Șomajul în Uniunea Europeană . [622046]

Universitatea București
Facultatea de Drept
Master Dreptul Uniunii Europene

Lucrare de disertație

Coordonator științific :
Prof. univ. dr. Claudia -Ana Moarcăș

Student: [anonimizat] 2017

1

Șomajul în Uniunea Europeană .
Privire specială la situația din România, Austria și Germania

2 Cuprins

I. Considerații introductive 4

I.1. Im portanța și utilitatea temei 4
I.2. Metodele de cercetare 5
I.3. Șomajului în rândul tinerilor 7

II. Aspectele politicii de ocupare a forței de muncă în Austria, Germania
și România 15

III. Conceptul și caracteri sticile șomajului 22

III.1. Definiția șomajului 22
III.2. Tipurile șomajului 24
III.3. Definiția șomerului 30
III.4. Cauzele șomajului 33
III.5. Măsurarea șomajului 35
III.6. Formele șomajului 36
III.7. Consecințele șomajului 37

IV. Șomajul în Uniunea Europeană 40

IV.1. Considerații generale privind șomajul în Uniunea Europeană 40
IV.2. Șomajul în Austria 53
IV.2.1. Generalități 53
IV.2.2. Definiția șome rului și poltica austriacă a pieței muncii 54
IV. 2.3. Beneficiarii asigurării de șomaj 55
IV. 2.4. Alocația de șomaj și alocația de sprijin/ajutor 56
IV. 2.5. Alte tipuri de indemnizații de șomaj 62
IV.3. Șomajul în Germania 67
IV.3.1. Definiția și categoriile șomerilor 67
IV.3.2. Beneficiarii asigurării de șomaj 68
IV.3.3. Alocația de șomaj 69

V. Asigurarea de șomaj în România 81

V.1. Beneficiarii asigurării de șomaj 81
V.2. Buget ul asigurării de șomaj 83
V.3. Obligativitatea angajatorilor și a angajațiilor achitării contribuțiilor
financiare datorate statului pentru bugetul asigurărilor de șomaj 84
V.4. Indemnizația de șomaj ca principală formă de prestație socială 87
V.4.1. Definiție 87
V.4.2. Calități ale ajutorului de șomaj, ulterior denumit indemnizație de șomaj 88

3 V.4.3. Condiții necesare pentru acordarea indemnizației de șomaj 88
V.4.4. Stagiile de cotizare ale indemnizației de șomaj și cuant umul
indemnizației de șomaj 91
V.4.5. Obligațiile persoanelor aflate în șomaj ca benefiari ai indemnizației
de șomaj 92
V.4.6. Încetarea acordării indemnizației de șomaj 94
V.4.7. Suspendarea acordării indemnizației de șomaj 95

VI. Măsuri de combatere a șomajului și stimulare a forței de muncă în
România 98

VI.1. Informarea și consilierea profesională 99
VI.2. Medierea muncii 99
VI.3. Formarea profesională 100
VI.4. Consultanț a și asistența pentru începerea unei activități independente
sau pentru inițierea unei afaceri 104
VI.5. Completarea veniturilor salariale ale angajaților 104
VI.6. Stimularea mobilității forței de muncă 105

VII. Concluzii 112

VIII. Bibliografie 114

VIII.1. Literatură primară 114
VIII.2. Dicționare și enciclopedii 114
VIII.3. Studii, articole, reviste 115
VIII.4. Alte surse 117

IX. Anexe 118

4 I. Considerații introductive
I.1. Importanța și utilitatea temei
Prin prezenta lucrare am încercat să prezint situația șomajului în România, Austria
și Germania, întrucât nu a mai fost real izat un asemenea studiu comparat. Importanța
temei constă în noutatea abordării și analizei studiului comparat al șomajului în România,
Austria și Germania. Utilitatea temei se remarcă prin explicarea diferențelor privind
terminologia șomer și șomaj; asigu rarea de șomaj; alocația de șomaj; politica de ocuparea
a forței de muncă în cele trei state membre.
Izvoarele primare și principale necesare realizării studiului comparat privind
șomajul în România, Austria și Germania sunt următoarele: Legea nr. 76/200 2 privind
sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, actualizată la data
de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie 2016; Dreptul
securității sociale; manual de drept austriac securității sociale intitulat Sozialleistungen
im Überblick; culegerea Codurilor Sociale Germane într -o singură lucrare intitulată
Arbeitslosenrecht. Importanța utilizării izvoarelor primare reiese din verificabilitatea
informațiilor în situațiile în care pe internet există site -uri o ri articole legate de tema mea
aleasă fără indicarea ori posibilitatea verificării ori comparării surselor valabile cu
legislațiile aferente fiecărui stat membru al Uniunii Europene menționat, România,
Ausrtia și Germania. Propriile mele traduceri din limb a germană în limba română le -am
realizat cu ajutorul Dicționarului German -Român al Academiei Române și al Institutului
de Lingvistică “Iorgu Iordan -Al. Rosetti”.
În primul capitol, analizez metodele de cercetare necesare și șomajul în rândul
tinerilor pr ezentând și statistici în acest sens.
În al doilea capitol, examinez aspectele politicii de ocupare a forței de muncă în
Austria, Germania și România.
În al treilea capitol, studiez definiții privind șomerul, șomajul, cauzele, formele,
măsurarea, consec ințele șomajului.
În al patrulea capitol, cercetez șomajul în Austria și Germania precum și
asigurarea de șomaj (beneficiarii, condițiile de acordare a alocației de șomaj, cuantumul
acesteia) din aceste două state membre prezentând și statistici în acest sens.

5 În al cincilea capitol, interpretez asigurarea de șomaj din România privind
beneficiarii asigurării de șomaj, indemnizația de șomaj, definiția, cuantumul și condițiile
de acordare, obligația contribuirii financiare către stat.
În al șaselea capito l, prezint măsurile de combaterea șomajului și stimulare a
forței de muncă în România.
În al șaptelea capitol, redau concluzii referitoare la tema analizată.
În al optulea capitol enumăr bibliografia aferentă acestei lucrări de disertație.
În al nouălea capitol, expun anexele aferente lucrării de față.

I.2. Metodele de cercetare
Potrivit cursului practic pentru studenți, Metodologie juridică, scrisă de Ștefan
Deaconu: “ Cuvântul metodă vine de la grecescul “methodos”, care înseamnă cale, drum,
dar și mod de expunere. Preocuparea pentru perfecționarea metodei adus la apariția
științei despre metodă -metodologia.”1
Potrivit Enciclopediei de Filosofie și Științe Umane, metodologia reprezintă
“studiul principiilor și proceselor raționale și experimentale care trebuie să ghideze un
demers științific”2.
În general, metodologia reprezintă “sistemul celor mai generale principii de
investigație”3. Metodologia juridică fiind considerată o ramură a metodologiei generale,
presupune “o bună cunoaște re, explicare și interpretare a dreptului (a fenomenului
juridic) (…) o înțelegere științifică a mecanismului acțiunii sociale a dreptului, a funcțiilor
lui, a esenței conținutului și formei sale, a legăturilor sale multiple cu societatea.”4
Iar obiectu l metodologiei juridice constituie “raporturile, legăturile, relațiile ce se
stabilesc între diferitele metode în procesul cunoașterii fenomenului juricic.”5

1 Deaconu Ș., Metodologie juridică. Curs practic pentru studenți. Ediția a 3 -a, Ed. Hamangiu,
București, 2013, p. 3.
2 Traducere de Cosma L., Pop M., Dumitru A. Encicloped ie de Filosofie și Științe Umane, Ed. All
Educational, București, 2004, p. 678.
3 Deaconu Ș., Metodologie juridică. Curs practic pentru studenți. Ediția a 3 -a, Ed. Hamangiu,
București, 2013, p. 3.
4 Idem, p. 4.
5 Popa N., Teoria Generală a Dreptului, E d. Actami, București, 1994, p. 21, În Deaconu , Ș.,
Metodologie juridică. Curs practic pentru studenți. Ediția a 3 -a, Ed. Hamangiu, București, 2013,
p. 5.

6 Prof. Univ. Dr. Ștefan Deaconu enumeră, detaliază și explică următoarele metode
de cercetare: met oda logică, metoda istorică, metoda comparativă, metoda sociologică,
metoda cantitativă, metoda statistică, metoda experimentală.
Metoda logică se pretează tuturor științelor. “Termenul de “logică” are multiple
sensuri conturate de -a lungul istoriei, sens uri care sugerează la fel de multe piste
metodologice. Într -o accepțiune generală, logica semnifică știința gândirii corecte. În
știința dreptului însă, logica, analizată ca logică juridică, vizează analiza procesului
complex al gândirii juridice”6.
Dreptul necesită o analiză deductivă și inductivă utilizând metoda logică întrucât
metoda logică “este o totalitate de procedee și operațiuni metodologice specifice, prin
care se creează posibilitatea surprinderii structurii și dinamicii raporturilor necesare între
diferite componente ale sistemului juridic al unei societăți.”7
Metoda istorică este esențială întrucât “științele juridice cercetează dreptul în
perspectiva și evoluția sa istorică, de -a lungul diferitelor orânduiri sociale. Ele analizează
esența, forma și funcțiile dreptului raportate la etapa istorică pe care o străbate o societate
știut fiind că instituțiile juridice poartă pecetea transformărilor istorice ale poporului și ale
țării respective.”8 Astfel dreptul caracterizează dezvoltarea unei so cietăți, progresul ori
regresul acesteia, iar metoda istorică relevă cunoștiințele umanității de -a lungul secolelor,
mentalitățile aferente, schimbări ale mentalităților, cauze și consecințe ale evoluției
societății.
Metoda comparativă are ca scop studier ea și înțelegerea științei dreptului privind
ramurile de drept, instituțiile de drept, sistemele juridice de drept ale statelor membre ale
Uniunii Europene. Astfel se justifică apariția stiinței dreptului comparat “impusă (….) de
sporirea fără precedent a legăturilor statelor, de creșterea volumului contractelor
economice și sociale, urmare a amplificării interdependențelor în planul dezvoltării
economice și culturale a țărilor lumii.”9
Metoda comparativă impune 4 reguli:

6 Deaconu Ș., Metodologie juridică. Curs practic pentru studenți. Ediția a 3 -a, Ed. Hamangiu,
Bucure ști, 2013, p. 19.
7 Idem, p. 20.
8 Idem, p. 20.
9 Idem, p. 23.

7 1. “ a se compara numai cu ceea ce este comparabil;
2. compararea unor situații sau instituții într -un anumit context;
3. analiza izvoarelor dreptului;
4. evoluția normei în procesul aplicării ei;”10
Metoda comparativă evidențiază punctele forte și cele slabe ale aplicării anumitor
legislații, si stemelor internaționale de drept asigurând posibilitatea găsirii celor mai
optime soluții în funcție de specificul fiecărui stat membru al Uniunii Europene.
Metoda sociologică ilustrează cel mai bine următorul adagiu roman “ubi societas
ibi ius”11 și se ba zează pe necesitatea înțelegerii raporturilor sociale, între subiecții
raporturilor sociale cu ei înșiși ori cu mediul înconjurător, între indivizi ori colectiv și
mediul înconjurător în ceea ce privește drepturile și obligațiile acestora.
Metoda sociolog ică determină relevața raporturilor dintre realitățile vieții sociale
și respectarea legilor de către cetățenii unui stat.
Metoda cantitativă se concretizează prin nevoia unor noi metode de cercetare
științifice: utilizarea calculatorului, crearea unor p rograme juridice destinate scopului de a
facilita procesul decizional ori de a sistematiza și stoca informații juridice precum și
legislația națională și internațională. Astfel tehnica modernă justifică apariția informaticii
juricide caracterizându -se prin rapiditate și exactitate.
Metoda statistică recunoscută ca disciplină separată a statisticii, are scopul de a
îmbunătăți cercetările din domeniul juridic prin crearea unor baze de date curente și
complete privind legislația națională, legislația interna țională, doctrina juidică,
jurisprudența instanțelor judecătorești naționale și internaționale .
Metoda experimentală a apărut în contextul necesității observației fenomenului
social și juridic cercetat și are ca scop “eficiența reglementării prin norme a relațiilor
sociale.”12

10 Deaconu Ș., Metodologie juridică. Curs practic pentru studenți. Ediția a 3 -a, Ed. Hamangiu,
București, 2013, p. 24, 25.
11 “ Acolo unde există societate, există și drept”, Idem, p. 14.
12 Idem, p. 36, 37.

8 I.3. Șomajul în rândul tinerilor
Șomajul în rândul tinerilor constituie o problemă reală iar toate statele membre ale
Uniunii Europene se confruntă cu această problemă.
Cauzele șomajului în rândul tinerilor pot fi următoarele:
1. Educația din învățământul superior fără baze reale de aplicare în câmpul
muncii. Pregătirea improprie a studenților vizează cunoștiințe pur teoretice,
neglijând cunoștiințele practice ori cerințele de pe piața muncii. Programele
învechite de învățământ n u mai țin pasul cu progresul societății iar condițiile
actuale de muncă nu corespund nevoilor învățământului superior în materie de
predare.
2. Lipsa de informare proprie privind cererea de pe piața muncii din partea
instituțiilor specializate ori membrilor familiei ori ignoranța privind contextul
muncii ori nehotărârea tinerilor privind alegerea meseriei ori carierei viitoare
produce un impact asupra pieței muncii. Astfel, devin necesare documentarea
corectă a tinerilor privind tipurile de cariere existente și disponibile,
specializările necesare spre a lucra în domeniul respectiv, acreditările necesare
spre a dobândi un avantaj față de alți concurenți diverse tipuri de diplome și
certificate de limbi străine. Utilizarea adecvată a cunoștințelor dobândite
creează oportunități de lucru în limita disponibilității locurilor de muncă pe
piața muncii din România.
3. Rigiditatea forței de muncă determină un tipar pieței muncii din România ce
presupune experiența persoanelor mai în vârstă și mobilitatea redusă în rându l
tinerilor în mod special. Angajații mai în vărstă ori persoanele aflate în șomaj
cu experiență într -un domeniu reușesc adaptarea la noul loc de muncă mult
mai ușor și într -un timp mult mai rapid decât tinerii. Foștii angajați cu
experiență au atuul cunoa șterii practicării meseriei respective spre deosebire
de tinerii angajați care trebuie să învețe meseria respectivă. Totuși se remarcă
rapiditatea învățării unei meserii noi profitând de spiritul pozitiv și energia
tinereții. Pe de altă parte, tinerii poat e nu sunt antrenați în arta negocierii
salariului și sunt dispuși să lucreze pentru un salariu mai mic față o persoană
cu experiență aflată în căutarea unui loc de muncă.

9 Potrivit site -ului Comisiei Europene, www. ec.europa.eu , raportul comun privind
ocuparea forței de muncă (Joint Employment Report), adoptat de Consiliul UE în data de
3 martie 2017, prevede sporirea ratei ocupării forței de muncă până la valoarea
procentuală de 75% pentru persoanele apte de muncă și cu vârsta cuprinsă între 20 -64 de
ani.
Site-ul Comisiei Europene, www.ec.europa.eu , oferă date statistice legate de
șomajul în rândul tinerilor, astfel:
1. În 2015, 6,6 milioane de tineri cu vârsta cuprinsă într e 15-24 de ani nu erau
activi pe piața muncii, nu erau înscriși la instituții superioare de învățământ și
nu participau la cursuri de educare/specializare/integrare pe piața muncii ori
training -uri aferente.
2. Peste 4,2 milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 -24 erau șomeri în luna
august 2016 în Uniunea Europeană.
3. În ciuda scăderii procentului de la 23% în februarie 2013 la 19% în luna
august 2016, rata șomajului în rândul tinerilor indică valori foarte ridicate în
Uniunea Europeană (în unele state m embre depășind 40%). Durata șomajului
în tinerilor tot înregistrează cele mai ridicate valori.
4. În Uniunea Europeană, rata șomajului în rândul tinerilor este dublă față de rata
generală de șomaj (19% în comparație cu 9% în luna august 2016) relevând
discrep anțe mari între statele membre: există o diferență procentuală ridicată
de peste 30% între statul membru cu cea mai scăzută rată a șomajului în
rândul tinerilor, Germania (7%) și statele membre cu cele mai ridicate rate ale
șomajului în rândul tinerilor, Grecia (48%) și Spania (43%).
5. În 2015, ratele totale ale șomajului în rândul tinerilor tot erau cu 4% mai
scăzute decăt valoarea procentuală din 2008 (37%).
6. 11% din tinerii cu vârsta curpinsă între 18 – 24 de ani au abandonat diverse
instituții de învăță mânt: școli profesionale, facultăți, universități, cursuri de
educare/specializare/integrare în câmpul muncii.

10 7. Șomajul ridicat în rândul tinerilor se datorează nepotrivirii pe piața muncii a
următorilor factori: skill -urile neadecvate, mobilitea limitată d in punct de
vedere geografic, condițiile slabe de salarizare.”13
Programul The Youth Guarantee (Garanții pentru tineri) a fost asumat de toate
statele membre ale Uniunii Europene la propunerea Consiliului UE și adoptat ulterior de
Comisia UE în luna april ie 2013, cu scopul de a acorda tinerilor sub 25 de ani oferte de
muncă de bună calitate, cursuri pentru continuarea studiilor, apprenticeship (ucenicie),
internship (pregătire profesională necesară privind cariera aleasă), trainingship (asemenea
training -urilor ori cursurilor cu scopul de a dobândi cunoștințe necesare pentru cariera
aleasă ori cursuri de limbi străine).
Potrivit site -ului Comisiei Europene, www.ec.europa.eu , în decembrie 2016
Comisia UE publică un c omunicat prin care îndemnă statele membre ale Uniunii
Europene să depună mai mult efort în sprijinirea tinerilor:
1. “ Oportunități mai bune privind accesul în câmpul muncii;
2. Oportunități mai bune privind educația;
3. Oportunități mai bune privind solidaritate a, deprinderea mobilității și participarea
pe piața muncii.”14
Sprijinul financiar acordat programului The Youth Guarantee constituie Inițiativa de
Ocupare a Forței de Muncă în rândul tinerilor, intitulată The Youth Employment
Initiative, cu scopul de a ac orda mijlocele financiare necesare tinerilor în statele membre
cu o rată a șomajului în rândul tinerilor mai mare decât 25%.
Bugetul total al Inițiativei de Ocupare a Forței de Muncă în răndul tinerilor (The
Youth Employment Initiative) este de 6,4 miliar de de euro pentru perioada 2014 – 2020
în concordanță cu regulile Fondului Social European (European Social Fund). Din totalul
bugetului, 3,2 miliarde de euro provin din bugetul propriu al Inițiativei de Ocupare a
Forței de Muncă în rândul tinerilor, iar 3 ,2 miliarde de euro provin de la Fondul Social
European.
Datorită ratei foarte ridicate a șomajului Comisia Europeană a propus suplimentarea
resuselor financiare cu 2 miliarde de euro destinate Inițiativei de Ocupare a Forței de

13 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1036&langId=en (Stand: 05.06.2017)
14 Idem (Stand: 05.06.2017)

11 Muncă în răndul tinerilor (The Youth Employment Initiative). Măsura sporirii bugetului
de 2 miliarde de euro pentru perioada 2017 -2020 a fost aprobată de Consiului Uniunii
Europene și de Parlamentul European.
Revista online de știri, Europas Online -Nachrichtenmagazin, publică în d ata
13.06.2017, la ora 19:35, o statistică referitoare la șomajul în rândul tinerilor cu vârsta
curpinsă între 15 -24 care încă nu au absolvit instituțiile de învățământ, calculată și
realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în peri oada 2011 –
2012. Cota procentuală privind la șomajul în rândul tinerilor cu vârsta curpinsă între 15 –
24 diferă în funcție de state membre: Germania 8,1%, Austria 9,7%, România nu apare,
Turcia, stat nemembru al Uniunii Europene, în jur de 16%, Statele Unite ale Americii
16,8%, Marea Britanie 21,7%, Grecia indică valori alarmante 53,8%, Spania 52,9%.

http://www.eu -infothek.com/article/falsche -horror -zahlen -zur-jugendarbeitslosigkeit
(Stand: 09.06.2017)

Ziarul austriac online, Kurier, a publicat în data de 30.04.2013, la ora 11:03, cota
șomajului din rându l tinerilor până la vârsta de 25 de ani în Uniunea Europeană publicată
în luna martie 2013 de Eurostat calculând aceste valori în lunile ianuarie și febrarie 2013.
Potrivit statisticii, cota procentuală privind șomajul în rândul tinerilor din România este
de 22,2%, triplu față de cotele procentuale aparținând Austriei și Germaniei de 7,6%.

12 Germnia și Austria prezintă cele mai bune cote ale șomajului în rândul tinerilor până în
vârsta de 25 de ani cu sub 10%, respectiv 7,6% fiecare. Cea mai alarmantă cotă a
șomajului în rândul tinerilor până în vârsta de 25 de ani prezintă Grecia cu 59,1% și
Spania cu 55,9%.

https://kurier.at/wirtschaft/rekord -arbeitslosigkeit -im-euroraum/11.002.281
(Stand: 09.06.2017)

Site-ul german intitulat Wirtschaft und Schule, Economie și Școală, publică o
statistică realizată de Eurostat î n 2015 privind șomajul în rândul tinerilor cu vârsta
curpinsă între 15 -24 de ani și șomajul persoanelor de la 25 la 64 de ani din 2013 din
Europa. Cota procentuală a Germaniei privind șomajul în rândul tinerilor cu vârsta
cuprinsă între 15 -24 este de 7,8% și 5% privind șomajul de la 25 -64 de ani. Cota

13 procentuală a Austriei este de 9,2% privind șomajul în rândul tinerilor cu vârsta curpinsă
între 15 -24 de ani, respectiv 4,3% privind șomajul persoanelor de la 25 -64 de ani. Situația
Greciei este îngrijorătoar e având cota procentuală a șomajului în rândul tinerilor cu vârsta
curpinsă între 15 -24 de ani de 58,3%, iar cota procentuală a șomajului persoanelor de la
25 la 64 de ani este de 25,5%. Elveția prezintă cote procentuale de 8,5% privind șomajul
în rândul tinerilor cu vârsta curpinsă între 15 -24 de ani și 3,9% privind șomajul
persoanelor de la 25 -64 de ani. Astfel, Germania se află pe primul loc, Elveția pe locul
doi iar Austria pe locul trei. România lipsește din această statistică.

http://www.wirtschaftundschule.de/aktuelle -themen/arbeitsmarkt -berufsorientierung/der –
arbeitsmarkt -fuer-jugendliche/jugendarbeitslosigkeit -in-deutschland -und-europa/
(Stand: 09.06.2017)

Site-ul german intitulat Wirtschaft und Schule, Econom ie și Școală, publică o
statistică realizată de Agenția Federală a Muncii (Bundesagentur für Arbeit) în 2015
privind șomajul în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 -24 de ani din Germania,
intitulată “Tot mai puțini șomeri în rândul tinerilor în Ge rmania” raportată la sute de mii
de locuitori pe o perioadă vastă de 20 de ani, între 1994 -2014. În 1995, cota procentuală

14 privind șomajul în rândul tinerilor este de 6% însumând 466.122 de persoane tinere din
Germania. Din 1994 până în 2005 cota procentua lă fluctuează în funcție de ciclurile
economice. În 2005 cota procentuală a șomajului în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă
între 15 -24 de ani atinge valoarea maximă de 10% însumând în jur de 600.000 de
persoane aflate în șomaj din Germania. Valoarea mini mă a cotei procentuale privind
șomajul în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 -24 de ani ajunge la 2% însumând
258.301 de persoane tinere aflate în șomaj.

http://www.wi rtschaftundschule.de/aktuelle -themen/arbeitsmarkt -berufsorientierung/der –
arbeitsmarkt -fuer-jugendliche/jugendarbeitslosigkeit -in-deutschland -und-europa/
(Stand: 09.06.2017)

Site-ul de știri austriac, APA -OTS, Austria Presse Agentur -Originaltext -Service,
Agenției de Presă Austriace, publică în data de 17 martie 2011, la ora 11:38, o statitstică
privind șomajul în rândul tinerilor și cotele procentuale ale șomajului general pe o
perioadă determinată de 10 ani, între 2000 -2010 în Austria. În anul 2000 șomajul în
rândul tinerilor și șomajul general ating cote minime în Austria și anume sub 6%. Treptat
se observă o creștere a acestei cote până în momentul în care atingerii valorii m axime de

15 peste 10% privind șomajul în rândul tinerilor iar cota procentuală a șomajului general
este de sub 8% în 2005. Între 2005 și 2008 se înregistrează o scădere până în 2009 când
cota procentuală a șomajului în rândul tinerilor este de 10% iar cota p rocentuală a
șomajului general este de sub 8%. Potrivit statisticii în această perioadă de 10 ani între
2000 -2010 reiese că șomajul în rândul tinerilor și șomajul general nu au mai prezentat
valori atât de scăzute.

https://www.ots.at/a/OBS_20110317_OBS0011 (Stand: 09.06.2017)

II. Aspectele politicii de ocupare a forței de mun că în România, Austria
și Germania
Strategia europeană de ocuparea forței de muncă necesită implicarea și
colaborarea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene inclusiv România, Austria și
Germania cu scopul de a crea locuri de muncă pentru toți cetățe nii statelor membre ale
Uniunii Europene.
Strategia europeană de ocuparea forței de muncă este rezultatul unui efort colectiv
începând din 1997 și reprezintă, de asemenea, voința colectivă a statelor membre ale
Uniunii Europene de a valorifica cetățenii s ăi, studiile încheiate, munca depusă de aceștia

16 pentru a -și asigura un trai decent desfășurat în condiții optime și sigure de lucru, obținând
venituri pe măsura muncii depuse și beneficiind de asigurare de sănătate, sociale etc.
Strategia europeană de ocu parea forței de muncă este inclusă în Strategia pentru
creștere economică Europa 2020 și impune participarea activă a tuturor statelor membre.
Site-ul Comisiei Europene, www.ec.europa.eu , explică cele 4 etape n ecesare de
parcurgere privind semestrul european, “ un proces anual care promovează o coordonare
strânsă a politicilor între guvernele naționale și instituțiile UE (…) inclusiv România,
Austria și Germania:
1. Orientările privind ocuparea forței de muncă – priorități și obiective comune
pentru politicile în domeniu. Sunt propuse de Comisie, aprobate de guvernele
naționale și adoptate de Consiliul UE.
2. Raportul comun privind ocuparea forței de muncă – se bazează pe (a) evaluarea
situației de pe piața europeană a muncii, (b) punerea în aplicare a orientărilor în
materie de ocuparea forței de muncă și (c) evaluarea tabloului de bord al
pricipalilor indicatori sociali si de ocuparea forței de muncă. Este publicat de
Comisie și adoptat de Consiliul UE.
3. Programele n aționale de reformă – transmise de guvernele naționale, analizate de
către Comisie pentru a garanta că sunt compatibile cu obiectivele Strategiei
Europa 2020.
4. Pe baza evaluării programelor de reformă, Comisia publică o serie de rapoarte de
țară, în care su nt analizate problemele și politicile economice ale statelor membre,
apoi transmite recomandările de țară.”15
Potrivit site -ului Comisiei Europene, orientările privind ocuparea forței de muncă în
statele membre inclusiv România, Austria și Germania, sunt următoarele:
1. “Sporirea accentuată și treptată a cererii forței de muncă – orientări particulare
privind crearea locurilor de muncă, impozitul pe venit, stabilirea cuantumului
venitului;
2. Facilitarea condițiilor de muncă și obținerea unui loc de muncă, pr ecum și
facilitarea accesului la cursuri de specializare, educare ori reintegrare în câmpul

15 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=101&langId=ro (Stand: 05.06.2017)

17 muncii – vizând înlăturarea șomajului de lungă durată și șomajul în rândul
tinerilor;
3. Buna funcționare a pieței muncii – cu accent pe reducerea semnificativă a
segmentării pieței muncii și îmbunătățirea măsurilor active de pe piața muncii și a
mobilității pe piața muncii;
4. Corectitudine pe piața muncii, combatarea sărăciei și promovarea oportunităților
egale pe piața muncii indiferent de sex, vârstă, origine, pro veniență,
pregătire/educație, rasă, religie, convingeri politice.”16
Raportul comun privind ocuparea forței de muncă (Joint Employment Report),
adoptat de Consiliul UE în data de 3 martie 2017 prevede următoarele puncte importante:
1. “Ocuparea forței d e muncă și situația socială se îmbunătățesc în contextul unei
redresări economice moderate. Scopul de obținerii ocupării forței de muncă de
75% până în anul 2020 devine realizabil în condițiile dezvoltării favorabile a
economiei în viitor. Rata ocupării fo rței de muncă privind categoriile de vârstă
cuprinse între 20 – 64 ani a crescut considerabil din 2008, ajungând la 71,1% în
cel de –al doilea trimestru din 2016. Dar totuși, rata sărăciei în Uniunea Europeană
este foarte ridicată iar ocuparea forței de mun că și sistemul asigurării sociale
variază de la un stat membru la altul.
2. Indicatorii pieței muncii denotă rezultate îmbunătățite în 2015 și 2016. Astfel, rata
șomajului a scăzut și s -a menținut la 8,5% în cel de -al treilea trimestru din 2016.
Șomajul în r ândul tinerilor și șomajul de lungă durată au prezentat valori mai
reduse deși continuă să fie ridicate în unele state membre ale Uniunii Europene.
Rata activității în câmpul muncii a sporit iar Uniunea Europeană a reușit crearea a
4 milioane de locuri de muncă din perioada 2015 – prima jumătate a anului 2016.
Rata ocupării forței de muncă la femei în Uniunea Europeană se află sub cea a
bărbaților în 2015 dar această discrepanță devine din ce în ce mai mică din 2008.
Convergența condițiilor de muncă pe piaț a muncii are continuitate graduală în
ciuda diferențelor mari dintre statele membre.
3. Veniturile de uz casnic (household incomes) au crsecut în Uniunea Europeană în
2015 în mare parte datorită sporurilor veniturilor salariale (labour income),

