Solomon Silvia Final1 [629032]

Universitatea „Alexandru Ioa n Cuza” Iași
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea Informatică Economică

Modele de afaceri electronice în IMM -urile rom ânești

Coordonator,
Prof.univ.dr. Ana Grama

Absolvent: [anonimizat] – Andreea

Iași
2012

Cuprins

Cuprins ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 2
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 3
Capitolul I – Afaceri electronice în noua economie ………………………….. ………………………….. …….. 4
1.1. Societatea informațională – societatea secolului XXI ………………………….. …………………. 4
1.2. Introducere în eBusiness ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
1.3. Efectele eBusiness -ului asupra organizației și a oamenilor ………………………….. …………. 6
1.4. Aplicații eBusiness ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 7
1.5. Cadrul juridic de desfășurare a aface rilor electronice ………………………….. …………………. 9
1.6. Gradul de informatizarea a IMM -urilor ………………………….. ………………………….. ………. 11
Capitolul II – Modele de afaceri electronice ………………………….. ………………………….. …………….. 13
2. 1. E-Auctioning ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 13
2. 2. Tranzacții bancare electronice ………………………….. ………………………….. ……………….. 14
2. 3. E-Commerce ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 14
2. 4. Afaceri el ectronice desfășurate în România ………………………….. …………………………. 17
Capitolul III – Utilizarea tehnologiilor electronice în cadrul IMM -urilor ………………………….. …. 19
3.1. Studiu de piață privind utilizarea tehnologii lor electronice în cadrul IMM -urilor …….. 19
3.2. BookShop – site pentru comercializarea cărților ………………………….. ……………………… 25
3.2.1. Introducere Prestashop ………………………….. ………………………….. ………………………….. 25
3.2.2. Dezvoltarea site -ului ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 27
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 35
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 37
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 39

3
Introducere
Trăim într -o societate în care oamenii sunt foarte ocupați și nu mai au timp să își
îndeplinească toate dorințele pentru că timpul este foarte scurt. Însă tehnologiile actuale, le
permite acestora să rezolve orice problemă. Astfel, cei mai mulți dintre ei aleg să își facă
cumpărăturile din fața calculatorului, navigând prin rafturile magazinelor virtuale .
Prin intermediul Internetului nu se poate realiza doar achiziționarea produselor, ci și plata
taxelor, lic itarea produselor, promovarea afacerilor etc. Toate aceste concepte ne duc la gândul
de eBusiness.
Dar ce înseamnă eBusiness? Acest termen se poate traduce prin „afacere electronică”, prin
care se descrie o organizație ce exploate ază întregul potențial al tehnologiei informației, pentru a
asigura satisfacția clientului.
Motivul alegerii acestei teme este concretizat în dorința de a analiza gradul de utilizare a
tehnologiilor electronice de către IMM -uri.
Lucrarea are ca scop introducerea în lumea eBusiness -ului, fiind structurată pe trei capit ole.
Primul capitol prezintă o scurtă istorie a mediului de afaceri electronice și anume, rețeaua
Internet. În același timp se introduce conceptul de eBusiness, continuând cu efectele pe care le
are asupra organizației și a oamenilor . Asemeni, oricărei acțiuni , afacerile electronice trebuie
reglementate prin lege, iar în acest sens au fost prezentate legile naționale și internaționale
aplicabile în România. Capitolul se încheie cu un studiu de caz care prezintă gradul de
informatizare a IMM -urilor în momentul actual.
În capitolul al doilea sunt caracterizate succint cele mai importante modele de afaceri
electronice, precum licitațiile electronice, tranzacțiile bancare electronice și comerțul online. În
cele din urmă sunt prezentate afacerile desfășurate pe Internet în România.
Ultimul capitol este împărțit în două secțiuni. Prima are în vedere analiza chestionarului care
are în centrul atenției gradul de utilizare a tehnologiilor electronice de către IMM -uri. În cea de a
doua secțiune este prezentat un site pentru comercializarea cărților. Site -ul poate fi implementat
de către orice companie care dorește vânzarea produselor online.
Parcurgând lucrarea de față se poate observa că Internetul a stat la baza evoluției tehnologiei
și totodată, prin intermediul acestuia au apărut afacerile electronice.

4
Capitolul I – Afaceri electronice în noua economie
La nivel mondial, eBusiness -ul are ca platformă fundamentală Internetul, care este un canal d e
distribuție a bunurilor și serviciilor, dar care sprijină și cooperarea internațională dintre partenerii
de afaceri. Totodată, Internetul modifică modalitatea în care informația ajunge la investitor, dar
mai ales cantitatea de informație pe care o primeș te un investitor, un alt efect remarcabil fiind
reducerea considerabilă a costurilor.
1.1. Societatea informațională – societatea secolului XXI
Societatea secolului XXI este descrisă de unii ca fiind o societate informațională, societatea
bazată pe cunoaștere, societatea virtuală. Economia digitală, bazată în principal pe informație,
este întâlnită sub mai multe denumiri: economia de rețea, economia -internet, economia
electronică. Toate aceste concepte prezintă schimbarea tehnologică, ceea ce înseamnă că în
procesul economic factorii cei mai importanți de producție sunt informația și cunoștințele.
Susținătorii economiei digitale argumentează că noile tehnologii reprezintă o schimbare la fel
de importantă ca și cele mai mari descoperiri din istoria societății indu striale.1
Pentru înțelegerea conceptului, The New Economy spune că: „termenul ‹‹Noua economie››
se referă la un set de schimbări cantitative și calitative care, în ultimii 15 ani, au transformat
structura, funcționarea și regulile economiei. Noua economie este una bazată pe cunoștințe și
idei, în care factorii cheie pentru crearea locurilor de muncă și a standardelor de viață mai
ridicate sunt idei și tehnologii inovative încorporate în produsele manufacturate și servicii. Este o
economie în care riscul, in certitudinea și schimbările constante sunt m ai curând regula decât
excepția ”.2
Iar, în Encyclopedia of the New Economy se arată că: „Atunci când vorbim despre o nouă
economie, vorbim despre o lume în care oamenii lucrează cu creierele lor în locul mâinilor . O
lume în care tehnologia comunicațiilor crează competiție globală – nu doar pentru pantofii
purtabili și computerele laptop, dar și pentru creditele bancare și celelalte servicii care nu pot fi
împachetate și transportate.3
Societatea informațională a a dus piața Internet, astfel încât aceasta din urmă a oferit un nou
rol informației, acela de a deschide perioada unei noi economii. Acestă economie se bazează pe
crearea de cunoaștere prin inovare. Fiecare dintre inovațiile realizate în zona tehnologiilor
informaționale a avut importanța ei, influențând decisiv lumea afacerilor.

1 Ghilic -Micu, B ., Stoica, M ., eActivitățile în societatea informațională , Ed. Economică, București, 2002 , pag 218
2 Druker, P., Beyond THE Information Revolution The Atlantic, Octombrie, vol. 284, nr. 4, p. 47, apud
http://revistaie.ase.ro/content/22/Isan.pdf
3 Drucker, P., The next Society, The Economist, Noiembrie,nr.1,2001, apud http://revistaie. ase.ro/content/22/Isan.pdf

5

CE Internetul este format din zeci de mii de rețele interconenctate, ce realizează un schimb de
pachete de date în întreaga lume. El s -a dezvoltat fără un plan central și nimeni nu poat e vorbi
despre întregul sistem.
Apariția Internetului a avut un impact puternic asupra întreprinderii. Schimbările care au avut
loc după apariția acestuia se concretizează în: reducerea costurilor, construirea loialității
clienților, realizarea produselor și serviciilor mult mai rapid, extinderea pieței de desfacere,
introducerea unor noi forme de lucru care permit interacțiunea între grupuri mai simplu și
economic.
Internetul pătrunde în domeniul economic și social, dar și în cel politic. De exemplu, prin
intermediul acestui mijloc de comunicare, sistemele de asistență medicală țin evidența datelor
despre pacienți, dar îi și moni torizează de la distanță . Totodată, un impact puternic îl are și
asupra educației, deoarece permite realizar ea învățământului de la distanță .
Având în vedere cele prezentate mai sus, se poate afirma că Internetul a avut un impact
puternic asupra societății, continuând să -l aibă și în viitor.
1.2. Introducere în eBusiness
Deși cei mai mulți confundă termenii de comerț electronic și afacer i electronice, ei sunt
diferiți. Astfel, comerțul electronic presupune „vânzarea bunurilor și serviciilor cu ajutorul
calculatoarelor și telecomunicațiilor”4, în timp ce eBusiness este un concept care nu presupune
doar comerț, el având la bază vechile mode le de afaceri, dar care se realizează cu sprijinul
tehnologiei.
Cea care a oferit o primă definiție afacerilor electronice este organizația IBM, care explică
termenul astfel: „o modalitate de acces securizat, flexibil și integrat pentru desfășurarea
diferi telor afaceri prin combinarea proceselor și sistemelor care execută operații de bază ale
afacerilor cu cele care fac posibilă găsirea informațiilor pe Internet.”5
Totuși , în literatura de specialitate există și alte opinii despre legătura afacerilor electr onice cu
comerțul electronic, concretizându -se în figura de mai jos .

