Societatea Ing

CUPRINS

ARGUMET

Capitolul I: Imporțanta asigurărilor

1.1 Definirea conceptului de asigurare………………………………………………………………….

1.2 Apariția ideii de asigurare ………………………………………………………………………………
1.3 Rolul social ………………………………………………………………………………………………….
1.4 Rolul economic……………………………………………………………………………………………..

Capitolul II: Noțiuni generale în domeniul asigurărilor de persoane
2.1 Asigurările de persoane………………………………………………………………………………….
2.2 Clasificarea asigurărilor de persoane………………………………………………………………..

2.3 Conținutul juridic, economic si financiar al asigurărilor de persoane……………………

Capitolul III: Societatea ING
3.1 Scurt istoric al grupului ING…………………………………………………………………………..
3.2 ING Romania……………………………………………………………………………………………….
3.3 ING Group…………………………………………………………………………………………………..
3.4 ING Asigurari de Viată (Studiu de caz)…………………………………………………………..

Bibliografie

Anexe
1. Contract de asigurare
2. Condiții contractuale

Capitolul I

Importanța asigurărilor

1.1 Definirea conceptului de asigurare

Asigurările sunt un domeniu foarte dinamic și cuprinzător atât cantitativ cât și calitativ, a cărui evoluție marchează progresul economic, tehnologi și de ce nu al omenirii î general.

Asigurările si reasigurările acopera întreaga varietate a activitații uname: afaceri, educație, călătorii, viață de familie, cu tot cee presupun acestea. Ele depășesc orice fel de granițe, atenuează diferențele de cultură, tradiție și mentalitate între vârste și nații.

Asigurarea reprezinta operatia financiara prin care asiguratorul se obliga ca in schimbul unei sume de bani platita periodic sa despagubeasca asiguratul pentru pierderile suferite de aceasta in urma unor evenimente independente de vointa lui.

1.2 Aparitia ideii de asigurare

Putem spune ca asigurarile au aparut odata cu aparitia societatii umane, moment in care avem cunostinta despre doua tipuri de economii care au caracterizat societatea de-a lungul timpului: schimb (realizate cu elemente corespunzatoare: piete de schimb, bani, instrumente financiare diverse) si economiile naturale, in lipsa acestor elemente, acestea datand din timpuri mult mai vechi decat primele.

Intr-o astfel de economie naturala, putem privi conceptul de asigurare ca pe o forma de ajutorare intre indivizii din societate. De exemplu, daca o casa sufera un incendiu devastator, membrii comunitatii respective vor ajuta impreuna la reconstruirea casei; altfel, nu vor primi nici ei ajutor in viitor.

In Romania, dupa Tratatul de la Adrianopole din 1829 au aparut primele reprezentante ale unor companii straine de asigurari (Austria, Italia, Ungaria, Anglia) in Bucuresti, Iasi si in porturile dunarene.

Anul 1871 este de referinta pentru asigurarile din Romania, deoarece s-a infiintat prima societate de asigurari romaneasca denumita Dacia.

In anul 1873 s-a infiintat a doua societate romaneasca de asigurari numita Romania.

In 1881 ce doua au fuzionat rezultand societatea Dacia-Romania.

In anul 1915 s-a infiintat Casa de asigurari a Ministerului de Internne care, in 1942 s-a transformat in „Regia autonoma a asigurarilor de stat” detinand monopolul asigurarilor bunurilor de stat si comunale.

In 1949 s-a tranformat in „Societatea comerciala de stat de asigurari”. Din 1942 s-au introdus noi ramuri in asigurari:

▪ CASCO

▪ Raspundere civila

▪ Accidente

▪ Inundatii

▪ Grindina

▪ Transport

▪ Furt

▪ Accidente corporale

Dupa primul Razboi Mondial au aparut 22 de societati de asigurare. Dupa al doilea Razboi Mondial au ramas 13. Revolutia din 1989 a produs modificari si in domeniul asigurarilor odata cu relansarea proprietatilor private.

