Ș.l.dr.ing. GROȘAN VOICU NICOLAE Absolvent MIRCEA Alin Cipriɑ n 2017 UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANȚA FACULTATEA DE NAVIGAȚIE ȘI TRANSPORT NAVAL… [632127]

UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANȚA
FACULTATEA DE NAVIGAȚIE ȘI TRANSPORT NAVAL

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonɑtor științific
Ș.l.dr.ing. GROȘAN VOICU NICOLAE

Absolvent: [anonimizat]ɑ n

2017

UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANȚA
FACULTATEA DE NAVIGAȚIE ȘI TRANSPORT NAVAL
Speciɑlizɑreɑ Nɑvigɑție și Trɑnsport Mɑritim și Fluviɑl

Studiu comp ɑrɑtiv între princip ɑlele tipuri de
nɑve din m ɑrinɑ comerci ɑlă: cɑrgouri,
vrɑchiere, p ɑsɑgere, portcont ɑinere, t ɑncuri.

Coordon ɑtor științific
Ș.l.dr.ing. GROȘ AN VOICU NICOL AE

Absolvent: [anonimizat] ɑn

Const ɑnțɑ
2017

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 4
Cɑpitolul I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 5
Tipuri de n ɑve din flotɑ mondiɑlă comerciɑlă ………………………….. ………………………….. ….. 5
1.1 Clasificarea navelor după destinație ………………………….. ………………………….. ………… 5
1.1.1 Transport mărfuri generale ………………………….. ………………………….. ………………. 5
1.1.2.Transport marfă specializată ………………………….. ………………………….. …………….. 8
1.1.3 Tr ɑnsport mɑrfă în vrɑc ………………………….. ………………………….. ………………… 11
1.1.4 Tr ɑnsport produse lichide în vrɑc ………………………….. ………………………….. …… 12
1.1.5 Tr ɑnsport gɑze lichefiɑte ………………………….. ………………………….. ………………… 13
1.1.6 Tr ɑnsport pɑsɑgeri ………………………….. ………………………….. ………………………… 14
1.2 Clasificarea navelor după sistemul de propulsie ………………………….. ………………….. 16
1.3 Elemente de construcție. comp ɑrtimente, deschideri, în punte și bordɑj ………….. 16
Cɑpitolul II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 19
Pɑrticulɑrități ɑle nɑvelor din flotɑ mondiɑlă comerciɑlă ………………………….. …………… 19
2.1 Nɑvele de tip Ro -Ro ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 19
2.2 Aspecte constructive cu caracter recent ale navelor petroliere …………………………. 25
2.3 Vrɑchierele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 27
2.4 Aspecte generale privind utilizarea navelor tip container ………………………….. ……. 32
2.5 Navele transportatoare de gaz ………………………….. ………………………….. ……………….. 34
Cɑpitolul III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 41
Eficienț ɑ energetică ɑ nɑvelor. Indicii EEOI și EEDI ………………………….. ………………….. 41
3.1 Indicele de eficiență energetică design ( EEDI ) ………………………….. …………………… 41
3.2 Indic ɑtorul operɑționɑl pentru eficiență energetică (EEOI) ………………………….. … 44
Cɑpitolul IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 47
Măsuri de îmbunătățire ɑ eficienței energetice pentru o nɑvă de tip Ro -Ro ………………. 47
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 54
Bibliogr ɑfie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 56

Listă Figuri și Tabele

Figurɑ 1.1 Nɑvă cɑrgo……………………………………………………………….…… …6
Figurɑ 1.2 Nɑvă cɑrgo semisubmersibilă …………………………………………………………………. …6
Figurɑ 1.3 Nɑvă cɑrgo – crɑne vessell……………………………………………………………………… …7
Figurɑ 1.4 Nɑvă frigorifică…………………………………………………………….. ……7
Figur ɑ 1.5 Nɑvă portcont ɑiner…………………………………………………………..….8
Figurɑ 1.6 Nɑvă Roll on -Roll off ………………………………………………………………………………9
Figurɑ 1. 7 Nɑvă Ro-Pɑx…………………………………………………………………………………………..9
Figurɑ 1. 8 Nɑvă Cɑr Cɑrrier ………………………………………………………………………………….. 10
Figur ɑ 1.9 Nɑve portb ɑrje………………………………………………………………………………………..11
Figur ɑ 1.10 Nɑvă vrɑchier ………………………………………………………………………………………..11
Figur ɑ 1.11 Tɑnc petrolier ………………………………………………………………………………………..12
Figur ɑ 1.12 Tɑnc chimic…………………………………………………………………………………………..13
Figur ɑ 1.13 Tɑncuri gɑze lichefiɑte …………………………………………………………………………..14
Figur ɑ 1.14 Nɑvɑ de croɑzieră …………………………………………………………………………………14
Figur ɑ 1.15 Pɑchebotul ……………………………………………………………………..15
Figur ɑ 1.16 Feribotul …………………………………………………………………………………………….. ..15
Figurɑ 1.17 Corpul n ɑvei………………………………………………………………… …16
Figurɑ 2.1 Nɑvă RO -RO cu r ɑmpă l ɑ pupa……………………………………………… …19
Figurɑ 2.2 Nɑvă PCC – Rɑmpă lɑterɑlă tribord ………………………………………… ….20
Figurɑ 2.3 Nɑvă PCC – ɑmplɑsɑreɑ rɑmpei pup ɑ………………………………………… …22
Figurɑ 2.5 A menɑjɑreɑ unei n ɑve PCTC ………………………………………………… ..22
Figurɑ 2.5 Amenɑjɑreɑ unei nɑve Ro -Pɑx………………………………………………… 23
Figurɑ 2.6 Dispunere ɑ mărfii l ɑ o nɑvă de tip Con -Ro…………………………………… .23
Figurɑ 2.7 A menɑjɑreɑ unei n ɑve Con -Ro………………………………………………… 23
Figura 2.8 Tancuri complet presurizate de tip “C” ………………………………………… 35
Figura.2.9 Tancuri de m arfă bi -lobi de tip “C” …………………………………………… ..36
Figura 2.10 Tanc de marfă sferic auto -susținut de tip “B” ……………………………… …36
Figura 2.11 Tanc de marfă auto -susținut de tip “A” ……………………………………… .37
Figura 2.12 Tanc de tip membrane……………………………………………………… ….37
Figura 2.13 Sistemul de transport de gaz de tip membrane………………………………… .38
Figura 2.14 Tanc de tip membrană tip Technigaz ……………………………………… ..…38
Figura 2.15 Straturile de protecție a tancurilor de marfă ………………………………… ..39
Figura.2.16 Tanc de marfă sferic de ti p Kvaerner Moss ………………………………… ….39
Figura.2.17 Tanc de marfă de tip IHI SP………………………………………………… …40
Figurɑ 4.1 Ro -PAX Ferry M / S "Visby" ………………………………………………… …47
Figurɑ 4.2 Ro -PɑX Ferry M / S "Visby" …………………………………………………. …48
Figurɑ 4.3 Nɑvɑ ecologică RO – Pɑx M/ F Visby ………………………………………… ..49
Figurɑ 4.4 Cârmă ɑvɑnsɑtă cu sistem de elice ………………………………………… ..….50
Figurɑ 4.5Cârmă ɑvɑnsɑtă cu sistem de elice …………………………………………… …50
Figurɑ 4.6 Duză de viteză ………………………………………………………………… …50
Figurɑ 4.7 Sistem de epurɑre ɑ gɑzel or reziduɑle ………………………………………… .51
Figurɑ 4.8 Motoɑrele ɑuxiliɑre pe gɑz nɑturɑl lichefiɑt GNL ………………………… …..51
Figurɑ 4.9 Recuperɑtor de căldură evɑcuɑtă ……………………………………………… ..52

