7.Zgură Gh. –Tehnologia sudării prin topire, EDP, București, 1983 E) TERMENELE OBLIGATORII DE CONSULTAȚII: Săptămânal în timpul anului universitar 2016 -2017 F) APRECIEREA COORDONATORULUI ȘTIINȚIFIC: ADMIS Semnătura coordonatorului științificRESPINS Semnătura coordonatorului științific PRIMIT TEMA LA DATA DE: 03.10.2016 TERMEN DE PREDARE: 06.07.2017 SEMNĂTURA COORDONATORULUI ȘTIINȚIFIC, SEMNĂTURA CANDIDATULUI, UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.1 CUPRINS 1CAPITOLUL I DESCRIERE GENERALĂ 3 1.1.Descrierea rezervorului de benzină ……………………………………………….. 3 1.2.Caracteristici tehnice ……………………………………………………………… 5 2CAPITOLUL II MATERIALE DE BAZĂ 7 2.1.Prezentarea materialelor de bază. Stabilirea clasei de calit ate conform metodei coeficientului de periculozitate ..……………………………………………………… 7 2.2.Analiza materialelor de bază ……………………………………………………… 11 2.2.1.Sudabilitatea materialelor de bază ………………………………………………… 11 2.2.2.Comportarea metalurgică la sudare a materialelor de bază … …………………….. 12 3CAPITOLUL III ANALIZA STRUCTURII SUDATE24 3.1.Analiza îmbinărilor sudate din structura rezervorului …………………………….. 28 3.2.Stabilirea nivelului de acceptare al defectelo r conform SR EN 25817:1993 …….. 29 4CAPITOLUL IV PROCEDEE DE SUDARE42 4.1.Procedee de sudare monoarc …………………………………………………… 42 4.2. Procedee de sudare multiarc ……………………………………………………… 47 4.3.Alegerea procedeelor de sudare pentru construc ția rezervorului de benzină ……. 48 5CAPITOLUL V: PROIECTAREA TEHNOLOGIILOR DE SUDARE50 5.1.Proiectarea rosturilor dintre componente și metode de prelucrare ……………….. 50 5.2. Alegerea materialelor de adaos. Probe tehnologice de verificare a compatibilită ții materialelor de adao s cu materialele de bază ………………………………………… 53 5.3. Analiza chimică si mecanică a cordoanelor de sudură …………………………… 59 5.4.Analiza ZIT -ului………………………………………………………………….. 63 5.5. Elaborarea regimurilor de sudare monoarc și multiarc ……… ………………… 65 5.6. Echipamente și dispozitive pentru sudare monoarc și multiarc 67 6CAPITOLUL VI: TRATAMENTE TERMICE ANTE ȘI POST SUDARE77 6.1. Preîncălzirea. Calculul temperaturii de preîncălzire …………………………… 77 6.2.Tratamentul te rmic post sudare ………………………………………………… 81 7CAPITOLUL VII METODE ȘI MIJLOACE DE CONTROL ALE SUDURILOR83 UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.2 8CAPITOLUL VIII: ELABORAREA SPECIFICA ȚIILOR DE SUDARE MONOARC ȘI MULTIARC92 9CAPITOLUL IX: ELEMENTE TEHNOLOGICE NECESARE ASAMBLĂRII PRIN SUDARE A REZERVORULUI106 9.1.Instalația de debitare ……………………………………………………………… 106 9.2.Dispozitive de montare și fixare………………………………………………….. 107 9.2.1. Cle ște de fixare …………………………………………………………………… 114 9.2.2. Dispozitiv de apropiere bandă ……………………………………………………. 114 9.2.3. Distan țiere reglabile pentru prevenirea deformațiilor …………………………….. 115 9.3.Dispozitive de asamblare …………………………………………………………. 115 9.3.1.Dispozitive pentru fixare și rotire ……………………………………… ………… 115 9.3.2.Dispozitive pentru deplasarea capetelor de sudare ……………………………….. 118 9.4.Utilaje pentru transportarea semifabricatelor …………………………………….. 119 10CAPITOLUL X: OMOLOGAREA PROCEDURILOR DE SUDARE CONFORM PRESCRIP ȚIILOR TEHNICE ISCI R CR 7-2013120 10.1.Variabile esen țiale și domeniu de valabilitate ……………………………………. 120 10.2.Examinare și încercare ……………………………………………………………. 125 10.3.Metode de verificare și criterii de acceptare ………………………………………. 126 10.4.Elaborarea fișelor de verificare (WPQR) …………………………………………. 128 11CAPITOLUL XI: STUDIU TEHNICO -ECONOMIC AL LUCRĂRILOR DE SUDARE135 12NORME DE TEHNICA SECURITĂ ȚII MUNCII ȘI PROTECȚIA MEDIULUI140 BIBLIOGRAFIE 147 UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.3 CAPITOLUL I DESCRIERE GENERALĂ 1.Descrierea rezervorului de benzină Rezervoarele sunt bazine sau recipiente cu destina ția stocării unor cantități de substanțe solide lichide sau gazoase la presiune atmosferică sau sub vid. După formă acestea pot fi: -Rezervoare cilindrice verticale, folosite la depozitarea de produse petroliere sau substan țe anorganice. Se execută cu manta simplă sau dublă, virolele pe înăl țime putând avea grosimi diferite în funcție de înălțime. -Rezervoare cilindrice orizontale executa te din virole rigidizate la interior cu inele și traverse. Se reazemă pe două sau mai multe reazeme tip șa. -Rezervoare sferice, utilizate pentru volume de depozitare foarte mari și sunt cele mai avantajoase din punct de vedere economic. -Rezervoare para lelipipedice, rar întâlnite, folosite la uscătoare, filtre cu saci și la unele răcitoare. Corpul rezervoarelor cilindrice orizontale este ob ținut prin asamblarea de virole cilindrice. O virolă cilindrică se ob ține prin curbarea pe valț și sudarea de -a lungul generatoarei a tablelor. De regulă, lățimea tablei se dispune în lungul generatoarei astfel ca fibrajul tablei obținut prin laminare să se afle pe direcția inelară de solicitare maximă. Atunci când sunt necesare mai multe table pentru a forma o virolă sudurile vor fi amplasate astfel încât două cusături vecine ale unei virole să fie la o distan ță mai mare de 800 mm. Corpul recipientului se ob ține prin sudarea cap la cap a virolelor cu cordoane de sudură circumferen țiale. Se urmărește să nu existe cordoan e în cruce, iar între două cordoane meridionale a două virole alăturate să existe un decalaj „a” mai mare de trei ori grosimea tablei (a>3s), însă minimum 100 mm (fig 1.1). Virola terminală trebuie să aibă lungimea de cel pu țin 300 mm. Fig. 1.1Poziționarea decalată a sudurilor la virole UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.4 Lungimea tablei necesară ob ținerii unei virole cilindrice este: ( )[ ]L D s mm  D= diametrul nominal; s=grosimea tablei în mm. Rezervoarele pot fi mobile sau sub forma unor butelii sau fixe. Se consideră că fiind fixe și recipientele fixate pe platforme deplasabile sau pe sisteme mobile proprii. Recipientele care lucrează la presiuni peste 0.07 MPa se supun unor indica ții obligatorii și se supun controlului Inspectoratului de Stat pentru Cazane, Recipiente sub Presiune și Instalații de Ridicat (ISCIR)1. În general se are în vedere la construcția acestora gama de presiuni în exploatare, variațiile de temperatură și condițiile de coroziune. Dispozitivele trebuie prevăzute cu conducte de evacuare a fluidului, conduse în locuri în care să n u prezinte pericol pentru oameni și mediul înconjurător. Conductele trebuie să fie astfel dimensionate încât evacuarea fluidului să nu creeze o contrapresiune după dispozitive, care să mic șoreze capacitatea de evacuare a acestuia sau să influen țeze mărimea presiunii de deschidere și închidere. Conductele trebuie să fie protejate împotriva acumulării de condensat, formării de dopuri său mediu solidificat, înghe țării etc., astfel încât să nu fie redusă capacitatea lor de evacuare. Fig. 1.2. Rezervorul de b enzină Rezervorul are dimensiunile maxime de 8540mm lungime, 2514m m lățime și o înălțime de 2960mm. Este necesară funda ție din beton. Alegerea tipului de ciment se va face de proiectant în funcție de clasa betonului impusă (proiectată), condi țiile de impermeabilitate și de procedeul tehnologic adoptat conform cu preveder ile codului NE 012 -99.Și NE 013 -2002. Livrarea, transportul și depozitarea cimentului se va face conform prevederilor standard precum și din „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat, și beton precomprimat”. 1www.iscir.ro UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.5 În momentul execu ției trebuie avută certitudinea că cimentul utilizat corespunde calității prescrise prin proiect. Este obligatorie atestarea calită ții cimentului prin certificatul de calitate al producătorului. Cimenturile ce interesează sunt cele care pot asigura protec ție împotriva scurgerilor și infiltrărilor. Este interzisă folosirea cimentului proaspăt care are la momentul punerii în operă o temperatură ridicată (peste 40°C). Sortimentele și calitatea oțelului folosit pentru executarea elementelor de beton armat și be ton precomprimat din structura rezervoarelor vor corespunde prevederilor standard. 2.Caracteristici tehnice Rezervorul de 40m3poate fi folosit în componen ța unei stații de alimentare. Acesta trebuie amplasat într -un loc ferit de trafic astfel încât să se reducă la minimum riscul de coliziune, și să asigure accesul facil al autospecialelor de interven ție în caz de incendiu. Este un rezervor confecționat din tabla cu un compartiment de stocare. Va fi prevăzut cu sisteme de respira ție cu opritor de flacără. C uva de beton va fi umplută cu pământ sau nisip. Acesta va fi legat la împământare și, dacă este posibil, cu un senzor pentru sesizarea scurgerilor accidentale de produse sau infiltra ții cu apă, robinete de izolare pe conductele de alimentare, respectiv pe conductele de livrare spre pompele de distribu ție, traseu alternativ pentru transferul produselor dintr -un rezervor în altul în caz de incendiu, sistem de recuperare al vaporilor. Debitul normal al pompelor folosite la astfel de rezervoare este de 40 -50 litri/minut. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.6 Tabelul 1.1 Caracteristici tehnice Presiunea de lucru atmosferică Presiunea maximă admisibilă de lucru hidrostatică Presiunea de încercare pneumatică bar 0.35 Durată (minute) 30 Încercarea de etan șeitate în instalație Necesitatea DA Presiunea/Durata bar/min 0.25/5 Temperaturi adimisibile de lucru Minimă °C 5 Maximă °C 40FluidulDenumire benzină Corozivitate mm/an medie PericulozitateLetal – Toxic – Inflamabil DA Exploziv – Temperatura maximă °C <40 Temperatura minimă °C >5 Densitate kg/m3900 Adaos pentru condi țiile de exploatare (coroziune) mm 1 Grosimea izola ției termice – Capacitate nominală/efectivă m340 Masa recipientuluiGol kg – În funcțiune kg – La încărcarea hidraulică kg 6300 Condiții tehnice Prescripții tehnice de execuție Prescripții Norme Controlul tablelor cu ultrasunete Clasa de calitate-Conform standard Sudarea cap la capCoeficient de rezisten ța al îmbinărilor longitudinaleTip * 0.85 Controlul nedistructiv conform standard Volum control 15%RX US UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.7 CAPITOLUL II MATERIALE DE BAZĂ 2.1. Prezentarea materialelor de bază. Stabilirea clasei de calitate conform metodei coeficientului de periculozitate Materialul de bază preponderent folosit la construc ția rezervorului este S235J2/1.0035 conform EN 10025 -2:2004 (Produse laminate la cald din o țeluri de construcții). Acest oțel intra în componența corpului, a capacelor, rigidizărilor și suportului de sprijin. Un alt oțel folosit este P265NL/1.0453 conform EN 10216 -4:2014 (Țevi din oțel fără sudură utilizatela presiune. Țevi de oțel nealiat cu proprietăți de joasă temperatură specificate). Acest oțel este utilizat pentru componentele tubulare ( țevi de umplere și golire). Al treilea oțel utilizat este C20E4 conform ISO 683 -18:1996 (O țeluri călibile, oțeluri al iateși oțeluri pentru tăiere, partea 18 –Produse nealiateși slab aliate) din care este confecționată flanșa gurii de vizitare. Tabelul 2.1. -Compoziția chimică pe oțel lichid a oțelurilor utilizate ca material de bază: Oțel C[%] Si[%] Mn[%] Cr[%] Ni[%]Mo[%] Ti[%] Cu[%] S235J2 ≤0.17 – ≤1.40 – – – -≤0.55 P265NL ≤0.20 ≤0.40 0.60–1.40≤0.30 ≤0.30 ≤0.08 ≤0.04 ≤0.30 C20E4 0.17-0.230.1-0.40.3-0.6 – – – – – Tabelul 2.2. -Proprietățile mecanice ale oțelurilor utilizate ca materiale de bază: Oțel Limită de curgere [MPa]Rezistența la tracțiune [MPa]Alungirea la rupere [%]Energia de rupere la -200[J] S235J2 235 360-510 24 27 P265NL 265 410-570 24 30 C20E4 270 400 27 27 Tabelul 2.3. Compozi ția chimică pe produsul de bază a oțelurilor utilizate ca material de bază: Oțel C[%] Si[%] Mn[%] Cr[%] Ni[%] Mo[%] Ti[%] Cu[%] S235J2 ≤0.19 – ≤1.50 – – – -≤0.6 P265NL ≤0.20 ≤0.40 0.60–1.40≤0.30 ≤0.30 ≤0.08 ≤0.04 ≤0.30 C20E4 0.17-0.230.1-0.40.3-0.6 – – – – – UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.8 Stabilirea clasei de calitate a oțelurilor uti lizate în proiect se realizează cu ajutorul coeficientului de periculozitate și constă într -o analiză empirica a severită ții solicitărilor. Coeficientul de periculozitate se determină cu relația: G K S B  (2.1.) În care: K–este factorul constructiv; S–estefactorul de importan ță a elementului de construcție; B–este factorul de solicitare. Fig. 2.1. Tipuri constructive Fig. 2.2. Tipuri constructive Fig. 2.3. Tipuri constructive Tabel 2.4. Valorile factorilor pentru calculul coeficientului de periculozitate Denumirea factoruluiSimbol Tipul construcției sau al elementului Valoarea Factor constructivKConstrucții nituite, elemente fără asamblări prin sudare. 0,5 Stâlpi, grinzi cu zăbrele, reazeme. Grinzi cu forme constructive.1,0 Grinzi cu inimă plină cu forme constructive. Elemente de 1,4 UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.9 Denumirea factoruluiSimbol Tipul construcției sau al elementului Valoarea construcție cu rigidizări și variații mari de secțiuni. Elemente de construcție cu forme constructive. Construcții și elemente de construcții cuprinzând plăci cu rigidizări care lucrează în stare b iaxială de solicitări (rezervoare, buncăre etc.).2,0 Factor de importanțăSElemente de construcție care nu sunt prinse în sistemul de rezistență al unei structuri, a căror avarie nu afectează funcționalitatea structurii.0,5 Elemente de construcție c are nu sunt prinse în sistemul de rezistență al unei structuri, a căror avarie afectează funcționalitatea structurii.0,8 Elemente de construcție care nu sunt prinse în sistemul de rezistență al structurii.1,0 Factor de solicitareBElemente de rigidi zare. Elemente de construcție solicitate la compresiune. Elemente de construcție supuse la solicitări scăzute.0,5 Elemente de rezistență nedetensionate, supuse la solicitări statice (viteză de solicitare sub 500 N/mm2-s) care sunt date în exploatare la temperaturi peste 0°C. Elemente de rezistență detensionate.1,0 Elemente de rezistență nedetensionate supuse la solicitări dinamice (cu viteză de solicitare peste 500 N/mm2-s).1,5 Valorile factorului de periculozitate G se rotunjesc la valorile: 3,0 ; 2,5; 2,0; 1,5; 1,0; 0,5. Determinarea clasei de calitate a oțelului utilizat la o construcție sau element de construcție, se face în funcție de: temperatura minimă de proiectare, coeficientul de periculozitate și grosimea produsului. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.10 Fig.1.4.Alegerea grafică a clasei de calitate a o țelului Temperatura minimă de proiectare reprezintă cea mai scăzută temperatură, care se are în vedere la alegerea clasei de calitate a oțelurilor și se alege ca cea mai scăzută temperatură pe care metalul o poate avea în exploatare. Temperatura minimă de proiectare se poate stabili în funcție de temperatura mediilor care vin în contact cu metalul, astfel: -Temperatura minimă a mediilor, altele decât mediul ambiant, care vin în contact cu metalul, sau temperatura minimă a m ediului ambiant, când acesta este în exclusivitate în contact cu mediul; -Temperatura medie cea mai scăzută a mediului ambiant pe o perioadă de 24 h, atunci când aceasta nu este în exclusivitate în contact cu metalul, dar nu mai ridicată decât temperatura minimă a celorlalte medii. Temperatura minimă de proiectare este considerată cea de -20C. Fig. 2.5. Zone ale rezervorului luate în considerare la calculul coeficientului de periculozitate -În zona 1 (Fig. 2.5.) avem inelul de ridicare de grosime 20 m m sudat pe placa de rigidizare de 7 mm grosime care împreună cu peretele rezervorului se adună la o grosime de 14 mm. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.11 Tmin =-20C; K = 2; S = 0.8; B = 1.5; G = 2.4; G se rorunje ște la 2.5 și, urmărind Fig. 2.4. Alegem clasa de calitate 2, o țel calmat. -În zona 2 sunt suduri cap la cap ale virolelor (7 mm) ce alcătuiesc corpul rezervorului, aceste zone sunt supuse la for țe dinamice la transportul rezervorului, la umplerea/golirea rezervorului, acesta sprijinindu -se pe cele două picioare. Tmin =-20C; K =2; S = 0.8; B = 1.5; G = 2.4; iar urmărind Fig. 2.4 ajungem în zona clasei de calitate 2 de o țel calmat. -În zona 3 se întâlnesc corpul rezervorului (7 mm), întăritura acestuia (7 mm) și piciorul acestuia (10 mm). Tmin = -20C; K = 2; S = 0.8; B = 1.5; G = 2.4; iar urmărind Fig. 2.4 ajungem în zona clasei de calitate 2 de o țel calmat. -În zona 4 sudura între virolă și flanșă (20 mm) Tmin = -20C; K = 2; S = 0.8; B = 0.5; G = 0.8; G se rorunje ște la 1 iar urmărind Fig. 2.4 ajungem în zona clasei de calitat e 2 de oțel calmat. -În zona 5 sunt nervuri de ranforsare a fundurilor de rezervor (10 mm). Tmin = -20C; K = 2; S = 0.8; B = 0.5; G = 0.8; G se rorunje ște la 1 iar urmărind Fig. 2.4 ajungem în zona clasei de calitate 2 de oțel necalmat. Concluzionăm dec i că la construc ția rezervorului vom folosi oțel din clasa de calitate 2, oțel calmat. 2.2. Analiza materialelor de bază 2.2.1. Sudabilitatea materialelor de bază Sudabilitatea face referire la capacitatea unui material de a fi sudabil fără precauții speciale. Sudabilitatea poate fi valabilă pentru un anumit procedeu și pentru un anumit scop, și asigură caracteristicile locale și generale prescrise pentru construcția sudată1. Sudabilitatea este o caracteristică complexă care rezultă din: proprietă țilematerialului de bază și a celor de adaos, din tehnologia de sudare și din solicitările la care este supusă construcția respectivă în exploatare. Conform STAS 7194, aprecierea sudabilității oțelurilor se efectuează în baza următorilor factori: A–comporta rea metalurgică la sudare (compoziție chimică, caracteristici metalografice, caracteristici mecanice, tendința de fisurare la cald sau la rece) –este definită de modul cum reacționează oțelul față de acțiunea unui anumit proces de sudare, acțiune localiza tă în zona de trecere și în zona influențată termic; B–comportarea tehnologică la sudare –este definită că posibilitatea de a se realiza Îmbinări printr -un anumit procedeu de sudare, în vederea realizării anumitor cerințe; 1“Tehnologii de sudare prin topire” –M. Bormambet UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.12 C–comportarea în construcția sudată–este definită de capacitatea oțelului de a prelua încărcări, în anumite condiții de exploatare, în cazul unei structuri sudate, fără a afecta siguranța construcției. Pentru aprecierea sudabilită ții metalelor se fac încercări pe materialul de baz ă, din zona influen țată termic (ZIT), din cusătura și asupra îmbinărilor sudate în ansamblu. 2.2.2. Comportarea metalurgică la sudare a materialelor de bază În vederea aprecierii comportării metalurgice ale materialelor se au în vedere: a)compoziția chimic ă (compozi ția chimică arată elementele chimice din care este compus metalul și conținutul în procente al fiecărui element) Pentru oțelurile slab aliate și nealiate, aprecierea sudabilității se face pe baza carbonului echivalent. %6 5 15eMn Cr V Mo Cu NiC C      (2.2.) Conform analiz ei pe oțelul lichid (tabelul 2.2.), rezultă: -pentru S235J2 C e=0.44%; -pentru P265NL C e=0.55%; -pentru C20E4 C e=0.33%; Luând în considerare tabelul 2.5, rezultă: -oțelurile S235J2 și C20E4 se află în intervalul de grosimi, compoziție chimică și carbon echivalent care permite sudarea fără precau ții speciale; -la sudarea o țelului P265NL se vor folosi precauții speciale. Tabelul 2.5. Limite C epentru sudarea fără precau ții speciale Rezistența la rupere Rm [N/mm2]Grosimea maximă a elementelor îmbinării s [mm]Conținutul maxim [%] Cemaxim [%] CMnSiP sau S 370-500 s<40 0.221.500.400.05 0.41 500-70025 25% și S < 0,012%, oțelul este rezistent față de destrămarea lamelară; -Dacă Z = (10÷25) % și S = (0,012÷0,022) %, oțelul este parțial susceptibil față de Destrămarea lamelară; -Dacă Z < 10% și S > 0,022%, oțelul este susceptibil față de destrămarea lamelară. Pentru combaterea pericolului de destrămare lamelară, este necesară alegerea corespu nzătoare a materialului de bază și reducerea, pe cât posibil, a solicitărilor pe direcția grosimii materialului prin: -Înlocuirea sudurilor de colț cu suduri cap la cap; -Alegerea convenabilă a rostului; -Alegerea convenabilă a ordinii de sudare; -Mărirea energiei liniare, preîncălzirea; UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.21 -Alegerea unui material de adaos cu o plasticitate bună și caracteristici de rezistență inferioare celor ale materialului de bază, eventual placarea materialului de bază cu un strat moale. Fisurile la reîncălzire (fisuri la detensionare) se explică prin deformarea și apoi ruperea stratului intergranular, ca urmare a procesului de relaxare a tensiunilor proprii în cazul unei încălziri a materialului. O contribuție însemnată o are prezența în structură a austenitei rezid uale. Fisurarea se produce, de regulă, la temperaturi de (500÷600) °C. Susceptibilitatea unui anumit material față de fisurarea la reîncălzire se poate aprecia pe baza compoziției chimice prin parametrul de fisurare de reîncălzire (P SR): 2 10 7 5 2SRP Cr Cu Mo V Nb Ti          (2.5.) Dacă PSR≤0 se consideră că materialul nu este sensibil la fisuarea prin reîncălzire. PSR pentru toate cele 3 o țeluri este sub valoarea 0, acestea neprezentând pericol de fisurare la reîncălzire. d)Aprecierea durificării metalului de bază în zona îmbinării determină efectele sudării asupra structurii materialului. La o țelurile slab aliate cu puțin carbon duritatea maximă în ZITse poate determina cu rela ția: 40 666( )4 5 6 14 24 40Mo Cr Mn V Si NiHM C        (2.6.) Valorile dorite HM pentru materialele de bază u tilizate trebuie să fie sub 350HV 10. Tabelul 2.8. Valorile HM (conform formulei 2. 6.și tabelul 2.3.) S235J2 P265NL C20E4 HM[HV 10] 333.04 397.9 270.8 Aceste rezultate indica faptul că P265NL are nevoie de aten ție specială în privința efectuării unei preîncălziri, dacă ținem cont de compoziția chimică. Duritatea maximă în ZITnu depinde doar de compozi ția chimică, ci și de viteză de răcire t 8/5 astfel: 8/5(0.94 0.0007 ) 1.2900 (600 )prT prt ElT (2.7.) În acest caz se consideră Tpr ca fiind temperatura mediului ambiant (2 0°C) iar energiile liniare El se aleg în func ție de grosimile materialelor. Pentru elemente de grosime 4 mm am ales El=3kJ/cm, pentru grosimile de 6 mm am ales El=4 kJ/cm, pentru grosimile de 7 mm vom folosi El=5 kJ/cm iar pentru UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.22 grosimi de 10 mm vom folos i El=7 kJ/cm. În combina ții de grosimi diferite vom alege energia pentru materialul mai sub țire.În baza rezultatului ob ținut, calculăm parametrul X pentru materialul de bază: 8/5log( ) 0.501 7.9 11.01 0.543 0.55 0.76cm cmt C PXC P      (2.8.) 530 20 60 15 10cmSi Mn Cu Cr Ni Mo VP C B         (2.9.) Înlocuim parametrul X în formula: 180 67 507 (101 711 461 )cm cm HM C P C P arctgX          (2.10.) Tabelul 2.9. Aprecierea durificării ZITpentruS235J2 S235J2 El [kJ/cm]3 4 5 7 t8/5[s] 1.24 1.631 2.018 2.782 Pcm 0.295 X -2.723 -2.441 -2.223 -1.894 HM [HV 10] 464.3 460.6 457.2 450.9 Tabelul 2.10. Aprecierea durificării ZITpentruP265NL P265NL El[kJ/cm] 3 4 t8/5[s] 1.24 1.631 Pcm 0.323 X -3.413 -2.686 HM [HV 10] 478.3 471.8 Tabelul 2.11. Aprecierea durificării ZITpentruC20E4 C20E4 El[kJ/cm] 7 t8/5[s] 2.782 Pcm 0.273 X -0.535 HM [HV 10] 402.0 UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.23 Rezultatele indic ă pericolul durificării materialului la sudare. Pentru a combate acest efect, putem schimba energia liniară introdusă în cusătură sau putem aplica o preîncălzire pentru a mări t 8/5și reducerea riscului de durificare al ZIT. Pentru a cerceta ZIT se poate u tiliza metoda cu placă etalon, care poate reproduce ZIT -ul rezultat în urma procesului de sudare. Se pregătesc plăci de 200 x 150 x 20 mm confecționate din materialul de bază, căruia dorim să -i determinăm comportarea la sudare. Se depun cordoane de sudură folosind procedeul ales și se lasă să se răcească în aer liniștit. După răcire, se probează sec țiuni destinate cercetărilor de duritate în macro și microstructură, iar cele intermediare sunt destinate încercărilor de rezilien ță și încovoiere. Pe secțiunile respective se determină duritatea Vickers folosind greută ți de 50 sau 100N. Se notează distribuția durității în cusătură și ZITși duritatea maximă în zona de influen ță termomecanică. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.24 CAPITOLUL III ANALIZA STRUCTURII SUDATE Pentru realizarea rezervorului sunt necesare următoarele materiale: 1. Table pentru virole . Știm că lățimile tablelor vor fi 1500mm sau 1000mm, probleme ridicând lungimea necesară pentru virole cu diametrul de 2500mm fiind: ( )[ ]L D s mm (3.1.) D= diametrul nominal; s=grosimea tablei în mm. 7876[ ]L mm Dimensiunile obi șnuite de livrare ale tablelor fiind 1500X6000mm se vor executa virole prin sudarea a două table de 1500×6000 și 1500x1875mm, respectiv 1000×6000 și 1000x1875mm. Fig. 3.1. Table pentru virole Vom obține 5 table cu dimensiunile 1500x7875mm și una de 1000x7875mm care vor fi virolate ținând cont de faptul că, la asamblarea corpului aceste suduri să fie decalate cu minim 100mm și se vor evita sudurile în cruce. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.25 Fig. 3.2. Corpul rezervorului –mod de asamblare Fig. 3.3. Pozi ționarea sudurilor Asamblat, corpul va avea greutatea: 3 6 3( ) ( )10 ( / )M kg V mm kg dm   (3.2.) 3 6 3(8500 7875 7) 10 7.85 / 3678 mm kg dm kg     2. Table pentru capace . Se vor construi capace prin asamblarea a două table ca în figură 3.4. Fig. 3.4. Asamblarea capacelor 3 6 3( ) ( )10 ( / ) 385,3( )M kg V mm kg dm kg     UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.26 Pe acestea se va suda un inel de rigidizare confec ționat din țeavă de 10 inch (273mm) și nervuri de rigidizare din tablă de 10 mm grosime. –Figura 3.5. Fig. 3.5. Nervuri de rigidizare Sunt necesare 2 inele de rigidizare și 20 de nervuri de rigidizare cu greutatea totală de 144kg. 3. Inelele de prindere . Sunt formate din urechea de ridicare de 20mm grosime și placă de rigidizare de 7mm grosime – figura 3.6. Fig. 3.6. Inele de ridicare 3 6 3( ) ( )10 ( / ) 13,4( )M kg V mm kg dm kg     4. Gura de vizitare cu inel de compensare și flanșă. Fig. 3.7. Gura de vizitare 3 6 3( ) ( )10 ( / ) 59.2( )M kg V mm kg dm kg     Viola pentru gura de vizitare se va confec ționa din tabla 1906x135mm. Aceasta va fi roluită și sudată pe generatoare. În zona în care gura de vizitare va intra în virola, aceasta din urmă va fi dublată cu inelul de compensare. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.27 5. Capacși țevi intrare produs, ieșireprodus, aerisireși măsurare nivel . Sunt necesare o țeavă de intrare produs de ø114.3mm, 4 de ie șire deø 60.3mm și una pentru măsurarea nivelului de produs în rezervor. Acestea vor fi fixate în capac și în placa de ghidaj .