Sondaj de Opinie Satisfacerea Cetățeanului cu Privire la Un Serviciu Public din Cadrul Primăriei Constanta

=== 953d176b1ecf4fcd34ea1bc01cf7e3c45ff5e338_418500_1 ===

SATISFACȚIA CETĂȚENILOR PRIVIND SERVICIILE PUBLICE DERULATE ÎN CADRUL SERVICIULUI PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR

În vederea realizării acestei teme de cercetare s-a optat pentru aplicarea, în perioada 28 noiembrie-18 decembrie 2016, a unui chestionar conceput special pentru acest demers, pe un eșantion ce a inclus un număr total de 80 de repondenți, a căror reprezentare este conform graficului:

În cadrul eșantionului s-a remarcat următoarea distribuție a repondenților pe categorii de vârstă:

În ceea ce privește repartiția pe grupe de vârstă și sex a persoanelor incluse în cadrul eșantionului ce a stat la baza prezentei cercetări, se remarcă următoarea situație:

Acestui eșantion, așa cum a fost el prezentat, i-a fost aplicat un set de întrebări, ocazie cu care au fost înregistrate următoarele răspunsuri:

Întrebarea nr. 1: „Cât de frecvent apelați la serviciile furnizate de către Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP) Constanța?” a generat următoarele variante de răspuns:

Așa cum se poate remarca, un procent destul de ridicat din cadrul repondentelor (respectiv 30%) au declarat că apelează frecvent la serviciile furnizate de SCLEP Constanța, procentul repondenților de sex masculin în situație similară fiind mai redus (de numai 20%). Se sesizează că procentul este invers distribuit în cazul persoanelor care au menționat că apelează ocazional la aceste servicii (respectiv de 20% – repondente și 30% repondenți), în vreme ce numărul repondentelor care uzează de serviciile SCLEP Constanța „de mai mult de două ori pe an” este dublu (respectiv 10%) față de cel al repondenților (numai 5%).

În cazul uzitării bianuale a serviciilor anterior menționate, numărul repondenților masculini este dublu comparativ cu cel al femeilor, respectiv un procent de 20% față de numai 10% în cazul repondenților de sex feminin.

Întrebarea nr. 2: „Cum catalogați calitatea serviciilor oferite de SPCLEP Constanța?”, a înregistrat următoarele răspunsuri:

Marea majoritate a repondenților de sex feminin (40%) apreciază ca fiind satisfăcătoare calitatea serviciilor ce sunt oferite de către SCLEP Constanța, pe locul secund poziționându-se aprecierea calității „bune” (procent de 30%), urmată de varianta calității „foarte bune” (20% dintre repondente). Pe ultimul loc se poziționează varianta de răspuns a calității nesatisfăcătoare – un procent de 10%.

În cazul repondenților de sex masculin se remarcă poziționarea egală a variantelor de răspuns calitatea serviciilor „foarte bună”; respectiv „satisfăcătoare” – fiecare înregistrând un câte un procent de 30%. Și tot pentru această categorie de repondenți s-a remarcat egalitatea variantelor de răspuns „calitatea serviciilor bună”, respectiv „nesatisfăcătoare” – procentul fiind de câte 20%.

Întrebarea nr. 3: „Cum estimați perioadele de așteptare remarcate cu prilejul interacțiunii cu serviciile oferite de SPCLEP Constanța?”, a generat următoarele răspunsuri din partea repondenților incluși în eșantion:

După cum se poate remarca, marea majoritate a repondenților de sex masculin apreciază că perioada de așteptare sesizată în cadrul SCLEP Constanța este una „acceptabilă” (în procent de 40%), 30% dintre repondenți apreciind că aceasta poate fi încadrată la categoria „foarte bună”. În vreme ce 10% dintre repondenți apreciază ca perioada de așteptare este una „nesatisfăcătoare”, alte 20 de procente sunt de părere că perioadele de așteptare la SCLEP Constanța sunt „bune”.