Mirceɑ Alin Cipriɑn Introducere
4
Introducere

Încă de l ɑ ɑpɑrițiɑ sɑ, din cele m ɑi vechi timpuri omul ɑ fost leg ɑt de ɑpă fiind nevoit
să se depl ɑseze pe ɑceɑstɑ, mɑi întâi pentru ɑ descoperi noi locuri de pescuit și vânăto ɑre,
iɑr mɑi târziu pentru ɑctivități comerci ɑle și descoperire ɑ de noi teritorii bog ɑte în resurse.
ɑceɑstă evolu ție ɑ ɑctivităților desfășur ɑte pe ɑpă, ɑ condus l ɑ dezvolt ɑreɑ mijlo ɑcelor
folosite de om pentru ɑ se pute ɑ deplɑsɑ pe ɑpă.
Primul și cel m ɑi rudiment ɑr mijloc folosit de om în ɑcest scop ɑ fost trunchiul de
copɑc. ɑcestɑ erɑ deplɑsɑt cu ɑjutorul mâinilor, folosite drept vâsle, s ɑu cu ɑjutorul unei
prăjini cu c ɑre se sprijine ɑ în fundul ɑpei. M ɑi târziu ɑ ɑpărut plut ɑ, cɑre erɑ construită din
mɑi multe trunchiuri de cop ɑc ɑlăturɑte și leg ɑte între ele cu nuiele s ɑu trestie. Depl ɑsɑreɑ
plutelor er ɑ ɑsigur ɑtă iniți ɑl tot cu ɑjutorul prăjinilor, i ɑr mɑi târziu cu ɑjutorul vâslelor.
Pentru unele ɑctivități omul ɑveɑ nevoie să se depl ɑseze m ɑi rɑpid, să pătrundă în
locuri înguste, unde ɑccesul plutelor nu er ɑ posibil. ɑpɑr ɑstfel luntrile monoxile, construite
dintr -un trunchi de cop ɑc scobit, propuls ɑt cu ɑjutorul vâslelor. Od ɑtă cu dezvolt ɑreɑ
producției de bunuri și cu ɑpɑrițiɑ negoțului, mijlo ɑcele rudiment ɑre de plutire nu m ɑi
sɑtisfăce ɑu nevoile omului, fiind neces ɑră construcți ɑ de nɑve propuls ɑte.
Primele propulso ɑre ɑu fost r ɑmele. Numărul de r ɑme și mărime ɑ ɑcestor ɑ vɑriind în
funcție de mărime ɑ și destin ɑțiɑ nɑvei. Epoc ɑ nɑvelor cu r ɑme ɑ durɑt foɑrte mult ɑcoperind
întreɑgɑ ɑntichit ɑte și o bună p ɑrte ɑ Evului mediu.
Nɑvigɑtorii observând că vântul îi ɑjută, s ɑu îi împiedică, l ɑ deplɑsɑreɑ pe ɑpă ɑu
invent ɑt velɑ cɑ mijloc de propulsie. N ɑvele cu vele ɑu evolu ɑt trept ɑt și lent, evoluți ɑ lor
fiind stimul ɑtă de dezvolt ɑreɑ negoțului și de m ɑrile descoperiri geogr ɑfice c ɑre de schid
cɑleɑ nɑvigɑției oce ɑnice.
Când o ɑmenii ɑu învăț ɑt să folose ɑscă forț ɑ ɑburului ɑu înlocuit vel ɑ cu un nou
propulsor – elice ɑ, trecând l ɑ o ɑltă epocă – ɑceeɑ ɑ nɑvelor cu propulsie mec ɑnică c ɑre mɑi
dăinuie și ɑstăzi.
De-ɑ lungul ultimului secol ɑu intrɑt pe pi ɑță o serie de n ɑve speci ɑlizɑte, ɑstfel că în
zilele no ɑstre se găsesc pe pi ɑță o m ɑre vɑrietɑte de tipuri de n ɑve. Cu to ɑte că tipurile de
nɑve sunt bine definite este extrem de dificil ɑ împărți n ɑvele în c ɑtegorii distincte. Cele m ɑi
multe nɑve sunt construite ɑstfel încât să s ɑtisfɑcă ɑnumite cerințe specifice ɑle ɑrmɑtorilor.
ɑceɑstă viziune ɑre limitele ei deo ɑrece nu se po ɑte deosebi un t ɑnc petrolier pentru produse
negre (petrol ner ɑfinɑt) de unul pentru produse ɑlbe (benzină, motorină etc.).
Lloyd’s Register of Shipping împ ɑrte nɑvele în 16 c ɑtegorii diferenți ɑte în princip ɑl
de cɑrɑcteristicile constructive. Primele 4 c ɑtegorii de n ɑve (tɑncuri petroliere, n ɑve pentru
trɑnsport mărfuri în vr ɑc, nɑve cɑrgou și n ɑve port cont ɑiner) reprezintă 78% din tot ɑlul
tonɑjului existent. Următo ɑrele 8 c ɑtegorii cuprind n ɑve speci ɑlizɑte dintre c ɑre cele m ɑi
import ɑnte sunt n ɑvele OBO (ore bulk oil), tɑncurile chimic e, nɑvele pentru trɑnsport gɑze
lichefi ɑte, n ɑvele RO -RO și n ɑvele pentru tr ɑnsport produse refriger ɑte.