16 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=101&intPageId=3427 (Stand: 05.06.2017)

18 scăderea taxe lor și a diverselor contribuții. Totuși, venitul de uz casnic în zona
euro tot se mai află sub pragul procentual din 2009. Numărul persoanelor aflate în
risc de sărăcie sau excluziune socială a început să scadă dar tot se mențin valori
ridicate. În timp ce rata riscului de sărăcie a scăzut, numărul total al persoanelor
aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială în Uniunea Europeană a înregistrat
scăderi asemănător cu cel din anul 2008 dar tot prezintă valori ridicate – 118
milioane de persoane ori 23, 7% din totalul populației în 2015.
4. Nivelul ridicat al ineglităților determină reducerea randamentului economiei și a
dezvoltării economiei. Inegalitățile ridicate și persistente constituie un motiv de
îngrijorare privind corectitudinea de pe piața muncii d enotând un risc sporit de
sărăcie și excluziune socială, iar în termeni economici aceste inegalități determină
subutilizarea capitalului uman. Pieța muncii, dreptul securității sociale, instituții
de învățământ ale unor state membre ale Uniunii Europene nu promovează
sufficient incluziunea socială și investițiile în capitalul uman cu scopul de a
remedia oportunitățile inegale și de a ataca inegalitățile legate de venit. Căi de
atac ale inegalităților sunt în următoarele categorii: impozitul pe venit, sistem ul de
beneficii, stabilirea veniturilor, cursuri de educare/specializare/reintegrare,
egalitatea șanselor privind angajarea femeilor și bărbaților în câmpul muncii,
asigurarea de sănătate.
5. Promovarea reformelor privind piețe ale muncii optimiste și inclus ive trebuie să
continue stimulând crearea locurilor de muncă și participarea activă pe piața
muncii combinând în mod eficient flexibilitatea și securitatea adecvată. Multe
state membre au implementat importante reforme în ultimii ani, iar rezultatele
pozit ive au constituit crearea de noi locuri de muncă. Dar se remarcă nevoia de a
promova locuri de muncă de calitate și de a spori incluziunea în câmpul muncii
prin înlăturarea diverselor bariere de participare activă în câmpul muncii, a
segmentării pieței mun cii și a muncii la negru, prin asigurarea sistemelor de
securitate socială, prin încurajarea tranziției către piața muncii ori a reintegrării în
câmpul muncii.
6. Utilizarea taxelor și impozitelor cu scopul de a crea noi locuri de muncă și de a
adresa inegal itățile de pe piața muncii. Multe state membre au început să ia

19 măsuri privind reducerea taxelor și impozitelor, vizând persoane cu venituri mici,
să promoveze cererea de muncă susținând efortul de reangajare din partea
companiilor și oferta de muncă mărin d veniturile câștigate muncind de acasă.
7. Statele membre continuă procesul modernizării domeniului de învățământ și al
instituțiilor aferente de învățământ cu scopul de a pregăti persoanele pentru
cerințele necesare de pe piața muncii, a ușura adaptarea o ri integrarea persoanelor
în câmpul muncii, de a contribui la incluziune socială și la formarea cetățenilor
activi pe piața muncii, și în rândul tinerilor.
8. Șomajul în rândul tinerilor și numărul persoanelor inactive în câmpul muncii,
învățământ ori cursur i de specializare/educare/reintegrare sunt în scădere, deși
înregistrează valori foarte ridicate în unele state membre ale Uniunii Europene.
Planul de implementare The Youth Guarantee ajută la îmbunătățirea, promovarea,
coordonarea eforturilor statelor mem bre de a reforma și inova politica în acest
sens. În 2015 au intrat 5,5 milioane de persoane tinere în acest program, Youth
Guarantee, dintre care 3,5 milioane au acceptat oferte de lucru, au participat la
diverse training -uri și cursuri de educare/special izare/reintegrare. Inițiativa de
Ocuparea Forței de Muncă pentru Tineri (The Youth Employment Initiative) este
implementat în continuare în mai multe state membre cu o rată a șomajului în
rândul tinerilor de peste 25% începând din 2012. În ciuda progresulu i înregistrat
sunt necesare în continuare reforme și măsuri pentru a asigura că toți tinerii (în
special tinerii fără pregătire profesională ori educațională care înfruntă multe
bariere în câmpul muncii) beneficiază de programul Youth Guarantee.
9. Înlăturar ea șomajului de lungă durată rămâne o prioritate importantă. În ciuda
înregistrării unei scăderi procentuale în 2015 șomajul de lungă durată constituie
50% din șomajul total al Uniunii Europene cu valori foarte mari în anumite state
membre. Sporirea durate i șomajului presupune devalorizarea forței de muncă,
atașament scăzut pe piața muncii și în cele din urmă, un risc mai mare al
excluziunii sociale. Mai mult, sporirea duratei șomajului determină riscul de
transformare al șomajului ciclic într -unul structur al având consecințe negative
privind creșterea potențială economică. Mai multe state membre susțin șomajul de
lungă durată prin coordonarea îmbunătățită între Agențiile de Ocupare a Forței de

20 Muncă ori Agențiile de Muncă și subiecții acestora, persoanele a flate în șomaj,
potrivit recomandărilor Consiliului Uniunii Europene din februarie 2016.
10. Femeile continuă să fie nereprezentate corespunzător în comparație cu bărbații pe
piața muncii și îndură venituri mult mai mici decăt bărbații pentru aceleași locuri
de muncă și aceleași eforturi depuse la locul de muncă. Femeile depășesc bărbații
în studii academice și cunoștiințe dobândite. Diferența dintre ratele de angajare
între femei și bărbați este în continuare foarte mare, în special pentru mame și
femei ce în grija lor au copii ori alte rude/persoane care necesită îngrijire specială.
Adesea, femeile au cariere mai scurte decât bărbații și beneficiază de pensii mai
mici. Acești factori conclud necesitatea integrării unui echilibru între muncă și
viață personală în politica pieței muncii. Egalitatea de șanse între sexe în câmpul
muncii si susținerea mobilității femeilor pe piața muncii presupune regăndirea și
implementarea accesului simplu la servicii de calitate privind îngrijirea copiilor,
concediului maternal, programului de lucru flexibil, scutirea de taxe și impozite
pentru cel de -al doilea venit obținut pentru ocuparea celui de -al doilea loc de
muncă a aceleiași persoane ori scutirea de taxe și impozite pentru cel de -al doilea
salariat din familia respectivă.
11. Continuarea eforturilor de modernizarea sistemului de securitate socială, de
acoperirea riscurilor, de asigurarea compatibilității beneficiilor, accesului,
calității, eficiența serviciilor și de a încuraja participarea activă pe piața muncii.
Multe stat e membre au început să facă demersuri în acest sens, impunând măsuri
ce vizează anumite grupuri de persoane, cum ar fi persoanele cu venituri mici,
șomerii, persoanele cu dizabilități, persoanele fără cămin/adăpost, persoanele care
au în grija lor copii or i alte rude ori persoane care necesită îngrijire specială. În
ciuda progresului lent nivelul ridicat al sărăciei în rândul copiilor este alarmant în
multe state membre ale Uniunii Europene. Astfel sunt necesare sisteme de
securitate sociale eficiente ajutâ nd acele persoane care nu au mijloace suficiente
pentru a -și asigura un trai decent precum și împuternicirea serviciilor de ocupare a
forței de muncă cu scopul de -a sprijini reintegrarea în câmpul muncii a
persoanelor apte de muncă beneficiind de incluziun e socială.

21 12. După valul de reforme privind sporirea vârstei de pensionare, cele mai recente
reforme privind pensionarea includ măsuri de protecție a pensiei prin asigurarea
garanțiilor minime și indexare. În timp ce statele membre continuă să
îmbunătățească durabilitatea sistemului de pensii prin sporirea vârstei legale de
penionare și limitând accesul la pensia anticipată, apare tendința de -a proteja
pensionarii cu venituri mici (low -income pensioners) fie prin sporirea pensiei
minime, fie prin acordarea un or beneficii suplimenare. Sistemele de pensii trebuie
să asigure un trai decent menținând durabilitatea acordării pensiei. Pentru o
reușită în acest sens, bărbații si femeile trebuie să rămână cât mai mult în câmpul
muncii, precum și necesitatea implementă rii unor reforme privind echilibrul
adecvat între muncă și viață personală, modernizarea mediilor de lucru. Acordarea
pensiilor suplimentare și a altor ajutoare în acest sens ar putea ajuta multe state
membre ale Uniunii Europene.
13. Asigurarea de sănătate c ontribuie la bunăstarea individuală și colectivă precum și
la prosperitatea economică. Multe state membre au adoptat măsuri și au
implementat reforme în domeniul asigurării de sănătate cu scopul de a încuraja
aprovizionarea și accesul eficient la serviciil e de asigurare de sănătate, de a spori
durabilitatea îngrijirii de către medici specialiști ori de către spitale, de a
îmbunătăți accesul la medicamente, în limita competențelor statelor membre.
Unele state membre iau măsuri pentru a îmbunătăți eficiența s i calitatea servicilor
de îngrijire pe termen lung. Aceste măsuri pot promova incluziune socială și pot
reduce obstacolele participării active pe piața muncii a femeilor și persoanelor ce
au în grija lor copii/alte rude/persoane ce necesită îngrijire speci ală.
14. În ultimii ani Uniunea Europeană a avut parte de un aflux fără precedent de
refugiați cu aproape 1,8 de milioane de cereri de azil în 2015 și în prima jumătate
a anului 2016. Aceste evenimente subliniază importanța unor strategii inteligente
de integ rare în câmpul muncii și în societate în mod general, incluziune socială.
Multe state membre au introdus măsuri de integrare pentru a asigura intervenția
timpurie a refugiaților nou –sosiți, accesul pe piața muncii și evaluarea
cunoștiințelor și participare a la cursuri de învățarea limbii oficiale respective,
specializare, educare, integrare în câmpul muncii. Potrivit Planului de Acțiune

22 privind integrarea resortisanților țărilor terțe prezentată de Comisia UE în iunie
2016 prevede obligativitatea statelor m embre de a considera succesul integrării pe
termen lung al refugiaților în câmpul muncii, constituind o parte integrantă a
strategiilor de incluziune socială a statelor membre.”17

III. Definirea șomajului
III.1. Definirea șomajului
Pentru a înțelege p e deplin fenomenul de “șomaj” este necesară căutarea unor
definiții ale acestuia în contexte interdisciplinare. Potrivit Noului Dicționar al Limbii
Române din 2002, substantivul comun neutru, șomajul, este, în primul rând, un “fenomen
social -economic care se manifestă prin inactivivtatea forțată a unui număr mare de
salariați, ca rezultat al dezechilibrului dintre cerere și oferta forței de muncă”18. În al
doilea rând, șomajul este “stare de șomer” referindu -se la trecerea ușoară dintre salariat și
șomer, în ceea ce privește terminologia, dar și spre a eticheta persoanele afectate de
șomaj.
Potrivit Marelui Dicționar de Neologisme din 2000, șomajul, tot un fenomen
social -politic, este “caracteristic economiei de piață, constând în inactivitatea forțată a
unui număr mare de oameni care rămân fără lucru”19. Lipsa termenului de “șomer” din
definiție atrage atenția asupra fenomenului social, dar și politic, întrucât crearea de locuri
de muncă poate fi utilizată ca o promisiune de campanie politică ori poate consti tui o
realitate politică realizată prin intermediul unor politicieni în cursul mandatelor acestora.
Potrivit unei definiții mai vechi din 1955 -1957 al Dicționarului Limbii Romîne
Literare Contemporare, șomajul, tot fenomen economic, este “caracteristic so cietății
capitaliste, constând din existența unui număr mare de muncitori care, ca urmare a
dezechilibrului mare dintre ofertă si cererea forței de muncă, rămân fără lucru”20. Se
insistă pe ideea că “un însoțitor permanent al capitalismului și un factor tot odată de
apăsare asupra nivelului de trai al muncitorilor este șomajul. Capitalismul și șomajul sînt

17 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=101&langId=ro
18 Noul Dicționar Explicativ al Limbii Române, Litera Internațional Ed. Litera Internațional,
București, 2002, .1062.
19 Marcu, F., Marele Dictionar de Neologisme, Ed. Saeculum, București, 2000, p.300.
20 Macrea D., Petrovici E., Rosetti Al ., Dicționarul Limbii Romîne Literare Contemporare, Ed.
Academiei Republicii Populare Române, București, 1955 -1957, p.1090.

23 de nedespărțit”21. Această definiție sugerează că într -o societate capitalistă există mereu o
discrepanță între ofertă si cererea forței de muncă, iar conse cința este fenomenul
șomajului afectând mereu mulți muncitori și accentuând lupta de clasă.
Potrivit Enciclopediei de Filosofie și Știinte Umane din 2004, șomajul reprezintă
“în sociologie, condiția celui ce și -a pierdut serviciul din motive independente de voința
sa și se află în căutarea unui nou loc de muncă”22. Această enciclopedie menționează și
contextul istoric relevant al apariției șomajului ca fenomen economic -social -politic: “ca
urmare a unei anchete conduse în 1878 de către Biroul de statistică a muncii din
Massachussetts, care a relevat caracterul involuntar al lipsei de activitate a acelora care își
pierduseră serviciul stabil industria grea”23. Importanța fenomenului de șomaj apare în
Marea Criză Economică din 1929 din America ce a “provocat pie derea slujbelor a peste
20 milioane de oameni”24. Definiția Enciclopediei de Filosofie și Știinte Umane
subliniază caracterul prevăzut și neintenționat al pierderii locului de muncă dar și intenția
serioasă a peroanelor fără lucru de a -și căuta de muncă.
Dicționarul de economie propune doua definiții valabile ale șomajului explicând
esența acesteia. Prima definiție se referă la șomajul ca un fenomen economic cu diverse
particularități, astfel șomajul este un “dezechilibru care reprezintă un excedent al ofer tei
față de cererea de muncă, cu niveluri și sensuri de evoluție diferite pe țări și perioade,
având inițial caracter temporar, iar în ultimele decenii, unul permanent, dar care nu
exclude total și definitiv existența stării de ocupare deplină a forței de muncă”25.
Cea de -a doua definiție a șomajului potrivit dicționarului de economie, atrage
atenția asupra persoanelor aflate în șomaj și se referă la șomaj ca fiind o “stare de
inactivitate economică, totală sau parțială, proprie celor care nu au loc de munc ă, nu -și
pot găsi de lucru ca salariați, au condiția de salariați, dar sunt angajați numai o parte din
timpul de muncă, cu scăderea corespunzătoare a salariului”26.

21 Macrea D., Pet rovici E., Rosetti Al ., Dicționarul Limbii Romîne Literare Contemporare, Ed.
Academiei Republicii Populare Române, București, 1955 -1957, p.1090.
22 Traducere de Cosma L., Pop M., Dumitru A. Enciclopedie de Filosofie și Științe Umane, Ed.
All Educational, București, 2004, p.1074.
23 Idem, p.1074.
24 Idem, p.1074.
25 Redactor dr. Milca M. , Dicționar de economie (ediția a doua), Ed. Economică, București, 2001,
p. 429.
26 Idem, p. 429.

24 Potrivit Codului Social volumul III, SGB III, § 119, intitulat Șomaj, șomerul mai
trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
1. “Șomer este angajatul care nu se află într -un raport de muncă (lipsă de ocupație –
Beschäftigungslosigkeit);
2. Șomer este angajatul care își depune efort pentru a înceta starea de inactivitate în
câmpul muncii (efort propriu – Eigenbemühungen);
3. Șomer este angajatul care se află la dispoziția Agenției de Muncă (dispoziție –
Verfügbarkeit).”27
În concluzie, “șomajul” (origine franceză, “le chômage”28) este un fenomen cu
caracter economic, social, politic, sociologic, filos ofic, ce se referă nu numai la pierderea
locului de muncă ca urmarea unor discrepanțe între ofertă și cerere de muncă, ci și o
inactivitate forțată, neanticipată și involuntară pentru salariați, care doresc să depașească
această stare negativă și își caută un loc de muncă.

III.2. Definiția șomerului
Potrivit unei definiții mai vechi din 1955 -1957 al Dicționarului Limbii Romîne
Literare Contemporare, șomerul (substantiv masculin) este “muncitor manual ori
intelectual, care în condițiile din țările capita liste, nu poate găsi de lucru și nu are niciun
mijloc de existență”29. Interesant este faptul că nu există termenul de “șomeră”, adică
substantivul comun masculin “șomer” la genul feminin. Gospodăria și creșterea copiilor
nu erau considerate munci, întrucât era datoria femeii să se ocupe de casă și de copii și nu
primea niciun “mijloc de existență”30, bani. Dar lucrurile aveau să se schimbe în această
societate capitalistă, iar femeile aveau voie să lucreze contra unui salariu.

27 Stascheit U., Winkler U. , Arbeitslosenrecht, ediția a 13 -ea, Ed. Nomos, Bade n-Baden, 2009,
p. 92.
28 le chômage = die Arbeitslosigkeit; Wörterbuch Französisch -Deutsch, Deutsch -Französisch,
Serges Medien GmbH, Köln, 2002.
29 Macrea D., Petrovici E., Rosetti Al ., Dicționarul Limbii Romîne Literare Contemporare, Ed.
Academiei Republic ii Populare Române, București, 1955 -1957, p.1090.
30 Idem, p.1090.

25 Potrivit Marelui Dicționar d e Neologisme sus -mentionat, substantivul comun
masculin și feminin, “șomerul” ori “șomera” este “persoană aptă de muncă pusă în
situația de a nu găsi de lucru din lipsa cererii de muncă”31.
Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române din 2009, șom erul, respectiv
șomera, este o “persoană fără contract individual de muncă a cărei activitate nu se
desfășoară în scopul obținerii de venit și care este în căutarea unui loc de muncă”32.
Potrivit Enciclopediei de Filosofie și Științe Umane sus menționate , există o
ambiguitate legată de conceptul de “șomaj” și “șomer” ce trebuie lămurită: “printre
‚fortele muncii’ care compun populația, în afară de cei angajați, se mai află șomeri, în
sensul strict, adică cei care au pierdut o slujbă și caută o alta; cei c are caută o slujbă,
neavând calificări profesionale (casnice, pensionari, studenți). Apartenența unui subiect la
una sau alta dintre aceste categorii nu poate fi determinată întotdeauna univoc. Guvernul
îi consideră șomeri numai pe cei care au dreptul la a jutor, în baza unor parametri strict
stabiliți (avem aici mai multe categorii: cei care rămân fără servici din cauze de forță
majoră, cei care au o altă activitate retribuită, cei care sunt în căutarea unei slujbe, cei
care pot munci imediat), periodic ver ificate”33.
Astfel, șomerul este “persoana aptă de muncă”34, dar care nu mai are un “contract
individual de muncă”35 si care se află “în căutarea unui loc de muncă”36. Menționez
faptul că nici printre aceste definții nu există o rușine sau stigmă atașată termenului de
“șomer” ori “șomeră”, deși șomerii sunt adesea victimizați în rândul populației României,
fapt dăunator pentru toată lumea. Cum am demonstrat în definițiile
“șomajului”, pierderea locurilor de muncă poate fi involuntar, neașteptat, neprevăzut,
având cauze economice, politice ori motive independente de voința clasei lucrătoare, iar
șomerii nu au nicio vină în acest sens.

31 Marcu, F., Marele Dictionar de Neologisme, Ed. Saeculum, București, 2000, p.300
32 Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan -Al. Rosetti”al Academiei Române , Dicționarul
explicativ al lim bii române, ediția a 2 -a, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2009, p. 1080.
33 Traducere de Cosma L., Pop M., Dumitru A. Enciclopedie de Filosofie și Științe Umane, Ed.
All Educational, București, 2004, p. 1074, 1075.
34 Marcu, F., Marele Dictionar de Neol ogisme, Ed. Saeculum, București, 2000, p.300.
35 Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan -Al. Rosetti”al Academiei Române , Dicționarul
explicativ al limbii române, ediția a 2 -a, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2009, p.1090.
36 Idem, p.1090.

26 Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării
forței de muncă, a ctualizată la data de 08. decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr.
60/28 septembrie 2016, distinge între următorii termeni: persoana în căutarea unui loc de
muncă și șomerul. Potrivit articolului 5, pct. III din această lege sus menționată, persoana
în căutarea unui loc de muncă este “persoana care face demersuri în a -și găsi un loc de
muncă, prin mijloace proprii sau prin înregistrare la agenția pentru ocuparea forței de
muncă în a cărei rază teritorială își are domiciul, sau, după caz, reședința ori la alt
furnizor de servicii de ocupare, acreditat în condițiile legii”37. Potrivit articolului 5, pct.
IV din aceeași lege, șomerul este “persoana care îndeplinește cumulativ urmatoarele
condiții :
a) este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la
îndeplinirea condițiilor de pensionare;
b) starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei
munci;
c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate
potrivit legii, ven ituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință ale
asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în vigoare;
d) este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă s -ar gasi un
loc de muncă.”38
Mai depar te, sunt menționate și explicate tipurile de șomeri: șomeri înregistrați,
șomeri de lungă durată, tânăr cu risc de marginalizare socială, tânăr NEET. Pentru a fi
considerat șomer înregistrat trebuie îndeplinite în mod obligatoriu cerințele art. 5 pct. IV,
la care se adaugă și înregistrarea la agenția pentru ocuparea forței de muncă aflându -se în
raza teritorială a domiciliului sau la alt furnizor de servicii de ocuparea forței de muncă,
prevăzut de lege, spre a găsi un loc de muncă.
Șomerul de lungă durată nu va fi lucrat de 12 luni consecutive la vârsta de minim 25
de ani și 6 luni la vârsta cuprinsă între 16 -25 de ani.

37 Legea 76/ 2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă,
actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie 2016 , p.
1.
38 Moarcăș Costea C. -A., Dreptul securit ății sociale, Ed. C.H. Beck, Bucu rești, 2013, p. 88.

27 Tânărul cu risc de marginalizare socială este “persoana cu vârsta cuprinsă între 16 -26
de ani, care îndeplinește condițiile prevăzute la pct. IV, se înregistrează la agenția pentru
ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau, după caz,
reședința și se încadrează în una din următoarele categorii:
a) se află în sistemul de protecție a copilului sau provine din a cest sistem;
b) are dizabilități;
c) nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreținerea;
d) are copii în întreținere;
e) a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;
f) este victimă a traficului de persoane.”39
Tânărul NEET are “vârs ta cuprinsă între 16 -24 de ani care nu are loc de muncă, nu
urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională”40.
De asemenea, art. 16 din Legea 76/2002 menționează și enumără diferitele categorii
de beneficiari ai acest ei legi: șomerii explicați mai sus la art. 5, pct. IV; absolvenți ai unei
facultăți ori universități care nu și -au găsit un loc de muncă într -o anumită perioadă de
timp după absolvirea instituției respective de învățământ; persoanele care doresc
schimbarea locului de muncă indiferent de motivație deținând în continuare locul
respectiv de muncă; refugiații și persoane cu statut similar de protecție internațională;
“cetățenii străini sau apatrizi care au fost încadrați în muncă sau au realizat venituri în
România sau care au drept de muncă pe teritoriul României, conform legii”41; persoanele
care nu și -au găsit de lucru după repatriere ori în urma eliberării din detenție.
Art. 17 din aceeași lege prevede situațiile necesare în care trebuie să se afle
șomer ii pentru a obține dreptul la indemnizația de șomaj:
“ a) le -au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile lor;
b) le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
c) le -a încetat mandatul pentru care au fost numiți sau aleși, dacă anterior nu au fost
încadrați în muncă sau dacă reluarea activității nu mai este posibilă din cauza încetării
definitive a activității angajatorului;

39 Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă,
actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie 2016 , p. 2
40 Idem.
41 Idem.

28 d) abrogată;
e) le -a încetat raportul de muncă în calitate de membru cooperator, din motive
neimput abile lor;
f) au încheiat contract de asigurare pentru șomaj și nu realizează venituri sau realizează,
din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social
de referință, în vigoare;
g) au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate și care, ulterior, au
redobândit capacitatea de muncă și nu au reușit să se încadreze în muncă;
h) le -au încetat raporturile de muncă sau de serviciu din motive neimputabile lor, în
perioada de suspendare a acestora , potrivit legii;
i) abrogată;
j) reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitiva, nu mai este
posibilă la unitățile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza încetării
definitive a activității, sau la unitățile care au preluat patrimoniul acestora;
k) le -a încetat activitatea desfășurată exclusiv în baza unui raport juridic, altul decât cel
de natura celor prevăzute la lit. a) -e), g) și h), în considerarea căruia s -a datorat, potrivit
legii, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj.”42
Alin. 2 din art. 16 menționează condiții specifice unor persoane pentru a putea fi
încadrate în statutul de șomeri:
“ a) sunt absolvenți ai instituțiilor de învățământ, în vârstă de minimum 16 ani, care într -o
perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reușit să se încadreze în muncă potrivit
pregătirii profesionale;
b) sunt absolvenți ai școlilor speciale pentru persoane cu handicap în vârstă de minimum
16 ani, care nu au reușit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii pr ofesionale.”43
Potrivit prof. Dr. Joachim Becker, judecător la tribunalul social Sozialgericht din
Wiesbaden, care a dat definiția pentru termenul de “șomer” dicționarului online de
economie Gabler, Wirtschaftslexikon Gabler, “șomerii sunt persoanele care momentan
sau temporar ne se află într -un raport de muncă, dar care este în căutarea unei ocupații

42 Legea 76/2002 privind sis temul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă,
actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie 2016 , p.
5, 6.
43 Idem, p. 6.

29 certificate cu asigurare, fiind la dispoziția Agenției de Ocupare a Forței de Muncă la care
a fost înregistrat.”44
Potrivit culegerii Arbeitslosenrecht ce cuprinde toate cele 11 Coduri Sociale
Sozialgesetzbücher, mai precis Codul Social volumul III, Sozialgesetzbuch (SGB) drittes
Buch (III), § 16 Arbeitslose, “șomerii sunt acele persoane care precum în momentul
solicitării alocației de șomaj, nu se află te mporar într -un raport de muncă, se află în
căutarea unei ocupații acoperite de asigurare obligatorie, sunt înregistrați ca șomeri și se
află la dispoziția Agenției de muncă (Agentur für Arbeit).”45
SBG III, § 17, definește angajații aflați în pericolu l de șomaj (Von
Arbeitslosigkeit bedrohte Arbeitsnehmer) ca fiind “acele persoane care ocupă un loc de
muncă acoperit de asigurare obligatorie, în curând va înceta raportul de muncă și devine
șomer în urma încetării acestui raport de muncă.”46
Codul Socia l volumul III, SBG III, § 18, explică termenul de “șomeri de lungă
durată” (Langzeitarbeitslose): “Șomerii de lungă durată sunt acei șomeri care de un an
sau mai mult sunt șomeri. Privind serviciile cererii active de muncă ce presupune șomajul
de durată, n u se iau în considerare următoarele întreruperi ale șomajului pe o perioadă
determinată de 5 ani:
1. durata cererii active de muncă;
2. durată unei boli ori a unei întreruperi datorate sarcinii;
3. durata îngrijirii și creștereii copiilor cu obligația supraveghe rii acestora ori a unor
rude ce necesită îngrijiri;
4. activitate independentă în câmpul muncii pe o perioadă de maxim 6 luni;
5. o anumită perioadă de timp în care ocuparea unui loc de muncă era imposibilă;
6. scurte întreruperi ale șomajului nejustificate ; (… )”47
Potrivit site -ului austriac politic, social, de specialitate, medicinal, literar,
arhitectural, wien.gv.at, International Labour Force (ILO) se ocupă cu colectarea datelor
statistice privind câmpul muncii din Uniunea Europeană, intitulată “internationa le

44 Gabler Wirtschaftslexikon. Das Wissen der Experten, Ed. Springer G abler:
http://wirtschaftslexikon.gabler.de/Archiv/57714/arbeitslose -v12.html(Stand: 31.05.2017)
45 Stascheit U., Winkler U. , Arbeitslosenrecht, ediția a 13 -ea, Ed. Nomos, Baden -Baden, 2009, p.
65.
46 Idem.
47 Idem.

