Solutii Pentru Economisirea Energiei Electrice Studiu de Caz Complexul Regie

Soluții pentru economisirea energiei electrice –

Studiu de caz: Complexul Regie

CUPRINS:

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

Considerații generale privind eficiența energetică

1.1.1 Considerații generale

1.1.2 Promovarea eficienței energetice

1.1.3 Tehnologii electrice moderne

1.1.4 Concluzii privind eficiența energetică

CAPITOLUL II

2.1 Metode de economisire a energiei electrice

2.1.1 Curbele de sarcină

2.1.1.1 Generalități ale curbelor de sarcină

2.1.1.2 Aplatizarea curbelor de sarcină

2.1.1.3 Aspecte caracteristice curbelor de sarcină la

consumatori

2.1.2 Indicatori de consum

2.1.3 Auditul energetic

CAPITOLUL III

3.1 Prezentarea Complexul U.P.B. Regie

CAPITOLUL IV

4.1 Soluții pentru economisirea energiei

în Complexul U.P.B. Regie

4.1.1 Determinarea estimativă a consumului de energie

electrică în raport cu cele mai des întâlnite

receptoare de energie electrică

pentru zona casnică

4.2 Soluții practice pentru economisirea energiei electrice

în conturul analizat

4.3 Exemple de bune practici pentru economisirea energiei

electrice în conturul analizat

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Energia electrică este considerată una dintre cea mai scumpă și cea mai cumpărată formă de energie și prin urmare utilizarea sa trebuie făcută într-o manieră inteligentă, cu responsabilitate, prin operații eficiente.

Datorită bunei sale flexibilități, aceasta oferă multiple avantaje în raport cu celelalte tipuri de energie, iar prin eforturile depuse pentru conservarea ei, se poate ajunge la o diminuare semnificativă a costurilor.

România, spre exemplu, se află în mijlocul unui paradox, în sensul că, deși la nivel național se consumă mai puțină electricitate decât în țările dezvoltate, factura medie de electricitate plătită este, în cele mai multe cazuri, asemănătoare cu cea plătită în țări dezvoltate precum Germania sau Olanda.

Motivele?…principalele sunt lipsa investițiilor în energia regenerabilă, infrastructura de transport și distribuție a energiei deficitară, lipsa capacităților de compensare în rețeaua națională, dar și supra-reglementarea tarifelor.

Se estimează o creștere a costurilor cu energia electrică de aproximativ 70% în următorii ani, motiv pentru care subiectul economisirii energiei, în sensul eliminăii risipei, prin intermediul soluțiilor inteligente sau a bunelor practici, și nu prin oprirea consumului, a devenit o preocupare pentru toți utilizatorii de energie electrică, fie ei din industria privată sau deținători de spații comerciale sau spații locative.

În zilele noastre, conservarea energiei și protejarea mediului înconjurător sunt două zone care au captat atenția la nivel internațional.

Mai mult, literatura de specialitate susține că energia este un important factor al producției, pe lângă muncă, natură și capital și că, prin conservarea acesteia, se poate reduce creșterea încălzirii globale. Prin urmare, atât utilizatorii independeți cât și organizațiile ar trebui să conserve / economisească energia în scopul diminuării costurilor energetice și creșterii securității economice.

În contextul economisirii energiei electrice, se au în vedere atingerea a două mari obiective și anume: scăderea consumului de energie și scăderea costurilor cu energia.

Referitor la cei care utilizează energia electrică pentru spațiul locativ (în propriile case, hoteluri, cămine studențești), ponderea de utilizare a acesteia este de 60% pentru încălzire, 25% pentru spălatul hainelor și producerea de apă caldă, iar 14% pentru iluminare.

Prin urmare, viața modernă, fără energie electrică, nu poate fi concepută; nici descoperirile realizate în ultimul secol nu ar fi fost posibile fără aceasta.

Conștientizând astfel importanța acesteia, prin prezenta lucrare se dorește a se aduce o contribuție la identificarea de soluții pentru economisirea energiei electrice, cu precădere în Complexul U.P.B. Regie.

CAPITOLUL I

1.1 CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND EFICIENȚA ENERGETICĂ

1.1.1 Considerații generale

Utilizarea rațională a energiei este impusă de creșterea costurilor purtătorilor de energie determinată de efortul tot mai mare pentru extragerea surselor, dar și de necesitatea limitării efectelor conexe energiei asupra mediului ambiant. Se pot pune în evidență trei modalități diferite de realizare a acesteia:

economisirea energiei – măsură care trebuie să constituie preocuparea oricărui bun manager;

folosirea eficientă a energiei – ansamblu de măsuri pe care le ia orice manager inteligent;

folosirea eficientă a energiei si dezvoltarea surselor regenerabile – preocupare permanentă a unui bun manager, inteligent și responsabil.

Procesele de extracție, prelucrare, transport, transformare și utilizare finală a diferitelor forme de surse energetice sunt însoțite de importante efecte asupra mediului ambiant. Din această cauză, utilizarea rațională a energiei trebuie să reprezinte un obiectiv importantă în special, pentru organismele cu responsabilități privind viitorul, în primul rând fiind guvernele.

Utilizarea rațională a energiei reprezintă un proces de evaluare a necesarului de energie pentru realizarea unui produs sau unui serviciu și a metodelor pentru reducerea consumului, fără a afecta calitatea produsului sau serviciului. În general, interesul operatorilor din domeniul energiei pentru o utilizare rațională a acesteia este scăzut, în măsura în care are ca efect reducerea cantității de energie necesară pieții și, deci, la reducerea profitului. Pe de altă parte, numerosi consumatori sunt încă puțin interesați de aceasta deoarece costurile cu energia consumată au o pondere redusă în prețul produsului final.

Utilizarea rațională a energiei electrice este corelată cu eforturile privind creșterea generală a eficienței energetice în procesele utilizatorilor finali, având în vedere faptul că eficiența energetică poate fi considerată ca cea mai usor disponibilă, cea mai puțin poluantă si cea mai ieftină resursă, dintre toate resursele existente.

Eficiența energetică defineste un concept care se referă la preocupările pentru reducerea energiei folosite pentru realizarea unui produs, serviciu sau proces. În cele mai multe cazuri, eficiența energetică poate fi cuantificată prin compararea consumurilor specifice de energie, pentru acelasi produs, serviciu sau proces, realizate în aceleasi condiții. Reducerea consumurilor, fără a afecta calitatea produsului, serviciului sau procesului, asigură creșterea eficienței energetice.

Standardele de eficiență energetică sunt proceduri și reglementări ce prescriu performanța energetică a produselor manufacturate, uneori interzic vânzarea produselor ce sunt mai puțin eficiente decât norma minimă impusă de standard. Ele pot fi de trei tipuri:

standarde prescriptive: impun ca toate produsele noi să aibă o anumită caracteristică sau să conțină un anumit dispozitiv;

standarde de performanță energetică minimă (MEPS): indică eficiența minimă pe care producătorii trebuie să le obțină pentru fiecare produs. Aceste standarde specifică performanța energetică dar nu impun detalii tehnologice sau de proiectare pentru produsule respective;

standarde medii de clasă: specifică eficiența medie a unui produs, permițând fiecărui producător să aleagă nivelul de eficiență pentru fiecare model, astfel încât media generală să fie obținută.

1.1.2 Promovarea eficienței energetice

Sectorul energetic are o importanță vitală pentru dezvoltarea economică și socială și pentru îmbunătățirea calității vieții populației. Asigurarea alimentării cu energie în volum suficient și accesul larg la serviciile energetice este o exigență de bază în numeroase țări. Obiectivul strategic general al ramurii energiei electrice și termice este satisfacerea imediată și pe termen lung a cererii de energie electrică și termică, la un preț cât mai scăzut, în condiții de calitate și siguranță, cu limitarea impactului instalațiilor energetice asupra mediului.

Principalele obiective sunt:

asigurarea necesarului de energie pentru activități social-economice, care să facă posibilă stabilizarea și relansarea activităților economico-productive eficiente;

folosirea cu prioritate a resurselor interne de energie primară (cărbune, potențial hidroenergetic, combustibil nuclear);

reducerea costurilor prin optimizarea producției și transportului de energie electrică, îmbunătățirea performanțelor tehnice, reducerea consumurilor

specifice și a consumurilor proprii, creșterea productivității și îmbunătățirea managementului;

tarifarea corespunzătoare a energiei electrice și termice, astfel încât să fie stimulată utilizarea eficientă a energiei, să asigure acoperirea costurilor și să genereze surse de finanțare pentru reabilitări și dezvoltări de noi capacități;

promovarea concurenței în domeniul producerii energiei electrice și termice, prin încurajarea apariției producătorilor independenți, în special prin investiții cu capital străin;

reducerea impactului asupra mediului și alinierea la standardele și normele tehnice de protecție a mediului, având în vedere condițiile impuse de asociere la Uniunea Europeană;

promovarea exportului de energie electrică în condiții de eficiență economică;

realizarea unui cadru legislativ adecvat economiei de piață, care să încurajeze investițiile și să asigure premisele unei activități corespunzătoare, în condițiile aderării la Uniunea Europeană și la prevederile Tratatului Cartei Energiei;

realizarea unei structuri organizatorice adecvate, bazate pe centre de cost și profit, rezultată ca optimă pe baza studiilor ce se efectuează în prezent, inclusiv cu firme străine de consultanță.

Eficiența energetică are un impact esențial asupra competitivității economice, ameliorarea ei impunând adoptarea unui program complex, care să promoveze instrumentele economice adecvate și, totodată, sensibilizarea consumatorilor de energie pentru ințelegerea superioară a conceptului și implementarea lui voluntară.

Obiectivul general al strategiei sectorului energetic, pentru perioada 2007-2020, îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și a unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Printre direcțiile de acțiune ale strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020, convergente cu cele ale politicii energetice a Uniunii Europene, în condițiile în care România trebuie să recupereze decalajul de performanță economică față de țările dezvoltate se regăsesc:

creșterea siguranței în alimentarea cu energie atât din punct de vedere al mixului de combustibili cât si al infrastructurii de rețea;

dezvoltare durabilă, prin creșterea eficienței energetice pe tot lanțul resurse, producere, transport, distribuție, consum;

promovarea utilizării resurselor energetice regenerabile, în conformitate cu practicile din Uniunea Europeană;

creșterea competitivității economice;

reducerea impactului asupra mediului.

O contribuție majoră la realizarea obiectivului strategiei o reprezintă creșterea eficienței energetice, unul dintre elementele prioritare ale politicii energetice românești, în concordanță

cu politica UE. O eficiență energetică sporită poate aduce contribuția decisivă pentru obținerea durabilității, competitivității și a securității aprovizionării.

Economia de energie obținută prin eficiența energetică este resursa cea mai ieftină de energie și cea mai avantajoasă pentru mediu înconjurător, comparativ cu resursele de energie regenerabilă sau de combustibili fosili.

Prin acțiunile întctarea principiilor dezvoltării durabile.

Printre direcțiile de acțiune ale strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020, convergente cu cele ale politicii energetice a Uniunii Europene, în condițiile în care România trebuie să recupereze decalajul de performanță economică față de țările dezvoltate se regăsesc:

creșterea siguranței în alimentarea cu energie atât din punct de vedere al mixului de combustibili cât si al infrastructurii de rețea;

dezvoltare durabilă, prin creșterea eficienței energetice pe tot lanțul resurse, producere, transport, distribuție, consum;

promovarea utilizării resurselor energetice regenerabile, în conformitate cu practicile din Uniunea Europeană;

creșterea competitivității economice;

reducerea impactului asupra mediului.

O contribuție majoră la realizarea obiectivului strategiei o reprezintă creșterea eficienței energetice, unul dintre elementele prioritare ale politicii energetice românești, în concordanță

cu politica UE. O eficiență energetică sporită poate aduce contribuția decisivă pentru obținerea durabilității, competitivității și a securității aprovizionării.

Economia de energie obținută prin eficiența energetică este resursa cea mai ieftină de energie și cea mai avantajoasă pentru mediu înconjurător, comparativ cu resursele de energie regenerabilă sau de combustibili fosili.

Prin acțiunile întreprinse în domeniul eficienței energetice România va contribui la limitarea cresterii previzionate a temperaturii globale, respectiv a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste acțiuni vor contribui atât la reducerea impactului negativ asupra mediului, cât și la creșterea securității în alimentare, diminuând gradul de dependență a României de importurile de energie.

În conformitate cu Noua Politică Energetică a Uniunii Europene (UE) elaborată în anul 2007, energia este un element esențial al dezvoltării la nivelul Uniunii. În ceea ce privește dezvoltarea durabilă, trebuie remarcat faptul că, în anul 2007, sectorul energetic era, la nivelul UE, unul din principalii producători de gaze cu efect de seră. În cazul neluării unor măsuri drastice la nivelul UE, în ritmul actual de evoluție a consumului de energie și la tehnologiile existente în anul 2007, emisiile de gaze cu efect de seră vor crește la nivelul UE cu circa 5% și la nivel global cu circa 55% până în anul 2030.

Comisia Europeană a propus în setul de documente care reprezintă Noua Politică Energetică a UE următoarele obiective:

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020, în comparație cu cele din anul 1990;

creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în totalul mixului energetic de la mai puțin de 7% în anul 2006, la 20% din totalul consumului de energie al UE până în 2020;

creșterea ponderii biocarburanților la cel puțin 10% din totalul conținutului energetic al carburanților utilizați în transport în anul 2020;

reducerea consumului global de energie primară cu 20% până în anul 2020.

Măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice incluse în primul Plan Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE) se înscriu în următoarele categorii:

Reglementări;

Informare și măsuri legislative (campanii de informare, audit energetic);

Acorduri voluntare și instrumente de cooperare (companii industriale, acorduri pe termen lung);

Servicii energetice pentru economii de energie (finanțare cu a treia parte, contracte de performanță energetică);

Mecanisme de eficiență energetică și alte combinații între celelalte subcategorii (fonduri de eficiență energetică);

Instrumente financiare (subvenții, scutirea de taxe la eliberarea autorizației de construire pentru efectuarea lucrărilor de reabilitare termică, cofinanțarea lucrărilor).

