Societatea Academică din România (SAR) [611078]

Societatea Academică din România (SAR)
Policy Brief #68, mai 2015
1. Introducere
România are probabil cel mai slab sistem de
sănătate din Uniunea Europeană (UE), fapt rele vat
de numeroși și variați indicatori. Un fenomen
ignorat este tendința crescândă de nemulțumire a
consumatorilor de servicii medicale din țara
noastră. Acest lucru a fost evidențiat în raportul
Euro Health Consumer Index 2014. Astfel, pe lân­
gă locul codaș ocupat de țara noastră în rân dul
țărilor membre ale UE se poate observa și ten dința negativă a indicatorilor de la an la an. (vezi figura
1). Raportul reflectă tendința spre colaps a
sistemului sanitar din țara noastră și face puține
recomandări, constatând că unul din factorii
predictibili ai situației negative accentuate care va
urma pe termen mediu este legată de fe no menul
de exod al creierelor din țara noastră în acest
domeniu.21
Una din principalele cauze ale actualei stări de
fapt este finanțarea vădit inadecvată prin ra portare
la PIB­ul țării dar și în cifre absolute per capita.
2 Euro Health Consumer Index 2014 Report http://
www.healthpowerhouse.com/files/EHCI_2014/local/
EHCI_2014_release_RO.docx
3 Euro Health Consumer Index 2014 Report http
http://www.healthpowerhouse.com/files/EHCI_2014/
EHCI_2014_report.pdfCum putem minimaliza fenomenul
de brain-drain în domeniul medical1
1 forma rezumata a fost inclusă și prezentată în cadrul Ra­
portului SAR pentru anul 2014 (lansat în luna februarie 2015).
Figura 1. Tendința EHCI în perioada 2006­2014. Euro Health Consumer Index 2014 Report
(detaliu; figura în întregime se găsește în anexa 1 de la sfârșitul raportului)3

2
Societatea Academică din România (SAR)www.sar.org.roPolicy Brief #68, mai 2015În ultimii 25 de ani s­a evocat în repetate rânduri
necesitatea creșterii substanțiale a veniturilor
personalului medical, a medicilor în particular.
Cu o singură excepție, anul electoral 2008 , când
s­a efectuat o majorare cu 50% a salariilor fără a
se indica sursa, măsură ulterior retrasă, o altă
măsură efectivă și substanțială în acest domeniu
nu a fost adoptată.
În raportul de față, am încercat să identificăm
dacă există soluții impuse de lege și neaplicate
sau unele care pot fi puse în practică prin inter­
venții legislative minime (legislație secundară),
care nu incumbă alocări suplimentare semnifica­
tive. În final vom evoca și acele măsuri care pot
conduce la o suplimentare a veniturilor persona­
lului concomitent cu o suplimentare a veniturilor
bugetare respectiv a cheltuielilor din sistem.
Din analiza posibilităților legale identificate vom
încerca să determinăm și factorii care ar putea sprijini și pe cei care se opun unei reașezări a
sistemului de salarizare din sistemul sanitar.
Raportul nu își propune să o fere recomandări ci
doar să reprezinte o bază de lucru pentru c ei care
sunt preocupați de a contribui la oprirea exodului
medical și la îmbunătățirea stării de fapt din
sistemul sanitar , în prezent și pe termen mediu.
2. Exodul de creiere din domeniul medi-
cal consecință a integrării României în UE
În ultimii 25 de ani România a devenit o adevărată
sursă de personal calificat pentru țările Uniunii
Europene, în special în ceea ce privește personalul
medical. După integrarea în UE, fenomenul s­a
accentuat, căpătând accente îngrijorătoare.
Figura 2. Cele mai frecvente calificări ale persoanelor care au emigrat din Romania în Europa.
Sursa: European Commission, Internal Market, Free movement of professionals. Regulated professions
database431(notă – datele reprezintă raportările tărilor care au primit forță de muncă din România, actualizate sau
nu, care pot să fie discordante de cele ale țărilor de origine; la aceste date trebuie să se adauge și un mare numar
de medici care sunt cuprinși în diferite forme de invățământ postuniversitare sau granturi sau a caror calificare
nu a fost inca recunoscuta).
4 European Commission, Internal Market, Free movement of professionals http://ec.europa.eu/internal_market/
qualifications/regprof/index.cfm?action=homepage

3
www.sar.org.roSocietatea Academică din România (SAR)Policy Brief #68, mai 2015Figura 3. Primele 5 țări în care au migrat medici din Romania.
Sursa: European Commission, Internal Market, Free movement of professionals. Regulated professions
database54(nota mea – datele reprezintă raportările tărilor care au primit forță de muncă din România,
actualizate sau nu, care pot fi discordante de cele ale țărilor de origine; la aceste date trebuie să se
adauge și un mare numar de medici care sunt cuprinși în diferite forme de invățământ postuniversitar
sau în granturi sau a caror calificare nu a fost incă recunoscută).
Colegiul Medicilor din România (CMR) anunța
prin vocea președintelui său, prof.V.Astarastoaie ,
că “14.100 de medici au plecat de la 1 ianuarie
2007”652În luna Mai 2014, secretarul de stat din
Ministerul Sănătății (MS) Dorel Săndesc declara:
“În ultimii 7 ani, numărul medicilor care au părăsit
țara depășește 15.000 de persoane. În 2009 aveam
unul dintre cele mai mici numere de doctori la mia
de cetățeni. Statistici din 2012 arată că numărul de
5 European Commission, Internal Market, Free movement
of professionals http://ec.europa.eu/internal_market/
qualifications/regprof/index.cfm?action=homepage
6 http://www.gandul.info/stiri/sistemul­medical­din­
romania­a­pierdut­3­5­miliarde­de­euro­din­exodul­
medicilor ­spre­clinicile­din­strainatate­12520423doctori a scăzut la sub 1,9 la mia de cetățeni.”763
(nota mea: datele existente la CMR și MS se bazează pe
cererile depuse de solicitanți în vederea exercitării
profesiei în altă țară și sunt în mod așteptat mai mari
decât cele surprinse în statisticile din țările de destinație).