Împreună au o greutate de 216.5 kg, fapt pentru care ansamblul este prevăzut cu inele de ridicare. Fig. 3.8. Capac, țevi și placă de ghidaj 6. Rigidizări interioare, inele și plăci de rigidizare. Rezervorul va fi rigidizat la interior cu 4 inele din câte 2 profile L 60x60x6 de 3927mm dispuse circular, pe fiecare se vor suda câte 3 plăci 140x270x7 și 3 rigidizări 60x60x6 de 1985mm. Fig. 3.9. Rigidizări interioare 7. Picioare, plăci de întărire Vor fi decupate 2 plăci de rigidizare 2854x400mm de gr osime 7 mm care vor fi virolate la diametrul exterior al rezervorului și vor fi sudate pentru a întări rezervorul în zona de sprijin pe picioare. Picioarele vor fi construite din talpa 1625X250 (2 buc.) de 10mm grosime pe care va fi sudată placa verticală de 10mm grosime cu decupaj pentru curbura plăcii de rigidizare și se vor atașa nervurile de întărire de 187×118 (8 buc.) și 384×118 (8 buc.). Fig. 3.10. Elemente componente ale picioarelor UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.28 3.1. Analiza îmbinărilor sudate din structura rezervorului Tabelul 3.1. Inventarierea sudurilor Nr. crt.Tip Elemente îmbinăriis1 [mm]s2 [mm]Lungimea Le [mm]Nr. îmbinări identiceMateriale de bază 1BW 1.1-1.1 1.2-1.2 1.3-1.3 1.4-1.5 1.6-1.67 7 1500 5 S235 2BW 1.1-1.2 1.2-1.3 1.3-1.4 1.4-1.5 1.5-1.67 7 7854 5 S235 3BW 1.4-1.4 7 7 1000 1 S235 4FW 2.2-2.1 10 10 2444 2 S235 5FW 1-30 7 10 50 20 S235 6FW 2-30 10 10 1113 20 S235 7FW 30-31 10 10 100 20 S235 8FW 1-2 7 10 7854 2 S235 9FW 31-2 10 10 858 2 S235 10FW 25-26 20 7 200 2 S235 11FW 25-1 7 7 1000 2 S235 12FW 1-3 7 7 6508 2 S235 13FW 5.1-5.2 10 10 1675 2 S235 14FW 5.1-5.3.1 10 7 384 8 S235 15FW 5.1-5.3.1 10 7 187 8 S235 16FW 1-8 7 6 7854 4 S235 17FW 8-9 6 7 270 24 S235 18FW 10-9 6 7 280 48 S235 19BW 6-6 10 10 135 1 S235 UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.29 Nr. crt.Tip Elemente îmbinăriis1 [mm]s2 [mm]Lungimea Le [mm]Nr. îmbinări identiceMateriale de bază 20FW 7-1 7 7 2827 1 S235 21FW 7-6 7 10 1885 2 S235 22FW 6-32 7 20 1885 2 S235-C20E4 23FW 15-11 4 6 358 1 S235-P265NL 24FW 33-11 20 6 358 1 S235-P265NL 25FW 33-34 20 10 120 2 C20E4-S235 3.2. Stabilirea nivelului de acceptare al defectelor confo rm SR EN 25817:1993 Acest standard interna țional exista pentru a defini dimensiunile imperfecțiunilor tipice care pot fi întâlnite în fabrica ția curentă. El se poate utiliza într -un sistem de management al calită ții pentru realizarea îmbinărilor sudate în produc ție. Nivelul de calitate necesar est e ales împreună cu producătorul, utilizatorul sau alte păr ți interesate. Nivelul de calitate trebuie prescris înainte de începerea producției, de preferință în etapa cererii de ofertă sau a comenzii. Pentru cazuri speciale pot fi prescrise detalii suplimentare. Nivelul B de calitate furnizează date de referin ța de bază și nu sunt legate specific de o anumită aplica ție. El se referă la tipuri de îmbinări sudate și nu la produsul finit. În mod normal, pentru o anumită îmbinare sudată, limitele dimensionale al e imperfec țiunilor ar putea fi acoperite prin specificarea unui singur nivel de calitate. Imperfecțiunile sunt indicate în dimensiuni reale iar detectarea și evaluarea lor pot necesita utilizarea uneia sau mai multor metode de examinare nedistructivă. Acest standard interna țional se aplică: -Oțelurilor nealiate și oțelurilor aliate -Nichelului și aliajelor de nichel -Titanului și aliajelor de titan -La sudarea manuală, mecanizată și automată -La toate pozi țiile de sudare -La toate tipurile de suduri, de exemplu suduri cap la cap, în col ț și racorduri. -La următoarele procedee de sudare și sub procedeele lor: -11 sudare cu arc electric cu electrod fuzibil fără protec ție gazoasă -12 sudare cu arc electric sub strat de flux -13 sudare c u arc electric cu electrod fuzibil în mediu protector de gaz -14 sudare cu arc electric în mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.30 -15 sudare cu plasmă -31 sudare oxigaz. Tabelul3.2.Nivelul de acceptare al defectelor conform SR EN 25817 :1993 Nr.Referință la ISO 6520-1Denumire a imperfec țiuniiObservațiit [mm]Limita imperfec țiunilor pentru nivelul de calitate B 1.Imperfec țiuni de suprafață 1.1100 Fisură – ≥0,5Nu se admite 1.2104 Fisură în crater – ≥0,5Nu se admite 1.32017 Por de suprafațăDimensiunea maximă a unui por singular pentru -suduri cap la cap -suduri în col ț0,5 până la 3Nu se admite Dimensiunea maximă a unui por singular pentru -suduri cap la cap -suduri în col ț>3Nu se admite 1.42005 Retasură de crater deschisă 0,5 până la 3 >3Nu se admite 1.5401 Lipsă topire (topire incompletă)-≥0,5Nu se admite Microlipsă de topire Detectabilă numai prin examinare microscopică≥0,5Nu se admite 1.64021 Lipsă de pătrundere la rădăcinăNumai pentru sudurile cap la cap dintr- o singură parte ≥0,5Nu se admite UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.31 Nr.Referință la ISO 6520-1Denumire a imperfec țiuniiObservațiit [mm]Limita imperfec țiunilor pentru nivelul de calitate B 1.75011 5012Crestături continue Crestături discontinueSe cere trecere cu racordare. Aceasta nu este considerată imperfecțiune sistematică. 0,5 până la 3 >3Nu se admite h≤0,05t, dar max.0,5 mm 1.85013 Crestătură la rădăcinăSe cere trecere cu racordare. 0,5 până la 3 >3Nu se admite Imperfecțiuni scurte: h≤0,05t, dar max.0,5 mm 1.9502 Supraînăl țare excesivă(sudură cap la cap)Se cere trecere cu racordare. ≥0,5h≤1mm+0,1b, dar max. 5mm 1.10503 Convexitate excesiva(sudură de colț) ≥0,5h≤1mm+0,1b, dar max. 3mm UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.32 Nr.Referință la ISO 6520-1Denumire a imperfec țiuniiObservațiit [mm]Limita imperfec țiunilor pentru nivelul de calitate B 1.11504 Pătrundere excesivă 0,5 până la 3 >3h≤1 mm+0,1 b h≤1 mm+0,2 b, dar max 3mm. 1.12505 Racordare incorectă -suduri cap la cap ≥0,5α≥150ᶱ -suduri in co lț ≥0,5α≥110ᶱ 1.13506 Scurgere de metal ≥0,5Nu se admite 1.14509 Topire excesivă Umplere incompletă a rostuluiSe cere trecere cu racordare. 0,5 până la 3 >3Nu se admite Imperfecțiuni scurte: h≤0,05t, dar max 0,5mm 1.15510 Străpunger e – ≥0,5Nu se admite UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.33 Nr.Referință la ISO 6520-1Denumire a imperfec țiuniiObservațiit [mm]Limita imperfec țiunilor pentru nivelul de calitate B 1.16512 Asimetrie excesivă a sudurii in col țÎn cazurile în care nu a fost prescrisă o sudură în col ț asimetrică ≥0,5h≤1,5 mm+0,15a 1.17515 Retasură la rădăcină Se cere trecere cu racordare. 0,5 până la 3 >3Nu se admite Imperfecțiuni scurte: h≤0,05t, dar max 0,5mm 1.18516 Porozitate la rădăcinăFormație spongioasă la rădăcina unei suduri, provocată de fierberea metalului topit în momentul solidificării≥0,5Nu se admite 1.19517 Reluaredefectuoasă – ≥0,5Nu se adm ite 1.205213 Grosime insuficientă a sudurii în col țNu se aplică la procedeele care garantează o adâncime de pătrundere mai mare 0,5 până la 3 >3Nu se admite Nu se admite UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.34 Nr.Referință la ISO 6520-1Denumire a imperfec țiuniiObservațiit [mm]Limita imperfec țiunilor pentru nivelul de calitate B 1.215214 Grosime excesivă a sudurii în col țGrosimea reală a sudurii în colț este prea mare ≥0,5h≤1,5 mm+0,15a, dar max. 3mm 1.22601 Arsură – ≥0,5Nu se admite 1.23602 Strop – ≥0,5Se admite în func ție deaplicație, de exemplu, de material, deprotecția anticorozivă 1.24610 Culori de revenire (Decolorare)- ≥0,5Se admite în func ție deaplicație, de exemplu, de material, deprotecția anticorozivă 2.Imperfec țiuni interne 2.1100 Fisuri Toate tipurile de fisuri cu excep ția microfisurilor și fisurilor in crater≥0,5Nu se admite 2.21001 Microfisuri Fisurăcare, în general, este vizibila numai la microscop (50x)≥0,5Acceptarea depinde de tipul metalului de bază, înspecial de sensibilitatea la fisurare a acestuia UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.35 Nr.Referință la ISO 6520-1Denumire a imperfec țiuniiObservațiit [mm]Limita imperfec țiunilor pentru nivelul de calitate B 2.32011 Sulfură sferoidală(por)Trebuie satisfăcute următoarele condiții și limite pentru imperfecț iuni. 2012 Sulfuri sferoidale uniform distribuite (porozitate)a1)Dimensiunea maximă a suprafe ței imperfecțiunilor raportată la suprafața proiectată. Notă: Porozitatea suprafeței proiectate depinde de numărul de straturi. a2)Dimensiunea maximă a suprafeței secțiunii transversale a imperfecțiunilor raportată la suprafa ța rupturii. b)Dimensiunea maximă pentru un singur por pentru: -suduri cap la cap -suduri în col ț≥0,5 ≥0,5 ≥0,5Pentru un singur strat:≤1% Pentru mai multe straturi:≤2% ≤1% d≤0,2 s, dar max.3mm d≤0,2 a, dar max.3mm UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.36 Nr.Referință la ISO 6520-1Denumire a imperfec țiuniiObservațiit [mm]Limita imperfec țiunilor pentru nivelul de calitate B 2.42013 Cuib de sufluri(porozitate localizată) Lungimea de referin ța pentru l peste 100 mm. Suprafața totală a suflurilor dincuib este reprezentată de un cerc cu diametrul d Acare înconjoară toate suflurile. Cerință pentru o suflură singulară trebuie să fie îndeplinită pentru toate suflurile din interiorul acestui cerc. O suprafa ță cu sufluri admisă trebuie să fielocală. Trebuie luată în considerare posibilitatea ca un cuib de sufluri să se mascheze alte imperfec țiuni. Daca D este mai mic decât cea mai mică valoare dintre d p1sau dp2,suprafața totală reprezentată de un cerc cu diametrul dac, undedAC=dA1+dA2+D Un cuib de sufluri sistematic nu este admis. DAcorespunde lui d A1dA2sau dpC1în funcție de care este aplicabil.≥0,5 dA≤15 mm sau dA1 msx≤wp/2 UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.37 Nr.Referință la ISO 6520-1Denumire a imperfec țiuniiObservațiit [mm]Limita imperfec țiunilor pentru nivelul de calitate B 2.52014 Sufluri aliniate -suduri cap la cap ≥0,5h≤0,2 s,dar max. 2 mm l≤s,dar max.25 mm -suduri în col ț ≥0,5h≤0,2 a,dar max. 2 mm l≤a,dar max.25 mm Cazul 1 (D>d 2) Cazul 2(D3Nu se admite 2.9300 301 302 303Incluziuni solide Incluziuni de zgură Incluziuni de flux Incluziuni de ox id-suduri cap la cap ≥0,5h≤0,2 s,dar max. 2 mm l≤s,dar max.25 mm -suduri în col ț ≥0,5h≤0,2a, darmax. 2 mm l≤a,dar max.25 mm 2.10304 Incluziuni metalice, alteledecât de cupru.-suduri cap la cap ≥0,5h≤0,2 s,dar max. 2 mm -suduri în colț ≥0,5h≤0,2 a,dar max. 2 mm 2.113042 Incluziuni de cupru – ≥0,5Nu se admite 2.12401 Lipsă de topire(topire incompletă) ≥0,5Nu se admite 4011 Lipsă de topire a marginilor(laterală) 4012 Lipsă de topire între UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.39 Nr.Referință la ISO 6520-1Denumire a imperfec țiuniiObservațiit [mm]Limita imperfec țiunilor pentru nivelul de calitate B treceri 4013 Lipsă de topire la rădăcină 2.13402 Lipsă de pătrundere Îmbinare in T(sudură în col ț) ≥0,5Nu se admite Îmbinare par țială(pătrundere parțială) Îmbinare cap la cap (pătrundere parțială) ≥0,5Nu se admite Îmbinare cap la cap(pătrundere completă) ≥0,5Nu se admite UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.40 Nr.Referință la ISO 6520-1Denumirea imperfec țiuniiObservațiit [mm]Limita imperfec țiunilor pentru nivelul de calitate B 3.Imperfec țiuni în geometria îmbinării 3.1507 Aliniere gre șităLimitele se referă la abaterile fa ța depozițiacorectă. Dacă nu se specifică altfel, pozi țiacorectă este cea în care axele coincid. 5071 Aliniere gre șită între tableTableși suduri longitudinale 0,5 până la 3 >3h≤0,2 mm+0,1 t h≤1t,dar max.3mm 5072 Suduri circulare transversa le ale unor secțiuni cilindrice cu profil gol Suduri circulare≥0,5h≤0,5t,dar max. 2mm 3.2617 Deschidere incorectă a rostului unei suduri în col țDeschidere între piesele de îmbinat. Deschiderile care depă șesc limita adecvată, pot fi compensate, în anumite cazuri, printr-o creștere corespunzătoare a grosimii sudurii. 0,5 până la 3 >3h≤0,2mm+0,1 a h≤0,5mm+0,1a, dar max.2 mm UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.41 Nr.Referință la ISO 6520-1Denumire a imperfec țiuniiObservațiit [mm]Limita imperfec țiunilor pentru nivelul de calitate B 4.Imperfec țiuni multiple 4.1Fără Imperfecțiuni multiple în oricare secțiune transversalăh1+h2+h3+h4=∑h h1+h2+h3=≤∑h 0,5 până la 3 >3Nu se admite Înălțimea totală maximă a imperfec țiunilor: ∑h≤0,2t sau ≤0,15a UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.42 Nr.Referință la ISO 6520-1Denumire a imperfec țiuniiObservațiit [mm]Limita imperfec țiunilor pentru nivelul de calitate B 4.2Fără Suprafața proiecției sau suprafa ța secțiunii transversale în direcție longitudinalăCazul 1 (D>l 3) h1×l1+ h2×l2+ h3×l3=∑h x l Cazul 2(D> l 3) h1×l1+ h2×l2+( h2+ h3/3) × h 3×l3 =∑h x l Suma suprafe țelor trebuie calculată ca procent din suprafa țaevaluată. Cazul1 Dacă D este mai mic decât cea mai mică lungime a uneia din imperfecțiunilor trebuie luată în considerare suprafa ța completă care cumulează cele două imperfecțiuni. Cazul2.≥0,5∑h x l≤ 4% UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.43 CAPITOLUL IV PROCEDEE DE SUDARE Mecanismul fundamental al sudării determină două mari grupe de procedee: -PST–procedee de sudare prin topire -PSP–procedee de sudare prin presiune Procedeele de sudare cu arcul electric fac parte din PST și se noteaz ă prescurtat PSAE –procedee de sudare cu arcul electric. Acestea presupun asigurarea unor cerin țe esențiale în desfășurarea procesului de sudare: 1)menținerea arcului electric în stare staționară, cu intensitatea curentului de sudare Îs și tensiunea arcului de sudare Ua constant; 2)aducerea cu viteză constantă v aa materialului de adaos în zona de ac țiune a arcului electric ce arde între materialul de bază și electrod; 3)deplasarea arcului electric în lungul rostului dintre componente cu viteza v s, topind margin ile și formând împreună cu materialul de adaos, baia de sudură; 4)urmărirea rostului și umplerea să uniformă astfel încât, după solidificare, să formeze o cusătură continuă și constantă dimensional. 