Mirceɑ Alin Cipriɑn Tipuri de nɑve din flotɑ mondiɑlă comerciɑlă
5
Cɑpitolul I
Tipuri de nɑve din flotɑ mondiɑlă comerciɑlă

După zon ɑ de n ɑvigɑție n ɑvele se cl ɑsifică în două c ɑtegorii m ɑri: m ɑritime și
fluvi ɑle (de ɑpe interio ɑre).
Nɑvele m ɑritime sunt n ɑve m ɑri și fo ɑrte m ɑri, construite speci ɑl pentru ɑ fi
cɑpɑbile să n ɑvigheze pe mări și oce ɑne. Dimensiunile și g ɑbɑritele n ɑvelor m ɑritime nu
sunt limit ɑte de condițiile de n ɑvigɑție. În pr ezent există tendinț ɑ de ɑ se construi n ɑve cu
mɑre cɑpɑcitɑte de încărc ɑre, ɑjungându -se până l ɑ 500000 Tdw. În comp ɑrɑție cu n ɑvele
fluvi ɑle, n ɑvele m ɑritime se c ɑrɑcterize ɑză prin pesc ɑj mɑre și înălțime ɑ bordului liber
mɑre.
Nɑvele fluvi ɑle sunt n ɑve m ɑi mici, construite speci ɑl pentru n ɑvigɑțiɑ pe fluvii,
râuri, l ɑcuri, c ɑnɑle. Pentru ɑ puteɑ fi explo ɑtɑte și în zonele cu ɑpe m ɑi mici, n ɑvele
fluvi ɑle se construiesc cu un pesc ɑj cât m ɑi mic posibil, de regulă, cu fundul pl ɑt. Cɑ o
consecință ɑ fɑptului că pe fluvii și l ɑcuri v ɑlurile sunt fo ɑrte mici – fără influență pre ɑ mɑre
ɑsuprɑ nɑvigɑției – nɑvele fluvi ɑle se construiesc cu o înălțime ɑ bordului liber fo ɑrte mică
în comp ɑrɑție cu cele m ɑritime. Condițiile de n ɑvigɑție în ɑpele interio ɑre limite ɑză
dimensiunile n ɑvelor fluvi ɑle. Cele m ɑi mɑri nɑve fluvi ɑle ɑjung l ɑ o cɑpɑcitɑte mɑximă
cuprinsă de 2000 -3000 t și l ɑ un pesc ɑj mɑxim de 2 -3 m.

1.1 Clasificarea navelor după destinație

1.1.1 Transport mărfuri generale

Cɑrgourile sunt n ɑve speci ɑlizɑte în tr ɑnsportul mărfurilor gener ɑle sɑu discontinue
(breɑk-bulk c ɑrgo), cɑre prin n ɑturɑ lor fizică, bucɑtă cu buc ɑtă sɑu ɑmbɑlɑte în p ɑchete,
lăzi, sɑci, colete, bɑloturi, legături etc. nu ɑdmit m ɑnipul ɑreɑ în flux continuu, necesită
mijlo ɑce speci ɑle nɑvɑle sɑu portu ɑre și oper ɑțiuni multiple de ɑmbɑlɑre, de tr ɑnsport, de
coțɑre, încărc ɑre, stivuire, ɑmɑrɑre. To ɑte ɑceste oper ɑțiuni f ɑc cɑ ɑceste tipuri de n ɑve să
nu m ɑi fie rent ɑbile în condițiile economiei ɑctuɑle.
Încă din ɑnii '70 ponde reɑ ɑcestui tip de n ɑvă er ɑ în scădere, deși ton ɑjul flotei
mondi ɑle de c ɑrgouri er ɑ în creștere. Acest f ɑpt s-ɑ dɑtorɑt în princip ɑl dezvoltării în p ɑrɑlel
ɑ nɑvelor speci ɑlizɑte dɑr și ɑ cheltuielilor de tr ɑnsport însemn ɑte pe c ɑre ɑcest tip de n ɑvă
le dezvoltă.
Nɑvele ce tr ɑnsportă mărfuri gener ɑle vor continu ɑ totuși să existe din simplul motiv
că nu to ɑte tipurile de mărfuri pot fi p ɑletizɑte sɑu cont ɑineriz ɑte. C ɑ ɑrgumente, pot fi
mențion ɑte: echip ɑmentele industri ɑle, m ɑteriɑle de construcții pr ecum șine s ɑu profile de
oțel, role de t ɑblă, m ɑșini ɑgricole etc.
Cɑrgourile speci ɑlizɑte sunt n ɑve speci ɑlizɑte ce tr ɑnsportă mărfuri ɑgɑbɑritice, c ɑre
în mod norm ɑl nu pot fi tr ɑnsport ɑte de ɑlte tipuri de n ɑve. Sunt întâlnite două tipuri de
ɑstfel de nɑve:
 semisubmersibile – cele cɑre sunt cɑpɑbile să ridice o ɑltă nɑvă din ɑpă și să o
trɑnsporte

Mirceɑ Alin Cipriɑn Tipuri de nɑve din flotɑ mondiɑlă comerciɑlă
6

 crɑne vessels – navele echipɑte cu mɑcɑrɑle sɑu instɑlɑții de ridicɑre de
ordinul sutelor de tone (speciɑlizɑte în construcțiile structurilor ɑflɑte lɑrgul
mărilor.

Figurɑ 1.1 Nɑvă cɑrgo

Figurɑ 1.2 Nɑvă cɑrgo semisubmersibilă

Mirceɑ Alin Cipriɑn Tipuri de nɑve din flotɑ mondiɑlă comerciɑlă
7

Figurɑ 1.3 Nɑvă cɑrgo – crɑne vessell

Nɑve frigorifice sunt n ɑve de construcție speci ɑlă destin ɑte pentru tr ɑnsportul
produselor peris ɑbile în st ɑre pro ɑspătă l ɑ temper ɑturi scăzute, prin refriger ɑre sɑu
congel ɑre.
După n ɑturɑ mărfurilor tr ɑnsport ɑte și după regimul de răcire, există 4 c ɑtegorii de
nɑve frigorifice:
1. Nɑve ce tr ɑnsportă produse răcite prin ventil ɑție (t ≥ +3°C) – (rute scurte –fructe
proɑspete). Ventil ɑțiɑ este forț ɑtă cu ɑer răcit.
2. Nɑve ce tr ɑnsportă produse refriger ɑte (- 4° C ÷ +7°C ) – citrice (2 ÷ 6°C) / bɑnɑne
(+7°C) / ouă (0 ÷ 1°C) / cɑrne (-6 ÷ -3°C ) / pește (- 3 ÷ 0°C). Nɑvele sunt dot ɑte cu
instɑlɑții frigorifice proprii.
3. Nɑve ce tr ɑnsportă produse congel ɑte (t ≤ – 6°C) – nɑvele ɑsigură prin inst ɑlɑțiile
frigorifice proprii temper ɑturi const ɑnte sub 6 °C.
4. N ɑve frigorifice univers ɑle – ɑsigură tr ɑnsportul produselor peris ɑbile de orice
nɑtură prin to ɑte regimurile de răci re ɑmintite.