30 Arbeitslosenquote” și incluzând aici “persoanele sunt apte de muncă dar care în
săptămâna de referință Referenzwoche, adică în momentul sau în săptămâna sondajului
privind cota internațională a șomerilor, au lucrat cel puțin o oră ori nu au muncit deloc
din pricina unei boli ori unui concediu medical dar care, în mod normal, au un loc de
muncă”48. Șomerul este “inactivi pe câmpul muncii, face demersuri spre a găsi un loc de
muncă și care este disponibil să înceapă lucrul în cel mai scurt timp posibil.”49

III.3. Formele șomajului
Formele șomajului se împart în 3 categorii importante ce vizează intensitatea
șomajului, originea șomajului și cauzele complexe.
Astfel, în funcție de intensitate, șomajul se grupează tot în 3 subcategorii:
1. șomaj total – constituie cea mai gravă formă întrucât presupune pierderea locului
de muncă și încetarea totală a activitatii,
2. șomaj parțial – reducerea perioadei de lucru (scăderea orelor de lucru pe
săptămână, sub limita legală),
3. șomaj deghizat – când este vorba de o activitate desfășurată de o persoană dar cu
o productivitate mică.
În funcție de origine, șomajul se împarte din nou în 4 subcategorii:
1. șomaj ciclic (sau conjunctural)
– se datorează crizelor economice și recesiunii ca procese ciclice
– se remarcă absența sa în perioada expansiunii economice și
completarea sa cu șomajul structural și cel fricțional în timpul
recesiunii economice
– constituie o consecință directă a restrângerii activită ții
economice în funcție de diferite anotimpuri ale anului
2. șomajul de inadaptare
– “imposibilitatea unei părți a populației active, denumită
tehnofobă, de a utiliza și de a se adapta tehnicilor avansate

48 Definitionen zur Arbeitslosigkeitsstatis tik, Wirtschaft, Arbeit und Statistik:
https://www.wien.gv.at/statistik/arbeitsmarkt/arbeitslosigkeit/definitionen.html
(Stand:31.05.2017)
49 Idem.

31 actuale, care presupun abstracție, interactivitate, viteză de
execuție și flexibilitate deosebită”50
– abstractizarea activităților și tehnicilor curente se referă la
permisiunea de atingere, manipulare ale unor obiecte fizice din
această categorie
– interactivitatea presupune un dialog între om și tehnologie și o
pregătire sau specializare corespunzătoare și se concretizează
prin flexibilitatea personalului și viteza de reacție pentru o
bună funcționare a sistemului și evitarea unui blocaj în acest
sens

3. șomaj structural
– determinat de modificări ale structu rii economiei naționale
(structuri geografice ale unităților economice)
– se pretează pe cererea forței de muncă modificată (meserii din
domeniul industriilor din perioada comunistă devenit inactiv)
– consecința este emigrarea
– presupune “r estructurarea economiei pe activități, forme de
proprietate, managerială, geografică etc., care are loc sub
incidența progresului tehnico -economic, a crizei energetice, a
mutațiilor din aparatul productiv, a unor importante fenomene
sociale sau politice”51
– se raportează diferit în funcție de factorul demorafic și
dezvoltarea economică a statelor ori țarilor: în țările sărace cu
creștere demografică, dar lipsite de capital și de competențele
necesare exploatării raționale a resurselor umane (…) țările
avan sate economic, afectate de disfuncțiile modului de
organizare a muncii, care nu mai permite creșteri de

50 Redactor dr. Milca M. , Dicționar de economie (ediția a doua), Ed. Economică, București, 2001,
p. 430.
50 Idem.
51 Idem.

32 productivitate ca înainte, astfel încât modelul economic devine
contraproductiv (importante sunt creșterea productivității, și
nu a aparatului de produ cție concomitent cu scăderea
numărului de locuri de muncă); țările aflate în tranziție la
economia de piață (capitalistă), care traversează un proces
profund de adaptare structurală generală la condițiile pieței,
fapt care impune adaptarea cererii de muncă la nevoile reale ale
unităților economice determinate de mediul concurențial,
adaptarea volumului muncii prin concedieri, promovarea
formelor de utilizare intermitentă a muncii, contracte de
angajare cu durată determinată și timp de muncă parția,
adaptare a conjuncturală a firmelor”52
– diminuarea șomajului structural necesită investiții și costuri
mari privind reorientarea șomerilor ori recalificarea
persoanelor aflate în șomaj, reorientarea învățământului etc.
4. șomaj natural
– se datorează nivelului o fertei de muncă
– presupune stabilizarea nivelului prețurilor
– se raportează la potențialul economiei naționale pe o durată
determinată
– șomajul natural este format din șomajul fricțional și cel
structural, iar raportat la un stadiu potential al PNB -ului,
șomajul ciclic are valoarea zero
– șomajul natural este suma somajului fricțional cu cel structural,
acestea două din urmă determinând rata naturală a șomajului
– dacă rata șomajului este foarte mare, atunci economia trece
printr -o perioadă de recesiune, ia r dacă economia are o rată
sporită de creștere, atunci rata șomajului este în scădere
(discrepanța între ofertă și cererea de muncă)

52 Redactor dr. Milca M. , Dicționar de economie (ediția a doua), Ed. Economică, București, 2001,
pg. 431

33 – se imparte la randul sau, in 2 subgrupe:
 șomaj fricțional: (a) presupune perioada de trecere de la un loc de munca la
altul, (b) temporal și nu presupune recalificare ori reprofilare, (c) prezinta
manifestarea unor interese profesionale personale schimbate;
 șomaj tehnologic: (a) determinat de modernizarea tehnologiei, centralizarea
unor capitaluri și unități econ omice și diminuarea locurilor de muncă, și (b)
“resorbirea acestui gen de șomaj este foarte dificilă, pentru că presupune
recalificarea forței de muncă în concordanță cu noile cerințe ale tehnicilor și
tehnologiilor implementate și cu managementul firmelor afectate de
centralizare, lărgirea activităților economice pentru a crea noi locuri de
muncă”.53
Șomajul sezonier este o consecință directă a condițiilor meteorologice ori naturale
nefavorabile ori neprielnice determinănd o restrângere a activității econo mice
(agricultură, construcții, turism).
Șomajul tehnic este direct proporțional cu activitatea unor firme: lipsa comenzilor
atrage încetarea activității pe o perioadă determinată de timp. Spre desosebire de celelalte
forme ale șomajului, în cazul șomaju lui tehnic, firmele sunt obligate să plătească
indeminzațiile persoanelor afectate de acest tip de șomaj, întrucât aceastea nu sunt
înregistrate la oficiile de forță de muncă. Cuantumul indemnizației de șomaj tehnic are o
reglementare diferită față de cel pe economia națională. Șomajul tehnic dispare total sau
parțial în momentul în care firmele respective își reiau activitatea propriu -zisă. Șomajul
tehnic “este caracteristic economiilor care se află în criză sau în tranziție la economia de
piață”54.

III. 4. Cauzele șomajului
În funcție de cauzele complexe, șomajul se grupează în:
1. șomaj voluntar (șomaj clasic)
– apare în cazul dezvoltării favorabile a economiei (dorința angajării la
un salariu mai mare decât cel existent pe piață în timp real)

53 Redactor dr. Milca M. , Dicționar de econo mie (ediția a doua), Ed. Economică, București, 2001,
p. 431.
54 Idem .

34 – decizie delib erată de încetare a muncii totale ori parțiale din diverse
motive: obținerea unui salariu mai mare; însușirea unei noi meserii;
timp liber sporit; căutarea unui loc de muncă mai bine plătit
– economistul american Milton Friedman a observat că șomajul volunt ar
este egal cu șomajul natural ori șomajul de echilibru întrucât
presupune o decizie personală ori o alegere proprie supusă unor
procese logice ale găndirii
– creșterea șomajului voluntar din ultimele decenii în țările au
determinat încercarea de a nega șo majul involuntar
2. șomaj involuntar
– reprezintă “imposibilitatea de a găsi un loc de muncă acceptând
salariul curent, adică salariul pe care -l acceptă cei ce lucrează”55
– definirea șomajului involutar ridică doua întrebări: dimensiunea
salariului (inferior v ersus la nivelul celui curent) și nepotrivirea
calificării salariaților cu solicitările angajaților determinând includerea
ori excluderea șomerilor în câmpul muncii
– este independent de evoluția prețurilor și de inflexibilitatea salariilor la
scădere
– cerer ea de muncă este mai mică decât oferta de muncă
– dezechilibru total între cererea și oferta de muncă
– se remarcă dorința și disponibilitatea de a căuta un loc de muncă
sabotate de existența unor locuri de muncă suficiente ca număr și cu
salariul existent pe piață în timp real
– cauze: rigiditatea salariilor ca rezultat al negocierii colective, frecvența
foarte scăzută a revizuirii salariilor generând costuri prea mari pentru
firme
– este denumit “șomaj Keynesian”56 după economistul britanic John
Maynard Keyn es care a observat, analizat dezechilibrele economice,
dezaxarea dintre cererea și oferta de muncă

55 Redactor dr. Milca M. , Dicționar de economie (ediția a doua), Ed. Economică, București, 2001,
pg. 430.

35 – se caracterizează prin “inerția sau rigiditatea prețurilor la scădere pe
termen scurt (…) care atrage raționalizarea muncii”57 determinând
două forme ale ș omajului : “când prețurile suntsuperioare prețurilor de
echilibru de pe piețele bunurilor, cererea agregată este inferioară
ofertei agregate”58
– consecința principală este trecerea dezechilibrului de pe piața bunurilor
pe piața muncii și sporirea șomajului

III.5. Caracteristicile șomajului
Enciclopedia de Filosofie și Știinte Umane sus menționat prezintă și explică 7
caracteristici sociale variabile ale șomajului: vârsta, sex, educație, etnie, ocupație, venit,
locuire.
În ceea ce privește legătura cu vârsta, “tinerii sunt astăzi cei mai defavorizați, în
timp ce în trecut erau vârstnicii”59. Tinerii nu își găsesc de lucru ușor datorită cerințelor
nejustificat de complexe din partea angajatorilor privind cumularea obligatorie a
diplomelor necesare, experi enței îndelungate de muncă, etapele lungi ale interviului de
angajare etc.
În contextul sexului angajaților, “femeile sunt, în general, defavorizate, chiar dacă
în contextul actual lipsa mai mare de posturi pentru femei s -ar explica, în parte, prin
faptu l că au crescut în scurt timp așteptările femeilor în privința posturilor de muncă în
afara casei, iar piața nu a absorit încă oferta”60. De asemenea, nivelul de salarii dinte sexe
este inegal: bărbatii câștigă mult mai mult decât femeile pentru aceeași mun că prestată,
iar femeile primesc uneori jumătate din salariul bărbaților. Din 2020 Islanda asigură prin
lege nivel salarial egal între bărbați și femei.

56 Redactor dr. Milca M. , Dicționar de economie (ediția a doua), Ed. Economică, B ucurești, 2001,
p. 430.
57 Idem.
58 Idem.
59 Traducere de Cosma L., Pop M., Dumitru A. Enciclopedie de Filosofie și Științe Umane, Ed.
All Educational, București, 2004, p. 1074 – 1075.
60 Idem, p.1074.

36 În ceea ce privește educația, “riscul de șomaj este mult mai mare pentru cei cu un
nivel scăzut de ed ucație”61. Lipsa diplomelor necesare poate rezulta în pierderea locului
de muncă în ciuda eforturilor depuse ori în ciuda rezultatelor remarcabile. O soluție ar fi
reprofilarea.
Dacă vorbim despre etnie, trebuie să recunoaștem că din și adesea, “membrii
minorităților etnice sunt primii concediați”62. Din păcate, rasismul și sexismul sunt
omniprezente în societate românescă, în viața cotidiană și la locul de muncă.
Privind ocupația, muncile sezoniere prezintă un risc mare de pierderea locurilor
de muncă.
Despre venit se meționează că “disponibiliatea în privința unor surse economice
permite înfruntarea cu calm a prelungirii șomajului și atitudinea selectivă în alegerea
activităților”63. Economisirea salariului este dificilă în contextul nivelului de trai destul de
scump în comparație cu salariul mediu pe economie.
În legatură cu locuirea, “riscurile de șomaj sunt mai mari în (…) periferie, departe
de centrele economice importante.”64 Periferiile orașelor au o reputație negativă, astfel
încât angajare a în sine este dificilă, iar riscul de șomaj este ridicat.

III.6. Cuantificarea șomajului
Cuantificarea șomajului se face sub două forme: indemnizația de șomaj și
indicatorul social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării for ței de
muncă. Indemnizatia de șomaj (art. 5, pct. VII) reprezintă “o compensație a veniturilor
asiguratului ca urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor absolvenților
instituțiilor de învățământ care nu s -au putut încadra în muncă”65.
Indica torul social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării
forței de muncă (art.5, pct. IX) reprezintă “unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se
raportează prestațiile bănești suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, acorda te

61 Traducere de Cosma L., Pop M., Dumitru A. Enciclopedie d e Filosofie și Științe Umane, Ed.
All Educational, București, 2004, p. 1074.
62 Idem, p. 1075.
63 Idem, p. 1074.
64 Idem, p.1075.
65 Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă,
actualizată la data de 08 decembri e 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie 2016.

37 atât în vederea asigurării protecției persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru
șomaj, cât și în vederea stimulării anumitor categorii de persoane pentru a se încadra în
muncă, precum și a angajatorilor pentru a încadra în muncă persoane în c ăutarea unui loc
de muncă”66.
Prin utilizarea unor indicatori cantitativi și calitativi este posibilă cuantificarea
șomajului: nivelul șomajului (incluzând numărul total de șomeri și rata șomajului); durata
șomajului; intensitatea manifestării șomajului; structura șomajului.
Evaluarea șomajului presupune cercetări anuale, trimestriale și anuale ale
șomajului precum și statistici lunare ale pieții muncii.
Cuantificarea șomajului are ca scop prevenirea și combaterea șomajului sub formă
de măsuri aplicab ile la nivel național și la nivel internațional.

III.7. Consecințele șomajului
Întrucât cauzele șomajului sunt determinabile și soluționabile la fel și consecințele
șomajului sunt analizabile la nivel individual, al societății și la nivelul economiei
naționale, dar și rezolvabile prin implementarea unor măsuri de prevenire și combaterea
șomajului.
La nivelul economiei naționale, se poate observa un raport între Produsul Intern
Brut67 și rata șomajului, formulat de economistul american Arthur Okun în 19 62.
Lectorul universitar doctor Octavia -Maria Gibescu la Universitatea Financiar Bancară
București prezintă în articolul “Corelația dintre Produsul Intern Brut și șomajul în
România, începând din anul 1995”: potrivit legii lui Okun,” R=3% -2 (< -> arată
modi ficarea ritmului de creștere al PIB atunci când rata șomajului se modifică, respectiv

66 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă,
actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie 2016:
https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordona nta-de-urgenta -nr-60-2016 -pentru -modificarea -si-
completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-stimularea -ocuparii –
fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017).
67 Produs Intern Brut reprezintă “principalul agregat macroeconomic al sist emului conturilor
naționale, ce exprimă valoarea adăugată brută a bunurilor șI serviciilor ajunse în ultimul stadiu a
circuitului economic, care au fost produse în interiorul unei țări de către agenții economici
autohtoni și străini, într -o anumită perioad ă, de regulă un an” ( Redactor dr. Milca M. , Dicționar
de economie (ediția a doua), Ed. Economică, București, 2001).

38 cu câte puncte procentuale scade PIB -ul dacă rata șomajului crește cu un punct
procentual)”68.
Explicația teoretică este următoarea: “atunci când economia este în crește re,
nivelul șomajului scade și invers, în faza de recesiune, odată cu scăderea ritmului de
creștere a Produsului Intern Brut crește șomajul”69.
La nivelul societății, relația dintre PIB și șomaj se întemeiază pe faptul că forța de
muncă exclusă din popula ția activă a societății nu poate spijini creșterea PIB -ului, în
sensul că recuperarea cheltuielilor pentru instruirea, calificarea ori reprofilarea șomerilor
suportate de societate este aproape imposibilă în cazul șomajului de lungă durată,
determinând scă derea veniturilor salariaților ca rezultat al pierderii potențialului PIB.
Fondul de șomaj reprezintă platforma contribuției privind costurile șomajului suportate
de către agenți economici și salariați.
La nivel individual, șomajul privit ca o scoatere forțată din câmpul muncii poate
avea consecințe negative asupra psihicului fostului angajat: pierderea încrederii în sine și
în sistem; pierderea respectului față de angajator și față de munca proprie; amânarea
întemeierii unei familii (scăderea natalități i); blocajul dorinței continuării educației ori
reprofilării; stări depresive; izolarea socială; tensiuni în rândul familiei; frustrări
acumulate; moral scăzut; schimbarea comportamentului propriu. Această mentalitate
determină cauze ale unui “exod”, respe ctiv emigrarea, în special în rândul tinerilor, în
străinătate. Aceste stări negative ale individului se pot exprima în acte de violențe în
cadrul societății: creșterea criminalității, sinucideri, cerșit.
Șomajul de lungă durată poate determina degradarea competențelor și
experiențelor persoanelor aflate în șomaj precum și scăderea interesului angajatorilor față
de ele.
Pierderea resurselor bănești determină diminuarea concumului de bunuri.

68 “Corelația dintre Produsul Intern Brut și șomajul în România, începănd din anul 1995”,
Gibescu O. -M., Corelația dintre Produsul Intern Brut și șomajul în România, începând din anul
1995, București, 2013:
http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2013/RRS_07_2013_a6ro.pdf (Stand: 09.06.2017)
69 Idem.

39 O trăsătură comună la nivelul individului, al societății și ec onomiei naționale
constituie costul șomajului întrucât este suportate de toate aceste trei categorii enumerate
mai sus. Costul șomajului cuprinde:
1. “pierderile de venit ale individului, reprezentate de diferența dintre ajutorul de
șomaj și venitul pe care l-ar fi obținut dacă ar fi lucrat;
2. pierderile de venituri ale bugetului de stat, reprezentate de contribuția pentru
asigurările sociale, contribuția pentru fondul de șomaj și contribuția pentru fondul
de pensii suplimentare;
3. plăți din bugetul fondului sp ecial pentru ajutorul de șomaj, a alocațiilor de sprijin;
4. pierderea de venit a societății reprezentată de realizarea unei producții sub cea
potențială;
5. cheltuielile cu pregătirea în școlile profesionale, în învățământul mediu și
superior”70.
Există două tipuri de costuri necesare ce pretează șomajului: costuri directe și
costuri indirecte. Costurile directe constituie plata efectivă a ajutorului de șomaj,
alocația de sprijin, având ca scop calificarea, recalificarea, instruirea ori reprofilarea
șomerilor, sub forma unui fond creat pentru protecția socială a șomerilor. Costurile
directe constituie un important factor de risc social. Iar costurile indirecte vizează
scăderea globală a producției și veniturilor economiei naționale, “ele îmbracă forma
pierderil or de producție determinate de neutralizarea unor capacități și mijloace
tehnice din dotare, ceea ce implică reducerea resurselor de formare a veniturilor
bugetare, deteriorarea calificării și capacității de muncă, descurajarea personalului în
plan profesi onal, social și uman”71.
Șomajul prezintă beneficii demne de a fi cercetate, apreciate și explicate ce
implică o atitudine pozitivă asupra vieții și o mentalitate puternică de supraviețuitor:
 posibilitatea unei introspecții amânate legate de profesia ale asă, dorința
reprofilării, opțiunile dorite, datorate lipsei timpului necesar dedicat ca
urmarea orelor de lucru muncite ori stresului ori oboselii cronice;

70 Efectele șomajului. Măsuri de combatere:
http://www.scritub.com/sociologie/resurse -umane/EFECTELE -SOMAJULUI -MASURI -DE-
C93224.php (Stand : 16.05.2017)
71 Idem.

40  cercetarea opțiunilor disponibile privind profesia aleasă;
 cercetarea ori alegerea unei noi profe sii ori cariere și implicarea aventurilor
palpitante asociate cu noua direcție aleasă a vieții;
 conștientizare colectivă a angajaților legată de concediere și creșterea
rigurozității disciplinei la locul de muncă din inițiativă proprie;
 automotivarea perf ecționării angajaților izvorâtă din teama concedierii ori din
propria dorință de a -și depăși limitele;
 recurența șomajului atrage un proces regulat prin care rezerva forței de muncă
își poate relua activitatea profesioală și să contribuie la creșterea pro ducției;
 temperarea încercărilor sindicatelor de a revendica o majorare nejustificat de
exagerată a salariilor în domeniul investițiilor.

IV. Șomajul în Uniunea Europeană
IV.1. Considerații generale privind șomajul în Uniunea Europeană

Site-ul onlin e austriac de știri, ORF, Östereichischer Rundfunk, publică o
statistică în data de 01.04.2015 privind șomajul în Austria exprimat în cote procentuale
pe o perioadă determinată între 2010 -2015, realizată de Agenția Guvernamentală de
Ocuparea Forței de Munc ă. Cea mai scăzută cotă procentuală a șomajului în Austria este
de sub 7% în 2011 însumând sub 100.000 de persoane aflate în șomaj. Din 2011 până în
2015 se remarcă o creștere treptată dar sigură până în 2015 când cota procentuală a
șomajului în Austria at inge valoarea maximă de 10% însumând aproximativ 400.000 de
persoane aflate în șomaj.

41

http://oesterreich.orf.at/stories/2702950/ (Stand: 09.06.2017)

Ziarul austriac de știri online, Kurier, a publicat în data de 19.03.2015 o statistică
privind rata șomajului în Austria între anii 2004 -2014, r ealizată de Agenția
guvernamentală de Ocuparea Forței de Muncă, Arbeitsmarktservice Österreich. Linia
roșie reprezintă calculul național, iar linia albastră reprezintă calculul internațional.
Conform calculului națioanl, în anul 2004 rata șomajului în Aust ria are o cotă procentuală
de 7,1%, în 2009 de 7,2% iar în 2014 cota procentuală privind șomajul în Austria atinge
valoarea maximă de 8,4%. Conform calculului internațional, în 2004 cota procentuală a
șomajului în Austria este de 5,5%, în 2009 de 5,3% iar în 2014 cota procentuală pivind
șomajul atinge din nou valoarea maximă de 5,6%. Discrepanța dintre calculul național și
cel internațional se datorează unor “frici difuze” din partea șomerilor cauzate de
înrăutățirea condițiilor de acordare a alocației de ș omaj, cunoștințe limitate ale limbii
germane, problema documentelor doveditoare privind reședința în Austria, munci
sezoniere, înregistrarea persoanelor ca șomeri.

42

https://kurier.at/wirtschaft/arbeitslosenzahlen -steigen -im-nachhinein/120.303.296
(Stand: 10.06.2017)
Ziarul austriac online de știri din Salzb urg, Salzburger Nachrichten, publică în
data de 13.06.2017, la ora 23:05, o statistică privind rata șomajului în Austria din 2010 –
2015, intitulată “Șomeri în Austria”, exprimată în cote procentuale, număr de persoane
aflate în șomaj în funcție de landurile federale, în categorii de sex, cetățeni și emigranți,
categorii de vârstă. În perioada 2010 -2015 numărul șomerilor înregistrați crește de la
266.320 până la 360.212. Rata șomajului în 2015 este cu 12,9% mai mare decât în 2010,
iar cota procentuală privind persoanele aflate în șomaj care urmează cursuri de
educare/specializare/integrare crește cu 6,5%. Se înregistrează o creștere a șomajului
privind categoriile de sex: cota bărbaților a sporit cu 14,9% însumând 215.354 de șomeri
iar cota femeilor a sporit c u 9,9% însumând 144.858 de șomere. Rata de șomaj crește
privind cetățenii statului austriac versus emigrați: cetățenii statului austriac înregistrează
o cotă procentuală de 9,7% însumând 262.247 de șomeri autohtoni, iar emigranții
înregistrează o cotă dubl ă față de cetățeni statului austriac de 22,2% însumând 97.965 de
șomeri străini. Rata șomajului diferă și pe categorii de vârstă: șomajul în rândul tinerilor

43 cu vârsta cuprinsă între 15 -24 de ani înregistrează o cotă de 5,7% (46.863 de șomeri), iar
șomerii de la vârsta de 50 de ani înregistrează o cotă aproape triplă de 16,2% (96.366 de
șomeri). Landurile federale Oberösterreich, Niederösterreich și capitala Viena prezintă
următoarele cote procentuale ale șomajului de 12,4%, respectiv 12% și 23%.

http://www.salzburg.com/nachrichten/oesterreich/wirtschaft/sn/artikel/konjunktur -zu-
schwach -zahl-der-arbeitslosen -steigt -weiter -an-144048/ (Stand: 10.06.2017)

44 http://diepresse.com/home/leben/mensch/4652834/Arbeitslosigkeit -steigt -auf-105-
Prozent?offset=75&page=3 (Stand: 10.06.2017)

45 Ziarul austriac online de știri, Die Presse, publică în data de 02.02.2015, la ora
11:09, o statistică de mai sus privind rata șomajului în Austria din 2009 -2015, intitulată
“Șomeri în Austria”, cu modificările de rigoare pentru ianuarie 2014, exprimată în cote
procentuale, număr de persoane aflate în șomaj în funcție de landurile federale din
Austria, categorii de sex, cetățeni și emigranți, categorii de vârstă. În perioada 2009 -2015
numărul șomerilor înregistrați crește de la 301.529 până la 406.239. Rata șomajului în
2015 este 1 0,5% față de 8,4% în 2009, iar cota procentuală privind persoanele aflate în
șomaj care urmează cursuri de educare/specializare/integrare crește cu 5,1% însumând în
jur de 66.300 de cursanți.
Se înregistrează o creștere a șomajului privind categoriile de s ex: cota bărbaților a
sporit cu 9,4% însumând 259.166 de șomeri iar cota femeilor a sporit cu 10,6% însumând
147.073 de șomere.
Rata de șomaj crește privind cetățenii statului austriac versus emigrați: cetățenii
statului austriac înregistrează o cotă proc entuală de 6,9% însumând 298.046 de șomeri
autohtoni, iar emigranții înregistrează o cotă triplă față de cetățenii statului austriac de
18,9 % însumând 108.193 de șomeri străini.
Rata șomajului diferă și pe categorii de vârstă: șomajul în rândul tinerilo r cu
vârsta cuprinsă între 15 -24 de ani înregistrează o cotă de 5,2% însumând 54.691 de tineri
șomeri, iar șomerii de la vârsta de 50 de ani înregistrează o cotă aproape triplă de 13,7%
însumând 104.472 de șomeri mai în vârstă.
Landurile federale Oberöst erreich, Niederösterreich, Steiermark și capitala Viena
prezintă următoarele cote procentuale ale șomajului de 6,9% însumând 50.680 de șomeri,
respectiv 7,4% însumând 70.509 de șomeri, respectiv 6,1% însumând 56.290 de șomeri și
19,1% însumând 128.977 de ș omeri.

46

http://www.bpb.de/nachschlagen/zahlen -und-fakten/europa/135609/arbeitslosigkeit -nach-
der-finanz -und-wirtschaftskrise (Stand: 10.06.2017)

Statistica de mai sus privind șomajul după criza economică și financiară între
2008 -2010 a fost publicată pe site -ul german cu tentă politică Bundeszentrale für
politische Bildung în data de 30.10.2011, realizată de Eurostat și date publicității în luna
august 2011.
Dintre toate cele 22 de state membre plus Uniunea Europeană prezente mai sus,
numai Germania și Luxemburg au reușit după criza economică mondială din 2010

47 scăderea cotei șomajului sub cea din 2008. Astfel cota șomajului din Germania este de
7,1% în 2010 înregistrând o scădere de 5,3% din 2008, iar cota șomajului din Luxemburg
este de 4,5% în 2010 înregistrând o scădere de până la 8,2% din 2008.
România este prezentă în clasament indicând o valoare ridicată a cotei
procentuale a șomajului de 7, 3% în 2010 înregistrând o creștere de până la 25,9% din
2008.
Austria este de asemenea prezentă în acest clasament indicând o valoare mult mai
scăzută decât cea a României dar tot ridicată și problematică de 4,4% în 2010
înregistrând o creștere de până la 15,8% din 2008.
Irlanda indică o valoare foarte ridicată a cotei procentuale de șomaj de 13,7% în
2010 și înregistrează o creștere rapidă și alarmantă de până la 117,5% din 2008.
Estonia prezintă cele mai ridicate valori în acest clasament indicând o co tă
procentuală de 16,9% în 2010 înregistrând cea mai alarmantă creștere de până la 207,3%
din 2008.
Revista germană de educație online, Bildungsspiegel, a publicat în data de
14.11.2016, la ora 06:36, statistica de mai jos privind cota șomajului în leg ătură cu
muncile sezoniere din luna septembrie 2016.
EU28 se referă la toate cele 28 statele membre ale Uniunii Europene: Belgia,
Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania,
Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Li tuania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de
Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Marea
Britanie. EU28 indică o cotă procentuală privind șomajul rezultat din munca sezonieră de
8,5% în lunile iulie -august 2016 fiind marcată cu albastru.
EU19 se referă la cele 19 state membre ale Spațiului European (Eurozone):
Belgia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italien, Cipru, Letonia,
Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Portugalia, Slo venia, Slovacia și
Finlanda. EU19 indică o cotă procentuală privind șomajul rezultat din munca sezonieră
mai ridicată decât cea prezentată de EU28 și anume de 10% în lunile iulie -august 2016
fiind marcată cu roșu.
Cele mai mici cote procentuale privind ș omajul rezultat din munca sezonieră
aparțin Republicii Cehe cu 4%, Germaniei cu 4,1% și Maltei cu 4,7%. Cota procentuală

48 privind șomajul rezultat din munca sezonieră în lunile iulie -august 2016 a României este
de 5,9%, apparent mai scăzută decât cea a Aus triei de 6,3%. Cele mai ridicate cote
procentuale privind șomajul rezultat din munca sezonieră din perioada iulie -august 2016
aparțin Spaniei cu 19,3% și Greciei cu 23,2%.

http://www.bildungsspiegel.de/news/berufswelt -arbeitsmarkt -europa/1051 -eurostat –
arbeitslosenquote -des-euroraums -im-september -2016 -bei-10-0-prozent
(Stand: 10.06.2017)

Site-ul german cu tent ă politică, Bundeszentrale für Bildung, a publicat în data de
30.03.2010 următoarea statistică de jos realizată de Agenția de Ocuparea Forței de Muncă
privind evoluția șomajului în Germania din anii 1950 până în 1990 străbătând
următoarele evenimente isto rice, politice și economice: formarea și destrămarea
Republicii Democrate Germane (1950, respectiv 1990); reunificarea Germaniei;
construirea Zidului Berlinului în 1961 și dărâmarea Zidului Berlinului în 1989; căderea
blocului comunist din 1989 din Europa; recesiunea economică datorată crizei petrolului
din 1973 și 1980/1.
Linia galbenă indică numărul total al șomerilor. În anii 1950 numărul șomerilor
este destul de mare și anume de 1.868. Începând cu perioada construirii Zidului
Berlinului și până în 1970 se înregistrează cel mai mic număr de șomeri și anume 154 –
148.
În contextual crizei petrolului din 1973 și 1980/1 se remarcă creștere numărului
de șomeri de la 582 la 1.833.