AE

a) b) c)
Figura nr. 16 Relații între comerțul electronic și afacerile electronice

4 Fotache, D., Birotica , Editura Junimea, Iași, 2001 , p. 99
5 Kalakota, R., Robinson, M., e-Business – Roadmap for Succes, Addison -Wesley, Upper Saddle River, New Jersey,
1999, p. 4, apud Popescul, D., Comerț și afaceri mobile, Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2007 , p.109
6 Meșniță, G., Introducere în afaceri electronice , Editura Junimea, Iași, 2002, p. 124
CE=AE AE

CE

6
În figură, punctul a) arată o interse ctare a comerțului electronic cu afacerile electronice.
Imaginea b) este considerată de unii autori ca fiind mult mai realistă, din moment ce mai multe
firme văd comerțul electronic și afacerile electronice ca doi termeni sinonimi. Figura c) rămâne
cea mai apropiată de realitate, deoarece comerțul electronic asigură legătura cu exteriorul firmei,
fără a pune accentul pe tranzacțiile din interiorul unei firme, cum ar fi preluarea tuturor
informațiilor pe care le implică întreg ciclul de activitate al unei firme.
Utilizarea tehnologiilor moderne ofer ă IMM -urilor posibilitatea să concureze cu marile
organizații. Astfel, web -ul permite promovarea produselor cu costuri minime.
În paragrafele anterioare am făcut delimitarea dintre comerțul electronic și afacerile
electronice, acestea din urmă punând accen tul pe marketing și pe obținerea unei poziții solide pe
piață. O firmă care are o astfel de afacere trebuie să creeze clienților senzația de confort. Aceștia
doresc servicii personalizate și cerințele să le fie anticipate.
Printre tranzacțiile care pot fi desfășurate de întreprindere se regăsesc:7
Business -to-consumer (B2C) este o activitate comercială desfășurată între comercianți
și consumatori – persoane fizice, adică o formă a comerțului cu amănuntul, în care
electronica este o componentă a acestuia.
Business -to-business (B2B) descrie comerțul între întreprinderi. Cele mai multe
tranzacții se încadrează în această categorie. Ele se adresează controlului stocurilor,
achizițiilor, facturării și plăților.
Business -to-government (B2G) este o variantă a B2B, dar care este utilizată pentru
furnizarea informațiilor și realizarea tranzacțiilor comerciale mult mai eficient decât în
varianta obișnuită.
Datorită Internetului, afacerile electronice evoluează continuu atât în țările dezvoltate, cât și în
cele emergen te. De asemenea, el permite un acces rapid la scară globală și la costuri mai reduse,
îndreptând organizațiile să adopte această nouă modalitate de afacere.
1.3. Efectele eBusiness -ului asupra organizației și a oamenilor
În contextul noii economii, organizațiile trebuie să reacționeze la schimbările rapide și
complexe de pe piață, adaptându -se la cerințele existente, astfel încât să poată face față
concurenței puternice.
Cu toate că tehnologia permite realizarea oricăror modificări asupra produsului sau prestării
serviciilor, transformarea structurală a firmei este mai dificil de controlat datorită aspectelor care
se află în continuă evoluție în mediul de afaceri.

7 Popescul, D., Comerț și afaceri mobile, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2007, p.100

7
Procesul schimbării presupune rezolvarea unor probleme subtile precum: coordonarea
echip elor existente, suprapunera etapelor, realizarea schimbării în mai multe cicluri. Pentru a
reuși tranziția, de la o întreprindere tradițională spre una electronică, organizația, ar trebui să
parcurgă următoarele opt etape: mărirea gradului de necesitate, c rearea echipei coordonatoare,
elaborarea unei viziuni corecte, comunicarea în vederea atragerii oamenilor, împuternicirea,
obținerea unor succese imediate, menținerea unui ritm susținut și consolidarea schimbării.8
Transformarea unei întreprinderi tradițio nale în una electronică este mai dificilă decât
începerea unei afaceri. Atunci când se dorește această schimbare, angajații nu pot înțelege de ce
trebuie să existe așa ceva, având în vedere că totul se desfășoară bine.
Reorganizarea firmei este caracteriz ată de numeroase schimbări simultane, printre care
regăsim: existența unor noi oportunități, exploatarea unor strategii, schimbarea
comportamentului consumatorilor și acționarilor, modificarea structurii organizatorice, o nouă
infrastructură TIC, reproiect area proceselor.
Rolul persoanelor este de a transmite o parte din atribuțiile lor aplicațiilor tehnologice și de a
le adapta pe acestea contextului afacerii. Internetul este mijlocul care susține realizarea
sarcinilor, dar care îi ajută în același timp să realizeze o comunicare mai eficientă.
Afacerile electronice crează și noi tipuri de locuri de muncă: liderul organizației virtuale,
analist, proiectant Web, coordonatorul comunităților consumatorilor online, specialist în canalele
de email și managerul ex perienței consumatorilor firmei.
Informatizarea a contribuit la valorizarea individului, acesta fiind plasat în cadrul organizației
în funcție de cunoștințele și calificarea sa. De asemenea, noile tehnologii au condus la
automatizarea proceselor și fluxuri lor de informații și documente.
1.4. Aplicații eBusiness
Companiile au trecut la realizarea afacerilor electronice pentru a sprijini practicile inovative în
afaceri, pentru creșterea profitului, cât și pentru a se diferenția de concurență .
Pentru îndeplinirea obiectivelor menționate anterior este necesar ă existența diferitelor aplicații
eBusiness, care să sprijine interacțiunea dintre organizații și mediul extern. Dintre acestea, cea
mai mare importanță o au : site-urile Web, aplicațiile de intermediere și instr umentele CRM.
Site-ul Web are rolul de a îmbunătăți legătura dintre firmă și partenerii de a faceri, facând -o
mai atractivă. Totodată, acesta le va permite IMM -urilor să aibă un mai mare acces la populația
din diferite locuri ale lumii .

8 Kotter, J., Cohen, D., Inima schimbării – Pove stiri adevărate despre felul în care oamenii își transformă
organizațiile , Meteor Business, București, 2008 , p. 18

8
Un site poate fi ut ilizat nu numai pentru oferirea unui set de imagini și text, cât și pentru
prezentarea produselor și serviciilor oferite. Astfel, el va facilita accesul la informații pertinente
pentru consumator.
Pentru a fi cât mai eficient, site-ul Web trebuie să îndepl inească o serie de cerințe minime:9
Adecvarea – pentru rezultate scontate este necesar identificarea grupului căruia i se
adresează;
Un raport bun cost -calitate – aici se are în vedere cine va realiza site -ul. Astfel, o
companie poate opta pentru un furniz or de servicii Web sau realizarea paginii în
interiorul firmei, de către un personal specializat ;
Vizibilitatea – presupune accesarea site -ului pe mai multe căi, precum: cuvinte -cheie
alese în cadrul motoarelor de căutare, link -uri publicitare, „vitrine” î n e-mall-uri,
publicitate radio, TV sau pe panourile stradale;
Legalitatea – pontențialii utilizatori pot avea încredere în afacerile electronice dacă la
baza acestora există un cadru legislativ;
Atractivitate și confort – în această privință există numeroase recomandări, dintre care
amintim: pagina Web să fie simplă, imaginile să fie de o calitate bună, culorile să fie
plăcute, paginile să fie de dimensiuni mici etc.;
Din cele prezentate, se poate afirma că site -ul reprezintă un conglomerat de elemen te de
creativitate și inginerie.
Aplicațiile de intermediere denumite și agenți inteligenți , se declanșează automat la o
comandă a utilizatorului. Ele își pot asista „stăpânul” la efectuarea unor sarcini sau pot efectua
ele însele operațiunile respective, redând apoi controlul celui ce le -a dat comanda. Agenții sunt
adaptabili, autonomi și inteligenți.10
CRM (Customer Relationship Management) este un element cheie al afacerilor electronice.
Pe termen lung relațiile cu clienții sunt esențiale pentru susținere a business -ului.
CRM este o soluție dedicată managementului relației cu clienții și oferă posibilitatea
conectării funcțiilor de front -office și back -office într -o soluție business completă, este suport
direct pentru elaborarea strategiilor și este orient ată către nevoile clientului. De asemenea, oferă
posibilitatea de a colecta și analiza informații, pentru anticiparea nevoilor clienților și construirea
unei relații profitabile pe termen lung.
Printre beneficiile oferite clienților se numără: un timp de r ăspuns mult mai bun la cererea de
informații, acces imediat la starea comenzii, suport tehnic mult imbunătățit etc.

9 Popescul, D., Op. Cit. , p. 128
10 Ibidem , p. 134

9
Pe piața CRM întâlnim atât mici producători specializați pe unele aplicații CRM, cât și mari
furnizori care livrează acest tip de sistem int egrat. În cel de -al doilea caz se poate vorbi de
existența unor oferte competitive ale furnizorilor consacrați și de oferte de tip open -source. De
asemenea, alternativa SaaS este eficientă în cazul acestor platforme, fiind practicată și de
furnizorii de to p.
În funcție de metodologia de implementare, mecanismele de întreținere și de rulare a
proceselor de afaceri, platformele de management al relațiilor cu clienții se împart în mai multe
categorii11: Entreprise CRM – acoperă toate segmentele de management i ntegrat al relațiilor cu
clienții: marketing, sales force, help desk, contact center, coordonează și consolidează toate
procesele repetitive și dispersate; Hosted CRM – are în vedere că toate componentele hardware și
software sunt achiziționate, instalate, testate și întreținute de un furnizor de servicii de la
distanța; On-Premise CRM – este o platformă găzduită de organizația client și gestionată de
proprii angajați; Mobile CRM – este platforma care permite reprezentanților de vânzări,
angajaților , departamentului de personal să acceseze și să interacționeze cu clienții prin
intermediul telefoanelor mobile, Windows Pocket PC și PDA -urilor.
O prezentare a pieței CRM se poate face din perspectiva tipurilor de platforme ofertate.
Astfel, lider este SAP CRM care permite furnizarea serviciilor clienților prin intermediul
diverselor canale. Printre concurenții principali se numără Oracle, Salesforce.com și Microsoft.
Datorită costului de achiziție, considerabil mai mic comparabil cu cel al soluțiilor propr ietare,
soluțiile open source au devenit atractive pentru companii. În acestă categorie, liderul este
SugarCRM, urmat de Compiere. Printre soluțiile de acest tip se numără și12: ConcourseSuite,
Queplix, Daffodil CRM, CentralView, Hipergate, SourceTap, SellW in, Ohioedge și openCRX.
Pentru a rezista pe piață, întreprinderile trebuie să realizeze integrarea informațională, aceasta
oferind pe lângă un acces facil la informații și ajutor în gestiunea proceselor economice.
Companiile trebuie să descopere, să anali zeze potențialul permanent la toate nivelele și să
dezvolte noi moduri de operare pe care să le configureze cu flexibilitate.
1.5. Cadrul juridic de desfășurare a afacerilor electronice
Pontențialii utilizatori pot avea încredere în afacerile electronice dacă l a baza acestora există
un cadru legislativ. Acesta trebuie să fie complet și coerent, corelat cu reglementările existente în
țările dezvoltate și la nivel global.
În România există Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiilor Informației care sprijină
aface rile electronice. Totodată, instituția care are rolul de a pune în practică politica națională din