Datele sunt confirmat e și de studii efectuate de
către analiști din alte țări. Spre exemplu, o analiză
publicată în ziarul Die Zeit arăta că în 2012, c ei
mai mulți dintre medicii emigrați în Germania
provin din România. (vezi figura 4 de mai jos).
7 http://www.zf.ro/zf­24/hemoragia­medicilor ­care­
emigreaza­trebuie­oprita­cu­orice­pret­romania­are­
mai­putini­medici­decat­republica­moldova­la­mia­de­
locuitori­12600215

4
Policy Brief #68, mai 2015Societatea Academică din România (SAR)www.sar.org.roFigura 4. Medici străini în Germania în anul 2012 sursa: Die Zeit online ianuarie 2014.87
3. Care sunt cauzele principale ale
fenomenului de brain drain/ human
capital flight ?
L. Patrutiu­Baltes981indica drept principala cauză
a fenomenului exodului de creiere dorința
naturală a indivizilor de a găsi noi perspective
economice, recunoaștere, venituri mai mari și un
trai mai bun standard. Autoarea identifica factori
care țin de țara de origine, care împinge profe­
sionistul la emigrație (factori de push­pull sau
respingere) și factori care țin de țările gazdă ­
care atrag imigranți. Principalele cauze ale
exodului de creiere sunt legate de: lipsa locurilor
de muncă, subdezvoltarea economică și dorința
de perspective economice mai bune, sub­utili­
zarea specialiștilor, lipsa de facilităților de cerce­
tare, dorința de o calificare superioară și recu­
noaștere socială, un sistem de învățământ mai
bun și mai bune oportunităț i pentru profe sio­
niști. În cazul populației medicale din România
“58,46% dintre medicii din Romania sunt pro­
fund nemultumiti de nivelul salarizarii, iar
25,52% s­au declarat nemultumiti”109, veniturile
realizate fiind principalul factor de stimulare a
emigrației. Alți factori invocați adesea sunt
8 Die Zeit online http://www.zeit.de/wirtschaft/2014­01/
infografik­aerzte­ausland
9 The Brain Drain Phenomenon within the European
Union in One Europe , 11 Sep 2014 . http://one­europe.
info/brain­drain­eureprezentați de modul în care este privit medicul
de către societate (prof.dr.Florian Popa)11102dar și
condițiile de muncă, în sensul nerespectării unor
ore de muncă săptămânale adecvate, nevoia de a
lucra în mai multe locuri pentru a acoperi nevo ile
curente, absența medicamentelor și a infrastruc­
turii adecvate.
Un alt autor, Irina Boncea, a ierarhizat în urma
unui studiu principal ele motiv e care au condus
la decizia de emigrare a medicilor români : nive­
lul salarizării , condițiile de muncă, infrastructura
și resursele existente pentru desfășurarea profe­
siei, oportunitățile de evoluție în carieră , oportu­
ni tăți de specializare, instabilitatea economică și
politică, respectul și recunoașterea socială 12.82%.12113
Plațile informale ating cote alarmante raportat la
cheltuielile totale pentru sănătate, fiind un
fenomen specific fostelor țări comuniste. Am­
ploarea fenomenului este însă disproporționată,
în România plățile informale fiind estimate la
0,3% din PIB și respectiv 6,3% din totalul cheltu­
ielilor pentru sănătate, de 10 ori mai mari decât
în Polonia, unde se înregistrează valori de numai
0,04% și respectiv 0,6%!13124
11 http://www.farmamed.ro/stiri_si_noutati_medicale/
florian_popa_nimeni_nu_se_poate_opune_plecarii_
masive_a_medicilor.html
12 Boncea I., Brain drain in Romania: factors influencing
physicians’ emigration Journal of Community Positive
Practices, XIV(1) 2014, 64­74ISSN Print: 1582­8344;
Electronic: 2247­6571
13 Formal and informal out­of­pocket payments for health
care services in central and eastern european countries

5
Policy Brief #68, mai 2015www.sar.org.roSocietatea Academică din România (SAR)Un loc aparte îl reprezintă sistemul plăților in­
formale, tolerat compensator de către autorități,
dar care face periodic victime în rândul medicilor
celor mai căutați.
