Somajul Si Ciclurile Economice

=== f20179106e8764aa6269b5d36773816cc62bd471_395464_1 ===

b#%l!^+a?

În continuare pentru a evidenția mai bine relația inflație-șomaj în România am studiat variația acestora si în ultimii 4 ani. Conform datelor obținute și graficului realizat am ajuns la concluzia că în ultimii 4 ani inflația în România a scazut,la fel ca si somajului.

Tabel nr.1 Rata inflației și rata somajului

Sursă: INS, ANOFM

Sursă: Proiecție proprie

Rata somajului in perioada 2013-2015

În anul 2015 populatia activă era de 8892 mii persoane, din care 8237 mii era populatia ocupata.

Sursa: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/somaj_tr1r_15.pdf

Inflației în România 2012-2015

Între inflatie si rata somajului este o legatura inversă. Inflatia ridicata reduce valoarea datoriilor, dar salariile nu tin pasul cu scumpirile si astfel familiile trebuie sa renunte la alte bunuri pentru strictul necesar.

Cand este hiperinflatie, salariile oamenilor valoreaza din ce in ce mai putin cu fiecare luna si din ce in ce mai multi oameni raman fara locuri de munca. Multe intreprinderi dau faliment, ceea duce la somaj in masa. In opinia mea rata inflatiei este mult mai importanta decat rata somajului, deoarece prima o genereaza pe a doua. Cand rata somajului este ridicata, revendicarile salariale ale sindicatelor si angajatilor sunt reduse si invers.

Indicii prețurilor de consum și rata inflației în perioada 2010-2014

Sursă:BNR

La sfârșitul anului 2014, rata anuală a inflației IPC a coborât sub limita inferioară a intervalului de variație de ±1 punct procentual asociat țintei staționare de 2,5%.

Rata medie anuală a IAPC s-a situat în decembrie 2014 la valoarea de 1,4 la sută,.

Menținerea ratei inflației de bază la un nivel scăzut, de 1% cu începere din luna septembrie, a continuat să fie susținută de factorii fundamentali, cu precădere de influența combinată a deficitului de cerere agregată, persistent, dar în ușoară atenuare, și de ameliorarea semnificativă a anticipațiilor privind inflația ale agenților economici.

Pe ansamblul economiei, după majorarea salariului minim brut din iulie 2014 , creșterea câștigurilor salariale nominale brute s-a menținut pe o tendință de ușoară accelerare până în luna noiembrie. Pe termen scurt, persistența deficitului de cerere atenuează riscul unor presiuni inflaționiste semnificative din partea costurilor cu salariile. Pe termen mediu însă, pe măsura apropierii PIB de nivelul potențial și în condițiile unor creșteri suplimentare ale salariului minim pe economie, menținerea unei corelații adecvate între creșterea salariilor și cea a productivității muncii este esențială pentru consolidarea stabilității prețurilor.

Evoluție inflație

Sursă:BNR

b#%l!^+a?

La finalul anului 2014, rata anuală a inflației IPC a coborât la 0.83% în scădere cu 0,71 puncte procentuale față de sfârșitul trimestrului III, plasându-se astfel sub limita inferioară a intervalului de variație de ±1 punct procentual asociat țintei de 2,5%.

Evoluția a fost determinată integral de variabile exogene, în contextul declinului substanțial al cotațiilor internaționale ale țițeiului, dar și al scăderii prețurilor materiilor prime agricole, sub acțiunea conjugată a înregistrării unei recolte peste medie la nivel regional și a închiderii unei piețe importante de desfacere pentru statele europene (Rusia).

Scăderea accentuată a ratei anuale a inflației în 2014 a fost antrenată cu precădere de produsele cu prețuri volatile, cu contribuția dominantă a subgrupei combustibililor.

Sursă:BNR

Fig. 4 Previziuni privind evoluția inflației pe anul 2016

Șomajul în România

Evoluția numarului șomerilor înregistrați în perioada 2010-2015 a fost:

Sursă: ANOFM

De-a lungul perioadei analizate putem observa că numărul șomerilor înregistrați a scăzut de la o perioadă la alta cu excepție în anul 2013, și respectiv anul 2015. Conform tabelului de mai sus, numărul total de șomeri la finele lunii 2015 a crecut cu 15.077 persoane față de cel de la finele lunii anterioare.