Pentru realizarea țintelor de eficiență energetică se vor avea în vedere următoarele măsuri:

Creșterea eficienței în utilizarea energiei electrice și a gazelor naturale în industrie, prin realizarea unor proiecte demonstrative pentru atragerea de investiții destinate modernizării echipamentelor și utilajelor tehnologice;

Continuarea investițiilor pentru reabilitarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică din orașe și reducerea pierderilor de energie;

Realizarea Programului național de reabilitare termică a clădirilor de locuit existente, aprobat de Guvern;

Susținerea Programului național de creștere a eficienței energetice pentru perioada 2006- 2010, asociat cu un mecanism de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat și bugetele locale;

Impunerea unor standarde de eficiență energetică în industrie, transporturi, construcții, agricultură, servicii și în sectorul rezidențial;

Susținerea programelor de eficiență energetică prin alocare de fonduri de la Fondul Român pentru Eficiența Energetică;

Cofinanțarea de la buget a proiectelor vizând creșterea gradului de utilizare a resurselor regenerabile;

Realizarea de proiecte și zone demonstrative de eficiență energetică;

Crearea cadrului legislativ necesar dezvoltării pieței concurențiale de servicii energetice;

Promovarea tranzacționării certificatelor albe pentru stimularea investițiilor în creșterea eficienței energetice;

Acordarea de stimulente fiscale și financiare pentru realizarea proiectelor de creștere a eficienței energetice, cu respectarea condițiilor legale privind ajutorul de stat;

Finanțarea investițiilor care au ca obiectiv principal creșterea eficienței energetice se poate realiza:

de la bugetul de stat și bugetele locale;

pe baza unui contract de performanță încheiat cu terți;

prin utilizarea mecanismului de finanțare prin a 3-a parte;

pe baza unui contract de performanță încheiat cu o Companie de servicii energetice (ESCO);

prin credite bancare obținute de la organisme finanțatoare externe (BM, BERD, BEI, JBIC) sau de la bănci comerciale.

Directiva Europeană Eco-design pentru produsele ce consumă energie este o directivă cadru pentru o varietate largă de grupe de produse. Ea stabilește obiective obligatorii prin directivele de implementare, luând în considerare impactul asupra mediului ambiant pe întregul ciclu de viață al produsului.

Este de așteptat ca eficiența energetică să joace rolul dominant în cadrul Eco-design, dar alte impacturi asupra mediului trebuie considerate de asemenea. Directivele de implementare țintesc produse precum:

Motoare electrice;

Echipamente de birou;

Produse pentru iluminat;

Produse electronice de larg consum;

Sisteme comerciale de climatizare;

Echipamente electrocasnice.

1.1.3. Tehnologii electrice moderne

Principalele domenii în care realizările tehnice actuale permit introducerea în practica curentă a unor tehnologii electrice eficiente energetic sunt:

A) iluminatul electric;

B) electrotermia;

C) acționările electrice;

D) tracțiunea electrică.

Iluminatul electric:

Realizarea lămpii cu incandescență de către Edison în anul 1879 a reprezentat un foarte important salt în progresul civilizației umane. S-a realizat astfel o sursă de lumină artificială care a permis desfășurarea eficientă a activităților și în lipsa luminii solare.

În prezent, circa 5% din energia electrică generată este consumată în instalații de iluminat electric. Caracterizat de o eficiență redusă, acest consumator are un important potențial de economisire, oferit de introducerea tehnologiilor noi de realizare a luminii artificiale. În acest sens, se consideră că, până în anul 2015, este posibilă o reducere cu 30% a consumului actual de energie electrică pentru iluminat, iar până în 2025 cu 50%, fără a scădea fluxul luminos necesar desfășurării activităților în absența luminii naturale.

Eficiența luminoasă extrem de mică a lămpilor cu incandescență (8-20 lm/W) a stimulat numeroase căutări pentru realizarea unor sisteme noi de iluminat artificial. Sursele actuale cu eficiență ridicată (până la 120 lm/W) se bazează pe descărcarea electrică la înaltă frecvență, în vapori

metalici de joasă presiune (tuburi fluorescente) sau de înaltă presiune.

Fig.1.1.3.1 Eficiența luminoasă a diferite tipuri de lămpi

Una dintre soluțiile care ar putea să deschidă noi direcții de dezvoltare în acest domeniu este utilizarea diodelor luminiscente – LED. O caracteristică deosebită a surselor bazate pe LED este durata de viață foarte ridicată (50000 ore), eficiență luminoasă ridicată, nepoluante, cromacitate ridicata, ceea ce le face deosebit de atractive, mai ales acolo unde costurile de înlocuire și mentenanță au importanță.

Eficiența energetică bună, estimată pentru sistemele de iluminat cu diode luminiscente, va asigura reducerea consumurilor de energie electrică. Deși, în prezent, eficiența luminoasă a LED este încă mică, se consideră că, până în anul 2020, ea va putea atinge 180 lm/W.

În concluzie, se poate considera că realizarea unui mediu luminos confortabil, cu un consum minim de energie, cu utilizarea cât mai intensă a iluminatului natural și cu o investiție minimă reprezintă grila de apreciere a unui sistem de iluminat modern și eficient. Utilizarea eficientă a iluminatului natural este principalul mijloc prin care se poate face o importantă economie de energie electrică pentru iluminatul artificial.

Electrotermia

Energia termică, necesară în procese industriale, în agricultură și în domeniul social-gospodăresc, este obținută, în cea mai mare parte, din energie electrică. În prezent, peste 35% din producția de energie electrică este utilizată în procese industriale bazate pe transformarea energiei electrice în căldură.

Procesele electrotermice sunt întâlnite în cele mai diverse domenii industriale:

industria electronică pentru producerea semiconductoarelor;

industria metalurgică;

opirea și la rafinarea metalelor, la încălzirea semifabricatelor; industria constructoare de mașini;

matrițare, forjare, uscare, călire, lipire, sudare; industria materialelor de construcții;

topirea și tratamentul sticlei; industria chimică, la încălzirea coloanelor și recipienților;

producerea și prelucrarea materialelor plastice;

accelerarea reacțiilor chimice; industria extractivă, la reducerea minereurilor;

industria lemnului: uscarea lemnului și aîmbinărilor încleiate;

industria alimentară, la uscarea, prepararea și sterilizarea produselor etc.

Utilizarea instalațiilor electrotermice este caracterizată de avantaje importante față de instalațiile de încălzire cu combustibil:

temperatura poate fi reglată cu precizie;

există posibilitatea dozării căldurii în funcție de necesitățile procesului tehnologic, precum și a unui control permanent și precis al energiei electrice transformate în căldură;

se pot obține temperaturi de peste 2200 K; unele procese tehnologice din industria modernă necesită temperaturi de până la 20000 K care pot fi obținute numai în cuptoarele cu plasmă;

spațiul de lucru fiind închis, prelucrarea termică se poate realiza și în atmosferă controlată, cu gaze de protecție sau în vid;

se poate asigura funcționarea intermitentă, instalația putând fi adusă repede în stare de funcționare la parametrii nominali.

Prin introducerea calculatoarelor de proces există posibilitatea automatizării complete a funcționării instalațiilor electrotermice. Implementarea tehnologiilor moderne în cadrul proceselor electrotermice permite realizarea unor importante economii de energie electrică.

În continuare sunt prezentate o serie de exemple privind modul de implementare practică a metodelor de eficiență energetică:

Eliminarea celor mai proaste produse de pe piață

Numeroase standarde de eficiență energetică, obligatorii sau voluntare, urmăresc eliminarea de pe piață a celor mai ineficiente produse, asigurând astfel îmbunătățirea situației economice a majorității consumatorilor, fără a limita însă posibilitatea de alegere a acestora.

De exemplu, acțiunea europeană de desemnare a claselor de eficiență energetică pentru motoarele de curent alternativ de joasă tensiune a început în anul 1999, fiind o

colaborare între Comitetul European al Producătorilor de Mașini Electrice și Electronică de Putere (CEMEP) și Comisia Europeană. Conform acesteia, motoarele sunt împărțite în trei clase de eficiență energetică:

Eff3: aceste motoare oferă o foarte redusă eficiență, în paralel cu o investiție neeconomică în majoritatea;

Eff2: o reducere medie a pierderilor de energie de 20%;

Eff1: o reducere medie a pierderilor de 40%.

Acțiunea urmărește eliminarea de pe piață a celor mai proaste produse (clasa Eff3) și promovarea celor mai bune produse (clasa Eff1). Schema a avut ca rezultat creșterea semnificativă a utilizării motoarelor din clasa Eff2, dar motoarele Eff1 ocupă doar câteva procente din piață. Aceste rezultate nesatisfăcătoare demonstrează limitele standardelor voluntare.

Promovarea celei mai bune tehnologii disponibile (BAT):

Ca un exemplu de promovare a BAT, Premium-Efficiency Motors Initiative urmărește promovarea produselor ce satisfac condițiile impuse de noile standarde rezultate ca urmare a implementării Energy Policy Act (EPAct) din 1992. Conform acestui act, reglementările federale impun ca cele mai uzuale motoare electrice utilizate în industrie sau alte sectoare, produse sau importate în SUA după octombrie 1997, să satisfacă un nou standard de eficiența energetică minimă, mai exigent decât standardele anterioare.

Scopul inițiativei este de a încuraja disponibilitatea pe scară largă a motoarelor ce depășesc cerințele acestui standard. National Electrical Manufacturers Association (NEMA) este un grup voluntar de producători de echipamente electrice, recunoscut ca autoritatea SUA în domeniul motoarelor electrice. Eticheta NEMA Premium poate fi utilizată cu acele produse care satisfac sau depășesc cerințele impuse de recomandările asociației, producătorii de motoare putîndu-se asocia în mod voluntar programului. Pe baza datelor furnizate de Departamentul Energiei al SUA, se estimează că acest program să economisească 5.800 GWh de energie electică în 10 ani și să evite astfel generarea în atmosferă a aproximativ 80

milioane tone de CO2. Prevederile EPAct au condus la noi standarde și pentru transformatoarele electrice.

1.1.4. Concluzii privind eficiența energetică

Creșterea Eficienței Energetice este cea mai ieftină masură de reducere a gazelor cu efect de seră.

Eficiența Energetică trebuie privita ca un suport economic și crearea locurilor de muncă.

Prin măsuri de E.E. se poate reduce valoarea notei de plată pentru cetațeni și afaceri.

Eficiența Energetică poate fi cheia rezolvării problemelor de mediu și a creșterii consumului de energie necesar dezvoltării.

Ca urmare a programelor de utilizare eficientă a resurselor energetice și a energiei, precum și a restructurării sectoriale, rata anuală a creșterii consumului de energie primară va fi diferită de cea a creșterii economice, rezultând o decuplare semnificativă a celor doi indicatori.

Reducerea consumului de energie finală, prin măsuri de eficiență energetică va duce la contrabalansarea tendințelor de creștere exagerată a consumului de resurse primare și a consumului final de energie în toate sectoarele economiei românești, contribuind în mod benefic asupra:

dezvoltării economice și sociale, prin scaderea eforturilor financiare legate de importul de resurse, ameliorarea deficitului de cont curent și a balanței de plăți și realocarea resurselor financiare disponibilizate către domenii considerate prioritare în plan guvernamental (invatamant, sanatate, protectie sociala);

conservării resurselor naturale și stabilității prețurilor internaționale cu efect asupra securității în aprovizionarea cu resurse;

reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterii temperaturii globale.

Succesul în definirea și adoptarea unei politici naționale de eficiență energetică depinde, în ultimă instanță, și de:

eliminarea cauzelor pentru care nu se promovează investițiile în proiecte de eficiență energetică prin amendarea cadrului legislativ în vederea permiterii unei susțineri financiare reale;

interesarea și implicarea mediului de afaceri, în vederea realizării obiectivelor propuse pentru îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltării de noi oportunități de afaceri;

extinderea domeniului pentru acțiuni de eficiență energetică pe termen lung, prin stimularea creativității și încurajarea invențiilor și inovațiilor în domeniul tehnologiilor și aplicării practice a eficienței energetice;

continuarea diseminării informațiilor privind modalitățile de accesare a fondurilor structurale în vederea absorbției lor cu succes.

CAPITOLUL II

2.1 METODE DE ECONOMISIRE A ENERGIEI ELECTRICE

2.1.1 Curbele de sarcină

2.1.1.1 Generalități ale curbelor de sarcină

Curba de sarcină sau graficul de sarcină repezenintă variația în timp, pe o perioadă determinată, a sarcinii electrice a unui receptor sau a unui grup de receptoare, reprezentată grafic. Graficele de sarcină pot fi, deci, individuale sau de grup.

Pentru sistemul electroenergetic, importanța curbelor de sarcină este deosebită, datorită corelării foarte rigide a producției cu consumul de energie electrică, în absența unor instalații de stocare adecvate. Din curbele de sarcină ridicate pentru un anumit interval de timp, se poate constata că fiecare consumator prezintă un consum maxim de putere (sau vârf de sarcină), care poate apărea o singură dată în intervalul ales (într-o anumită zi și la o anumită oră) sau care se poate repeta, cu aceeași valoare, de mai multe ori în timpul perioadei considerate. Acest vârf de sarcină reprezintă o mărime importantă pentru dimensionarea instalațiilor de alimentare cu energie electrică a unui consumator.

Curbele de sarcină se întocmesc la diferite niveluri în cadrul sistemului energetic: pentru un agregat, secție, unitate economică, nod al sistemului sau pe ansamblul sistemului energetic. La acest ultim nivel, curba de sarcină a surselor de energie diferă de aceea a consumatorilor numai în măsura în care există instalații de stocare.

Curbele de sarcină se pot clasifica după felul sarcinii, durata perioadei de observație a variației sarcinii și proveniență. După felul sarcinii se evidențiază curbe de sarcină activă și curbe de sarcină reactivă.