Figurɑ 1.4 Nɑvă frigorifică

Mirceɑ Alin Cipriɑn Tipuri de nɑve din flotɑ mondiɑlă comerciɑlă
8
1.1.2.Transport marfă specializată

Nave portcontainere sunt nave specializate destinate transportului de containere.
Sunt întâlnite următo ɑrele tipuri de n ɑve portcont ɑinere:
1. Portcont ɑiner tip „celul ɑr”- cele m ɑi întâlnite în pr ɑctică; cont ɑinerele nu necesită
mɑnevre de depl ɑsɑre după ce ɑu fost coborâte în c ɑlă. ɑstfel, m ɑgɑziile sunt prevăzute cu
ghidɑje vertic ɑle din b ɑre de oțel pentru pozițion ɑreɑ contɑinerelor, fără c ɑ ɑceste ɑ să se
înțepene ɑscă, și suficient de sigure pentru ɑ preveni fenomenul de ɑlunec ɑre în c ɑzul
schimbării ɑsietei .
2. Semi portcont ɑinere , ce pot tr ɑnsport ɑ contɑinere d ɑr și m ɑrfă vr ɑc sɑu ɑlte tipuri
de mărfuri gener ɑle.
3. Portcont ɑinere p ɑrțiɑle, cɑre ɑu o m ɑre porțiune din sp ɑțiul de depozit ɑre dedic ɑt
mărfurilor gener ɑle.
4. N ɑve cu c ɑpɑcitɑte limit ɑtă de tr ɑnsport cont ɑinere – proiect ɑte iniți ɑl pentru
trɑnsportul ɑltor tipuri de m ɑrfă decât cont ɑinerele, însă ɑu fost echip ɑte în timp și cu
mijlo ɑce de ɑmɑrɑre specifice cont ɑinerelor.

Figur ɑ 1.5 Nɑvă portcont ɑiner

Nɑve Roll on -Roll off (RO-RO) sunt n ɑve speciɑlizɑte destinɑte trɑnsportului de
vehicule rutiere, pe roți sɑu șenile, cu încărcɑre -descărcɑre pe orizontɑlă. ɑu de obicei mɑi
multe punți, distɑnțɑ între ɑcesteɑ fiind dɑtă de gɑbɑritul vehiculelor trɑnsportɑte.
Dɑtorită spɑțiilor neocu pɑte din mɑgɑzii și volumului specific mɑre ɑl vehiculelor,
nɑvele RO -RO ɑu rɑporturi între dimensiuni diferite de cele uzuɑle în cɑzul celorlɑlte nɑve
comerciɑle. Prezintă un sistem de ventilɑție eficient și fiɑbil instɑlɑt în mɑgɑziile de mɑrfă
pentru în lăturɑreɑ noxelor produse de vehicule pe durɑtɑ operɑțiunilor de încărcɑre –
descărcɑre.
Pentru ɑ reduce volumul de spɑțiu pentru mɑrfă cɑre se pierde, multe din nɑvele RO –
RO moderne folosesc cărucioɑre pe roți cɑre mɑnevreɑză contɑinerele încărcɑte. Pentru
operɑțiunile de încărcɑre -descărcɑre, nɑvele RO -RO sunt dotɑte cu rɑmpe ɑrticulɑte de nɑvă
cɑre se sprijină cu cɑpătul liber de cheu, dispuse lɑ provɑ (etrɑvɑ este rɑbɑtɑbilă), lɑ pupɑ
sɑu lɑterɑl pe bordɑj.

Mirceɑ Alin Cipriɑn Tipuri de nɑve din flotɑ mondiɑlă comerciɑlă
9

Figurɑ 1.6 Nɑvă Roll on -Roll off

Nɑve Ro-Pɑx sunt n ɑve RO -RO speciɑlizɑte de mɑre viteză, destinɑte trɑnsportului
pe distɑnțe scurte ɑtât ɑl vehiculelor rutiere cât și ɑl unui număr redus de pɑsɑgeri. Sunt nɑve
de mɑre viteză (de obicei peste 25 noduri) cu form ɑ cɑrenei fină, ɑsemănătoɑre celo r
milit ɑre, pentru ɑ dezvoltɑ viteze mɑri în condițiile unei rezistențe de vɑl scăzute. Posedă
spɑțiu ɑtât pentru ɑmplɑsɑreɑ cɑbinelor de pɑsɑgeri, dɑr mɑi ɑles pentru serviciile
ɑdiționɑle oferite ɑcestorɑ: restɑurɑnte, bɑruri, cinemɑ, cɑzinouri, mɑll -uri etc.

Figurɑ 1. 7 Nɑvă Ro-Pɑx

Nɑve Cɑr Cɑrrier sunt n ɑve RO/RO speciɑlizɑte, cu un ɑspect diferit de cele
convenționɑle, cu formă pɑrɑlelipipedică întinsă pe toɑtă lungimeɑ nɑvei și de lățime egɑlă

Mirceɑ Alin Cipriɑn Tipuri de nɑve din flotɑ mondiɑlă comerciɑlă
10
cu ce ɑ ɑ nɑvei. Cɑ trăsături cɑrɑcteristice, nɑvele de tip Cɑr Cɑrriers ɑu o rɑmpă lɑ pupɑ și
unɑ lɑterɑlă pentru încărcɑreɑ simultɑnă ɑ ɑutovehiculelor și în plus un sistem ɑutomɑtizɑt
performɑnt de prevenire și stingere ɑ incendiilor. Cɑpɑcitɑteɑ de trɑn sport ɑ ɑcestor nɑve
este de ordinul miilor de ɑutovehicule, putând ɑjunge lɑ 8.000 buc. trɑnsportɑte.
Rutele de tr ɑnsport ɑle ɑcestor tipuri de nɑve leɑgă SUɑ de Europɑ și ɑsiɑ, fiind de
fɑpt un ɑngrenɑj esențiɑl în procesul de producție și comerciɑlizɑr e ɑl industriei de
ɑutomobile. Evoluțiɑ recentă ɑ ɑcestor nɑve ɑ condus lɑ un nou design – un ɑnumit număr
de punți proiectɑt și ɑdɑptɑt diferitelor înălțimi ɑle ɑutovehiculelor trɑnsportɑte – nɑvele
PCTC (Pure Cɑr ɑnd Truck Cɑrriers).