49 Cel mai mare număr de șomeri de 2.228 s -a înregistrat între 1986 -1990 în
moment ul căderii Zidului Berlinului și al căderii blocului comunist din 1989.
În ceea ce privește categoria de sex privind șomajul, numărul șomerilor întrece
numărul șomerelor din 1950 până în 1990. În 1950 numărul persoanelor de sex feminin
aflate în șomaj est e de 612, pe cănd numărul persoanelor de sex masculin este de 1.255.
În momentul construirii Zidului Berlinului din 1961 și al crizei petrolului
persoanele de sex feminin aflate în șomaj înregistrează cel mai mic număr de 52 -55 spre
deosebire de numărul s porit al persoanleor de sex masculin aflate în șomaj de 115 -92.
Cel mai mare număr al persoanlor de sex feminin aflate în șomaj este de 1.028 în
1986, iar cel mai mare număr al persoanleor de sex masculin aflate în șomaj este de 1.199
în 1986.

http://www.bpb.de/geschichte/deutsche -einheit/lange -wege -der-deutschen –
einheit/47242/arbeitslosigkeit?p=all (Stand: 10.06.2017)

50 Site-ul german cu tent ă politică, Bundeszentrale für Bildung, a publicat în data de
30.03.2010 următoarea statistică de jos realizată de Agenția de Ocuparea Forței de Muncă
privind evoluția șomajului din 1991 până în 2008 străbătând următoarele evenimente
istorice, economice, politice și tehnicologice: nașterea internetului; eliberearea lui Nelson
Mandela din închisoare în 1990; atacul terrorist de la 11 septembrie 2001; capturarea lui
Saddam Hussein; cutremurele și tsunamiurile din 2004; alegerea lui Barack Obama ca
Președinte al Statelor Unite ale Americii din 2008.
Linia verde indică evoluția șomajului în zona de est a Germaniei pornind din
punctul de mai de jos din 1991 cu o cotă procentuală a șomajului de 10,2% atingând o
cotă procentuală a șomajului de 14,8% în 1995. În a nul 2000 cota procentuală a
șomajului se înregistra la 18,5% cu o valoare maximă în 2005 de 20,6%.
Linia albastră indică evoluția șomajului în zona de vest a Germaniei pornind din
punctual cel de jos din 1991 cu o cotă a șomajului de 6,2% atingând o cotă d e 9,1% în
1995. În anul 2000 cota procentuală a șomajului se înregistra la 10,7% cu o valoare
maximă în 2005 de 7,2%.

http://www.bpb.de/geschichte/deutsche -einheit/lange -wege -der-deutschen –
einheit/47242/arbeitslosigkeit?p=all (Stand: 10.06.2017)

51 Ziarul online de știri ZF24 a public at în data de 16.07.2015 statistica de mai jos,
realizată de Eurostat, Institutul Național de Statistică, privind rata șomajului pe categorii
de vârste: persoane tinere sub 25 de ani aflate în șomaj, șomerii cu vârsta cuprinsă între
25-74 de ani precum și șomajul pe termen lung în cele 28 de state membre ale Uniunii
Europene. Astfel România are o rată a șomajului de 6,8%, rata șomajului sub 25 de ani
este de 24%, rata șomajului între 25 și 74 de ani este de 5,5%, iar rata șomajului pe
termen lung este de 2 ,8%. Germania prezintă o rată a șomajului de 5,0%, rata șomajului
sub 25 de ani este de 7,7%, rata șomajului între 25 și 74 de ani este de 4,7%, iar rata
șomajului pe termen lung este de 2,2%. Austria prezintă valori asemănătoare cu cele ale
Germaniei. Rat a șomajului în Austria este de 5,6%, rata șomajului sub 25 de ani este de
10,3%, rata șomajului între 25 și 74 de ani este de 4,9%, rata șomajului pe termen lung
este de 1,5%. Suedia și Austria prezintă cea mai scăzută rată a șomajului pe termen lung
de 1,5% dintre toate statele member ale Uniunii Europene. Germania indică cea mai mică
rată a șomajului sub 25 de ani de 7,7% și cea mai mica rată a șomajului între 25 și 74 de
ani de 4,7%. Grecia prezintă cea mai mare rată a șomajului de 26,5%.

http://www.zf.ro/zf -24/o-statistica -ascunsa -iese-acum -la-iveala -somajul -in-randul –
tinerilor -din-romania -mai-mare -decat -media -din-statele -uniunii -europene -14597696
(Stand: 10.06.2017)

52 Site-ul Radio Ro mânia Actualități a publicat în data de 08.07.2013 statistica de
mai jos, sursă a ANOFM, privind evoluția numârului de șomeri înregistrați în perioada
2008 -2013 în România.
Iata analiza datelor statisticii realizate de autorul articolului Florin Matei:
“În luna iunie erau înregistrate în România aproape 440.000 de persoane fără un loc de
muncă, ceea ce reprezintă o rată a șomajului foarte aproape de 5%. Comparativ cu luna
iunie 2012, rata șomajului a crescut cu 0,38 puncte procentuale. Cei mai mulți dintr e
șomeri sunt din categoria de vârstă 40 -49 de ani. Structura șomajului pe grupe de vârstă,
în luna iunie, arată existența a 45.939 șomeri sub 25 de ani; 33.111 șomeri între 25 și 29
de ani, 105.041 șomeri între 30 și 39 de ani, 126.701 șomeri între 40 și 49 de ani, 58.454
șomeri între 50 și 55 de ani și 68.864 șomeri care au depășit vârsta de 55 de ani. Cele
mai ridicate niveluri ale ratei șomajului au fost atinse în județele Vaslui (9,63%),
Teleorman (9,39%), Mehedinți (9,01%), Dolj (8,89%), urmate de ju dețele Galați (8,56
%), Buzău (7,89 %) și Gorj (6,99%). Cele mai mari scăderi ale ratei șomajului s -au
înregistrat în județele: Alba (cu 0,80%), Bistrița Năsăud (cu 0,35%), Caraș Severin
(0,30%), Constanța (0,28%), Vâlcea (cu 0,27%)și Mehedinți (cu 0,22%). Datele relevă și
faptul că persoanele trecute de 50 de ani își găsesc mai greu de lucru decât tinerii până în
30 de ani.”72

http://www.romania -actualitati.ro/rata_a_somajului_in_romania_in_luna_iunie_de_496 –
51991 (Stand: 10.06.2017)

72 http://www.romania -actualitati.ro/rata_a_somajului_in_romania_in_luna_iunie_de_496 -51991
(Stand: 10.06.2017)

53 IV.2. Șomajul în Austria
IV.2.1. Genera lități
Potrivit site -ului ministerului muncii, șomajul este inclus în domeniul asigurărilor
sistemului de securitate socială alături de: boală, maternitate, bătrânețe, deces, urmaș,
invaliditate, îngrjiri medicale, nevoi speciale, incapacitate de muncă.
Asigurarea de șomaj este reglementată de Ordonanța nr. 883/2004 dată
Parlamentul European din data de 29. aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor
siguranței sociale si de Legea Asigurării de șomaj din 1977.
Se remarcă obligativitatea asigurării și c oasigurării implicite a următoarelor
categorii de persoane în sistemul de securitate socială: angajații salariați, angajații
independenți și membrii familei acestora.
Asigurarea nu este obligatorie în anumite domenii (excepție fiind în cazde
accident), de exemplu pentru muncitorii sezonieri lucrând parțial ori colaboratori ce
exercită activități de durată minimă.
Angajații trebuie să semneze contracte individuale legale de muncă precum și fișe
de muncă (Dienstzettel) pentru a beneficia de asigurare s ocială, inclusiv asigurarea de
șomaj. Angajatorilor le revine obligația legală de înregistrare a angajaților la organismul
respectiv de asigurări precum și obligația de a reține lunar din venitul brut al angajaților
contribuțiile pentru asigurările sociale inclusiv pentru asigurarea de șomaj și de a le
transfera mai departe organismului de asigurări. Exercitarea unei activităti independente
și asigurarea voluntară presupun înregistrarea proprie și plata contribuției independente
de angajator ale persoanele în cauză.
Salariații ale diverselor sectoare din piața muncii aparțin diverselor organisme de
securitate socială iar organismele de asigurări au în subordonanța lor diferite agenții la
nivelul fiecăriu Land.
Finanțarea sistemului austriac de se curitate socială ce include și șomajul
presupune contribuții publice care depind de veniturile angajaților don diferite sectoare
ale pieții muncii. Astfel, se pune accent pe principiul solidarității care se aplică în modul
următor: angajații care realizeaz ă venituri mai mari vor contribuie financiar cu procente
mai mari la contribuțiile de securitate socială compensând contribuțiile angajaților cu
venituri mai mici.

54 “În Austria, sistemul de securitate socială este completat de sistemul de asistență
social ă care are ca scop să acopere lacunele asigurărilor soaciale. Cererile de ajutor social
se depun la primăria locului de domiciliu sau la birourile municipale de district (serviciile
de ajutor social – Sozialamt) din orașe.”73

IV.2.2. Definiția șomerului și politica pieței muncii ARBEITSMARKTPOLITIK
Potrivit site -ului austriac politic, social, de specialitate, medicinal, literar,
arhitectural, wien.gv.at, International Labour Force (ILO) se ocupă cu colectarea datelor
statistice privind câmpul muncii din Un iunea Europeană, intitulată “internationale
Arbeitslosenquote” și incluzând aici “persoanele sunt apte de muncă dar care în
săptămâna de referință, Referenzwoche, adică în momentul sau în săptămâna sondajului
privind cota internațională a șomerilor, au luc rat cel puțin o oră ori nu au muncit deloc
din pricina unei boli ori unui concediu medical dar care, în mod normal, au un loc de
muncă”74. Șomerul este “inactivi pe câmpul muncii, face demersuri spre a găsi un loc de
muncă și care este disponibil să înceapă lucrul în cel mai scurt timp posibil.”75
Sozialleistungen im Überblick, un manual sfătuitor de dreptul securității sociale,
prevede categoriile de șomeri care beneficiază de asigurarea de șomaj: “riscul de a deveni
șomer este redresat în Austria de asigu rarea pentru șomeri. Toate persoanele financiar
dependente și apte de muncă ce ating salariul minim pe economie,
Geringfügigkeitsgrenze, beneficiază în mod obligatoriu de asigurarea de șomaj. Nu
beneficiază de asigurarea de șomaj angajații ce lucrează un m inim de ore prevăzut de
lege.”76
Manualul explică scopurile politicii austriece legate de câmpul muncii împărțite în
piloni: piața pasivă a muncii și piața activă a muncii. “Politica pieței pasive a muncii este
cel dintâi pilon care presupune cele mai mar i cheltuieli: scopul este de a compensa

73 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Integrare/Austria.pdf (Stand :
31.05.2017)
74 Definitionen zur Arbeitslosigkeitsstatistik, Wirtschaft, Arbeit und Statistik:
https://www.wien.gv.at/statistik/arbeitsmarkt/arbeitslosigkeit/definitionen.html (Stand :
31.05.2017)
75 Idem.
76 Redactor Filipič U ., Sozialleistungen im Überblick 2015. Kammer fü r Arbeiter und Angestellte
Wien. Lexikon der Ansprüche und Leistungen. Ratgeber. Ediția a 17 -ea, Ed. ÖGB, Viena, 2015,
p.173.

55 rebutul veniturilor, Einkommensentfall, cauzat de șomaj prin acordarea unor prestații
financiare sociale, Geldleistungen, prevăzute de legea asigurării șomerilor,
Arbeitslosenversicherungsgesetz, cum ar fi indemnizaț ia de șomaj sau ajutorul financiar
acordat în cazul unei calamități ori pericol imminent, Notstandshilfe.
Cel de -al doilea pilon, politica austriacă a pieței active de muncă este în principiu
reglementată de legea de ocuparea forței de muncă jucând un ro l minor în comparație cu
alte state membre ale Uniunii Europene întrucât în 2014 s -au cheltuit 1 mrd € pentru
aplicarea politicii pieței active de muncă care urmărește îndeplinirea două scopuri: primul
scop reprezintă împuternicirea poziției sociale a anga jaților în câmpul muncii prin
educarea, reorientarea, calificarea profesională și prin stimularea mobilității forței de
muncă; al doilea scop reprezintă influențarea pozitivă a cererii de muncă în domeniul
producției, al întreprinderilor, al fabricației (b etriebliche Forderungen).”77

IV.2.3. Beneficiarii asigurării de șomaj
Potrivit site -ului de specialitate austriac legat de serviciul public de ocupare al
piaței muncii, Arbeitsmarktservice Österreich, “indemnizația de șomaj constituie mijloc
financiar d e trai ori exsitență ce se acordă pe perioada în care persoanele respective se
află în căutarea unui loc de muncă.”78 Beneficiarilor asigurării de șomaj li se acordă
indemnizația de șomaj.
Acordarea indemnizației de șomaj presupune îndeplinirea trei condiț ii simultane:
“aptitudine de muncă (Arbeitsfähigkeit), voința de lucru (Arbeitswilligkeit) și șomaj
(Arbeitslosigkeit)”79. De asemenea, este importantă înregistrarea la un oficiu de plasare a
brațelor de muncă, Arbeitsvermittlung, și disponibilitatea necesa ră a șomerilor pentru
începerea lucrului în cel mai scurt timp posibil.
Disponibilitatea minimă pentru reluarea muncii este de 20 de ore pe săptămână.
Dacă șomerul are în grijă copii cu o vârsta de până la 10 ani ori copii cu nevoi speciale

77 Redactor Filipič U ., Sozialleistungen im Überblick 2015. Kammer für Arbeiter und Angestellte
Wien. Lexikon der Ansprüche und Leistungen. Ratgeber. Ediția a 17 -ea, Ed. ÖGB, Viena, 2015,
p.173.
78 Arbeitslosengeld, Arbeitsmarktservice Österreich, 2017:
http://www.ams.at/service -arbeits uchende/finanzielles/leistungen/arbeitslosengeld (Stand :
31.05.2017)
79 Idem.

56 este imperati vă declararea disponibilății pentru muncă de 16 ore pe săptămână, numai în
cazul în care nu există posibilitatea de a -i lăsa pe acești copii în grija unor profesioniști
specializați în nevoi speciale.
Șomerii pot beneficia atât de indemnizația de șomaj c ât și de alocația pentru copil
dacă se face dovada îngrijirii copilului de către o persoană responsabilă din cadrul
familiei ori de către persoane calificate în acest sens în cadrul creșelor ori grădinițelor.
Perioada minimă legală de ocuparea locului d e muncă,
arbeitslosenversicherungspflichtiger Beschäftigung, trebuie dovedită. Durata minimă
legală a deținerii unui loc de muncă pentru a beneficia de indemnizația de șomaj
constituie:
a) când șomerul pretinde dreptul la acordarea îndemnizației de șomaj pentru
prima dată în urma ocupării unui loc de muncă timp de 52 de săptămâni cu doi ani înainte
de a pretinde official acest drept;
b) când șomerul pretinde dreptul la acordarea indemnizației de șomaj în urma
ocupării unui loc de muncă timp de 28 de săptăm âni în cursul anului precedent al
pretinderii acestui drept .
La împlinirea vârstei de 25 de ani șomerul poate pretinde dreptul la acordarea
indemnizației de șomaj pentru deținerea unui loc de muncă timp de 26 de săptămâni în
ultimele 12 luni.

IV.2.4. Alocația de șomaj, Arbeitslosengeld, și alocația de sprijin , Notstandshilfe
Alocația de șomaj este formată din “suma de bază, Grundbetrag, o valoare
adăugată, allfällige Ergänzungsbetrag, și supliment pentru familie, Familienzuschläge“80.
“ Prestațiile principale ale asigurării de șomaj sunt alocația de șomaj și alocația de
ajutor. Aceste p restații ca toate celelalte legate de o situație de șomaj și de ajutor pentru
reintegrarea în viața profesională, sunt acordate de serviciul public de ocupare austriac
(Arbeitsmarktservice Österreich – AMS).
Alocația de șomaj este acordată cu condiția ex ercitării unei activități timp de cel
puțin:

80 Arbeitslosengeld, Arbeitsmarktservice Österreich, 2017:
http://www.ams.at/ service -arbeitsuchende/finanzielles/leistungen/arbeitslosengeld (Stand :
31.05.2017)

57 1. 26 săptămâni în ultimele 12 luni (pentru persoanele până la 25 ani)
2. 52 săptămâni în ultimii 2 ani (pentru persoanele care o solicită pentru prima dată
și au peste 25 ani)
3. 28 săptămâni în cursul anului precede nt (pentru persoanele care au mai primit
această alocație)”.81
Potrivit manualului de deptul austriac al securității sociale, Sozialleistungen im
Überblick 2015, alocația de șomaj se acordă pentru următoarele perioade de timp:
1. “ 30 de săptămâni pentru 156 de săptămâni (3 ani) lucrate consecutiv
2. 39 de săptămâni pentru 312 de săptămâni (6 ani) lucrate consecutiv beneficiind
de asigurare obligatorie din ultimii 10 ani precum și la împlinirea vârstei de 40 de
ani
3. 52 de săptămâni pentru 468 de săptămâni (9 an i) lucrate consecutiv beneficiind
de asigurare obligatorie din ultimii 15 ani precum și la împlinirea vârstei de 50 de
ani
4. 78 de săptămâni, durata maximă de acordare a ajutorului de șomaj fiind o măsură
al reabilitării profesionale, începând din 31. dece mbrie 2010”.82
De asemenea, în Sozialleistungen im Überblick sunt prevăzute cazurile de pierderea
dreptului la acordarea alocației de șomaj:
1. “încasarea alocației de boală ori a alocației de naștere/săptămânale, Wochengeld
2. la șederea într -un sanatoriu ori spital de pshiatrie, Pflegeanstalt
3. încasarea unei pensii de invaliditate ori a indemnizației de incapacitate,
Berufsunfahigkeitspension
4. încasarea unei sume compensatorii pentru concediere
5. încasarea unei sume compensatorii pentru a zilelor de concediu ne efectuate,
Urlaubsentgelt
6. șederea în străinătate

81 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Integrare/Austria.pdf (Stand :
31.05.2017)
82 Redactor Filipič U ., Sozialleistungen im Überblick 2015. Kammer für Arbeiter und Angestellte
Wien. Lexikon der Ansprüche und Leistungen. Ratgeber. Ediția a 17 -ea, Ed. ÖGB, Viena, 2015,
p.179.

58 7. condamnarea cuo pedeapsă de detenție ori privative de libertate, Verbüßung einer
Freiheitsstrafe
8. încheierea ori absolvirea serviciului militar”.83
Calcularea termenului de așteptare și momentul primirii al ocației de șomaj depind de
cetățenia la Uniunea Europeană și apartenența la Spațiul Economic European, cetățenia
elvețiană ori de cetățenia unui stat terț. De asemenea, se ține cont de desfășurarea unei
activități incluse în asigurarea obligatorie de șomaj pentru cel puțin o zi în Austria înainte
de mometul predării cererii. În scopul căutării unui loc de muncă este permisă șederea în
Austria timp de maximum 3 luni cu posibilitatea de a transfera indemnizația de șomaj din
țara de origine. După completarea F ormularelor E 301, 302 si 303 privind solicitarea
dreptului la alocația de șomaj în statul membru austriac urmează predarea acestora la
serviciul public de muncă/ocupare (Arbeitsmarktservice) în maximum 7 zile din
momentul intrării pe teritoriului austriac .
Site-ul ministerul muncii oferă informații clare legate de calcularea indemnizației
de șomaj: “suma de bază corespunde unei rate de 55% din venitul zilnic net calculat,
calculul venitului net făcându -se pe baza remunerației pe un an calendaristic. Anul
calendaristic penultim servește ca referință dacă cererea s -a introdus înainte de 30 iunie;
dacă cererea s -a introdus după această dată, calculele se fac pe baza anului calendaristic
precedent. Dacă nu este încă disponibilă baza anuală de referință, se ia în considerare
venitul brut din ultimele șase luni (inclusiv prime speciale prorata, cum ar fi prime de
concediu, gratificații de sărbători) care servește ca referință. Un supliment pentru
cheltuieli familiale este acordat numai pentru membrii de familie care trăiesc în Austria.
Alocația de șomaj poate fi primită numai timp de maximum 20 săptămâni (…)
(persoanele în vârstă care au lucrat timp îndelungat și care sunt incluse într -o schemă de
reintegrare în muncă – Arbeitsstiftung, pot primi alocația de șo maj timp de 3 până la 4
ani).”84 Pentru a asigura valabilitatea cererii de alocație de șomaj este necesară depunerea
personală a acesteia la biroul regional de serviciu public austriac (Arbeitsmarktservice)

83 Redactor Filipič U ., Sozialleistungen im Überblick 2015. Kammer für Arbeiter und Angestellte
Wien. Lexikon der Ansprüche und Leistungen. Ratgeber. Ediția a 17 -ea, Ed. ÖGB, Viena, 2015,
p.180.
84 http://www.mm uncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Integrare/Austria.pdf (Stand :
31.05.2017)

59 din arondismentul domiciliului persoanelor respect ive. Celeritatea solicitării dreptului de
alocație de șomaj a șomerului este hotărâtoare întrucăt în caz contrar, nu se acordă plata
retroactivă a alocației de șomaj.
Cererea indemnizației de șomaj include următoarele acte necesare:
1. Declarația de reședi nță (Meldezettel)
2. Cardul de identitate
3. Arbeitsbescheinigung, formularul cu informațiile necesare legate de muncă
(durata muncii, motivul încetării lucrului, dreptul la concedii restante, numărul
copiilor în întreținere, certificatele de naștere ale acest ora etc.)
Acordarea alocației de șomaj poate fi însoțită de un venit rezultat dintr -o activitate pe
piața muncii (Erwerbsfähigkeit) dacă se încadrează în limitele legale ori pragul valoric de
405,98 € lunar în 2015. Manualul de drept austriac al securităț ii sociale, Sozialleistungen
im Überblick 2015, prevede cazurile pierderii dreptului la acordarea alocației de șomaj:
1. “dacă venitul lunar rezultat dintr -una sau mai multe activități din câmpul muncii
depășește pragul valoric de 405, 98 €/lună ori 31, 17 € /zi;
2. dacă persoana nu se află într -un raport de muncă dar prestează servicii la
întreprinderea ori firma soțului/soției, părinților ori copiilor și venitul acesteia
depășește pragul valoric de 405,98 €/lună ;
3. dacă administratorul ori patronul firmei ar ati nge din activitatea firmei pragul
valoric al vânzării ori o cifră de afaceri de 11% luându -se în calcul și contribuțiile
la asigurările sociale (pragul valoric lunar exprimat în euro este de 3.657,48 € ori
405,98/11×100), potrivit Legii Generale a Asigurăr ilor Sociale, § 5 Abs 2Z2
ASVG;
4. dacă valoarea unitară impozabilă de 3% a unei firme agricole condusă pe propria
răspundere și socoteală nu depășește pragul valoric de 405,98 €/lună, potrivit
Legii Generale a Asigurărilor Sociale, § 5 Abs 2Z2 ASVG.”85
Membri i de familie ai unei persoane ce beneficiază de asigurare de sănătate, devin
coasigurați ai acestuia. Astfel, membrii de famile ai unei persoane ce beneficiază de
acordarea alocației de șomaj ori alocației de sprijin/ajutor, beneficiază și ei lândul de său

85 Redactor Filipič U ., Sozialleistungen im Überblick 2015. Kammer für Arbeiter und Angestellte
Wien. Lexikon der Ansprüche und Leistungen. Ratgeber. Ediția a 17 -ea, Ed. ÖGB, Viena, 2015,
p. 180, 181.

60 de o sumă de 70 % din alocația de șomaj ori alocația de sprjin/ajutor înregistrată ori
menționată în asigurarea de pensie.
Alocația de șomaj și alocația de sprijin/ajutor se transferă în contul personal, propriu
și privat al asiguratului, denumit eAMS -Konto.
În 2014 au fost acordate alocații de șomaj “în valoare totală de 2,7 mrd € însumând în
total 145.279 de beneficiari ai alocației de șomaj (femei: 58.511; bărbați: 86.768). Media
alocațiilor de șomaj calculate pe zi a fost de 29,4 €/zi (femei : 26,5 € /zi ; bărbați: 31,6 €/
zi )”86.
Manualul de drept austriac de securitate socială, Sozialleistungen im Überblick 2015
prevede și dreptul la alocația de sprijin/ajutor (Notstandshilfe) care se acordă persoanelor
care îndeplinesc următaorele condiții: sunt șom eri (arbeitslos), apte de muncă
(arbeitsfähig), prezintă voință sănătoasă de muncă (arbeitswillig), se află la dispoziția
serviciilor de plasare (vermittelbar), necesită dovada aflării într -o stare precară și au
epuizat dreptul la acordarea alocației de șo maj. “Cuantumul alocației de sprijin este de
92% până la 95% din alocația de șomaj. Alocația de sprijin este o alocație care nu este în
totalitate fondată pe principiul asigurării. Există, de asemenea, dispoziți care au în vedere
venitul partenerului (conc ubin) ca și venitul solicitantului, pentru calculul alocației de
sprijin”87. La acordarea de 20 de săptămâni consecutive a alocației de șomaj pragul
valoric al alocației de sprijin/ajutor nu trebuie să depășească 29,08 €/zi, potrivit Legii
Generale a Asigur ării Sociale, Allgemeines Sozialversicherungsgesetz, “§ 293 Abs 1 lit a
lit bb ASVG”88. Iar în cazul acordării de 30 de săptămâni a alocației de șomaj pragul
valoric al alocației de sprijin/ajutor nu trebuie să depășească 33,90 €/zi, potrivit EO,
Exekutions ordnung, “§ 291a Abs 2 Z1 EO”89.
Potrivit Sozialleistungen im Überblick 2015, acordarea alocației de sprijin/ajutor
poate fi sporită cu 100 % în următoarele cazuri:

86 Redactor Filipič U ., Sozialleistungen im Überblick 2015. Kammer für Arbeiter und Angestellte
Wien. Lexikon der Ansprüche und Leistungen. Ratgeber. Ediția a 17 -ea, Ed. ÖGB, Viena, 2015 ,
p.175 .
87 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Integrare/Austria.pdf (Stand :
31.05.2017)
88 Redactor Filipič U ., Sozialleistungen im Überblick 2015. Kammer für Arbeiter und Angestellte
Wien. L exikon der Ansprüche und Leistungen. Ratgeber. Ediția a 17 -ea, Ed. ÖGB, Viena, 2015.,
p.185.
89 Idem.

61 1. Dacă soțul/soția ori partenerul/partenera de viață beneficiază de o sumă scutită de
impozit , Freibetrag, în valoare de 551 € / lună ce poate fi sporită cu până la 83 €;
2. Dacă în grija beneficiarului alocației de sprijin/ajutor se află copii ori un soț/o
soție ori un partener/o parteneră de viață declarat/declarată această sumă scutită
de impozit , Freibetrag, poate fi sporită cu 275,50 €/lună pentru fiecare persoană
declarată în parte din gospoderia sa;
3. Dacă șomerul a împlinit 50 de ani și a epuizat cele 52 de săptămâni de acordare a
alocației de șomaj, alocația de sprijin/ajutor poate fi sporit cu 100% (1.102 €)
precum și suma scutită de impozite pentru soț/soție ori partener/parteneră de viață
declarat/declarată ori copiii aflați în grija sa;
Alocația de sprijin/ajutor poate fi sporită cu 200% în următoarele cazuri:
1. Dacă persoană a împlinit 55 de ani, a devenit șomeră, a epuizat cele 52 de
săptămâni de acordarea alocației de șomaj și poate face dovada executării ori
încheierii serviciului militar ori serviciului activ practicat timp de 240 de
săptămâni;
2. Dacă șomerul a împlinit 54 de ani lu crănd în ultimii 25 de ani până la împlinirea
vârstei de 54 de ani cel puțin 180 de luni cu asigurare obligatorie de șomaj;
3. Suma scutită de impozit este de 1.653 €/lună iar persoanele declarate în grija
șomerului primes fiecare câte 826,50 €/lună;
4. Pe cale excepțională (boală, sarcină, naștere, deces etc.) se mai poate aplica un
spor de până la 50%;
5. Dacă șomerul/șomera ori soțul/soția ori partenerul/partenera de viață
declarat/declarată a împlinit 50 de ani și poate face dovada unui dizabilități de
50% ori a pensiei percepute pentru diverse grade de invaliditate;
În 2014 au fost acordate alocații de sprjin/ajutor “în valoare totală de 2 mrd €
însumând în total 136.741 de beneficiari ai alocației de sprijin/ajutor (femei 53.585;
bărbați 83.156 ), iar media alocațiilor de sprijin/ajutor calculate la zi a fost de 23,6 €/zi
(femei: 21,2 €; bărbați : 25,2 €).”90

90 Redactor Filipič U ., Sozialleistungen im Überblick 2015. Kammer für Arbeiter und Angestellte
Wien. Lexikon der Ansprüche und Leistungen. Ratgeber. Ediția a 17-ea, Ed. ÖGB, Viena, 2015,
p.184.

