Solutii de Finantare a Unui Business

Rezumat

Sprijinirea antreprenoriatului nu a fost niciodată mai importantă ca acuma, consider că o finanțare alternativă alta decât prin intermediul băncilor, va avea un impact pozitiv pentru economia de piață a unei țări. Adolescenții, elevii noștri, adulții tineri de mâine, încep perioada de maturitate și se pot lansa într-un business, își pot asuma riscuri și responsabilități.

Antreprenoriatul are ca scop încurajarea viitorilor absolvenți, dezvoltarea spiritului antreprenorial ajută la integrarea acestora pe piața muncii . Foarte mulți dintre ei se confruntă cu problema găsiri unui loc de muncă, iar educația economică îi ajută să-și deschidă și să-și dezvolte afaceri de succes prin găsirea de soluții de finanțare alternative.

Pentru a acoperi bine toate aceste probleme de finanțare care nu sunt deloc simple, orice tânăr trebuie să studieze cât mai mult, atât din perspectiva teoretică, citind pe Internet sau cărți despre antreprenoriat, dar și în mod aplicat, de exemplu, printr-un program de educație economică. Dezvoltarea competențelor antreprenoriale la elevi este una vitală în condițiile socio economice actuale.

Cuvinte cheie: antreprenoriat, finanțare alternativă, business.

1. CONTRIBUȚIA SISTEMULUI FINANCIAR ÎN DEZVOLTAREA UNUI BUSINESS

Obiectivul finanțării unui business este să inspire și să pregătească noua generație pentru a reuși în economia de piață. În parteneriat cu mediul educațional și cu sprijinul comunității de afaceri, școala îi aduce pe tineri mai aproape de lumea reală, ajutându-i să-și descopere și să-și valorifice potențialul. Important este formarea competențelor pentru un proces de predare învățare care să favorizeze formarea competențelor antreprenoriale la elevi, promovarea creativității și inovării.

În primă fază, un tânăr, atunci când își dorește punerea în aplicare a unei idei pentru deschiderea unei afaceri, este necesar să țină cont de foarte multe lucruri legate de piața, proiectul propriu-zis și planul de afaceri, echipa și oamenii cu care pornește la drum și finanțarea de care are nevoie și cum o poate asigura. Accesul la finanțare nu reprezintă altceva decât principalul instrument în asigurarea creșterii economice, a inovării și a productivității. Business-ul este capabil să producă bunuri care să răspundă nevoilor aflate în permanentă schimbare ale consumatorilor. Lipsa finanțărilor precum și reticiența instituțiilor financiare în fața firmelor mici contribuie la încetinirea dezvoltării acestora, dificultăți în ocuparea forței de muncă și a inovării. Aceste aspect este mai des întâlnit în România unde conform ultimelor sondaje de opinie întreprinse de Comisia Europeană se înregistrează o deteriorare a accesului la finanțare în special în ultimii ani (Comisia Europeană, 2014).

2. MODALITĂȚI DE FINANȚARE ALTERNATIVĂ A UNUI BUSINESS

Pornind de la mici idei de afaceri în domeniile care nu necesită capital mare, în domeniul serviciilor, servicii de marketing online, brokeraj, servicii tradiționale: întreținerea plantelor/grădinilor, curățeniei și în domeniul comerțului, unde se pot dezvolta proiecte cu mici magazine care să vândă produse tradiționale se poate accesa fonduri pe o grilă de costuri cât mai simple și transparente. Aceste simple idei pot fi concretizare având posibilități de finanțare acordate prin alocații financiare nerambursabile.

Birocrația excesivă și instabilitatea reglementărilor și a documentației reprezintă un obstacol ce afectează mai ales firmele din domeniul comerțului (70,02%), iar în funcție de zona țării unde funcționează, acest. Majoritatea firmelor consideră că cel mai mare obstacol în obținerea finanțării îl reprezintă informațiile insuficiente privind fondurile disponibile (57,14%). Un prim pas ar fi identificarea dificultăților într-o firmă, scăderea performanței definită ca pierdere de profitabilitate sau a cotei de piață și criza ca lipsă de lichidități. În ultimul an 70% unele business-uri s-au autofinanțat, 41% au obținut credite bancare, 15% au utilizat leasingul, 13% au recurs la credit furnizor și aproape 6% au folosit fonduri nerambursabile ca sursă de finanțare (Sondaje de opinie derulate anual de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România CNIPMMR). Firmele cu o vechime mai mare recurg la forme mai diversificate de finanțare și obțin mai ușor credite bancare. De exemplu, firmele care au apelat la creditarea bancară au peste 15 ani vechime în 45,65% din cazuri, iar societățile tinere (care s-au înființat în ultimii 5 ani) mai degrabă s-au autofinanțat 74% (Institul Național de Statistică).

