Softul Educational Mijloc Eficient In Activitatea de Predare

Utilizarea calculatorului în procesul de învățământ reprezintă o metodă modernă de activitate didactică, interactivă și dirijată. Utilizarea softurilor educaționale reprezintă o necesitate a procesului educativ la particularitățile individuale ale fiecărui elev.

Informatizarea învățământului reprezintă o realitate. La orice disciplină se pot folosi softuri educaționale, făcând posibilă înțelegerea fenomenelor și a cunoștințelor altfel.

Prin utilizarea calculatorului și a softurilor educaționale, elevii sunt mult mai atrași de studiu, își dezvoltă interesul pentru școală, le crește responsabilitatea, motivația învățării, își lărgesc sfera de cunoaștere.

A reuși să-ți cunoști bine elevii este un deziderat dificil de atins de către profesor în contextual actual, dar absolut necesar pentru o bună proiectare a activității sale didactice.

Elevii noștri, deși diferiți, au și trăsături comune:

-manifestă dezinteres pentru discipina matematică,

-învață doar motivați extrinsec de apropierea unui examen,

-se plictisesc ușor,

-își pierd repede concentrarea,

-și-au păstrat vie curiozitatea și plăcerea de a descoperi lucruri interesante.

Știm că elevii rețin:

-"10% din ceea ce citesc

-20% din ceea ce aud

-30% din ceea ce văd

-50% din ceea ce aud și văd

-70% din ceea ce discută cu cineva

-80% din ceea ce experimentează

-95% din ceea ce-I învață pe alții."2

Prin utilizarea calculatorului în învățare putem obține:

Motivație

Captarea atenției

Exersare în ritm propriu

Dezvoltarea creativității

Facilitarea înțelegerii de concepte abstracte

Facilitarea lucrului în echipă

Stimularea creativității

Acces la resurse informaționale din afara școlii.

Folosirea în cadrul orelor de matematică a softurilor educaționale în alternanță cu metodele active participative și cele tradiționale, consider că este în acest moment soluția optimă pentru ai determina pe elevi să învețe cu drag la această disciplină.

Orice profesor de matematică își pune câteva întrebări:

Cum îi motivez să învețe matematică?

Cum le captez atenția?

Cum le pot facilita învățarea?

Cum îi evaluez?

Cum obțin performanță în învățare?

Un posibil răspuns: accesul la un computer conectat la Internet.

Activizarea predării-învățării presupune folosirea unor metode, tehnici și procedee care să-l implice pe elev în procesul de învățare, urmărindu-se dezvoltarea gândirii, stimularea creativității, dezvoltarea interesului pentru învățare, în sensul formării lui ca participant activ la procesul de educare.

Ar trebui să nu ne mai întrebăm dacă instruirea se îmbunătățește prin utilizarea calculatorului în învățare, ci cum pot fi utilizate mai bine calitățile unice ale acestuia: interactivitatea, precizia, capacitatea de a oferi reprezentări multiple și dinamice ale fenomenelor și, mai ales, faptul că pot interacționa cu fiecare elev în parte.

"Softul educațional reprezintă orice produs software, în orice format ce poate fi utilizat pe orice calculator și care reprezintă un subiect, o temă, un experiment, o lecție, un curs, etc. fiind o alternative sau unica soluție față de modulele educaționale tradiționale."(M. Vaida)

Există mai multe clasificări ale softurilor educaționale, dar făcând o sinteză a acestora putem considera următoarea clasificare:

– softul de exersare

– Permite exersarea individuală necesară însușirii unor algoritmi de lucru, tehnici de calcul, sau formării unor deprinderi specifice;

– Elevul lucrează în ritm propriu și primește feed-back continuu din partea programului prin aprecierea răspunsului dat.
– softul de prezentare a noilor cunoștințe

– Se creează un dialog de tipul profesor-elev între program și utilizator: dialog tutorial, dacă interacțiunea cu elevul este controlată de computer sau dialog de investigare dacă interacțiunea este dirijată de elev.