11 Fotache, D., Hurbean, L ., Dospinescu, O., Păvăloaia, V -D., Procese organizaționale și integrare informațională
Entreprise Resource Planning , Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2010 , p 213
12 http://www.crmreview.ro/?p=216 accesat la data de 24 noiembrie 2011

10
domeniul comunicațiilor electronice și al serviciilor poștale este reprezentată de Autoritatea
Națională de Reglementare în Comunicații (ANRC).
În cele ce ur mează se va prezenta clasificare a legilor care stau la baza afacerilor electronice,
structurată în funcție de nivelul de aplicabilitate:
a) La nivel internațional: UNCITRAL Model Law on Electronic Commerce (2001) , The
United Nations Convention on the use of Electronic Communications in International
Contracts (2005);
b) În cadrul Uniunii Europene: Electronic Signatures Directive (1999) , Data Protection
Directive (95/46/EC, 97/66/EC, 2002);
c) în România:13 Hotărârea 181/28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind implementarea Sistemului Electronic de încasare a impozitelor și taxelor locale ,
Legea 161 din 19 aprilie 2003 (Titlul 3 – Prevenirea și combaterea criminalității
informatice) , Legea 455/2001 privind semnătura electronică , Legea 676/2 001 privind
prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul
telecomunicațiilor , Legea 677/2001 privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date , Legea nr.196/2003 privind
prevenirea și combaterea pornografiei , Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal și
drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice , Legea
nr. 365/2002 privind comerțul electronic , Ordinul n r. 16/2003 privind procedura de
avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanță, de tipul aplicațiilor Internet -banking
sau home -banking , Ordonanța de Guvern 24/2002 privind încasarea prin mijloace
electronice a impozitelor și taxelor locale , Regula mentul Băncii Naționale a României
4/2002 privind tranzacțiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică
și relațiile dintre participanți la aceste tranzacții.
Lărgirea sferei afacerilor digitale, interconectarea acestora, stabilirea r elațiilor electronice
între administrația publică și sectorul privat, respectiv cetățeni, reprezintă o tendință ireversibilă.
Din acest motiv, trebuie acordată atenție problemelor de securitate și implementării măsurilor
pentru prevenirea unor încercări de creare a unor breșe în securitatea sistemelor informatice.
Datorită utilizării rețelelor deschise, orice vulnerabilitate poate afecta întreaga comunitate de
utilizatori. Pentru protejarea acestora trebuie implementate cele mai eficiente tehnici de
securit ate.

13 Popescul, D., Op. Cit. , p. 337 – 342

11
1.6. Gradul de informatizarea a IMM -urilor
Economia românească este caracterizată de multiple transformări, multe dintre ele fiind
determinate de trecerea către economia digitală. Datorită noilor tehnologii și caractersticilor
economiei digitale, mediul d e afaceri românesc este unul incert, în continuă schimbare, existența
firmelor depinzând foarte mult de gradul și rapiditatea în care se pot adapta schimbărilor,
cerințelor de pe piață. Prin intermediul sistemelor electronice se acționează pe o piață unică ,
globală, înlăturându -se granițele fizice.
Trecerea de la economia tradițională centralizată, la noua economie, bazată mult pe informație
și comunicații, a adus schimbări importante și în economia românească. Tehnologia informației
și comunicațiilor a con tribuit în mod direct la dezvoltarea economică a țării, constituind un
domeniu strategic în dezvoltarea economiei românești și o preocupare a Guvernului României,
care a elaborat legi și ordonanțe în acest sens.
Utilizarea pe scară largă a Internetului,cu un grad de penetrare de 47% 14 față de 10% 15 în
2003, și a noilor tehnologii a adus schimbări importante în toate sectoarele de activitate, în viața
de zi cu zi, în modul de gândire a cetățenilor. De asemenea, din sondajul realizat de CNIPMM16
în septembrie 2011, reiese că 77,09 % din firme au în dotare calculatoare, 73,22% au acces la
Internet, 69,93% au server de mail, 33,26% au site propriu, 14,21% recurg la tranzacții on -line,
iar 5,6% dispun de Intranet propriu. În momentul în care, IMM sunt clasificate în funcție de
mărime, se observă că ponderile companiilor care au site propriu, utilizează computere, email,
Interner, Intranet și realizează comerț electronic cresc direct proporțional cu dimensiunea
întreprinderilor. Acest lucru se poate observa și în g raficul de mai jos:

Grafic nr. 117 Diferențele utilizării IT -ului în funcție de mărimea IMM -urilor

14 http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/Gallup_Acces_la_internet_persoane_fizice.pdf accesat la data de 8
martie 2012
15 http://www.smartnews.ro/Internetul%20Romanesc/3372.html accesată la data de 8 martie 2012
16 CNIPMMR = Consiliul Național al Î ntreprinderilor Private Mic i și Mijlocii din România
17http://www.marketwatch.ro/articol/10137/Sondaj_IMM_Pasi_uriasi_in_domeniul_cresterii_eficientei_prin_investi
tii_in_IT/pagina/1 accesat la data de 8 martie 2012

12
O altă perspectivă a utilizării Internetului este reprezentată de domeniul de activitate al
IMM -urilor. Astfel, printre companiile cu cea mai mare pondere de utilizarea a email -ului
(87,79%), a Internetului (89,11%) sau a calculatoarelor (91,90%) se remarcă firmele de servicii.
Polul opus este reprezentat de IMM -urile care activează în transporturi.
Totodată, în Graficul nr . 2 se poate observa că întreprinderile utilizează Internetul/Intranetul
pentru a comunica în cadrul organizației sau cu furnizorii și clienții, pentru a obține informații
referitoare la mediul de afaceri, pentru a efectua tranzacții și plăți. Ponderea ace stora cresc odată
cu creșterea dimensiunii companiilor.

Grafic nr. 218 Utilizarea Internetului/Intranet în IMM -uri
Dacă în prezent, IMM -urile se diferențiază în funcție de gradul de informatizare a companiei
și de utilizare a Internetului, în viitor, diferența va fi făcută în funcție de eficiența economică a
sistemului de management informațional, care va crește prin intermediul sistemelor ERP, CRM,
SCM sau BI.
În concluzie, se poate observa că cele mai multe dintre companii a u înțeles necesitatea
utilizării calculatoarelor și a Internetului.

18http://www.marketwatch.ro/articol/10137/Sondaj_IMM_Pasi_uriasi_in_domeniul_cresterii_eficientei_prin_investi
tii_in_IT/pagina/2 accesat la data de 8 martie 2012

13
Capitolul II – Modele de afaceri electronice
Un model de afacere reprezintă o metodă prin care o entitate generează venituri. Modelul este
caracterizat de o combinație de elemente, print re acestea numărându -se tipul de tehnologie de
transport, tipul de IP folosit pentru distribuție, tipul de sistem de management digital al
drepturilor folosit, structura de preț și nivelul de interactivitate.19
Atunci când se dorește începerea unei afaceri electronice, trebuie stabilit obiectul de
activitate. Astfel, î n literatura de specialitate sunt prezentate diferite modele, dintre care
amintim: E -Auctioning, E -Banking, E -Commerce, E-Marketing, E-Directories, E -Ingeneering,
E-Gambling, E-Government, E-Learning, E -Mailing, E -Supply, E -Trading. În cele ce urmează
vor fi prezentate diferite tipuri de business.
2. 1. E-Auctioning
Licitațiile electronice constau în efectuarea achizițiilor publice și atribuirea contractelor
printr -un procedeu electronic, fără întreruperi în mediul de comunicare. Atât elaborarea,
publicarea documentației, prelucrarea ofertei cât și depunerea acesteia se realizează pe cale
electronică. Prin participarea la astfel de licitații, există mai multă transparență, volumul de date
se red uce, iar transferul de date este mai accelerat.
Companiile din România pot particip a la astfel de licitații pe platforma SEAP. Aceasta este un
sistem informatic de utilitate publică, accesibil prin Internet la adresa www.e -licitatie.ro , utilizat
cu scopul efectuării achizițiilor publice prin mijloace electronice.20
SEAP (Sistem Electronic de Achiziții Publice) reprezintă o infrastructură informatică unitară
care oferă instituțiilor din România posibilitatea achiziției de produse, bunuri și servicii prin
mijloace electronice.21 Acest sistem este integrat și securizat, fiind reprezentat de un mix de
tehnologii proprietare și open -source, în conformitate cu tendințele mondiale de proiectare a
sistemelor informatice complexe .
Platforma funcționează în conformitate cu dispozițiile legale privind licitațiile electronice. În
cadrul acesteia sunt implementate mai multe tipuri de achiziții, cum ar fi: deschise, restrânse, pe
baza cererii de ofertă sau de catalog.
Multe societăți optează pentru participarea la licitații pe platforma SEAP deoarece li se oferă
multiple avantaje: obținerea informațiilor privitoare la achizițiile publice într -un mod mai facil,
achizițiile se derulează mai rapid la costuri reduse față de varianta tradiț ională, se elimină riscul