În anul 2014 Decizia Înaltei Curți de Casație și
Justiție privind încadrarea personalului medical
în rândul funcționarilor publici, din perspectiva
penală (nu și administrativă), a determinat o vie
reacție de respingere din partea unor repre zen­
tanți de frunte ai medicilor, aceștia fiind nemul­
țumiți de riscul de a fi arestați în fiecare zi pentru
practici generalizate și tolerate de statul român,
complet nepreocupat de aspectele salariale din
domeniu.14135
O majorare semnificativă a veniturilor perso­
nalului medical este așteptată a se face în concor­
danță și cu ceea ce se întâmplă în alte țări ale
Uniunii Europene (UE). Astfel, un studiu efectuat
de Federation Europeenne Des Medecins Salaries
what are the actual patients’ contributions? Policy Brief
Feb 2013 http://ec.europa.eu/research/social­sciences/pdf/
policy_briefs/policy­briefs­assprocee2007­02­2013_en.pdf
14 Dezbatere Cotidianul: Medic în România, funcționar
public cu profesie liberală http://www.cotidianul.ro/
centrul­atentiei/medic­in­romania/ a arătat că România se afla în coada țărilor UE
din punct de vedere a salariului maxim și pe
penultimul loc din punct de vedere al salariului
minim pe care poate să­l obțină un medic, acestea
fiind de aproximativ 9­11 ori mai mici dec ât în
țări dezvoltate, precum Germania sau Marea
Britanie15146. Salariul mediu brut al medicilor în
Romania în anul 2011 era egal cu Produsul Intern
Brut (PIB) pe cap de locuitor. În anul 2013 “un
medic specialist dintr ­un spital clinic are un salariu
de bază brut mediu de 2663 lei, iar un medic
primar ­ un salariu de bază brut mediu de 3256
lei”. 16157]Pe de alta parte, veniturile medicilor din
alte țări europene avansate economic arată că
venitul mediu acestora este de cel putin 1,9­8,7
ori PIB­ul pe cap de locuitor. (vezi tabelul 1 și
figura 5).
15 Reginato E., Grosso R. European Hospital Doctors’
Salaries http://www.liganet.hu/news/6205/F11­071_EN_
European_Hospital_Doctors_Salaries.pdf
16 Nota de fundamentare pentru proiect de Lege pentru
implementarea Proiectului pilot de creștere a veniturilor
medicilor din unități sanitare publice cu paturi – august
2013 ms.ro http://www.ms.gov.ro/documente/Lege%20
pentru%20implementarea%20Proiectului%20pilot%20
de%20crestere%20a%20veniturilor%20medicilor%20
din%20unitatile%20sanitare%20publice%20cu%20p ­
aturi_807_1607.pdf
17 http://www.liganet.hu/news/6205/F11­071_EN_
European_Hospital_Doctors_Salaries.pdf
Figura. 5. Salariile minime și maxime ale medicilor în Europa europene
sursa: Enrico Reginato, Rosario Grosso. European Hospital Doctors’ Salaries FEDERATION EURO PEENNE
DES MEDECINS SALARIES 2011.17

6
Policy Brief #68, mai 2015Societatea Academică din România (SAR)www.sar.org.roTabelul 1. Datele privind câștigurile medicilor sunt la
nivelul anului 2010 așa cum sunt raportate de către
OECD18178; Câștigul mediu brut a fost estimat pe baza
câștigurilor realizate de medicii specialiști dintr ­un
spital județean (Galați) în anul 2010 (de 1903 lei net
lunar inclusiv gărzile!); PIB per capita 2010 pentru
România a fost de 8,139 (în US$ curenți) conform
Băncii mondiale.19189
În rândurile care urmează ne vom concentra nu­
mai asupra unui singur aspect, care împinge la
exodul medical, veniturile de natură salarială
mult inferioare așteptărilor.
4. Cum răspund autoritățile
imperativului creșterii veniturilor
personalului medical?
Este dificil a se realiza o creștere a veniturilor per­
sonalului medical prin simpla sporire a buge tului
asigurărilor sociale de sănătate (ASS). Cheltuielile
de personal în domeniu sunt esti mate a repre­
zenta aproximativ 67% din totalul cheltuielilor
bugetului ASS, ceea ce reprezintă aproximativ
0,96% din PIB destinat cheltuielilor salariale din
spitale.201910 O creștere semnificativă a veniturilor,
18 Date extrase partial din sursa: Cutler DM, Ly DP . The
(paper) work of medicine: understanding international
medical costs. J Econ Perspect. 2011 Spring;25(2):3­25.
(PUBMED) descarcat de la http://docserver.
ingentaconnect.com/deliver/connect/aea/08953309/v25n2/
s1.pdf?expires=1422533305&id=80621887&titleid=6117&a
ccname=Guest+User&checksum=C236A40ADF7C135FBF
4BAE58CA52B0FA
19 The word bank. GDP per capita. http://data.worldbank.
org/indicator/NY.GDP.PCAP.CD
20 nota mea: spitalele consumă 41% din cheltuielile
fondului ASS din care în medie 76% sunt cheltuieli de
personal personal, deci 31% din bugetul ASS, respectiv
0,95% din PIB). (ponderea cheltuielilor salariale in menite a da satisfacție personalului nu poate fi
inferioară unei valori de 50% (asteptarile fiind în
jurul a 100% iar o creștere optimă în jurul a 200%
în plus față de prezent). În aceste condiții, numai
pentru aceste sporuri salariale ar fi necesar între
0,5% și 2% din PIB!
Guvernul a aprobat, în urma unor negocieri care
s­au întins pe doi ani, o majorare identică pentru
întreg personalul medical, indiferent de
pregătire, vechime sau funcție, de 100 de lei brut,
respectiv de aprox. 1 euro/zi net2120precum și
acor darea unei burse de 670 lei lunar medicilor
rezidenți. În tot acest interval de timp au avut loc
nenumărate runde de negocieri în vederea iden­
tificării unor soluții pentru creșterea veniturilor
personalului medical sau a introducerii unor
criterii de performanță care să permită o sala­
rizare mai adecvată pentru unele categorii de
personal.
În luna august a anului 2013, Ministerul Sănătății,
a pus în dezbatere publică un proiect de lege
intitulat “Lege pentru implementarea Proiectului
pilot de creștere a veniturilor medicilor din
unități sanitare publice cu paturi”, proiect care a
fost ulterior retras și abandonat.222111Acest proiect
a fost centrat pe efectuarea de activități cu un
caracter privat în unitățile sanitare în afara orelor
de program, fiind în fapt o modalitate care per­
mite munca în plus și nu o sporire reală a veni­
turilor obținute în interiorul programului normal
de lucru.
spitale este extrasa din Raportul Strategia națională de
raționalizare a spitalelor ­ aprobata prin HG Nr. 303 din
23 martie 2011).