După durata perioadei de observație a variației sarcinii, curbele de sarcină pot fi:

zilnice, la care durata perioadei de observație este de 24 de ore, dintre care două curbe de sarcină sunt mai importante, cea caracteristică pentru o zi de vară (în intervalul 18-25 iunie) și cea pentru o zi de iarnă (18-25 decembrie);

anuale la care perioada de observație este de 8760 ore (12 luni sau 365 zile).

După proveniență se deosebesc următoarele curbe de sarcină:

trasate direct de către aparatele înregistratoare (wattmetre, varmetre, sau ampermetre înregistratoare);

experimentale, obținute în urma citirii aparatelor indicatoare la intervale de timp egale (10, 15, 30 sau 60 minute);

tip, obținute prin generalizarea curbelor de sarcină experimentale, specifice unor anumiți consumatori (întreprinderi metalurgice, constructoare de mașini cu unul, două sau trei schimburi ).

În funcție de modul de reprezentare a variației sarcinii în timp, există:

curbe de sarcină în timp real;

curbe clasate de sarcină.

În cazul curbelor de sarcină în timp real, puterea debitată (consumată) este reprezentată în modul cronologic de variație; asemenea curbe se pot obține direct, prin înregistrarea consumului în funcție de timp. Curbele de sarcină clasate se obțin prin prelucrarea curbei în timp real, rezultând graficul de variație a puterii în ordinea strict descrescătoare a mărimii acesteia, păstrându-se aceeași durată totală de cerere a fiecărei valori a puterii în intervalul considerat(Fig.2.1.1.1.1).

Fig.2.1.1.1.1 Curbe de sarcină: a – în timp real; b – clasată

La nivelul sistemului energetic, curba zilnică de sarcină se împarte în zone orizontale, în funcție de regimul de funcționare al surselor care participă la acoperirea cererii (Fig.2.1.1.1.2.):

zona de vârf (V), situată deasupra nivelului PGZ al puterii la minim de zi;

zona de bază (B), situată sub nivelul PGN.

Fig.2.1.1.1.2 Curbă de sarcină zilnică

Modul de funcționare al surselor în funcție de încadrarea în aceste zone este diferit:

în zona de bază, funcționare neîntreruptă, sarcină constantă;

în zona de semibază, funcționare cu o pornire și o oprire zilnică;

în zona de vârf, funcționare cu două porniri și două opriri zilnice.

Fiecare din zone este acoperită prin participarea simultană a mai multor surse, astfel încât fiecare dintre ele poate avea intervale de funcționare cu sarcină constantă, chiar și în zonele de vârf și semivârf ale graficului.

Frecvent, trasarea curbelor de sarcină zilnice se face după indicațiile contoarelor citite la intervale de timp egale. Pe intervalul de timp considerat, puterea se admite constantă și egală cu puterea medie:

(2.1.1.1.1)

În acest caz curba de sarcină rezultă în trepte.

Curbele de sarcină se caracterizează prin valori maxime și minime al căror număr, poziție și durată diferă de la consumator la consumator, funcție de caracterul producției, de numărul de schimburi, de ora începerii și terminării acestora .

În Figura 2.1.1.1.3 se prezintă curba de sarcină zilnică pentru un consumator casnic. Se constată prezența a două vârfuri de sarcină, unul de dimineață și altul ceva mai mare de seară, vârfuri datorate în special consumului pentru iluminatul electric și a două goluri de sarcină unul de noapte și altul de zi. Se mai constată că vârfurile de sarcină pentru o zi de iarnă sunt mai mari și au o durată mai mare decât pentru o zi de vară, din cauza perioadei mai lungi a întunericului.

Fig. 2.1.1.1.3 Curba zilnică de sarcină activă pentru un consumator casnic

a) – zi de iarnă; b) – zi de vară.

Curbele de sarcină prezintă un deosebit interes pentru producătorul de energie electrică, care trebuie să fie pregătit pentru a produce la un moment dat puterea electrică necesară.

2.1.1.2. Aplatizarea curbelor de sarcină

Costul specific al energiei electrice produse în centralele sistemului electroenergetic este cu atât mai mic cu cât durata de utilizare a puterii instalate este mai mare. De asemenea pierderile de energie în rețelele electrice, adică consum tehnologic, sunt proporționale cu pătratul coeficientului de formă a curentului electric care le străbate.

Valorile duratei de utilizare a puterii instalate cât și a coeficientului de formă depind de forma graficelor de sarcină ale consumatorilor, ele fiind optime în cazul graficelor la care puterea este constantă în timp.

Ansamblul măsurilor care se iau pentru diminuarea variațiilor de putere în producția centralelor sistemului electroenergetic constituie acțiunea de aplatizare a curbei de sarcină a sistemului electroenergetic.

Aplatizarea curbei de sarcină a unui sistem electroenergetic se poate realiza prin două feluri de măsuri:

măsuri aplicate direct în instalațiile de producere a energiei electrice;

măsuri aplicate la consumatori care sunt de fapt măsuri organizatorice.

Din prima categorie de măsuri fac parte:

Realizarea de amenajări hidroelectrice cu acumulare prin pompare care în timpul golurilor de sarcină pompează apa într-un bazin de acumulare, pe care o utilizează apoi pentru producerea de energie electrică în timpul vârfului de sarcină a sistemului electroenergetic;

Introducerea orei de vară prin decalarea în avans a orei oficiale, adică adoptarea pe timpul verii a orei fusului orar răsăritean vecin;

Prevederea de consumatori tampon alimentați cu energie electrică în afara vârfului de sarcină. Consumatorii tampon sunt instalații care, încă de la proiectare, au fost supradimensionați în vederea realizării producției planificate în cazul funcționarii numai în afara vârfului de sarcină, cum sunt, spre exemplu, instalațiile pentru irigații.

Măsurile organizatorice ce se pot lua de către consumatorii de energie în vederea aplatizării curbelor de sarcină sunt:

Echilibrarea schimburilor de lucru, în special încărcarea schimbului de noapte care are cel mai important efect;

Programarea proceselor discotinue cu consum important de energie electrică, numai în schimbul de noapte, cum ar fi: stocarea apei în rezervoarele tampon, încărcarea bateriilor de acumulatoare pentru electrocare, sablajul etc;

Evitarea pornirii în perioada de vârf, precum și a pornirii simultane, a motoarelor de puteri importante;

Utilizarea în orele de vârf a acționărilor de rezervă neelectrice;

Programarea operațiunilor de revizie a aparatelor și utilajelor în timpul vârfurilor de sarcină;

Eșalonarea pauzelor pentru masă.

Măsurile organizatorice, aplicate corect și consecvent, conduc la aplatizarea curbelor de sarcină cu efecte avantajoase atât pentru sistemul electroenergetic cât și pentru consumator, care beneficiază de un cost al energiei electrice mai scăzut.

2.1.1.3 Aspecte caracteristice curbelor de sarcină la consumatori

Curbele de sarcină sunt grafice care reprezintă modul de variație în funcție de timp al unei mărimi electrice, care exprimă evoluția consumului de energie electrică într-un anumit punct al instalațiilor electroenergetice. Consumul respectiv poate corespunde cerințelor unui singur receptor de energie electrică sau diferitelor grupuri de receptoare corespunzător modului de organizare a consumatorilor respectivi în întreprinderile industriale.

Mărimile care se reprezintă cu prioritate sunt puterea activă și reactivă, deoarece acestea conțin multe elemente importante privind puterile preluate din rețea, putându-se determina și anumite caracteristici ale consumului. Toate acestea sunt deosebit de utile pentru a putea examina și cunoaște puterile și energiile necesare și modul de gospodărire ale acestora.

Trasarea curbelor de sarcină se face pe baza măsurătorilor efectuate în instalații existente în funcțiune, iar rezultatele obținute, prin forma și caracteristicile curbelor, pun în evidență consumul de putere și energie electrică, caracterizând totodată și funcționarea tehnologică a consumatorilor pentru care se analizează diferite probleme. Dintre cele două categorii de puteri, de importanță deosebită este curba de sarcină pentru puterea activă; pentru completarea imaginii consumului total sunt însă necesare și curbele pentru puterea reactivă, respectiv factorul de putere.

Aparatele cu care se măsoară valorile puterilor sunt, în general, contoarele de energie activă și reactivă; datele se citesc sau se transmit automat, la anumite intervale de timp, personalului de specialitate pentru a fi analizate. Pentru redarea cât mai fidelă a variației în timp și obținerea unor valori medii cât mai apropiate de cele reale variabile în timp, este necesar ca înregistrările (transmise de contoarele cu impulsuri sau rezultate din citirile efectuate de personalul de exploatare) să fie pentru intervale cât mai scurte de timp. În general, se caută să se renunțe la aportul factorului uman, care prin erorile obiective și mai ales subiective (de exemplu, nerespectarea termenelor de citire, citire aproximativă) conduc la valori care pot diferi mult de cele reale.

Aparatele moderne permit calcularea unor valori medii la intervale dorite de timp; dacă se folosesc datele furnizate de către personalul de serviciu, citirile se fac, de obicei, o dată pe

oră. Curbele de sarcină care se obțin astfel sunt grafice în trepte, fiecare palier având durata de un sfert de oră, o jumătate de oră sau, în cazul citirilor executate de personalul de exploatare, de o oră.

Fig. 2.1.1.3.1. prezintă o curbă de sarcină zilnică pentru puterea activă, iar Fig.2.1.1.3.2 o curbă de sarcină zilnică pentru puterea reactivă.

Fig.2.1.1.3.1 Curbă de sarcină zilnică Fig.2.1.1.3.2 Curbă de sarcină zilnică

pentru puterea activă pentru puterea reactivă

Pentru consumul de putere reactivă se pot determina un număr de trei curbe de sarcină

reactivă; una dintre acestea se referă la variația puterii reactive solicitată de consumatori conform valorilor factorului de putere natural , aceasta reprezentând de fapt variația în timp a consumului real de putere reactivă pentru toate receptoarele. A doua curbă de putere reactivă este cea corespunzătoare puterii debitate de bateriile de condensatoare, iar cea de a treia, rezultată din diferența primelor două curbe, exprimă variația puterii reactive preluată din sistemul energetic.

De fapt măsurătorile care se fac, în principiu, pentru punctul în care se măsoară puterea

activă, reprezintă variația puterilor reactive corespunzător curbei 3 din Fig.2.1.1.3.2.

În ceea ce privește forma acestei curbe, se poate afirma că ea nu poate fi caracterizată prin anumite mărimi adimensionale, așa cum este cazul curbei de sarcină activă sau al curbei 1 din Fig.2.1.1.3.2

Curbele de sarcină pentru puterea reactivă corespunzătoare factorului de putere natural sunt folosite numai pentru stabilirea măsurilor de compensare în scopul realizării factorului de putere neutral. De fapt, este totuși posibil pentru fiecare din cele trei curbe de sarcină reactivă să se determine și anumite mărimi caracteristice, fără ca acestea să prezinte un interes practic deosebit.

Pentru curba de sarcină activă se calculează următoarele mărimi caracteristice:

energia activă totală pentru o zi primită de consumatorii respectivi din sistemul energetic:

(2.1.1.3.1)

Energia totală poate fi defalcată pe diferite zone (de exemplu, schimburi) în funcție de specificul consumatorilor respectivi. Pe curba de sarcină se pot determina patru valori caracteristice pentru puterea absorbită și anume:

Pv.s, reprezentând cea mai mare valoare (puterea maximă absorbită), la vârful de sarcină de seară;

Pv.d, reprezentând puterea la vârful de dimineață;

Pgp, puterea corespunzătoare golului de prânz;

Pgn, puterea corespunzătoare golului de noapte, reprezentând puterea minimă.

puterea medie corespunzătoare curbei de sarcină zilnice Pmed, care se calculează cu expresia:

(2.1.1.3.2)

coeficientul de aplatizare al curbei de sarcină:

, (2.1.1.3.3)

având valori subunitare; este cu atât mai mare, cu cât curba de sarcină are vârfuri de consum doar pentru perioade scurte.

coeficientul de formă:

(2.1.1.3.4)

Dacă se împarte curba de sarcină pe mai multe intervale de timp egale (n) și se iau în considerare energiile consumate în fiecare interval de timp, (Eai) se obține pentru coeficientul de formă expresia:

(2.1.1.3.5)

Pentru curbele de sarcină frecvent întâlnite la întreprinderile industriale:

(2.1.1.3.6)

durata de utilizare a puterii maxime, TM:

(2.1.1.3.7)

Valoarea lui TM este o mărime caracteristică importantă pentru întreprinderile industriale, privind numărul de schimburi, astfel pentru:

întreprinderi cu programul într-un schimb TM = 2000 ÷ 2500 ore/an ;

întreprinderi ce lucrează în două schimburi TM = 4000 ÷ 4500 ore/an ;

întreprinderi care lucrează în trei schimburi TM = 5500 ÷ 6500 ore/an;

întreprinderi cu program în flux continuu, TM = 6500 ÷ 7000 ore/an, în acest caz sarcinile sunt apropiate de cele ale întreprinderilor în trei schimburi.

2.1.2 Indicatori de consum

Consumul de energie electrică poate fi caracterizat printr-o serie de mărimi numite indicatori de consum ce pot fi determinate din curbele de sarcină.

Energia electrică activă se determină cu ajutorul relației:

(2.1.2.1)

unde P(t) este puterea activă absorbită, iar T – intervalul de timp de observație. Ea este reprezentată de aria suprafeței cuprinse între curba de sarcină și axa timpului ( Fig. 2.1.2.1).

Fig. 2.1.2.1 Puterea activă Fig. 2.1.2.2 Puterea activă

absorbită medie

Dacă graficul de sarcină este în trepte, energia activă se calculează cu relația :

(2.1.2.2)

în care Pk este puterea activă medie corespunzătoare intervalului de timp dintre două citiri tk, iar n – numărul treptelor (Fig.2.1.2.2).