19 Vasiu, I., Vasiu, L., Afaceri electronice – aspecte legale, tehnice și manageriale , Editura Albastră, Cluj -Napoca,
2007 , p. 33
20 http://licitatiiseap.ro/wp -content/uploads/SEAP -Manual.pdf accesat la data de 23 noiembrie 2011
21 Ibidem

14
sosirii cu întârziere a ofertei, existența unui timp mai mare de elaborarea a ofertelor și
posibilitatea schimbului direct de date pe cale electronică.
Pentru desfășurarea tranzacțiilor electronice , companiile trebuie să fie înreg istrat e în sistem ,
înscriere realizată prin completarea unui formular cu cinci secțiuni: General, Cont utilizator,
Adrese, Domeniu de activitate și Documente . Acesta se găsește în pagina principală, iar accesul
se face prin butonul Înregistrare.
Se poate afirma că licitațiile pe Internet reprezintă o variantă a licitațiilor tradiționale, între
care există o serie de asemănări: încep și se termină după un orar bine stabilit, oferă o varietate
de mijloace de vânzare, iar prețul final îl reprezintă oferta cea mai mare.
2. 2. Tranzacții bancare electronice
E-banking -ul este primul servici u electronic prin care omul de afaceri este scutit de drumurile
zilnice la bancă . Acest serviciu se împarte în trei categorii: home -banking, Internet -banking și
mobile -baking, toate facilit ând administrarea conturilor, vizualizarea extraselor de cont,
efectuarea plăților, indiferent de programul de lucru al băncii . Cu toate că oferă aceleași facilități,
cele trei concepte sunt diferite . În primul caz, aplicațiile de home -banking se i nstalează pe
computerul clientului, iar comunicarea se realizează prin intermediul unui modem, pe o linie
telefonică securizată .22 De asemenea, acest serviciu este utilizat în principal de către clienții
persoane -juridice. Pe de altă parte, Internet bankin g-ul presupune realizarea operațiunilor
bancare prin intermediul Internetului, șapte zile pe săptămână, 24 de ore pe zi, din orice parte a
lumii unde există o conexiune Internet, oferind mobilitate și comfort, nemaifiind necesar ă
instalarea soft-ului, ac cesul realizându -se printr -un site web .23
În cel de -al treilea caz, mobile -banking presupune comunicarea cu banca prin telefonul mobil
sau PDA -uri și se bazează pe servicii oferite de un operator de telefonie mobilă.24
Utilizarea unor astfel de servicii este î ncurajată de către bănci prin perceperea unor
comisioane mai mici pentru operațiile online decât pentru cele realizate la ghișeu sau prin mobil.
2. 3. E-Commerce
Expansiunea domeniului eBusiness se datorează progresului tehnologiilor de comunicație, în
special Internetul și serviciile Web. Prin intermediul lor a fost posibilă apariția și dezvoltarea
pieței electronice, ceea ce restructurează mediul economic și informațional. Accesul direct la
aceasta asigură noi condiții concurențiale. Pe de o parte, orice organ izație poate pătrunde pe piața
online, iar pe de altă parte, crește competiția prin existența unui număr mai mare de ofertanți și

22 Căpraru, B., Activitatea bancară – Sisteme, operațiuni și practici , Editura C.H. Beck, București, 2010, p. 154
23 Gavrilescu, L., Matei, O., Totul despre comerțul electronic , Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2010 , p. 156
24 Căpraru, B., Op. Cit. , p. 157

15
prin posibilitatea sporită de informare a potențialilor cumpărători, pentru care sunt eliminate
barierele temporale și spațial e.
Definițiile comerțului electronic variază. Conceptul poate fi privit din două perspective: în
sens foarte larg, cât și restrâns. În prima variantă, comerțul este definit ca fiind „procesul de
cumpărare și vânzare sau schimb de produse, servicii, informa ții, utilizând o rețea de
calculatoare, inclusiv Internet -ul”.25
De asemenea, în sens restrâns, conceptul poate fi privit din patru perspective, și anume:26
din punct de vedere a comunicațiilor – reprezintă furnizarea de informații, produse,
servicii, plăți utilizând linii telefonice, rețele de calculatoare sau alte mijloace
electronice;
din punct de vedere a proceselor de afaceri – reprezintă o aplicație tehnologică
îndreptată spre automatizarea proceselor de afaceri și a fluxului de lucru;
din punct de vede re a serviciilor – este un instrument care se adresează dorințelor
societăților, consumatorilor și managementului în vederea reducerii costurilor și
creșterii calității bunurilor și vitezei de servire;
din perspectiva on -line – reprezintă capacitatea de a cumpăra și de a vinde produse,
informații pe Internet sau utilizând alte servicii on -line.
Domeniile comerțului electronic s -au diversificat în ultimii ani, multe companii fiind
implicate atât în modelul business -to-consumer, cât și business -to-business.
Procurarea produselor de pe Internet
Companiile care realizează comerț electronic pot pune la dispoziția clienților diferite
modalități de comandă, cât și de plată. Dintre metodele de comandă existente amintim:
comandarea produselor prin email, completare a unui formular existent pe site sau prin
intermediul unui coș de cumpărături.
Pentru a plăti produsele achiziționate on -line, cumpărătorii au diverse metode: plata în
numerar, plata cu cardul atunci când este ridicat coletul de la showroom -ul firmei, pla ta online
folosind cardul . Ultima categorie a condus la crearea unor tipuri de bani electronici și a unor
sisteme de plată specifice.
Moneda electronică poate fi definită ca fiind „instrumentul de plată electronică reîncărcabil
sau nu, altul decât instrum entul de plată cu acces de la distanță, cum ar fi un chip -card, o
memorie a unui computer sau un alt dispozitiv electronic, pe care sunt stocate electronic unități
monetare, permițând deținătorului său să efectueze anumite operațiuni și care este acceptat la

25 Roșca, I ., Bucur, C ., Timofte -Stanciu, C ., Paiu, O ., Vișean, M ., Comerțul electronic – Concepte, tehnologii și
aplicații, Editura Economică, București, 2004 , p. 38
26 Ibidem

16
plată și de către alte entități în afara emitentului, valoarea monetară stocată pe instrument fiind în
mod obligatoriu egală cu suma primită de emitent de la deținător, respectiv utilizator, după
caz”.27
În literatura de specialitate sunt identificate c âteva tipuri de bani electronici, între care se
regăsesc : e-cash-ul, cecurile digitale și cartea de credit/debit (valoare unui cont în bancă).
Conceptul de e -money include și sistemele de plată. Acestea din urmă au ca scop furnizarea
mijloacelor prin care o entitate, plătitor sau cumpărător, transferă o sumă de bani unei alte
entități, plătit sau vânzător, în schimbul unor bunuri sau servicii.
În lucrarea „Totul despre comerțul electronic”, Gavrilescu L., sunt prezentate următoarele
sisteme de plăți : CyberC ash, FirstVirtual, NetCa sh, CAFE, MilliCent, Cy berCoin și cecurile
electronice.
De asemenea, Daniela Popescul, prezintă în lucrarea „Comerț și afaceri mobile” cele mai
cunoscute servicii de plată prin Internet, printre care se numără: PayPal, Yahoo!PayDir ect,
VeriSign și Bibit. PayPal pune la dispoziția utilizatorilor servicii de plată on -line, trimitere de
plată on -line și primirea banilor on -line pentru produse/servicii vândute.28
Pentru anul 2012, Visa, concurentă cu PayPal , anunță lansarea29 unui nou sistem de plăți
on-line, V.me, prin care se încearcă stimularea cumpărăturilor on -line și deținerea unui control
mai riguros asupra securității tranzacțiilor pe Internet.
Dacă în 2004, în România, doar trei mari bănci, BCR, Raiffeisen și Unic redit Țiriac, ofereau
vânzătorilor on-line posibilitatea încasării contravalorii bunurilor plătite cu card Visa sau
MasterCard, în 2012 numărul acestora crește la unsprezece, alăturându -se primelor , bănci ca
RBS, Alpha Bank, BRD, CEC Bank, BT, Garanti Bank , ING și Credit Europe Bank . Sistemul
este oferit sub siglele Verified By Visa , respectiv MasterCard SecureCode .
Securitatea comerțului electronic
Dezvoltarea Internetului a fost puternic alimentată de perspectiva realizării afacerilor și
comunităților on-line. Prin intermediul acestuia, oamenii pot face afaceri și cumpărături de la
firme care cândva nu era accesibile. Însă, asigurarea securității tranzacțiilor prin Internet
reprezintă cea mai importantă provocare a domeniului.
În România, plățile on -line se realizează sub standardele de securitate SSL sau 3D Secure .
Standardul SSL este mai vechi și prezintă anumite riscuri deoarece magazinul virtual care îl
utilizează are acces la informațiile de pe cardul cumpărătorului.