Asigurarile s-au nascut din nevoia imperioasa de protectie a omului si a avutului sau agonisit cu truda, împotriva fortelor distructive ale naturii, accidentelor si bolilor, din nevoia constituirii unor mijloace de existenta în conditiile pierderii sau reducerii capacitatii de munca în urma accidentelor, bolilor sau atingerii unei anumite vârste.

Astfel, oamenii s-au solidarizat si ajutat reciproc pentru suportarea în comun a efectelor calamitatilor naturii, accidentelor si bolilor prin asigurare, prin care, pagubele provocate de un eveniment sunt suportate de mai multe persoane fizice si juridice cuprinse în asigurare.

Pentru prevenirea, limitarea, combaterea si mai ales compensarea daunelor, persoanele fizice si agentii economici îsi pot constitui individual, din resursele lor, unele rezerve materiale si banesti. Marimea acestor rezerve trebuie sa fie egala cu valoarea bunurilor pe care le poseda cetatenii si agentii economici respectivi, ceea ce practic este neeconomicos si aproape imposibil de realizat pentru fiecare persoana fizica si agent economic.

De aceea, în vederea ducerii luptei împotriva fortelor distructive ale naturii, accidentelor, bolilor etc., s-a ivit necesitatea folosirii unei cai mai convenabile si mai eficiente, si anume trecerea riscurilor (în anumite conditii) asupra unor societati specializate în domeniul asigurarilor si reasigurarilor. Aceasta lupta împotriva calamitatilor naturii, accidentelor si bolilor, impune necestitatea constituirii unor fonduri de rezerva si de asigurare. Fondul de asigurare contribuie la refacerea bunurilor avariate sau distruse si, într-o anumita masura, la extinderea activitatii economice. Fondurile de rezerva si asigurare au putut fi constituite numai atunci când factorii si relatiile de productie si productia de marfuri s-au dezvoltat în asa masura încât au facut posibila acumularea de rezerve.

1.3 Rolul social

Asigurarea are ca scop prin intermediul contributiilor varsate de asigurati sa plateasca indemnizatiile cuvenite persoanelor ce cad victime in fata unor accidente sau evenimente nedorite (a garanta veniturile vaduvelor si orfanilor, a oferi mijloace banesti pentru construirea unei case, pentru cei care au avut de suferit, a oferi mijloace financiare unui bolnav pentru a putea fi ingrijit in cele mai bune conditii).

Asigurarile reprezinta functii, evenimente sociale, garantarea veniturilor familiilor sau patrimoniului unei firme indiferent de riscurile ce pot aparea, contribuie la coeziunea, la fericirea indivizilor, permitand supravietuirea firmelor care sunt victime ale unor evenimente nedorite (falimentul unui debitor important) asigurarea ii salveaza pe salariati, locurile acestora de munca contribuind la stabilirea relatiilor la locul de munca si a relatiilor sociale.

Totusi limitele asigurarilor stau in faptul ca banul nu va putea inlocui vreodata prezenta unui tata, sot sau nu va putea reda integritatea corporala a unui infirm.

Mai mult, asiguratorii investesc in centre de reducere a accidentatilor pentru recuperarea maxima posibila a functiunilor si capacitatilor corporale in actiuni de prevenire a incendiilor si accidentelor.

1.4 Rolul economic

In prezent, asigurarea reprezinta o ramura importanta a economiei nationale. Nivelul de dezvoltare economica al unei tari este principalul factor ce determina marimea si dinamismul activitatii de asigurare, garantarea veniturilor familiilor, victime ale unor evenimente nedorite permit asigurarilor mentinerea unui nivel constant al puterii de cumparare al populatiei permitand supravietuirea formelor dupa un dezastru; asigurarea face posibila continuitatea productiei, pastrarea retelei economice.

Asigurarea reprezinta un motor esential al dezvoltarii economice prin faptul ca are puterea de a garanta investitiile si permit plasamentul primelor.

CAPITOLUL II

Notiuni generale in domeniul asigurarilor de persoane

2.1 Asigurarile de persoane

Asigurarile de persoane oferă soluții pentru problemele financiare cauzate de accidente sau deces.

Asigurarile de persoane au ca obiect garantarea platii unei sume de bani de catre asigurator, in cazul producerii unui eveniment legat de persoana fizica a asiguratului, si anume: vatamare corporala, imbolnavire, decesul sau supravietuirea acestuia.