22 Lege pentru implementarea Proiectului pilot de creștere
a veniturilor medicilor și echipei medicale, din unitățile
sanitare publice cu paturi
http://www.ms.ro/documente/Lege%20crestere%20
venituri%20personal%20medical_844_1680.pdf

7
Policy Brief #68, mai 2015www.sar.org.roSocietatea Academică din România (SAR)5. Strategii ale Guvernului și ale
Președenției României vizând
creșterea veniturilor personalului
medical
Strategia națională de sănătate 2014 – 2020
apro bată recent de Guvernul României232212alocă
puțin spațiu politicii de resurse umane și
problematicii creșterii veniturilor din sănătate.
La obiectivul strategic “Implementarea unei
politici sustenabile de asigurare a resurselor
umane în sănătate” se apreciază că: „Sustena­
bilitatea resurselor umane în sănătate se poate
asigura prin politici de retenție care să vizeze
acordarea unor stimulente financiare și îmbună­
tățirea perspectivelor de evoluție profesională a
personalului medical.” Măsurile preconizate de
Guvern pentru a opri exodul medical sunt: ela­
borarea de criterii unitare privind normarea
calitatea, dotarea, evaluarea și monitorizarea
activității personalului și revizuirea sistemului
de salarizare în direcția flexibilizării și stimulării
performanței și competitivității prin excluderea
profesioniștilor din sănătate (medici, asistenți
medicali și moașe) din categoria personalului
bugetar.
Tot în rândul documentelor strategice se înca­
drează și Raportul comisiei prezidențiale pentru
analiza și elaborarea politicilor din domeniul
sănătății publice din Romania242313elaborat în anul
2008. Raportul identifică drept opțiune pentru
sporirea numărului personalului adoptarea unei
strategii coerente referitoare la reținerea perso­
nalului medical în sistem. Pierderile anuale sunt
estimate între 10% și 30 %, incluzând aici atât
per sonalul care emigrează, pe cei care re nunță la
profesie cât și ieșirile prin pensionare sau deces.
Pentru menținerea personalului raportorii pro­
pun includerea unei componente a DRG­urilor
(Diagnosis­related group – prin cipale modalitate
de tarifare în mediul spitalicesc public) care să
reflecte performanța medicală și mo dificarea ca­
dru lui legislativ privitor la salarizarea personalului
23 HOTĂRÂRE Nr. 1028 din 18 noiembrie 2014 privind
aprobarea Strategiei naționale de sănătate 2014 ­ 2020
și a Planului de acțiuni pe perioada 2014 ­ 2020 pentru
implementarea Strategiei naționale
24 Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetățeanului,
descarcat de la adresa http://www.presidency.ro/static/
ordine/COMISIASANATATE/UN_SISTEM_SANITAR_
CENTRAT_PE_NEVOILE_CETATEANULUI.pdf medical, diversificarea serviciilor oferite de per­
sonalul medical, diversificarea surselor de
finanțare, posibilitatea de a lucra în mai multe
unități sanitare suplimentar contractului de
bază. Nici unul din aspectele menționate nu au
fost preluate de guvern pentru a fi puse în prac­
tică în ultimii 6 ani.
6. Modalități de creștere a veniturilor
personalului sanitar ca urmare a
cresterii finantarii sistemului sanitar
Creșterea procentului alocat din PIB sistemului
sanitar este soluția cea mai neagreată de Guvern,
atrăgând după sine nevoia unor ajustări negative
în alte domenii bugetare. De aceea astfel de
soluții sunt evocate doar cu titlu de inventar în
anexa 2.
7. Există posibilități legale de creștere
a veniturilor personalului medical fără
a afecta alocările bugetare actuale?
În opinia noastră există multiple modalități
pentru suplimentarea veniturilor personalului
medical care nu sunt utilizate în practică, în
unele cazuri chiar în condițiile existenței unui
cadru legal în vigoare.
În lipsa altor propuneri concrete venite din
partea Ministerului Sănătății, am identificat mai
multe modalități de creștere a veniturilor perso­
nalului medical care pot, în marea lor majoritate
fi aplicate imediat. Ele reprezintă doar posibilitati
teoretice și nu sunt, sub nicio formă recomandari
ca atare. Cei care ocupa funcții politice cu inci­
dență asupra funcționării sistemului sanitar pot
opta pentru una sau mai multe alternative, asu­
mându­și responsabilitatea politică pentru
optiunea lor, conform mandatului pe care l­au
solicitat și obtinuț din partea populației.

8
Policy Brief #68, mai 2015Societatea Academică din România (SAR)www.sar.org.roSURSE SI MODALITĂȚI DE CREȘTERE A
VENITURILOR SALARIALE CARE NU
NECESITĂ O SUPLIMENTARE A BUGETULUI
ASS
1. Recalcularea tarifelor spitalicești prin creș­
terea valorii DRG (disease related groups)
la nivele comparabile cu cele din sectorul
privat
• creșterea tarifului per DRG concomitent cu
o scădere a numărului de cazuri negociate
– poate reprezenta o sursă imediată pentru
o creștere a veniturilor personalului medical.
Notă: factori opozanți: MS, CNAS (necesită reașe­
zarea sistemului cu reorientare către ambulatorul de
specialitate).
2. Plata opțiunii pentru un anumit personal
medical
• se va introduce un termen nou pentru a­l
diferenția de coplată – „plata suplimentară”252414
• reprezintă principala modalitate de dimi­
nuare a platilor informale și de diferențiere
a personalului (obligă la rezultate pozitive
constante și o bună reputație).