27 Hațegan, I., Iancu, A., Iozsa, A., Instrumente financiar -bancare pentru societăți comerciale, Editura Universul
Juridic, București, 2011, p. 57
28 Corbu , C., Rîurean S., E-business și internet, Editura Universitas, Petroșani, 2010 , p. 177
29 http://www.business24.ro/banci/oferte -banci/visa -va-lansa -un-sistem -de-plati-online -1502474 accesat la data de
07 martie 2012

17
Cel de -al doilea standard repr ezintă, în acest moment, cea mai sigură metodă de a tranzacționa
pe Internet și de a plăti on -line cu cardul.
Sistemele numite generic Verified By Visa și MasterCard SecureCode , amintite anterior, sunt
pachete de servicii pentru realizarea tranzacțiilor c u carduri bancare folosind Internetul.
Elementul tehnic cheie este folosirea protocolului sigur de autentificare 3D Secure.
Pentru ca internauții să aibă încredere în tranzacțiile electronice trebuie asigurat un nivel de
securitate cât mai mare.
2. 4. Afaceri el ectronice desfășurate în România
În aces t capitol se va face o analiză de ansamblu a mediului de afaceri on -line din România.
Printre cele mai dezvoltate ramuri ale eBusiness -ului în România se numără comerțul
electronic. Acest lucru este confirmat de dublarea cifrei de afaceri din fiecare an, astfel încât,
dacă în 2008 aceasta era în valoare de 250 mii de euro, în 2010 a depășit un miliard de euro
(1.068.086.250 euro). Totodată și numărul ma gazinelor online a crescut de la 1000 în 2008 la
3000 în 2010. Printre cele mai cumpărate articole se numără30: electronice -electrocasnice (44%),
îmbrăcăminte și accesorii vestimentare (28%), produse de îngrijire personală (22%), cât și cărți,
DVD -uri, CD -uri în propor ție de 22%. Aceste cumpărături31 sunt realizate de 54,8 % bărbați și
de către femei în proporție de 45,2% .
Cel mai mare magazin online din România este eMag.32 În aprilie 2011, acesta a lansat prima
platformă online din țară, eMag Marketplace, ca re grupe ază mai mulți retaileri. Printre primii
beneficiari ai acestei platforme se numără: Doron Land, Nova Music, Editura Libris și Netrisk
Broker de Aigurare. La finele anului 2011, eMag a avut o creștere33 de 42% față de anul
precende nt, cu o cifră de a faceri de 145 milioane de euro. De asemenea, pentru 2012, compania
estimează că acesta va crește la 180 milioane euro.
Continuând cu același subiect, comerțul electronic, în anul 2010, în România a fost înființată
Asociația Română a Magazinelor Online (A.R .M.O) care are ca scop atât susținerea intereselor
comune ale acestor magazine, cât și asigurarea unor standarde câ t mai înalte, corespunzătoare
normelor europene, în ceea ce privește comerțul electronic din România. Printre mem brii acestei
asociații se nu mără eMag, 123Flori, FunGift, Debo etc.
Dintre pe rsoanele care cumpără online, doar 28% au ales plata cu cardul, restul plătind în
numerar. Cu toate acestea, volumul comerțului electronic cu plata online a înregistrat în anul

30 http://e -business.inotec.ro/e -commerce/10 -concluzii -importante -ale-celor -mai-recente -studii -despre -comertul –
online/#more -1591 accesat la data de 8 martie 2012
31 Idem
32 http://www.capital.ro/detalii -articole/stiri/profitcom -succesul -in-comert -vine-din-online -152794.html accesat la
data de 8 martie 2012
33 http://www.gadgetreport.ro/internet/emag -vrea-sa-extinda -marketplace/ accesat la data de 8 martie 2012

18
2011 o creștere de 24% față de anul 2010. Conform studiului GfK Financial Market Data System
(FMDS)34 există 9,6 milioane de români bancarizați, însă doar 3% dintre aceștia fac plăți online
și 1,6% plăți de pe telefonul mobil.
Odată cu creșterea gradului de penetrare a Internetului în piețele emergente, există un interes
tot mai sporit pentru publicitatea online a produselor/serviciilor oferite de societăți.
În ceea ce privește publicitatea online din România , în primul semestru al anului 2011 a fost
de 43,7 milioane de lei, în ușoară scădere față de cel de -al doilea semestru din 2010 . Dacă la
nivel global se estimează că publicitatea online însumează deja 15%, în România cheltuielile
pentru aceasta nu d epășesc 6%.
Un alt aspect care nu este de neglijat este reprezentat de licitațiile e lectronice. După cum s -a
menționat și în subcapitolul 2.1 E -Auctioning, în România astfel de afaceri sunt desfășurate pe
platforma SEAP. Prin acest sistem se publică anunțurile de participare și documentațiile de
atribuire, asigurându -se astfel transparenț a și publicitatea procedurilor. Ponderea acestor achiziții
a crescut progresiv în ultimii ani, de la 2,2% (2008) în totalul procedurilor de atribuire organizate
de autoritățile contractante din România, la 13,1% în 2009 și la 15% în 2010.35 Pentru anii
urmă tori, președintele Consiliului Concurenței a declarat că se urmărește ca prin S.E.A.P să se
organizeze licitații electronice de minim 40% din valoare totală a achizițiilor din decursul unui
an.
În altă ordine de idei , efortul global de construire a mediulu i de afaceri online poate oferi
oportunități interesante și pentru țara noastră. Totodată se poate observa că doar anumite
segmente ale afacerilor electronice sunt mai reprezentative , însă acestea se vor extinde, fapt
confirmat și de cifre.

34 http://www.gfk -ro.com/public_relations/press/multiple_pg/008143/index.en.html accesat la data de 9 martie 2012
35 http://www.avocat -achizitii -publice.ro/2011/11/viitorul -achizitiilor -publice -intre-licitatii -electronice -si-
parteneriate -public -private/ accesat la data de 9 martie 2012

19
Capitolul III – Utilizarea tehnologiilor electronice în cadrul IMM -urilor
Societatea informațională a schimbat modul în care interacționăm atât pe plan personal, cât și
economic. Aceste schimbări au avut la bază tehnologiile informaționale care au susținut
gestionarea e ficientă a datelor și informațiilor.
Toate întreprinderile mici și mijlocii trebuie să se adapteze noului mediu economic și să
utilizeze tehnologiile electronice. Pentru a le oferi un impuls, Uniunea Europeană a realizat
diferite proiecte, dintre care cel mai important în acest sens este „Go Digit”36 care a avut ca scop
sensibilizarea privind digitizarea și totodată pentru a le indica companiilor beneficiile ce pot fi
obținute prin adoptarea și utilizarea eficientă a comerțului electronic.
3.1. Studiu de piață privind utilizarea tehnologiilor electronice în cadrul
IMM -urilor
Pentru a fi competitive pe piață, pentru o bună comunicare cu partenerii de afaceri,
întreprinderile trebuie să utilizeze cele mai noi tehnologii informaționale.
Studiu l de față a avut ca scop observarea măsurii în care companiile utilizează noile
tehnologii electronice.
Rezultatele obținute în urma cercetării întreprinse vor fi utile pentru crearea unui portret robot
al organizațiilor, din punct de vedere informatic și informațional. De asemenea, în funcție de
rezultate va fi conturat modelul de afacere pe care întreprinderi le doresc să îl desfășoare în viitor.
Pentru măsurarea efectelor s -au utilizat diferite scale. Astfel, pe parcursul cercetări s -au
folosit scale nomi nale și scale cu sumă consta ntă.
Grupul țintă avut în vedere este reprezentat de întreprinderile mici și mijlocii care au diferite
obiecte de activitate.
Metoda aleasă pentru culegerea datelor a fost Internetul. Cercetarea a fost realizată astfel
deoarece permite chestionarea unui număr mare de persoane, costul este redus, stocarea și
prelucrarea datelor se face automat și există posibilitatea „ramificării” cu ușurință a
chestionarului. De asemenea, s -a optat pentru această metodă deoarece din grupul țintă nu fac
parte doar IMM -urile din Iași, ci de la nivelul întregii țări.
Elaborarea întrebărilor a fost realizată minuțios ținând cont de diferi te aspecte precum:
conținut, tip, calitatea formulării, prioritate .
Pentru a putea realiza ancheta, chestionarul ( Anexa 1) a fost realizat pe platforma
Surveygizmo37. Acesta a fost trimis mai departe prin email unei baze de date, ce a fost constituită

36 http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/policies/smenterprises/a rticle_7312_ro.htm accesată la data
de 28 aprilie 2012
37 www. surveygizmo .com accesată la data de 31 martie 2012

20
în prealabil cu date de contact de pe site -ul www.listafirme.ro . Email -ul, a fo st însoțit de acest
mesaj:
„Bună ziua!
Numele meu este Solomon Silvia -Andreea, studentă la Facultatea de Economie și
Administrare a Afacerilor, Iași, specializarea Informatică Economică. Prin intermediul acestui
chestionar doresc să aflu gradul de utiliz are a tehnologiei electronice în cadrul companiei
dumneavoastre , iar rezultatele vor fi utilizate pentru lucrarea de licența „Modele de afaceri
electronice în IMM -uri". Vă asigur că aceste informații vor rămâne confidențiale.
Completarea chestionarului nu durează mai mult de 3 minute (Accesați link -ul de mai jos) :
http://www.surveygizmo.co.uk/s3/Utilizarea -tehnologiilor -electronice -n-cadrul -IMM -urilor ”
Pe parcursul anchetei , aprilie 2012 , un număr de 16 respondenți au răspuns solicitării, iar
rezultatele finale pot fi vizualizate în continuare.
Prima întrebare a avut în vedere importanța informatizării companiei. Astfel, din totalul celor
chestionați, 93,8 % au considerat că utilizarea tehnologiilor informaționale ocupă un loc prioritar
și numai 6,3% sunt de părere opusă. Aceștia din urmă, așa cum reiese din Graficul nr. 4 , au
argumentat alegerea lor astfel: target companiei nu se regăsește în mediul online și nu dispun de
resursele necesare.