În ceea ce privesc răspunsurile oferite de repondenții de sex feminin, se remarcă în topul acestora (cu câte un procent de 30%) atât varianta unei perioade de așteptare „bună”, cât și varianta „nesatisfăcătoare”. Aceeași situație (respectiv a egalității) se sesizează și în cazul restului variantelor incluse în cadrul itemului, câte 20% dintre repondenții de sex feminin apreciind perioadele de așteptare din cadrul SCLEP Constanța ca fiind „foarte bune”, dar și „acceptabile”.

Întrebarea nr. 4: „În domeniul dedicat gradului de confort/dotărilor aferent/e spațiilor în care sunt derulate activitățile SPCLEP Constanța, apreciați că acesta/acestea pot fi încadrate în categoria…?” au fost înregistrate următoarele răspunsuri:

Marea majoritate a repondenților de sex masculin apreciază gradul de confort/dotare al spațiilor aferente derulării activităților SCLEP Constanța ca fiind „satisfăcător” (un procent de 40%), poziția secundă fiind ocupată de cei care apreciază varianta „foarte bine” (30% dintre repondenți). Se sesizează că procentul repondenților care apreciază gradul de confort/dotare ca fiind unul bun (20%) este dublul celui aferent variantei de răspuns catalogate drept „nesatisfăcător” (apreciat de 10% dintre repondenți).

În ceea ce privesc răspunsurile oferite de repondenții de sex feminin, se remarcă egalitatea unor variante oferite, respectiv în cazul variantelor „bine” și „satisfăcător” (fiecare cu câte un procent de 30%), ca și în cazul variantelor „foarte bine” și „nesatisfăcător” (fiecare înregistrând un procent de 20%).

Întrebarea nr. 5: „Care este gradul amabilității funcționarilor SPCLEP Constanța în raport cu relația cu cetățeanul?”, a generat răspunsurile următoare:

Analizând răspunsurile oferite de repondenții incluși în cadrul eșantionului, se detașează situația interesantă remarcată în cazul persoanelor de sex feminin, când, exceptând cele 10 procente ce apreciază gradul de amabilitate al funcționarilor din cadrul SCLEP Constanța ca fiind unul „foarte bun”, toate variantele de răspuns (respectiv „bun”, „satisfăcător” și „lasă de dorit”) înregistrând câte un procent de 30%.

În cazul repondenților de sex masculin, acest procent se remarcă în cazul variantei „satisfăcător”, în topul răspunsurilor poziționându-se varianta unui grad de amabilitate „bun” (procentul fiind de 40%), iar pe poziția a treia varianta „foarte bun” (20% dintre repondenți). De sesizat faptul că și în cazul repondenților de sex masculin se sesizează același procent al celor care au optat pentru varianta unui grad al amabilității „nesafisfăcător” ca și în cazul repondenților de sex feminin (respectiv de câte 10%).

Întrebarea nr. 6: „Cum apreciați perioada de soluționare a cererilor diverse înregistrate în cadrul SCLEP Constanța?” a primit următoarele răspunsuri din partea repondenților:

După cum se poate sesiza și din graficul de mai sus, marea majoritate a repondenților de sex masculin (respectiv un procent de 40%) consideră ca fiind „satisfăcătoare” perioada de soluționare a cererilor diverse în cadrul SCLEP Constanța, părere ce nu este împărțită în același procent și de către repondenții de sex feminin, respectiv doar 20% dintre aceștia optând pentru această variantă.

În versiunea a 30% dintre repondenții de sex masculin supuși chestionării, perioada anterior menționată este una „bună”, în vreme ce doar 10% dintre repondenți au considerat că aceasta este de tip „foarte bună”.

Demn de remarcat este și procentul destul de ridicat (respectiv de 20%) al repondenților de sex masculin care susțin că această perioadă de soluționare a cererilor/petițiilor „lasă de dorit”, procentul fiind identic cu cel înregistrat la repondenții de sex feminin la variantele „foarte bună”, dar și „safisfăcătoare”.