62 “Alocația de șomaj și alocația de sprijin/ajutor sunt scutite de la impozitare
potrivit Legii Impozitului pe Venit din 1988 (Einkommensteuergesetz 1988, § 3, Abs 1
Z5 lit a).”91

IV.2.5. Alte tipuri de indemnizații de șomaj
Manualul Sozialleistungen im Überblick prezintă alte tipuri de indemnizații de
șomaj: subvenție de șomaj pentru minerit, Sonderunterstützung Bergbau, pensie
anticipată pentru șomeri, Pensionsvorschuss, subvenție pentru recalificare acordată
șomerilor, Umschulungsgeld, Übergangsgeld, supliment pentru familie,
Familienzuschlag, despăgubire constructorii șomeri în caz de vreme nefavorabilă.
Subvenția de șomaj pentru minerit reprezintă u n fel de pensie la cerere ori înainte
de termen și se acordă persoanelor care lucrează în domeniul mineritului în anumite
condiții :
1. activitate în câmpul muncii de cel puțin 10 ani în domeiul mineritului și
practicarea în ultimele 60 de luni a unor activi tăți solicitante și potențial
periculoase;
2. Solicitantul dreptului la subvenția de șomaj pentru minerit trebuie să fie șomer
(arbeitslos), apt de muncă (arbeitsfähig), să prezinte o voință sănătoasă de muncă
(arbeitswillig), să facă dovada atribuirii unui un loc de muncă (Zumutbarkeit einer
Beschäftigung);
3. împlinirea vârstei de 52 de ani.
Cuantumul subenției de șomaj pentru minerit se calculează în funcție de apartenența
tipurilor de asigurări și de mărimea diverselor pensii de invaliditate din Austria
(Invaliditätspension, Berufsunfähigkeitspension, Erwerbsunfähigkeitspension) stabilite de
Legea Generală a Asigurărilor Sociale (Allgemeines Sozialversicherungsgesetz/ASVG),
Legea Asigurărilor Sociale din domeniul Industriilor (Gewerbliches
Sozialversicherun gsgesetz/GSVG) și Legea Asigrărilor Sociale din domeniul Agriculturii
(Bauern -Sozialversicherungsgesetz/BSVG ).
Condițiile de pierderea acordării subvenției de șomaj pentru minerit sunt următoarele:

91 Redactor Filipič U ., Sozialleistungen im Überblick 2015. Kammer für Arbeiter und Angestellte
Wien. Lexikon der Ansprüche und Leistungen. Ratgeber. Ediția a 17 -ea, Ed. ÖGB, Viena, 2015 ,
p. 181.

63 1. Condamnarea la o pedeapsă cu închisoare;
2. Șederea în s trăinătate (există excepții);
3. Despăgubirea pentru concediere;
4. Plata concediului de odihnă neefectuat;
Pragul valoric al subvenției de șomaj pentru minerit depinde de perceparea altor
ajutoare cum ar fi: ajutorul de chirie, Wohnbeihilfe; subvenții pentru recalificare și burse
de studii, Studien – und Schüler/innenbeihilfen; pensia de întreținere, Pflegegeld; ajutor
pentru nevăzători, Blindenzuschlag; pensia părinților, Elternrenten; ajutoare acordate
victimelor unor crime; pensia de urmaș, Witwen -/Witwerpen sion; indemnizația pentru
creșterea copilului, Kinderbetreuungsgeld.
În 2014 s -au acordat subvenții de șomaj pentru minerit “în valoare totală de 28,134
mil € cu o medie lunară de 2.017,63 € însumănd în total 996 de beneficiari ai subvenției
de șomaj pent ru minerit.”92
Pensia anticipată pentru șomeri, Pensionsvorschuss, reprezintă o asigurare în plus
pentru beneficiarii alocației de șomaj ori a alocației de sprijin/ajutor care în mometul
acordării alocației de șomaj formulează o cerere pentru pensionare. În acest caz este
necesară solicitarea în scris a unui tip de pensii (pensie de invaliditate de tipul
Invaliditätspension, Berufsunfähigkeitspension; Übergangsgeld). Condiția esențială
pentru acordarea pensiei anticipate pentru șomeri este situația de a fi î n șomaj.
Cuantumul pensiei anticipate pentru șomeri se calculează în funcție de cuantumul
alocației de șomaj ori alocației de sprijin/ajutor.
Pensia anticipată pentru șomeri și alocația de șomaj se acordă pentru următoarele
perioade de timp:
5. “ 30 de săp tămâni pentru 156 de săptămâni (3 ani) lucrate consecutiv
6. 39 de săptămâni pentru 312 de săptămâni (6 ani) lucrate consecutiv beneficiind
de asigurare obligatorie din ultimii 10 ani precum și la împlinirea vârstei de 40 de
ani

92 Redactor Filipič U ., Sozialleistungen im Überblick 2015. Kammer für Arbeiter und Angestellte
Wien. Lexikon der Ansprüche und Leistungen. Ratgeber. Ediția a 17 -ea, Ed. ÖGB, Viena, 2015,
p. 190.

64 7. 52 de săptămâni pentru 468 d e săptămâni (9 ani) lucrate consecutiv beneficiind
de asigurare obligatorie din ultimii 15 ani precum și la împlinirea vârstei de 50 de
ani
8. 78 de săptămâni, durata maximă de acordare a ajutorului de șomaj fiind o măsură
al reabilitării profesionale, înce pând din 31. decembrie 2010.”93
În 2014 s -au acordat pensii anticipate pentru șomeri “pentru 3.187 de persoane,
dintre care 1.067 de femei și 2.120 de bărbați cu o medie de 25,9 € (femei: 22.5€; bărbați:
27,6 € ).”94
Subvenția de recalificarea șomerilor se a cordă persoanelor în scopul de reabilitare,
presupune condiția de a fi în șomaj precum și condiția de invaliditate pentru cel putin
ultimele 6 luni și necesită voința și dispoziția pentru reabilitare.
Scopul acordării subvenției de recalificare este inten ția de ocuparea locului de
muncă deținut ulterior de catre șomer iar dacă acest lucru nu mai este posibil, atunci
reintroducerea sa pe câmpul muncii ocupând un nou loc de muncă și astfel, înlăturarea pe
termen lung a trăsăturii de invaliditate a șomerului.
Persoana aflată în șomaj ce beneficiază de subvenția de recalificare a șomerilor
are obligația de a se implica activ în alegerea materiilor, planificarea cursurilor și
efectuarea măsurilor necesare pentru reabilitare întrucât, în caz contrar, pierde drep tul de
acordare a subvenției de recalificare a șomerilor.
Subvenția de recalificarea șomerilor se acordă în funcție de fiecare etapă ori
măsură de reabilitare parcursă de șomer și depinde de cuantumul alocației de șomaj,
începând cu 22% din cuantumul de b ază sporit al alocației de șomaj, adică 33,90 €.
Dacă persoana aflată în șomaj exercită o activitate temporară pe câmpul muncii
atunci 90 % din salariul net se adaugă subvenției de recalificare a șomerilor în cazul
depășirii pragului valoric de 405,98 €/l ună în 2015.
Persoanele aflate în șomaj care beneficiază de subvenția de recalificare pentru
șomeri au asigurare medicală obligatorie precum și membrii de familie ai acestora.

93 Redactor Filipič U ., Sozialleistungen im Überblick 2015. Kammer für Arbeiter und Angestellte
Wien. Lexikon der Ansprüche und Leistungen. Ratgeber. Ediția a 17 -ea, Ed. ÖGB, Viena, 2015,
p. 179 .
94 Idem, p . 193

65 Übergangsgeld reprezintă un fel de sumă tranzitorie pentru șomerii care să
acopere financiar perioada până la momentul îndeplinirii condițiilor necesare de
pensionare și implicit momentul acordării pensiei. Übergangsgeld se acorda persoanelor
aflate în șomaj cel puțin 52 de săptămâni din ultimele 15 luni și au exercitat serviciul
militar ori au încheiat mandate de candidaturi Anwartschaft pe o perioadă de 780 de
săptămâni (15 ani) beneficiind de asigurare obligatorie din ultimii 25 de ani.
Übergangsgeld se acordă pentru următoarele perioade de timp:
1. “dacă între ianuarie și aprili e 2015 femeile au împlinit 56,5 ani iar bărbații 61,5
ani atunci Übergangsgeld se acordă femeilor începănd cu vârsta de 59 de ani și 9
luni iar bărbaților începând cu vârsta de 64 ani și 9 luni;
2. dacă între septembrie -decembrie 2014 femeile au împlinit 56, 5 ani iar bărbații
61,5 ani atunci Übergangsgeld se acordă femeilor începănd cu vârsta de 59 de ani
și 6 luni iar bărbaților începând cu vârsta de 64 ani și 6 luni;
3. dacă între mai -august 2014 femeile au împlinit 56,5 ani iar bărbații 61,5 ani atunci
Überg angsgeld se acordă femeilor începănd cu vârsta de 59 de ani și 3 luni iar
bărbaților începând cu vârsta de 64 ani și 3 luni;
4. dacă între ianuarie -aprilie 2014 femeile au împlinit 56,5 ani iar bărbații 61,5 ani
atunci Übergangsgeld se acordă femeilor începă nd cu vârsta de 59 de ani iar
bărbaților începând cu vârsta de 64 ani;
5. dacă între septembrie -decembrie 2013 femeile au împlinit 56,5 ani iar bărbații
61,5 ani atunci Übergangsgeld se acordă femeilor începănd cu vârsta de 58 de ani
și 9 luni iar bărbaților începând cu vârsta de 63 ani și 9 luni;
6. dacă între mai -august 2013 femeile au împlinit 56,5 ani iar bărbații 61,5 ani atunci
Übergangsgeld se acordă femeilor începănd cu vârsta de 58 de ani și 6 luni iar
bărbaților începând cu vârsta de 63 ani și 6 luni;
7. dacă între ianuarie -aprilie 2013 femeile au împlinit 56,5 ani iar bărbații 61,5 ani
atunci Übergangsgeld se acordă femeilor începănd cu vârsta de 59 de ani și 3 luni
iar bărbaților începând cu vârsta de 64 ani și 3 luni;
8. dacă între septembrie -decembrie 2 012 femeile au împlinit 56,5 ani iar bărbații
61,5 ani atunci Übergangsgeld se acordă femeilor începănd cu vârsta de 58 iar
bărbaților începând cu vârsta de 63 ani;

66 9. dacă între mai -august 2012 femeile au împlinit 56,5 ani iar bărbații 61,5 ani atunci
Überg angsgeld se acordă femeilor începănd cu vârsta de 57 de ani și 9 luni iar
bărbaților începând cu vârsta de 62 ani și 9 luni;
10. dacă între ianuarie -aprilie 2012 femeile au împlinit 56,5 ani iar bărbații 61,5 ani
atunci Übergangsgeld se acordă femeilor începă nd cu vârsta de 57 de ani și 6 luni
iar bărbaților începând cu vârsta de 62 ani și 6 luni;
11. dacă între septembrie -decembrie 2011 femeile au împlinit 56,5 ani iar bărbații
61,5 ani atunci Übergangsgeld se acordă femeilor începănd cu vârsta de 57 de ani
și 3 luni iar bărbaților începând cu vârsta de 62 ani și 3 luni;
12. dacă între mai -august 2011 femeile au împlinit 56,5 ani iar bărbații 61,5 ani atunci
Übergangsgeld se acordă femeilor începănd cu vârsta de 57 de ani iar bărbaților
începând cu vârsta de 62 ani;
13. dacă între ianuarie -aprilie 2011 femeile au împlinit 56,5 ani iar bărbații 61,5 ani
atunci Übergangsgeld se acordă femeilor începănd cu vârsta de 56 de ani și 9 luni
iar bărbaților începând cu vârsta de 61 ani și 9 luni.”95
Cantumul Übergangsgeld reprezi ntă 25% din cuantumul de bază sporit al alocației de
șomaj. În 2014 s -au acordat Übergangsgeld “în valoare totală de 43,7 mil. € cu o medie
de 31,3 € (pentru femei: 30,1€ ; pentru bărbați: 36,7€) și însumănd în total 3.726 de
persoane (femei: 3.052; bărbaț i: 674 ).”96
Ajutorul social pentru familie Familienzuschlag se acordă persoanelor aflate în șomaj
care au în grija lor copii biologici, nepoți/nepoate, copii vitregi, copii adoptivi, și care nu
exercită nicio activitate pe câmpul muncii și astfel, nu obțin venituri ce depășesc pragul
valoric legal stabilit de Legea Generală a Asigurărilor Sociale, Allgemeines
Sozialversicherungsgesetz, “§ 5 Abs 2 ASVG“97.
Ajutorul social pentru familie reprezintă o sumă paușală care se scade din impozit
cu o medie pe zi de 0,97 €/zi și poate fi acordat de două pentru un copil comun dacă

95 Redactor Filipič U ., Sozialleistungen im Überblick 2015. Kammer für Arbeiter und Angestellte
Wien. Lexikon der Ansprüche und L eistungen. Ratgeber. Ediția a 17 -ea, Ed. ÖGB, Viena, 2015,
p. 200, 201
96 Idem, p. 199.
97 Idem, p. 204.

67 ambii părinții acestuia se încadrează în situația de șomeri și îndeplinesc condițiile
necesare pentru a beneficia de acest tip de ajutor.
Despăgubirea constructorilor șomeri în caz de vr eme nefavorabilă se acordă
constructorilor pentru încetarea temporară a muncii datorită vremii nefavorabile.

IV.3. Șomajul în Germania
IV.3. 1. Definiția și categoriile șomerilor
Potrivit prof. Dr. Joachim Becker, judecător la tribunalul social Sozial gericht din
Wiesbaden, care a dat definiția pentru termenul de “șomer” dicționarului online de
economie Gabler, Wirtschaftslexikon Gabler, “șomerii sunt persoanele care temporar nu
se află într -un raport de muncă, dar care este în căutarea unei ocupații ce rtificate cu
asigurare, fiind la dispoziția Agenției de Ocupare a Forței de Muncă Agentur für Arbeit la
care a fost înregistrat.”98
Potrivit culegerii Arbeitslosenrecht ce cuprinde toate cele 11 Coduri Sociale
Sozialgesetzbücher, mai precis Codul Social volumul III, Sozialgesetzbuch (SGB) drittes
Buch (III), § 16 Arbeitslose, “șomerii sunt acele persoane care precum în momentul
solicitării alocației de șomaj, nu se află temporar într -un raport de muncă, se află în
căutarea unei ocupații acoperite de asig urare obligatorie, sunt înregistrați ca șomeri și se
află la dispoziția Agenției de muncă (Agentur für Arbeit).”99
SBG III, § 17, definește angajații aflați în pericolul de șomaj (Von
Arbeitslosigkeit bedrohte Arbeitsnehmer) ca fiind “acele persoane c are ocupă un loc de
muncă acoperit de asigurare obligatorie, în curând va înceta raportul de muncă și devine
șomer în urma încetării acestui raport de muncă.”100
Codul Social volumul III, SBG III, § 18, explică termenul de “șomeri de lungă
durată” (Langzei tarbeitslose): “Șomerii de lungă durată sunt acei șomeri care de un an
sau mai mult sunt șomeri. Privind serviciile cererii active de muncă ce presupune șomajul

98 Gabler Wirtschaftslexikon. Das Wissen der Experten, Ed. Springer Gabler:
http://wirtschaftslexikon.gabler.de/Definition/arbeitslose.html#sachgebiete (Stand : 31.05.2017)
99 Stascheit U., Winkler U. , Arbeitslosenrecht, ediția a 13 -ea, Ed. Nomos, Baden -Baden, 2009, p.
65.
100 Idem, p. 65.

68 de durată, nu se iau în considerare următoarele întreruperi ale șomajului pe o perioadă
determi nată de 5 ani:
7. durata cererii active de muncă;
8. durată unei boli ori a unei întreruperi datorate sarcinii;
9. durata îngrijirii și creștereii copiilor cu obligația supravegherii acestora ori a unor
rude ce necesită îngrijiri;
10. activitate independentă în câm pul muncii pe o perioadă de maxim 6 luni;
11. o anumită perioadă de timp în care ocuparea unui loc de muncă era imposibilă;
12. scurte întreruperi ale șomajului nejustificate (…)”101.
Potrivit Codului Social volumul III, SGB III, § 119, intitulat Șomaj, șomerul m ai
trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
4. Șomer este angajatul care nu se află într -un raport de muncă (lipsă de ocupație –
Beschäftigungslosigkeit);
5. Șomer este angajatul care își depune efort pentru a înceta starea de inactivitate în
câmpul munc ii (efort propriu – Eigenbemühungen);
6. Șomer este angajatul care se află la dispoziția Agenției de Muncă (dispoziție –
Verfügbarkeit)”102.
Același paragraf mai prevede că în cazul exercitării unei ocupații, activități
independente în câmpul muncii, lipsa de o cupație nu este exclusă dacă numărul de ore
lucrate pe săptămână este 15 sau mai puțin. Șomerul trebuie să beneficieze de toate
posibilitățile reîncadrării în câmpul muncii: conștientizarea obligațiilor privind
reîncadrarea, participarea în cadrul atribuir ii unui loc de muncă prin persoane terțe,
solicitarea informării la centrele specializate din propria inițiativă.

IV.3.2. Beneficiarii asigurării de șomaj
Potrivit Codului Social volumul III, SGB III, § 117, beneficiarii asigurării de
șomaj și ai indem nizației de șomaj sunt “șomeri aflați în situația șomajului și a
recalificării ori specializării ori continuarea studiilor (…)”103.

101 Stascheit U., Winkler U. , Arbeitslosenrecht, ediția a 13 -ea, Ed. Nomos, Baden -Baden, 2009, p.
65.
102 Idem, p. 92.
103 Idem , p. 91.

69 Potrivit Codului Social volumul III, SGB III, § 118, angajații au dreptul de a
solicita alocația de șomaj în situația șoma jului dacă “sunt șomeri, sunt înregistrați la
Agenția de Muncă și au încheiat Anwartschaftzeiten”104.
În scopul obținerii dreptului de acordare a ajutorului de șomaj sunt imperative
următoarele doua condiții: exercitarea unei activități în câmpul muncii c a urmarea
încheierii unui contract legal individual de muncă și plata contribuției la sistemul
securitătii sociale, la asigurarea de șomaj, pe o perioadă de cel puțin 360 de zile din
ultimii trei ani înainte de a delara oficial în scris starea de șomaj.
“Dacă toate documentele sunt în regulă persoanele aflate în șomaj primesc un
termen de maxim 30 de zile de la completarea și depunerea actelor ajutorul de șomaj de
tip I (ALG I). Pentru celibatari alocația de șomaj de tip I reprezintă 60% din salariul net
iar pentru cei ce au un copil în intreținere sub 18 ani, rata este de 67%.
Cei care nu îndeplinesc condițiile de obținere a ajutorului de șomaj sau acest drept
a încetat, pot primi o alocație de stat de supraviețuire numită alocație de șomaj de tip II
(ALG II) și sunt susținuți în continuare de Agenția de Ocupare a Forței de Muncă în
căutarea unui loc de muncă. Însă aceștia trebuie să se prezinte la Agenția de Munca ori de
câte ori li se cere.“105

IV.3.3. Alocația de șomaj 1 (Arbeitslosengeld I) și alocația de șomaj 2
(Arbeitslosengeld II)
În Germania se remarcă obligativitatea asigurării de șomaj cu scopul de a susține
financiar contribuabilul care -și pierde locul de muncă și de a -l reintegra în câmpul
muncii.
Potrivit site -ului Informații Utile pe ntru Românii din Frankfurt, “ asigurarea de
șomaj (Arbeitslosenversicherung) este obligatorie și se reține contribuabilului din salariul
lunar în procent de 1,5% la care se adaugă contribuția angajatorului (Arbeitgeber) de
1,5%. In concluzie, orice angajat cu contract de muncă contribuie cu 3% din salariul brut
la asigurarea de șomaj obligatorie în Germania.

104 Stascheit U., Winkler U. , Arbeitslosenrecht, ediția a 13 -ea, Ed. Nomos, Baden -Baden, 2009, p.
92.
105 Șomaj (Arbeitslosengeld) în Germania, Informații Utile pentru Românii di Frankfurt, 2016:
http://www.iurf.de/somaj -arbeitlosengeld -in-germania/ (Stand : 02.06.2017)

70 Instituția responsabilă cu acordarea indemnizatiei de șomaj în Germania este
Bundesagentur für Arbeit.”106
Solicitarea dreptului de a beneficia la alocați a de șomaj presupune parcurgerea
următoarelor etape în maxim 3 luni din momentul pierderii locului de muncă:
1. prezentarea la Agenția de Ocuparea Forței de Muncă;
2. înregistrarea ca șomer;
3. anunțarea căutării unui loc de muncă;
4. completarea unor formulare spr e a obține dreptul adordării alocației de șomaj.
Completarea formularelor în scopul obținerii dreptului de acordare a alocației de
șomaj presupune următoarele acte necesare:
 “Carte de identitate (Personalausweiss) sau pașaport (Pass) valabil;
 Documentul d e atestate a domiciliului (Anmeldung);
 Contractul de muncă (Arbeitsvertrag) – copie sau declarația de impozit
(Steuererklärung);
 Copii diplome/certificate care atestă calificarea personală (traduse și legalizate);
 Copie demisie sau dovada inștiințării înce tării contractului de muncă;
 Dovada pentru prestațiile de șomaj plătite anterior (dacă este cazul);
 Este imperativă cunoașterea următoarelor date: numărul de identificare
(Identificationsnummer), numărul de asigurări de pensii
(Renteversicherungsnummer), n umărul de cont (Kontonummer)“107.
Potrivit culegerii Arbeitslosenrecht, Codului Social III, § 129, alin. (1) “alocația de
șomaj reprezintă 67 % din salariul net al șomerului având în grija lor un copil sub 18
ani”108. Alin. (2) prevede o alocație de “60% din salariul net al șomerului.”109.

106 Șomaj (Arbeitslosengeld) în Germania, Informații Utile pentru Românii di Frankfurt, 2016:
http://www.iurf.de/somaj -arbeitlosengeld -in-germania/ (Stand : 02.06.2017)
107 Idem.
108 Stascheit U., Winkler U. , Arbeitslosenrecht, ediția a 13 -ea, Ed. Nomos, Baden -Baden, 2009, p.
96 .
109 Idem.

71 Potrivit site -ului IURF.de , cuantumul alocației de șomaj este condiționat de următorii
factori: “nivelul salariului pe ultimele 12 luni înainte de intrarea în șomaj; clasa de
impozitare (Lohnsteuerklasse); numărul copiilor d in întreținere“110.
În cazul demisiei din motive neîntmeiate se păstrează dreptul acordării alocației de
șomaj cu condiția aplicării unei perioade de interdicție (Sperrzeit) de 3 luni. Această
perioadă de interdicție (de la 3 săptămâni -12 săptămâni) apare ca o pedeapsă aplicată în
contextual refuzului unuiloc de muncă din partea șomerului ori respectării termenelor
privind prezentarea personală a șomerilor stabilite de Agenția de Muncă (Arbeitsagentur).
Site-ul iurf.de deține informații referitoare la emigr anții din Germania provenind din
România: înregistrarea cu cel putin patru săptămâni la Agenția Națională de Ocuparea
Forței de Muncă a emigranților din România aflați în Germania determină prelungirea
acordării ajutorului de șomaj.
În Germania se acordă două tipuri de alocații de șomaj acoperite de asigurarea de
șomaj și încadrate în sistemul securității sociale: alocația de șomaj 1 (Arbeitslosenrecht 1)
și alocația de șomaj 2 (Arbeitslosengeld II ).
Pentru a beneficia de acordarea alocației de șomaj 1 t rebuie îndeplinite următoarele
condiții:
1. exercitarea unei ocupații pe câmpul muncii acoperite de asigurarea de șomaj timp
de 12 luni din ultimii 3 ani;
2. Înregistrarea personală în calitatea de șomer la Agenția de Muncă (Arbeitsamt)
(persönliche Arbeitslos enmeldung);
3. disponibilitatea (Verfügbarkeit) de a munci, de a se prezenta la Agenția de
Muncă, de a participa și absolvi cursurile de recalificare, reintegrare în câmpul
muncii;
4. vârsta de sub 65 de ani (vârsta legală dintaintea pensionării).
Potrivit cul egerii Arbeitslosenrecht, Codului Social III, § 129, alin. (1) “alocația de
șomaj reprezintă 67% din salariul net al șomerului având în grija lor un copil sub 18
ani”111. Alin. (2) prevede o alocație de “60% din salariul net al șomerului.”112.

110 Șomaj (Arbeitslosengeld) în Germania, Informații Utile pentru Românii di Frankfurt, 2016:
http://www.iurf.de /somaj -arbeitlosengeld -in-germania/ (Stand : 02.06.2017)
111 Stascheit U., Winkler U. , Arbeitslosenrecht, ediția a 13 -ea, Ed. Nomos, Baden -Baden, 2009, p.
96.

72 Durata acordări i alocației de șomaj este determinată de perioada de cotizare a
contribuțiilor financiare la sistemul de asigurări sociale din ultimii 3 ani:
Exercitarea raporturilor de
muncă acoperite de
asigurarea de șomaj
exprimate în luni
Vârsta beneficiarilor
aloca ției de șomaj
Perioada de acordare a
alocației de șomaj
12 6
16 8
20 10
24 12
30 50. 15
36 55. 18
48 58. 24
Acest tabel se găsește în Stascheit U., Winkler U. , Arbeitslosenrecht, 13. Auflage,
Nomos Verlag, Stand: 1.September 2008, p. 95.
Potrivit Codului Social volumul III, § 141, alin. (1) “în cazul în care șomerul care
beneficiază de alocația de șomaj exercită o activitate pe câmpul muncii de sub 15 ore pe
săptămână acoperită de asigurarea obligatorie socială și cea de șomaj, acesta percepe o
plată de 165 € ce se adaugă alocației de șomaj pe luna respectivă“113. Alin. (2) prevede că
“în cazul în care cu 18 luni înainte solictarea dreptului la ajutorul de șomaj, șomerul a
exercitat un raport de muncă cel puțin 12 luni acoperit de asigurare socia lă obligatorie și
cea de șomaj, acestuia nu i se mai adaugă venitul respectiv alocației de șomaj”114.
Drepul acordării alocației de șomaj 1 încetează temporar (Ruhen des Anspruchs
bei anderen Sozialleistungen) în cazul perceperii altor ajutoare sociale, pot rivit Codului
Social volumul III, § 142:
1. “ajutorul social pentru studii acordat șomerilor (Berufsausbildungshilfe für
Arbeitslose);

112 Stascheit U., Winkler U. , Arbeitslosenrecht, ediția a 13 -ea, Ed. Nomos, Baden -Baden, 2009, p.
96.
113 Idem. p. 99.
114 Idem.

73 2. alocația de boală; alocația de îngrijire a bolnavilor
(Versorgungskrankengeld); alocația de sarcină; despăgubire financiar ă
(Verletzungsgeld);
3. pensia de invaliditate prevăzută de asigurarea pensiilor
(Rentenversicherung);
4. pensia pentru limita de vârstă (Altersrente)”115.
Codul Social III, § 143, alin. (1) prevede încetarea temporară a acordării alocației
de șomaj 1 în cazul beneficierii unei retribuții ori plății concediului de odihnă neefectuat:
“Acordarea alocației de șomaj încetează temporar în cazul în care șomerul obține o
retribuție ori salariu (Arbeitsentgelt)”116. Alin. (2) menționează cazul plății concediului de
odihn ă neefectuat: “În cazul în care șomerul beneficiază de plata concediului de odihnă
neefectuat în urma încetării raportului de muncă, atunci acordarea alocației de șomaj
încetează temporar”117.
Codul Social volumul III, § 143a, prevede încetarea temporară a acordării
alocației de șomaj 1 în cazul indemnizației de concediere (Entlassungsentschädigung):
“În cazul în care șomerul percepe o indemnizație de concediere datorită încetării
raporturilor de muncă, atunci acordarea alocației de șomaj încetează temporar din
momentul încetării raportului de muncă până în momentul expirării termenului pentru
care se acordă indemnizația de concediere. (…) Încetarea temporară a acordării alocației
de șomaj se poate întinde cel mult 1 an de zile (…)”118.
Codul Social III, § 144, prevede cazuri ale încetării acordării alocației de șomaj în
perioada de interdicție (Ruhen bei Sperrzeit):
“În cazul în care angajatul prezintă un comportament ce încalcă anumite condiții ale
asigurării în lipsa unor motive întemeiate, atunci înc etează acordarea alocației de șomaj
în perioada interdicției. Tipuri de comportamente ce încalcă anumite condiții ale
asigurării constituie în cazul în care:

115 Stascheit U., Winkler U. , Arbeitslosenrecht, ediția a 13 -ea, Ed. Nomos, Baden -Baden, 2009, p.
99.
116 Idem, p. 100.
117 Idem.
118 Idem.