In cazul asigurarilor de bunuri, asiguratorul se angajeaza sa dezdauneze pe asigurat pentru paguba suferita prin avarierea sau distrugerea bunurilor asigurate ca urmare a producerii riscului asigurat. Avand caracter reparator, indemnizatia datorata de asigurator nu poate fi mai mare decat dauna suferita de asigurat si, fireste, nici decat suma asigurata.

In cazul in care o persoana fizica sau juridical si-a asigurat un bun oarecare, din eroare sau cu intentie, pentru o suma mai mare decat valoarea reala a acestuia, si a achitat primele de asigurare aferente acestei sume supraestimate, la distrugerea acelui bun de catre un sinistru, asiguratul are dreptul la o despagubire limitata la valoarea daunei inregistrate, fara ca aceasta sa depaseasca suma asigurata.

Altfel stau lucrurile la asigurarile de persoane. Aici suma asigurata se stabileste in mod forfetar de catre asigurat, in functie de nevoile si de posibilitatile sale financiare. Asiguratul poate sa incheie mai multe contracte de asigurare impotriva aceluiasi eveniment (complex de evenimente) si pentru sume diferite, fara sa fie impiedicat de lege sau de asigurator. La producerea riscului asigurat, asiguratul sau beneficiarul asigurarii are dreptul sa incaseze drepturile de asigurare de la toti asiguratorii, deoarece aici nu mai este vorba de dauna ca la asigurarile de bunuri. Neavand caracter reparator, asigurarea de persoane nu sufera restrictiile la care este supusa asigurarea de bunuri.

Daca in urma producerii riscului asigurat, asiguratul a suferit o vatamare corporala sau a contractat o maladie care i-a afectat capacitatea de munca, el are dreptul la o indemnizatie de asigurare care sa faca posibila refacerea situatiei sale financiare existente inaintea producerii accidentului sau contractarii bolii.

2.2 Clasificarea asigurarilor de persoane

Asigurarile de persoane se pot clasifica in functie de riscul asigurat, de momentul achitarii primei, de momentul incasarii sumei asigurate si de forma pe care acestea o imbraca.

Astfel, in functie de riscul acoperit, asigurarile de persoane pot fi:

▪ Asigurări de viață

▪ Asigurări de supraviețuire

▪ Asigurări de deces

▪ Asigurări mixte de viață

▪ Asigurări de accidente

▪ Aaigurări de sănătate permanentă

▪ Asigurări de boală

▪ Asigurări dotale

▪ Asigurări de nupțialitate

▪ Asigurări de natalitate

▪ Alte forme

La asigurarile de supravietuire, asiguratorul se angajeaza sa plateasca asiguratului, la expirarea contractului, suma asigurata, cu conditia ca acesta sa fie in viata. In perioada de valabilitate a asigurarii, asiguratul, platind primele datorate, acumuleaza o suma de bani la dispozitia asiguratorului si care devine exigibila la expirarea contractului. Suma astfel economisita urmeaza sa fie folosita de asigurat, la momentul potrivit, pentru cele mai diverse scopuri: sa-si achizitioneze un imobil, un automobil sau alte bunuri de valoare mare ori de folosinta indelungata; sa se mute cu familia intr-o alta regiune sau alta tara; sa efectueze o calatorie de agrement, de afaceri.

Asigurarile de deces protejeaza asiguratul impotriva riscului de deces. Cum decesul este un eveniment viitor si sigur, dar incert ca data, asiguratorii folosesc diverse forme de asigurare care sa satisfaca cele mai diferite preferinte. Astfel, intr-o formula asigurarea acopera riscul de deces la orice data ar surveni acesta. In acest scop, pentru a putea beneficia de o asemenea protectie, asiguratul se angajeaza sa plateasca prime toata viata. Este cunoscuta si solutia care limiteaza, totusi, plata primelor la o anumita perioada de timp: pe o durata de n ani, pana la data x, pana la iesirea la pensie a asiguratului etc. In toate aceste cazuri, avem de-a face cu o asigurare de deces temporara.