Se impune a se menționa și faptul că, în cazul repondenților de sex feminin, procente considerabile (respectiv de câte 30%) au fost alocate variantelor „bună”, dar și „lasă de dorit”.

Întrebarea nr. 7: „Cum apreciați gradul de transparență și comunicare sesizat în cadrul SCLEP Constanța?” a înregistrat următoarele răspunsuri în cadrul eșantionului supus prezentei cercetări:

Repondenții de sex masculin supuși prezentei cercetări consideră într-o proporție destul de mare (respectiv de 40%) că în domeniul comunicării și al transparenței semnalate în cadrul SCLEP Constanța, nivelul este unul satisfăcător, părerile fiind împărțite în mod egal (respectiv în proporție de câte 20%) în cazul variantelor de răspuns oferite, respectiv „foarte bun”, „bun”, dar și „lasă de dorit”.

În cazul repondenților de sex feminin, se remarcă faptul că un procent de 40% dintre aceștia consideră nivelul de comunicare și transparență din cadrul SCLEP Constanța ca fiind unul „bun”, pe locul secund poziționându-se, într-un procent de 30%, varianta nivelului „satisfăcător”.

Ca și în cazul repondenților de sex masculin, și la cei de sex feminin se semnalează același procent (de 20%) când vine vorba de opțiunea unui nivel de comunicare și transparență „foarte bun”, varianta opțiunii „lasă de dorit” fiind bifată de un procent de numai 10% repondenți de sex feminin.

Întrebarea nr. 8: „Ce îmbunătățiri considerați că ar fi oportune la nivelul SCLEP Constanța?” a primit răspunsurile următoare:

După cum se poate sesiza, în topul îmbunătățirilor ce s-ar impune în cadrul SCLEP Constanța, atât în cazul repondenților de sex masculin, cât și pentru sexul feminin, se poziționează prelungirea programului cu publicul (procent de 40%). Același procent a fost alocat de către repondenții de sex masculin opțiunii „reducerea perioadei de eliberare a actelor”, pe locul secund poziționându-se la egalitate, într-un procent de 10%, opțiunile „eficientizarea activității online”, ca și „modernizarea sălii de așteptare”.

În cazul repondenților de sex feminin, pe poziția a doua se află, la egalitate (într-un procent de câte 20%) restul opțiunilor, respectiv „reducerea perioadei de eliberare a actelor”, „eficientizarea activității online” și „modernizarea sălii de așteptare”.

CHESTIONAR

„Cât de frecvent apelați la serviciile furnizate de către Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP) Constanța?”

„Cum catalogați calitatea serviciilor oferite de SPCLEP Constanța?”

„Cum estimați perioadele de așteptare remarcate cu prilejul interacțiunii cu serviciile oferite de SPCLEP Constanța?”

„În domeniul dedicat gradului de confort/dotărilor aferent/e spațiilor în care sunt derulate activitățile SPCLEP Constanța, apreciați că acesta/acestea pot fi încadrate în categoria…?”

„Care este gradul amabilității funcționarilor SPCLEP Constanța în raport cu relația cu cetățeanul?”

„Cum apreciați perioada de soluționare a cererilor diverse înregistrate în cadrul SCLEP Constanța?”

„Cum apreciați gradul de transparență și comunicare sesizat în cadrul SCLEP Constanța?”

„Ce îmbunătățiri considerați că ar fi oportune la nivelul SCLEP Constanța?”