În ipoteza că duratele treptelor sunt egale, tk = T /n , energia activă devine:

(2.1.2.3)

Puterea medie este dată de raportul dintre energia activă consumată și durata intervalului de timp considerat:

(2.1.2.4)

respectiv,

(2.1.2.5)

Puterea medie pătratică se definește cu ajutorul relațiilor:

(2.1.2.6)

respectiv,

(2.1.2.7)

pentru graficele de sarcină în trepte.

În caz că treptele au durate egale, puterea medie pătratică are expresia:

(2.1.2.8)

Coeficientul de formă reprezintă raportul dintre puterea medie pătratică și puterea medie.

(2.1.2.9)

El caracterizează neuniformitatea graficului în timp, valoarea sa minimă, egală cu unitatea, corespunde unei sarcini constante în timp.

Durata de utilizare a puterii instalate se exprimă prin raportul dintre energia electrică activă consumată și puterea instalată a receptorului sau grupului de receptoare.

(2.1.2.10)

Coeficientul de utilizare a puterii instalate reprezintă raportul dintre puterea medie absorbită și puterea instalată.

(2.1.2.11)

Pentru un grup de receptoare, coeficientul de utilizare a puterii instalate se poate exprima cu ajutorul produsului:

(2.1.2.12)

unde ks este coeficientul de simultaneitate, definit ca raportul dintre puterea instalată a receptoarelor în funcțiune și puterea instalată a tuturor receptoarelor, exclusiv a celor aflate în rezervă:

(2.1.2.13)

ki – coeficientul de încărcare dat de raportul dintre puterea medie absorbită de receptoarele în funcțiune pe durata de timp considerată și puterea instalată a acestor receptoare:

(2.1.2.14)

Durata de utilizare a puterii maxime:

(2.1.2.15)

Coeficientul de utilizare a puterii maxime:

(2.1.2.16)

Coeficientul de aplatizare a curbei de sarcină, numit și coeficient de umplere, reprezintă raportul dintre puterea medie și puterea maximă absorbită. El este identic cu coeficientul de utilizare a puterii maxime fiind definit cronologic înaintea acestuia din urmă :

(2.1.2.17)

Coeficientul de uniformizare a graficului de sarcină este dat de relația:

(2.1.2.18)

Între valorile caracteristice ale puterii active instalată, maximă, medie și minimă, există relațiile de inegalitate:

(2.1.2.19)

Coeficientul de participare la vârful de sarcină pentru un grup de receptoare se definește ca fiind raportul dintre sarcina maximă a grupului de receptoare și suma sarcinilor maxime individuale ale receptoarelor:

(2.1.2.20)

Durata pierderilor maxime sau durata pierderilor definite cu ajutorul relației:

(2.1.2.21)

reprezintă o durată convențională în decursul căreia receptorul, funcționând la sarcină maximă, consumă o aceeași energie ca și în cazul real de funcționare cu sarcină variabilă pe durata perioadei de timp considerate.

Factorul de putere se definește în cazul curentului alternativ sinusoidal atât ca valoare momentană cât și ca valoare medie pentru un anumit interval de timp, cu ajutorul relațiilor:

(2.1.2.22)

unde P , Q și S sunt puterile activă, reactivă și aparentă, iar – unghiul de defazaj între tensiune și curent, respectiv:

(2.1.2.23)

Wa și Wr fiind energiile electrice activă și reactivă măsurate cu ajutorul contoarelor electrice.

În cazul în care curentul conține și armonici superioare, factorul de putere momentan, este dat de relația:

(2.1.2.24)

respectiv factorul de putere mediu:

(2.1.2.25)

unde D este puterea deformantă, iar Wd – energia deformantă.

Consumul specific de energie electrică reprezintă raportul dintre energia electrică activă, consumată într-un interval de timp , de obicei un an, pentru realizarea unui anumit produs și volumul producției realizate în intervalul de timp considerat.

(2.1.2.26)

Dacă o întreprindere produce mai multe feluri de produse, consumul anual total de energie electrică a acelei întreprinderi, în ipoteza cunoașterii consumurilor specifice și a volumului producției realizate pentru diversele produse, se poate determina cu relația:

(2.1.2.27)

în care wr reprezintă consumul specific exprimat în kW / lei pentru restul produselor, pentru care nu se pot stabili consumuri specifice individuale; – rest producție exprimat in lei.

2.1.3. Auditul energetic

Analiza critică a eficienței utilizării resurselor energetice alocate unei activități desfăsurate într-un perimetru dat, cunoscută și sub denumirea de audit energetic, este una dintre componentele de bază ale oricărui program de acțiune având ca obiectiv îmbunătățirea eficienței energetice. Auditul energetic reflectă nivelul eficienței energetice atins în interiorul perimetrului analizat pe durata unui ciclu de activitate. În același timp, auditul energetic furnizează informațiile necesare pentru stabilirea celor mai potrivite și mai convenabile măsuri și soluții în vederea creșterii eficienței energetice a activităților desfășurate în cadrul organizației analizate.

Termenul audit din limba engleză echivalează în limba română cu revizie contabilă și nu cu bilanț contabil. În același mod, termenul auditor are înțelesul de revizor contabil și nu de contabil. Revizia contabilă presupune verificarea înregistrărilor, a calculelor efectuate și analiza critică a termenilor bilanțului, finalizată cu o evaluare. Similar, termenul energy audit din limba engleză echivalează în limba română cu expresia “analiză critică a eficienței utilizării energiei” sau cu sintagma audit energetic.

Trebuie precizat faptul că auditul energetic nu trebuie confundat cu bilanțul energetic. Auditul energetic este o analiză a modului de valorificare a energiei consumate într-un perimetru dat, în timp ce bilanțul energetic este doar unul dintre instrumentele acestei analize la care se recurge numai în anumite situații. Evaluarea eficienței energetice a activității desfășurate într-un contur dat nu necesită în mod obligatoriu cunoașterea tuturor termenilor bilanțului energetic care intră în perimetrul analizat, ci doar a celor care intră în mod organizat și contra cost. În privința fluxurilor de energie care ies, acestea prezintă interes pentru auditor doar în măsura în care ele mai pot fi valorificate.

În cadrul auditului, bilanțul energetic constitue un instrument care permite obținerea unor informații suplimentare, necesare de regulă în situațiile în care se caută soluții concrete de îmbunătățire a eficienței energetice într-un perimetru circumscris unuia sau mai multor subsisteme aparținând sistemului analizat.

Bilanțul energetic poate contribui la verificarea indicației unui aparat de măsură, la măsurarea unui flux de energie care în mod normal nu se măsoară sau estimarea cantitativă a unui flux de energie care nu se poate măsura. Bilanțul energetic al unui contur, care poate include transformatori de energie și/sau consumatori finali de energie, pune la dispoziția auditorului informații suplimentare referitoare la conținutul de energie al unor fluxuri care nu fac obiectul auditului propriu-zis. Pe baza acestor informații suplimentare auditorul poate propune sau recomanda în cunoștiință de cauză anumite măsuri și/sau soluții de îmbunătățire a eficienței energetice.

Întocmirea unui audit energetic implică stabilirea clară a limitelor perimetrului analizat și a perioadei de timp pe durata căreia se face analiza. Perimetrul poate cuprinde o întreagă organizație (regie, companie, societate, grup, trust, întreprindere etc), o sucursală a unei organizații cu contabilitate proprie sau o clădire. El poate cuprinde elemente care nu sunt neapărat situate pe același amplasament, dar între care există legături și/sau schimburi materiale (cabluri de forță, conducte, instalații sau sisteme de transport, etc.).

Auditul energetic preliminar:

Auditul energetic preliminar este de regulă unul general, în care întreg sistemul analizat este considerat ca o "cutie neagră". Nu se iau în considerare nici componența și structura sistemului, nici relațiile și interdependențele între subsistemele care îl compun. Intrările și ieșirile sunt deci definite numai în raport cu conturul general.

Datele necesare pentru întocmirea auditului preliminar, care este recomandabil, cel puțin pentru obiectivitate, să fie întocmit de cineva din afara organizației respective, sunt următoarele :

1. Numele și adresa organizației (firmei, companiei, întreprinderii);

2. Natura activității sau activităților organizației (aspecte calitative);

3. Statutul juridic și comercial (forma de organizare, forma de proprietate, sectorul de activitate, tipul afacerii, etc);

4. Numele, funcția și adresa persoanei de legătură (telefon, fax, e-mail);

5. Numărul angajaților;

6. Programul de lucru (zilnic, săptămânal, lunar, anual, numar de schimburi, etc);

7. Istoricul consumurilor de energie pe o anumită perioadă de funcționare normală (cel puțin pentru ultimii 5 ani de activitate);

8. Factura energetică anuală detaliată pentru ultimul an financiar;

9. Oricare alte date disponibile, brute sau prelucrate, privind consumurile absolute și specifice de energie ale organizației pentru ultimul an financiar (provenind din sistemul propriu de monitorizare).

10. Date privind volumul și structura activității organizației pentru aceeași perioadă de timp.

Formularele tip pentru datele numerice necesare sunt prezentate în anexă. Un istoric al consumurilor energetice din ultimii 5 sau chiar 10 ani de activitate normală este necesar pentru stabilirea unui eventual raport între volumul și structura activității și volumul și structura facturii energetice. Aceste date provin din evidențele contabile ale organizației, care înregistrează facturile energetice la capitolul cheltuieli. Ele permit calcularea unor indicatori globali (consumuri specifice de energie, cheltuieli specifice cu energia, etc) pe baza cărora rezultatele obținute de către organizația analizată se pot compara cu un set de valori de referință (cifre de proiect, rezultatele altor organizații aparținând aceluiași segment de activitate, valorile minime teoretice ale consumurilor specifice de energie, realizări anterioare ale organizației respective în anumite condiții, etc). Indicatorii specifici prezintă avantajul că nu sunt influențați de modificări ale valorilor absolute ale consumurilor de energie determinate de modificări în structura producției, de extinderea sau diversificarea activității, etc.

Auditul energetic se întocmește pentru o perioadă de timp egală cu durata unui întreg ciclu de activitate (ciclu de fabricație, ciclu climatic, etc). Eficiența energetică nu se evaluează pentru perioade mai scurte (o oră, o zi, o săptămână, o lună, etc) deoarece rezultatele astfel obținute nu sunt în general relevante.

Auditul energetic propriu-zis:

Auditul energetic propriu-zis urmează întocmirii auditului preliminar și corectării și complectării sistemului de monitorizare cu toate elementele cerute de către auditorul extern. În comparație cu auditul preliminar, auditul energetic propriu-zis este mai detaliat, oferind posibilitatea identificării subsistemelor unde se consumă cea mai mare parte din energia intrată în conturul care delimitează organizația analizată și a evaluării separate a fiecăruia dintre ele. Denumite centre de consum energetic, acestea vor constitui zonele care în mod obligatoriu trebuie monitorizate separat. Definirea limitelor fiecărui centru de consum energetic se face într-un mod convenabil, luându-se în considerare criteriile tehnologice, funcționale, economice, administrative sau de altă natură. Pentru fiecare astfel de centru de consum se prevede posibilitatea măsurării și consemnării separate a consumurilor pe tipuri de purtători de energie și a volumului activității.

În acest fel sunt apoi identificate subsistemele unde se manifestă ineficiență și poate fi evaluată mărimea pierderilor cauzate la nivelul fiecăruia. Este evident faptul că atât eforturile de identificare a punctelor de ineficiență cât și baza de stabilire a unei strategii pe termen mediu, materializată printr-un plan de măsuri de conservare a energiei, vor avea o eficacitate cu atât mai mare cu cât amploarea analizei și implicit gradul de detaliere (numărul de centre de consum energetic) sunt mai mari.

Întocmirea auditului energetic implică un inventar al surselor de alimentare cu purtători de energie exterioare conturului, care trebuie să acopere următoarele aspecte :

tipul și caracteristicile purtătorului de energie furnizat de sursa externă;

caracteristicile cererii de energie acoperite de către sursa externă;

tariful actual stabilit prin contractul de livrare și tarifele alternativele disponibile;

alte aspecte legate de statutul, amplasarea și capacitatea sursei externe, de condițiile și de restricțiile de livrare, stabilite sau nu prin contract.

În interiorul conturului analizat se întocmește un inventar al consumatorilor finali de energie, organizați sau nu pe centre de consum energetic, precum și un inventar al transformatorilor interni de energie. Inventarul consumatorilor finali trebuie să pună în evidență următoarele aspecte :

natura activității sau procesului tehnologic care primește fluxul de energie;

tipul, parametrii și sursa din care provine fiecare flux purtător de energie;

caracteristicile cererii de energie, pentru fiecare tip de purtător de energie;

legăturile tehnologice cu alți consumatori finali și consecințele acestor legături asupra caracteristicilor cererii de energie;

natura și potențialul resurselor energetice secundare disponibilizate din motive tehnologice;

starea tehnică a instalațiilor la momentul întocmirii auditului.

Transformatorii interni de energie (centrale termice, centrale electrice de termoficare, instalații frigorifice, stații de aer comprimat, stații de pompare etc.) alimentează de obicei mai mulți astfel de consumatori finali. Pentru fiecare transformator intern de energie se recomandă a fi specificate următoarele aspecte :

natura, sursa și caracteristicile fluxurilor de energie care intră;

tipul transformării suferite, randamentul realizat, alte caracteristici tehnice;

natura și parametrii fluxului sau fluxurilor de energie care ies;

capacitatea instalată a transformatorului energetic;

consumatorii sau centrele de consum alimentate;

modalitatea de alimentare a consumatorilor și consecințele ei (direct, prin intermediul unei rețele de distribuție, etc.);

natura, potențialul energetic și impactul asupra mediului pentru fiecare dintre fluxurile de energie evacuate în atmosferă;

starea tehnică a instalațiilor și a sistemului de distribuție la momentul întocmirii auditului.

Întocmirea auditului energetic nu presupune în mod obligatoriu întocmirea în prealabil a unuia sau mai multor bilanțuri energetice. Auditul energetic propriu-zis include anumite părți din bilanțul energetic întocmit pe durata ciclului de activitate.