Asigurarile mixte de viata. Pentru a face mai atractive raporturile sale cu asiguratii si pentru a le simplifica sub raport organizatoric, asiguratorul ofera un produs care acopera ambele riscuri intr-un contract , denumit asigurare mixta de viata. Prin cuprinderea a doua riscuri alternative intr-un contract de asigurare unic, nu dispare caracterul contradictoriu al celor doua riscuri, ci se creeaza impresia ca asiguratii castiga in cazul producerii oricarui risc: in cazul decesului asiguratului, beneficiarul asigurarii intra in posesia sumei asigurate, iar in caz de supravietuire, asiguratul incaseaza personal suma asigurata prevazuta in contract. Este adevarat ca asiguratul castiga in ambele imprejurari, dar acest lucru il obtine cu pretul aferent acoperirii celor doua riscuri, adica cu suportarea primelor datorate atat pentru riscul de deces, cat si pentru cel de supravietuire.

Asigurarile de accidente urmaresc protejarea persoanelor fizice de consecintele nefaste ale unor evenimente neprevazute care le afecteaza viata, integritatea corporala ori capacitatea de munca. Persoanele accidentate primesc, cu titlu de indemnizatie, fie o suma forfetara, fie mai multe plati fractionate pentru acoperirea cheltuielilor de ingrijire medicala, refacere a sanatatii si compensarea pierderii de venit. In caz de invaliditate permanenta, asiguratorul datoreaza asiguratului intreaga suma asigurata sau o parte din aceasta, in functie de gradul de invaliditate stabilit de comisia de expertiza medicala.

Asigurarea de boala are drept obiectiv protejarea persoanelor care au surferit o incapacitate temporara de munca determinata de boala.

Asigurarea de sanatate permanenta urmareste sa elimine saracia, adesea asociata cu o incapacitate de munca de durata, provocata de un accident sau de o boala. Din momentul in care un asigurat a fost examinat medical si acceptat pentru o asigurare de sanatate permanenta, contractul de asigurare isi pastreaza valabilitatea un anumit numar de ani (de exemplu, pana la varsta pensionarii) si nu poate fi reziliat de catre asigurator.

Asigurarea dotala este conceputa ca o modalitate de constituire treptata a dotei unui copil pana cand acesta ajunge la majorat. Asiguratorul onoreaza aceasta asigurare, daca beneficiarul asigurarii este in viata la data atingerii majoratului, cand asigurarea devine exigibila. In ipoteza in care beneficiarul asigurarii a decedat anterior acestei date, asiguratorul este exonerat de orice raspundere legata de acel contract. Daca contractul respectiv prevede clauza “contraasigurarii”, in cazul mortii premature a beneficiarului asigurarii asiguratorul este obligat sa restituie primele incasate.

Asigurarea de nuptialitate este o asigurare de viata, in baza careia asiguratorul se angajeaza sa plateasca o anumita suma de bani asiguratului, daca acesta se casatoreste inainte de a implini o anumita varsta.

Asigurarea de natalitate prevede obligatia asiguratorului de a plati o suma de bani asiguratului, caruia i s-a nascut un copil, intr-un anumit termen.

Ultimele doua forme de asigurare prezentate sunt in continuu regres, ca urmare a modificarii conditiilor demografice si a comportamentului oamenilor fata de institutia casatoriei si de planingul familial.

2.3 Continutul juridic, economic si financiar al asigurarilor

Abordarea sub aspect juridic a asigurării este necesară și justificată întrucât asigurarea trebuie să fie operantă și să capete o formă juridică. Forma juridică i-o oferă contractul, care constituie “legea părților”, precum și legea propriu-zisă, promulgată de puterea legislativă. Contractul de asigurare si legea cu privire la activitatea de asigurare in calitate de izvoare de drepturi și obligații în materie de asigurări, se completează reciproc.

Potrivit Legii nr.136/1995, prin contractul de asigurare, asiguratul se obligă să plătească o primă asiguratorului, iar acesta se obligă ca, la producerea unui anume risc, să plătească asiguratului sau beneficiarului despăgubirea sau suma asigurată, denumită în continuare indemnizație, în limitele și termenele cuvenite .