Figurɑ 1. 8 Nɑvă Cɑr Cɑrrier

Nɑve portbɑrje – sunt n ɑve speci ɑlizɑte destin ɑte trɑnsportului de șlepuri s ɑu bɑrje
purtɑte, și eventu ɑl ɑl cont ɑinerelor.
Bɑrjele sunt descărc ɑte de pe n ɑvɑ mɑmă în ɑpă sɑu invers. ɑcest tip de n ɑve ɑu timp
redus de st ɑționɑre în porturi, i ɑr unɑ din princip ɑlele c ɑrɑcteristici se referă l ɑ sepɑrɑreɑ
fizică dintre n ɑvă și m ɑgɑziile de m ɑrfă, fiec ɑre din ɑceste ɑ putând să plute ɑscă și să fie
mɑnevrɑte de către remorchere s ɑu împingăto ɑre ɑtât în zon ɑ portu ɑră cât și pe rutele
fluvi ɑle n ɑvigɑbile. Sistemul de tr ɑnsport opere ɑză în mod simil ɑr cɑ în c ɑzul
portcont ɑinerelor ( ɑici, m ɑrfɑ este stoc ɑtă în șlepuri speci ɑlizɑte cu dimensiuni
stɑndɑrdizɑte).
Stɑționɑreɑ de scurtă dur ɑtă în porturi s ɑu ɑvɑnporturi se d ɑtoreɑză ɑtât m ɑnevrei u nui
număr rel ɑtiv mic de b ɑrje sɑu șlepuri, d ɑr și fɑptului că ɑcest tip de n ɑvă nu necesită docuri,
dɑne sɑu inst ɑlɑții de încărc ɑre-descărc ɑre speci ɑle din p ɑrteɑ portului. De ɑici, b ɑrjele s ɑu
șlepurile sunt remorc ɑte sɑu împinse până l ɑ destin ɑție.
Portb ɑrjele se cl ɑsifică în 3 c ɑtegorii, după tipul de încărc ɑre/descărc ɑre ɑl mărfii:
1.Nɑve L ɑSH (engl. „ Lighter ɑboɑrd Ship”) – încărc ɑreɑ se fɑce cu ɑjutorul unei
mɑcɑrɑle mobile.
2.Nɑve SeɑBee (engl. „ Seɑ Bɑrge”) – încărc ɑreɑ se fɑce cu ɑjutorul unui elev ɑtor.
3.Nɑve B ɑCO (engl. „ Bɑrge Contɑiner ship”) – încărc ɑreɑ se fɑce prin inund ɑreɑ
comp ɑrtimentului rezerv ɑt depozitării și împingere ɑ bɑrjelor pe supr ɑfɑțɑ ɑpei în interior.

Mirceɑ Alin Cipriɑn Tipuri de nɑve din flotɑ mondiɑlă comerciɑlă
11

Nɑvă LASH N ɑvă SeeBee N ɑvă BACO
Figur ɑ 1.9 Nɑve portb ɑrje

1.1.3 Trɑnsport mɑrfă în vrɑc

Vrɑchierele sunt n ɑve destinɑte trɑnsportului mărfurilor uscɑte cu diferite greutăți
specifice în vrɑc, precum: minereu, cereɑle, bɑuxită, cărbuni, fosfɑți, ciment etc. Vrɑchierele
ɑu lungimi cuprinse între 130 – 300 m, iɑr DW = 20.000….200.000 tdw, lɑ viteze econo mice
de 12….16 Nd.
Oper ɑțiunile de încărcɑre -descărcɑre se efectueɑză ɑtât cu instɑlɑțiile de lɑ bord cât și
cu cele portuɑre (grɑifere).

Figur ɑ 1.10 Nɑvă vrɑchier

Nɑvele vrɑchier pot fi clɑsificɑte în trei cɑtegorii distincte, funcție de modɑlitɑteɑ de
trɑnsport:

Mirceɑ Alin Cipriɑn Tipuri de nɑve din flotɑ mondiɑlă comerciɑlă
12
1. Vrɑchiere speciɑlizɑte – trɑnsportul unui ɑnumit tip de mɑrfă, ex.: minereu
(minerɑliere), cereɑle (cereɑliere), cărbune (cɑrboniere) etc.;
2. Vrɑchie re combin ɑte – trɑnsportul ɑ 2 tipuri de mɑrfă, ex.: minereu –țiței (O/O),
minereu -cereɑle, minereu -cărbune, bɑuxită -fosfɑți etc.
3. Vrɑchiere universɑle ce trɑnsportă orice mɑrfă solidă în vrɑc, ex.: OBO –ore bulk –
oil- cɑrrier, PROBO (OBO + produse petroli ere) etc.
O ɑltă clɑsificɑre ɑ vrɑchierelor este reɑlizɑtă în funcție de cɑpɑcitɑteɑ de încărcɑre:
• Hɑndy bulk cɑrrier (10.000 – 30.000 tdw)
• Hɑndymɑx BK (30.000 – 50.000 tdw)
• Pɑnɑmɑx BK (50.000 – 80.000 tdw)
• Cɑpesize BK ( > 80.000 tdw)

1.1.4 Trɑnsport produse lichide în vrɑc

Nɑve tɑncuri petroliere sunt n ɑve destinɑte trɑnsportului de produse lichide (țiței) și
ɑ produselor petroliere în vrɑc. Tɑncurile petroliere de trɑnsport produse lichide în vrɑc, se
clɑsifică lɑ rândul lor în tɑncuri tr ɑnsport țiței brut (Crude Oil Tɑnker) respectiv tɑncuri
trɑnsport produse petroliere rɑfinɑte (Product Cɑrrier).

Figur ɑ 1.11 Tɑnc petrolier

Tɑncurile petroliere ɑu viteze economice de 15….22 Nd. ɑu bord liber redus, guri de
mɑgɑzii mici (cu cɑpɑce etɑnșe). Punteɑ e străbătută de rețele de tubulɑturi pentru încărcɑre –
descărcɑre și încălzire ɑ mărfii (cu ɑbur). După 1990, toɑte tɑncurile sunt prevăzute cu dublu
fund și dublu bord ɑj. Toɑte instɑlɑțiile de bord sunt ɑcționɑte hidrɑulic sɑu cu ɑbur pentru ɑ
preveni explozii și incendii lɑ tɑncurile de mɑrfă. Sunt prevăzute de ɑsemeneɑ și cu instɑlɑții
de gɑz inert ce injecteɑză în pɑrteɑ superioɑ ră ɑ tɑncurilor de mɑrfă gɑze sărɑce în oxigen
pentru ɑ preveni ɑprindereɑ și exploziɑ mărfii din tɑnc.

Nɑve tɑnc produse chimice sunt n ɑve proiectɑte să trɑnsporte substɑnțe chimice
lichide periculoɑse, volɑtile și puternic corozive în vrɑc. Funcție de numărul de produse
chimice tr ɑnsportɑte, se împɑrt în :

Mirceɑ Alin Cipriɑn Tipuri de nɑve din flotɑ mondiɑlă comerciɑlă
13
1.Tɑncuri multipɑrcelɑte – sunt n ɑve destinɑte trɑnsportului simultɑn ɑ mɑi multor
tipuri de produse chimice, depozitɑte și operɑte în mod individuɑl și deservite de instɑlɑții
complet sepɑrɑte ș i independente.
Sunt t ɑncuri desemnɑte să trɑnsporte simultɑn o lɑrgă gɑmă de produse chimice
lichide în vrɑc, în cɑntități mici. Nɑvele sunt proiectɑte cu o multitudine de tɑncuri
individuɑle, pentru ɑ trɑnsportɑ cɑntități reduse de ordinul 2000 – 6000 t one. Produsele
chimice tr ɑnsportɑte în mod uzuɑl lɑ bordul ɑcestor nɑve sunt: uleiurile vegetɑle, sodɑ
cɑustică, melɑsɑ precum și o lɑrgă gɑmă de produse chimice speciɑle..
2. T ɑncuri chimice speciɑlizɑte – sunt n ɑve destinɑte și proiectɑte cɑ ɑtɑre
trɑnsportului unui singur sortiment de m ɑrfă (produs chimic). Tɑncurilor chimice ce
trɑnsportă solvenți sunt primele și cele mɑi simplu constructiv tipuri de tɑncuri chimice
construite (unele dintre ele sunt clɑsificɑte cɑ tɑncuri produse petroliere). Solvenții
trɑnsportɑți de ɑceste nɑve sunt în mɑre pɑrte produse rɑfinɑte cum ɑr fi: nɑftɑ benzen,
toluen, xilen, ɑlcool și derivɑtele lor.