Termenii bilanțurilor energetice pe perioade scurte (o oră, un schimb, o șarjă, etc) nu se regăsesc ca atare în valorile care stau la baza întocmirii auditului. În ciuda caracterului lor detaliat, aceste bilanțuri nu sunt relevante pentru auditor decât în cazurile în care rezultatele obținute pentru un an sau o perioadă mai lungă de timp indică existența unor puncte de ineficiență energetică în interiorul conturului analizat. Ele stau la baza analizei care succede auditul propriu-zis și care are ca obiectiv stabilirea măsurilor și acțiunilor destinate să îmbunătățească situația sub aspectul eficienței energetice.

Consumurile de energie consemnate într-un prim audit energetic nu trebuie să provină nici măcar în parte din indicațiile unor aparate de măsură instalate de auditor în mod special numai pentru perioada întocmirii auditului energetic. Ele trebuie să fie obținute exclusiv prin intermediul sistemul propriu de monitorizare al organizației, ale cărui concepție și structură rămân ca atare și după întocmirea auditului.

Rolul auditorului extern nu este acela de a-și instala propriile sale aparate de măsură pe durata întocmirii auditului. Unul dintre efectele benefice ale întocmirii unui audit energetic constă în complectarea în prealabil a sistemului de monitorizare intern cu acele aparate absolut necesare și după întocmirea auditului.

În același timp, trebuie subliniat faptul că practica actuală a celor mai multe întreprinderi industriale din România în domeniul monitorizării consumurilor de energie lasă încă mult de dorit. În cele mai multe cazuri este monitorizat și înregistrat consumul global de combustibil și cel de energie electrică, care sunt mai ușor de măsurat, dar lipsesc multe date legate de consumurile de căldură, frig, aer comprimat, etc. Stabilirea unor centre de consum energetic și monitorizarea tuturor consumurilor de energie pentru fiecare astfel de centru constitue încă un deziderat pentru viitor.

Această situație nu este de natură să contribuie la eficientizarea activității sub aspect energetic, iar comandarea și întocmirea unui audit energetic nu este utilă în absența unui sistem de monitorizare și evaluare complet. Acest lucru trebuie bine înțelese de către toți cei care au responsabilități la diverse niveluri în acest domeniu.

Economisirea energiei consumate presupune mai întâi măsurarea ei. Instalarea unor aparate de măsură sigure și precise (în limitele tehnologiilor actuale) presupune o cheltuială de capital care va produce efecte ulterior, nu de la sine ci ca urmare a angajării întregului personal într-o acțiune al cărui scop îl înțelege și îl aprobă fiecare sau cât mai mulți dintre angajați. Întocmirea auditului propriu-zis se bazează pe indicațiile aparatelor de măsură care fac parte în mod normal din dotarea sistemului intern de monitorizare al organizației. Unele dintre aceste aparate constitue baza de facturare în raport cu furnizorii externi de energie.

Dacă acuratețea indicațiilor unuia sau mai multor aparate de măsură care constitue baza de facturare este pusă la îndoială, fie de către furnizor, fie de către consumator, întocmirea unui audit energetic este prematură. Reglementarea statutului acestor aparate de măsură este o problemă a cărei rezolvare trebuie să fie prevăzută în contractul de furnizare a energiei și care trebuie rezolvată înainte de întocmirea auditului energetic propriu-zis.

Modul de întocmire, gradul de detaliere și modul de exprimare a mărimilor prezentate și calculate depind de scopul auditului și trebuie să fie pe înțelesul celui căruia îi este destinat.

Auditul energetic, întocmit pe baza datelor măsurate sau pe baza prelucrării acestora, poate conține mărimi exprimate în unități fizice (de putere sau de energie) sau în unități valorice (monetare).

Trebuie precizat faptul că în bilanțurile energetice, mărimile care intră și care ies se exprimă numai în unități fizice de putere sau de energie.

În cadrul auditului energetic se obișnuiește recurgerea la exprimarea valorică a acestora, care prezintă avantajul că asigură cea mai corectă echivalare a tuturor formelor de energie consumate și are și un caracter mai accesibil. Indicatorii valorici de performanță sunt mai ușor de interpretat de către cei mai mulți dintre cei cărora le este destinat raportul.

Întocmirea unui singur audit energetic nu rezolvă definitiv problema eficienței energetice într-un perimetru dat. Aplicarea tehnicilor managementului energiei trebuie să fie o preocupare continuă, ceea ce conduce printre altele la necesitatea repetării auditul energetic cu o anumită ciclicitate.

Experiența acumulată în țările dezvoltate în acest domeniu demonstrează că cea mai potrivită continuare a acțiunii demarate prin întocmirea unui audit energetic constă în implementarea în cadrul organizației a unui sistem informatizat de monitorizare și evaluare continuă de tip M&T.

CAPITOLUL III

3.1 Prezentarea Complexului U.P.B. Regie

În anul 1965 avea să se deschidă șantierul pentru cel mai mare complex studențesc, Complexul UPB Regie, localizat în prezent în partea de vest a Bucureștiului, de-a lungul râului Dâmbovița, începând din zona pasajului Basarab și până vis-a-vis de stația de metrou

Petrache Poenaru, adică pe Splaiul Independentei nr. 290, sector 6, București (Fig.3.1.1.1).

(sursa: https://github.com/MihaelaZamfir/Proiect-Inscriere-in-anul-I/issues/4 )

Fig. 3.1.1.1 Conturul analizat: Complexul U.P.B. Regie

Acesta este compus din 33 de cămine, 27 aparținând Universității Politehnica București (U.P.B) și 6 aparținând facultății de medicină Carol Davila, biroul de poliție, o cantină, un dispensar medical, magazine alimentare, restaurante, cluburi și centre de copiere.

Din cele 27 de cămine alocate U.P.B. – ului, unul a fost cedat Universității (căminul P20), iar restul de 26 de cămine sunt folosite pentru cazarea studeților la U.P.B.

Caminele U.P.B sunt identificate prin litera „ P ” urmată de cifre de la 1 la 27, au un regim de înălțime de cinci etaje și parter, fără lift și sunt împărțite în următoarele categorii, în raport cu dispunerea camerelor:

P1 – P11 : camere cu patru locuri  și grup sanitar propriu, respectiv un modul (hol la intrare utilizat de două camera) ;

P12 : camere cu două locuri, grup sanitar propriu, respectiv un modul, destinat studenților familiști, studenților străini și cadrelor didactice venite din alte zone ale țării;

P13 – P14: camere cu patru locuri, lavoar în cameră și grupuri sanitare comune la capetele culoarelor, fără modul;

P15 – P16: camere cu două locuri, lavoar în cameră și grupuri sanitare comune la capetele culoarelor,fără modul;

P17, P18: camere cu patru locuri, lavoar în cameră și grupuri sanitare comune la capetele culoarelor,fără modul;

P19 : camere cu două locuri, grup sanitar propriu, respectiv un modul, destinat studenților familiști, studenților străini și cadrelor didactice venite din alte zone ale țării;

P20: camere cu două locuri, lavoar în cameră și grupuri sanitare comune la capetele culoarelor;

P21 ̵̵ P27: camere cu două locuri, lavoar în cameră și grupuri sanitare comune la capetele culoarelor, fără modul.

Conform Masterplan Campus Studențesc Regie 2020, capacitatea totală de cazare a celor 27 de cămine este de 11.378 locuri, însă, în realitate, având în vedere numărul ridicat de solicitări, sunt cazați anual aproximativ 13.000 de studenți (Tabel. 3.1.1.1).

Tabel 3.1.1.1. Repartizarea camerelor pe cămine

(sursa: masterand prenume.nume )

În ceea ce privește punctele forte și punctele slabe ale Complexului U.P.B. Regie, în Anexa A29 a Masterplan Campus Studențesc Regie 2020 sunt identificate următoarele:

Puncte forte:

poziția favorabilă în cadrul orașului;

accesibilitate ridicată

creșterea securității prin sistemul de supraveghere video existent.

Puncte slabe:

căminele P13-P27 prezintă condiții de cazare la standarde necorespunzătoare;

starea de degradare a cantinelor;

omogenitatea volumetrică a clădirilor, dificultate de orientare.

CAPITOLUL IV

4.1 Soluții pentru economisirea energiei

în Complexul U.P.B. Regie

4.1.1 Determinarea estimativă a consumului de energie

electrică în raport cu cele mai des întâlnite receptoare de

energie electrică pentru zona casnică

De ce este necesară o determinare, fie ea și estimativă, a consumului de energie electrică în raport cu cele mai des întâlnite receptoare de energie electrică pentru zona casnică? Pentru că fără a avea o bază de plecare, respectiv a ști cum este folosită energia și a identifica principalele elemente generatoare de consum nejustificat de energie electrică ce ar putea fi înlăturate cu costuri mai reduse decât costul pentru consumul de energie nejustificat dintr-un interval de timp, nu se poate trece la găsirea și propunerea unor soluții și a unor bune practici pentru economisirea energiei electrice.

Mai mult decât o astfel de determinare, un audit energetic al consumurilor ar fi recomandat ca fiind util pentru conturul prezentat.

În tabelul următor s-a determinat, într-o manieră estimativă, consumul de energie electrică din spațiul locativ al conturului analizat, în raport cu principalele receptoare de energie electrică, în condiții de cazare corespunzătoare și anume:corpuri de iluminat, frigider, televizor, calculator, mașină de spălat, masină de gătit electrică, aspirator, uscător de par, fier de călcat și cuptor cu microunde:

Tabelul 4.1.1.1 Determinarea estimativă a consumului de energie pentru căminele U.P.B.

(sursa: masterand prenume.nume )

În determinarea costului total lunar s-au luat în considerare următoarele ipoteze: 10 ore de funcționare pe zi pentru corpurile de iluminat, sursa pentru consumul mediu pentru celelalte electrocasnice este www. cez.ro, costul unitar la care s-a calculat este cel publicat pe site-ul www.enel.ro, secțiunea „tarife în vigoare energie activă” (zona Muntenia, nivel de tensiune – joasă tensiune).

Zonele din spațiul locativ al conturului analizat care au fost luate în calcul sunt: camerele, grupurile sanitare, modulele și holurile.

4.2 Soluții practice pentru economisirea energiei electrice

în conturul analizat

Cel mai des întâlnite soluții practice de economisire a energiei electrice pentru un spațiu locativ, fie că se vorbește despre o casă, un hotel sau cămine studențești, în vederea reducerii costurilor operative, se regăsesc în zona controlului și monitorizării consumului de energie electrică, a iluminării, respectiv a alegerii și utilizării aparatelor electrocasnice.

Soluții pentru controlul și monitorizarea consumului de energie electrice

Principalele soluții sunt legate de utilizarea dispozitivelor inteligente ca cele ce urmează:

Cost Control 3000: este un dispozitiv de ultimă generație, cu o acuratețe ridicată și ușor de utilizat, ce permite menținerea sub control a costurilor legate de energia electrică. În funcție de datele introduse referitoare la tariful unitar al energiei electrice, acesta calculează costul mediu generat de toate aparatele conectate. Prin introducerea ștecherului aparatului în dispozitiv, se poate determina costul unui sigur aparat sau la mai multe, dacă ele sunt conectate la dispozitiv simultan, prin intermediul unui prelungitor.

Cost Control 3000 afișează tensiunea de rețea, curentul, frecvența, puterea reală cu calcularea factorului de putere (Cos φ) pentru precizia valorilor măsurate, consumul de energie electrică, costul energiei și estimarea costului energiei pentru o perioadă de o zi, o lună, un an, iar datele măsurate pot fi citite oricând, datorită celor două baterii incluse (Fig.4.2.1).

Deoarece are o plajă de măsurare între 3 W și 1.800 de W, dispozitivul poate fi folosit pentru o gamă largă de aparate electrocasnice.

După ce monitorizarea a ajuns la final, se închide aparatul electrocasnic, se scoate dispozitivul Cost Control din priză și aparatul din dispozitiv.

Pentru o estimare cât mai apropiată de realitate, pe intervale de timp, este nevoie ca aparatul să fie monitorizat pe mai multe zile, timp în care este utilizat în mod obișnuit, deoarece energia electrică furnizată nu este constantă, ci are ușoare fluctuații.

(sursa: <http://www.germanelectronics.ro>)

Fig. 4.2.1 Dispozitivul Cost Control 3000

Smart Home Energy: este un dispozitiv care se introduce într-una din prizele din cameră / casă, având ca scop îmbunătățirea parametrilor și performanței rețelei electrice.

Acționează ca un filtru care curăță, înlătură căderile nedorite de tensiune, zgomotul și stabilizează modul de stocare al energiei.Acționeaza asupra tuturor surselor de curent electric din casă, care cauzează deranjamente în rețea.Economisește energie electrică la aparatul de aer condiționat, congelator, masină de spălat,aspirator,televizoare, computere, tuburi fluorescente, masină de spălat vase, frigider, aparate electrice de birou în procente semnificative (Fig.4.2.2)

.

(sursa:< www.smartenergyromania.com>)

Fig.4.2.2 Reducerile de energie cu ajutorul Smart Home Energy

Specialiștii spun despre acest dispozitiv că înlătură tulburările din rețea și ajută și la transferul puterii reactive prin rețea.

De asemenea, Smart Home Energy atenuează efectele de întrerupere în rețea și corectează factorul de putere. Este foarte eficient acolo unde se închide și deschide lumina des.

În locații cu consum mare de energie electrică, impactul unității de curent poate ajunge la de 10 ori valoarea lui obișnuită, ceea ce duce la o mare perturbare în sistem.

Dacă zgomotul (fluctuația întâmplătoare a semnalului electric) este prea mare , instalația începe să funcționeze mai greu. Spre exemplu, când un aparat cu consum mare este pornit, se poate întâmpla ca lumina becurilor să clipească, caz în care apare rezistența în rețea ce duce la pierderi de energie, iar în practică aceasta înseamnă risipă de energie electric, creșterea consumului și respectiv a costurilor cu energia.