Accesul la finanțare este vital pentru a demara sau extinde o afacere, iar Uniunea Europeană oferă finanțarea firmelor mici, sub diferite forme – subvenții, împrumuturi și în unele cazuri garanții. În afară de acestea, Uniunea Europeană finanțează proiecte specifice. Finanțarea poate fi împărțită în două categorii: finanțare direct prin subvenții, finanțarea indirect prin intermediari naționali și locali (Comisia Europeană, 2015).

Fondurile private “equity” sau “headging” pot fi acordate înainte de procedura de insolvență cu obținerea proprietății asupra activelor, acțiunilor societății sau subrogarea în drepturile creditoriilor. O altă finanțare alternativă ar fi finanțarea de “factoring”, metodă rapidă de obținere a lichidităților prin plata valorii facturilor minus discount-ul aferent la data cesiunii facturilor. În acest caz clientul plătitor trebuie să fie o societate bună plătitoare, care nu întâmpină dificultăți economice, iar scadența facturilor să fie mai mică de 90 de zile. (www.wall-street.ro/tag/fonduri-de-private-equite-in-romania.htlm).

În obținerea de fonduri europene, Uniunea Europeană sprijină antreprenorii prin instituțiile financiare locale, exemplu Programul Cosme de fonduri europene, care oferă îmrumuturi de până la 150.000 Euro și oferă capitaluri proprii în faza de creșteri și extinderi (ec.europa.eu/programmes/horizon 2020/eu/what – horizont-2020).

Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 oferă finanțări nerambursabile pentru sectorul privat în investiții pentru infrastructura de CD ale întreprinderilor (laboratoare, centre de dezvoltare), întreprinderi nou create, întreprinderi inovatoare de tip start-up (întreprinderi înființate în baza legii 31/1990, care înregistrează o vechime de 3 ani, în anul depunerii proiectului) și sprin-off (întreprinderi care urmează să se înființeze pe baza unui rezultat în organizații de cercetare de drept public).

O altă finanțare alternativă este prin derularea proiectului prin Departamentul IMM-urilor cu ajutorul investitorilor de tip “business angels”.O finanțare din partea băncilor întâmpină dificultăți, banca este reticient în cazul firmelor mici care sunt predispuse la risc. Această finanțare se obține în schimbul unor părți sociale din capitalul firmei, a unui împrumut fără dobândă (Ziarul Financiar, 2014).

3. CONCLUZII

România se numără printre cele câteva țări europene care nu au încă o strategie națională pentru finanțări alternative, efectele crizei economice suprapuse cu un cadrul legislative instabil au condus la radierea unui număr de 247.435 firme în intervalul 2008-2010 (Monitorul Global pentru Antreprenori). Este nevoie de reglementări legislative, garanții pentru credite, reduceri de taxe și sprijin pentru categorii țintă de antreprenori (tineri, femei, seniori) .

Evaluările periodice pe bază de indicatori relevanți de măsurare, date statistice comparative, precum și o colaborare mai strânsă cu mediul real de afaceri, vor conduce la o dezvoltare coordonată și eficientă a educației economic-financiare.

În dezvoltarea unui business de success este un drum lung, pornim de la dezvoltarea ideii inițiale, aplicarea tehnologiilor și cercetărilor necesare, crearea strategiilor de acțiune, a materialelor de marketing credibile, crearea echipei de angajați, parteneri și investitori și până la managementul producției, finanțelor și al operațiunilor.

Bibliografie:

Nica D., “Note de curs de inițierea afacerilor” pdf., www.spiruharet.ro/ biblioteca virtuală

Stănculescu L. – “Definirea IMM –urilor comerciale, din perspectiva integrării în Uniunea Europeană” – Tribuna Economică, nr.18/2010, p.25;

Negruș M., Toma R., – “Spre o nouă arhitectură monetar–financiară internațională” Editura Universității Lucian Blaga , Sibiu, 2005, p.293;

http://www.insse.ro/cms/ro/content/buletine statistice;

http:/www.zf.ro/eveniment/investitori-de-tip-business-angels-publicat în 08.10.2014;

http://www.ec.europa.eu>Comisia Europeană >Buget >Ghid

www.wall-street.ro/tag/fonduri-de-private-equite-in-romania.htlm;

http://ec.europa.eu/enterprise/entrepreneurship/sba_en.htm;

http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/eu/what-horizon-2020;

http:/www.zf.ro/eveniment/investitori-de-tip-business-angels-publicat în 08.10.2014.