Grafic nr. 3 Importanța informatizării companiei

21

Grafic nr. 4 Motivele pentru care nu se dorește informatizarea companiei
Având în vedere cea de a treia întrebare, toți respondenții utilizează Internetul. Acest lucru
poate fi confirmat și de faptul că cercetarea s -a realizat online. Conform Graficului nr. 5 ,
companiile au diverse scopuri pentru care folosesc Internetul. Atfel, cu un procent de 93,3%,
acesta este destinat căutării informațiilor specifice activității, cât și comunicării în cadrul firmei
și cu partenerii de afaceri. Pe o poziție inferioară, cu 80%, se află recrutarea personalului, iar cu
73,3% comercializare a produselor online. Într -o proporție mai mică, 46,7%, Internetul este
utilizat în companie pentru divertisment. Având în vedere aceste răspunsuri, se poate spune că
întreprinderile își desfășoară majoritatea activităților cu ajutorul Internetului.

Grafic nr. 5 Accesul la Internet și motivațiile utilizării acestuia
Conform Graficului nr. 6 , toate companiile comunică prin email, însă acesta este 80% folosit
de către toți angajații și 20 % de către persoanele cu funcții de cond ucere.

22

Grafic nr. 6 Utilizarea email -ului
În cadrul chestionarului, respondenții au fost rugați să acorde o notă de la 1 la 5 (importanță
mare) importanței pe care o are deținerea unui site web propriu. Din răspunsurile aces tora, se
poate observa că 86,7% au dat nota 5, ceea ce înseamnă că este foarte important ca
întreprinderea să aibă un site, iar restul de 13,3% au acordat nota 4.

Grafic nr. 7 Importanța deținerii unui site web
Cea de a șa ptea întrebare are în vedere beneficiile care pot fi obținute prin prezența în mediul
online. Astfel, din Graficul nr. 8 se poate constata că 93,3% consideră că principalul avantaj
dobândit este reprezentat de accesul la mai mulți potențiali clienți. Print re beneficiile importante
se numără și creșterea notorietății brandului și creșterea vânzărilor, cu 86,7%, dar și comunicarea
eficientă cu un procentaj de 80%.

23

Grafic nr. 8 Beneficiile prezenței în mediul online
Următoarele două întrebări fac referire la comerțul electronic. Conform Graficului nr. 9 ,
73,3% au în vedere comercializarea produselor online, iar restul de 26,7% nu sunt interesați de
acest lucru. Din cei din prima categorie, 60% comercializează și în pr ezent, iar 40%
intenționează să realizeze acest lucru în mai puțin de șase luni.

Grafic nr. 9 Comercializarea produselor online
Printre obiectivele urmărite pe parcursul anchetei se numără și promovarea IMM -urilor în
mediul online. Astfel, în Graficul nr. 10 , se remarcă faptul că toate companiile utilizează ca și
canal de promovare Internet ul, dar totodată și mass -media, 53,3%, pe când panourile stradale
ocupă un loc inferior, doar 26,7%.

24

Grafic nr. 10 Canale de promovare a IMM -urilor
Fiind puși în situația de a oferi un punctaj cuprins între 0 și 100 pentru beneficiile obținute
prin publicitatea online, organizațiile consideră că interactivitatea cu consumatorul ocupă pri mul
loc, cu un punctaj de 431 ( Tabel nr. 1 ). Cu punctaje mai mici, precum 275 puncte, repectiv, 213
puncte, se află costurile reduse și posibilitățile facile de targeting. Primele opțiuni selectate, ne
arată că întreprinderile au în vedere în primul rând c lientul, după care urmează costurile scăzute.
Continuând cu avantajele oferite de promovarea online, se poate spune că printre acestea se
numără și penetrarea rapidă a pieței, 190 puncte, decizii real -time, 138 puncte, rapiditatea
implementării, 128 puncte și în ulti mul rând un control mai mare, 125 puncte.

Tabel nr. 1 Avantajele publicității online

Companiile care au răpuns la chestionar au diverse domenii de activitate , comerț cu
amănuntul, tipografii, furnizor servicii IT, curățenie, integrator sisteme de securitate ,
outsourcing, instalații electrice, iar numărul angajaților variază de la unu la două sute cincizeci
de angajați.

25
3.2. BookShop – site pentru comercializare a cărților
Având în vedere că 40% dintre respondenți își doresc ca în mai puțin de șase luni să
comercializeze produse online, propun ca acestea să dezvolte un site pentru îndeplini rea
obiectiv ului avut în vedere . În acest scop, în cele ce urmează voi exem plifica un site pe care
orice companie poate să -l utilizeze și să îl adapteze în funcție de necesitățile sale.
Site-ul are ca scop comercializarea cărților, cât și prezentarea companiei. Prin intermediul
acestuia, firma poate să îmbunătățească comunicarea cu clienții și să le ofere serviciile sale în
orice moment din zi sau noapte.
3.2.1 . Introducere Prestashop
Pentru realizarea site -ului se putea opta pentru diverse instrumente de realizare, dintre care
amintim WordPress, Joomla, Drupal, Prestashop, Magneto, OpenCart, Zen Cart, osCommerce,
LiteCommerce.
Opțiunea aleasă este Prestashop38 deoarece este simplu de instalat, conținutul se gestionează
ușor, există multiple extensii care pot fi implementate și permite gestionarea unui număr mare de
produse. D e asemenea, un alt avantaj important al acestei platforme este dat de faptul că poate fi
configurat în mai multe limbi și pentru diferite monede, ceea ce înseamnă că site -ul poate fi
utilizat pentru comerț internațional.

Figura nr. 2 Interfață Prestashop

38 http://www.prestashop.com/ accesat la data de 1 iunie 2012

26
În partea de back -office a site -ului, Figura nr. 2, se poate vizualiza interfața prietenoasă și
intuitivă a pl atformei. În cadrul acesteia există diferite secțiuni precum Catalog produse, Clienți,
Comenzi, Metode de plată, Transport, Statistici , Module și Angajați.
Adăugarea categoriilor și a produselor se face foarte simplu, așa cum reiese din imaginea de
mai jos. Pentru fiecare produs se stabilește prețul, diferite caracteristici (greutate, înălțime,
culoare, mărime, auto r, producător, etc.) , imagini reprezentative.

Figura nr. 3 Inserarea unuui nou produs
Prestashop oferă posibilitatea personalizării site -ului prin adăugarea diverselor module,
optimizarea acestuia sau traducerii în diferite limbi.
Cu acest program este foarte ușor vizualiz area diferite statistici care fac referire la site
precum: numărul vizitatorilor, numărul comenzilor, valoare comenzilor, valoarea cupoanelor de
reducere, numărul clienților înregistrați, browser -ul utilizat pentru vizitarea magazinului, precum
și sistemul de operare instalat, clienții fideli, stocul produselor.
Pentru crearea magazinului virtual au fost utilizate diferite module. Printre acestea se regăses c
și: Bloc căutare rapidă, Bloc reduceri, Prest ashop Security, Carrier Distribution, Catalog
evalution, St ats Dashboard, Visitors Online, Sales and Orders, Shop Search, Stock stats etc.
În concluzie, se poate spune că platforma Pre stashop este ușor de utilizat pentru crearea unui
magazin electronic .

27
3.2.2. Dezvoltarea site -ului
BookShop este un site comercial , de pe care utilizatorii pot achiziționa cărți. Pentru
conceperea acestuia s -a realizat o machetă în Balsamiq Mockups, în care sunt prezentate
principalele zone. Așa, cum se observă în Figura nr. 4, site -ul este împărțit în trei coloane fiecare
având dife rite zone.
Astfel, în header avem logo -ul companiei, alegerea monedei în care să fie exprimate prețurile
și o bară de căutare a produselor. În footer se găsesc link -uri către diferite zone din site.
Conținutul, care este structurat pe trei secțiuni are div erse zone precum: categorii produse,
reduceri, produse vizualizate recent, coș, cele mai noi produse, magazine și zona de conținut în
care sunt prezentate date despre companie.

Figura nr. 4 Macheta site
În cele ce urmează, z onele cele mai importante din site vor fi detaliate. Astfel, vom începe cu
header -ul. După cum menționam anterior, în prim plan se află logo -ul, care a fost realizat în
Adob e Illustrator CS5. Acesta conține o imagine, care să îi inducă utilizatorului dorin ța de a citi
și denumirea firmei.

28

Figura nr. 5 Logo
Cel de al doilea element este reprezentat de posib itatea alegerii monedei în care să fie afișate
prețurile. Având în vedere că utilizatorii pot fi atât din România, cât și din afara țării este nec esar
ca prețurile să fie exprimate și în alte monede decât leul. Un client poate opta pentru dolari, euro
sau lei. P rețul produselor este modificat în funcție de cursul valutar zilnic disponibil pe
www.bnr.ro .