=== 953d176b1ecf4fcd34ea1bc01cf7e3c45ff5e338_418500_2 ===

SATISFACȚIA CETĂȚENILOR PRIVIND SERVICIILE PUBLICE DERULATE ÎN CADRUL SERVICIULUI PUBLIC DE IMPOZITE ȘI TAXE CONSTANȚA

Pentru realizarea prezentei teme de cercetare s-a avut în vedere aplicarea unui chestionar (special elaborat în acest sens), în perioada 21 noiembrie-12 decembrie 2016, pe un eșantion de 62 de repondenți, cu următoarea reprezentare:

În ceea ce privește repartiția pe categorii de vârstă a repondentilor, aceasta este conform graficului :

În funcție de sexul repondenților, repartiția pe categorii de vârstă a acestora are următoarea reprezentare:

Eșantionului, anterior prezentat, i-a fost aplicat un set de întrebări, la care s-au primit răspunsurile următoare:

La întrebarea 1 – „Cât de des sunteți nevoit/ă să apelați la serviciile ce sunt furnizate în cadrul Serviciului Public de Impozite și Taxe (SPIT) Constanța?”:

După cum se poate remarca, cea mai mare pondere a repondenților de sex masculin apelează frecvent la SPIT Constanța, pe locul secund poziționându-se contribuabilii care susțin că au tangență cu acest serviciu bianual (aproximativ 27% din numărul total al repondenților de sex masculin). Locul al treilea este ocupat de constănțenii care au nevoie de acest serviciu o singură dată pe an, după care se poziționează varianta „ocazional”; respectiv „de mai mult de două ori pe an”.

În cazul repondenților de sex feminin, situația este sensibil diferită, câte un procent aproximativ egal (în jurul valorii de 25%) din numărul total al acestora declarând că apelează la serviciile SPIT Constanța „de mai mult de două ori pe an”, „frecvent”, dar și „bianual”. Ultimele locuri sunt ocupate de variantele de răspuns „ocazional” (18% dintre respondente), respectiv „o dată pe an” (un procent de 10% dintre respondente).

La întrebarea cu nr. 2, „Calitatea serviciilor de care ati beneficiat în cadrul SPIT Constanța a fost …?”, răspunsurile înregistrate au fost conform graficului:

După cum se poate sesiza, gradul de nemulțumire privind calitatea serviciilor oferite de către funcționarii din cadrul SPIT Constanța este unul destul de ridicat, el fiind înregistrat într-un procent sensibil egal atât în cazul repondenților de sex masculin, cât și în cazul repondenților de sex feminin.

Demn de remarcat este faptul că același procent (20%) se înregistrează în cazul repodenților de sex masculin care se declară foarte mulțumiți de calitatea serviciilor de care au beneficiat, procentul crescând la 28% în cazul repondenților din aceeași categorie care au menționat o calitate „bună” a serviciilor. În topul răspunsurilor repodenților de sex masculin (aproximativ 38%) se poziționează varianta serviciilor „satisfăcătoare” oferite de către SPIT Constanța.

În cazul repondentelor incluse în eșantionul prezentei temei de cercetare, pe primul loc (cu un procent de 40%) se poziționează varianta unei calități „bune” a serviciilor oferite de serviciul anterior-menționat, doar 10% dintre acestea declarându-se foarte mulțumite de serviciile ce le-au fost oferite. Pe poziția a treia se poziționează varianta serviciilor „satisfăcătoare”, aceasta fiind preferată de 30 % dintre repondente.

La cea de-a treia întrebare, respectiv: „Ce părere aveți despre perioada de așteptare dedicată furnizării diverselor servicii de către SPIT Constanța?”, au fost înregistrate următoarele răspunsuri:

Perioada de așteptare dedicată serviciilor diverse de către SPIT Constanța este una „acceptabilă”; având în vedere procentul majoritar ce a fost înregistrat la acest item atât în cazul repondenților de sex feminin, cât și a celor de sex masculin (în jurul valorii de 40%).

Un procent ridicat este ocupat de varianta perioadei de așteptare „bună” – un procent de 30% în cazul persoanelor de sex masculin, optiunea ocupând aceeași poziție și în cazul răspunsurilor înregistrate la repondenții de sex maculin.

În ceea ce privește un răspuns foarte favorabil acestei întrebări, s-au înregistrat rezultate relativ reduse, respectiv de doar 10 % (în cazul repondentelor), 12.5% (în cazul repondenților de sex masculin.

