Soluri cu exces de umiditate [600344]

• Soluri cu exces de umiditate
• Soluri s ărăturateși alcalizate
• Solurile acide• Solurile erodate
• Solurile nisipoase
• Solurile irigate (aride)SOLURILE SLAB PRODUCTI VE PENTRU AGRICULTUR SOLURILE SLAB PRODUCTI VE PENTRU AGRICULTUR ĂĂ
Cu limitCu limităări naturale:ri naturale:

Cauzele excesului de umiditate :
•F a c t o r i externi : de natur ă meteorologic ă (precipita țiile), hidrologic ă
(inundațiile), hidrogeologic ă (nivel ridicat al apelor freatice),
geomorfologic ă (relieful depresionar în care se acumuleaz ă apele din
scurgerile de suprafa ță).
•F a c t o r i interni : factorii de care depinde drenajul natural al solului:
textura fin ă a materialului parental sau prezen ța unor orizonturi
genetice argilo-iluviale în solurile din zonele umede1. Solurile cu exces de umiditate
determin ă regimul hidric specific solurilor cu exces de umiditate, caracterizat prin
faptul că aportul de ap ă din precipita ții, inunda ții sau strat acvifer este mai mare
decât pierderea apei prin evapotranspira ție, scurgere sau infiltrare
•Excesul de umiditate este specific solurilor cu regim hidric de tip
percolativ sau exudativ

Particularit ățiîn geneza solurilor cu exces de umiditate:
• determin ă aerație insuficient ă în sol
• încetinirea proceselor de oxidare• mineralizarea insuficient ă a resturilor organice.
• reducerea compu șilor cu Fe și Mn
• alternarea proceselor de oxidare cu cele de reducere în perioadele
secetoase.
• apariția orizonturilor G și W
Efecte :
•Dăunează plantelor în mod indirect prin umplerea spa țiilor lacunare și
înlăturarea aerului = condi ții favorabile proceselor de reducere
•a cțiune direct ă deoarece compu șii fierului bivalent Fe
++au influen ță
nocivă asupra plantelor.
• Solurile cu exces de umiditate se înc ălzesc greu, z ăpada se tope ște
mai greu prim ăvara și însămânțarea este amânat ă.
• Lipsa de aer determin ă creștere redus ă a rădăcinilor, favorizeaz ă
dezvoltarea buruienilor, ciupercilor.
• Lucrările solului nu se pot desf ășura corespunz ător iar excesul de ap ă
iarna determin ă variații mari ale volumului de sol care provoac ă
descălțarea și dezrădăcinarea culturilor de toamn ă.
Variația raportului aer/ap ă
Perioadă secetoas ă Perioadă umedăCondiții normaleaer
apă

Clasificarea solurilor cu exces de umiditateClasificarea solurilor cu exces de umiditate
•6 serii hidromorfe de soluri, superioare tipurilor genetice:
1. seria solurilor automorfe
2. seria solurilor automorfe slab hidromorfe în profunzime (umezire
capilară freatică la baza profilului)
3. seria solurilor semihidromorfe cu ap ă din precipita ții (sau
scurgeri) periodic stagnant ă
4. seria solurilor semihidromorfe cu umezire capilar freatic ă și
freatică în profil
5. seria solurilor hidromorfe cu ap ă din precipita ții (sau scurgeri)
prelungit stagnant ă
6. seria solurilor hidromorfe cu umezire capilar freatic ă și freatică în
profilÎn funcție de geneza:
Sol a cărui caractere s unt rezultatul ac țiunii
climei și vegetației ca principali factori de
formare

ÎÎn funcn funcțție de metodele de ameliorareie de metodele de ameliorare :
1. aluviosoluri din apropierea albiei – în condi ții de inundabilitate natural ă nu
necesită drenaj, este necesar ă îndiguirea iar drenajul se aplic ă în aceste condi ții
pentru evitarea saliniz ării sau înml ăștinirii.
2. soluri semigleice de lunc ă– prin îndiguire necesit ă irigare, deci necesit ă drenare
3. soluri gleice halomorfe – ameliorate radical prin aplicarea simultan ă a drenajului
și spălărilor, cu sau f ără amendare.
4. soluri gleice – ameliorare numai prin drenaj
5. soluri stagnogleice – desecare de suprafa ță
6. soluri de mla ștină– ameliorare prin desecare, cu sau f ără îndepărtarea total ă
sau parțială a stratului de turb ă.