Smart Home Energy poate diminua costurile cu energia cu până la 75%, optimizând consumul de energie nu doar la un singur aparat, ci la toate dispozitivele conectate la rețea (Fig.4.2.3)

(sursa:< www.smartenergyromania.com>)

Fig.4.2.3 Consumul electric cu și fără Smart Home Energy

Vphase: este un dispozitiv cu voltaj mic, pentru reducerea energiei consummate, fără a fi necesară schimbarea furnizorului de energie sau a modului de viață prin introducerea în activitățile zilnice a bunelor practici de economisire a energiei. Prin reducerea voltajului se obține un consum redus și o diminuare a emisiilor de carbon.

Voltajul care intră în rețea este în mod normal de 220-230 în România, dar multe dintre aparaturi pot funcționa mai eficient utilizând mai puțină energie electric la un voltaj mult mai scăzut.

Specialiștii sunt de părere că acest dispozitiv, foarte ușor de montat, dar care necesită o oarecare întreținere, poate genera o reducere anuală a consumului de 17 % la frigidere și congelatoare, 15% în cazul becurilor tradiționale și chiar de 10% în cazul becurilor economice (Fig.4.2.4).

(sursa:<http://www.verticalonline.ro/un-nou-mod-de-economisire-a-energiei-electrice> )

Fig.4.2.4 Dispozitivul Vphase

Cardul inteligent de acces: utilizarea unor sisteme inteligente de carduri care să țină locul obișnuitei chei, poate reduce consumul de energie cu 80%. Sistemul constă într-un card magnetic și într-un cititor de carduri plasat pe ușă și unul plasat în cameră.

Accesul în cameră se poate face doar pe baza cardului și a unui protocol de identificare, la fel și utilizarea surselor de lumină, căci după intrarea în cameră cardul trebuie introdus în cititorul de carduri din interior pentru ca lumina să se aprindă.

La părăsirea camerei cardul este folosit pentru închiderea ușii și în felul acesta riscul ca sursa de lumină din cameră să ramână pornită este zero.

Un alt avantaj important este că asigură un nivel de siguranță mult mai ridicat decât cel al cheilor obișnuite și poate fi utilizat și pentru a asigura securitatea în clădire, ca element de identificare (Fig.4.2.5).

Fig. 4.2.5 Utilitatea cardurilor inteligente de acces

Soluții de economisire în zona iluminării

Conform Agenției Internaționale a energiei (IEA), iluminatul reprezintă 14 % din consumul total de electricitate din Europa și 19 % din consumul total de electricitate din lume.Trecerea de la iluminatul de tip vechi la iluminatul economic reprezintă un prim pas care trebuie realizat, urmat apoi de utilizarea de dispozitive eficiente, care vor aprinde și vor stinge luminile atunci când este necesar și care le vor adapta în funcție de gradul de ocupare și/sau de luminozitate:

Folosirea surselor de iluminat economice sau (CFL-uri): comparativ cu becurile incandescente, becurile economice asigură o creștere a nivelului de iluminare și o descreștere a costurilor energiei. Astfel, dacă un bec economic are o durată de viață de aproximativ 8000 de ore, un bec incandescent ajunge la 1000 de ore, ceea ce înseamnă că în timpul duratei de viață al unui bec economic ar fi nevoie de cel puțin 8 becuri obisnuite și de 5 ori mai multă energie.

În ciuda costurilor de achiziție mai ridicate, costurile totale pentru becurile economice sunt cu două treimi mai reduse decât costurile totale pentru becurile incandescente (Fig.4.2.6).

(sursa: Sfaturi practice pentru consumul efficient de energie – gasNatural Fenosa)

Fig.4.2.6 Becuri economice vs becuri incandescente

În plus, un bec incandescent transformă 90-95% din energia folosită în căldură și numai 5-10% în lumină, generând un risc mare de incediu, pe când un bec economic necesită cu până la 80% mai puțină energie pentru același randament luminos.

Prin urmare, avantajele becurilor economice sunt: consum de energie redus, durată lungă de viață, rezistemță la șocuri și vibrații, economicitate maximă, siguranță maximă.

Se cunoaște că iluminatul are efecte asupra nivelului de concentrare, motiv pentru care, dacă în conturul analizat, pentru zonele considerate la determinarea estimativă a consumurilor și costurilor din tabelul 4.1.1.1, s-ar utiliza becuri economice (becuri fluorescente, respective becuri LED), beneficiile ar fi: crearea unui mediu potrivit pentru studiu, diminuarea costurilor lunare, menținerea nivelului de iluminare foarte aproape de nivelul de iluminare recomandat și în cazul becurilor LED reducea consumul mediu lunar cu cca.67%, iar a costurilor cu cca.33 % (Tabel 4.2.1):

Tabel 4.2.1: Analiză comparativă tipuri de becuri

(sursa: masterand prenume.nume)

Pentru analiza comparativă din tabelul de mai sus, s-au luat în considerare următoarele ipoteze simplificatoare: 10 ore de funcționare pe zi pentru corpurile de iluminat, costul unitar la care s-a calculat este cel publicat pe site-ul www.enel.ro, secțiunea „tarife în vigoare energie activă” (zona Muntenia, nivel de tensiune – joasă tensiune), nivelul de iluminare mediu recomandat pentru iluminatul general într-o cameră este cel apărut în

Normativul NP 057-02.

Pentru determinarea nivelului de iluminare de către un corp de iluminat în situațiile în care un corp funcționează cu 3 neoane, respectiv cu 2 becuri economice, s-a utilizat Metoda Factorului de Utilizare (în care pentru simplificare s-a considerat factorul de utilizare, care tine cont de distribuția largă a fluxului luminos al corpurilor de iluminat specifice locuințelor ca fiind U = 0,5, factorul de menținere, M = 0,77,iar aria medie A = 15 m2); formula de calcul fiind produsul dintre fluxul luminos al unui bec, numărul de corpuri de iluminat, numărul de becuri / corp, factorul de menținere și factorul de utilizare, raportat la aria medie considerată.

Utilizarea senzorilor de mișcare și a lămpilor cu senzori: această soluție este ideală pentru zone de tranzit ca (parcări, holuri, grupuri sanitare) generând nu doar o diminuare a costurilor cu până la 80%, ci și un confort.

Senzorii de mișcare și intrerupătoarele automate garantează că lampa luminează numai când este întunecat și când se află cineva în raza de acțiune a senzorului.

Folosirea variatoarelor de tensiune: acestea sunt dispozitive de reglare a nivelului fluxului luminous ce mai poartă denumirea și de “dimmere”. Pe lângă crearea unei ambianțe intime prin reglarea luminii în raport cu nevoile reale ale consumatorului., prin utilizarea variatoarelor de tensiune se mărește și durata de viață a surselor de iluminat, avantaj bine de luat în considerare.

S-a demonstrate că pentru o diminuare cu numai 5% a valorii tensiunii de alimentare se obține dublarea duratei de viață a surselor incandescente sau cu halogen, alimentate

la 220 V sau la foarte joasă tensiune.

Tipurile avansate de variatoare asigură suplimentar funția numită “soft start”. La acționarea variatorului, amorsarea lămpii se realizează în mod progresiv până la atingerea nivelul prestabilit al tensiunii. Această funcție este utilă mai ales pentru sursele incandeșcente. În cazul unui întrerupător obișnuit, la amorsarea lămpii, filamentul este parcurs brusc de curentul electric, fiind astfel supus unui șoc ce poate scurta considerabil durata de viață a sursei de iluminat.

O amorsare progresivă “soft start “ reduce acest risc, prelungind durata de exploatare a sursei de iluminat și de asemenea se economisește energia electrică.Percepția luminii de către ochiul uman nu se realizează în mod linear. Cercetările au demonstrat că este nevoie de o reducere cu cel puțin 10% a nivelului fluxului luminos pentru ca aceasta să poată fi observată și conștientizată.

Acestei reduceri a nivelului fluxului luminos îi corespunde o economie de energie de aproximativ 10%. Pentru o scădere cu 50% a nivelului fluxului lămpii, se obține o economie de energie de aproximativ 40%.

În ceea ce privește principiul de funcționare al variatoarelor, reglarea nivelului fluxului luminos se realizează prin alimentarea cu energie a surselor de iluminat pentru un timp mai mic sau egal cu cel corespunzător unei semiperioade a ciclului alternativ sinusoidal de generare a curentului electric.

Tipul clasic de variator realizează acest lucru cu ajutorul tiristorului (sau triacului) care intră în componența sa. Tiristorul (triacul) întrerupe trecerea curentului electric ori de câte ori acesta își schimbă polaritatea ( pentru o frecvență de 50 Hz, acest lucru se întâmplă de 100 de ori), iar deblocarea circuitul se realizează numai după ce semiconductorul este «deschis» cu ajutorul unui semnal de control (Fig.4.2.7).

(sursa: Petru Pericle Micu “ Reglarea nivelului fluxului luminous al lămpilor – De ce?și.. .Cum? )

Fig. 4.2.7 Schema de principiu a unui variator

Soluții de economisire în zona alegerii și utilizării aparatelor electrocasnice

Prin alegerea aparatelor electrocasnice cu consum redus de energie, se poate economisi până la 25 % din costurile energiei deoarece noua generatie de electrocasnice, cu consum redus de energie, coboară rata consumului cu până la 50% (clasele A+, A++).

Astfel, înlocuirea unui frigider cu o vechime mai mare de 10 ani cu unul de clasă A+ , conform specialiștilor de la firmele producătoare de electrocasnice, pot reduce consumul cu până la 45 %, deoarece utilizează cu până la 75 % mai puțină energie comparativ cu modele mai vechi de 10 ani. O poziționare a acestuia departe de o sursă de căldură sau într-o încăpere neîncălzită va diminua și mai mult consumul de energie.

Prin alegerea mașinilor de spălat cu încărcare verticală se folosește cu 40 % mai puțină apă și cu 25% mai puțină energie electrică, comparativ cu alegerea uneia cu încărcare frontală. Energia electrică se economisește și mai mult dacă mașina de spălat va fi încărcată la capacitatea maximă specifică fiecărui program, dacă se va conecta la sursa de apa caldă sau dacă se va spăla cu apă rece sau la maxim 30 de grade și se va renunța la programul de prespălare.

Un alt aparat electrocasnic “devorator” de energie electric este aparatul de aer condiționat atunci când nu este utilizat corespunzător. O utilizare inteligentă, generatoare de reduceri de energie presupune lăsarea aerului condiționat pornit mai multă vreme, deoarece cea mai multă energie o consumă atunci când este pornit și oprit la interval scurte de timp. Prin urmare, a menține o temperatură scăzută este mai economic decât a răci o încăpere până la o temperatură prestabilită, deoarece menținerea temperaturii scăzute se realizează în regim de ventilare și astfel consumul este mai mic decât în regim de răcire.

În ceea ce privește utilizarea calculatorului, acesta este necesar să fie folosit cu un regim de economie de putere la calculator care permite calculatorului să intre în regim de consum redus de putere și să consume 15 watts sau mai puțin după 30 de minute. Regimurile economice asigură un consum de electricitate cu pana la 60% mai mic. O altă modalitate de reducre a energiei cu aproximativ 25 % este alegerea unui fundal închis, respectiv instalarea unei baterii de condensatoare în branșamentul electric pentru a compensa consumul de energie reactiva, într-un spațiu în care se află mai multe calculatoare (deoarece un calculator are un factor de putere scăzut.

Optarea pentru telefoane mobile cu o baterie mare, precum și utilizarea acestuia cu limitarea perioadei de iluminare a ecranului doar la durata necesară, va conduce la diminuarea numărului de încărcări ale bateriei și implicit la reducerea de energie.

Alegerea unui televizor cu senzori inteligenți care pot estompa sau dezactiva automat imaginea atunci când ecranul nu mai este privit, a unuia cu tuner încorporat, oprirea imaginii când doar se ascultă muzică prin intermediul televizorului, oprirea televizorului la părăsirea camerei, sunt doar câteva soluții practice pentru economisirea energiei electrice și reducerea emisiilor de CO2.

Alegerea însă trebuie făcută cu atenție deoarece se poate întâmpla ca schimbând un televizor vechi cu diagonal de 56 cm cu o plasmă TV cu diagonala de 100 cm, cu tehnologie avansată, să se prodcucă o creștere a consumului de energie, respectiv a emisiilor de CO2.

Spre exemplu, dacă televizorul ar funcționa 4 ore / zi, cel vechi ne având funcție de “stand-by”, iar cel nou beneficiând de o astfel de funcție, se obțin următoarele valori în ceea ce privește consumul de energie (Fig.4.2.8):

(sursa:< http://www.energyneighbourhoods.eu>)

Fig.4.2.8 Alegerea televizorului

Pentru calculul din figura de mai sus s-a considerat că prețul energiei este de 0,51 lei / kWh, iar mixul energetic produce 0, 701 kg CO2 / kWh energie electrică consumată.

Rezultatul obținut este că pentru televizorul nou, în fiecare an, se va plăti în plus 38,00 lei și se va emite în plus 51,7 kg de CO2.

Așadar, prin soluții practice de utilizare a aparatelor electrocasnice și alegerea corectă a acestora se pot obține diminuări importante de consum de energie electrică. Un alt aspect definitoriu în ceea ce privește utilizarea corespunzătoare este ca nici un aparat să nu fie lăsat în “stand-by” pentru perioade lungi de timp.

Electronicele și electrocasnicele consumă energie chiar și atunci când sunt în stand-by, iar consumul acestora în stand-by ajunge la 8 -10 % din consumul total de electricitate dintr-un spațiu locativ pe parcursul unui an. Ledul aprins înseamnă că televizorul sau computerul continuă să consume energie electrică.

Același lucru este valabil și în cazul încărcătoarelor de telefoane mobile sau acumulatorilor lăsați în priză după finalizarea perioadei de încărcare.

Utilizarea surselor de energie regenerabile pentru economisirea energiei electrice

în conturul analizat

In contextul prezentat prin proiectul “Masterplan Regie 2020”, prin care s-a urmărit identificarea direcțiilor de dezvoltare în arhitectura ansamblurilor studențești, precum și investigarea necesităților campusului, venind cu propuneri și proiecte pentru a revitaliza campusul după modelul “ campusului – parc”, una dintre cele mai potrivite soluții pentru economisirea energiei electrice și limitarea emisiilor de CO2 ar fi utilizarea surselor de energie regenerabile și anume a energiei solare.