Contractul de asigurare (anexa 1) prezintă următoarele trăsături caracteristice:

▪ este un contract consensual;

▪ este un contract sinalagmatic;

▪ este un contract cu titlu oneros;

▪ este un contract aleatoriu;

▪ este un contract succesiv;

▪ este un contract de adeziune;

▪ este un contract de bună credință.

Asigurarea sub aspect economic și financiar

Acoperirea pagubelor produse de diverse fenomene și evenimente se poate realiza cu ajutorul a trei categorii de fonduri bănești:

▪ Fonduri de rezervă financiară – reprezintă fonduri de autoprotecție sau autoasigurare, constituite de diferite persoane fizice și juridice și sunt destinate să acopere eventualele pagube provocate de fenomene neprevăzute.

▪ Fonduri de rezervă și/sau de asigurare – se constituie în mod centralizat în bugetul de stat și în bugetele locale. Asemenea fonduri se prevăd în partea de cheltuieli a bugetelor respective, pe seama veniturilor generale ale acestora, fără a se solicita contribuții speciale din partea cuiva.

Fonduri de asigurare propriu–zise. Aceste fonduri sunt cele mai importante dintre fondurile destinate acoperirii pagubelor produse de anumite fenomene și evenimente și se realizează prin intermediul societăților comerciale de asigurare sau a organizațiilor de asigurare mutuale. Fondul se constituie în mod descentralizat, pe baza contribuției persoanelor fizice și juridice asigurate (prime sau cotizații), dar se utilizează în mod centralizat pentru acoperirea pagubelor suferite de asigurați, adică pierderile provocate de diferite fenomene și evenimente sunt repartizate asupra tuturor participanților la constituirea fondului.

Fondul de asigurare se constituie în vederea acoperirii unor pagube provocate de evenimente viitoare și nesigure. Din acesta nu se suportă pierderile datorate consumării bunurilor respective în procesul de producție, nu se suportă pierderile datorate diminuării valorii bunurilor respective din diferite motive.

Asigurarea presupune un anumit risc, un anumit pericol. Persoanele fizice și juridice amenințate de aceleași riscuri formează, prin intermediul unei societăți de asigurare, o comunitate care consimte să contribuie la suportarea în comun a pagubelor ce se pot produce din cauza anumitor fenomene. În momentul în care unul sau mai mulți membri ai comunității respective sunt afectați de producerea riscului asigurat, vor primi din fondul de asigurare, cu titlu de indemnizație (despăgubire) de asigurare, sume care pot întrece de câteva ori cuantumul contribuției acestora la fondul de asigurare. Acest lucru este posibil datorită faptului că paguba provocată de producerea riscului asigurat se împarte între membrii comunității după principiul mutualității, adică la constituirea fondului de asigurare participă toți asigurații care au suferit prejudicii de pe urma producerii riscului asigurat.

Fondul de asigurare se utilizează în mod centralizat pentru: finanțarea unor acțiuni legate de prevenirea pagubelor; acoperirea pagubelor provocate de diferite fenomene asigurate la asigurările de bunuri și la cele de răspundere civilă, respectiv plata sumelor asigurate la asigurările de persoane; constituirea de fonduri de rezervă la dispoziția societății din domeniul de asigurare.

În procesul formării și utilizării fondului de asigurare se nasc anumite relații economice între participanții la asigurare. Într-o primă fază, banii sub forma primelor de asigurare, pornesc de la persoanele fizice și juridice asigurate către organizațiile de asigurare. Într-o a doua fază, banii sub forma indemnizațiilor de asigurare (despăgubiri sau sume asigurate) pornesc de la organizațiile de asigurări către persoanele fizice și juridice afectate de producerea fenomenului asigurat.

Asigurarea exprimă relații de distribuire și redistribuire a valorii adăugate brute, relații ce apar în procesul constituirii și utilizării fondului de asigurare în vederea desfășurării neîntrerupte a activității economice, păstrării integrității bunurilor asigurate, protejării persoanelor fizice și juridice față de terți .