74 1. șomerul a demisionat un raport de muncă ori a contribuit la încetarea raportului
de muncă prin c omprtamentul său neglijent sau grosolan (interdicție la funcție
– Sperrzeit bei Arbeitsaufgabe);
2. la refuzul unui loc de muncă oferit de Agenția de Muncă în ciuda eforturilor de
educare a consecințelor legale depuse din partea Agenției de Muncă ori la
neintrarea (neînceperea) unui raport de muncă ori neprezentarea sau sabotarea
unui interviu de angajare (interdicție pe motiv de refuz al unui raport de
muncă);
3. șomerul nu face dovada unor eforturi proprii insuficiente de integrare în
câmpul muncii ori recal ificare în ciuda eforturilor de educare depuse din partea
Agenției de Muncă privind consecințele legale (interdicție pe motiv de lipsă a
propriilor eforturi – Sperrzeit bei unzureichenden Eigenbemühungen);
4. la refuzul șomerului privind participarea la cur suri de integrare ori recalificare
profesională ori unor măsuri de calificare profesională ori la reîncadrarea în
câmpul muncii în ciuda eforturilor de educare depuse din partea Agenției de
Muncă în privința consecințelor legale (interdicție pe motiv de re fuz al
măsurilor de integrare în câmpul muncii – Sperrzeit bei Ablehnung einer
beruflichen Eingliederungsmaßnahme);
5. la întreruperea din partea șomerului privind participarea la cursuri de integrare
ori recalificare profesională ori unor măsuri prevăzute l a pct. 4 de calificare
profesională ori la reîncadrarea în câmpul muncii în ciuda eforturilor de
educare depuse din partea Agenției de Muncă în privința consecințelor legale
(interdicție pe motiv al întreruperii unor măsuri de integrare în câmpul muncii);
6. șomerul încalcă termenele legale impuse de Agenția de Muncă privind
prezentarea la aceasta ori prezentarea la programarea la doctor ori la evaluarea
psihologică în ciuda eforturilor de educare depuse de Agenția de Muncă
(interdicție pe motiv de încălcarea termenului legal de
înștiințare/comunicare/prezentare – Sperrzeit bei Meldeversäumnis);
(…) Perioada de interdicție a acordării alocației de șomaj este de 12 săptămâni și
poate fi scurtată în următoarele cazuri:

75 1. cu 3 săptămâni dacă raportul de mun că în cursul a 6 săptămâni de la incidentul ce
a determinat ori motivat interdicția, ar fi fost încheiat fără o perioadă de
interdicție;
2. cu 6 săptămâni dacă raportul de muncă în cursul a 12 săptămâni de la incidentul
ce a determinat ori motivat interdicți a, ar fi fost încheiat fără o perioadă de
interdicție;
3. cu 6 săptămâni dacă interdicția de 12 săptămâni ar presupune pentru șomer un
caracter dur al intrării în perioada de interdicție;
4. perioada de interdicție în cazul refuzării unui loc de muncă ori refu zării măsurilor
de integrare în câmpul muncii ori întreruperii măsurilor de integrare în câmpul
muncii este de 3 săptămâni în următoarele situații:
a) întreruperea unei măsuri de integrare în câmpul muncii dacă măsura
respectivă de 6 săptămâni după incidentu l ce a motivat ori determinat
perioada de interdicție s -ar fi încheiat fără o interdicție;
b) refuzării unui loc de muncă ori a unei măsuri de integrare în câmpul
muncii dacă ocupația ori măsura respectivă aveau un termen limită de 6
săptămâni;
c) primului re fuz al unui loc de muncă ori a unei măsuri de integrare în
câmpul muncii ori a primei întreruperi privind integrarea în câmpul muncii
după solicitarea dreptului respectiv;
5. perioada de interdicție în cazul refuzării unui loc de muncă ori refuzării măsurilor
de integrare în câmpul muncii ori întreruperii măsurilor de integrare în câmpul
muncii este de 6 săptămâni în următoarele situații:
a) întreruperea unei măsuri de integrare în câmpul muncii dacă măsura
respectivă de 12 săptămâni după incidentul ce a motivat ori determinat
perioada de interdicție s -ar fi încheiat fără o interdicție;
b) refuzării unui loc de muncă ori a unei măsuri de integrare în câmpul
muncii dacă ocupația ori măsura respectivă aveau un termen limită de 12
săptămâni;

76 c) celui de -al doilea refuz al unui loc de muncă ori a unei măsuri de integrare
în câmpul muncii ori a celei de a doua întreruperi privind integrarea în
câmpul muncii după solicitarea dreptului respectiv;
(…) Perioada de interdicție în cazul eforturilor insuficiente din partea șo merului este de 2
săptămâni. (…) Perioada de interdicție în cazul încălcării termenului legal de
înștiințare/comunicare/prezentare este de 1 săptămână.”119
Codul Social volumul III, § 147, prevede condițiile încetării dreptului de acordare a
alocației de ș omaj 1: “Dreptul de acordare a alocației de șomaj încetează în momentul:
 solicitării unui nou termen de acordare a alocației de șomaj;
 în care șomerul a determinat începerea unei perioade de interdicție în total de cel
puțin 21 de săptămâni, a primit înșt iințări privind începerea perioadei de
interdicție și a fost informat în ceea ce privește consecințele legale ale începerii
perioadei de interdicție în total de cel puțin 21 săptămâni; de asemenea, se ține
cont și de perioadele de interdicție de 12 luni în ainte de apariția dreptului
respecitv neducând la încetarea acestui drept;
(…) Solicitarea dreptului la acordarea alocației de șomaj nu mai poatefi valorificat la
expirarea perioadei de 4 ani din momentul solicitării dreptului la acordarea alocației de
șomaj.”120
Alocația de șomaj 1 (Arbeitslosengeld I) însumează subvenția parțială de șomaj
(Teilarbeitslosengeld), șubvenția tranzitorie de șomaj (Übergangsgeld), subvenția
temporară de șomaj (Kurzarbeitergeld).
Potrivit Codului Social volumul III, § 150, alin. (1) prevede persoanele aflate în
șomaj care beneficiază de subvenția parțială de șomaj (Teilarbeitslosengeld): “Dreptul de
acordare la subvenția parțială de șomaj are angajatul care este parțial șomer
(teilarbeitslos), a fost înregistrat ca fi ind parțial șomer și a îndeplinit Anwartschatfszeiten
necesare pentru acordarea subvenției parțiale de șomaj.”121
Potrivit Codului Socialvolumul III, §150, alin. (2) detaliază condițiile necesare
pentru acordarea suvbenției parțiale de șomaj (Teilarbeitslos engeld):

119 Stascheit U., Winkler U. , Arbeitslosenrecht, ediția a 13 -ea, Ed. Nomos, Baden -Baden, 2009, p.
101, 102.
120 Idem, p. 103.
121 Idem , p. 105 .

77 1. “Șomer parțial este acea persoană care care a pierdut locul de muncă acoperit de
asigurare obligatorie pe care îl deținea pe lângă o altă activitate acoperită de
asigurare obligatorie în câmpul muncii și care se află în căutarea unui loc de
muncă acoperit de asigurare obligatorie.
2. Anwartschaftszeiten pentru obținerea subvenției parțiale de șomaj se consideră a
fi îndeplinite dacă în cadrul termenului limită pentru subvenția parțială de șomaj
de 2 ani are loc exercitarea unei ocupații pe câmpul mun cii acoperite de asigurare
obligatorie timp de cel puțin 12 luni pe lăngă exercitarea unei alte activități în
câmpul muncii acoperite de asigurare obligatorie.
3. Durata acordării subvenției parțiale de șomaj (Teilarbeitslosengeld) este de 6
luni.
4. Dreptul d e acordare a subvenției parțiale de șomaj încetează în următoarele
situații:
a) după solicitarea dreptului la acordarea subvenției de șomaj angajatul
exercită o activitate independentă pe câmpul muncii ori o ocupație ca
ajutor al propriei familii demai mult de 5 ore pe săptămână;
b) la îndeplinirea condițiilor necesare pentru acordarea subvenției de șomaj;
c) la expirarea termenului de acordare a subvenției parțiale de șomaj din
momentul solicitării trecănd 1 an”122.
Codul Social volumul III, § 160 enumără condiți ile necesare pentru acordarea
subvenției tranzitorie de șomaj (Übergangsgeld): “Persoanele cu handicap beneficiază de
subvenția tranzitorie de șomaj dacă au îndeplinit condițiile necesare din perioada
premergătoare a activității exercitate în câmpul muncii (Vorbeschäftigungszeit) precum
și dacă participă la cursuri de educare, recalificare destinate persoanelor cu handicap.”123
Codul Social volumul III, § 161, enumără condițiile din perioada premergătoare a
activității exercitate în câmpul muncii (Vorbeschä ftigungszeit): “condițiile din perioada
premergătoare a activității exercitate în câmpul muncii (Vorbeschäftigungszeit) în
vederea acordării subvenției tranzitorie de șomaj (Übergangsgeld) sunt considerate

122 Stascheit U., Winkler U. , Arbeitslosenrecht, ediția a 13 -ea, Ed. Nomos, Baden -Baden, 2009, p.
105.
123 Idem, p. 106.

78 îndeplinite dacă persoanele cu handicap exercită u n loc de muncă acoperit de asigurare
obligatorie în ultimele 12 luni cu 3 ani înainte de începerea Vorbeschäftigungszeiten.”124
Codul Social volumul III, § 169, menționează condițiile necesare de acordarea
subvenției temporare de șomaj (Kurzarbeitergeld): “Angajații beneficiază de acordarea
subvenție temporare de șomaj (Kurzarbeitergeld) în cazul încetării temporare a activității
unei firme fără acordarea unor despăgubiri în acest sens (Arbeitsausfall mit
Entgeltausfall), îndeplinirii condițiilor de producț ie (betriebliche Voraussetzungen),
îndeplinirii condițiilor personale, înștiințării încetării temporare a activității firmei
respective.”125
Codul Social volumul III, § 170 definește încetarea temporară a activității firmei
ca fiind importantă în cazul în care: “se bazează pe rațiuni economice ori se datorează
unor evenimente inevitabile; are caracter temporar; este inevitabilă. (…) Rațiunile
economice vizează modificări ale structurii interne ale firmei determinate de evoluția
economiei naționale. (…) Încetarea temporară a activității firmei este inevitabilă dacă se
iau măsurile necesare prevenirii încetării temporare a activității firmei iar în ciuda
eforturilor depuse activitatea firmei respective tot încetează temporar. (…) Un eveminent
inevitabil constituie declașarea de către autorități a unor măsuri de vizează încetarea
temporară a activității fimei respective.”126
Codul Social volumul III, § 171 menționează condițiile de producție spre a
beneficia de subvenția temporară de șomaj (Kurzarbeitergeld ): “Condițiile de producție
sunt considerate a fi îndeplinite dacă în producția firmei respective activează cel puțin un
angajat.”127
Codul Social volumul III, § 172 enumără condițiile personale necesare pentru a
beneficia de subvenția temporară de șomaj (K urzarbeitergeld): “Condițiile personale sunt
considerate a fi îndeplinite dacă după încetarea temporară a activității firmei angajatul
continuă activitatea pe câmpul muncii acoperite de asigurare obligatorie ori o preia în
contextul unor constrângeri ori î și reia avtivitatea respectivă ca urmarea încheierii unor

124 Stascheit U., Winkler U. , Arbeitslosenrecht, ediția a 13 -ea, Ed. Nomos, Baden -Baden, 2009, p.
106.
125 Idem, p. 106 -107.
126 Idem.
127 Idem, p. 107.

79 cursuri de instruire ori recalificare ori nu demisionează ori nu i se desface contractul de
muncă ori dacă angajatul nu este exclus de la acordarea subvenției temporare de
șomaj.”128
Potrivit Codulu i Social, § 178, cuantumul subvenției de șomaj este de “67% din
salariul net având în întreținerea angajatorului un copil minor sub 18 ani; 60% din salariul
net pentru angajații fără copii.”129
Alocația de șomaj 2 (Arbeitslosengeld II) se acordă în scopul asigurării traiului
persoanelor nevoiașe și presupune sume modice destinate locuinței și încălzirii locuinței
și însumează și asistența socială (Sozialgeld).
Potrivit site -ului iurf.de, beneficiarii alocației de șomaj 2 (Arbeitslosengeld II)
trebuie să îndeplinească urmtoarele condiții: să obține alocația de șomaj 1
(Arbeitslosengeld I) datorită numărului insificient de luni lucrate, să fie apți de muncă și
să fie înregistrați ca șomeri la Agenția de Muncă (Arbeitsamt).
Pentru a beneficia de sum a minimă de asistență socială de 350 € sunt necesare
îndeplinrea următoarelor condiții: participarea și absolvirea cursurilor de specializare,
educare, recalificare și disponibilitatea șomerului de a munci și de a prezenta la Agenția
de Muncă ori de câte o ri aceasta o solicită pentru a prezenta șomerului oferte de lucru.
Cuantumul alocației de șomaj 2 este precizat pe categorii de vârstă de către site -ul
iurf.de, după cum urmează: “ Persoanele singure, părinții singuri vor primi suma maximă
în acest caz. D e la 1 ianuarie 2015 această sumă este de 399 € pe teritoriul Germaniei.
Persoanele căsătorite primesc 360 €. Copiii sub 6 ani primesc 234 €. Copiii între 6 -13 ani
primesc 267 €. Copiii între 14 -17 ani primesc 302 €. Pentru persoanele între 15 și 25 de
ani care trăiesc cu părinții sau care s -au mutat și trăiesc pe cont propriu, această sumă este
de 320 €.”130
Potrivit Codului Social volumul II, § 19 prevede scopul acordării alocației de
șomaj 2: “Persoanele nevoiașe apte de muncă beneficiază de aloca ția de șomaj 2 în
scopul asigurării traiului încluzând costuri pentru lociunță și încălzirea lociunței aferente.

128 Stascheit U., Winkler U. , Arbeitslosenrecht, ediția a 13 -ea, Ed. Nomos, Baden -Baden, 2009, p.
107, 108.
129 Idem, p. 111.
130 Șomaj (Arbeitslosengeld) în Germania, Informații Utile pentru Românii di Frankfurt , 2016:
http://www.iurf.de/somaj -arbeitlosengeld -in-germania/ (Stand : 02.06.2017)

80 (…) Agenția de Muncă ține cont de venitul persoanelor respective și de averea acestora,
factori ce pot diminua cuantumul prestației în bani ( Geldleistungen) ai purtătorilor
comunali (kommunale Träger).”131
Codul Social volumul II, § 20 explică asigurarea traiului și menționează condițiile
și cuantumul alocației de șomaj 2 acordate părinților având în grija lor copii:
“Prestația reglementată (Regelleistung) privind asigurarea trailui include hrană,
îmbrăcăminte, igienă corporală, mobilier (Hausrat), electricitate, lumină
(Haushaltsenergie), ținând cont de protecția mediului înconjurător, nevoia de particpare la
viața social -culturală. (…) P restația reglementată lunar pentru persoanele singure/fără
parteneri ori părinții singuri având în grija lor un copil minor este de 350 €.”132
Codul Social volumul II, § 24 detaliază acordarea unui supliment prelungit la
alocația de șomaj 2: “Persoanele nevoiașe și apte de muncă pot beneficia de acordarea
prelungită a unui spor timp de 2 ani după încetarea beneficierii alocației de șomaj 2. (…)
În primul an, acest spor este de maximum 160 € pentru persoanele nevoiașe și apte de
muncă, de maximum 320 € p entru partenerii acestora și maximum 60 € pe copil. În al
doilea an, acest spor este de maximum 80 € pentru persoanele nevoiașe și apte de muncă,
de maximum 160 € pentru partenerii acestora și de maximum 30 € pe copil.”133
Codul Social volumul II, § 31, e numer ă condițiile de pierderea dreptului de
acordare alocației de șomaj 2: “Diminuarea alocației de șomaj 2 apare ca o consecință
datorată persoanelor nevoiașe dar apte de muncă în următoarele situații:
1. În ciuda eforturilor de educare și înștiințare depus e din partea Agenției de Muncă
în privința consecințelor legale, persoanele nevoiașe dar apte de muncă refuză o
măsură de reintegrare în câmpul muncii;
2. dacă persoanele nevoiașe dar apte de muncă refuză executarea obligațiilor
necesare stabilite privind an umite măsuri de reintegrare în câmpul muncii;
3. dacă persoanele nevoiașe dar apte de muncă refuză oferte de muncă ce i -au fost
atribuite (zumutbare Arbeit), cursuri de reintegrare ori specializare precum și

131Stascheit U., Winkler U. , Arbeitslosenrecht, ediția a 13 -ea, Ed. Nomos, Baden -Baden, 2009, p.
29.
132 Idem.
133 Idem, p. 32.

81 întreruperea lucrului oferit de Agenția de Muncă o ri a unei măsuri de integrare
ori specializare; (….)
4. dacă o persoană nevoiașă dar aptă de muncă a îndeplinit 18 ani și își reduce
venitul ori averea în scopul acordării ori măririi alocației de șomaj 2 ori încearcă
acest lucru”134.

V. Asigurarea de șomaj
V.1 Beneficiarii asigurării de șomaj
Beneficiarii asigurării de șomaj sunt prezentate pe categorii de persoane active pe
câmpul muncii care trebuie să aibă asigurare în mod obligatoriu potrivit art. 19 din Legea
76/2002:
“ a) persoanele care desfășoa ră activități pe bază de contract individual de muncă sau pe
bază de contract de muncă temporară, în condițiile legii, cu excepția persoanelor care au
calitatea de pensionari;
b) funcționarii publici și alte persoane care desfășoară activități pe baza actu lui de
numire;
c) persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în
cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului;
d) abrogată;
e) persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;
f) alte persoane care realizează venituri din activități desfășurate potrivit legii și care nu
se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) -e), în condițiile în care pentru aceste
persoane asupra veniturilor respective exis tă obligația, potrivit legii, de plată a
contribuției de asigurări pentru șomaj.”135
Art. 20 din aceeși lege sus menționată enumără alte categorii de persoane ce pot
deveni beneficiari ai asigurării de șomaj:

134 Stascheit U., Winkler U. , Arbeitslosenrecht, e diția a 13 -ea, Ed. Nomos, Baden -Baden, 2009, p.
34, 35.
135 Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă,
actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie 2016 , p.
7: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordon anta-de-urgenta -nr-60-2016 -pentru -modificarea –
si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-stimularea –
ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017)

82 “ a) asociat unic, asociați;
b) administratori care au încheiat contracte potrivit legii;
c) persoane fizice autorizate, întreprinzători persoane fizice, titulari ai întreprinderilor
individuale, precum și membrii întreprinderilor familiale;
d) cetățeni români care lucrează în străinătate, conform leg ii;
e) alte persoane care realizează venituri din activități desfășurate potrivit legii și care nu
se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) -d).”136
Legea 571/2003 din Codul Fiscal prevede obligativitatea angajatorilor de a
formula și depun e declarații ce privesc obligațiile de plată a contribuțiilor sociale,
impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.
Potrivit art. 22 din Legea 76/2002 “persoanele prevăzute la art. 20 pot încheia
contract de asigurare pentru șomaj cu agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei
rază teritorială își au domiciliul sau, după caz, reședința, dacă au cel puțin vârsta de 18
ani și sunt asigurate în sistemul public de pensii și în sistemul asigurărilor sociale de
sănătate”137.
Alin. 2 di n art. 22 din aceeași lege sus menționată suma minimă de asigurare
pentru șomaj raportată la salariul lunar al persoanei respective: “Venitul lunar pentru care
se asigură persoanele prevăzute la art. 20 nu poate fi mai mic decât salariul de bază
minim brut pe țară garantat în plată, stabilit potrivit legii, și mai mare decât echivalentul a
de 5 ori câștigul salarial mediu brut, stabilit potrivit legii, în vigoare în luna pentru care se
plătește contribuția de asigurare pentru șomaj”138.
O modificare necesar ă a fost adaugată în contextul apartenenței României de
Uniunea Europeană ce prevede la art. 22^: “ Persoanele care sunt supuse legislației de
asigurări sociale din România în condițiile prevăzute de reglementările Uniunii Europene
cu privire la aplicarea regimurilor de securitate socială a salariaților, lucrătorilor
independenți și membrilor familiilor acestora care se deplasează în interiorul Uniunii

136 Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocup ării forței de muncă,
actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie 2016 , p.
7: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru -modificarea –
si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-stimu larea –
ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017) .
137 Idem.
138 Idem.

83 Europene sau de reglementările europene privind coordonarea sistemelor de securitate
socială, având angaja tor care nu are sediul social ori reprezentanța pe teritoriul României,
se pot asigura în sistemul asigurărilor pentru șomaj din România prin încheierea unui
contract de asigurare pentru șomaj, cu agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei
rază ter itorială își au, după caz, domiciliul, reședința sau își exercită dreptul la rezidență
potrivit legii, în condițiile în care sunt asigurate în sistemul public de pensii și în sistemul
asigurărilor sociale de sănătate și nu au statut de pensionar, conform l egii.”139
Alin. 2 din art. 22^ menționează suma minimă de asigurare pentru șomaj raportată
la nivelul economiei naționale: “Venitul lunar la care se pot asigura persoanele prevăzute
la alin. (1) și la care se plătește contribuția la bugetul asigurărilor pe ntru șomaj, în cota
stabilită de lege pentru persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru
șomaj, nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată,
stabilit potrivit legii, și mai mare decât echivalentul a de 5 ori câștigul salarial mediu brut,
utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea
bugetului asigurărilor sociale de stat.”140

V.2 Bugetul asigurării de șomaj
Articolul 23 din Legea 76/2002 prevede sursele financi are ale bugetului
asigurărilor de șomaj, ministerele responsabile de acest buget și legea care o
reglemeantează:
“(1) Bugetul asigurărilor pentru șomaj cuprinde veniturile și cheltuielile
sistemului asigurărilor pentru șomaj.
(2) Ministerul Muncii, F amiliei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
fundamentează anual, pe baza propunerilor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de
Muncă, proiectul bugetului asigurărilor pentru șomaj.

139 Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă,
actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie 2016 , p.
8: https://lege5.ro/Gratuit/gez tambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru -modificarea –
si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-stimularea –
ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017)
140 Idem.

84 (3) Bugetul asigurărilor pentru șomaj se aprobă prin lege a bugetului asigurărilor
sociale de stat.”141 .
Articolul 24 din aceeași lege sus menționată enumeră tipurile de contribuții și
explică necesitatea utilizării subvențiilor de la bugetul de stat :
“ (1) Veniturile bugetului asigurărilor pentru șomaj se con stituie din:
a) contribuțiile angajatorilor și ale persoanelor la care își desfășoară activitatea asigurații
prevăzuți la art. 19 lit. b) -f), asimilate angajatorului, potrivit legii;
b) contribuțiile individuale ale persoanelor prevăzute la art. 19;
c) con tribuțiile datorate de persoanele care încheie contract de asigurare pentru șomaj;
d) venituri din alte surse, inclusiv din finanțare externă.
(1^1) Cu sumele recuperate din debite provenite din venituri datorate bugetului
asigurărilor pentru șomaj se reîntregesc veniturile acestui buget, în funcție de natura
sursei la care a fost creat debitul.
(2) În cazul în care sursele prevăzute la alin. (1) nu acoperă finanțarea
cheltuielilor, deficitul bugetar va fi acoperit prin subvenții de la bugetul de stat.”142
Potrivit art. 25 din Legea 76 / 2002, trezoria statului are îndatorirea principală de a
aduna resursele necesare și de a realiza cheltuielile bugetului asigurărilor pentru șomaj.
Resursele financiare ale anului curent vor fi aplicate anului următ or sub formă de
dobândă pentru a finanța măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă.

V.3 Obligativitatea angajatorilor și a angajațiilor achitării contribuțiilor financiare
datorate statului pentru bugetul asigurărilor de șomaj
Potrivit art. 26, a ngajatorii au două obligații privind bugetul asigurărilor de pentru
șomaj: “obligația de a calcula lunar și de a plăti, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003,
cu modificările și completările ulterioare, o contribuție la bugetul asigurărilor pentru
șomaj , a cărei cotă prevăzută de lege se aplică asupra bazei de calcul al contribuției

141 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 8: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurar ilor-pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017)
142 Idem.

85 datorate de angajator la bugetul asigurărilor pentru șomaj, stabilită potrivit legii, în
situația persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, prevăzute la art.19”143.
Articolul 27 din Legea 76/2002 prevede obligativitatea angajatorului de “a calcula
și de a reține lunar, precum și de a vira potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu
modificările și completările ulterioare, contribuția individuală la bugetul asigu rărilor
pentru șomaj, a cărei cotă prevăzută de lege se aplică asupra bazei de calcul al
contribuției individuale la bugetul asigurărilor pentru șomaj, stabilită potrivit legii, în
situația persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, prevăzute l a art. 19”144.
Articolul 28 menționează obligativitatea angajatului de a contribui financiar lunar
la bugetul asigurărilor de șomaj, cuantumul căruia ffind stabilit în funcție de salariul lunar
indicat în contractul de asigurare pentru șomaj.
Legea buget ului asigurărilor sociale de stat determină cuantumul contribuțiilor
care este variabil depinzând de obținerea sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor
bugetului asigurărilor pentru șomaj (art. 29).
Articolul 30 enumără alte surse ale bugetului as igurărilor de șomaj (dobânzi,
majorări pentru plata întârziată, restituiri, amenzi, penalități) și originea acestora
(recalificare, reorientare profesională, educare necesară) obținute de Agenția Națională
pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Articolul 31 imp une obligativitatea executării silite a creanțelor bugetare drept
consecință directă în situația intenționată ori involuntară a neachitării contribuțiilor
financiare datorate bugetului asigurărilor de șomaj.
Articolul 33 specifică destinația contribuții lor financiare datorate bugetului
asigurărilor de șomaj:
“ a) plata indemnizațiilor de șomaj, precum și a prestațiilor de șomaj aferente drepturilor
stabilite de instituțiile competente în materie de șomaj din Islanda, Norvegia, Lichtenstein
și Elveția, î n condițiile prezentei legi și ale dispozițiilor referitoare la prestația de șomaj
prevăzute de reglementările Uniunii Europene cu privire la aplicarea regimurilor de

143 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 8: https:// lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017)
144 Idem.

86 securitate socială a salariaților, lucrătorilor independenți și membrilor familiilor aces tora
care se deplasează în interiorul Uniunii Europene, precum și ale măsurilor adoptate,
potrivit legii, în aplicarea acestor reglementări europene;
b) prestațiile de șomaj plătite de instituțiile competente în materie de șomaj din statele
membre ale Uniu nii Europene în primele 3 luni sau, după caz, 5 luni de indemnizare și a
căror rambursare este solicitată Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în
calitatea sa de organism de legătură pentru plata prestațiilor de șomaj, stabilite în temeiul
dispozițiilor instrumentelor juridice europene de către instituțiile competente, în condițiile
dispozițiilor referitoare la prestația de șomaj prevăzute de reglementările Uniunii
Europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială;
c) plata contri buțiilor pentru asigurări sociale de stat și a contribuțiilor pentru asigurări
sociale de sănătate pentru beneficiarii indemnizațiilor de șomaj, stabilite potrivit legii;
d) plățile compensatorii acordate potrivit legii;
e) taxe, comisioane și alte cheltui eli ocazionate de efectuarea plăților prevăzute la lit. a) –
c);
f) finanțarea măsurilor pentru stimularea ocupării forței de muncă și a măsurilor pentru
prevenirea șomajului;
g) finanțarea serviciilor de formare profesională pentru persoanele care, potrivit legii,
beneficiază în mod gratuit de aceste servicii;
h) finanțarea studiilor, rapoartelor și analizelor privind piața muncii, comandate
instituțiilor de specialitate de către Comisia Națională de Promovare a Ocupării Forței de
Muncă și de Agenția Naționa lă pentru Ocuparea Forței de Muncă;
i) organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă,
inclusiv realizarea de obiective de investiții, dotări și alte cheltuieli de natura cheltuielilor
de capital, în limitele prevăzute de le ge;
j) participarea la activitatea unor organizații internaționale, inclusiv plata cotizațiilor
pentru afilierea la acestea;
k) aplicarea măsurilor în vederea recuperării debitelor;
l) cofinanțarea unor proiecte privind modernizarea serviciilor de ocupare și formare
profesională pe baza unor acorduri internaționale;
m) cofinanțarea unor programe privind stimularea ocupării forței de muncă;

87 l^1) finanțarea contribuției naționale pentru implementarea proiectelor derulate în cadrul
programelor operaționale fin anțate din instrumente structurale, precum și a măsurilor pe
piața muncii de natura serviciilor și alocațiilor financiare personalizate care reprezintă
acțiuni eligibile conform reglementărilor europene privind crearea Fondului European de
Ajustare la Glob alizare și sunt prevăzute a se acorda prin programele Agenției Naționale
pentru Ocuparea Forței de Muncă, pentru care se solicită o contribuție financiară din
partea Fondului European de Ajustare la Globalizare, în condițiile reglementărilor
europene speci fice;
n) rambursarea împrumuturilor contractate în condițiile legii, precum și plata de dobânzi
și comisioane aferente acestora;
o) alte cheltuieli prevăzute de legislația în vigoare.
p) finanțarea serviciilor de evaluare și certificare a competențelor pro fesionale obținute
pe alte căi decât cele formale pentru persoanele înregistrate la agențiile pentru ocuparea
forței de muncă, care beneficiază în mod gratuit de aceste servicii, precum și a activității
de elaborare, actualizare și aprobare a instrumentelo r specifice necesare organizării de
către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, potrivit legii, a evaluării și
certificării competențelor dobândite pe alte căi decât cea formală.”145
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelo r Vârstnice determină
cuantumul cheltuielilor bugetului asigurărilor de șomaj la propunerea Agenției Naționale
pentru Ocuparea Forței de Muncă ca urmare a diverselor studii, analize ale indicatorilor
sociali utlizați pe piața muncii (art. 33, alin. 2).
Potrivit art. 33^1 “ Valoarea indicatorului social de referință este de 500 lei”146.