Figura nr. 6 Alegere monedă
Deoarece în cadrul site -ului sunt multe produse, este necesar ă exist ența unei funcționalit ăți
care are în vedere găsirea mai facilă a acestora. Pentru acest element, în back -office se pot stabili
diferite alias -uri pentru cuvinte, în cazul în care utilizatorul introduce un cuvant scris greșit,
motorul să caute cuvântul cor ect. Exemplificând acestă funcționalitate, putem spune că dacă un
client tastează „demitate”, căutarea se va face după „demnitate”, cuvântul corect.

Figura nr. 7 Căutare produse
Din studiile de marketing realizate până acum s-a ajuns la concluzia că 90% dintre utilizatorii
unui site imediat după ce se încarcă pagina privesc colțul din stânga sus. Astfel, această zonă a
fost denumită „pătratul de aur”, în care a fost plasat Newsletter -ul, deoarece este cel mai
important elemen t de credibilitate din cadrul unui site. Rolul acestuia este de a converti
vizitatorii care au nevoie de produsele companiei, dar care nu s -au hotărât încă să cumpere.
Totodată acesta va permite întreprinderii să creeze o relație de lungă durată cu clienți i potențiali
sau actuali.

Figura nr. 8 Zonă newsletter

29
În ceea ce privește planificarea newsletter -ului se poate spune că va fi expediat doar clienților
potențiali și actuali, nu și partenerilor de afaceri sau distribuitorilor. Totodată, el va avea o
frecvență bilunară și va cuprinde recenziile celor mai noi c ărți de pe site. Rareori acesta poate
include și ofertele valabile pentru următoarea perioadă. Software -ul utilizat pentru expediere este
Mail Chip. În cadrul fiecărui mesaj, pe lângă informațiile de care aminteam anterior vor mai fi
regăsite și altele pre cum: mesaj de amintire a abonatului că prime ște newsletter -ul deoarece s -a
abonat, informații privind dezabonarea, cât și adresa fizică a companiei.
Fiecare produs se regăsește într -o anumită categorie. La accesare unei dintre ele , prin
intermediul meniulu i Categorii din partea dreaptă, v-a fi redată o pagină asemănătoare
Figurii nr. 9 . În cadrul acesteia sunt prezentate succint produsele cu o scurtă caracterizar e. Prin
intermediul interfețe i este afișat prețul produsului. De asemenea, se poate obse rva existența
butonului „Adaugă în coș” pentru care utilizatorul poate opta atunci când își dorește
achiziționarea produsului.

Figura nr. 9 Pagină produse
O altă funcționalitate de care poate dispune clientul face referire la „Compararea produselor”.
Cu ajutor acesteia, se poate compara prețul cât și caracteristicile lui. De exemplu, există două
cărți de contabilitate, iar clientul dorește cupărarea unei dintre cele două. El va selecta cele două
produse și va compara cuprins ul, după care va opta pentru cea care are informațiile dorite. Acest
lucru se poate observa și în Figura nr. 10 .

30

Figura nr. 10 Compararea produselor
Atunci când o persoană își dorește să afle mai multe detalii depre produs, precum
disponibilitatea în stoc sau descrierea cărții , trebuie să se acceseze modul Vizualizare , iar pagina
afișată este similară Figurii nr. 11 .

Figura nr. 11 Detalii produs

31
În Figura nr. 11 se poate observa că utilizatoru l poate vizualiza o surtă descriere a cărții,
precum și diferite caracteristici ca Autor, Cuprins, dar totodată acesta poate scrie diverse impresii
despre carte sau poate da like.
În momentul în care clientul își adaugă un produs în coș, atât partea din he ader „Coșul meu”,
cât și în zona din dre apta „Coș” se va putea observa adăugarea cărții în coșul de cumpărături.

Figura nr. 12 Coș de cumpărături
Dacă se dorește vizualizarea detaliată a cumpărăturilor ce se doresc a se realiza, există
posibilitate a apăsării butonului Coș după care se va afișa pagina de mai jos.

Figura nr. 13 Coș utilizator
În cadrul acesteia utiliz atorul poate să modifice cantitatea , cât și totalul comenzii. Prin
intermediul aceleiași pagini, prin butonul Inainte se poate merge la etapa următoare, conform
barei de progres existentă în partea superioară. Etapele următoare au în vedere datele despre
client, adresa de livrare și facturare, metoda de livrare și modalitatea de plată. Dacă clientul are

32
cont și nu s -a logat o poate face prin intermediul secțiunii „Utilizator”. Pe de altă parte, cel care
nu are un cont creat o poate face în cadrul aceleiași zone „Utilizator”.
Orice client își poate administra contul prin intermediul interfeței de mai jos:

Figura nr. 14 Administrare cont utilizator
Printre alte zone care mai sunt disponibile în cadrul site -ului se numără: produse vizualizate,
reduceri și produse noi.

Figura nr. 15 Produse vizualizate Figura nr. 16 Zonă reduceri

Figura nr. 17 Zonă produse noi

33
Toate tranzacțiile realizate pe site vor fi securizate pentru ca utilizatorii să se simtă în
siguranță și totodată pentru ca aceștia să aibă încredere în serviciile oferite.
Publicarea site -ului
Pentru a -și atinge scopul pentru care a fost creat site -ul este necesar ca acesta să fie publicat.
Pentru realizarea acestui lucru trebuie găsit un server gazdă, eventual unul gratuit pentru început.
În cazul de față vom alege ca server gazdă www.xhost.ro , care este gratuit. Ca nume de domeniu
vom alege bookshop.ro. Se poate observa că numele este simplu, ușor de reținut și totodată
conduce persoanele cu gândul la comercializarea cărților.
După încheierea acestei etape, mai există încă un pas până la finalizarea site -ului. Ultima
etapă necesară a fi parcursă se concretizează în promovarea online a afacerii. Aceasta poate fi
realizată prin intermediul motoarelor de căutare, a directoarelor, a rec lamei plătite, prin
programele de afiliere sau prin intermediul networking -ului.
Pentru a optimiza site -ul pentru motoarele de căutare se vor alege cuvintele cheie. Printre
acestea se numără: librărie, librărie online, cărți, carte, edituri, manuale școlar e, cărț i pentru
copii , dicționare, economie, istorie. Dacă vom evalua aceste cuvinte pe www.trafic.ro se va putea
observa că pentru fiecare dintre acestea există peste 120 de căutări ceea ce înseamnă că toate
cuvintele su nt eficiente.
Publicitatea plătită se poate realiza prin intermediul diferitelor mijloace precum: reclame
contextuale, reclame prin bannere sau prin expedierea reclamelor prin email.
Campaniile publicitare ce fac parte din prima categorie pot fi create pri n intermediul sisteme
de reclame contextuale cum ar fi: Google Adwords, Yahoo! Search Marketing, AdBrite,
Arbocontext sau Neogen.
În cele ce urmează, se va exemplifica o campanie publicitară pentru promovarea site -ului
creat prin intermediul celui mai popu lar sistem de reclame contextuale cu plata per click oferit de
Google, Google Adwords. Pașii cei mai importanți vor fi ilustrați prin i maginile de mai jos:

Figura nr. 18 Locații vizate

34

Figura nr. 19 Licitare și buget

Figura nr. 20 Crearea anunțului

Figura nr. 21 Alegerea cuvintelor cheie
După finalizarea configurării campaniei și achitarea facturii, publ icarea anunțului va începe.
În final, după parcurgerea tuturor etapelor aferente dezvoltării site -ului, utilizatorii pot începe
comandarea produselor.

35
Concluzi i
După cum s -a putut observa pe parcursul lucrării, dezvoltarea economiei și asigurarea
succe sului societății informaționale po t fi realizate prin adoptarea tehnologiilor informaționale și
a comunicațiilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne oferă IMM -urilor posibilitatea să concureze cu marile
organizați i. Astfel, web -ul permite promovarea produsel or cu costuri minime.
În noua economie, organizațiile trec prin schimbări majore la care trebuie să se adapteze în cel
mai scurt timp pentru a putea face față concurenței. Astfel, reorganizarea este caracterizată prin
apariția unor noi oportunități, schimb area comportamentului consumatorilor, modificarea
structurii organizatorice, o nouă infrastructură TIC, reproiectarea proceselor.
În contextul acestei schimbări, se cre ază noi tipuri de locuri de muncă: liderul organizației
virtuale, analist, proiectant We b, coordonatorul comunităților consumatorilor online, specialist în
canale de email, etc. Astfel, individul este plasat în cadrul companiei în funcție de cunoștințele
sale, fără a se ține cont de experiența în domeniu.
În cadrul noii economii, întreprinder ile mici și mijlocii au trecut la realizarea afacerilor
electronice. Pentru a putea desfășura astfel de afaceri este necesar ca acestea să dispună de
diferite aplicații eBusiness, printre care se numără: site -ul Web, aplicațiile de intermediere și
instrume ntele CRM.
La baza afacerilor electronice stau reglementări legislative. La nivelul țării noastre, cadrul
juridic este format din legi aplicabile la nivel internaționale, european și național.
Așa cum s -a arătat pe parcursul lucrării există diferite modele de afaceri. Fiecare model are la
bază diferite activități precum: licitațiile, tranzacții bancare, învățământul, tranzacționarea
acțiunilor, comerțul, aprovizionarea. Orice companie poate adop ta unul sau mai multe astfel de
modele. De exemplu, dacă o organizație care are ca obiect de activitate „Lucră ri de construcții a
altor proiecte inginereș ti” ea poate să își realizeze proiectele utilizâ nd modelul E -Ingeneering.
Un alt exemplu, pentru o fir mă a cărui obiect de activitate este „Comerțul cu amănuntul al
echipamentului pentru telecomunicații”, modelele ce pot contura afacerea sunt: E -Commerce –
pentru vânzarea produselor online, E -Mailing – pentru o mai bună comunicare, E -Supply pentru
aprovizi onare.
După cum am menționat și în lucrare, în România, ponderea afacerilor electronice crește o
dată cu trecerea anilor.
În afara noțiunilor teoretice prezentate, capitolul trei este concretizat în două părți aplicative.
Prima are în vedere realizarea unu i chestionar care a fost distribuit IMM -urilor și a avut ca
obiective aflarea gradului de informatizare a companiei, prezența online, comercializarea