• excesul de umiditate începe atunci când
umiditatea solului dep ășește capacitatea de
câmp (C.C.) a solului pentru ap ă.
• Se considera ca nivelul de umiditate
corespunz ător capacit ății de câmp (CC),
reprezint ă limita superioar ă a umiditatii optime
din sol. Dep ășirea acestei limite determin ă
excesul de ap ă, manifestat prin umplerea porilor
cu apa.
• excesul de umiditate se manifest ă cu intensit ăți
diferite, fiind vizibil numai în faza de b ăltire
• constituie o problem ă în stabilirea raportului: apa
– sol – plant ă

Clasa HIDRISOLURI
– cuprinde soluri cu propriet ăți gleice (G) sau stagnice intense (W)
care încep în primii 50 cm: Gleiosoluri, Stagnosoluri, Limnosol
Gleiosolurile (GS)
•Raspindire : Câmpia de Vest (C. joas ă a Timișului și Begăi, C.
Crișurilor, C. Mure șului), Câmpia Român ă (Ploiești, Râmnic, Buz ău)
depresiunile Podi șului Moldovei (R ădăuți, Liteni), Depresiunile
submontane F ăgăraș, Hațeg, Beiuș, Lunca și Delta Dun ării.
•Condiții naturale de formare: diferite în func ție de zon ă, vegetația
naturală mezo-și higrofilă (Agrostis, Typha, Juncus, Carex ) și specii
lemnoase Quercus robur, Ulmus, Fraxinus . Materialele parentale
depozite fluviatile sau fluvio – lacustre, uneori nisipuri, argile și loess.
• Factorul principal în formarea solurilor o reprezint ă apa freatic ă la
mică adâncime (1-2 m) care ajunge prin ascensiune capilar ă aproape
de suprafa ța solului, determinând procese de gleizare, favorizând
reducerea compu șilor de fier și mangan.
•A l cătuirea profilului de sol: A – A/Go-Gr
•Propriet ăți: textură luto-argiloas ă, argiloas ă, în general nediferen țiată
pe profil, regim aerohidric defectuos, con ținut de humus între 2-15%,
bine aprovizionate cu elemente nutritive, reac ția solului moderat slab
acidă până la alcalin ă, V%= 75-100, soluri compacte, reci și slab
structurate.

Stagnosolurile (SG)
•Raspindire : pe forme de relief plane, cu drenaj global
defectuos, terasele râurilor din vestul țării (Timiș, Criș, Bega)
Piemontul Getic, Podi șul Târnavelor, Podi țul Sucevei,
podișul Cotmeanca, depresiunile intercarpatice Bra șov,
Ciuc, Ha țeg.
•Condiții naturale : temperaturi medii anuale de 7-90C,
P.m.a. 600-800 mm, vegeta ția natural ă lemnoas ă Q. petrea
șiQ. fraineto , ierboas ă de fânea ță (Poa, Trifolium, Lotus
corniculatus ), material parental argile s ărace în elemente
bazice, luturi sau depozite loeossoide.
• Formarea solurilor este determinat ă de climatul umed,
relieful u șor depresionar și drenajul defectuos care
determin ă acumularea și stagnarea apei în partea
superioar ă a pofilului de sol.
•A l cătuirea profilului: Aow – Btw – C
•Propriet ăți: soluri foarte compacte în stare uscat ă, regim
aero-hidric defectuos, grele, au fertilitate sc ăzută (humus 2-
3%, conținut redus de elemente nutritive), reac ție slab –
moderat acid ă, V%=60-80.

Limnosoluri
•Raspindire : soluri subacvatice din lacuri de mic ă adâncime cu orizont Al
sau T submers cu grosime sub 50 cm. Delta Dun ării, pe fundul b ălților,
lacurilor și lagunelor.
•Conditii naturale : Materialul parental depozite de mâl sau n ămol,
vegetația plante submerse: Ceratophyllum submersum, Myriophyllum
verticillatum, Potamogeton sp, Helo dea canadensis, Spirodela polyriza,
Nymphaea alba, Nuphar luteum, Typha latifolia, Schoenolectus lacustris
(pipirig).
• Procesul de formare const ă în acumularea subacvatic ă de suspensii sau
precipitate minerale și organice, resturi de alge, plante și animale
subacvatice, variat humificate sau turbificate.
•A l cătuirea profilului: Al – CGr
•Propriet ăți: variate în func ție de compozi ția materialului sedimentat,
reacție neutră – slab alcalin ă. În timp evolueaz ă spre gleiosoluri sau
aluviosoluri. Nu prezint ă importan ță agricolă, numai prin desecare pot fi
cultivate cu plante de cultur ă.
• Solurile formate în condi ții de exces de umiditate au o folosin ță
limitată iar prin eliminarea apei cre ște capacitatea lor de produc ție și aria
de folosin ță. În stare natural ă sunt utilizate ca p ășuni și fânețe iar prin
lucrări de ameliorare trec în folosin ță arabil, în special pentru cultura
cerealelor p ăioase (grâul), cultura pr ășitoarelor nefiind recomandat ă în
primii ani dup ă eliminarea excesului de umiditate.