CAPITOLUL III

SOCIETATEA ING

3.1 Scurt istoric al grupului ING

Istoria ING începe la jumătatea secolului trecut, când asigurările și operațiunile bancare au jucat un rol important în dezvoltarea sectorului financiar din Olanda.

De-a lungul anilor, ING s-a transformat într-o companie internațională, cu o mare capacitate de adaptare la piețele în care funcționează. ING va continua acest drum, furnizând servicii excelente prin intermediul diviziilor existente dar și concentrându-se asupra unor noi domenii de activitate.

Misiunea ING este: “Implementarea unui standard pentru a ajuta clienții să-și administreze viitorul financiar”.

Domenii de activitate

ING își desfășoară activitatea în mai multe domenii, în centrul acțiunilor sale aflându-se orientarea către client și principiile solide de business.

▪ Asigurări în Europa, America și regiunea Asia/Pacific

Desfășoară activități operațiuni de asigurări și alte activități importante în mai multe țări din Europa, America de Nord și de Sud și regiunea Asia-Pacific.

▪ Servicii bancare pentru persoane juridice (Wholesale Banking)

Desfășoară la nivel global operațiuni bancare pentru companii. Are 5 divizii: Clienți, Rețea, Produse, Corporate Finance& Equity Markets și Piețe Financiare. Această divizie oferă o gamă completă de produse și servicii pentru corporații și instituții.

▪ Servicii bancare pentru persoane fizice (Retail Banking)

Desfășoara operațiuni bancare pentru persoane fizice în România, Olanda, Belgia, Polonia și India. Această divizie oferă servicii de private banking în piețe selectate: nu doar în România ci și în Olanda, Belgia, Elveția, Luxembourg și mai multe țări din Asia.

3.2 ING Romania

ING România face parte din ING Group, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din lume. De-a lungul anilor, ING și-a câștigat și pe piața românească reputația de grup financiar ce oferă cele mai complexe produse și servicii pentru o largă paletă de clienți: corporații, instituții și persoane fizice.

Istoria ING în România a început în 1994. Atunci, ING Bank a fost prima bancă străină care a dechis o sucursală în România, după 1989. În prezent, ING România oferă o gamă completă de servicii financiare destinate tuturor categoriilor de clienți: companii, instituții financiare și clienți persoane fizice.

ING România are peste 1000 de angajați în cele 27 de orașe în care sunt deschise 24 de sucursale pentru companii și 120 unități ING Self’Bank, pentru personae fizice. De asemenea, ING România beneficiază de cea mai mare forță de vanzari de produse de asigurare: aproape 2200 de consultanți in 60 de orașe.

ING deține o poziție foarte solidă pe toate segmentele pe care activează: lider pe piața de brokeraj și pe piața financiară primară si secundară; este cea mai mare bancă custode si este liderul pieței de asigurări de viață. În plus, ING a fost prima institutie bancară care a oferit companiilor și persoanelor fizice o gamă completă de servicii electronice: ING OnLine, Self’Bank și Home’Bank.

ING Bank România este singura bancă de pe piață care beneficiază de ratingul `AA`, acordat de agenția internațională Standard & Poor`s. Acesta conferă ING Bank statutul de instituție financiară care furnizează clienților o securitate financiară excelentă.

Domenii de activitate:

În prezent, ING Group desfășoară o gamă variată de operațiuni în România, oferind un pachet complet de servicii:

▪ Servicii bancare pentru persoane fizice și juridice – ING Bank

▪ Servicii de leasing – ING Lease

▪ Servicii de factoring – ING Commercial Finance

▪ Servicii de real estate- ING Real Estate Investment Management

▪ Asigurări de viață – ING Asigurări de Viață

▪ Pensii- ING Fond de Pensii

Suntem la dispoziția clienților noștri, fie ei persoane fizice, familii, întreprinderi mici și mijloci, corporații și instituții financiare.

Experiența noastră internațională dar și cea de pe piața locală ne oferă posibilitatea de a aborda într-o manieră profesionistă mai multe sectoare de activitate: construcții, telecomunicații, energie.