Reprezentarea grafică a tabelului de mai sus va arată astfel:

Evoluția ratei șomajului înregistrat și a ratelor șomajului pe sexe, în perioada 2012-2015 este prezentată mai jos:

Rata șomajului pe sexe

În perioada analizată se poate observa că în 2013 șomajul a crescut față de anul 2012, de asemenea, observăm că începând cu anul 2014, șomajul începe să scadă. În luna ianuaria a anului curent rata șomajului avea o valoare de 6%.

Referitor la șomajul înregistrat pe sexe, în luna ianuarie 2015, comparativ cu luna precedentă, rata șomajului masculin a crescut de la 5.78% la 6%, iar rata șomajului feminin a crescut de la 4.73% la 4.84%.

Conform informațiilor publicate de ANOFM, în 2015 numărul de șomeri a crescut în 32 de județe, cele mai mari creșteri înregistrându-se în județul: Alba cu 2804 persoane, Mureș cu 1373 persoane, Prahova cu 1221 persoane, Constanța cu 1024 persoane, Vâlcea cu 1016 persoane, Vaslui cu 863 persoane, Dolj cu 743 persoane, Bihor cu 739 persoane și Gorj cu 624 persoane.

Numărul de șomeri a scăzut în 9 județe și în municipiul București, cele mai mari scăderi înregistrându-se în județele: Dâmbovița cu 266 persoane, Timiș cu 139 persoane, Harghita cu 110 persoane, Bistrița cu 93 persoane și Galați cu 84 persoane.

Județele cu cea mai mare pondere a șomerilor neîndemnizați în numărul totalul șomerilor sunt: Buzău (81.86%), Mureș (81.68%), Dolj (81.53%), Teleorman (81.52%), Galați ( 80.83%), Mehedinți (80.59%), Vaslui (80.50%), Brăila (80.45%) și Dâmbovița (80.08%).

Evoluția ponderii șomerilor neindemnizați în totalul șomerilor înregistrați, în perioada 2010-2015, este următoarea:

Evoluția ponderii șomerilor neîndemnizați

Structura șomajului pe grupe de vârstă în perioada 2013-2015 se prezintă astfel:

b#%l!^+a?

Dupa nivelul de instruire al șomerilor, aceștia în perioada 2013-2015, se prezintă astfel:

Sursă: ANOFM

Reprezentat grafic tabelul de mai sus se prezintă astfel:

Nivelul de instruire al șomerilor

În urma analizei prezentate mai sus putem afirma că România, încetul cu încetul începe să își revină, după criză economică care a avut loc în trecut.

Așa cum se poate observa din analiza efectuată pe parcursul întregului capitol, atât inflația, cât și șomajul, în periada analizată, în mare parte, înregistrează scăderi de la o perioadă la alta.

Ratele de ocupare 2012-2015

Tabel, ratele de ocupare a fortei de muncă,

Surs, INS

Se observă o crestere de 1,2 procente a ratei de ocupare intre anii 2012 si 2015. Datele din tabel se refera la populatia cu varsta cuprinsă între 15 si 64 ani. Populația activă a României a fost de 9,159 milioane de persoane, din care 8,535 milioane erau persoane ocupate și 624.000 erau șomeri.

Tabel, Rata de ocupare in functie de sex

Ca și în anii anteriori, in 2015, rata de ocupare era mai mare în rândul bărbaților, de 69,5%, față de 53,2% la femei.

Tabel, ratele de ocupare in functie de mediul de provenienta

De asemena ratele de ocupare ale persoanelor rezidente în mediul rural sunt mai mari fata de cel urban, si anume 61,7%, raportat la 61,3% , in 2015. Trendul a fost constant in toata perioada 2012-2015.

Tabel, rate de ocupare pe grupe de varsta

Rata de ocupare a tinerilor, in 2015 (15-24 ani) a fost de 24,5%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 41,1%.

Tabel, ratele de ocupare in functie de studii

Sursa: INS

De asemenea, in 2015, rata de ocupare a fost mai mare in randul persoanelor ce au absolvit o forma a învățământului superior (85,3%). In plus erau ocupate 64,9% dintre persoanele cu studii medii și numai 42,6% dintre cele cu nivel de educație mai scăzut.