Prin utilizarea surselor regenerabile se asigură creșterea siguranței în alimentarea cu energie și limitarea importului de resurse energetice, susținând astfel dezvoltarea unei economii durabile.

La nivel național, folosind energia solară, se produc cca. 1200 – 1600 kWh / mp, deoarece țara noastră este situată în zona B europeană, din punct de vedere al însoririi; potențialul acestei surse în România fiind de 1,2 TWh.

În ceea ce privește radiația solară, ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul țării atinge valori maxime în luna iunie (1,49 kWh/mp/zi) și valori minime în luna februarie (0,34

kWh/mp/zi).

Ținând cont de distributia fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente pe suprafața orizontală pe teritoriul României, au fost identificate cinci zone de radiație solară și anume Fig.(4.2.9):

(sursa: ICEMENER)

Fig.4.2.9 Zonele de radație solară

Așa cum se poate observa din figura de mai sus, Bucureștiul dispune de o valoare mare pentru intensitatea radiației solare, ceea ce justifică și mai mult alegerea unei astfel de soluții de economisire a energiei electrice.

Conceptul de “energie solară” se referă la energia care este produsă prin transferul energiei luminoase radiată de soare. Aceasta poate fi folosită ca să genereze energie electrică sau să încălzească aerul din interiorul unor clădiri, însă, deși energia solară este regenerabilă și se produce cu costuri ce pot fi amortizate într-un termen scurt, soarele nu poate oferi energie constantă, iar alternanța zi-noapte face ca lumina solară să fie folosită în generarea energiei electrice doar pentru un timp zilnic limitat.

Chiar și cu aceste neajunsuri, la nivel mondial se încearca încurajarea utilizării unei astfel de soluții care are ca scop economisirea energiei electrice și nu înlocuirea totală a acesteia.

Instalațiile solare care produc energie electrică se numesc sisteme fotovoltaice. Ziua, panourile produc energie electrică și în același timp înmagazinează energie în baterii pentru a putea fi folosită noaptea. La baza acestui proces stau celulele fotovoltaice.

O celulă fotovoltaică este alcătuită dintr-o joncțiune de tip PN, doi electrozi, o grilă conducătoare și un strat antireflexie (Fig.4.2.10)

Joncțiunea PN este formată prin prunerea în comun, în aceiași rețea cristalină, cu scopul de a produce conductivitate electrică, a unui semiconductor de tip N cu un semiconductor de tip P. Semiconductoarele de tip N și P rezultă din doparea cu elemente de valență superioară (de exemplu fosfor), respectiv cu elemente de valență inferioară (de exemplu bor) a siliciului (principalul material care stă la baza construirii celulelor fotovoltaice) pentru a realiza elemente electronegative de tip (N) și electropozitive de tip (P).

(sursa: Ionuț Caluianu “ Creșterea productivității energetice a panourilor fotovoltaice”, pag.17)

Fig. 4.2.10 Structura unei celule fotovoltaice cu siliciu

Celula fotovoltaică transformă o parte din energia radiativă primită de la soare în electricitate, pentru lungimile de undă cuprinse în spectrul vizibil și destul de puțin din ltraviolet și infraroșii.

În lucrarea „Creșterea productivității energetice a panourilor fotovoltaice” , Ionuț Caluianu prezintă principalele caracteristicile energetice ale celulelor fotovoltaice și anume: randamentul, răspunsul spectral și factorul de formă pentru celule m-Si ( celule cu siliciu monocristalin), p-Si ( cellule cu siliciu policristalin), a-Si ( celule cu siliciu în stare amorfă), GaAs, CIGS, CdTe (toate fiind celule cu film subțire):

Randamentul unei celule fotovoltaice este definit ca raportul dintre puterea electrică furnizată la bornele sale și puterea radiației incidente:

(4.2.1)

Puterea electrică disponibilă la bornele unei celule PV variază în funcție de: intensitatea radiației solare, temperatura celulei, unghiul de incidență al razelor solare, caracteristicile constructive ale celulei și condițiile meteorologice (în special viteza vântului).

(sursa: Ionuț Caluianu “ Creșterea productivității energetice a panourilor fotovoltaice”, pag.20)

Fig. 4.2.11 Randamentul celulelor fotovoltaice și domeniul de aplicabilitate

Răspunsul spectral al unei celule fotovoltaice este eficacitatea cu care aceasta transformă energia radiației solare în electricitate. Eficacitatea sa depinde în cea mai mare măsură de proprietățile materialului din care este fabricată și se definește ca fiind produsul dintre constanta lui Plank și frecvența radiației:

(4.2.2)

(4.2.3)

Factorul de formă este definit ca raportul dintre puterea maximă furnizată de o celulă fotovoltaică, în condiții date de funcționare și puterea livrată de o celulă ideală, în aceleași condiții de funcționare:

(4.2.4)

Pentru celulele cristaline factorul de formă variază între 0,75 și 0,85, iar pentru cele amorfe între 0,5 și 0,7.

Puterea electrică livrată de o celulă fotovoltaică nu este suficientă pentru toate aplicațiilor domestice sau industrial, motiv pentru care, celulele fotovoltaice se asociază în serie pentru a mări valoarea tensiunii la borne și astfel se realizează un panou (modul). Apoi, modulele se asociază fie în serie pentru creșterea și mai mult a tensiunii, fie în paralel pentru creșterea curentului prin circuit. Aceste asocieri serie-paralel formează câmpurile fotovoltaice.

(sursa: <http://785.ro/wp-content/uploads/energie-fotovoltaica-.pdf>)

Fig. 4.2.12 Schema unei celule elementare

În figura de mai jos, în care se prezintă asocierea celulelor fotovoltaice, se observă că punctul de funcționare (PF) al celulei fotovoltaice se găsește la intersecția caracteristicii tensiune – curent (U-I) cu caracteristica sarcinii de la bornele generatorului celulei fotovoltaice.

(sursa: Ionuț Caluianu “ Creșterea productivității energetice a panourilor fotovoltaice”, pag.27)

Fig. 4.2.13 Asocierea celulelor fotovoltaice

Celulele fotovoltaice, grupate în matrici, alcătuiesc panouri solare. Un sistem fotovoltaic cuprinde în principal: celule fotovoltaice, baterii de acumulatoare, regulatoare de sarcină și convertoare statice.

Principiul de funcționare se bazează pe efectul fotoelectric ce are la bază trei fenomene fizice simultane, interdependente:

Absorbția luminii de către materiale: fotonii care compun lumină pot pătrunde prin anumite material și chiar să le traverseze; într-un material fotoelectric o parte a energiei fluxului luminos va fi restituită sub formă de energie electrică.

Transferul de energie de la fotoni la sarcinile electrice: sarcinile elementare care vor determina apariția unui curent electric în urma iluminării, sunt electroni (sarcini negative elementare, conținute de materialele semiconductoare).

Fotonii vor ceda energia lor electronilor periferici, ceea ce le va permite să se

elibereze de atracția exercitată de nucleu. Acești electroni eliberați vor putea forma

un curent electric, dacă sunt extrași din material.

Colectarea sarcinilor: pentru ca sarcinile eliberate prin iluminare să genereze energie, trebuie ca acestea sa circule, adică să fie extrase din materialul semiconductor și creat un circuit electric. Extracția se realizează prin intermediul joncțiunii PN a celulei fotovoltaice.

Între cele doua straturi N și P ale celulei fotovoltaice va apare o diferență de potențial electric. Energia fotonilor luminii,captați de electronii periferici (stratul N) le va permite acestora să depășească bariera de potențial și să creeze astfel un curent electric continuu. Pentru colectarea acestui curent, se depun, prin serigrafie, electrozi pe cele doua straturi semiconductoare. Electrodul superior este o grila ce permite trecerea razelor luminoase. Pe acest electrod se depune apoi un strat antireflectorizant, pentru creșterea cantității de lumină absorbită.

(sursa: <http://785.ro/wp-content/uploads/energie-fotovoltaica-.pdf>)

Fig. 4.2.14 Principiul de funcționare al celulelor fotovoltaice

Avantajele utilizării sistemelor fotovoltaice

produc energie electrică fără efecte poluante asupra mediului, cu reciclare completă

nu au componente în mișcare:

fiabilitate ridicată, durată de viață lungă

exploatare ușoară, ieftină

tehnologie fara poluare fonică

3. producere și consum în același loc, pentru puteri instalate mai mici, consumabile local:

pierderi de transport reduse

spații pentru producere și transport reduse

nu produce modificări în mediu

Modularitate

Sistemul fotovoltaic poate fi proiectat pentru o ușoară expandare.

Daca cererea de putere ar crește,singurul obstacol care poate interveni în expandarea

sistemului fotovoltaic este lipsa spațiului necesar amplasării modulelor suplimentare; ne

referim la lipsa unui spațiu iluminat de soare.

Autonomie

Nu necesita un consum suplimentar și cheltuieli de întreținere.

Energia solară este oferită gratis. Deoarece tendința actuală este orientată spre optimizarea din punct de vedere energetic, pentru asigurarea funcționalității în condiții de maximă eficiență, s-au dezvoltat aplicații în care sistemele fotovoltaice sunt dotate cu sisteme inteligente pentru controlul funcționării, dotări care asigură personalizarea acestor aplicații.

Durabilitate. Marea majoritate a modulelor fotovoltaice de astăzi sunt bazate pe tehnologii care au dovedit o degradare minimă după 20 de ani de funcționare , ele fiind garantate 30 de ani. Sistemele fotovoltaice produc energie electrică ziua, dar energia electrică livrată ziua este mai scumpă.

În România, deja se practică tarifare diferențiată zi-noapte așadar, sistemul fotovoltaic

produce energie electrică gratis sau aproape gratis în timpul zilei, când energia electrică

este mai scumpă, iar pe timpul nopții când sistemul fotovoltaic nu produce sau al orelor de

vârf, necesarul de energie electrică este preluat din rețeaua electrică de distribuție locală.

Un mare avantaj pe care-l prezintă sistemele fotovoltaice este acela că se pot integra în clădiri, pot înlocui subansamble, materiale de constructie sau chiar întregi părți componente ale cladirii cum ar fi de exemplu acoperișul.

Amplasarea, care nu se realizează cu costuri mari, pe acoperiș face ca acoperișul să fie utilizat în mod economic, ceea ce duce la creșterea valorii propietății.

Un alt aspect interesant în ceea ce privește utilizarea panourilor solare, care poate fi utilizat nu doar în scopul economisirii energiei electrice, ci și în scopul aducerii de profit este acela că, energia produsă și neconsumată poate fi livrată în rețeaua națională contra cost.

Prin urmare, utilizarea panourilor solare pentru toate căminele studențești din complexul Regie, ar genera costuri inițiale mari, având în vedere suprafața, dar care pot fi amortizate, conform statisticilor, în aproximativ șapte ani, însă ar putea aduce o reducere a consumul de energie electrică și implicit a costurilor cu aproximativ 65%.

Exemple de bune practici pentru economisirea energiei electrice în conturul analizat

Comparativ cu soluțiile prezentate anterior, bunele practici sunt soluții fără cost, care țin de educarea utilizatorilor, schimbarea modului lor de viață, în scopul economisirii energiei electrice.

În continuare sunt prezentate bune practici utile în diminuarea costurilor cu energia electrică, aplicabile atât în conturul analizat, cât și în orice spațiu locativ, căci pentru a obține această diminuare nu este nevoie decât de perseverentă în schimbarea modului de viață și de conștientizare a importanței economisirii energiei electrice.

Printre bunele practici recomandate a fi utilizate de către studențîi cazați în căminele U.P.B, se evidențiază următoarele:

Atunci când se gătește la plita electrică: să se utilizeze capacul pe vasul de gătit, astfel încât procesul de fierbere să aibă loc mai repede și astfel să se diminueze perioada în care mașina de gătit (plita electrică) este ținută în priză. La fiertul fără capac consumul energiei crește de 4 ori.

De asemenea este bine ca diametrul oalei să fie egal cu diametrul plăcii mașinii de gătit, căci dacă oala este cu 1 cm mai mică, se pierde 1/3 din energie.

Deoarece ochiurile păstrează temperature încă 5-10 minute după oprire, această “căldură reziduală” poate fi utilizată dacă se oprește la timp plita.

Utilizarea cuptorului cu microunde: încălzirea porțiilor de mâncare în cuptorul cu microunde pe o farfurie pentru 1-3 persoane economisește până la 70% curent, spre deosebire de pregătirea pe plită.

Lichidele în cantități de până la l / 2 l pot fi încălzite mai repede și mai economic la microunde decât la mașina electrică de gătit.

Spălarea periodică a geamurilor: utilizarea luminii solare este o importantă metodă de economisire a energiei electrice. Un geam curat va permite ca lumina solară să înlocuiască în cea mai mare parte a zilei lumina provenită de la sursele de iluminare artificiale. Sticla acoperită cu praf absoarbe până la 30 % din lumină.

Utilizarea optimă a frigiderului: se recomandă ca frigiderul să nu stea perioade lungi de timp deschis și de asemenea este indicat ca toate alimentele să fie introduse în frigider ambalate, acoperite, excepție făcând fructele care trebuie păstrate în cutia specială fără ambalaj. Nu se recomandă introducerea mâncărurilor calde.

Aprinderea luminii numai atunci când este nevoie: Un bec de 100 W uitat aprins pentru o ora în fiecare zi poate consuma o energie de 36,5 kWh pe an.

Înlocuirea calculatorului cu un laptop: laptopul consumă de 5 ori mai puțină energie electrică.

Scoaterea din priză a unor electrocasnice: scoaterea din priză a aparatelor electrocasnice care nu sunt utilizate cu o frecvență mare, pot reduce semnificativ consumul de energie. Spre exemplu, un aparat radio care este lăsat tot timpul în priză consumă 16 kW pe an

Evitarea utilizării încălzitoarelor electrice de cameră: utilizarea unui calorifer electric nu îmbunătățește cu mult temperatura din camera, însă duce la o creștere vizibilă a consumului de energie.