3.3 ING Group

ING Group este o instituție financiară internațională de origine olandeză care oferă servicii bancare, de asigurări și de management al activelor unui număr de peste 60 de milioane de clienți individuali, companii sau instituții din 50 de țări. Cu un personal de peste 120.000 de angajați, grupul deservește o gamă foarte variată de clienți: indivizi sau familii, mici afaceri sau mari corporații, instituții sau guverne. Luând în considerare capitalizarea de piață, ING se numără printre cele mai puternice 20 de instituții financiare din lume și printre primele 10 din Europa.

În clasamentul celor mai puternice instituții financiare din Europa, difuzat de Bloomberg în luna septembrie 2006, ING Group se situează pe locul 6, cu o valoare de piață de 73,5 miliarde Euro, și pe locul 12 în rândul celor mai puternice instituții financiare din lume.

În 2006 ING a urcat pentru al treilea an consecutiv in clasamentul Best Global Brands al celor mai puternice companii din lume din punct de vedere al valorii brandului, realizat de Business Week și Interbrands. În comparație cu anul trecut ING a urcat încă două locuri, ajungând astfel pe locul 85.

3.4 ING Asigurari de Viata

ING Asigurări de Viață este parte integrantă a Grupului ING, cel mai mare grup financiar olandez și una dintre primele zece instituții financiare din lume.

Înființată în ianuarie 1997, sub numele de Nederlanden Asigurări de Viață România, compania și-a început activitatea cu cinci agenții și un număr de 200 de consultanți. Apariția Nederlanden Asigurări de Viață reprezintă consecința firească a unui amplu proces de evaluare a pieței financiare românești, realizat de Grupul ING. La acea dată, primul pas al dezvoltării Grupului ING în România fusese deja realizat, prin lansarea în 1994 a ING Bank, prima bancă străină în România.

În 1999 ING Nederlanden a devenit liderul pieței asigurărilor de viață din România, cu un volum al primelor brute subscrise în 2002 de aproape 79,3 mil Euro și o cotă de piață de 59,4%.

Cu un capital social de 450,4 miliarde lei (echivalentul a 28,8 milioane USD), ING Asigurări de Viață este cea mai puternic capitalizată companie de pe piața asigurărilor, ocupând primul loc și din punctul de vedere al atragerii de noi clienți. La sfârșitul anului 2004, ING Nederlanden a devenit ING Asigurări de Viață.

În prezent, ING Asigurări de Viață deține 41,2% din piața asigurărilor de viață din România. Permanent la dispoziția clienților noștri, 2200 de consultanți de asigurare își desfășoară activitatea în cele 64 de birouri deschise în 59 de orașe din întreaga țară.

ING Asigurări de Viață oferă clienților săi – persoane fizice și companii – produse și servicii de asigurări la cele mai înalte standarde de calitate și profesionalism, în conformitate cu exigențele stabilite la nivelul Grupului ING, pe baza bunei cunoașteri a pieței locale, precum și a tradiției și forței sale financiare internaționale.

Date identificare:

S.C. ING Asigurări de Viață S.A.

Societate pe acțiuni

Sediul social: Str. Costache Negri, nr. 1-5, Sector 5, codul 050552, București, România

Înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Municipiului București sub nr. J40/475/1997

Cod Unic de Înregistrare: 9100488

Capital social subscris și vărsat: 45.042.794 lei

Înregistraă ca operator de date cu caracter personal cu numarul 160

DATE FINANCIARE:

Pentru anul 2006 ING Asigurări de Viață a anunțat rezultate solide, cu o creștere de 21,3% a profitului, care a atins 41,8 milioane RON la sfârșitul anului trecut. ING și-a consolidat și în 2006 poziția de lider pe piața asigurărilor de viață din România, deținând în prezent o cotă de piață de 41,2%.

ING Asigurări de Viață a înregistrat un venit net din prime de 434 milioane RON în 2006, în creștere cu 11% față de anul trecut, când acesta a fost de 391,1 milioane RON. În același timp, venitul total a atins 541,8 milioane RON în 2006, cu 9,7% mai mult față de 493,9 milioane RON în 2005.

ING Asigurări de Viață a încheiat anul 2005 cu o cotă de 37% din piața asigurărilor de viață, reconfirmând poziția de lider al acestei piețe pe care o deține începând cu 1999.