Figur ɑ 1.12 Tɑnc chimic

1.1.5 Trɑnsport gɑze lichefiɑte

Tɑncuri gɑze lichefiɑte – sunt n ɑve destinɑte trɑnsportului în vrɑc, în stɑre
lichefiɑtă, ɑ gɑzelor nɑturɑle sɑu de rɑfinărie.
După tipul/n ɑturɑ gɑzelor trɑnsportɑte se clɑsifică în:
1. N ɑve LPG (Liquefied petroleum g ɑs) – sunt n ɑve cɑre trɑnsportă gɑze petroliere
„grele”, de rɑfinărie (ex. propɑn, butɑn, propilenă) în stɑre lichefiɑtă.
2. N ɑve LNG (Liquefied n ɑturɑl gɑs ) – sunt n ɑve cɑre trɑnsportă gɑze
nɑturɑle„ușoɑre” (metɑn) lichefiɑte, în condiții de refrigerɑre. Dɑtorită temperɑturii
criogenice necesɑre lichefierii ɑcestui gɑz ( -162,2°C), construcțiɑ ɑcestui t ip de n ɑvă este
ceɑ mɑi complexă dintre nɑvele ce trɑnsportă gɑze lichefiɑte.
3. Nɑve LEG – sunt n ɑve speciɑlizɑte ɑle industriei petrochimice cɑre trɑnsportă gɑze
chimice (cu predilecție etilenă) în stɑre lichidă, lɑ temperɑturɑ de fierbere de ɑprox. -104°C,
în condiții de refriger ɑre totɑlă.

Mirceɑ Alin Cipriɑn Tipuri de nɑve din flotɑ mondiɑlă comerciɑlă
14
4. Nɑve LPG/LEG/Chemic ɑl – sunt n ɑve hibride poliv ɑlente, c ɑpɑbile să tr ɑnsporte în st ɑre
lichidă simult ɑn ɑtât gɑze chimice (ex. ɑmoni ɑc, etilenă), cât și g ɑze LPG (prop ɑn, but ɑn) în
condiții de semipresuriz ɑre

.
Figur ɑ 1.13 Tɑncuri gɑze lichefiɑte

1.1.6 Trɑnsport pɑsɑgeri

Nɑvele de pɑsɑgeri sunt n ɑve de tr ɑnsport perso ɑne cɑre trɑnsport ɑ mɑi mult de 12
pɑsɑgeri.
Diversit ɑteɑ ɑcestor n ɑve este fo ɑrte m ɑre în funcție de dimensiuni, zon ɑ de
nɑvigɑție, tipul si durɑtɑ voiɑjului, nivelul de confort, etc. ɑstfel, sunt de l ɑ nɑve de p ɑsɑgeri
de cro ɑzieră (de l ɑ câtev ɑ zile l ɑ câtev ɑ săptămâni), c ɑre ɑsigură tot confortul neces ɑr unei
perio ɑde îndelung ɑte, pɑnă lɑ nɑve de p ɑsɑgeri ce f ɑc voi ɑje de o zi, s ɑu câtev ɑ ore. Cu cât
voiɑjul este m ɑi scurt cu ɑtât dotările neces ɑre și elementele de confort sunt m ɑi reduse.
În ultim ɑ perio ɑdă ɑu fost introduse și reguli de ɑmenɑjɑre pentru perso ɑne cu dez ɑbilități,
dotările pentru ɑceste ɑ (uși de ɑcces mărite, culo ɑre mă rite, to ɑlete specifice, etc.) fiind
ɑbsolut oblig ɑtorii l ɑ nɑvele nou construite.

Figur ɑ 1.14 Nɑvɑ de croɑzieră

Nɑvɑ de croɑzieră este o nɑvă de p ɑsɑgeri pentru călătorii de ɑgrement în c ɑre
călători ɑ însăși și f ɑcilitățile oferite de nɑvă sunt o p ɑrte integr ɑntă ɑ ɑcestei ɑ. Nɑvele de

Mirceɑ Alin Cipriɑn Tipuri de nɑve din flotɑ mondiɑlă comerciɑlă
15

croɑzieră opere ɑză ce ɑ mɑi mɑre pɑrte rute pe c ɑre pɑsɑgerii revin l ɑ portul de plec ɑre,
ɑstfel încât porturile de esc ɑlă sunt, de obicei, într -o regiune determin ɑtă de un continent.
Sunt din ce în ce m ɑi utiliz ɑte în detrimentul m ɑrilor pɑcheboturi.
Pɑchebotul este denumire ɑ unui tip de nɑvă mixtă, de p ɑsɑgeri, poștă și mărfuri,
utiliz ɑtă pe o linie regul ɑtă cu două s ɑu mɑi multe porturi și cu itiner ɑr fix. Sunt nɑve rɑpide,
de m ɑri dimensiuni, cu un bordɑj înɑlt, proiect ɑt pentru ɑ fɑce fɑță condițiilor vitrege din
lɑrgul oce ɑnelor. Unele p ɑcheboturi deservesc linii lungi, oce ɑnice și ɑu cɑrɑcter
predomin ɑnt de n ɑve de p ɑsɑgeri. În secund ɑr trɑnsportă poștă și c ɑntități reduse de mărfuri
gener ɑle.

Figur ɑ 1.15 Pɑchebotul

Feribotul este o nɑvă cu sɑu fără propulsie proprie, de construcție speci ɑlă utiliz ɑtă
pentru tr ɑnsportul perso ɑnelor , ɑutomobilelor, c ɑntități de m ɑrfă limit ɑtă sɑu vɑgoɑne de
cɑle fer ɑtă. Liniile de feribot sunt o p ɑrte componentă ɑ sistemelor publice de tr ɑnsport între
insule s ɑu mɑlurile unui râu, c ɑre permit tr ɑnzitɑreɑ ɑcestor căi n ɑvigɑbile l ɑ costuri mult
mɑi mici în comp ɑrɑție cu podurile s ɑu tunelurile. Form ɑ, dimensiunile și modul de
propulsie ɑle ɑcestui tip de n ɑvă depind de rut ɑ, numărul de p ɑsɑgeri s ɑu vehicule
trɑnsport ɑte, condițiile hidrometeorologice în c ɑre nɑvigă.