Notă: factori opozanți ­ personalul medical care obține
venituri preponderent informale pentru această
opțiune, MS – impactul public posibil negativ al
coplăților.
3. Plata consultațiilor solicitate pentru a doua
opțiune
• reprezintă o surs ă suplimentar ă pentru acei
medici cu un renume deosebit;
• Legea drepturilor pacienților262515prevede
acest drept care însă este complet ignorat .
Notă: factori opozanți: personalul medical – care are
“monopol” pe bolnavi și care se teme de acuze de mal­
practice.
25 Extras din Legea nr. 95/2006 > TITLUL X > CAPITOLUL
I > Art. 341. (2) Asigurările voluntare de sănătate de tip
complementar suportă coplata datorată de asigurat, în
condițiile legii.(3) Asigurările voluntare de sănătate de tip
suplimentar suportă total sau parțial plata pentru orice tip de
servicii necuprinse în pachetul de servicii medicale de bază,
opțiunea pentru un anumit personal medical , solicitarea
unei a doua opinii medicale , condiții hoteliere superioare ,
alte servicii medicale specificate în polița de asigurare.
26 Extras din Legea nr. 46/2003 > CAPITOLUL II > Art.
11. Vezi si nota privind art.341 al (3) din Legea 95/2006.
“Pacientul are dreptul de a cere și de a obține o altă opinie
medicală ”. 4. Plata pentru un act medical desfășurat contra
cost pentru pacienți în ambulator (în timpul
orelor de program)
• de ex. consultație în vederea diagnosticării
sau consultație postoperator sau post exter­
nare ­ consultație de control;
• acest sistem poate înlocui consultațiile nele­
gale desfășurate de medici în cabinete
contra pla ți informale .
Notă: factori opozanți: personalul medical care preferă
plățile informale, MS care se teme de impactul public
al oficializării plăților informale și de a lua atitudine
împotriva lor).
5. Plata în acord pentru un actele medicale des-
fășurate contra cost pentru pacienții internați
(în timpul orelor de program)
• necesită aprobarea tarifelor stabilite de
fiecare spital în parte;
• tarifele practicate în relația cu societățile de
asigurări de accidente, cu cele de asigurări
private de sănătate și pentru pacienții ne­
asigurați272616trebuie sa fie sensibil mai mari
decât cele practicate în sistemul de asigurări
sociale de sănătate și să includă toate cheltu­
ielile efectuate (nu prin sistemul DRG)!
• sumele realizate suplimentar în acest regim
trebuie sa se reflecte și în veniturile perso­
nalului implicat.
Notă: factori opozanți: personalul medical care preferă
plățile informale.
6. Plata pentru un act medical prestat de uni-
tatea sanitară asiguraților care doresc “să
sară” peste listă de așteptare (în timpul orelor
de program).
• presupune introducerea pe scar ă largă a
listelor de așteptare ca urmare a cuantificării
internărilor și procedurilor care pot fi efec­
tuate într ­o unitate de timp (luna, trimestru
etc) conform contractării cu Casa Județeană
de Asigurări de Sănătate. În cazul în care
numărul de prestații este depășit, internări
sau intervenții nu se vor putea face decât în
regim privat, cu stimularea suplimentara a
personalului implicat.
27 Art.190 (5) Spitalele publice pot realiza venituri
suplimentare din: g) servicii medicale, hoteliere sau de altă
natură, furnizate la cererea unor terți; (Legea 95/2006). și j)
alte surse, conform legii.

9
Policy Brief #68, mai 2015www.sar.org.roSocietatea Academică din România (SAR)• tariful ar putea fi fie similar celui stabilit prin
DRG (care să fie majorat cu un spor – de ex
de 20%­30%, destinat plății personalului
medical care va munci astfel suplimentar).
Notă: factori opozanți: personalul medical nu dorește
limitări în acordarea de servicii, MS de teama ofi­
cializării listelor de așteptare, conducerea spitalelor,
care preferă să ofere servicii peste limitele contractate
obligând pacienții la achiziționarea materialelor și
medicamentelor necesare decât să ia masuri de înca­
drare în buget.
7. Venituri realizate de unitatea sanitar ă prin
furnizarea unor servicii în regim privat
(altele decât actele medicale în sine specifice
ingrijirilor spitalice ști)
• pot reprezenta sursă pentru suplimentarea
fondului de salarii: tarifele pentru servicii
hoteliere, transport medicalizat la cerere,
servicii farmaceutice cu circuit deschis,
servicii de investigații paraclinice și ima­
gistice cu plată, servicii de îngrijiri la do­
miciliu, furnizarea de personal de asistență
medicală la domiciliu cu plată (ex. personal
pentru îngrijirea pacienților cu accident
cerebral nerecuperat) etc.
Notă: factori opozanți: personalul medical care uti­
lizează ilegal deja spitalul într ­un mod asemănător
celui privat, managementul spitalului – care ar fi
nevoit să găsescă modalități adecvate de împărțire a
veniturilor suplimentare.
8. Plata de către firmele de asigurări private de
sănătate282717
• necesită aprobarea tarifelor maximale
stabilite de spitale în conformitate cu pre­
vederile Ordinului ministrului sănătății nr.
1376/2006 privind respectarea tarifelor ma­
xi male pentru serviciile furnizate de unită­
țile sanitare publice în cadrul asigurărilor
voluntare suplimentare de sănătate.