– Elevul poate reveni asupra secțiunilor deja parcurse, reacționează la stimulii programului, poate urmări exemplele propuse și explicațiile necesare și primește feed-back imediat.
– softul de simulare

– Permite reprezentarea controlată a unui fenomen prin intermediul unui model cu comportament analog. Există posibilitatea modificării valorilor unor parametri pentru a se observa modul cum se schimbă comportamentul sistemului.

– Redarea este intuitivă, elevul putând urmări fenomene mai dificil de descris prin mijloace clasice

– softul de testare a cunoștințelor

– Există o gamă variată de softuri de testare, care diferă prin modul de evaluare al cunoștințelor(imediat sau nu) prin tipologia itemilor, scopul testării etc.

– Apar sub forma unor teste interactive, obiective care evită factorii perturbatori din evaluarea tradițională.
– jocurile educaționale

– Softurile care sunt sub forma unui joc îl implică pe elev într-un proces de rezolvare de probleme. Este creat cadrul simbolic în care elevul devine personaj activ ce urmărește îndeplinirea unor scopuri educaționale fără să conștientizeze acest lucru; se renunță la formalitatea manualelor școlare și, de cele mai multe ori sarcinile de lucru sunt practice.
Structura unui soft educațional

a. obiectivele – pot fi privite ca ținte strategice, cu posibilitatea măsurării performanțelor elevului; aceste obiective trebuie să fie în concordanță cu o programă; de asemenea, obiectivele trebuie să fie formulate astfel încât să vizeze atingerea unor competențe, la rândul lor precizate într-o programă;
b. componentele softului – conținuturile specifice unor discipline să fie structurate logic, sintactic, pedagogic, cu o organizare secvențială a activității de învățare;
c. strategiile – trebuie să semnifice o combinare a metodelor, mijloacelor didactice, a formelor de organizare, a diferitelor tipuri de interacțiuni;
d. documentația – trebuie să fie completă, oferind detalii pentru instalarea și utilizarea softului, cu precizarea resurselor hardware necesare unei bune funcționări a softului; de asemenea, aceasta trebuie să fie clară, facilă, corespunzătoare categoriei de vârstă pentru care este indicat softul respectiv; de asemenea, documentația trebuie să conțină o analiză a avantajelor și a dezavantajelor determinate de utilizarea softului respectiv.

Eficacitatea unui soft educațional se poate stabili în funcție de mai multe criterii:

– gradul de dificultate,

– aria de cuprindere,

– structura internă a softului,

– funcționarea din punctul de vedere al utilizatorului.

Softul educațional trebuie să permită parcurgerea etapelor unui act complet de învățare: primul contact cu noi cunoștințe, aplicarea cunoștințelor recent însușite și reactualizarea cunoștințelor după un anumit interval de timp.

Metodele didactice utilizate când folosim softul educațional:

– expunerea

– modelarea

– simularea

– problematizarea

– demonstrația

– metode de descoperire

– studiul de caz

– studiul și munca individuală

– experimentarea dirijată

– observare sistematică

– metoda algoritmizării.

Am descoperit și am achiziționat softuri educaționale care propun soluții de învățare moderne și complete, adaptate exigențelor noii generații de elevi. Ele acoperă întreg procesul de învățare. Astfel, aceștia descoperă matematica prin povești și animații interactive, exersează cu jocuri educative și își verifică cunoștințele prin teste cu grade progresive de dificultate.

De ce să învețe pe de rost când îi poți oferi un instrument de descoperire, de analiză și învățare logică? Cu lecțiile pe calculator, copiii au învățat geometria prin animații interactive, puzzle-uri, jocuri tip concurs, teste cu răspuns imediat, exerciții cu indicii, aventuri și povești.

Am folosit în anul școlar 2014-2015 în cadrul orelor de geometrie la clasele a VI-a și a VII-a, produsele educaționale în format electronic INTUITEXT: Provocarea Faraonului, Secretul lui Euclid, Comoara tâlharilor, La voia zeilor, De ce leșină elefanții?

Am observat că acestea sunt adaptate exigențelor de învățare ale noilor generații de elevi, transformând noțiunile abstracte și informațiile teoretice într-un conținut multimedia atractiv. Am observat că lecțiile sunt elaborate conform programei școlare, elevii sunt ghidați pas cu pas în învățarea geometriei, exercițiile aplicative sunt structurate gradual și au caracter practic, trusa de geometrie virtuală este ușor de folosit, interfața este prietenoasă.