V.4. Indemnizația de șomaj ca principală formă de prestație socială
V.4.1. Definiție
Indemnizația de șomaj constituie principala formă de prestație socială dar și “un
venit de substituire al venitului profesional”147.

145 Legea nr. 76/2002 privind si stemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 10, 11: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017)
146 Idem, p. 11.

88 Dicționarul de economie definește ajutorul de șomaj, ulterior denumit
indemnizație de șomaj, ca fiind o “asistență financiară prin care se garantează, pentru
șomeri, venituri la nivelul unui minim de existen ță pe timp determinat”148 ca urmare a
pierderii locului de muncă ori a neîncadrării în câmpul muncii după absolvirea unei
instuții superioare de învățământ.

V.4.2. Calități ale ajutorului de șomaj, ulterior denumit indemnizație de șomaj
Ajutorul de șomaj are două calități necesare : funcționează ca o “asigurare pentru
șomeri – oferă un supliment sau o completare a mijloacelor de trai pentru o perioadă
precis determinată (…)”149 ce implică un anumit cost social și ca o “asistență pentru
șomeri – susținerea programelor de calificare, recalificare și reorientare a șomerilor,
precum și a programelor de încadrare în activitate”150 ce implică o investiție în viitorul
șomerilor și angajarea sa ori încadrarea sa în câmpul muncii.

V.4.3 Condiții necesare pentru aco rdarea indemnizației de șomaj
Există condiții necesare diferite ale șomerilor de îndeplinit spre a obține
indemnizația de șomaj în funcție de diverse tipuri de șomeri.
Potrivit art. 34 din Legea 76/2002, persoanele aflate în șomaj ca urmarea pierderii
locului de muncă “beneficiază de indemizația de șomaj dacă îndeplinesc cumulativ
următoarele condiții:
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei
înregistrării cererii;
b) nu realizează venituri sau realizea ză, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai
mici decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare;
c) nu îndeplinesc condițiile de pensionare, conform legii;

147 Athanasiu A ., Dreptul securității sociale, Ed. Actami, București, 1995, p. 87.
148 Redactor dr. Milca M. , Dicționar de economie (ediția a doua), Ed. Economică, București,
2001, p. 27.
149 Idem.
150 Idem.

89 d) sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorială
își au domiciliul sau, după caz, reședința, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au
realizat venituri în acea localitate.
(1^1) La stabilirea perioadei de 24 de luni, prevăzută la alin. (1) lit. a), nu se iau în
calcul:
a) perioad a de suspendare a raporturilor de muncă sau de serviciu, cu excepția perioadei
de incapacitate temporară de muncă în care plata indemnizației se suportă de unitate,
conform legii;
b) perioada de pensionare pentru invaliditate, dacă aceasta nu depășește 12 luni, pentru
persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. g);
c) perioada cuprinsă între data suspendării raporturilor de muncă sau de serviciu și data
încetării motivului pentru care acestea au fost suspendate, pentru persoanele prevăzute la
art. 17 ali n. (1) lit. h);
d) perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu și data
rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare în muncă, dacă această
perioadă nu depășește 12 luni, pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. j).
(1^2) Pentru persoanele încadrate cu contract individual de muncă cu timp parțial,
stagiul de cotizare prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabilește proporțional cu timpul efectiv
lucrat, prin cumularea stagiilor realizate în baza contractelor individuale de muncă cu
timp parțial.
(1^3) Pentru persoanele încadrate cu contract de muncă temporară, stagiul de
cotizare prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabilește în funcție de durata fiecărei misiuni,
respectiv de timpul cât persoan ele se află la dispoziția agentului de muncă temporară,
între misiuni.”151
Potrivit art. 35 din aceeași lege sus menționată, persoanele aflate în șomaj ca
urmare a neîncadrării în câmpul muncii după absolvirea unei instituții superioare de

151 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 11, 12: https://lege5.ro/Gratuit/g eztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017)

90 învățământ “benef iciază de indemnizații de șomaj dacă îndeplinesc cumulativ
următoarele condiții:
a) sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorială
își au domiciliul;
b) nu realizează venituri sau realizează, din activități auto rizate potrivit legii, venituri mai
mici decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare;
c) nu îndeplinesc condițiile de pensionare, conform legii.”152
Dovada vechimii în muncă recunoscute este necesară pentru garantarea dreptuilor
de șomaj ș i constituie carnetul de muncă ori contractul individual de muncă.
Articolul 38 din Legea 76/2002 prevede situațiile necesare aprobării indemnizației
de șomaj șomerilor care și -au pierdut locul de muncă, de la data :
“ a) încetării raporturilor de munc ă;
b) încetării raporturilor de serviciu;
c) încetării mandatului pentru care au fost numite sau alese;
d) expirării duratei sau desfacerii contractului militarilor angajați pe bază de contract;
e) încetării calității de membru cooperator;
f) încetării co ntractului de asigurare pentru șomaj;
g) încetării motivului pentru care au fost pensionate;
h) încetării motivului pentru care au fost suspendate raporturile de muncă sau de serviciu;
i) abrogată;
j) rămânerii definitive a hotărârii judecătorești;
k) în cetării activității desfășurate exclusiv în baza unui raport juridic, altul decât cele de
natura celor prevăzute la lit. a) -e) și lit. g) și h), în considerarea căruia s -a datorat, potrivit
legii, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj;
l) expir ării perioadei de 60 de zile, prevăzută la art. 17 alin. (2) lit. a);
m) absolvirii, pentru cazurile prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b).”153

152 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șoma j și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 12: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017)
153 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembri e

91 Termenul de 10 zile al înregistrării șomerilor la agenția pentru ocuparea forței de
muncă este imperativă spre a primi indemnizația de șomaj. Consecința directă a expirării
termenului de 12 luni al înregistrării șomerilor la agenția pentru ocuparea forței de muncă
este decăderea din drepturi.

V.4.4. Stagiile de cotizare ale indemnizației de șomaj și cuantumul
indemnizației de șomaj

Articolul 39 din Legea 76/2002 stabilește stagiile de cotizare ale indemnizației de
șomaj și cuantumul indemnizaței de șomaj:
“a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an;
b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani;
c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.
(2) Cuantumul indemnizației de șomaj prevăzute la alin. (1) este o sumă acordată
lunar și în mod diferențiat, în funcție de stagiul de cotizare, după cum urmează:
a) 75% din valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data stabilirii acestuia,
pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an;
b) suma prevăzută la lit. a) la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra
mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote
procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare.
(3) Cotele procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare, prevăzute la
alin. (2) lit. b), sunt:
a) 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 3 ani;
b) 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani;
c) 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 10 ani;
d) 10% pentru persoa nele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani.
(4) Pentru persoanele care au fost asigurate în baza unui contract de asigurare
pentru șomaj, la determinarea sumei calculate prin aplicarea unei cote procentuale

2016, p. 14: https://lege5.ro/Gratu it/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017)

92 diferențiate în funcție de stagiul de cotizare, prevăzute la alin. (2) lit. b), se va avea în
vedere venitul lunar declarat în contractul de asigurare pentru șomaj.”154
 Exemplu de calcularea indemnizației de șomaj pentru salariul minim de bază:
Salariatul X a lucrat la asociția YZ timp de 3 ani de zile, până în 2016, iar în primele 6
luni din ultimul său an de activitate profesională a beneficiat de salariul de 1.250 lei, iar
în ultimele 6 luni tot din ultimul an de activitate profesională a avut un salariu mărit de
1.400. După modelul real izat de prof. univ. dr. Moarcăș în Dreptul Securității Sociale:
Ișomaj = 75 % ISR + media salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni
Msal = (1.250 + 1.400) / 2 = 1.325
Ișomaj = 0,75 x 500 lei + 1,325 x 0,07 = 500,75 + 92,75 = 553,5
Potrivit art. 40 din Legea 76/2002 șomerii neîncadrați în câmpul muncii primesc
indemnizația de șomaj ca “sumă fixă, lunară, al cărei cuantum reprezintă 50% din
valoarea indicatorului social de referință, în vigoare la data stabilirii acesteia”155 pe o
perioadă de 6 luni .

V.4.5. Obligațiile persoanelor aflate în șomaj ca benefiari ai indemnizației de șomaj
Ca beneficiari ai indemnizației de șomaj șomerii care și -au pierdut locurile de
muncă precum și cei neîncadrați în câmpul muncii dupa absolvirea unei instituții d e
învățământ au următoarele obligații de îndeplinit:
“a) să se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate, la agenția
pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate, pentru a primi sprijin în vederea
încadrării în m uncă;
b) să comunice în termen de 3 zile agenției pentru ocuparea forței de muncă la care sunt
înregistrate orice modificare a condițiilor care au condus la acordarea drepturilor;
c) să participe la serviciile pentru stimularea ocupării și de formare profe sională oferite
de agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate;
d) să caute activ un loc de muncă;

154 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 14, 15: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigur arilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017) .
155 Idem, p. 15.

93 e) să înștiințeze în scris agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate
apariția stării de incapacitate temporară de muncă și datele de identificare, respectiv
numele medicului prescriptor și unitatea în care funcționează acesta, în termen de 24 de
ore de la data acordării concediului medical. În situația în care apariția stării de
incapacitate temporară de muncă a i ntervenit în zile declarate nelucrătoare sau împlinirea
termenului de 24 de ore se realizează în zile declarate nelucrătoare, persoanele care
beneficiază de indemnizație de șomaj au obligația de a înștiința agenția pentru ocuparea
forței de muncă la care s unt înregistrate, în prima zi lucrătoare.
(1^1) Obligația prevăzută la alin. (1) lit. c) nu se aplică în situația în care
persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj participă la programe de formare
profesională, organizate în condițiile legi i, a căror finanțare este asigurată din asistența
financiară nerambursabilă primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii
Europene, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, Fondului social
european și Fondului de coeziune. Ob ligația nu se aplică pe perioada în care persoanele
participă la aceste programe de formare profesională, în condițiile în care, anterior
includerii în cadrul acestor programe, nu au fost cuprinse în serviciile pentru stimularea
ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agenția pentru ocuparea
forței de muncă și se află în perioada de acordare a acestor servicii.
(1^2) Persoanele prevăzute la alin. (1^1) au obligația să prezinte lunar, la data
programării prevăzute la alin. (1) lit . a) agenției pentru ocuparea forței de muncă la care
sunt înregistrate dovada participării lor la programe de formare profesională a căror
finanțare este asigurată din asistența financiară nerambursabilă primită de România, în
calitate de stat membru al U niunii Europene, prin intermediul Fondului european de
dezvoltare regională, Fondului social european și Fondului de coeziune, sau, după caz,
dovada participării la examenul de absolvire a acestora. Prezentarea dovezii nu constituie
refuz nejustificat potr ivit art. 44 lit. d) și e).
(1^3) În situația în care obligația prevăzută la alin. (1^2) nu este îndeplinită,
prevederile alin. (1^1) nu se aplică.
(2) Angajatorii care au încadrat în muncă, conform legii, persoane din rândul
beneficiarilor de in demnizații de șomaj au obligația de a anunța în termen de 3 zile
agențiile pentru ocuparea forței de muncă la care aceștia au fost înregistrați.

94 (3) Obligația prevăzută la alin. (2) revine și caselor teritoriale de pensii care au
stabilit și au pus î n plată pensiile cuvenite beneficiarilor de indemnizație de șomaj.”156

V.4.6. Încetarea acordării indemnizației de șomaj
Articolul 44 din Legea 76/2002 indică situații concrete privind încetarea acordării
indemnizației de șomaj:
“ a) la data încadrării î n muncă, conform legii, pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă
determinată mai mare de 12 luni;
b) la data când realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari
decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare;
c) la 90 de zile de la data emiterii autorizației de funcționare pentru a desfășura activități
independente sau a certificatului de înmatriculare, conform legii, dacă realizează venituri
lunare mai mari decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare;
d) la data refuzului nejustificat de a se încadra într -un loc de muncă conform pregătirii
sau nivelului studiilor;
e) la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea ocupării și de
formare profesională sau la data între ruperii acestora din motive imputabile persoanei;
f) dacă perioada de pensionare pentru invaliditate depășește 12 luni;
g) la data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limita de vârstă, de la data
solicitării pensiei anticipate sau la data când pe nsia de invaliditate devine nerevizuibilă;
h) la data plecării din țară a beneficiarului pentru o perioadă mai mare de 3 luni;
i) la data începerii executării unei pedepse privative de libertate pentru o perioadă mai
mare de 12 luni;
j) în cazul decesului beneficiarului;
k) la expirarea termenelor prevăzute la art. 45 alin. (2), (3) și (3^1);
l) la expirarea termenelor prevăzute la art. 39 alin. (1), respectiv la art. 40 alin. (1);
m) la data admiterii într -o formă de învățământ, în cazul persoanelor asim ilate șomerilor,
prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. a) și b);

156 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 15, 16: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017)

95 n) la data de la care își începe desfășurarea activității în funcții elective sau la data la care
sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata
mandatulu i;
o) la data angajării, conform legii, pe bază de contract, în situația soldaților și gradaților
voluntari;
p) la data promovării concursului național de rezidențiat pe locuri sau pe posturi, în
condițiile legii;
q) de la data la care desfășoară o activit ate pentru o perioadă mai mare de 12 luni, în baza
unui raport juridic în considerarea căruia se realizează venituri din drepturi de autor și
drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, cu
modificările și completări le ulterioare, și/sau venituri din contracte/convenții încheiate
potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,
denumită în continuare Codul civil, sau în temeiul Legii nr. 96/2006 privind Statutul
deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau al
Legii nr. 53/1991 privind indemnizațiile și celelalte drepturi ale senatorilor și deputaților,
precum și salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republica tă, cu
modificările și completările ulterioare.”157

V.4.7. Suspendarea acordării indemnizației de șomaj

Articolul 45, alin. 1 din legea 76/2002 prevede clar situații ce determină
suspendarea acordării indemnizației de șomaj:
“a) la data la care nu și -a îndeplinit obligația prevăzută la art. 41 alin. (1) lit. a);
b) pe perioada îndeplinirii serviciului militar activ;
c) la data încadrării în muncă, conform legii, pe perioadă determinată de cel mult 12 luni;
d) la data obținerii autorizării pentru menți nerea plății indemnizației de șomaj, la cererea
persoanei care se deplasează în interiorul Uniunii Europene, Spațiului Economic
European sau în Elveția pentru a căuta un loc de muncă și dorește să își mențină plata

157 Legea nr. 76/2002 pr ivind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 16, 17: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017)

96 indemnizației de șomaj, conform prevederi lor legale, pe o perioadă de maximum 3 luni
sau, după caz, 6 luni, cu aprobarea agenției pentru ocuparea forței de muncă în a cărei
rază teritorială își are, după caz, domiciliul sau reședința;
e) pe perioada în care este arestat preventiv sau pentru execu tarea unei pedepse privative
de libertate de până la 12 luni;
f) la data pensionării pentru invaliditate;
g) pe perioada acordării indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, a
indemnizației de maternitate și a indemnizației pentru creșterea cop ilului până la
împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv de 3 ani sau 7 ani, în cazul copilului cu handicap;
h) pe perioada incapacității temporare de muncă mai mare de 3 zile datorită accidentelor
survenite în perioada cursurilor de calificare, recalificare, perfecționare sau, după caz, a
altor forme de pregătire profesională, în timpul și din cauza practicii profesionale;
i) pe perioada acordării plăților compensatorii, potrivit legii, în situația în care aceste
drepturi bănești se acordă din bugetul asigură rilor pentru șomaj;
j) la data plecării din țară pe o perioadă mai mică de 3 luni, la cererea persoanei, în
situația în care plata indemnizației de șomaj nu se suspendă în condițiile lit. d);
k) la data începerii desfășurării unei activități pentru o peri oadă mai mică de 12 luni, în
baza unui raport juridic în considerarea căruia se realizează venituri din drepturi de autor
și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, cu
modificările și completările ulterioare, și /sau venituri din contracte/convenții încheiate
potrivit Codului civil sau în temeiul Legii nr. 96/2006, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, sau al Legii nr. 53/1991, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.”158
Posibili tatea reacordării indemnizației de șomaj ca urmarea suspendării acesteia
datorită încălcării obligației de a se prezenta lunar la agenția de ocuparea forței de muncă
impune respectarea termenului de 60 de zile calendaristice de la data depunerii acestei
cereri.

158 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, mod ificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 17, 18: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017)

97 Câștigarea posibilității de reacordarea indemnizației de șomaj în contextul Uniunii
Europene presupune împlinirea următoarelor condiții:
“a) de la data depunerii cererii beneficiarului, dar nu mai târziu de 3 luni de la data
suspendării, în situa ția în care persoanei îi sunt incidente dispozițiile referitoare la
prestația de șomaj prevăzute de reglementările Uniunii Europene cu privire la aplicarea
regimurilor de securitate socială a salariaților, lucrătorilor independenți și membrilor
familiilor acestora care se deplasează în interiorul Uniunii Europene, precum și măsurile
adoptate, potrivit legii, în aplicarea acestor reglementări europene;
b) de la data stabilită conform reglementărilor Uniunii Europene privind coordonarea
sistemelor de securita te socială, precum și măsurilor adoptate, potrivit legii, în aplicarea
acestor reglementări europene, dar nu mai târziu de 3 luni de la data suspendării, în
situația în care persoanei îi sunt incidente dispozițiile referitoare la prestația de șomaj
prevăzu te de reglementările europene privind coordonarea sistemelor de securitate
socială, precum și măsurile adoptate, potrivit legii, în aplicarea acestor reglementări
europene sau, după caz, 6 luni, cu aprobarea agenției pentru ocuparea forței de muncă în
a cărei rază teritorială își are, după caz, domiciliul sau reședința.”159
Articolul 48 informează privind garantarea drepturilor beneficiarilor
indemnizațiilor de șomaj și obligativitatea susținerii acestor drepturi financiare și sociale
din bugetul asigurăril or sociale de stat:
“(1) Beneficiarii de indemnizație de șomaj sunt asigurați în sistemul asigurărilor
sociale de stat și în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și beneficiază de toate
drepturile prevăzute de lege pentru asigurații acestor sisteme.
(2) Contribuția pentru asigurările sociale de stat și contribuția pentru asigurările
sociale de sănătate se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj și se virează caselor
de asigurări respective de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă.
(3) Drepturile de asigurări sociale de stat ale persoanelor beneficiare de
indemnizație de șomaj se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

159 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 18: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017).

98 (4) Pentru contribuțiile de asigurări sociale obligatorii, care se suportă din bugetul
asigurărilor pentru șom aj și se plătesc pentru drepturile la indemnizație de șomaj și alte
drepturi bănești, stabilite și acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru
perioadele anterioare lunii în care se plătesc drepturile respective, în condițiile legii, nu se
datore ază dobânzi și penalități de întârziere.”160

VI. Măsuri de combatere a șomajului și stimulare a forței de muncă în România
Pentru a asigura eficiența aplicării măsurilor de combatere a șomajului precum și
a măsurilor de stimularea ocupării forței d e muncă enumerate de Legea 76/2002, art. 53,
este necesară împlinirea următoarelor scopuri la nivelul economiei naționale și a
societății:
“a) creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;
b) stimularea angajatorilor pentru în cadrarea în muncă a șomerilor și crearea de noi locuri
de muncă;
c) promovarea participării pe piața muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială.”161
Articolul 57 numește modalitătile prin care Agenția Națională pentru Ocuparea
Forței de Muncă urmăr ește a spori șansele de a găsi ori ocupa locuri de muncă a
șomerilor:
“a) informarea și consilierea profesională;
b) medierea muncii;
c) formarea profesională;
c^1) evaluarea și certificarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele
form ale;
d) consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru
inițierea unei afaceri;
e) completarea veniturilor salariale ale angajaților;
f) stimularea mobilității forței de muncă.”162

160 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 20 16, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 18: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017).
161 Idem, p. 20, 21.

99 VI.1. Informarea și consilierea profesional ă
Articolul 58 din Legea 76/2002 definește și numește scorpurile informării și al
consilierii profesionale:
“ a) furnizarea de informații privind piața muncii și evoluția ocupațiilor;
b) profilarea și încadrarea în nivelul de ocupabilitate: ușor ocupabil , mediu ocupabil, greu
ocupabil și foarte greu ocupabil;
c) dezvoltarea abilității și încrederii în sine a persoanelor în căutarea unui loc de muncă,
în vederea luării de către acestea a deciziei privind propria carieră;
d) instruirea în metode și tehnici de căutare a unui loc de muncă;
e) îndrumarea pe parcursul procesului de integrare socioprofesională la noul loc de
muncă.”163

VI.2. Medierea muncii
Articolul 59 definește medierea muncii, îndatorirea agențiilor de ocuparea forței
de muncă și tipurile de servicii de medierea muncii:
“(1) Medierea muncii este activitatea prin care se realizează punerea în legătură a
angajatorilor cu persoanele în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii de
raporturi de muncă sau de serviciu.
(2) Agențiile p entru ocuparea forței de muncă au obligația de a identifica locurile de
muncă vacante la angajatori și a le face cunoscute persoanelor în căutarea unui loc de
muncă.
(3) Serviciile de mediere pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă se acordă
gratuit de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă și constau în:
a) informații privind locurile de muncă vacante și condițiile de ocupare a acestora prin
publicarea, afișarea, organizarea de burse ale locurilor de muncă;
b) mediere electronică având ca scop punerea automată în corespondență a cererilor și
ofertelor de locuri de muncă prin intermediul tehnicii de calcul;

162 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 21: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modif icarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017).
163 Idem, p. 22.

100 c) preselecția candidaților corespunzător cerințelor locurilor de muncă oferite și în
concordanță cu pregătirea, aptitudinile, expe riența și cu interesele acestora.”164
Articolul 60 menționează obligativitatea agențiilor de ocuparea forței de muncă de
a întocmi un plan de mediere pentru șomerii înregistrați la aceste agenții.
Iar articolul 61 prevede obligtivitatea șomerilor ori a b eneficiarilor indemnizației
de șomaj de a participa la serviciile de mediere propuse de agențiile de ocuparea forței de
muncă.

VI.3. Formarea profesională
Articolul 63 garantează drepturile șomerilor la formare profesională: calificare,
reprofilare, sp ecializare cu scopul de a sporii mobilitatea și reîncadrarea în câmpul
muncii:
“(1) Persoanele în căutarea unui loc de muncă pot participa la programe de formare
profesională care să le asigure creșterea și diversificarea competentelor profesionale în
scopul asigurării mobilității și reintegrării pe piața muncii.
(2) Programele de formare profesională asigura, conform legii, inițierea, calificarea,
recalificarea, perfecționarea și specializarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
(3) Formar ea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se face ținându –
se seama de cerințele de moment și de perspectiva ale pieței muncii și în concordanță cu
opțiunile și aptitudinile individuale ale persoanelor respective.
(4) Formele prin car e se realizează formarea profesională a persoanelor în căutarea
unui loc de muncă sunt: cursuri, stagii de practică și specializare, precum și alte forme, în
condițiile legii.”165
Articolul 65 prevede elaborarea planului național de formare profesională de către
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și aprobarea acestuia de către
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și finanțarea
formării profesionale a șomerilor din bugetul asigurărilor de șomaj.

164 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 22, 23: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei-de-munca (Stand: 05.06.2017).
165 Idem, p. 23.

101 Articolul 66 menționează gratuitatea formării profesionale pentru următoarele
categorii de șomeri precum și definirea serviciilor de formare profesională șî drepturile
acestora:
“(1) Persoanele prevăzute la art. 16 lit. a), b), d), e) și f), precum și persoanele ca re
desfășoară activități în mediul rural și nu realizează venituri lunare sau realizează venituri
mai mici decât valoarea indicatorului social de referință în vigoare și care sunt
înregistrate la agențiile pentru ocuparea forței de muncă beneficiază, în mo d gratuit, de
servicii de formare profesională.
(2) Serviciile de formare profesională se asigură, gratuit, la cererea persoanelor angajate,
cu acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, și pentru persoanele aflate în
următoarele situații:
a) au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creșterea copilului până la
împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani sau 7 ani în cazul copilului cu handicap;
b) au reluat activitatea după perioada îndeplinirii serviciului militar activ;
c) au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacității de muncă după pensionarea
pentru invaliditate. (…)
(1) Prin servicii de formare profesională se înțelege totalitatea drepturilor de care
beneficiază persoanele prevăzute la art. 66 alin. (1) și (2) pe durata participării la o formă
de pregătire profesională.
(2) Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, care beneficiază în mod
gratuit de servicii de formare profesională, au următoarele drepturi:
a) să beneficieze de pregătire teoret ică și practică pe toată durata cursului și să susțină,
gratuit, de cel mult două ori examenul de absolvire la finalizarea acestuia;
b) să beneficieze de rechizite și materiale de instruire și să primească în folosință
manuale;
c) să beneficieze, dacă este cazul, de echipament de protecție pe timpul instruirii practice;
d) să beneficieze, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, de abonament
gratuit pe mijloacele de transport în comun sau, după caz, de decontarea cheltuielilor de
transport, pentru cel mult 4 deplasări în cursul unei luni, dacă nu se pot deplasa zilnic la
unitatea de pregătire, în condițiile prevăzute de reglementările în vigoare pentru salariații
instituțiilor publice și regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada de legării și

102 detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării, în cadrul localității, în interesul
serviciului, precum și de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun pe
traseul de la unitatea de cazare la unitatea de pregătire.
e) să beneficieze de consultații medicale, analize medicale și teste necesare frecventării
cursului.”166
Articolul 70 din Legea 76/2002 prevede că “Ministerul Muncii, Familiei,
Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice exercită controlul asupra realizării plan ului
național de formare profesională”167 având obligația de a evalua și certifica aceste
competențe ale șomerilor dobândite prin intermediul ei.
ART. 70^2 menționează dreptul șomerilor la gratuitatea serviciilor de evaluare și
certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale:
“ (1) Prin servicii de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte
căi decât cele formale se înțelege totalitatea drepturilor de care beneficiază persoanele
prevăzute la ar t. 66 alin. (1) pe durata participării la procesul de evaluare și certificare a
competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, inclusiv pe perioada
de analiză a propriei performanțe profesionale, în raport cu conținutul standardului
ocupațional sau standardului de pregătire profesională, în care este asistat de către
evaluatorul de competențe profesionale, potrivit prevederilor legale.
(2) Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, ce beneficiază, în mod gratuit, din
bugetul asigurărilor pentru șomaj, de servicii de evaluare și certificare a competențelor
profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, au următoarele drepturi:
a) să beneficieze de informații și materiale informative referitoare la condițiile de
evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele
formale;
b) să participe, în mod gratuit, la activitățile de evaluare și certificare a competențelor
profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale;

166 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 24, 25: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a /ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017).
167 Idem, p. 26.

103 c) să beneficieze, dac ă este cazul, de echipament de protecție în timpul procesului de
evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele
formale;
d) să beneficieze, pentru traseul de la domiciliu sau, după caz, de la unitatea de cazare, la
unitatea de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât
cele formale, denumită în continuare unitate de evaluare, de abonament gratuit pe
mijloacele de transport în comun sau, după caz, de decontarea cheltuielilor de tran sport,
pentru cel mult o deplasare dus -întors, dacă nu se pot deplasa zilnic la unitatea de
evaluare, în condițiile prevăzute de reglementările în vigoare pentru salariații instituțiilor
publice și regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegă rii și detașării în altă
localitate, precum și în cazul deplasării, în cadrul localității, în interesul serviciului;
e) să beneficieze de cazare și de o sumă de bani pentru acoperirea mesei la nivelul
prevăzut de reglementările în vigoare pentru salariați i instituțiilor publice și regiilor
autonome cu specific deosebit pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum
și în cazul deplasării, în cadrul localității, în interesul serviciului, în situația în care nu se
pot deplasa zilnic la unitate a de evaluare sau locuiesc la o distanță mai mare de 50 de km
de aceasta.”168

VI.4. Consultanța și asistența pentru începerea unei activități independente sau
pentru inițierea unei afaceri
Articolul 71 facilitează posibilitatea următarelor categorii de șomeri de a primi
consultanță și asistență pentru afacere: “Consultanța și asistența pentru începerea unei
activități independente sau pentru inițierea unei afaceri se acordă, la cerere, persoanelor
în căutarea unui loc de muncă, sub formă de servicii juri dice, de marketing, financiare,
metode și tehnici eficiente de management și alte servicii de consultanță. (…) Serviciile se
acordă gratuit:

168 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 26, 27: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigur arilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017).