Notă: factori opozanți: Ministerul Sănătății care nu
a manifestat interes pentru a sprijini această soluție
de finanțare suplimentară, managementul spitalului
28 Extras din Legea nr. 95/2006 > TITLUL X > CAPITOLUL
III > Art. 349. > (3) (3) Unitățile sanitare publice au obligația
de a respecta, în relația cu asigurătorii, tarifele maximale
privind asigurările suplimentare de sănătate, aprobate prin
ordin al ministrului sănătății publice. Extras din Legea nr.
95/2006 > TITLUL X > CAPITOLUL III > Art. 349. > (3)– deoarece presupune introducerea unui actor nou în
controlul prestațiilor medicale (în prezent actul
medical este în mare măsură necontrolat!).
9. Diminuarea cu 10% a numărului de paturi
(și/sau închiderea spitalelor neviabile eco­
nomic)
• unele spitale din zonele urbane extra uni­
versitare nu dispun de personalul necesar
pentru buna funcționare și îndeplinirii
criteriilor de acreditare. Ele sunt menținute
în funcțiune ca urmare a intervenției politice
a autorităților locale pentru a nu fi închise
fără însă a face demersuri pentru acoperirea
deficitului de finanțare din fonduri proprii.
Notă: factori opozanți: Ministerul sănătății din
rațiuni politice, personalul medical al unităților
respective, autoritațile locale.
10. Înlocuirea contractelor de muncă cu cele de
prestări de servicii (personal medical care
exercită profesiunea ca profesie liberă, într ­
una din formele permise de lege).292818Astfel,
pot rezulta venituri superioare provenite din:
• evitarea contribuțiilor pe care trebuie să le
plătească angajatorul (se poate face o supli­
mentare cu 30% a veniturilor raportate la
salariul brut cu aceiași cheltuială salarială);
• creșterea productivității (spre exemplu, un
medic anestezist poate presta o anestezie
generală plătită prin tarif, după care poate
părăsi unitatea pentru a oferi o prestație
similară în altă unitate sanitară publică sau
privată nefiind normat pe unitatea de timp).
Notă: factori opozanți: organizațiile sindicale – a
căror rațiune de existență este legată de perpetuarea
sistemului bugetar.
11. Suplimentarea fondului de salarii cu sume
provenite din bugetul autorităților locale
destinat ocupării locurilor vacante vitale
29 Extras din Legea nr. 95/2006 > TITLUL VII >
CAPITOLUL IV > Art. 196. > Alineat În situația în care
spitalul public nu are angajat personal propriu sau
personalul angajat este insuficient, pentru acordarea
asistenței medicale corespunzătoare structurii
organizatorice aprobate în condițiile legii, poate încheia
contracte de prestări servicii pentru asigurarea acestora .
Extras din Legea nr. 95/2006 > TITLUL VII > CAPITOLUL
IV > Art. 196. > Alineat

10
Policy Brief #68, mai 2015Societatea Academică din România (SAR)www.sar.org.ropentru acreditarea spitalului (ex. medici ATI,
farmaciști etc).302919
• stabilirea unei contribuții minime a auto ri­
tăților locale destinate cheltuielilor de per­
sonal din spitale .
• scoaterea la concurs a posturilor de rezidenți
direct de către spitalele aflate în deficit de
personal (care pot oferi și avantaje materiale
pe perioada studiilor – burse suportate de
autoritățile locale pentru sporirea atracti­
vității).
Notă: factori opozanți: autoritățile locale.
12. Suplimentarea fondului de salarii cu fonduri
provenite din contractele de cercetare
• în unitățile sanitare mari, în special în cele
universitare, se desfășoară cercetare medi­
cală contractuală; deși o parte din contract
este destinată unității sanitare, aceste sume
nu sunt niciodată orientate către plata per­
sonalului implicat, altul decât investigatorii.
Notă: factori opozanți: Ministerul Sănătății și
investigatorii principali.
Nota 1: Majoritatea măsurilor presupun recunoașterea
statutului extrabugetar al personalului medical, așa
cum este de altfel – banii primiți având altă sursă
decât bugetul de stat, în baza facturării serviciilor
catre sistemul ASS. Una din cele mai puternice forțe
de opoziție a scoaterii personalului medical din rândul
celui bugetar este sindicatul Sanitas care își vede
astfel dispărută rațiunea de a exista.
Nota 2: Multe din măsuri reprezintă totodată
modalități pentru stimularea sistemului de asigurări
private de sănătate, care în prezent este în mare
măsură inoperant.
30 Extras din Legea nr. 95/2006 > TITLUL VII >
CAPITOLUL IV > Art. 190^6 Autoritățile publice locale pot
participa la finanțarea unor cheltuieli de administrare și
funcționare, respectiv cheltuieli de personal , stabilite în
condițiile legii, bunuri și servicii, investiții, reparații capitale,
consolidare, extindere și modernizare, dotări cu echipamente
medicale ale unităților sanitare cu pături transferate, în limita
creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele
locale.. STIMULENTE ȘI FACILITĂȚI (CARE NU
CONTRAVIN RIGORILOR IMPUSE DE
LEGISLAȚIA UE)
1. Crearea unui fond de garantare a creditelor
pentru personalul medical
• program asemănător celui „Prima casă”
pentru achiziționarea de case și mașini de
către medici (proporțional cu opțiunea pen­
tru zonele aflate în deficit de personal) .313020
2. Posturi de rezidențiat plătite parțial de spi­
talul în care urmează să lucreze viitorul
medic specialist
• atragerea personalului pentru posturile
deficitare se poate face prin oferirea unui
pachet contractual care să conțină și un spor
din partea unității în care urmează a lucra
rezidentul când devine specialist.
3. Posturi gratuite la învățământ medical supe­
rior condiționat de practicarea a cel puțin 7
ani în România sau în sistemul public după
finalizarea studiilor.