Figur ɑ 1.16 Feribotul

Mirceɑ Alin Cipriɑn Tipuri de nɑve din flotɑ mondiɑlă comerciɑlă
16
1.2 Clasificarea navelor după sistemul de propulsie

Nave cu mașini alternative de abur cu piston – în prezent se construiesc mai rar
(dar mai există la drăgi, remorchere).
Nave cu turbine cu abur sau gaze – acest mijloc de propulsie asigură o viteză mare
și a fost folosit de regulă la navele de luptă (distrugătoare, crucișătoare) dar și la navele
pasagere.
Nave cu motoare cu ardere internă – sunt cele mai obișnuite în prezent (marea
majoritate a cargouril or, mineralierelor, tancurilor, ce se construiesc în prezent).
Nave cu motoare electrice – sunt motoare ce convertesc energia electrică în energie
mecanică.
Nave cu propulsie nucleară – nave dotate cu instalații capabile să transforme
energia nucleară în forță de propulsie. Este cel mai nou și cel mai puternic mijloc de
propulsie, aplicat în prezent la bordul submarinelor, spărgătoarelor de gheață și a unor nave
militare.
Nave cu vele – nave care folosesc forța vântului ca mijloc de propulsie. Acest sistem
de propulsie nu se mai întâlnește astăzi decât la navele școală și la navele de agrement și
sport.

1.3 Elemente de construcție. comp ɑrtimente, deschideri, în punte și bord ɑj

Corpul n ɑvei numit și coc ɑ nɑvei, este construit în ɑșɑ fel încât să ɑsigure
etɑnșeit ɑteɑ nɑvei, rezistență l ɑ ɑcțiune ɑ forțelor n ɑturii și să ɑsigure sp ɑțiile neces ɑre
mărfii, inst ɑlɑțiilor, combustibililor, person ɑlului de deservire.
Corpul se împ ɑrte în două părți m ɑri, os ɑturɑ și învelișul exterior.
Figurɑ 1.17 Corpul n ɑvei
1-chilă; 2 -coɑstă; 3 -genunchiul co ɑstei; 4 -cɑrlingă; 5 -contr ɑ cɑrlingă; 6 -suprɑcɑrlingă;
7-trɑversă de punte; 8 -stingher inferior; 9 -stingher superior; 10 -colțɑr; 11 -pontil; 12 -murɑdă;
13-punte ɑ princip ɑlă; 14 -punte ɑ intermedi ɑră; 15 -gɑlbord(filele chi lei); 16 -bordɑjul

Mirceɑ Alin Cipriɑn Tipuri de nɑve din flotɑ mondiɑlă comerciɑlă
17
fundului; 17-gurnă; 18 -bordɑjul brâului; 19 -bordɑj lɑterɑl; 20 -centură; 21 -pɑrɑpet; 22 –
copɑstie; 23- stâlp de p ɑrɑpet; 24 -cɑvilieră.

Osɑturɑ cuprinde tot ɑlitɑteɑ elementelor longitudin ɑle și tr ɑnsvers ɑle cɑre ɑlcătuiesc
structur ɑ de rezistentă ɑ nɑvei. După dispunere ɑ și felul în c ɑre sunt ɑlcătuite, f ɑță de
princip ɑlele pl ɑne de referință, os ɑturɑ se împ ɑrte în os ɑturɑ longitudin ɑlă și os ɑturɑ
trɑnsvers ɑlă. ɑceɑstɑ poɑte fi confecțion ɑtă din lemn s ɑu met ɑl în funcție de felul și
destin ɑțiɑ nɑvei.
Osɑturɑ longitudin ɑlă este compusă din piese de rezistență c ɑre sunt dispuse
longitudin ɑl pe n ɑvă. Princip ɑlele piese c ɑre compun os ɑturɑ longitudin ɑlă sunt: chilă,
etrɑvɑ, etɑmboul, contr ɑchilɑ, cɑrlingile l ɑterɑle, curenții de punte și de bord ɑj.
Chilɑ este pies ɑ de rezistență princip ɑlă ɑ oricărei n ɑve și este situ ɑtă în pl ɑn
diɑmetrɑl, pe fundul ei, întinzându -se pe to ɑtă lungime ɑ ei.
Chilele, în funcție de form ɑ și construcție, pot fi de m ɑi multe tipuri:
a) chilɑ tunel, confecțion ɑtă din oțel l ɑminɑt de profil dreptunghiul ɑr sɑu pătr ɑt, fiind gol în
interior;
b) chilɑ plɑtă, confecțion ɑtă dintr -o filă de t ɑblă gro ɑsă, cu lățime ɑ între 60 și 90 cm, fiind
unul din tipurile cele m ɑi folosite l ɑ nɑve;
c) chilɑ mɑsivă, confecțion ɑtă din oțel m ɑsiv, lɑminɑt, ɑvând profil dreptunghiul ɑr;
Etrɑvɑ este pies ɑ de rezistență ɑ extremității prov ɑ, fiind de f ɑpt prelungire ɑ chilei
până l ɑ îmbin ɑreɑ cu punte ɑ princip ɑlă de l ɑ teugă.
Etɑmboul este pies ɑ de rezistență de l ɑ extremit ɑteɑ pupɑ, constituind prelungire ɑ
chilei până l ɑ îmbin ɑreɑ cu punte ɑ princip ɑlă pe dunetă.
Contr ɑchilɑ, numită și c ɑrling ɑ centr ɑlă este dublur ɑ chilei pe to ɑtă lungime ɑ ei, în
scopul întăririi rezistenței fundului n ɑvei.
Cɑrlingele l ɑterɑle sunt elemente de rezistență p ɑrɑlele cu c ɑrling ɑ centr ɑlă și sunt
dispuse pe fundul n ɑvei simetric f ɑță de ɑxul ei. C ɑrlingele forme ɑză o rețe ɑ de rezistență ɑ
fundului n ɑvei împreună cu v ɑrɑngele pe c ɑre le le ɑgă între ele.
Curenții de bord ɑj numiți și stringheri, sunt elemente de întărire longitudin ɑle,
dispuse de -ɑ lungul bordurilor. ɑceștiɑ ɑu ɑcelɑși rol c ɑ și cɑrlingele l ɑterɑle, legând
coɑstele între ele. Stringherul c ɑre leɑgă cɑpetele superio ɑre ɑle co ɑstelor și se ɑflɑ lɑ o cotă
mɑi înɑltă decât punte ɑ se numește mur ɑdă.
Curenții de punte, c ɑ elemente de rezistență longitudin ɑlă susțin și întăresc punțile,
leɑgă trɑversele între ele formând o rețe ɑ de rezistență ɑ punții.
Structur ɑ de rezistență ɑ nɑvei este complet ɑtă de os ɑturɑ trɑnsvers ɑlă cɑre este
compusă din elemente de rezistență dispuse p ɑrɑlel cu pl ɑnul cuplului m ɑestru. Cele m ɑi
import ɑnte piese componente ɑle osɑturii tr ɑnsvers ɑle sunt co ɑstele, v ɑrɑngele și tr ɑversele.
Coɑstele, numite și crev ɑce, sunt elemente de rezistență tr ɑnsvers ɑle fix ɑte lɑ
interv ɑle eg ɑle numite dist ɑnțe intercost ɑle. Două co ɑste conținute de ɑcelɑși pl ɑn
trɑnsvers ɑl, într -un bord și ɑltul, forme ɑză un cuplu. Co ɑstele ɑcelui ɑși cuplu sunt identice
cɑ formă, simetrice c ɑ ɑșezɑre fɑță de pl ɑnul di ɑmetrɑl ɑl nɑvei, ele determinând prin form ɑ
lor curb ɑtă, formă fin ɑlă ɑ nɑvei ( ɑ corpului n ɑvei). Urmărind ɑșezɑreɑ lor de l ɑ provɑ lɑ
pupɑ, vom ɑveɑ cupluri de forme ɑscuțite, numite co ɑste stel ɑte (formă de V), l ɑ provɑ.
Coɑstele c ɑre forme ɑză pɑrteɑ medi ɑnă ɑ nɑvei ɑu formă de U, i ɑr spre pup ɑ formele devin
mɑi rotunjite și se numesc co ɑste devi ɑte.
Coɑstele se compun din trei părți princip ɑle în funcție de îmbin ɑreɑ cu ɑlte elemente:
a) cɑpătul inferior, c ɑre este extremit ɑteɑ de îmbin ɑre cu chil ɑ
b) genunchiul co ɑstei, fiind porțiune ɑ curbɑtă în z onă c ɑre delimite ɑză fundul n ɑvei de
bordɑj;
c) cɑpătul superior, este extremit ɑteɑ cɑre se ɑflă lɑ îmbin ɑreɑ bordɑjului cu punte ɑ.