I. Eliminarea apelor de suprafa ță (stagnante) : desecaredesecare sau drenaj de
suprafață
•A p l i c a t ă pe terenurile cu pante mici sau slab permeabileAmeliorarea solurilor cu exces de umiditate
A. Lucrări de regularizare a
regimului de ap ă în perioada
de exces de umiditate
Nivelarea în pant ă
Modelarea în benzi cu coame
Modelarea cu rigole îns ămânțate sau
longitudinale
Afânarea adânc ăDrenaj cîrti țăAlegere în func ție de :
•Volumul și intensitatea
precipita țiilor
•Permeabilitatea solului•Grosimea stratului impermeabil
•Adâncimea de apari ție a stratului
impermeabil
•Succesiunea straturilor litologice
•Adâncimea nivelului freatic
•Relieful terenului (panta)•Caracteristicile tehnicea) Măsuri hidroameliorative

• Executarea unui relief cu pante continuui (unul sau mai
multe planuri înclinate) spre re țeaua de canale sau rigole
de colectare
• Tehnica: s ăparea solului din zonele înalte și depunerea
lui în zonele depresionareNivelarea Nivelarea îîn pantn pantăă
Sensul pantei
Planul înclinatCanal colector

• Realizarea pe linia de cea mai mare pant ă a unor fâ șii bombate cu
lățimea de la 18-40 m, lungime de 100-500 m, pante transversale de la
2-3%.
• Avantaje: investi ții reduse, posibilitatea amenaj ării cu mijloace simple,
eficiență în eliminarea excesului de umiditate
• Dezavantaj: inconvenien țe din punct de vedere al mecaniz ării
(randament sc ăzut cu 25%)
• Se realizeaz ă numai dup ă nivelarea terenului, efectuat ă cu 2-3 ani
înaintea model ării
• Modelarea executat ă plugul obi șnuit prin ar ături la corman ă repetate
mai mulți ani la rând (3-4 ani) sa u într-un singur an prin ar ături
succesive (30-40 zile)
• Pentru o coam ă de 2-3% se execut ă 5 arături (la o l ățime de 14,4 m),
7 arături (l=25,2 m) sau 10 ar ături (l=36,0 m)Modelarea Modelarea îîn benzi cu coamen benzi cu coame

Modelarea Modelarea îîn benzi cu coamen benzi cu coame
l
L
Rigole de scurgereRigole de colectare
la 0,5 – 0,8 m adâncime

• Planuri înclinate cu l ățimi mai mari și rigole mai largi care
pot fi traversate de ma șinile agricole u șor
•N e c e s i t ă decopert ări și volume mari de sol, este indicat ă
numai pentru terenuri cu pante mai mari de 0,05%
• Se execut ă cu gredere, buldozere, nivelatoareModelarea cu rigole largi Modelarea cu rigole largi îînsnsăămânmânțțateate
Modelarea cu rigole longitudinaleModelarea cu rigole longitudinale
• Rigole executate în lungul parcelei, perpendicular pe
curbele de nivel prin executarea ar ăturilor pe fâ șii
• Aplicat ă pe terenurile cu pant ă de 1-2%, distan ța între
rigole este de 20-100 m.

• Executarea unor galerii prin care se elimin ă excesul de ap ă
• Economic ă și eficace mai ales pe solurile grele cu exces de ap ă
temporar sau permanent, atât pe terenurile plane cât și în pantă.
• Avantaje: asigur ă o mai bun ă afânare și aerare, m ărește viteza de
inflitrare apei în sol, cost sc ăzut
• Tehnica: cu pluguri speciale de drenaj cârti ță sau cu dispozitive de
drenare montate la plugul obi șnuit
• Se aplic ă pe terenuri bine nivelate, cu soluri slab permeabile, slab
aerate (porozitate de aera ție mai mic ă de 10-12% din volumul total),
textură luto-argiloas ă (argilă cel puțin 40% și nisip cel mult 20%)
• Adâncimea de executare: 0,4 m pe paji ști, 1,0 – 1,2 m pe solurile
irigate. Optim 0,5-0,8 m
• Panta: 0,3 – 5%• Lungimea galeriilor: 50-200 m• Evacuarea apei se poate face în c anale deschise sau colectori închi și
tubulari
• Dezavantaje: suprafa ța scoasă din cultur ă este de 1,5-2,5% din
suprafațaDrenaj cDrenaj c îîrtirtițțăă