4. Învățământ medical desfășurat în limbi
străine, cu plată (linii dedicate de învățământ
– finanțate prin proiecte europene sau prin
colaborare cu țări receptoare de personal).
5. Creșterea numărului de studenți cu plată
până la limita capacității de scolarizare a
universităților de medicină (pentru o peri­
oadă de probă de 5 ani).
31 O măsură asemănătoare a fost evocată de Emilia
Chiscop în articolul Cum sa abordam exodul de creiere
din sistemul romanesc de sanatate publica. analiza
problemei și recomandari de politici. Revista Română de
Bioetică, Vol. 11, Nr.3, iulie ­ septembrie 2013

11
Policy Brief #68, mai 2015www.sar.org.roSocietatea Academică din România (SAR)MĂSURI CARE SĂ ASIGURE FINANȚAREA
VENITURILOR SUPLIMENTARE CA
URMARE A REDISTRIBUIRII DE FONDURI
ÎN INTERIORUL BUGETULUI ASS
1. Reevaluarea tehnologiilor medicale și a
rezultatelor
• Utilizarea tehnicilor de evaluare a tehno­
logiilor medicale (medicamente sau unele
proceduri) va conduce la eliminarea acelora
care nu sunt sustenabile deocamdată în
condițiile de finanțare actuale. Ele vor putea
fi reintroduse doar după ce PIB ­ul și nivelul
finanțării vor crește. Practic, finanțarea mul­
tor tratamente moderne extrem de scumpe
raportat la puterea de cumpărare a româ­
nilor se face prin diminuarea sumelor care
ar putea fi destinate salariilor.
2. Reevaluarea programelor de sănătate
• Multe programe de sănătate s­au introdus
fiind luată în considerare utilitatea lor indi­
viduală fără a se ține cont de eventuala deze­
chilibrare a finanțării celorlalte capitole de
cheltuieli ale sistemului (exemplu: achizițio­
narea de roboți chirurgicali, în prezent aban­
donați ca urmare a lipsei fondurilor pentru
consumabilele acestora).
3. Introducerea unui program național pentru
dotare și retehnologizare în profil teritorial
care să înlăture finanțarea preferențială și
dis criminatorie în funcție de interesele poli­
tice locale
4. Introducerea de liste de așteptare pentru
unele intervenții s au internări și redistri­
buirea fondurilor rezultate către alte servicii
DISCUȚII
Așa cum am mai amintit, o finanțare suplimentară
semnificativă pe termen scurt ar necesita dispo­
nibilizarea unei sume egale cu minim 1% din
PIB. Per ansamblu aceste sume pot proveni din
transformarea plăților informale (estimate la
sume între 500 de milioane de euro și probabil 1
mld. dacă estimările anterioare au respectat
tendința de creștere proporțional cu creșterea
PIB­ului), din diminuarea ineficienței voite a sistemului (internări excesive, tarife nerealiste,
furt etc), din stimularea celorlalte forme de
asigurări decât ASS, din plați directe pentru pre­
stații care nu sunt taxate în prezent, din con trac­
tele de cercetare, ca urmare a utilizării formelor
liberale de exercitare a profesiei în spitale, din
eliminarea tehnologiilor și cheltuielilor cost­
ineficace, redistribuirea în interiorul sistemului
a unor cheltuieli, prin maximizarea veniturilor
unităților sanitare prin prestații suplimentare
către populație cerute dar care nu sunt valori­
ficate, prin stimularea politică a turismului me­
dical etc.
Soluțiile propuse de Ministerul Sănătății pun
accentul pe suplimentarea veniturilor perso na­
lului medical ca urmare a desfășurării suplimen­
tare de servicii, peste timpul de muncă sau prin
introducerea de grile de evaluare a actului me­
dical în funcție de performanță. În opinia noastră
această soluție este una complet greșită, sistemul
public de sănătate jucând un rol asemănător
stațiilor de pompieri, trebuind să asigure servicii
continuu, indiferent de numărul de solicitări.
Așa cum nimeni nu ia în considerare să plătească
pompierii în funcție de numărul de incendii
stinse și de gradul de satisfacție al persoanelor
păgubite față de serviciile acestora, nici în spitale
nu ar trebui să ne risipim eforturile în identificarea
unor astfel de sisteme de plată.
Mai mult, profesia medicală este una vocațională
iar cuantificarea cantitativă a prestațiilor me di­
cale este de natură a eroda entuziasmul și de­
voțiunea personalului medical. Tinerii optează
pentru această profesiune și desfășurarea medi­
cinei în sistemul public din dorința de a vindeca
oameni și nu pentru a alerga contra cronometru
pentru a contabiliza cât mai multe prestații
aducătoare de venituri. Cei care ar dori o astfel
de cuantificare au la dispoziție sistemul privat
de sănătate. Plata în funcție de performanță ar
conduce, indiferent de forma de manifestare, la
un sistem de plată per serviciu, care ar avantaja
specialitățile și manoperele care se pretează la
astfel de cuantificări, descurajându­i pe ceilalți.
Astfel de situație se întâmplă deja în domeniul
ambulator, unde se înregistrează diferențe des­
cu rajante între diferite specialități (medicină
internă versus chirurgie, oftalmologie etc). Ra­
portarea falsă și vânarea prestațiilor bine plătite
au condus la explozia costurilor sistemului
american de sănătate care, astăzi încercă să facă

12
Policy Brief #68, mai 2015Societatea Academică din România (SAR)www.sar.org.roun pas înapoi în această privință (Obama Care).