Un procent considerabil dintre repondenții incluși în eșantion apreciază ca fiind nesatisfăcătoare perioada de așteptare, fiind înregistrat un procent de 20 % în cazul repondentelor și de 25 % în cazul repondenților.

Întrebarea cu numărul 4, inclusă în chestionarul aplicat eșantionului ales, respectiv „Cum apreciați dotările/confortul oferit cetățenilor de spațiul în care își derulează activitatea SPIT Constanța?” a înregistrat următoarele răspunsuri:

Așa cum se poate sesiza și în graficul de mai sus, în topul variantelor de răspuns alese de către repondenții de sex masculin se poziționează cea a confortului/dotărilor nesatisfăcătoare (un procent de aproape 40%), căreia îi urmează (la egalitate) variantele „nesatisfăcător” și „este bine”.

Abia pe ultima poziție se poziționează varianta „este foarte bine” (un procent puțin peste 10%), ceea ce poate reprezenta un semnal de alarmă pentru autoritățile constănțene, mai ales în contextul în care un procent relativ asemănător (și poziționare identică) s-a sesizat și în cazul repondenților de sex feminin (10% dintre acestea au apreciat ca la un nivel foarte bun confortul/dotările remarcate în cadrul SPIT Constanța.

Pe primul loc în topul opțiunilor repondentelor se poziționează varianta „este bine” (un procent de 30%), căreia îi urmează, la același nivel (respectiv fiecare cu câte un procent de 20%) variantele „satisfăcător” și „este bine”.

La întrebarea cu numărul 5, respectiv „Cum apreciați gradul de amabilitate al funcționarilor ce activează în cadrul SPIT Constanța?” repondenții incluși în eșantionul prezentei cercetări au oferit următoarele răspunsuri:

Repondenții de ambele sexe, incluși în cadrul eșantionului prezentei teme de cercetare, apreciază ca fiind „bun” gradul de amabilitate al funcționarilor ce activează în cadrul SPIT Constanța, varianta aceasta poziționându-se în topul răspunsurilor ce au fost oferite întrebării incluse în chestionar (respectiv cu un procent de 50% în cazul femeilor și unul de 38% în cazul bărbaților).

În cazul repondenților de sex masculin, același procent este înregistrat și la varianta „satisfăcător), pe ultimele locuri poziționându-se, la egalitate, variantele unui grad de amabilitate „foarte bun”; respectiv „lasă de dorit” (cu câte un procent de 12,5%).

În cazul răspunsurilor înregistrate la repondente, se remarcă faptul că pe poziția secundă se plasează varianta gradului de amabilitate „satisfăcător”, pe ultimele poziții (ca și în cazul repondenților) poziționându-se fiecare cu câte 10 procente, variantele grad al amabilității „foarte bun”, respectiv „lasă de dorit”.

Întrebarea nr. 6: „Considerați că ar fi oportună o dezvoltare a aplicațiilor online în cadrul SPIT Constanța ?” a generat răspunsurile următoare:

Așa cum se remarcă, marea majoritate a repondenților de sex masculin (respectiv un procent de 50%) apreciază că nu se impune o dezvoltare a aplicațiilor online în cadrul serviciului vizat, aflat în centrul prezentei cercetări, în vreme ce 25% dintre aceștia sunt de părere că o modernizare a aplicațiilor la nivelul SCIT Constanța ar avea rolul de a contribui la fluidizarea activităților actuale.

De sesizat faptul că în cazul acelorași repondenți, s-a înregistrat un procent egal (12,5%) al celor care consideră că dezvoltarea aplicațiilor online ar putea fi utile numai cu condiția unei accesibilități ridicate, ca și al repondenților care au declarat că nu sunt interesați de acest aspect ori că nu pot să se pronunțe asupra acestuia.