Consider că sintezele teoretice, bateriile de teste și jocurile interactive sunt puncte forte ale acestor softuri.

Elevii cu cerințe educaționale speciale din clasa a VI-a și părinții acestora au fost foarte încântați de orele în care am folosit softurile. Acestea l-au fost de un real folos în pregătirea Evaluării Naționale de la sfârșitul anului școlar la geometrie.

Elevilor capabili de performanță le-am recomandat să folosească Dicționarul ilustrat de geometrie, realizat în GeoGebra.

Elevilor de clasa a VIII-a le-am propus o temă "Să învățăm să construim corpuri geometrice în Paint."

Am să vă descriu în continuare secvența de lecție:

-Realizați un desen al unei piramide patrulatere regulate utilizând aplicația Paint.

-Se deschide aplicația Paint.

-Se folosește instrumentul pentru trasarea dreptunghiurilor.

-Se modifică înclinația figurii cu 50˚ pe orizontal.

-Se trasează diagonalele și apotema bazei folosind instrumentul de trasare a liniilor

-Se marchează celelalta laturi ale piramide, înălțimea și apotema folosind instrumentul de trasare a liniilor și guma

-Se selectează instrumentul de scris pentru notarea vârfurilor piramidei.

După ce desenul a fost terminat l-au salvat în format JPG și le-am explicat că-l pot insera ca imagine în orice document pe care îl edităm.

Totuși calculatorul poate să fie utilizat și pentru alte activități din afara sferei educaționalului și astfel pot apărea o serie de limite ale folosirii neraționale a tehnicii moderne. Dintre aceste limite / dezavantaje amintim:

-izolarea relativă a elevului, care este capturat de universul virtual;

-modelul educativ oferit de către profesor dispare prin folosirea excesivă a calculatorului;

-activitatea profesorului devine una de îndrumare a cuplului elev – calculator etc.

În actualul context educațional, școala trebuie să se preocupe de:

-creșterea gradului de realiza și utilizare a softurilor educaționale de către profesori și elevi;

-creșterea calității educaționale în ceea ce privește un soft educațional;

-integrarea armonioasă și eficientă a cuplului calculator – soft educațional în procesul instructiv – educativ;

-modernizarea setului actual de mjiloace didactice existente.

Integrarea tehnologiei informatice și comunicaționale în procesul de predare-învățare-evaluare, atrage după sine mai mult decât utilizarea softurilor educaționale și nu înseamnă numai utilizare exclusivă în scop de informare.

Profesorul are rolul de a pune resursele la dispoziția elevilor pentru ca aceștia să lucreze pe cont propriu; resursele trebuie organizate în așa fel încât să inspire elevii, să-i ajute în învățare, să le stimuleze formarea de capacități de gândire de ordin superior și să susțină practicile de instruire.

Tehnologia modernă este folosită în scop de resursă și trebuie să fie conectată elementelor de conținut disciplinar și să țintească realizarea obiectivelor urmărite prin unitatea de învățare.

“Tehnologia, prin ea însăși, nu schimbă și nu îmbunătățește predarea și învățarea. Cheia pentru introducerea cu succes a tehnologiei în predare și în învățare…… constă în acordarea unei atenții sporite, managementului proceselor, strategiei, structurii și mai ales rolurilor și deprinderilor.”5

Tehnologia este doar vârful icebergului în procesul de planificare a instruirii, servind doar ca vehicul util, printre altele vitale.

Bibliografie

[1]. M.IONESCU,I.RADU, Didactica modernă, Editura Dacia,Pitești, 2001.

[2]. I.NICOLA, Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, 2003;

[3]. E.NOVEANU, Impactul formativ al utilizării AeL în educație, Centrul pentru Inovare în Educație, 2004;

[4]. I.Jinga, Manual de pedagogie, Editura ALL Educațional, București, 2001.

[5]. Wills, S. Și Alexander, S., 2000, p. 72.