36
produselor online și promovarea prin intermediul Internetului. După finalizarea anchetei s -a
constatat că firmele au conștientizat utilitatea Internetului, asfel încât toate îl folosesc pentru
obținerea unor multiple avatanje precum: o comunicare eficientă, creșterea notorietății brandului,
costuri reduse etc. De asemenea, s -a putut observa că 60% dintre respo ndenți își comercializează
produsele pe Internet. Restul de 40% doresc să facă acest lucru în mai puțin de 6 luni. Pentru a
veni în ajutorul celei de a doua categorii, în partea a doua a capitolului, a fost prezentat un site
pentru vânzarea produselor care poate fi adaptat cu ușurință de către orice companie. Site -ul a
fost realizat prin intermediul platformei Prestashop, care oferă un mediu ușor și simplu de lucru.
Este bine ca întreprinderile să comercializeze produsele online, deoarece, conform unui
studiu39 realizat de Forrester Research, în 2012, vânzările vor crește cu până 45% până în 2016.
De asemenea se estimează că în totalul vânzărilor, 9% va fi reprezentat de cele online.
O altă tendiță ce se conturează în acest domeniu este Social Commerce. A cesta poate fi
confirmată prin parteneriatul40 dintre eBay și Facebook. Cei doi giganți promit că în următorii
trei ani, modul în care se face shopping, cât și felul în care se plătesc produsele se va schimba
radical.
În concluzie, se poate spune că pentru migrarea companiilor către e -business este necesar ca
acestea să dețină soluții informatice moderne specifice fiecărui tip de afacere. Trecerea la o astfel
de activitate presupune schimbarea la nivel organizațional a proceselor de afaceri și a fluxurilor
informaționale.

39 http://webprod.forrester.com/US+Online+Retail+Forecast+2011+To+2016/fulltext/ -/E-
RES60672?objectid=RES60672 accesat la data de 1 iuni e 2012
40 http://techcrunch.com/2011/10/12/facebook -and-ebay -team -up-to-breathe -new-life-into-social -commerce/ accesat
la data de 1 iunie 2012

37
Bibliografie
Cărți:
1. Airinei, D., Filip, M., Gr ama, A., Fotache, M., Dumitriu, F., Țugui, A., Georgescu, M.,
Instrumente software pentru afaceri , Editura Sedcom Libris, Iași, 2007
2. Căpraru , B., Activitatea bancară – Sisteme, operațiuni și practici, Editura C. H. Beck,
București, 2010
3. Cătoiu, I., Bălan, C., Orzan, G., ș.a., Cercetări de marketing, Editura Uranus, București,
2002
4. Corbu , C., Rîurean , S., E-business și internet , Editura Universitas, Petroșani, 2010
5. Crețu, L., De la clasic la virtual în lumea afacerilor , Editura Tehn opress, Iaș i, 2011
6. Drucker, P, The next Society, The Economist , Noiembrie, nr.1, 2001
7. Fotache, D., Birotica , Editura Junimea, Iași, 2001
8. Fotache, D., Hurbean, L., Dospinescu, O., Păvăloaia, V -D., Procese organizaționale și
integrare informațională Entreprise Resource Planning , Editura Universității
„Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2010
9. Gavrilescu, L., Matei, O., Totul despre comerțul electronic , Editura Risoprint, Cluj –
Napoca, 2010
10. Ghilic -Micu, B , Stoica, M, eActivitățile în societatea informațională , Editura Economică,
București, 2002
11. Grama, A., Sisteme integrate colaborative pentru afaceri mici și mijlocii , Editura
Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2007
12. Hațegan , I., Iancu , A., Iozsa , A., Instrumente financiar -bancare pentru societăți
comerciale , Editura Universul Juridic, București, 201 1
13. Middleton, J., Maeștii Afacerilor Online , Editura Meteor Press, București , 2010
14. Kotter, J., Cohen, D., Inima schimbării – Povestiri adevărate despre felul în care oamenii
își transformă organizațiile , Meteor Business, București, 2008
15. Măzăreanu , V., Economia digitală și managementul riscurilor , Editura Tehnopress, Iași,
2010
16. Meșniță, G. Introducere în afaceri electronice , Editura Junimea, Iași, 2002
17. Mircea, M, Managementul afacerilor în economia digitală , Editura Economică,
București, 2009
18. Mureșan, M., Ianoș -Schiller, E., Irimia, R., Vlășceanu, A., E-Business soluții informatice
în era digitală , Editura Pro Universitaria, București, 2008
19. Onete, C., Bucur, M., Internet pentru afaceri , Editura Tribuna Economică, București,
2008
20. Păvăloaia, V -D., Integrarea tehnologiilor informaționale în analiza financiară , Editura
Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2008
21. Popescul, D., Comerț și afaceri mobile , Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”,
Iași, 2007
22. Roșca, I ., Bucur, C ., Timofte -Stanciu, C ., Paiu, O ., Vișean, M ., Comerțul electronic –
Concepte, tehnologii și aplicații , Editura Economică, București, 2004
23. Stanca, L ., Suportul economic al afaceril or electronice pe I nternet , Presa Universitară
Clujeană, Cluj -Napoca, 2004
24. Ștefan, S., Un site web la îndemâna tuturor , Editura Compania, București, 2006
25. Vasilache, D., Plăți electronice o introducere , Editura Rosetti Educational, București,
2004
26. Vasiu, I., Vasiu, L., Afaceri electronice – aspecte legale, tehnice și manageriale , Editura
Albastră, Cluj -Napoca, 2007
27. Voicu -Dorobanțu , R., Afaceri financiare electronice , Editura Printech, București, 2009

38

Articole:
1. Druker, P ., Beyond THE Information Revolution The Atlantic , Octombrie, vol. 284, nr. 4 ,
1999
2. Kalakota, R., Robinson, M., e-Business – Roadmap for Succes , Addison -Wesley, Upper
Saddle River, New Jersey, 1999
3. Munteanu, A., Fotache, D., Dospinescu, O. – The New Information Technologies:
Blessi ng, Curse or Ethnocentrism Fertiliser? în The 9th IBIMA International Business
Information Management Conference, January 4 -6, 2008 Marrakech, Morocco, p. 1017,
ISI PROCEEDINGS
Web -site-uri:
1. http://licitatiiseap.ro/wp -content/uploads/SEAP -Manual.pdf accesat la data de 23
noiembrie 2011
2. http://www.crmreview.ro/?p=216 accesat la data de 24 noiembrie 2011
3. http://bloguldenewmedia.wordpress.com/2012/04/29/maestrii -afacerilor -online/ accesat
la data de 25 noiembrie 2011
4. http://www.rac ai.ro/INFOSOC -Project/Draganescu_st_a01_new.pdf accesat la data de
10 decembrie 2011
5. http://www.oirposdru –
vest.ro/Documente%20utile/pdr/Capitolul%20IX%20Societatea%20Informationala.pdf
accesat la data de 15 decembrie 2011
6. http://anale -informatica.tibiscus.r o/download/lucrari/1 -2-11-Luca.pdf accesat la data de
27 februarie 2012
7. http://www.business24.ro/banci/oferte -banci/visa -va-lansa -un-sistem -de-plati-online –
1502474 accesat la data de 7 martie 2012
8. http://www.ancom.org.ro/uplo ads/links_files/Gallup_Acces_la_internet_persoane_fizic
e.pdf accesat la data de 8 martie 2012
9. http://e -business .inotec.ro/e -commerce/10 -concluzii -importante -ale-celor -mai-recente –
studii -despre -comertul -online/#more -1591 accesat la data de 8 martie 2012
10. http://www.smartnews.ro/Internetul%20Romanes c/3372.html accesat la data de 8
martie 2012
11. http://www.gadgetreport.ro/internet/emag -vrea-sa-extinda -marketplace/ accesat la data
de 8 martie 2012
12. http://www.marketwatch.ro/articol/10137/Sondaj_IMM_Pasi_uriasi_in_domeniul_crest
erii_eficientei_prin_investitii_in_IT/pagina/1 accesat la d ata de 8 martie 2012
13. http://www.marketwatch.ro/articol/10137/Sondaj_IMM_Pasi_uriasi_in_domeniul_crest
erii_eficiente i_prin_investitii_in_IT/pagina/2 accesat la data de 8 martie 2012
14. http://www.capital.ro/detalii -articole/stiri/profitcom -succesul -in-comert -vine-din-
online -152794.html accesat la data de 8 martie 2012
15. http://www.avocat -achizitii -publice.ro/2011/11/viitorul -achizitiilor -publice -intre-
licitatii -electronice -si-parteneriate -public -private/ accesat la data de 9 martie 2012
16. http://www.gfk -ro.com/public_relations/press/multiple_pg/008143/index.en.html
accesat la data de 9 martie 2012
17. www. surveygizmo .com accesată la data de 31 martie 2012
18. http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/policies/smenterprises/article_731
2_ro.htm accesat la data de 28 aprilie 2012
19. http://www.prestashop.com/ accesat la data de 1 iunie 2012
20. http://www.ecommercetrends.com/ accesat la data de 3 iunie 2012

39
Anexe
Anexa 1 – Chestionar

40