104 a) persoanelor prevăzute la art. 16, o singură dată, pentru fiecare perioadă în care se află
în căutarea unui lo c de muncă;
b) persoanelor care au calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor pentru șomaj, o
singură dată, pentru fiecare perioadă în care au calitatea de asigurat;
c) studenților care solicită acordarea de credite cu dobândă avantajoasă din bugetul
asigurărilor pentru șomaj, în condițiile prezentei legi.”169

VI.5. Completarea veniturilor salariale ale angajaților
Articolul 72 prevede momentul încetării acordării indemnizației de șomaj, anume
la angajarea șomerilor cu normă întreagă: “Persoanele prev ăzute la art. 17 alin. (1), cărora
li s-a stabilit dreptul la indemnizația de șomaj, potrivit legii, și care se angajează cu
normă întreagă, conform prevederilor legale în vigoare, și, ca urmare a angajării, le
încetează plata indemnizației de șomaj, benef iciază, din momentul angajării până la
sfârșitul perioadei pentru care erau îndreptățite să primească indemnizația de șomaj, de o
sumă lunară, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, reprezentând 30% din
cuantumul indemnizației de șomaj, stabilită și, după caz, reactualizată conform legii.”170
Articolul 73^1 asigură o primă de încadrare egală cu valoarea indicatorului social
de referință în vigoare absolvenților instuțiilor de învățământ și absolvențiilor școlilor
speciale, în vârstă de minim 16 ani : “Absolvenții instituțiilor de învățământ și absolvenții
școlilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, înregistrați la agențiile pentru ocuparea
forței de muncă, în situația în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă mai
mare de 12 luni, beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o primă de
încadrare egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data
încadrării.”171

169 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 29: https://lege5 .ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017).
170 Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilo r de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă,
actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie 2016, p.
29.
171 Idem, p. 30.

105 Articolul 73^2 stabilește o primă de activare de 500 de lei, neimpozabilă în
următoarele condi ții: “Ș omerii înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă
care nu beneficiază de indemnizație de șomaj, în situația în care se angajează cu normă
întreagă, pentru o perioadă mai mare de 3 luni, ulterior datei înregistrării la agențiile
pentru ocuparea forței de muncă, beneficiază de o primă de activare în valoare de 500 lei,
neimpozabilă.”172

VI.6. Stimularea mobilității forței de muncă
Stimularea mobilității forței de muncă presupune acordarea de prime de încadrare
ori prime de instalare în funcție de distanța domiciliului șomerilor. Astfel, articolul 74
menționează acordarea unei prime de încadrare pe o perioadă de 12 luni de maxim 55 lei
pe zi, la o distanță de 15 km de domiciliul persoanelor aflate în căutarea unui loc de
muncă:
“(1) Per soanele înregistrate ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de muncă și care
se încadrează în muncă, potrivit legii, într -o localitate situată la o distanță mai mare de 15
km de localitatea în care își au domiciliul sau reședința, pot beneficia de o primă de
încadrare, neimpozabilă.
(2) Cuantumul primei prevăzute la alin. (1) se calculează la 0,5 lei/km, dar nu mai mult
de 55 lei/zi, proporțional cu numărul de zile în care persoanele în cauză desfășoară
efectiv activitatea la angajatorul la care se r ealizează încadrarea în muncă.
(3) Prima de încadrare prevăzută la alin. (1) se acordă pe o perioadă de 12 luni.”173
Articolul 75 prevede condițiile de acordare ale primei de instalare și cuantumul
acesteia: “(1) Persoanele înregistrate ca șomeri la agenți ile pentru ocuparea forței de
muncă care se încadrează în muncă, potrivit legii, într -o altă localitate situată la o distanță
mai mare de 50 km față de localitatea în care își au domiciliul sau reședința și, ca urmare
a acestui fapt, își schimbă domiciliul ori își stabilesc reședința în localitatea respectivă
sau în localitățile învecinate acesteia pot beneficia de o primă de instalare, neimpozabilă,

172 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 30: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017).
173 Idem, p. 31.

106 destinată stimulării încadrării în muncă, asigurării cheltuielilor pentru locuire în noul
domiciliu sau noua reședință, și/sau pentru reîntregirea familiei, după caz.
(2) Prima de instalare prevăzută la alin. (1) se acordă în cuantum diferențiat, astfel:
a) 12.500 lei pentru persoanele înregistrate ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței
de muncă și ca re se încadrează în muncă, potrivit legii, într -o altă localitate și, ca urmare
a acestui fapt, își schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința;
b) 15.500 lei pentru persoanele prevăzute la lit. a), care își schimbă domiciliul sau își
stabilesc reședinț a, în situația în care sunt însoțite de membrii familiei în sensul Legii nr.
287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, iar în cazul familiei
monoparentale, în situația în care sunt însoțite de copilul sau copiii aflați în între ținere.
(3) În cazul în care ambii soți îndeplinesc condițiile de acordare a primei de instalare
prevăzute la alin. (1), unul va primi suma prevăzută la alin. (2) lit. a), iar celălalt va primi
o primă de instalare în cuantum de 3.500 lei.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (2) și (3), în situația în care angajatorul sau
autoritățile publice locale sau centrale asigură locuință de serviciu ori suportarea
cheltuielilor aferente din fonduri ale angajatorului sau fonduri publice, prima de instal are
se acordă în cuantum diferențiat, astfel:
a) 3.500 lei pentru persoana aflată în situația prevăzută la alin. (2) lit. a);
b) 6.500 lei pentru persoana aflată în situația prevăzută la alin. (2) lit. b);
c) 3.500 lei pentru fiecare soț aflat în situația prevăzută la alin. (3).
(5) Prima de instalare stabilită în cuantumurile prevăzute la alin. (2) și (3) se acordă în
două tranșe, astfel:
a) o tranșă egală cu 50% din cuantumul stabilit, la data instalării;
b) o tranșă egală cu 50% din cuantumul stabili t, după expirarea perioadei de 12 luni de la
angajare.
(6) Prima de instalare stabilită în cuantumul prevăzut la alin. (4) se acordă într -o
singură tranșă, la data instalării.”174

174 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 31, 32: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4 a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017)

107 Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor și crear ea de noi
locuri de muncă presupune următoarele modalităti de realizare, potrivit articolului 77:
“a) subvenționarea locurilor de muncă;
b) acordarea de credite în condiții avantajoase în vederea creării de noi locuri de muncă;
c) acordarea unor facilităț i.”175
Articolul 77^1 enumeră tipurile de servicii de care beneficiază șomerii din bugetul
asigurărilor pentru șomaj:
“(1) Din bugetul asigurărilor pentru șomaj și din alte surse alocate conform prevederilor
legale se pot subvenționa cheltuielile cu for ța de muncă efectuate în cadrul realizării unor
programe care au ca scop ocuparea temporară a forței de muncă din rândul șomerilor,
pentru executarea de lucrări și activități de interes pentru comunitățile locale.
(2) Pot fi subvenționate din sursele pr evăzute la alin. (1), în principal, următoarele
categorii de servicii:
a) servicii publice de refacere și întreținere a infrastructurii, de ecologizare și de realizare
a unor lucrări edilitare, organizate de autoritățile publice locale, de firme private sa u
organizații neguvernamentale, cu avizul administrației publice locale;
b) servicii sociale care cuprind activități de îngrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor,
persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, organizate de autoritățile publice locale ,
organizații neguvernamentale și alte organisme, în condițiile legii.”176
Articolul 80 prevede stimularea angajatorilor cu 900 de lei în vederea încadrării în
muncă a absolvenților de învățământ și a persoanelor cu handicap dar și situațiile în care
nu se acordă:
“(1) Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenți ai
unor instituții de învățământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare
absolvent încadrat, o sumă în cuantum de 900 lei.

175 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimu larea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 33: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -soma j-si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017)
176 Idem, p. 33, 34.

108 (2) Angajatorii care în cadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenți din
rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, suma prevăzută
la alin. (1) pe o perioadă de 18 luni.
(3) Nu beneficiază de prevederile alin. (1) și (2):
a) angajatorii c are au obligația, potrivit legii, de a încadra în muncă absolvenți ai
instituțiilor de învățământ;
b) angajatorii care în ultimii 2 ani au fost în raporturi de muncă cu absolvenții instituțiilor
de învățământ;
c) angajatorii la care calitatea de administra tor/asociat este deținută de una sau mai multe
persoane fizice sau juridice care au calitatea de administrator/asociat la alți angajatori
care au beneficiat de cel puțin una dintre facilitățile prevăzute la alin. (1) și (2), precum și
la art. 85, pentru pe rsoanele în situația cărora raporturile de muncă cu angajatorul care a
beneficiat de facilități au încetat prin demisie, conform prevederilor legale, în ultimii 2
ani;
d) angajatorii care la data solicitării acordării măsurii de stimulare a ocupării forței de
muncă se află în situația de insolvență, în procedură de executare silită, reorganizare
judiciară, faliment, dizolvare, lichidare ori administrare specială, care au activitățile
suspendate sau restricții asupra acestora.”177
Articolul 85 vizează acordar ea primei de 900 de lei angajatorilor în scopul
încadrării în muncă a șomerilor de peste 45 de ani aparținând unor familii monoparentale
ori persoanelor cu handicap, cu obligativitatea prezentării raporturilor de muncă timp de
18 luni, precum și situațiile neacordării acestei prime angajatorilor:
“(1) Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri în
vârstă de peste 45 de ani, șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor
monoparentale, șomeri de lungă durată sau tineri NEET primesc lunar, pe o perioadă de
12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 900
lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni.

177 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 33, 34: https://l ege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017)

109 (2) De facilitățile prevăzute la alin. (1) b eneficiază și angajatorii care, în raport cu
numărul de angajați, și -au îndeplinit obligația, potrivit legii, de a încadra în muncă
persoane cu handicap, precum și angajatorii care nu au această obligație legală, dacă
încadrează în muncă pe durată nedeterm inată persoane cu handicap și le mențin
raporturile de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni. (…)
(5) Angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii, șomeri care, în termen de
5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condițiile pe ntru a solicita pensia
anticipată parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc
condițiile de a solicita pensia anticipată parțială, beneficiază lunar, pe perioada angajării,
până la data îndeplinirii condițiilor respectiv e, de o sumă în cuantum de 900 lei.
(6) Nu beneficiază de facilitățile prevăzute la alin. (1), (2) și (5):
a) angajatorii care în ultimii 2 ani au fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu
persoanele angajate din categoriile prevăzute la alin. (1), (2) și (5);
b) angajatorii la care calitatea de administrator/asociat este deținută de una sau mai multe
persoane fizice sau juridice care au calitatea de administrator/asociat la alți angajatori
care au beneficiat de cel puțin una dintre facilitățile prevăzu te la art. 80 și la alin. (1), (2)
și (5) pentru persoanele în situația cărora raporturile de muncă cu angajatorul care a
beneficiat de facilități au încetat prin demisie, conform prevederilor legale, în ultimii 2
ani;
c) angajatorii care la data solicităr ii acordării facilitații se află în situația de insolvență, în
procedură de executare silită, reorganizare judiciară, faliment, dizolvare, lichidare ori
administrare specială, care au activitățile suspendate sau restricții asupra acestora.”178
Tinerii cu risc de marginalizare socială înfruntă cele mai mari dificultăti sociale
legate de trai, educație, găsirea unui loc de muncă, salarizare, acceptare socială datorită
prejudecăților romănești care sunt rezultatul ignoranței, intoleranței și nepăsării civice din
care nu mai reușim să ieșim colectiv.

178 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asig urărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 36, 37: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017).

110 Articolul 93^1 propune măsuri pentru includerea tinerilor cu risc de marginalizare
socială: “(1) Promovarea participării pe piața muncii a tinerilor cu risc de marginalizare
socială, prevăzuți la art. 5 punctul I V^3, se realizează de către Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă prin:
a) acompaniament social personalizat;
b) activități de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare
socială în rândul angajatorilor;
c) subvenți onarea locului de muncă.”179
Articolul 93^2 prevede serviciile acordate tinerilor cu risc de marginalizare
socială în baza contractului de solidaritate încheiat între 1 an și 3 ani:
“(1) Acompaniamentul social personalizat, prevăzut la art. 93^1 lit. a), se realizează de
către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă prin intermediul agențiilor
pentru ocuparea forței de muncă teritoriale, în baza unui contract de solidaritate, și
constituie un ansamblu de servicii care se acordă în mod gratuit tin erilor cu risc de
marginalizare socială și constau în:
a) informare și consiliere profesională;
b) mediere a muncii;
c) plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost selectată ca fiind
corespunzătoare pregătirii profesionale și alt or condiții cuprinse în dosarul întocmit la
înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă, în evidența agenției pentru
ocuparea forței de muncă.
(2) Contractul de solidaritate prevăzut la alin. (1) se încheie între agenția pentru
ocuparea fo rței de muncă teritorială și tânăr pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puțin
de un an, în condițiile în care, la data încheierii contractului de solidaritate, tânărul nu a
împlinit vârsta de 26 de ani.”180
Articolul 93^3 prezintă tipurile activitățilo r de informare și promovare a
intereselor tinerilor cu risc de marginalizare socială: “ Activitățile de informare și

179 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 41: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017).
180 Idem.

111 promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare socială în rândul angajatorilor,
în vederea integrării pe piața muncii a acestor categorii de persoane, vizează:
a) conștientizarea și promovarea prevederilor legii în rândul actorilor regionali, locali și
al partenerilor sociali;
b) diseminarea informațiilor privind avantajele încadrării în muncă a acestor categorii de
persoane;
c) interacțiunea directă cu angajatorii care dispun de locuri de muncă vacante;
d) identificarea de angajatori de inserție .”181
Articolul 93^4 asigură acordarea unei prime angajatorului pentru încadrarea în
muncă a tinerilor cu risc de marginalizare socială și pr ezintă situațiile neacordării acestei
prime:
“(1) Angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială, prevăzuți
la art. 5 punctul IV^3, și care beneficiază de acompaniament social personalizat în baza
unui contract de solidaritate, denumi ți angajatori de inserție, beneficiază lunar, conform
prevederilor legale, pentru fiecare persoană din această categorie, din bugetul asigurărilor
pentru șomaj, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu
mai mult de do uă ori valoarea indicatorului social de referință, în vigoare la data
încadrării în muncă, până la expirarea duratei contractului de solidaritate.
(2) Suma prevăzută la alin. (1) se acordă în situația în care:
a) încadrarea în muncă se realizează în condiț iile prevăzute de Legea nr. 53/2003,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, în baza unui contract individual de
muncă pe perioadă determinată, până la expirarea duratei contractului de solidaritate sau
a unui contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată;
b) locul de muncă pe care este încadrat tânărul este un loc de muncă vacant, care a fost
comunicat agenției pentru ocuparea forței de muncă teritoriale;
c) sunt îndeplinite și alte condiții prevăzute de dispozițiile legale, stabi lite potrivit
prevederilor art. 95, pentru acordarea acestei sume.

181 Legea nr. 76/2002 privi nd sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 41: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017).

112 (3) Nu beneficiază de suma prevăzută la alin. (1):
a) angajatorii care în ultimii 2 ani au fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu
persoanele angajate din categoriile prevăzute l a acest alineat;
b) angajatorii la care calitatea de administrator/asociat este deținută de una sau mai multe
persoane fizice sau juridice care au calitatea de administrator/asociat la alți angajatori
care au beneficiat de cel puțin una dintre facilitățile prevăzute la art. 80 și art. 85 alin. (1)
și (2), pentru persoanele în situația cărora raporturile de muncă cu angajatorul care a
beneficiat de facilități au încetat prin demisie, conform prevederilor legale, în ultimii 2
ani;
c) angajatorii care la data solicitării acordării sumei se află în situația de insolvență, în
procedură de executare silită, reorganizare judiciară, faliment, dizolvare, lichidare ori
administrare specială, care au activitățile suspendate sau restricții asupra acestora.”182
În conclu zie, legislația prevede teoretic măsuri pentru includerea tinerilor cu risc
de marginalizare socială în câmpul muncii și stimularea financiară a angajatorului în
acest sens dar practica impune dificultăti în angajare pentru tinerii cu risc de
marginalizare socială datorită stigmatizării sociale.

VII. Concluzii

Tema prezentei lucrări este situația șomajului în România, Austria și Germania
realizată sub forma unui studiu comparativ analizând legislațiile naționale ale celor trei
state membre în parte privi nd asigurarea de șomaj, indemnizația de șomaj, formele
diferite ale șomajului, măsuri de combaterea șomajului și stimularea forței de muncă,
politica de ocupare a forței de muncă.
“Șomajul” este un fenomen alarmant și incontestabil cu caracter economic,
social, politic, sociologic, filosofic, ce se referă nu numai la pierderea locului de muncă
ca urmarea unor discrepanțe între ofertă și cerere de muncă, ci și o inactivitate forțată,
neanticipată și involuntară pentru salariați, care doresc să depașească această stare

182 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, actualizată la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie
2016, p. 42: https://lege5.ro/Gratuit/geztambrgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj -si-
stimularea -ocuparii -fortei -de-munca (Stand: 05.06.2017).

113 negativă și își caută un loc de muncă. Stigmatizarea șomerilor a început în era comunistă
ce persecuta șomerii fiind pedepsiți asupru pentru lipsa de inactivitate. După căderea
comunismului această prejudecată s -a conturat în direcția atrbuir ii unui nivel scăzut de
inteligență, a unei vini sinistre persoanelor aflate în șomaj. Dar ultimii ani victimizările și
atitudinea batjocuritoare îndreptate spre șomeri tineri s -au orientat către persoanele aflate
în șomaj de lungă durată datorită refuzul ui de a munci în ciuda aptitudinii favorabile de a
munci. Nici șomeri i de lungă durată , dar nici refuzul de a munci nu trebuie acceptate ori
încurajate. Dorința de integrare a șomer ului trebuie să vină din partea lui, la fel cum și
dorința de a integra șom erul trebuie să vină din partea societății ori din partea statului
membru respectiv. Este vorba de o dublă responsabilitate pe care șomerii și stattul
membru respectiv o împart și și -o asumă, eforturi ce se concretizează nu numai prin
acordarea indemnizați ei de șomaj ci și prin oferirea posibilității de a urma cursuri de
educare/specializare/integrare/reintegrare pe piața muncii oferite de stat și acceptate de
șomeri.
În ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor devenit o constantă alarmantă și
nedorit ă a Uniunii Europene: Programul The Youth Guarantee a fost asumat de toate
statele membre ale Uniunii Europene la propunerea Consiliului UE și adoptat ulterior de
Comisia UE în luna aprilie 2013, cu scopul de a acorda tinerilor sub 25 de ani oferte de
munc ă de bună calitate, cursuri pentru continuarea studiilor, apprenticeship (ucenicie),
internship (pregătire profesională necesară privind cariera aleasă), trainingship (asemenea
training -urilor ori cursurilor cu scopul de a dobândi cunoștințe necesare pentr u cariera
aleasă ori cursuri de limbi străine).
Sprijinul financiar acordat programului The Youth Guarantee constituie Inițiativa
de Ocupare a Forței de Muncă în rândul tinerilor, intitulată The Youth Employment
Initiative, cu scopul de a acorda mijloacel e financiare necesare tinerilor în statele membre
cu o rată a șomajului în rândul tinerilor mai mare decât 25%.
Bugetul total al Inițiativei de Ocupare a Forței de Muncă în rândul tinerilor (The
Youth Employment Initiative) este de 6,4 miliarde de euro pe ntru perioada 2014 -2020 în
concordanță cu regulile Fondului Social European (European Social Fund). Din totalul
bugetului, 3,2 miliarde de euro provin din bugetul propriu al Inițiativei de Ocupare a

114 Forței de Muncă în rândul tinerilor, iar 3,2 miliarde de euro provin de la Fondul Social
European.
Datorită ratei foarte ridicate a șomajului Comisia Europeană a propus
suplimentarea resuselor financiare cu 2 miliarde de euro destinate Inițiativei de Ocupare a
Forței de Muncă în răndul tinerilor (The Youth Empl oyment Initiative). Măsura sporirii
bugetului de 2 miliarde de euro pentru perioada 2017 -2020 a fost aprobată de Consiului
Uniunii Europene și de Parlamentul European.

VIII. Bibliografie

VIII.1. Tratate, cursuri, monografii

Athanasiu A lexandru , Dreptu l securității sociale, Ed. Actami, București, 1995.

Deaconu Ș tefan ., Metodologie juridică. Curs practic pentru studenți. Ediția a 3 -a, Ed.
Hamangiu, București, 2013.

Moarcăș Costea Claudia .-Ana, Dreptul securit ății sociale, Ed. C.H. Beck, București,
2013 .

Redactor Filipič U ., Sozialleistungen im Überblick 2015. Kammer für Arbeiter und
Angestellte Wien. Lexikon der Ansprüche und Leistungen. Ratgeber. Ediția a 17 -ea, Ed.
ÖGB, Viena, 2015.

Staascheit U., Winkler U. , Arbeitslosenrecht, ediția a 13 -ea, Ed . Nomos, Baden -Baden,
2009.

VIII.2. Dicționare și enciclopedii

Gabler Wirtschaftslexikon. Das Wissen der Experten, Ed. Springer Gabler:
http://wirtschaftslexikon.gabler.de/Archiv/57714/arbeitslose -v12.html
http://wirtschaftslexikon.gabler.de/Definition/arbeitslose.html#sachgebiete

Macrea D., Petrovici E., Rosetti Al ., Dicționarul Limbii Romîne Literare Contemporare,
Ed. Academiei Republicii Populare Române, Buc urești, 1955 -1957.

Redactor dr. Milca M. , Dicționar de economie (ediția a doua), Ed. Economică, București,
2001.

Redactor Klaster -Ungureanu G ., Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu
Iordan -Al.Rosetti”, Dictionar German Român. Cel mai cupr inzător dicționar, editia a 2 -a
revizuită și adăugită, Ed. Univers Enciclopedic Gold, București, 2009.

115 Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan -Al. Rosetti”al Academiei Române , Dicționarul
explicativ al limbii române, ediția a 2 -a, Ed. Univers Enciclopedi c, București, 2009.

Noul Dicționar Explicativ al Limbii Române, Litera Internațional, Ed. Litera
Internațional, București, 2002.

Marcu, F., Marele Dictionar de Neologisme, Ed. Saeculum, București, 2000.

Traducere de Cosma L., Pop M., Dumitru A. Enciclo pedie de Filosofie și Științe Umane,
Ed. All Educational, București, 2004.

Wörterbuch Französisch -Deutsch, Deutsch -Französisch, Serges Medien GmbH, Köln,
2002.

VIII.3. Studii, articole, reviste

Apa, Konjunktur zu schwach: Zahl der Arbeitslosen steigt w eiter an, Salzburger
Nachrichten, 2015:
http://www.salzburg.com/nachrichten/oesterreich/wirtschaft/sn/ artikel/konjunktur -zu-
schwach -zahl-der-arbeitslosen -steigt -weiter -an-144048/

Booth M. , Die Entwicklung der Arbeitslosigkeit in Deutschland, Bundeszentrale für
politische Bildung, 2010:
http://www.bpb.de/geschichte/deutsche -einheit/lange -wege -der-deutschen –
einheit/47242/arbeitslosigkeit?p=all

Gibescu O. -M., Corelația dintre Produsul Intern Brut și șomajul în România, începând din
anul 1995, București, 2013:
http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2013/RRS_07_2013_a6ro.pdf

Horak P. R ., Bildungsspiegel, InfoWeb Weiterbildung, 2016:
http://www.bildungsspiegel.de/news/berufswelt -arbeitsmarkt -europa/1051 -eurostat –
arbeitslosenquote -des-euroraums -im-september -2016 -bei-10-0-prozent

Mihai A. , O statistică ascunsă iese acum la iveală: Șomajul în rândul tinerilor din
România, mai mare decât media din statele Uniunii Europene, Ziarul Financiar, 2015:
http://www.zf.ro/zf -24/o-statistica -ascunsa -iese-acum -la-iveala -somajul -in-randul –
tinerilor -din-romania -mai-mare -decat -media-din-statele -uniunii -europene -14597696

Sommer R. , Falsche Horror -Zahlen zur Jugendarbeitslosigkeit, EU -Infothek. Europas
Online -Nachrichtenmagazin, 2012:
http://www.eu -infothek.com/article/falsche -horror -zahlen -zur-jugendarbeitslosigkeit

Staudacher A. , Arbeitslosenzahlen steigen im Nachhinein, Kurier, 2015:
https://kurier.at/wirtschaft/arbeitslosenzahlen -steigen -im-nachhinein/120.303.296

116

Arbeitslosengeld, Arbeitsmarktservice Österreich, 2017:
http://www.am s.at/service -arbeitsuchende/finanzielles/leistungen/arbeitslosengeld

Arbeitslosigkeit nach der Finanz – und Wirtschaftskrise, Bundeszentrale für politische
Bildung, 2011:
http://www.bpb.de/nachschlagen/zahlen -und-fakten/europa/135609/arbeitslosigkeit -nach-
der-finanz -und-wirtschaftskrise

Arbeitslosigkeit steigt auf 10,5 Prozent, Die Presse, 2015:
http://diepresse.com/home/leben/mensch/4652834/Arbeitslosigkeit -steigt -auf-105-
Prozent?offset=75&page=3

Arbeitslosigkeit weiterauf Rekordniveau, ORF, 2015:
http://oesterreich.orf.at/stories/2702950/

Definitionen zur Arbeitslosigkeitsstatistik, Wirtschaft, Arbeit und Statistik:
https://www.wien.gv.at/statistik/arbeitsmarkt/arbeitslosigkeit/definitionen.html

Efectele șomajului. Măsuri de combatere:
http://ww w.scritub.com/sociologie/resurse -umane/EFECTELE -SOMAJULUI -MASURI –
DE-C93224.php

Jugendarbeitslosigkeit in Deutschland und Europa, Wirtschaft und Schule:
http://www.wirtschaftundschule.de/aktuelle -themen/arbeitsmarkt -berufsorientierung/der –
arbeitsmarkt -fuer-jugendliche/jugendarbeitslosigkeit -in-deutschland -und-europa/

Reko rd-Arbeitslosigkeit im Euroraum, Kurier, 2013:
https://kurier.at/wirtschaft/rekord -arbeitslosigkeit -im-euroraum/11.002.281

ÖHV unterstützt Hundstorfer -Vorschlag z u Ausbildungspflicht, APA OTS, 2011:
https://www.ots.at/a/OBS_20110317_OBS0011

Șomaj (Arbeitslosengeld) în Germania, Informații Utile pentru Românii di Frankfurt,
2016:
http://www.iurf.de/somaj -arbeitlosengeld -in-germania/

VIII.4 Legislație națională și europeană

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, actualizată
la data de 08 decembrie 2016, modificată prin O.U.G. nr. 60/28 septembrie 2 016:
https://lege5.ro/Gratuit/geztamb rgm4a/ordonanta -de-urgenta -nr-60-2016 -pentru –
modificarea -si-completarea -legii-nr-76-2002 -privind -sistemul -asigurarilor -pentru -somaj –
si-stimularea -ocuparii -fortei -de-munca

117
VIII. 5. Alte surse

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=101&langId=ro

http://oesterreich.orf.at/stories/2702950/
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Integrare/Austria.pdf

http://www.romania -actualitati.ro/rata_a_somajului_in_romania_in_ luna_iunie_de_496 –
51991

118 IX. Anexe
1.

http://oesterreich.orf.at/stories/2702950/ (Stand: 09.06.2017)

2.

https://kurier.at/wirtschaft/arbeitslosenzahlen -steigen -im-nachhinein/120.303.296
(Stand: 10.06.2017)

119 3.

http://www.salzburg.com/nach richten/oesterreich/wirtschaft/sn/artikel/konjunktur -zu-
schwach -zahl-der-arbeitslosen -steigt -weiter -an-144048/ (Stand: 10.06.2017)

4.

https://www.ots.at/a/OBS_20110317_OBS0011 (Stand: 09.06.2017)

120 5.

https://kurier.at/wirtschaft/rekord -arbeitslosigkeit -im-euroraum/11.002.281
(Stand: 09.06.2017)

121 6.

http://www.eu -infothek.com/article/falsche -horror -zahlen -zur-jugendarbeitslosigkeit
(Stand: 09.06.2017)

122
7.

http://www.wirtschaftundschule.de/aktuelle -themen/arbeitsmarkt -berufsorientierung/der –
arbeitsmarkt -fuer-jugendliche/jugendarbeitslosigkeit -in-deutschland -und-europa/
(Stand: 09.06.2017)

123
8.

http://www.wirtschaftundschule.de/aktuelle -themen/arbeitsmarkt -berufsorientierung/der –
arbeitsmarkt -fuer-jugendliche/jugendarbeitslosigkeit -in-deutschland -und-europa/
(Stand: 09.06.2017)

124
9.

http://diepresse.com/home/leben/mensch/4652834/Arbeitslosigkeit -steigt -auf-105-
Prozent?offset=75&page=3 (Stand: 10.06.2017)

125 10.

http://www.bpb.de/nachschlagen/zahlen -und-fakten/europa/135609/arbeitslosigkeit -nach-
der-finanz -und-wirtschaftskrise (Stand: 10.06.2017)

126
11.

http://www.bildungsspiegel.de/news/berufswelt -arbeitsmarkt -europa/1051 -eurostat –
arbeitslosenquote -des-euroraums -im-septemb er-2016 -bei-10-0-prozent
12.

http://www.zf.ro/zf -24/o-statistica -ascunsa -iese-acum -la-iveala -somajul -in-randul –
tinerilor -din-romania -mai-mare -decat -media -din-statele -uniunii -europene -14597696
(Stand: 10.06.2017)

127 13.

http://www.bpb.de/gesch ichte/deutsche -einheit/lange -wege -der-deutschen –
einheit/47242/arbeitslosigkeit?p=all (Stand: 10.06.2017)

128
14.

http://www.bpb.de/geschichte/deutsche -einheit/lange -wege -der-deutschen –
einheit/47242/arbeitslosigkeit?p=all (Stand: 10.06.2017)

129 15.

http://www.romania -actualitati.ro/ra ta_a_somajului_in_romania_in_luna_iunie_de_496 –
51991 (Stand: 10.06.2017)