Plug de drenaj
Profil interior

• pe solurile grele sau tasate, cu de ficit de porozitate, afectate de exces și
deficit de umiditate succesiv, pante sub 12%, f ără alunecări de teren și
cu apa freatic ă 1,5 m.
• Adâncimea optim ă de afânare a solului se face pe baza bilan țului apei
(în perioada cu exces de umiditate)
X = (Rp +P) – (E +T) + Ci
unde:
• X – cantitatea de ap ă în exces
• Rp – rezerva de ap ă în sol în prim ăvară (mm)
• P – precipita țiile căzute din momentul stabilirii lui Rp și până dispare
excesul de umiditate din sol (mm)
• E, T – evapora țiași transpira ție a plantelor pe perioada considerat ă
(mm)
• Ci – capacitatea ini țială de înmagazinare a solului
Lucrarea se execut ă fără întoarcerea brazdei când solul este uscat la
suprafață pentru a nu tasa solul la tr ecerea utilajului. Prin aceast ă
lucrare solul devine mai permeabil, apa p ătrunde mai adânc, se
favorizeaz ă încălzirea solului și pătrunderea r ădăcinilor plantelorAfânarea aAfânarea a dândânccăă

• Umiditatea optim ăde execu ție este între 60-90% din
intervalul umidit ății active
• Sub 60% rezult ă bulgări mari, consum mare de
carburan ți.
• Peste 90% rezult ă doar spintecarea solului, t ăieturile
determin ă creșterea greut ății volumetrice (DA) și
reducerea PT
• Se folosec scarificatoare sau pluguri speciale• Executarea la 4-6 ani, efectul se reduce treptat• Se asociaz ă de regul ă cu amendare calcic ă, fertilizare
de bază, adoptare de tehnologii a solului care s ă evite
tasarea.

•N u m i t ă și rețea de desecare
• Trebuie s ă asigure eliminarea excesului de ap ă într-un timp care s ă
nu dăuneze plantelor: durată critică de rezisten ță a plantelor la exces
de umiditate.
• Durata critic ă= 5-6 ore legume; 8-12 ore cereale; 26-36 pomi fructiferi
• Durata excesului de umiditate admisibil ă economic: pierderile de
recoltă înregistrate pe întreaga suprafa ță (10-15%) se consider ă
admisibile economic fa ță de cheltuielile cu lucr ările hidroameliorative.B. Lucrări pentru colectarea
și evacuarea apelor în excesRețea de canale de colectare
și evacuare a apei în exces
Cultura vegeta ție repaus
Sensibile 1-2 zile 3-5 zile
Cereale 3-5 zile 5-7 zile
pășuni 7 zile IV-IX 15 zile în restDurata excesului admisibil economic

Componen ța rețelei
••Canale colectoareCanale colectoare : colecteaz ă apa în exces, se traseaz ă
perpendicular pe linia de cea mai mare pant ă, urmăresc de regul ă
formele de relief cele mai joase.
•D i s t a n ța între ele: 200-500 m, lungime: 1000-1500 m.
• Adâncime în func ție de modul de amenajare a terenului: 0,6-0,8 m
pentru modelare în benzi sau ri gole, 1,3-1,5 m afînare adânc ă.
••Canale de evacuare: Canale de evacuare: primesc apa din canalele colectoare, și o
transport ă până la evacuarea în emisar. Adâncime mai mic ă cu 10-
30 cm fa ță de canalul de ordin superior (de colectare sau evacuare
de ordin inferior)

Lucrări agropedoameliorative:
•rigole : pe terenuri plane cu pante mai mari de
0,5%, se refac anual
•șanțuri: pe terenuri cu forme depresionare care
nu se preteaz ă la nivelare din punct de vedere
tehnic sau economic. Au caracter permanent
•nivelarea de exploatare : pe terenuri cu denivel ări
mai mici de 15-20 cm, anual sau o dat ă la 2 ani.
•adaptarea tehnologiilor de cultur ăîn acord cu
regimul aero-hidric al solurilor: acolo unde nu se
elimină prin lucr ările aplicate integral excesul de
umiditate.