4.1. Procedee de sudare monoarc Sudarea cu electrozi înve liți Acest procedeu de sudare prin topire se realizează pe seama căldurii realizate prin arcul electric format între electrodul învelit și piesa de sudat. Se sudează toate metalele și aliajele metalice cu excepția celor reactive și refractare. Aluminiul și cuprul sunt mai dificil de sudat cu electrozi înveli ți. Avantaje -Cea mai mare accesibilitate -Se pot suda aproape toate metalele -Se sudează în orice pozi ție -Investiție mică în echipamente -Nu necesită calificări înalte UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.44 Dezavantaje -Productivit ate scăzută, cantitatea de metal depusă în unitatea de timp variază între 0.5 și 1.5 g/s -Timpul de sudare este mic datorită productivită ții și a deselor întreruperi cauzate de schimbarea electrozilor înveli ți -Calitatea sudurii depinde de sudor Parametrii de sudare De=1.6..6 mm Is=25..400 A Ua=15..35 V Vs=10..50 cm/min Sudarea sub strat de flux Procedeul de sudare sub strat de flux este mecanizat, deplasarea de -a lungul rostului și avansul sârmei fiind realizată automat. Calitatea sudurii depinde mai p uțin de sudor faț ăde sudarea cu electrozi înveliți. Se sudează majoritatea oțelurilor și unele metale și aliaje metalice. Avantaje -Cusătura mai omogenă și uniformă -Fără stropiri -Cantitate minimă de fum degajat -Grad de utilizare a materialului de a daos maxim Dezavantaje -Se execută numai orizontal și ușor înclinat -Productivitatea cea mai ridicată la o singură trecere (nu se pierd timpi suplimentari pentru curățarea zgurei) -Se pot suda eficient doar cusături drepte sau circulare cu lungimea mai mare de 1m -Pe cusătură rămâne zgură care trebuie îndepărtată Parametrii de sudare Vs=2.5..6..8 mm Is= 400-1200 A Ua=25..42 V Vs=80-200cm/min UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.45 Sudarea MIG -MAG Este un procedeu de sudare prin topire cu arc electric format între piesă și electrod fuzibil , iar pentru protec ția băii și a arcului se folosește gaz de protecție inert (MIG) și activ (MAG). Se pot suda toate metalele și aliajele cu grosimi până la 5mm grosime cu o singură trecere, rost I, iar cele până la 10 mm cu rost V sau X și tot o singură trecere. Avantaje -Factorul operator și productivitate superioare SE -Posibilitatea sudării la viteze mari -Cusătură fără zgură (fără cură țare) -Facilitatea mecanizării, automatizării, robotizării -Grad ridicat de universalitate -Grad ridicat de uti lizare a metalului de adaos -Cantitate redusă de fum -Tensiuniși deformații mici -Se poate aplica în toate cazurile atât ca pozi ții de sudare, cât și ca forme și dimensiuni de cusătură Dezavantaje -Echipamente de sudare mai scumpe -Flexibilitate red usă -Pierderi prin stropi 5 -10% -Sensibilitate la curen ți de aer -Posibilitate mai mare de apari ție defecte (pori, lipsă topire) Parametrii de sudare Ds=0.6..2.4 mm Is=60..500 A Ua= 15..35 V Vs= 15..150 cm/min Debitul gazului –8..20 l/min UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.46 SudareaWIG Se folose ște la sudarea tablelor subțiri, aluminiu, oțeluri aliate, cupru și sudarea straturilor de rădăcină. Avantaje -Se poate suda orice o țel și aliaj cu grad ridicat de puritate -Nu necesită cură țare zgură -Nu produce stropiri -Se poate suda în orice pozi ție -Se realizează suduri de mare fine țe Dezavantaje -Procedeu dificil ce necesită îndemânare -Productivitate mică -Echipament scump Parametrii de sudare Is=3..1000 A Ua=8..30 V Vs=5..50 cm/min Sudarea cu sârmă tubulară STG Este o varia ntă a procedeului MIG -MAG care se folose ște la sudarea componentelor de până la 12-13mm în rost I și până la 200 mm cu rost X și U. Avantaje -Se depune material de calitate la cost scăzut cu efort redus -Mai flexibil decât SF -Se conduce u șor, arc vizi bil -Se poate suda în orice pozi ție UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.47 Dezavantaje -Pot fi sudate o țelului cu puțin carbon și slab aliate -Formează crustă de zgură -Se pot crea incluziuni de zgură datorită pozi ționării învelișului la interior -Sârmă mai scumpă decât cea plină -Echipamentele STG sunt mai complicate Parametri de sudare Is=150..650 A Ua=20..35 V Vs=3..150 cm/min Debitul gazului -12..25 l/min Sudarea ST Acest procedeu a fost elaborat pentru mecanizare și semimecanizare. Învelișul este plasat la interior, sârma fiind tubulară. Protec ția este realizată de către miez. Avantaje -Pistolet mai simplu, cabluri mai simple -Echipamentul nu con ține circuit de reglare gaz -Nu conține butelii Dezavantaje -Protecția băii de metal este mai slabă -Se realizează pătrunderi mic i la ST fața de STG Parametrii de sudare Is=100..600 A Ua=20..30 V Vs=20..150 cm/min UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.48 4.2. Procedee de sudare multiarc Sudarea cu arce separate care formează băi separate Sudarea cu arce separate care formează băi separate se realizează cu două sau mai multe capete individuale care se deplasează pe aceea și cusătură. Capetele de sudare sunt dispuse la distanțe relativ mari (60-200mm), astfel încât arcele formează băi separate. Primul arc necesită un curent cât mai puternic pentru a asigura pătrunderea iar celălalt o tensiune mai mare pentru o formă a cusăturii mai convenabilă. Alimentarea se poate face în curent continuu (c. a.+) sau în curent alternativ (c. a.) cu rezultate foarte bune ob ținute la sudarea în c.c.+primul arc și c.a. pentru următoarele a rce. Datorită dozării convenabile în timp și spațiu a energiei totale se asigură o bună degazare a băii, o reducere a sensibilită ții de fisurare a băii precum și o reducere asupra încălzirii metalului de bază datorită energiilor totale cu valori ridicate d e la sudare. Prin utilizarea unui număr mare de capete se poate realiza sudură pe o singură parte într -o singură trecere pe componente cu grosimi de până la 140mm. Sudarea cu arce separate care formează baie comună Se pot utiliza două sau mai multe arce d istanțate la 20 -40mm, ceea ce permite crearea unei băi comune. În vederea asigurării stabilită ții arcelor apropiate alimentarea se va face în curent continuu (c. a.+) pentru primul și curent alternativ (c. a.) pentru cel de -al doilea. Prin această variantă d e sudare se pot obține cusături lungi cu o bună pătrundere prin utilizarea unor viteze de sudare mari (200 -250m/h). Pentru a mări productivitatea, în spa țiul dintre arce se poate introduce, suplimentar, o sârmă de sudare în scopul măririi cantită ții de met al depus. Sudarea cu arce gemene Se utilizează două sârme de sudare cu diametru redus (2.4 -4mm), care se topesc în acela și arc, legate la aceea și sursă. Distanța între arce este de 8 -12mm, viteza de avans în baie a sârmei rămânând aceeași. Prin această va riantă se asigură cre șterea ratei de depunere, are loc o reducere a participării materialului de bază la cusătură, ceea ce prezintă un avantaj la opera ții de încărcare. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.49 4.3. Alegerea procedeelor de sudare pentru construc ția rezervorului de benzină Factorii tehnici sunt următorii: T.1. Lungimea cusăturii L c: 1. Cusături scurte, L c≤ 200 mm; 2. Cusături medii, 200 < L c≤ 1000 mm; 3. Cusături lungi, L c> 1000 mm. T.2. Grosimea componentelor ce se sudează δ: 1. Componente sub țiri, δ ≤ 5 mm; 2. Componente medii, 5 < δ ≤ 30 mm; 3. Componente groase, 30 < δ ≤ 60 mm; 4. Componente foarte groase, δ > 60 mm. T.3. Pozițiile în care se pot face suduri cu procedeul respectiv: 1. Orizontal și în jgheab 2. Vertical 3. În corni șe și pe plafon T.4. Părțile din care se poate suda: 1. Din ambele părți; 2. Dintr-o parte T.5. Tipul de îmbinare: 1. Îmbinări cap la cap; 2. Îmbinări de colț. T.6. Formă geometrică a axei cusături i: 1. Cusături drepte; 2. Cusături circulare; 3. Cusături oarecare T.7. Metalele și aliajele metalice ce se pot suda cu procedeul respectiv: 1. Oțeluri nealiate cu puțin carbon și oțeluri slab aliate cu mangan; 2.Oțeluri slab aliate speciale: cu grăunți fini, întărite prin precipitare dispersă (PH), călite și revenite (QT); 3. Oțeluri aliate și placate; 4. Metale și aliaje neferoase. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.50 Un procedeu de sudare care ar satisface toate ni velele factorilor tehnici ar întruni 21 de puncte. Din acest motiv s -a definit universalitatea procedeului de sudare, U v. Tabelul4.1.Factorii tehnici.Nr.crt. ProcedeulT1 T2 T3T4T5T6 T7 UvΣ 123123412312121231234 1 SE11½11½½1111111111111½0.910.5 2 SF-½1½11½1½-111111-11½½0.89 3 MAG11111½-111111111111–111 4 WIG11½11–1111111111½1110.910.5 5 MIG111111½1111111111½1110.910.5 6 ST11111–11111111111½–111 7 STG111111-111111111111–111 Conform factorilor tehnici (tabelul 4.1.) procedeele de sudare potrivite pentru construc ția rezervorului sunt MAG, ST și STG. Vom folosi pentru construc ția corpului cilindric al rezervorului un echipament multiarc de tip MIG/MAG, acest tip de robot având posibilitatea folosirii unui singur arc și sârmă tubulară (STG) pentru celelalte elemente componente. Sudarea multiarc va permite e xecutarea de cusături cu o singură trecere, pătrundere foarte bună ce nu necesită prelucrarea marginilor. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.51 CAPITOLUL V PROIECTAREA TEHNOLOGIILOR DE SUDARE 5.1. Proiectarea rosturilor dintre componente și metode de prelucrare Sudurile realizate cu arcul electric se bazează pe formarea corespunzătoare a cusăturii dintre componentele de sudat. Îmbinarea este co nsiderată bună dacă se tope ște suficient material de bază și dacă se cuprinde de cusătură întreaga lor grosime. Geometria cusăturii și compoziția ei chimică joacă un rol important în asigurarea unei suduri de calitate. Proiectarea rosturilor de sudare dint re componente se va face în baza SR EN ISO 9692 -1, tabelele 1, 2 și 3, ținând cont de procedeele de sudare alese, poziționarea îmbinărilor și grosimea materialelor. Rezervorul de benzină este compus din table de grosimi intre 4mm și 20mm. Alegerea rostului dintre componentele de sudat se face în func ție de o serie de factori: -Factorul de primă importan ță este fluxul de forțe pe care cusătura trebuie să le transmită de la o componentă la alta. -Rostul este determinat de procedeul de sudare, cu cât acesta asigură o pătrundere mai mare cu atât rostul poate fi mai îngust și mai puțin deschis. -Poziția de sudare influențează forma rostului de sudare, în pozițiile în care este posibilă scurgerea băii, rostul se va alege astfel încât să se prevină scurgerea. -Accesibilitatea arcului electric în rost este esen țială, de ea depinzând topirea corespunzătoare a marginilor pieselor. -Posibilitatea de a sus ține rădăcina cusăturii în timpul sudării determină în multe cazuri dacă se sudează dintr -o parte sau ambele păr ți. -Din punct de vedere economic este necesar ca sec țiunea rostului să fie cât mai mică reducând consumul de energie la prelucrare și pierderea de material de bază. -Deformațiile la sudare sunt minime dacă forma rostului este cu deschidere mică și se su dează echilibrat pe ambele păr ți. -Grosimea componentelor combinată cu natura materialului de bază influen țează alegerea formei rostului. Alegerea formei rostului se face ținând cont de toți acești factori și de specificațiile SR EN ISO 9692-1:2013 „Tipur i de pregătire a îmbinării”. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.52 Tabel 5.1.Tipuri de rosturi recomandate Nr.Grosimea materialuluiSecțiune transversalăUnghi° α,βDeschidere b [mm]Umăr c [mm]Reprezentare 1 3 360 N/mm2 1.4Oțeluri cu rezistență împo triva coroziunii atmosferice, a căror compoziție chimică poate depăși cerințele pentru elemente singulare care sunt indicate la 1 2Oțeluri cu granulație fină tratate termomecanic și oțeluri turnate cu limită de curgere minimă specificată ReH > 360 N/mm2 2.1Oțeluri cu granulație fină tratate termomecanic și oțeluri turnate cu limită de curgere minimă specificată 360 N/mm2< ReH≤ 460 N/mm2 2.2Oțeluri cu granulație fină tratate termomecanic și oțeluri turnate cu limită de curgere minimă specifica tă ReH > 460 N/mm2 3Oțeluri cu granulație fină călite și revenite cu excepția oțelurilor inoxidabile cu limită de curgere minimă specificată ReH > 360 N/mm2 3.1Oțeluri cu granulație fină călite și revenite cu limită de curgere minimă specificată 360 N/mm2< ReH≤ 690 N/mm2 3.2Oțeluri cu granulație fină călite și revenite cu limită de curgere minimă specificată ReH > 690 N/mm2 3.3Oțeluri de îmbunătățire cu granulație fină, exceptând oțelurile inoxidabile 4Oțeluri slab aliate Cr -Mo-Ni cuMo≤ 0,7% și V ≤ 0,1% 4.1Oțeluri cu Cr ≤ 0,3% și Ni ≤ 0,7% 4.2Oțeluri cu Cr ≤ 0,7% și Ni ≤ 1,5% 5Oțeluri aliate Cr -Mo fără vanadiu cu C ≤ 0,35% 5.1Oțeluri cu 0,75% ≤ Cr ≤ 1,5% și Mo ≤ 0,7% 5.2Oțeluri cu 1,5% < Cr ≤ 3,5% și 0,7% < Mo ≤ 1,2% 5.3Oțeluri cu 3,5% < Cr ≤ 7,0% și 0,4% < Mo ≤ 0,7% 5.4Oțeluri cu 7,0% < Cr ≤ 10,0% și 0,7% < Mo ≤ 1,2% 6Oțeluri înalt aliate de tip Cr -Mo-(Ni)-V 6.1Oțeluri cu 0,3% ≤ Cr ≤ 0,75%, Mo ≤ 0,7% și V ≤ 0,35% 6.2Oțeluri cu 0,75% < Cr ≤ 3, 5%, 0,7% < Mo ≤ 1,2% și V ≤ 0,35% 6.3Oțeluri cu 3,5% < Cr ≤ 7,0%, Mo ≤ 0,7% și 0,45% ≤ V ≤ 0,55% 6.4Oțeluri cu 7,0% < Cr ≤ 12,5%, 0,7% < Mo ≤ 1,2% și V ≤ 0,35% 7 Oțeluri inoxidabile autocălibile și de tip ferito -martensitic cu C ≤ 0,35% și 10,5 %≤ UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.123 Cr≤ 30% 7.1Oțeluri inoxidabile feritice 7.2Oțeluri inoxidabile martensitice 7.3Oțeluri inoxidabile autocălibile 8Oțeluri inoxidabile de tip austenitic, Ni ≤ 31% 8.1Oțeluri inoxidabile de tip austenitic cu Cr ≤ 19% 8.2Oțeluri in oxidabile de tip austenitic cu Cr > 19% 8.3Oțeluri inoxidabile de tip austenitic manganoase cu 4% < Mn ≤ 12% 9Oțeluri aliate cu nichel, cu Ni ≤ 10,0% 9.1Oțeluri aliate cu nichel, cu Ni ≤ 3,0% 9.2Oțeluri aliate cu nichel, cu 3,0% < Ni ≤ 8,0% 9.3Oțeluri aliate cu nichel, cu 8,0% < Ni ≤ 10,0% 10Oțeluri inoxidabile austenito -feritice (duplex) 10.1Oțeluri inoxidabile austenito -feritice cu Cr ≤ 24% 10.2Oțeluri inoxidabile austenito -feritice cu Cr > 24% 11Oțeluri cuprinse în gru pa 1c, exceptând 0,25% < C ≤ 0,85% 11.1Oțeluri care sunt indicate la 11, cu 0,25% < C ≤ 0,35% 11.2Oțeluri care sunt indicate la 11, cu 0,35% < C ≤ 0,5% 11.3Oțeluri care sunt indicate la 11, cu 0,5% < C ≤ 0,85% NOTĂ: Pe baza compoziției chimi ce reale rezultată, oțelurile din grupa 2 pot fi considerate ca oțeluri din grupa 1. aÎn conformitate cu specificațiile de material și standardele de produs, R eHpoate fi înlocuit cu R p0,2sau Rt0,5. bO valoare mai mare este acceptată decât cea rezulta tă cu condiția: Cr + Mo + Ni + Cu + V ≤ 0,75%. cO valoare mai mare este acceptată decât cea rezultată cu condiția: Cr + Mo + Ni + Cu + V ≤ 0,1%. Pentru materialele de bază sau combinații ale acestora care nu pot fi încadrate în sistemul de grupare al m aterialelor de bază din oțel, aprobarea procedurii de sudare se obține numai pentru materialele de bază sau combinații ale acestora prevăzute în solicitare. Dacă un material de bază poate fi încadrat simultan în două grupe sau subgrupe ale acestui sistem d e grupare, este întotdeauna considerat în grupa sau subgrupa cu număr inferior. Materialele de bază și materialele de adaos sunt identificate pe baza certificatelor de inspecție material emise de producător. Diferențele minore de compoziție chimică a unui tip de material, (care se încadrează însă în abaterile permise de specificația respectivului material) nu conduc la schimbarea grupei/subgrupei de încadrare. Domeniile de valabilitate și corespondență a aprobărilor procedurilor de sudare pentru materialele de bază din oțel sunt prevăzute în tabelul 10.2. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.124 Tabelul 10.2. Domeniile de valabilitate și corespondență a aprobărilor procedurilor de sudare pentru grupele de oțel Grupa/Subgrupa materialului de probă Domeniul de valabilitate 1-1 1a-1 2-2 2a-2,1-1,2a-1 3-3 3a-3,1-1,2-1,2-2,3a-1, 3a-2 4-4 4b-4, 4b-1, 4b-2 5-5 5b-5, 5b-1, 5b-2 6-6 6b-6, 6b-1, 6b-2 7-7 7c-7 7-3 7c-3, 7c-1, 7c-2 7-2 7c-2a,7c-1 8-8 8c-8 8-6 8c-6b,8c-1, 8c-2, 8c-4 8-5 8c-5b, 8c-1, 8c-2, 8c-4, 8c-6.1, 8c-6.2 8-3 8c-3a, 8c-1, 8c-2 8-2 8c-2a, 8c-1 9-9 9b-9 10-10 10b-10 10-8 10b-8c 10-6 10b-6b,10b-1, 10b-2, 10b-4 10-5 10b-5b, 10b-1, 10b-2, 10b-4, 10b-6.1, 10b-6.2 10-3 10b-3a, 10b-1, 10b-2 10-2 10b-2a, 10b-1 11-11 11b-11, 11b-1 Grosimea nominal ă „t" a probei are următoarele semnificații: A.pentru o îmbinare sudată cap la cap: „t" reprezintă grosimea materialului de bază pentru care se derulează verificarea procedurii de sudare, iar în cazul îmbinărilor sudate ale unor materiale de grosimi difer ite este cea a materialului mai subțire; B.Pentru o îmbinare sudată de colț: „t" reprezintă grosimea materialului de bază pentru care se derulează verificarea procedurii de sudare, iar în cazul îmbinărilor sudate ale unor materiale de grosimi diferite est e cea a materialului mai gros; C.Pentru o îmbinare sudată tip racord: UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.125 1.„t"reprezintă grosimea țevii de racord, pentru îmbinarea sudată tip racord la țevi „așezat pe"; 2.„f” reprezintă grosimea țevii principale, pentru îmbinarea sudată tip racord la țe vi „așezat în" sau „așezat prin"; D.pentru o îmbinare sudată în „T" complet pătrunsă la table: „t" reprezintă grosimea tablei prelucrate. Domeniul de valabilitate al aprobării procedurilor de sudare în funcție de grosimea „t" a probei pentru sudurile tip BW-cap la cap este prevăzut în Tabelul 10.3. Tabelul 10.3. Domeniul de valabilitate al aprobării procedurilor de sudare în funcție de grosime Grosimea probei, t (mm)Domeniul de valabilitate al aprobării1) Îmbinare sudată tip BW -cap la cap, pentru sud are cu o singură trecere sau sudare cu o singură trecere pe ambele părți (mm)Îmbinare sudată tip BW -cap la cap, pentru sudare cu mai multe treceri (mm) t3 0,8t până la 1,1t t până la 2t 3t12 0,8t până la 1,1t 3 până la 2t 12t100 0,8t până la 1,1t0,5t până la 2t (max. 150 mm) t100 na 50 până la 2t 1)Pentru materialele la care se impune efectuarea încercării la încovoiere prin șoc, aceasta poate fi efectuată numai pentru materiale (table) cu t ≥ 6 mm, respectiv pentru materiale (țe vi) cu t≥ 12 mm. Pentru toate materialele cu grosimi mai mici decât cele indicate anterior, încercarea la încovoiere prin șoc este garantată de către producător prin specificațiile de material. Domeniul de valabilitate al aprobării procedurilor de sudare în funcție de grosimea „t" a probei, pentru sudurile în „T", sudurile tip FW -de colț și sudurile tip racord este prevăzut în Tabelul 10.4. Tabelul 10.4. Domeniul de valabilitate al aprobării procedurilor de sudare în funcție de grosime Grosimea probei, t (mm)Domeniul de valabilitate al aprobării procedurii de sudare pentru suduri la îmbinările în T, suduri tip FW -de colț și suduri la îmbinările tip racord Grosimea materialului (mm)Grosimea îmbinării sudate (mm) o singură trecere mai multe trec eri t3 0,8t până la 1,5t 0.75 a până la 1.5 a fără restricții 3t30 0,8t (min. 3 mm) până la 1,1t 0.75 a până la 1.5 a fără restricții t≥ 30 ≥ 6 a fără restricții NOTA 1: “a“ reprezintă grosimea nominală a sudurii; NOTA 2: În situația aprobări i unei proceduri de sudare pentru o sudură tip FW -de colț pe baza unei proceduri de sudare aprobată a unei îmbinări cu sudură tip BW -cap la cap, “a” reprezintă grosimea materialului depus al probei cu sudură tip BW -cap la cap. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.126 Domeniul de valabilita te al aprobării procedurilor de sudare pentru țevi și racorduri în funcție de diametru (dimensiuni în mm) este prevăzut în Tabelul 10.5. Tabelul 10.5. Domeniul de valabilitate al aprobării procedurilor de sudare pentru țevi și racorduri în funcție de diam etru (dimensiuni în mm) Diametrul probei D1) Domeniul de valabilitate al aprobării procedurii de sudare D25 D până la 2D 25 < D≤ 50 min. 25 până la 2D 50 < D≤ 168.3 0,5D până la 2D D > 168.3 > 0.5 D și table 1)D este diametrul exterior al țevi i sau diametrul exterior al țevii racordului. 10.2. Examinare și încercare Solicitarea privind aprobarea procedurii de sudare se depune la ISCIR cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de data propusă pentru realizarea ansamblului de probă. (2) Sol icitarea trebuie să fie însoțită de următoarele: A.date tehnice privind procedura de sudare pentru care se solicită aprobarea; B.Tabelul cu numele și prenumele sudorilor autorizați care vor realiza ansamblul de probă și copiile autorizațiilor acestora. Î n cazul în care sudorii cu care se intenționează a fi realizat ansamblul de probă nu sunt autorizați iar autorizarea lor urmează să se desfășoare concomitent cu aprobarea procedurii de sudare, sunt necesare documentele cerute la autorizarea sudorilor confo rm prescripției tehnice aplicabile; C.Certificatele de inspecție material emise de producător, pentru materialele de sudare care se intenționează a fi utilizate la realizarea ansamblului de probă; D.pWPS care se intenționează a fi utilizat la realizarea ansamblului de probă; E.Copia atestatului RTS, aflat în perioada de valabilitate. În cazul în care documentația este acceptată, se confirmă participarea inspectorului de specialitate din cadrui ISCIR la o dată stabilită de comun acord precum și locui unde urmează să se realizeze ansamblul de probă. RTS al persoanei juridice alege locul în care urmează să se realizeze ansamblul de probă astfel încât să fie asigurate toate condițiile tehnice impuse de acest demers. La data și în locul stabilit, inspectorul d e specialitate din cadrul ISCIR verifică condițiile în care urmează să se realizeze ansamblul de probă, iar în situația în care autorizarea sudorilor se desfășoară concomitent cu aprobarea procedurii de sudare, parcurge înainte de sudarea probei, partea te oretică a examenului de autorizare sudori, în conformitate cu cerințele tehnice din prescripția tehnică aplicabilă. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.127 Înainte de începerea sudării probei, aceasta trebuie marcată cu poansonul inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR. Pregătirea și suda rea probelor se efectuează în conformitate cu pWPS și se realizează cu sudorii deja autorizați sau cu sudorii care au obținut rezultat favorabil la examenul teoretic în conformitate cu cerințele prevăzute. Dacă în timpul executării probelor sudate apar var iații ale parametrilor tehnologici cauzați de scăderea tensiunii, întreruperea curentului, desprinderea învelișului electrodului și altele asemenea, care conduc la nerespectarea datelor tehnice din pWPS, probele sudate se repetă. La terminarea operațiilor de sudare impuse de realizarea ansamblului de probă, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR examinează vizual ansamblul de probă. Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR întocmește un proces -verbal de verificare tehnică în care indică, în cazul în care autorizarea sudorilor se desfășoară concomitent cu aprobarea procedurii de sudare, rezultatele obținute de candidați la examenul teoretic, precum și rezultatele examinării vizuale în raport cu referențialele utilizate. 10.3. Metode de verificare și criterii de acceptare Examinările nedistructive se efectuează în laboratoare autorizate ISCIR iar încercările distructive se efectuează în laboratoare evaluate de către ISCIR pentru stabilirea capabilității tehnice în fiecare domeniu de examinare, conf orm prescripției tehnice aplicabile. Probele se examinează vizual în starea în care se află după sudare; alte examinări nedistructive se desfășoară după examinarea vizuală, fie în starea în care se află după sudare, fie, dacă este cazul, după efectuarea tr atamentului termic final prevăzut în pWPS. Probele se încearcă distructiv numai dacă la examinările nedistructive se obțin rezultate care se încadrează în criteriile și nivelurile de acceptare al discontinuităților din referențialele specifice fiecărei metode de examinare prevăzute. Examinarea vizuală se efectuează de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR care asistă la realizarea ansamblului de probă, iar rezultatul acestei examinări este condiție de continuare a examinărilor nedistructive/în cercărilor distructive. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.128 Tabelul 10.1. Examinări nedistructive/încercări distructive ale probelor sudate Probă Tipul încercării Volumul încercării Nota Îmbinare cap la cap Examinare vizuală 100% – Examinarea de suprafață a îmbinării 100% 1 Examinare cu radiații penetrante sau cu ultrasunete100% 4 Încercare la tracțiune transversală 2 epruvete – Încercare ta îndoire transversaiă 4 epruvete 2 Încercare ia încovoiere prin șoc 2 seturi (6 epruvete) 6 Încercare de duritate Câte 3 puncte HV10 pentru MD șiZIT, și 1 punct HV10 pentru fiecare MB.3 Examinare macroscopică 1 epruvetă – Examinare microscopică – Îmbinare în T cu pătrundere completăExaminare vizuală 100% – Examinarea de suprafață a îmbinării 100% 1 Examinare cu ullrasunete 100% 4 încercare de duri late Câte 3 puncte HV10 pentru MD șiZIT, și 1 punct HV10 pentru fiecare MB.3 Examinare macroscopică 2 epruvete – Îmbinare în colț la tableExaminare vizuală 100% – Examinarea de suprafață a îmbinării 100% 1 Încercare teh nologică de rupere 1 probă . Încercare de duritate 1 set/epruvetă 3 Examinare macroscopică 2 epruvete – Îmbinare de racord Examinare vizuală 100% – Examinarea de suprafață a îmbinării 100% 1 Examinare cu ultrasunete 100% 4 și 7 Încercare de dur itate Câte 3 puncte HV10 pentru MD șiZIT, și 1 punct HV10 pentru fiecare MB.3 Examinare macroscopică 4 epruvete – Examinare microscopică NOTE: 1.Examinare cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice. Pentru materiale neferomagnetice, numai cu lichide penetrante. 2.Încercarea ia îndoire transversală se efectuează pe 2 epruvete cu rădăcina supusă la întindere și pe 2 epruvete cu rădăcina supusă ia comprimare. Pentru grosimi 15 15 mm se poate efectua încercarea la îndoire transversaiă laterală pe 4 epruvete prelevate lateral. 3.Se aplică numai pentru oteluri cu t > 8 mm și nu se aplică la oțelurile din grupele 8 și 10 (tabelul 1), UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.129 4.Se pot lua în considerare încercări suplimentare pentru determinarea caracteristicilor mecanice ale îmbinări. 5.Un set (3 epruvete) în sudură și un set (3 epruvete) în zona de influență termică ( ZIT). Se cere numai pentru t >6 mm pentru table și t >12 mm pentru țevi. Dacă în pWPS nu se specifică o temperatură de încercare, atunci încercarea se efectuează ia temperatu ra ambiantă. 6.La probele tip racord nu se cere examinare cu ultrasunete pentru un diametru exterior al țevii < 50 mm. Pentru un diametru exterior al țevii > 50 mm, dacă nu este posibil de efectuat din punct de vedere tehnic, examinarea cu ultrasunete se înlocuiește cu examinarea cu radiații penetrante. 10.4. Elaborarea fi șelor de verificare (WPQR) Fiecare sudură ce trebuie efectuată necesită un raport care specifică metoda de sudare, grupul de materiale și materialul de sudură respectă standardele și care se realizează în conformitate cu codurile EN și conform standardelor de proiect. Se efectuează încercările sale mecanice și rezultatele sunt conforme. Prin urmare, fiecare „specifica ție a procedurii de sudare” (WPS) trebuie să aibă o „înregistrare de calificare a procedurii de sudură” (WPQR). Un WPQR poate suporta mai multe domenii WPS aflate sub inciden ța valabilității. Pregătirea și testele WPQR trebuie să fie efectuate și aprobate sub supravegherea organismelor de inspecție ale terților, iar WPQR tr ebuie să fie în conformitate cu standardul locului de muncă desfă șurat. De exemplu, pentru locurile de muncă în conformitate cu normă EN, va fi pregătit WPQR care respectă standardul EN. Terminologia de sudare care va fi utilizată trebuie să fie adecvată s tandardului de fabrica ție. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.130 FIȘA DE OMOLOGARE A PROCEDURII DE SUDARE WPQR Nr. 1 DETALII PENTRU VERIFICAREA SUDURII PAG. 1DIN 3 UNITATEA: Universitatea Ovidius ConstantaSudor: Nr. poanson: SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE WPS: 1 ,2TIPULÎMBINĂRII: CAP LA CAP PROCEDEUL DE SUDARE: 135 X2 POZIȚIA DE SUDARE: PA MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS MB1Denumire: S235J2 Marca: G423 C G3Si1 Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma:EN ISO 14341 -A Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): Ø 1 .0;Ø 1.2 Grosime (mm): 7;10Diametru (mm): – Uscare Temp (C)/Timp(ore): – MB2Denumire: S235J2Electrod nefuzibilTip:- Norma: SR EN 10025 -2:2009 Diametru (mm): – Grupa: 1.1 Gaz/fluxDe protecție: 80%Ar; 20%CO 2 Grosime (mm):7;10Diametru (mm): – La rădăcină: – Temp. de preîncălzire ( C):457; 408 Debitul gazuluiDe protecție: 10 l/min Temp. între straturi ( C):≤200 La rădăcină: – SCHEMA DE PREGĂTIRE A ÎMBINĂRII SUCCESIUNEA OPERAȚIILOR DE SUDARE RândProcedeu de sudareDimensiunea metalului de adaos (mm)Intensitatea curentului ATensiune VTip curent/ polaritateViteza de avans a sârmei (m/min)Viteza de sudare* (cm/min)Energie termică introdusă* (KJ/cm) 1135 X2 ø1.0 290/280 27.8/28.3 DC+11.4/10.1152 6.3 1135 X2 ø1.2 290/295 28.7/28.5 DC+12/12.8 107 9.3 TRATAMENT TERMIC DUPĂ SUDARE TEHNICA DE SUDARE Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor: TERMIC Temperatura: – Suport rădăcină: – Timp menținere: – Pendulare: – Răcire:- Scobirea rădăcini*: – Viteze încălzire/răcire:* – Curățire între straturi: DA Detalii pentru sudare în impulsuri -DA Detalii pt. sud. cu plasmă: – Dist. de meținere: Unghi înclinare cap sudare: – *) daca este necesar UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.131 FIȘA DE OMOLOGARE A PROCEDURII DE SUDA REWPQR Nr. 1 REZULTATELE EXAMINĂRILOR ȘI ÎNCERCĂRILORPAG. 2 DIN 3 EXAMINARE VIZUALĂ EXAMINARE CU RADIAȚII PENETRANTEEXAMINARE MACROSCOPICĂ Buletin nr. Buletin nr. EXAMINARE CU LP sau PM EXAMINARE CU ULTRASUNETE EXAMINARE MICROSCOPICĂ Buletin nr. Buletin nr. Buletin nr. ÎNCERCĂRI LA TRACȚIUNE Buletin nr. Temperatura (șC) Numărul epruveteiRe (daN/mm2)Rm (daN/mm2)A (%)Z (%)Localizarea ruperiiObservații ÎNCERCĂRI LA ÎNDOIRE Buletin Nr. Numărul epruveteiUnghiul de îndoireDiametrul dornului (mm)Rezultatul ÎNCERCĂRI LA ÎNCOVOIERE PRIN ȘOCBuletin nr.Condiții (J): Poziția crestăturiiDimensiuni (mm)Temp. (grd. C)Valori KCV (J/cm2) Media (J/cm2)Observații1 2 3 ÎNCERCĂRI DE DURITATE* Buletin Nr. Tip/sarcina Poziția măsurătorilor (schița): MB1 ZIT1 SUD ZIT2 MB2 ALTE ÎNCERCĂRI: Rezultatele încercărilor sunt CORESPUNZĂTOARE / NECORESPUNZĂTOARE Încercările au fost efectuate în prezența: UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.132 FIȘA DE OMOLOGARE A PROCEDURII DE SUDARE WPQR Nr. 1 DOMENIUL DE VALABILITATE AL OMOLOGĂRII PAG.3DIN3 Procedeul de sudare: 135×2 Tipul îmbinării: CAP LA CAP Poziții de sudare: PA Metal de bază Gru pa: 1.1 Domeniul de grosimi (mm): 3÷20 Domeniul diametrelor (mm): – Temperatura de preîncălzire ( C): 457 ; 408 Temperatura între straturi ( C): ≤200 Tipul metalului de adaos: G423 C G3Si1 Gaz combustibil/Gaz de ardere: 80%Ar; 20%CO 2 Tipul și polari tatea curentului de sudare: DC+ Tratament termic după sudare: DETENSIONARE Energie termică introdusă (KJ/cm): 6; 9 Alte date: – UNITATEA: I.S.C.I.R.: DIRECTOR: RESPONSABIL TEHNIC CU SUDURA, Crivăț SorinINSPECTOR, (nume, semnătură, ștampilă) UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.133 FIȘA DE OMOLOGARE A PROCEDURII DE SUDARE WPQR Nr.2 DETALII PENTRU VERIFICAREA SUDURII PAG. 1DIN 3 UNITATEA: Universitatea Ovidius ConstantaSudor: Nr. poanson: SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE WPS: 3,4,5,6, 10,11TIPUL ÎMBINĂRII: ÎN COLȚ PROCEDEUL DE SUDARE: 136 POZIȚIA DE SUDARE: PA, PB MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS MB1Denumire: S235J2 Marca:T 46 MM 1 H5 Norma: SR EN 10 025-2:2009 Norma:EN ISO 17632 -A Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): Ø 1.0; Ø 1.2 Grosime (mm): 7;10 Diametru (mm): – Uscare Temp (C)/Timp(ore): – MB2Denumire: S235J2;C20E4Electrod nefuzibilTip:- Norma: SR EN 10025 -2:2009; SR EN 10216 -4:2003;ISO 683-18:1996Diametru (mm): – Grupa: 1.1Gaz/fluxDe protecție: CO 2 Grosime (mm):6; 7;10;20Diametru (mm): – La rădăcină: – Temp. de preîncălzire ( C):457; 408; 155; 485Debitul gazuluiDe protecție: 10 l/min Temp. între straturi ( C):≤200 Larădăcină: – SCHEMA DE PREGĂTIRE A ÎMBINĂRII SUCCESIUNEA OPERAȚIILOR DE SUDARE Rând Procedeu de sudareDimensiunea metalului de adaos (mm)Intensitatea curentului ATensiune VTip curent/ polaritateViteza de avans a sârmei (m/min)Viteza de sudare* (cm/min)Energie termică introdusă* (KJ/cm) 1 136 ø1.0 135 24 DC+- 48.6 4 1 136 ø1.0 135 24 DC+- 39 5 1 136 ø1.2 172 25 DC+- 36.6 7 TRATAMENT TERMIC DUPĂ SUDARE TEHNICA DE SUDARE Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor: TERMIC Temperatura: – Suport rădăcină: – Timp menținere: – Pendulare: – Răcire:- Scobirea rădăcini*: – Viteze încălzire/răcire:* – Curățire între straturi: DA Detalii pentru sudare în impulsuri – Detalii pt. sud. cu plasmă: – Dist. de meținere: Unghi înclinare cap sudare: – *) daca este necesar UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.134 FIȘA DE OMOLOGARE A PROCEDURII DE SUDAREWPQR Nr.2 REZULTATELE EXAMINĂRILOR ȘI ÎNCERCĂRILORPAG. 2 DIN 3 EXAMINARE VIZUALĂ EXAMINARE CU RADIAȚII PENETRANTEEXAMINARE MACROSCOPICĂ Buletin nr. Buletin nr. EXAMIN ARE CU LP sau PM EXAMINARE CU ULTRASUNETE EXAMINARE MICROSCOPICĂ Buletin nr. Buletin nr. Buletin nr. ÎNCERCĂRI LA TRACȚIUNE Buletin nr. Temperatura (șC) Numărul epruveteiRe (daN/mm2)Rm (daN/mm2)A (%)Z (%)Localizarea ruperiiObservații ÎNCERCĂRI LA ÎNDOIRE Buletin Nr. Numărul epruveteiUnghiul de îndoireDiametrul dornului (mm)Rezultatul ÎNCERCĂRI LA ÎNCOVOIERE PRIN ȘOCBuletin nr.Condiții (J): Poziția crestăturiiDimensiuni (mm)Temp. (grd. C)Valori KCV (J/cm2) Media (J/cm2)Observații1 2 3 ÎNCERCĂRI DE DURITATE* Buletin Nr. Tip/sarcina Poziția măsurătorilor (schița): MB1 ZIT1 SUD ZIT2 MB2 ALTE ÎNCERCĂRI: Rezultatele încercărilor sunt CORESPUNZĂTOARE / NECORESPUNZĂTOARE Încercările au fost efectuate în prezența: UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.135 FIȘA DE OMOLOGARE A PROCEDURII DE SUDARE WPQR Nr.2 DOMENIUL DE VALABILITATE AL OMOLOGĂRII PAG.3DIN3 Procedeul de sudare: 136 Tipul îmbinării: ÎN COLȚ Poziții de sudare: PA, PB Metal de bază Grupa: 1.1 Domeniul de grosimi (mm): 3÷20 Domeniul diametrelor (mm): – Temperatura de preîncălzire ( C): 457; 408; 155; 485 Temperatura între straturi ( C): ≤200 Tipul metalului de adaos: T 46 MM 1 H5 Gaz combustibil/Gaz de ardere: CO2 Tipul și polaritatea curentului de sudare: DC+ Tratament termic după sudare: DETENSIONARE Energie termică introdusă (KJ/cm): 4; 5;6;7 Alte date: – UNITATEA: I.S.C.I.R.: DIRECTOR: RESPONSABIL TEHN IC CU SUDURA, Crivăț SorinINSPECTOR, (nume, semnătură, ștampilă) UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.136 FIȘA DE OMOLOGARE A PROCEDURII DE SUDARE WPQR Nr.3 DETALII PENTRU VERIFICAREA SUDURII PAG. 1DIN 3 UNITATEA: Universitatea Ovidius ConstantaSudor: Nr. poanson: SPECIFICAȚIA PROCE DURII DE SUDARE WPS: 7, 8, 9TIPUL ÎMBINĂRII: ÎN COL Ț PROCEDEUL DE SUDARE: 136 POZIȚIA DE SUDARE: PA, PB MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS MB1Denumire: ; P265NL Marca: T 46 MM 1 H5 Norma: SR EN 10025 -2:2009 Norma:EN ISO 17632 -A Grupa: 1.1 Dimensiuni (mm): Ø 0 .8 Grosime (mm): 6 Diametru (mm): 42-114 Uscare Temp (C)/Timp(ore): – MB2Denumire: S235J2Electrod nefuzibilTip:- Norma: SR EN 10025 -2:2009; SR EN 10216 -4:2003;ISO 683-18:1996Diametru (mm): – Grupa: 1.1Gaz/fluxDe protecție: CO 2 Grosime (mm): 4;7;20Diametru (mm): – La rădăcină: – Temp. de preîncălzire ( C):513; 485Debitul gazuluiDe protecție: 10 l/min Temp. între straturi ( C):≤200 La rădăcină: – SCHEMA DE PREGĂTIRE A ÎMBINĂRII SUCCESIUNEA OPERAȚIILOR DE SUDARE Rând Procedeu de sudareDimensiunea metalului de adaos (mm)Intensitatea curentului ATensiune VTip curent/ polaritateViteza de avans a sârmei (m/min)Viteza de sudare* (cm/min)Energie termică introdusă* (KJ/cm) 1 136 ø0.8 98 24 DC+- 46,2 3 TRATAMENT TERMIC DUPĂ SUDARE TEHNICA DE SUDARE Tip: DETENSIONARE Pregătirea marginilor: TERMIC Temperatura: – Suport rădăcină: – Timp menținere: – Pendulare: – Răcire:- Scobirea rădăcini*: – Viteze încălzire/răcire:* – Curățire între straturi: DA Detalii pentru sudare în impulsuri – Detalii pt. sud. cu plasmă: – Dist. de meținere: Unghi înclinare cap sudare: – *) daca este necesar UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.137 FIȘA DE OMOLOGARE A PROCEDURII DE SUDAREWPQR Nr. 3 REZULTAT ELE EXAMINĂRILOR ȘI ÎNCERCĂRILORPAG. 2 DIN 3 EXAMINARE VIZUALĂ EXAMINARE CU RADIAȚII PENETRANTEEXAMINARE MACROSCOPICĂ Buletin nr. Buletin nr. EXAMINARE CU LP sau PM EXAMINARE CU ULTRASUNETE EXAMINARE MICROSCOPICĂ Buletin nr. Buletin nr. Buletin nr. ÎNCERCĂRI LA TRACȚIUNE Buletin nr. Temperatura (șC) Numărul epruveteiRe (daN/mm2)Rm (daN/mm2)A (%)Z (%)Localizarea ruperiiObservații ÎNCERCĂRI LA ÎNDOIRE Buletin Nr. Numărul epruveteiUnghiul de îndoireDiametrul dornului (mm)Rezultatul ÎNCERCĂRI LA ÎNCOVOIERE PRIN ȘOCBuletin nr.Condiții (J): Poziția crestăturiiDimensiuni (mm)Temp. (grd. C)Valori KCV (J/cm2) Media (J/cm2)Observații1 2 3 ÎNCERCĂRI DE DURITATE* Buletin Nr. Tip/sarcina Poziția măsurătorilor (schița): MB1 ZIT1 SUD ZIT2 MB2 ALTE ÎNCERCĂRI: Rezultatele încercărilor sunt CORESPUNZĂTOARE / NECORESPUNZĂTOARE Încercările au fost efect uate în prezența: UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.138 FIȘA DE OMOLOGARE A PROCEDURII DE SUDARE WPQR Nr.3 DOMENIUL DE VALABILITATE AL OMOLOGĂRII PAG.3DIN3 Procedeul de sudare: 136 Tipul îmbinării: ÎN COLȚ Poziții de sudare: PA, PB Metal de bază Grupa: 1.1 Domeniul de gros imi (mm): 4÷7 Domeniul diametrelor (mm): 30÷120 Temperatura de preîncălzire ( C): 513; 485 Temperatura între straturi ( C): ≤200 Tipul metalului de adaos: T 46 MM 1 H5 Gaz combustibil/Gaz de ardere: CO2 Tipul și polaritatea curentului de sudare: DC+ Tratament termic după sudare: DETENSIONARE Energie termică introdusă (KJ/cm): 3 Alte date: – UNITATEA: I.S.C.I.R.: DIRECTOR: RESPONSABIL TEHNIC CU SUDURA, Crivăț SorinINSPECTOR, (nume, semnătură, ștampilă) UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.139 CAPITOLUL XI STUDIU TEHNICO -ECONOMIC AL LUCRĂRILOR DE SUDARE Costul sudării este factorul econcmic care, împreună cu factorii tehnici, decide tehnologiile de sudare de folosit la realizarea structurilor sudate. Costul sudării se compune din: costul mater ialelor de adaos C Ma, costul manoperei C Mo, costul energici clcctricc C Wși regia C Rt. Toate componentele se calculează pentru un metru de cusătură, pentru fiecare tip de îmbinare rezultînd costul unitar al sudării ei. Costul total va îi egal cu costul uni tar înmulțit cu lungimea îmbinărilor. Costul materialelor de adaos C Ma: Calculul C Ma, se face determintnd cantitățile necesare de materiale de adaos. Pentru aceasta se parcurg trei etape: —Etapa 1, care constă din calculul metalului depus MD; —Etapa 2,care constă din calculul metalului de adaos necesar depunerii lui MD; —Etapa 3, care constă din calculul materialelor nemetalice necesare depunerii MD. 1)Calculul metalului depus M D. Funcție de aria cusăturii A cși densitatea metalului depus ρ se determi nămantitatea de metal depus pentru un metru de cusătură: (1.1…1.3)c rA A (11.1.) 2 3 3 1( / ) ( ) ( / )10D cM kg m A mm kg dm    (11.2.) 1)Calculul metalului de adaos necesar depunerii lui M D. Seține cont de gradul de folosire a metalului de adaos GMA, caracterist ic fiecărui PSAE prin rela ția: 1 1( / )D AMM kg mGMA (11.3.) GMA = 0.82 2)Calculul materialelor nemetalice necesare depunerii MD. Constă în calculul cantită ții de gaz consumat în fun ție detimpul de sudare al unui metru de cusătură: 100(min/ )( /min)s st mv cm (11.4.) UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.140 1( / ) ( /min) (min/ )G s G l m D l t m  (11.5) DG= 10 (l/min) pentru STG (CO2) și DG=15(l/min) pentru 2XMIG/MAG (CO2) Costul materialelor de adaos: Ma MD MNC C C  (11.6.) 1 ( / ) ( / ) ( / )MD A sC lei m M kg m P lei kg   (11.7) 1 ( / ) ( / ) ( / )MN gC lei m G l m P lei l   (11.8) Ps =12 lei/kg sârmă plină Ps = 18 lei/kg sârmă tubulară Pg =0.10 lei/l CO 2 Pg = 0.12 lei/l Ar/CO 2 Tabelul 11.1. Costul materialelor de adaos CMa Nr. crt.Forma rostuluiLc (mm)AcMD1MA1 tsG1CMDCMNCMa (mm2)(kg/m) (kg/m)(min/m) (l/m)(lei/m) (lei/m) (lei/m) 1 47905 58.8 0.46 0.56 0.07 1.09 6.75 0.13 6.89 4888 840.66 0.80 0.10 1.54 9.65 0.19 9.83 2 25046 21.6 0.17 0.21 0.28 2.82 3.72 0.28 4.00 29326 21.6 0.17 0.21 0.30 3.01 3.72 0.30 4.02 40021.6 0.17 0.21 0.28 2.82 3.72 0.28 4.00 4010 21.6 0.17 0.21 0.30 3.01 3.72 0.30 4.02 358 5.4 0.04 0.05 0.24 2.38 0.93 0.24 1.17 31416 21.6 0.17 0.21 0.23 2.26 3.72 0.23 3.95 1618 21.6 0.17 0.21 0.23 2.26 3.72 0.23 3.95 3 17843 21.6 0.17 0.21 0.28 2.82 3.72 0.28 4.00 20278 21.6 0.17 0.21 0.23 2.26 3.72 0.23 3.95 Costulmanoperei CMo: Costul manoperei C Mose calculează și el pe un metru da cusătură, rezultând un cost unitar C Mol. Dacă T 1este timpul necesar sudorului să realizeze un met ru de sudură, în h/m șt P Moeste prețul (retribuția) pe oră ai manoperii, în lei/h, atunci: 1 1( / ) ( / ) ( / )Mo MoC lei m T h m P lei h   (11.8) UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.141 1( / )60otsT h mF(11.9) Timpii de sudare t sfolosiți sunt cei din tabelul 11.1. Prețul manoperei pe oră este P Mo=30lei/h. Tabelul 11.2. Costul manoperei CM1 Nr. crt.Forma rostuluiT1tsCM1 (h/m)(min/m) (lei/m) 1 0.018 0.07 0.55 0.026 0.10 0.78 2 0.071 0.28 2.14 0.076 0.30 2.28 0.071 0.28 2.14 0.076 0.30 2.28 0.060 0.24 1.80 0.0570.23 1.71 0.057 0.23 1.71 3 0.071 0.28 2.14 0.057 0.23 1.71 Costul energiei electrice C W Energia electrică necesară sudurii unui metru de cusătură W se calculeaz ă:  0 1min/ ( ) ( ) (min/ )( )6000 60s s a st m kWh I AU V t m hW P kW Tm m                  (11.10) Costul energiei electrice necesare pentru un metru de cusătură va fi: 1/ / /W WC lei m P lei kWh W kWh m   (11.11)  0.21 /PW lei kWh (11.12) Calculul pentru consumul energiei pentru sudarea multiarc s -aefectuat însumând consumul de energie W calculat pentru fiecare arc. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.142 Tabelul 11.3. Costul energiei electrice CW1 Nr. crt.Forma rostuluiAc (mm2)Is [A]Ua [V]W [kWh/m]CW1 [lei/m] 1 58.8290/280 27.8/28.3 3.330417 0.699 84290/295 28.7/28.5 1.801354 0.378 2 21.6 134.5 24.2 0.678 0.142 21.6 171.5 24.9 0.890 0.187 21.6 134.5 24.2 0.678 0.142 21.6 171.5 24.9 0.890 0.187 5.4 97.5 23.6 0.479 0.101 21.6 134.5 24.2 0.678 0.142 21.6 134.5 24.2 0.678 0.142 3 21.6 134.5 24.2 0.678 0.142 21.6 134.5 24.2 0.678 0.142 RegiaCRe În orice întreprindere, pe lângă materiale, manoperă șt energie electrică, se fac și alte cheltuieli incluse în regia întrepr inderii. Asemănător, în secțiile unde se sudează, sunt cheltuielile de regie ale secției. În acestea sunt incluse: apa, căldura, lumina, ventilația, Întreținerea și reglarea echipamentelor, materiale mărunte perisabile (cleme, ciocane și perii de zgură, ec hipamente de protecție a muncii), retribuțiile controlorilor, reglorilor și funcționarilor etc. Regia nu se calculează decât estimativ prin rata regiei R re(lei/h).  / 1..2 ( / )re MR lei h P lei h  (11.13) Re Re/ / /C lei m R lei h T h m   (11.14) Rre= 60 lei / h Valorile CRe (lei/m) au fost calculate pentru fiecare rost și conform cu vitezele și timpii de sudare corespunzători (tabelul 11.4.) UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.143 Tabelul 11.4. Costul regiei Cre Nr. crt.Forma rostuluiAcPM Rre T1 Cre (mm2)(lei/h) (lei/h) (h/m) (lei/m) 1 58.8 30 60 0.018 1.096 84 30 60 0.026 1.558 2 21.6 30 60 0.071 4.274 21.6 30 60 0.076 4.554 21.6 30 60 0.071 4.274 21.6 30 60 0.076 4.554 5.4 30 60 0.060 3.608 21.6 30 60 0.057 3.429 21.6 30 60 0.057 3.429 3 21.6 30 60 0.071 4.274 21.6 30 60 0.057 3.429 Costul sudurii este format din costurile componentelor acesteia. Costul materialelor de adaos CMa,Costul manoperei C Mo,Costul energiei electrice C Wși Regia C Revor fi înmul țite cu lungimea cordonului de sudu ră pentru fiecare îmbinare (rela ția 11.15.). 1 1 1 Re/SU Ma M WC lei m C C C C     (11.15) 1 ( ) /SU SU cC lei C lei m L m  (11.16) Tabelul 11.5. Costul total al sudurii CSU Nr. crt. Forma rostuluiAcCMaCM1CW1 (lei/m)CReCSU1 LcCSU (mm2)(lei/m) (lei/m) (lei/m)(lei/m) (mm) (lei) 1 58.8 7.94 0.55 0.70 1.1010.283 47905 492.61 8411.33 0.78 0.38 1.5614.047 4888 68.66 2 21.6 6.29 2.14 0.14 4.2712.839 25046 321.56 21.6 6.45 2.28 0.19 4.5513.472 29326 395.07 21.6 6.29 2.14 0.14 4.2712.839 400 5.136 21.6 6.45 2.28 0.19 4.5513.472 4010 54.022 5.4 3.10 1.80 0.10 3.61 8.607 358 3.081 21.6 5.78 1.71 0.14 3.4311.066 31416 347.65 21.6 5.78 1.71 0.14 3.4311.066 1618 17.90 3 21.6 6.29 2.14 0.14 4.2712.839 17843 229.08 21.65.78 1.71 0.14 3.4311.066 20278 224.39 Total:2159.18 Costul total al sudurii este de 2159.18 lei. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.144 NORME DE TEHNICA SECURITĂ ȚII MUNCII ȘI PROTECȚIA MEDIULUI Prezentele instruc țiuni proprii de securitate a muncii pentru sudarea metalelor cuprind prevederi specifice de securitatea muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă] n activită țile de sudarea metalelor. -Lucrările de sudură pot fi executate numai de persoane având vârsta peste 18 ani, care cunosc instalațiile, aparatura și procedeele de lucru și care au fost instruite din punct de vedere al securității munciiși au calificarea necesară. -Persoanele care nu sunt calificate în meseria de sudor sau nu au împlinit vârsta de 18 ani, pot fi admise la lucru în condi ții normale ca ajutor de sudor numai sub supravegherea directă a cadrelor calificate în aceste lucrări și numai după însușirea instruc tajului de securitate a muncii. -Sudoriiși ajutorii de sudori sunt obligați să utilizeze echipamentul individual de protecție adecvat conform normativului stabilit. -Înainte de începerea lucrului, persoana însărcinata cu supravegherea opera țiilor va ver ifica dacă au fost luate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor și îmbolnăvirilor. -La locurile de munca permanente se vor afi șa în mod obligatoriu instrucțiunile de folosire ale utilajului și indicatoare de securitate. -Zona de lucru va fi îngrădita cu paravane sau pere ți netezi care vor fi prevăzuți cu tăblițe avertizoare. -La efectuarea lucrărilor de sudare într -o încăpere în care se desfă șoară și alte activității vor fi luate măsuri care să excludă posibilitatea de ac țiune a factorilor periculo și și nocivi aspră lucrătorilor. -Agregatele de sudare în mediu de gaze protectoare trebuie să respecte condi țiile impuse în prescripțiile de electrosecuritate. -Legarea la conductorul de nul la pământ trebuie să se execute confor m prescrip țiilor în vigoare. Fiecare componentă a instala ției: transformator, grup convertizor, pupitru de comandă, trebuie să fie prevăzută cu borne speciale în acest sens. Legarea la pământ a piesei care constituie obiectul sudării se face prin intermedi ul unei bride prevăzute cu un element de strângere pentru a garanta un contact sigur. -În cazul în care urmează să se execute lucrări de repara ție sau de curățire a agregatelor de sudare sau când se schimba locul de amplasare este necesar ca în prealabil agregatele să fie scoase de sub tensiune prin deconectarea de la re țea. -Conductorii electrici mobile folosi ți la racordarea la rețea și cablurile pentru alimentarea circuitului de sudare trebuie să fie ferite împotriva deteriorării în timpul exploatării și al transportului, în mod special împotriva contactului cu stropii de metal topit, precum și a trecerii peste ele a mijloacelor de transport. Cablurile mobile trebuie să fie u șoare, foarte flexibile; ele se păstrează în colaci când nu se sudează. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.145 -Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izola ția deteriorată este strict interzisă. Starea izola ției și a legăturilor la priza de pământ se va verifica de fiecare dată înaintea începerii lucrului -Zonele de îmbinare a cablurilor pentru al imentarea circuitului de sudare trebuie să asigure o bună conductibilitate, securitate fata de solicitările mecanice și o izolare perfectă în special în zona de îmbinare. Înainte de îmbinarea cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare, trebuie ca agregatul de sudare să fie deconectat de la re țea. Îmbinarea cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare se va realiza prin lipire la cald, sudare sau cu mufe de conectare izolate. -Cablurile de masa trebuie să fie racordate direct la piesa fiind interzisă utilizarea unor improviza ții ca bare, tuburi sau lan țuri. -Racordarea se poate realiza numai cu cleme de strângere, berna cu șurub, bine strânse, sau poli aderenți magnetici, cu condi ția că suprafețele de contact să fie netede și curate. -Norul de fum cu concentra ția maximă în produse toxice nu trebuie să ajungă între masca și fata sudorului, pentru a evita inhalarea acestuia, iar în acest scop, totodată, se amenajează ventila ția locală. Ventilația la locul de muncă trebuie să fie eficace, însă tirajul nu trebuie să împiedice efectul de protec ție a sudurii cu ajutorul gazului protector. -Toate pâr țile instalației de sudare, care se afla sub tensiune, inclusive generatoarele de curent continuu sau transformatoarele de sudare, trebuie să fie prot ejate împotriva atingerilor accidentale. -Nu este permis ca racordul electric al pistoletului să aibă par ți neizolate. În cazurile în care apar scântei între corpul pistoletului și piesa de sudat sau masă de sudare, se întrerupe lucrul și se înlătura defe cțiunea. -Mânerulși dispozitivul de conducere a sârmei de sudare trebuie să fie executate din material rezistent și îmbrăcate în material izolant. Racordurile pentru gaz și pentru apă de răcire trebuie să fie perfect etanșate. -La sudarea în mediu prote ctor de argon, furtunul de alimentare cu apa de răcire a arzătorului trebuie să fie etanș și bine racordat. Scurgerile de apă în contact cu piesele conductoare de curent prezintă pericol de electrocutare. -Ieșirea apei din pistoletul de sudare trebuie să fie controlabila. În cazul opririi apei de răcire se va întrerupe imediat sudarea și se va înlătura defecțiunea. -Toate elementele semnului de semnalizare vizuală sau sonoră a instala țiilor de sudare în mediu protector de gaz trebuie să fie în perfectă st are; în caz contrar, nu se permite exploatarea instala ției. -După pornirea instala ției se permite accesul la pârțile componente ale instalației, de oarece toate circuitele din pupitrul de comandă și transformator se afla sub tensiune. -Pentru preîntâmpin a accidentele în cazul atingerii par ților metalice ale arzătorului, sudorul trebuie să poarte în permanență mânu și de protecție în perfectă stare. -Releul pentru întreruperea alimentarii trebuie să fie bine reglat și verificat în permanență pentru a interveni sigur în cazul ivirii unor anomalii încercuitul de răcire. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.146 -Pentru instala ția de încălzire electrică a gazului se vor folosi tensiuni nepericuloase sub 24 V. Arsurile se vor preveni prin apărători corespunzătoare. -Nu se permit modificări, descomple tări sau improviza ții. Acestea pot determina apariția unor anomalii în funcționare care să conducă la accidente. Întrucât tensiunea de mers în gol a transformatorului poate atinge valoarea de 300 V., aparatul de sudare cu arc va fi prevăzut cu un dispoziti v care să asigure scoaterea automată a transformatorului din circuit la întreruperea arcului electric. -Se va asigura întreruperea automată a gazului la sfâr șitul sudării. -Compoziția spectrală a radiației arcului depinde de felul gazului protector folos itși de felul materialului de îmbinat. Efectul dăunător al razelor ultraviolete și infraroșii ale arcului de argon este superior celui în bioxid de carbon. Din aceste motive alegerea sticlei protectoare se face în mod individual. Se vor folosi filtre care absorb în întregime radia țiile dăunătoare. Alegerea filtrelor se face în funcție de curentul de sudareși de gazul protector folosit. -Radiațiile indirecte ale arcului în gaze protectoare sunt periculoase.De aceea, se vor vopsi pereții cabinei de sudare în gri deschis sau verde cu adaus de oxid de zinc care are proprietatea de a absorbi razele ultraviolete. Personalul ajutător va purta obligatoriu echipament care -l protejează contra efectelor de iradiere. Acest echipament va proteja toată suprafa ța corpului neacoperit de îmbrăcăminte. -La sudarea pieselor cu gabarit mare când sudorul se afla pe piesa sau în interiorul acesteia, este necesară folosirea unei platforme care să izoleze sudorul contră, mutatului încălzit, în măsura în care este posibil, se voraplica pozi țiile care permit sudarea dintr -o singură parte. -Amplasarea tuburilor de argon în apropierea locurilor în care se sudează este interzisă, până la o distanță de cel puțin 5 metri. În cazul folosirii paravanelor, această distanță se poate micșo ra corespunzător. -Pentru a împiedica vicierea atmosferei cu praf și impurități se vor lua măsuri ca ventilatorul de răcire al transformatorului să aibă priza de aer protejată. -Înainte de începerea lucrului, suprafe țele materialului trebuie să fie curăț ateși bine uscate, pentru a reduce degajările de fum și gaze și pentru a asigura condiții bune de lucru. Îndepărtarea prafului, grăsimilor și a stratului de vopsea, este neapărat necesară; pentru aceasta se vor folosi substanțe adecvate. Curățirea nu poat e fi înlocuita prin reglarea unui jet mai puternic de gaze. -La sudarea în mediu protector cu argon se va respecta cu stricte țe distanța minimă intre electrodul de wolfram și piesa; în caz contrar se produce arderea rapidă a electrodului cu degajări de ga ze nocive și radiații deosebit de puternice. -Atingerea sau lăsarea din mina a arzătorului folosit a sudarea în mediu protector de argon atât timp cât acesta se afla sub tensiune de mers în gol de 120V.Este interzisă. Întreruperea automată a circuitului a re loc după câteva secunde de la stingerea arcului electric. Instala ția trebuie să semnalizeze întreaga perioadă de timp în care se afla sub tensiune de mers în gol. -La sudarea în curent continuu, arzătorul va fi lăsat din mina numai după oprirea convert izorului. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.147 -Instalația arzătorului și scutul de protecție trebuie îngrijite cu atenție, ele fiind expuse unor temperaturi ridicate în timpul lucrului. Nu se admite începerea lucrului dacă se constată spărturi, fisuri sau alte deteriorări ale instala ției. -În vederea diminuării la minim a pericolelor datorate tensiunii de mers în gol, care apare în mod obligatoriu pe electrod, se vor lua măsuri de prevenire a acestora. Astfel, instalarea echipamentelor de sudare cu arc electric se va face în a șa fel să se r educă riscurile de șocuri electrice care s -ar putea datora unor tensiuni mai mari decât tensiunea de mers în gol. -Se vor lua măsuri pentru reducerea pericolelor de contact accidental a circuitului de sudare cu conductorul de protec ție sau cu pământul; -Dacă piesa de sudat este în mod inten ționat racordata la conductorul de protecție sau la pământ, legătura va fi făcută cât mai direct, cu ajutorul unui cablu având sec țiunea egală cu cea a cablului de retur. Se vor lua măsuri de evitare a curen ților vagabo nzi de sudare. Nu se va efectua în mod inten ționat conectarea de legare la pământ al re țelei de alimentare a sursei pentru sudare sau cel al aparatului electric de conectare asociat sursei. -Pentru a evita contactele electrice intre circuitul de sudare șielementele conductoare străine de instalație, situate în zona de lucru și pe care este posibil să fie pus un portelectrod sau un cap pentru sudare sau pe care s -ar putea amorsa un arc electric, se vor folosi mijloace de protec ție ale acestora cum ar fi: ecrane izolante, distan țatoare; -În cazul în care nu se pot aplica măsurile de mai sus se vor stabili legături echidistante cu ajutorul unor cabluri izolate, având sec țiunea corespunzătoare, intre piesa de sudat și elementele conductoare străine de instalația de sudare; -Este interzis că circuitul de sudare să vină în contact cu buteliile de gaz protector, aflate în apropierea piesei de sudat. -La legătura electrică intre echipamentul de sudare și piesa de sudat este strict interzisă utilizarea unor elemente conductoare străine de izola ție (sine, țevi, schele) dacă acestea nu reprezintă piesa de sudat însăși; -Se vor lua toate măsurile pentru reducerea pericolelor de contact accidental al circuitului de sudare cu conductorul de protec ție sau cu pământul; -Dacă piesele pentru sudat sunt amplasate pe o masă de sudare, cablurile de retur și de legături echipoten țiale vor fi racordate la masă. -În cazul în care doi sau mai mul ți sudori lucrează aproape unii de alții și în mod deosebit, pe aceeași piesă, vor fi luate măsuri speciale și în ce prive ște racordarea surselor pentru sudare la rețeaua de alimentare și la piesa de sudat, în scopul eliminării tensiunii de mers în gol, ce poate să apară între doi portelectrozi sau între două capete pentru sudare. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.148 -Dacăuna sau mai multe surse pentru sudare interconectate sunt scoase de sub tensiune, ele vor fi deconectate atât de la re țeaua de alimentare cât și de la circuitul de sudare comun pentru înlăturarea pericolelor datorate tensiunilor de retur; -Interconectare a mai multor surse pentru sudare se va face numai de către un expert. -Dacă se efectuează lucrări de între ținere sau reparare, echipamentul de sudare va fi decuplat atât de partea de alimentare cât și pe partea de utilizare. Derogări de la această condi ție se vor face numai de către un expert; -Orice racordare în circuitul de sudare va fi efectuată înainte de punerea sub tensiune a sursei pentru sudare. -Dacă sudorul î și întrerupe lucrul său își părăsește postul de lucru, sursă pentru sudare sau circuitu l de sudare se va scoate de sub tensiune astfel încât instala ția să nu poată fi pusă în mod accidental în funcțiune de la portelectrod sau de la capul de sudare. -În cazul utilizării unui aparat trifazat ce deserve ște mai multe posturi de sudare sau în ca zul mai multor surse pentru aceea și piesă de sudat sau pentru piese interconectate, sudorii vor lucra suficient de departe unii de al ții și vor fi instruiți să nu atingă niciodată simultan doi portelectrozi sau două capete pentru sudare. -Pentru instalare a și utilizarea echipamentelor pentru sudare cu arc electric se va utiliza STAS 13074 -92. -În timpul pauzelor de lucru, portelectrodul va fi a șezat sau agățat de un suport izolat, astfel încât să nu atingă piesa sau suportul acesteia, care sunt legate la sursa de alimentare a circuitului de sudare. Se interzice categoric tinerea portelectrodului sub bra ț, pentru a preveni scurgerile curentului electric prin corp. -Conductorii electrici, mobili folosi ți la racordarea la rețea și cablurile pentru alimentare a circuitului de sudare vor fi feri ți ir potriva deteriorării în timpul exploatării și al transportului și în mod special împotriva contactului cu stropi de metal topit, precum și a trecerii peste ei cu mijloace de transport. -Cablurile mobile vor fi u șoare și foarte flexibile, păstrându -se în colaci când nu se execută opera ția de sudare. -La cablurile de alimentare a circuitului de sudare cu izola ția deteriorată, în cazul în care cablurile respective nu vor putea fi înlocuite imediat, prin îndepărtarea zonei deteriorate și realizarea unei îmbinări în porțiunea respective. Izolarea cu bandă izolatoare a zonei reparate, nu este suficientă și în consecința este obligatorie folosirea buc șelor de protecție din material izolant, care să acopere în întregime z ona reparată. Starea izola ției cablurilor de alimentare a circuitului de sudare se va verifica înainte de începerea lucrului (schimbului). -Înainte de opera ția de îmbinare a cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare, echipamentul de sudare va fi deconectata de la re țea. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.149 -Zonele de îmbinare ale cablului pentru alimentarea circuitului de sudare vor asigura o bună conductibilitate, securitate fata de solicitările mecanice și o izolare perfectă în special în zona de îmbinare; -Îmbinarea cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare sau taiere se va realiza prin lipire la cald, prin sudare sau cu mufe de conexiuni izolate. -Cablul de masă va fi racordat direct la piesă, fiind interzisă utilizarea unor improviza ții. Racordarea se va realiza num ai cu cleme de strângere, borna cu șurub, bine strânse, cu poli magnetici, cu condiția că suprafețele de contact să fie netede și curate. -În cazul în care portelectrozii și capetele pentru sudare nu sunt utiliza ți, vor fi astfel amplasați încât să fie izolați. Electrodul va fi scos din portelectrod. -Posturile fixe pentru sudarea manuală cu arc electric vor fi prevăzute cu un suport electroizolant pentru fiecare portelectrod, pe care să se a șeze portelectrodul în perioadele de pauză. Este strict interzis ă aruncarea la întâmplare a portelectrodului chiar dacă nu este sub tensiune, indiferent de caracterul fix sau mobil al postului de sudare. -La sudarea manuală cu electrozi înveli ți, sudorii vor purta în mod obligatoriu mânuși și în timpul înlocuirii elec trozilor. -La utilizarea generatoarelor de curent continuu și a transformatoarelor folosite la sudarea cu arc electric se vor respecta condi țiile impuse în prescripțiile de electrosecuritate. -Echipamentele (sursele) de sudare antrenate de motoare cu com bustie internă vor fi instalate astfel încât să prevină intoxica țiile ce pot fi provocate de gazele de eșapament. Se interzice lucrul cu echipamente de sudare defecte sau în stare necorespunzătoare. -Pentru racordarea la re țea, executarea legăturilor fixe , inclusive montarea pieselor, se va face numai de către electricieni califica ți în astfel de lucrări, care vor respecta toate prescripțiile în vigoare referitoare la instalațiile electrice. -Dacă legarea la re țea a unui echipament de sudare se realizează fără fișa și priză se va prevedea la locul de racordare un întrerupător cu ajutorul căruia să se scoată de sub tensiune concomitent to ți conductorii de alimentare. -Dacă legarea la re țea se face prin prize cu capace metalice, capacele vor fi legate la ce ntură (priză) de împământare. -La echipamentele de sudare care nu sunt racordate prin fisa, conductorii de racordare la re țea se vor fixa cu papuci și vor fi astfel dispu și încât să excludă posibilitatea deteriorării izolației lor, din cauza frecării lorde apărătorile de borne. -În cazurile în care urmează să se execute lucrări de recep ție sau de curățire a echipamentelor de sudare sau când se schimba locul lor de amplasare, acestea vor fi scoase de sub tensiune, prin deconectarea de la rețea. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.150 -Nu se vo r utiliza decât echipamente de sudare omologate care vor îndeplini condi țiile de electrosecuritate. -Echipamentele de sudare, generatoarele și transformatoarele de sudare vor fi prevăzute cu dispozitive speciale, care să permită schimbarea nepericuloasă a electrozilor pentru sudare, totodată vor fi protejate împotriva atingerii accidentale, prin legarea lor la prize de pământ sau la conductorul de nul. -Este interzisă sudarea concomitenta pe aceea și piesă cu două instalații de sudare manuală cu arc electr ic de curent continuu cu polarită ți opuse. UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.151 BIBLIOGRAFIE 1.Achimescu, Nicolae Tehnologia materialelor Timișoara, 1984 2.A.G.Dobre, A.Nocivin “Introducere in Știinta Materialelor”, Editura Matrix, 1998 3.Bibu, Marius Studiul materialelor : bazele teoretice ale stiintei si ingineriei materialelor metalice , Sibiu, 2004. 4.BORMAMBET, Melat Tehnologii de sudare prin topire Constanța : Ovidius University Press, 2005. 5.Brojboiu, Maria Ingineria sistemlor industriale .Universitatea din Craiova, 2003. 6.Buzdugan Gh. Manualul ingi nerului mecanic, E.T., București, 1982 7.Cârjali Erol Analiza avariilor structurilor sudate. Ed. Virom Constan ța 2009 8.D. Vișan Tehnologii de sudare. Universitatea Dunărea de Jos Gala ți 2008 9.D.Bunea “Studiul si Ingineria Materialelor”, Editura Did actica si Pedagogica, 1995 10.Dilthey U Metal-arc active gas welding in the high power range with flux-cored wire electrodes (Welding & Cutting) (1996), No. 3, E47±E49, 200±208. 11.Dilthey U, Reisgen U Two-wire processes for higher depos itionrate and higher welding speed, Doc. XII -1549-98, IIW 1998. 12.Gafițeanu M. Organe de mașini, Ed. Tehnică, București, 1983 13.Halmoy E Pulsating welding arcs, SINTEF Report STF16A79021, 1979. 14.Hedega Ê `Tandem wire MAG welding, a process study’, SIMR Research Report, No. IM -2001-507, 2001. 15.Iulian Anghel Sudarea oțelurilor aliate, Ed. Tehnică, București 16.Ivan N. Antonescu Mașini unelte și control dimensional, E.D., București, 1980 17.Ianculescu G „Proiectarea structurilor sudate. Calculul îmbinărilor sudate la solicitări statice”, Ovidius Univers ity Press, 2008. 18.Jeflea M. Organe de mașini –Tipografia IIS, Constanța, 1980 19.Lesnewich A `Control of melting rate and metal transfer in gas -shielded metal arc welding’, Parts 1 and 2, Welding Journal, Aug 1958 . 20.Mateescu D. Calculul stru cturilor sudate, Institutul Politehnic „Traian Vuia”, Timișoara, 1975 21.Micloși V. și Andreescu F. Echipamente pentru sudare, E.D.P., București, 1967 22.Miloș L. „Tăierea termică”, Editura Sedona, Timișoara, 1996 23.Micloși V. Bazeleproceselor de sudare. Bucure ști UNIVERSITATEA OVIDIUS C-ȚA FACULTATEA: I.M.I.M. SPECIALIZAREA: I.S.PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.152 24.Pîslă, Adrian Echipamente de comandă numerică și programarea roboților industriali. Cluj -NapocaEditura Todesco, 2002 . 25.R.W.Cahn, P.Haasen “Physical Metallurgy”, North -Holland Physics Publishing, 1993 26.Sajin, Tudor Combustibili și lubrifianți. Bacău : Editura Alma Mater, 2002. 27.Safta V. Controlul îmbinărilor și produselor sudate, Ed. Facla, Timișoara, 1984, vol. I și II. 28.Sălăgean, Tr. Sudarea cu arc electric, Ed. Facla, Timișoara, 1977 29.Sălăgean, Tr. Tehnologia sudării metalelor cu arc, E.T., București, 1986 30.Sălăgean T. Oțeluri pentru structuri sudate, Ed. Facla, Timișoara, 1974 31.Santierul naval Damen Manualul tubulatorului. 2007. 32.Vasile Berinde Agenda sudorului, Ed. Teh nică, București, 1984 33.Vasile Palade Recipiente cu dispozitive de amestecare. Editura Na țional. 34.Vasile Palade Recipiente și aparate tubulare. Editura Semne. 35.Vlase A. Tenologii de prelucrare pe strunguri, Ed. Tehnică, București, 1994 36.Zgură Gh. Tehnologia sudării prin topire, EDP, București, 1983 37.*** www.gazetehnice.ro 38.*** www.plasmaserv.ro 39.*** www.totalmateria.com 40.*** www.closs.de 41.*** www.cloosrobot.com 42.*** www.sciencedirect.com 43.*** www.lingolnelectri c.com 44.*** www.researchgate.net 45.*** www.esab.com 46.*** www.tib.eu 47.*** www.scientific.net 48.*** www.made -in-china.com 49.*** Colecție de standarde, prescripții tehnice și cursuri. DECLARAȚIE PRIVIND AUTENTICITATEA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ PROGRAMUL DE STUDII: INGINERIA SUDĂRII NUMELE ȘI PRENUMELE ABSOLVENTULUI (cu inițiala tatălui) CRIVĂȚ G. SORIN PROMOȚIA: ___ 2017_______ SESIUNEA EXAMENULUI DE DIPLOMĂ ____IULIE 2017 _____________________ TITLUL PROIECTULUI DE DIPLOMĂ STUDIU PRIVIND SUDAREA MONOARC, SUDAREA MULTIARC ȘI APLICAREA PRESCRIP ȚIILOR TEHNICE ISCIR CR 7 -2013 PRIVIND OMOLOGAREA PROCEDURILOR DESUDARE PENTRU CONSTRUC ȚIA REZERVORULUI DE 40m3 COORDONATOR ȘTIINȚIFIC_____ CONF.DR. ING. M. BORMAMBET __________________ __________ _____________________ PROF.UNIV.DR.ING. ANNA NOCIVIN ______________ _ Declar pe propria răspundere că am luat la cunoștință prevederile Legii Educației Naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare șiOrdinul MEN nr .6125/2016 privind aprobarea Metodologiei -cadru de organizare și desfășurare a examenelor de licență/diplomă și disertație . Lucrarea de față este rezultatul muncii proprii, pe baza cercetărilor proprii și a informațiilor obținute din surse care au fost citate și indicate conform normelor etice, în textul proiectului, în note și în bibliografie. Declar că nu s -a folosit, în mod tacit sau ilegal, munca altora și că nici o parte din proiect nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale altcuiva, persoană fizică sau juridică. Declar că proiectul nu a mai fost prezentat sub această formă vreune i instituții de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic. În cazul constatării ulterioare a unor declarații false, voi suporta rigorile legii. Data: ____ 23.06.2017 _________________ Nume, prenume, semnătură Absolvent, ___CRIVAȚ SORIN ______________