Utilizarea unor draperii groase: pe timp de vară este bine să se utilizeze draperii groase care să împiedice pătrunderea razelor solare și astfel se va evita utilizarea unor ventilatoare sau a aerului condiționat

Decongelarea regulată a congelatorului: congelatoarele trebuie dezghețate periodic deoarece consumul de energie începe să crească atunci când gheața este mai groasă de 0,5 cm și se dublează dacă gheața ajunge la 4 cm grosime

Folosirea prelungitoarelor: utilizarea prelungitoarelor cu “on-off” permite închiderea accesului aparatelor electrocasnice la energie electrică într-o manieră mai rapidă, decât deconectarea fiecăruia în parte.

Utilizarea luminii naturale atât cât se poate: acest lucru se poate face prin crearea unui obicei de a începe ziua cu deschiderea jaluzelelor, în scopul pătrunderii luminii naturale cât de mult se poate, în cameră.

Deși studenții din cadrul complexului U.P.B. Regie, nu plătesc utilitățile individual ca orice consummator casnic, ci plătesc o sumă de bani fixă, dar care variază în raport cu fiecare anotimp, numită “întreținere” și stabilită de consiliul de administrație, prin conștientizarea faptului că, folosindu-se de trucuri simple, ca cele prezentate, pot avea atât un argument solid pentru reducerea facturii de întreținere, dar aduc și un plus nu doar la bugetul lor, ci și în gestionarea înțeleaptă a resurselor naturale finite și mai mult, își crează un obicei benefic în a fi economi, pentru când vor părăsi căminul și vor avea responsabilități legate de factura de electricitate.

(sursa: Sfaturi practice pentru consumul efficient de energie – gasNatural Fenosa)

Fig.4.3.1 Bune practici

CONCLUZII

Concluzia de bază este că viața noastră zilnică, în societatea în care trăim, așa zisa viață modernă, nu poate fi concepută fără energie electrică.

Oare ce s-ar întămpla dacă, spre exemplu, de maine, aceasta nu ar mai exista?… ei bine, nu ar mai exista iluminare, ar cădea sistemele informatice, ar apărea mari probleme în zona transporturilor și evident o prăbușire a telefoniei și internetului.

Specialiștii sunt de părere că 30 % din energia utilizată în zona comercială, industrie și zona locativă, este folosită ineficient.

Eficiența energetică semnifică utilizarea rațională și, în consecință, reducerea consumului de energie electric, respectiv a costurilor prin soluții, comportamente și metode de lucru ce permit utilizarea unei cantități mai mici de energie electrică.

Numai prin creșterea eficienței economice a tuturor utilizatorilor cu 10 %, s-ar economisi aproximativ 20 de miliarde de dolari, la nivel mondial.

Lucrarea de față a fost concepută nu doar cu scopul de a identifica și propune soluții de economisire a energiei electrice în Complexul Regie, ci și de a aduce o contribuție la creșterea nivelului de conștientizare a utilizatorilor în ceea ce privește consumul de energie electrică și importanța și necesitatea de a fi econom cu energia electrică.

Prin primul capitol s-a intenționat să se introducă în analiza referitoare la economisirea energiei, conceptul de eficiență energetic, precum și tehnologia modern dezvoltată și utilizată în scopul obținerii unui nivel ridicat de eficiență a energiei.

Capitolul doi mai face un pas în profunzimea analizei și propune metode de economisire a energiei electrice, precum și principalii indicatori de consum necesari în analiză, respectiv utilitatea auditului energetic, care este folosit ca instrument de bază în identificarea problemelor care conduc la un consum ridicat de energie și implicit la costuri ridicate, în vederea găsirii de soluții potrivite, adaptabile situațiilor particulare cu costuri de implementare minime.

Capitolul trei îsi propune să treacă la analiza concretă de soluții de economisire a energiei electrice în complexul Regie.

În momentul în care se dorește găsirea de soluții pentru un anumit contur, se pleacă de la informații cât mai precise legate de costul energiei electrice, respectiv a consumului de energiei, motiv pentru care, în prima parte a capitolului s-a ales tratarea estimativă a acestor aspecte.

Cu o idee formată asupra costului și consumului s-au propus diverse soluții de economisire a energiei electrice, cu influență și asupra limitării emisiilor de CO2.

Desigur că pentru a putea pune în practică soluțiile propuse este nevoie de investiții globale, cu amortizare pe termen lung, însă efectele vor fi unele benefice atât în zona de economisire a energiei electrice, cât și în zona de protejare a mediului înconjurător și de utilizare inteligentă a resurselor naturale.

În ultima parte s-a dorit să se evidențieze și câteva bune practici de economisire a energiei electrice, deoarece, importante nu sunt doar soluțiile tehnice, ci și educarea consumatorilor de energie electrică, în scopul de a-i transforma în persoane mai responsabile, mai conștiente în legătură cu utilizarea resurselor.

În contextul în care tendința dezvoltării este spre îmbunătățirea nivelului de trai, preocuparea legată de găsirea de soluții și bune practici pentru economisirea de energie electrică se manifestă tot mai intes. Îmbunătățirea nivelului de trai, însă, duce la creșteri ale consumului de energie, care în contextul ENERGIE – MEDIU – CONSUMATOR amenință sănătatea populației și economia la nivel mondial.

Acesta este de fapt și motivul pentru care atenția s-a îndreptat către utilizarea într-un procent cât mai ridicat a energiei regenerabile, căci demersurile întreprinse astăzi vor avea efecte positive în viitor.

Mai mult decât orice alte acțiuni, creșterea eficienței energetice poate fi cea mai bună investiție.

BIBLIOGRAFIE

[1] Albert H., Florea I., Alimentarea cu energie electricǎ a întreprinderilor industriale, Editura tehnicǎ, București, 1987;

[2] Arion.V Ṭâbuleac M., Proiect propunere legislativă privind sursele de energie neconvenționale, 2007, pag 12;

[3] Berinde T., Berinde M, Bilanțuri energetice în procesele industrial, ET București 1985;

[4] Business Guide to Energy Efficiency – A practical guide to saving energy in the workplace, 2003;

[5] Caluianu R.I., Creșterea productivității energetice a panourilor fotovoltaice, Teză Doctorat, Universitatea Tehnică de Construcții București, 2011;

[6] Catlabuga, V., Practici de succes privind valorificarea surselor regenerable de energie: idei, inițiative, performanțe, 2013;

[7] Cilinghir V., Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor, vol I, Ed. Univ. Transilvania, Brașov, 2000 ;

[8] Cilinghir V., Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor, vol II, Ed. Universitatea Transilvania, Brașov, 2002;

[9] Comsa D., Proiectarea instalațiilor electrice industriale, Editura Didactică și Pedagogică, Bucuresti, 1983;

[10] Cost Control – Power Consumption monitor, User Guide, 2006

[11] Eficiență Energetică, Ghid de soluții, 2010

[12] Energie Electrică. Surse convenționale și regenerabile de energie, pp 5-6,

<http://www.adrbi.ro/media/8551/2.5.5.Energie%20electrica.Surse%20regenerabile%20de%20energie.pdf >;

[13] Energie folovoltaică, 2013 < http://785.ro/wp-content/uploads/energie-fotovoltaica-.pdf >;

[14] Energia.Impactul sectorului energetic asupra mediului, 2010

< http://>

[15] Energy conservation in Commercial Hostel, Engineering Essay

<http://ukessays.com/essays/engineering/energy-conservation-in-commercial-hostel-engineeringessay.php>

[16] Ghid de bună practică pentru proiectarea instalațiilor de iluminat / protecție în clădiri, 2011;

[17] Ion M., Dinu R., Interacțiunea Energie – Mediu – Consumator în condițiile liberalizării pieței, București 2007;

[18] Ḯndrumar pentru economisirea energiei < www.baumax.ro>

[19] Leca A. ș.a. ,Principii de management energetic, Editura Tehnică, București ,1997;

[20] Lucian I., Suport curs – Instalații la consumatori;

[21] Manualul instalațiilor electrice – Schneider Electric, București, 1999;

[22] Masterplan Campus Studențesc Regie 2020.Raport Urbanistic Arhitectural, pp. 30-44, realizat de Iglooarhitecture;

[23] Micu Petru Pericle, Reglarea nivelului fluxului luminous al lămpilor, DE CE?și…CUM,pp 1-6;

[24] Mirea N., Instalații electrice industriale, Ed. Didactica și Pedagogica Bucuresti, 1988;

[25] Moldovan, I., Tehnologia resurselor energetice, ET Bucuresti, 1985;

[26] Răducanu C., Pătrașcu R., Paraschiv D., Gaba A., Auditul energetic. Editura AGIR București, 2000;

[27] Răducanu, C., Energy Efficiency for Industry and Commerce, Post graduated training course developed under British Council RAL Programme, Kingstone University UK, 1994;

[28] Scortaru P., Suport Curs – Utilizarea eficintă a energiei electrice;  

[29] Sfaturi practice pentru consumul eficient de energie, gasNatural fenosa, 2012;

[30] Relacs and save energy, A Guide to sustainable energy in tourist accommodation buildings, 2011 <www.relacs.eu>

[31]<http://www.scribd.com/doc/52236801/Metode-de-economisire-a-energiei-proiect#scribd>; [32] <http://www.verticalonline.ro/un-nou-mod-de-economisire-a-energiei-electrice>;

[33]< http://rgmontaj.ro/7-reguli-pentru-economisirea-energiei-electrice/>;

[34]<http://www.ecomagazin.ro/sfaturi-usor-de-implementat-pentu-reducerea-consumului-de-energie/>;

[35] www.cez.ro;

[36] www.enel.ro – Tarife energie electrică, 2015;

[37] www.smartenergyromania.com;

BIBLIOGRAFIE

[1] Albert H., Florea I., Alimentarea cu energie electricǎ a întreprinderilor industriale, Editura tehnicǎ, București, 1987;

[2] Arion.V Ṭâbuleac M., Proiect propunere legislativă privind sursele de energie neconvenționale, 2007, pag 12;

[3] Berinde T., Berinde M, Bilanțuri energetice în procesele industrial, ET București 1985;

[4] Business Guide to Energy Efficiency – A practical guide to saving energy in the workplace, 2003;

[5] Caluianu R.I., Creșterea productivității energetice a panourilor fotovoltaice, Teză Doctorat, Universitatea Tehnică de Construcții București, 2011;

[6] Catlabuga, V., Practici de succes privind valorificarea surselor regenerable de energie: idei, inițiative, performanțe, 2013;

[7] Cilinghir V., Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor, vol I, Ed. Univ. Transilvania, Brașov, 2000 ;

[8] Cilinghir V., Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor, vol II, Ed. Universitatea Transilvania, Brașov, 2002;

[9] Comsa D., Proiectarea instalațiilor electrice industriale, Editura Didactică și Pedagogică, Bucuresti, 1983;

[10] Cost Control – Power Consumption monitor, User Guide, 2006

[11] Eficiență Energetică, Ghid de soluții, 2010

[12] Energie Electrică. Surse convenționale și regenerabile de energie, pp 5-6,

<http://www.adrbi.ro/media/8551/2.5.5.Energie%20electrica.Surse%20regenerabile%20de%20energie.pdf >;

[13] Energie folovoltaică, 2013 < http://785.ro/wp-content/uploads/energie-fotovoltaica-.pdf >;

[14] Energia.Impactul sectorului energetic asupra mediului, 2010

< http://>

[15] Energy conservation in Commercial Hostel, Engineering Essay

<http://ukessays.com/essays/engineering/energy-conservation-in-commercial-hostel-engineeringessay.php>

[16] Ghid de bună practică pentru proiectarea instalațiilor de iluminat / protecție în clădiri, 2011;

[17] Ion M., Dinu R., Interacțiunea Energie – Mediu – Consumator în condițiile liberalizării pieței, București 2007;

[18] Ḯndrumar pentru economisirea energiei < www.baumax.ro>

[19] Leca A. ș.a. ,Principii de management energetic, Editura Tehnică, București ,1997;

[20] Lucian I., Suport curs – Instalații la consumatori;

[21] Manualul instalațiilor electrice – Schneider Electric, București, 1999;

[22] Masterplan Campus Studențesc Regie 2020.Raport Urbanistic Arhitectural, pp. 30-44, realizat de Iglooarhitecture;

[23] Micu Petru Pericle, Reglarea nivelului fluxului luminous al lămpilor, DE CE?și…CUM,pp 1-6;

[24] Mirea N., Instalații electrice industriale, Ed. Didactica și Pedagogica Bucuresti, 1988;

[25] Moldovan, I., Tehnologia resurselor energetice, ET Bucuresti, 1985;

[26] Răducanu C., Pătrașcu R., Paraschiv D., Gaba A., Auditul energetic. Editura AGIR București, 2000;

[27] Răducanu, C., Energy Efficiency for Industry and Commerce, Post graduated training course developed under British Council RAL Programme, Kingstone University UK, 1994;

[28] Scortaru P., Suport Curs – Utilizarea eficintă a energiei electrice;  

[29] Sfaturi practice pentru consumul eficient de energie, gasNatural fenosa, 2012;

[30] Relacs and save energy, A Guide to sustainable energy in tourist accommodation buildings, 2011 <www.relacs.eu>

[31]<http://www.scribd.com/doc/52236801/Metode-de-economisire-a-energiei-proiect#scribd>; [32] <http://www.verticalonline.ro/un-nou-mod-de-economisire-a-energiei-electrice>;

[33]< http://rgmontaj.ro/7-reguli-pentru-economisirea-energiei-electrice/>;

[34]<http://www.ecomagazin.ro/sfaturi-usor-de-implementat-pentu-reducerea-consumului-de-energie/>;

[35] www.cez.ro;

[36] www.enel.ro – Tarife energie electrică, 2015;

[37] www.smartenergyromania.com;