Situația este cu totul diferită în cazul repondenților de sex feminin, unde procente egale (respectiv câte 30%) au apreciat că se impune o dezvoltare a aplicațiilor online, respectiv că acestea nu ar fi necesare.

De asemenea, procente egale (de câte 20%) din această categorie a repondenților au optat fie pentru varianta dezvoltării aplicațiilor numai cu condiția accesibilității facile a acestora, respectiv pentru varianta „nu știu, nu mă interesează”.

În ceea ce privește întrebarea cu numărul 7: „Cum apreciați gradul de actualizare al informațiilor în cadrul serviciilor oferite de SPIT Constanța?”, repondenții au oferit următoarele răspunsuri:

Conform răspunsurilor oferite de către repondenții de sex masculin, incluși în eșantionul prezentei cercetări, gradul de actualizare al informațiilor în cadrul serviciilor ce sunt oferite de SPIT Constanța este unul „satisfăcător” (aproximativ 38%), pe poziția secundă situându-se (la egalitate procentuală – respectiv 25%) variantele de răspuns un grad de actualizare „bun”, respectiv unul care „lasă de dorit”. Se impune a se menționa faptul că 12.5% din numărul total al repondenților de sex masculin apreciază ca fiind foarte bun gradul actualizării informațiilor în cadrul SPIT Constanța.

În cazul repondenților de sex feminin, în topul variantelor de răspuns oferite se poziționează varianta unui grad „bun” al actualizării informațiilor (40% dintre repondente), poziția secundă fiind ocupată (la egalitate) de restul variantelor de răspuns, respectiv un grad al actualizării „foarte bun”, „satisfăcător” și care „lasă de dorit”, fiecare înregistrând câte 30% dintre preferințele repondenților anterior menționați.

La întrebarea cu numărul 8, respectiv: „Cum ați delimita modul de soluționare al diverselor reclamații/sesizări la nivelul SPIT Constanța?”, răspunsurile eșantionului au fost conform graficului:

Repondenții de sex masculin sunt multumiți de modul în care sunt soluționate sesizările/reclamațiile/cererile în cadrul SPIT Constanța (marea majoritate a acestora), în vreme ce 12.5% dintre repondenți apreciindu-l ca fiind „foarte bun”. Există însă și procente însemnate (25%) dintre repondenți care susțin că modul de soluționare al diverselor petiții/reclamații „lasă de dorit”; numărul repondenților fiind egal cu cel al celor care au punctat varianta „satisfăcător”.

În cazul repondenților de sex feminin, se remarcă faptul că în topul răspunsurilor se poziționează, la egalitate (cu câte 30 de procente), variantele modului de soluționare „bun”, respectiv varianta „lasă de dorit”.

Un procent însemnat al repondenților de sex feminin (respectiv de 20%) apreciază ca fiind „foarte bun” modul de soluționare al sesizărilor/reclamațiilor în cadrul SPIT Constanța, o valoare egală fiind conferită variantei „satisfăcătoare”.

CHESTIONAR

„Cât de des sunteți nevoit/ă să apelați la serviciile ce sunt furnizate în cadrul Serviciului Public de Impozite și Taxe (SPIT) Constanța?”

„Calitatea serviciilor de care ati beneficiat în cadrul SPIT Constanța a fost …?”

„Ce părere aveți despre perioada de așteptare dedicată furnizării diverselor servicii de către SPIT Constanța?”

„Cum apreciați dotările/confortul oferit cetățenilor de spațiul în care își derulează activitatea SPIT Constanța?”

„Cum apreciați gradul de amabilitate al funcționarilor ce activează în cadrul SPIT Constanța?”

„Considerați că ar fi oportună o dezvoltare a aplicațiilor online în cadrul SPIT Constanța ?”

„Cum apreciați gradul de actualizare al informațiilor în cadrul serviciilor oferite de SPIT Constanța?”

„Cum ați delimita modul de soluționare al diverselor reclamații/sesizări la nivelul SPIT Constanța?”