Drenajul – se aplic ă pentru solurile cu exces de ap ă freatică, soluri gleice.
Prin drenaj se realizeaz ă îndepărtarea excesului de ap ă de la nivelul
rădăcinilor. Aerisirea solului prin drenaj determin ă declanșarea
proceselor de oxidare a substan țelor minerale și nutritive din care
rezultă substan țele nutritive accesibile plantelor.
•E x i g e n țele plantelor fa ță de regimul aero-hidric al solului se exprim ă cu
ajutorul adâncimii de drenaj care reprezint ă adâncimea la care trebuie
menținută apa freatic ă pe terenul drenat în cursul perioadei de
vegetație sau în afara acesteia pentru asigurarae condi țiilor oprime
pentru plante.
Adâncimea de drenare depinde de:•P l a n tă
: felul plantei și faza de vegeta ție. Plantele nu trebuie for țate să-
și mărească presiunea osmotic ă, este mic ă pentru plantele cu consum
mare de ap ăsi pentru cele cu înr ădăcinare adânc ă.
• Textura solului : textură argiloas ă = 0,7-1,2 m; lutoas ă = 0,6 – 1,0 m;
nisipoasă = 0,6 – 0,8 m.
• grad de mineralizare a apei freatice: pentru apele mineralizate se
menține o adâncime de drenare mai mare
• Caracteristicile climatului : zonă umedă, subumed ă, uscatăII. Coborârea nivelului apelor freatice : drenajdrenaj

Tipuri de drenaj:
Drenajul orizontal:Drenaj orizontal
Drenaj vertical
Drenaj mixtDrenaj combinat
sau încruci șat
•R ețea de drenuri absorbante și colectoare care capteaz ă
și transport ă apa gravita țional în canale deschise de
evacuare sau direct în emisar
• Drenaj deschis: canale deschise cu adâncime care s ă
intersecteze nivelul apei freatice. Scoate din cultur ă
suprafață foarte mare de teren.
• Drenaj închis: re țea subteran ă închisă, formată din tuburi
din diverse materiale drenante. Mai frecvent folosit ă.

Drenaj orizontal: tunel de percolare a apei în sol

•P uțuri absorbante și colectoare: se mai nume ște și
drenaj prin pu țuri
• Elementele de evacuare a apei au pozi ție vertical ă,
eliminarea apei se poate face gravitational (dac ă există
un strat acvifer permanent cu nivel liber la mic ă
adâncime) sau prin pompare (cost ridicat)
• Dezavantaje: investi ție mare, consum de energie în
exploatare, eficacitate redus ă datorită colmatării
frecvente a stratuui filtrant și a stratului acvifer din jurul
puțului. Utilizare redus ă în agricultur ă.Drenajul vertical:

• Combina ție între drenajul orizontal și cel vertical, pe aceea și
suprafațăDrenajul mixt:
Drenaj combinat
sau încruci șat
• Îmbinare a drenajului orizontal cu tuburi și drenajul cârti ță
• Asigur ă realizarea unor lucr ări de drenaj orizontal mult mai eficiente
economic, distan ța între șirurile de tuburi putând fi m ărită, la
aceeași amplasare a drenurilor
III. Colmatarea – natural ă sau artificial ă, constă în supraîn ălțarea solurilor
mlăstinoase. Este destul de costisitoare și necesită condiții naturale
favorabile, a fost aplicat ă cu succes în multe zone. La noi nu se practic ă

Duc la modificarea regimului aero-hidric, propriet ăților chimice, fizice și
biologice ale solului.
• efectele drenajului: coborârea nivelului apelor freatice și micșorarea
amplitudinii de varia ție sezonier ă a acesteia
•c r eșterea propor ției de aer din spa țiu capilar al solului, determin ă
coagularea coloizilor din sol contribuind la o mai bun ă structurare
•c r eșterea permeabilit ății solului, însu șiri fizico-mecanice mai bune.
• declan șarea proceselor de descompunere a materiei organice,
însoțită de eliberarea de elemente nutritive accesibile plantelor
• oxidare substan țelor minerale reduse, nocive pentru plante
• se îmbun ătățește activitatea biologic ă din sol prin cre șterea
cantitativ ă a microorganismelor.InfluenInfluențța metodelor ameliorative asupra solurilora metodelor ameliorative asupra solurilor
Recomand ăripractice pentru produc ție, etapizarea m ăsurilor de îmbun ătățire a
condițiilor:
•înlăturarea excesului de umiditate și reglarea regimului hidric prin lucr ări de
îmbunătățiri funciare
•afânarea adânc ă prin arătură, scarificare sau combinat ă
•nivelare și modelare
•amendare și fertilizare adecvat ă
•pregătirea patului germinativ și cultivarea cu plante corespunz ătoare condi țiilor
eco-pedologice