Sistemul de monitorizare și evaluare a actului
medical poate incumba în sine costuri deosebit
de mari.323121
În mod paradoxal, plățile informale sunt tolerate
tacit de către instituțiile statului, fiind semnalate
opiniei publice și autorităților doar acele cazuri
în care pacienții fac reclamații privind condițio­
narea unui act medical. Toleranța demonstrată
de autorități față de plata informală a serviciilor
medicale este una din principalele cauze ale
eșecului inițierii și implementării unor reforme
reale în domeniul medical. Deciziile Ministerului
Sănătății se bazează în principal pe opiniile celor
mai recunoscuți specialiști din toate domeniile,
în marea lor majoritate șefi de secții, directori sau
având grade superioare universitare și venituri
formale consistente, atât salariale cât și ca urmare
a colaborărilor cu industria farma. În același timp,
personalul medical aflat la începutul carierei,
sub presiunea insuficiențelor materiale vădite și
ca urmare a discrepanței dintre importanța so­
cială a actului medical, eforturile depuse, riscu­
rile și stresul la care este supus alege calea emi­
grării către țări în care recompensa materială,
condițiile de lucru și statusul social sunt incom­
parabil diferite de cele din țara noastră.
Principala cauză a lipsei de reacție din partea
autorităților față de nevoia de majorare a venitu­
rilor personalului medical este impactul semnifi­
cativ asupra bugetului consolidat al statului. O
schimbare consistentă a politicii în acest domeniu
fără a aduce o suplimentare a bugetului necesită
o viguroasă voință politică, pe care miniștrii să­
nă tății de până acum nu au demonstrat a o avea!
Majoritatea măsurilor evocate se lovesc astăzi de
rezistența opusă tocmai de factorii de decizie din
sistemul medical, în special din partea Ministe­
rului Sănătății, la care se adaugă sindicatul
Sanitas.
Victimele acestei încremeniri a paradigmei în
care se desfășoară activitatea din sistemul sanitar
sunt pacienții și în mod colateral, medicii tineri
care au deschisă opțiunea emigrarii.
32 sursa:Bulletin of the World Health Organization , Meessen
et al. (Meessen B, Soucat A, Sekabaraga C. Performance­
based financing: just a donor fad or a catalyst towards
comprehensive health­care reform? Bull World Health
Organ 2011; 89: 153­6 doi: 10.2471/BLT.10.077339 pmid:
21346927 .)CONCLUZII
• Absența utilizării întregii pleiade de forme de
diversificare a veniturilor personalului medical
și a surselor de finanțare se lovește de rezistența
atât a personalului medical de decizie, și mai
ales de cea a Ministerului Sănătății.
• Schimarea sistemului de salarizare presupune
o transformare radicală în managementul
spitalelor, obligând la o conducere participativă
a personalului, transparent și printr ­o perma­
nentă negociere. Multe din măsurile evocate
diminuă libertatea managerului de a dispune
de banii destinați achizițiilor fără a da socoteală
personalului. Ministerul Sănătății are obligația
morală de a pune în discuție măcar acele po r­
tițe care țin exclusiv de aplicarea cadrului legal
în vigoare și să ia măsuri pentru eliminarea
plăților informale.
• Hemoragia de personal nu este efectul situației
economice precare ci în primul rând a lipsei
totale de interes de a opri acest fenomen.

13
Policy Brief #68, mai 2015www.sar.org.roSocietatea Academică din România (SAR)Anexa 2
Ca urmare a unor creșteri salariale3332 [22]
• prin modificarea ierarhizării (care este inadec­
vată raportat la percepția populației privind
această profesie și perioada de studii ne­
cesară);
• concomitent cu o creștere a veniturilor intre­
gului personalului bugetar;
• printr­o creștere salarială destinată exclusiv
personalului medical, așa cum s ­a procedat
prin OUG 70/2014 privind salarizarea per­
sonalului din cadrul sistemului public sanitar
și sistemului public de asistență socială în
anul 2015. (care este discriminatorie).
Nota mea: toate cele trei eventualități necesită
precizarea sursei suplimentării salariale (de ex.
prin transfer de la bugetul de stat, prin redistri­
buirea cheltuielilor în interiorul bugetului
33 prin modificarea Legii cadru nr. 284/2010 privind salarizarea
unitară a personalului plătit din fonduri publice prin
următoarele mijloace asigurarilor sociale de sanatate, prin cresterea
contributiilor la fondul asigurarilor sociale de
sanatate)!
Ca urmare a cre șterii finanțării sistemului sanitar
• prin alocarea unei cote procentuale de 30%
din fondurile colectate suplimentare ca urmare
a reducerii evaziunii fiscale;
• preluarea la bugetul de stat a unor cheltuieli
de la CNAS (care să ușureze efortul bugetar
suportat prin intermediul ASS) ;
• sporirea cotelor de contribuții la ASS;
• creșterea bazei de impozitare și a gradului de
colectare ;
Introducerea unor altor forme de contribuții la
sistemul de asigurări sociale de sănătate
• de ex. asigurări pentru boli grave – cancer,
transplant, case de bătrâni).
Anexa 1.

14
Societatea Academică din România (SAR)www.sar.org.roPolicy Brief #68, mai 2015Autor: Prof.dr. SORIN PAVELIU, expert în sănătate SAR
Acest policy brief face parte din proiectul „Combaterea populismului din spațiul public”
implementat de către Societatea Academică din România (SAR) cu sprijinul financiar al
Think Tank Fund (TTF) – Open Society Foundations.
Opiniile exprimate nu reprezintă cu necesitate poziția oficială a finanțatorului.
Strada Mihai Eminescu, nr. 61, sector 2 ,
București, 020071
E­mail: office@sar.org.ro
Website: www.sar.org.ro
ISSN­L 2360 ­ 1051