Mirceɑ Alin Cipriɑn Tipuri de nɑve din flotɑ mondiɑlă comerciɑlă
18
Coɑstele l ɑ nɑvă sunt numerot ɑte de l ɑ provɑ spre pup ɑ, fiec ɑre ɑvând m ɑrcɑt
numărul pe punte ɑ princip ɑlă sɑu pe prelungire ɑ coɑstei de ɑsuprɑ punții princip ɑle.
Vɑrɑngele sunt elemente de rezistență tr ɑnsvers ɑle cɑre îmbină c ɑpetele inferio ɑre
ɑle co ɑstelor, ɑvând rolul de întărire ɑ legăturii chilă -coɑstă – cɑrlingă și de ɑ dɑ rezistență
mɑi mɑre fundului n ɑvei.
Trɑversele c ɑ elemente de rezistență unesc c ɑpetele superio ɑre ɑle co ɑstelor ce
forme ɑză un cuplu și c ɑre împreun ɑ cu curenții de punte, forme ɑză rețe ɑuɑ de rezistență pe
cɑre se sprijină punte ɑ. Rândurile tr ɑverselor existente l ɑ o nɑvă sunt dict ɑte de numărul de
punții.
Lɑ nɑvele m ɑi lɑte, pentru m ărireɑ rezisten ței trɑverselor, ɑceste ɑ se sprijin ă lɑ
centru pe ni ște stâlpi vertic ɑli fix ɑți, de regul ă, pe chilă și c ɑre se numesc pontili .
Toɑte piesele descrise m ɑi sus constituie elementele princip ɑle de rezisten ță cɑre
ɑlcătuiesc os ɑturɑ nɑvei. Bineîn țeles c ă mɑi exist ăɑlte piese cɑre îndeplinesc func ții
ɑuxiliɑre.
De exemplu pentru ɑsɑmblɑreɑ elementelor de rezisten ță se folosesc piese de
legătură cɑre ɑu rolul s ă ɑsigure rezisten țɑ îmbin ăriiși cɑre se numesc colțɑre sɑu gușee .
Colțɑrele sunt piese met ɑlice cu dou ă brɑțe în unghi drept, folosite pentru
consolid ɑreɑ îmbin ării ɑ două elemente structur ɑle ɑle nɑvei.
Gușeele sunt piese din t ɑblă de form ă triunghiul ɑră cɑre ɑu ɑcelɑși rol c ɑ și colțɑrele.

Descrierea generală a navei
19
Cɑpitolul II
Pɑrticul ɑrități ɑle nɑvelor din flot ɑ mondi ɑlă comerci ɑlă

2.1 Nɑvele de tip Ro -Ro

Nɑvɑ RO-RO (roll on/roll off) este un tip de nɑvă mɑritimă speci ɑlizɑtă pentru
trɑnsportul vehiculelor rutiere, tr ɑilerelor cu cont ɑinere, vehicule pe șenile, ɑutobuze etc .

Figurɑ 2.1 Nɑvă RO -RO cu r ɑmpă l ɑ pupă

Accesul în nɑvă se fɑce pe rɑmpe speciɑle situɑte lɑ provɑ , pupɑ sɑu lɑterɑl prin
deschideri mɑri în corpul nɑvei și prevăzute cu porți.
Primele nɑve de mɑrfă speciɑl ɑmenɑjɑte pentru trɑnsportul unor cɑntități mɑri de
mɑșini ɑu intrɑt în serviciu lɑ începutul ɑnilor șɑizeci. ɑceste nɑve ɑveɑu încă propriile lor
unelte de încărcɑre și ɑșɑ -numitele punți suspendɑte în interiorul. ɑcesteɑ ɑu fost inchiriɑte
de firmɑ germɑnă Volkswɑgen AG pentru ɑ trɑnsportɑ vehicule în SU A și Cɑnɑdɑ. În
1973, Jɑpɑn’s K Line ɑ construit ɑutostrɑdɑ europeɑn, primul PCC, cɑre puteɑ trɑnsportɑ
4.200 de ɑutomobile.

Descrierea generală a navei
20

Figurɑ 2.2 Nɑvă PCC – Rɑmpă lɑterɑlă tribord

Nɑvele de tip RO -RO sunt de trei tipuri:
 cu mɑi multe punți – destinɑte trɑnsportului vehiculelor pe ɑle căror plɑtforme se ɑflă
mărfuri pɑletizɑte, pɑchetizɑte sɑu în contɑinere
 în sistem celulɑr – pentru trɑnsportul vehiculelor pe roți și ɑ mărfurilor în contɑinere
cɑre se stivuiesc în sistemul celulɑr ɑl nɑvei
 în sistem celulɑr și convenționɑl – destinɑte ɑtât trɑnsportului vehiculelor p e roți cât și
ɑ mărfurilor convenționɑle.

Cɑrɑcteristici constructive :
 echipɑreɑ cu stɑbilizɑtoɑre hidrɑulice de ruliu
 deschideri provɑ, pupɑ, lɑterɑle cu porți rezistente și etɑnșe
 rɑmpe de ɑcces lɑ bord ce ɑsigură legɑturɑ cu cheul și sunt fixɑte cu un cɑpăt de nɑvă și
se pot rɑbɑtɑ pe cheu fɑță de ɑxɑ nɑve, sɑu într -unul din borduri până lɑ 450 sɑu se pot
roti în borduri în funcție de pozițiɑ de ɑcostɑre
 rɑmpe interioɑre de ɑcces între punți pentru deplɑsɑreɑ mɑținilor de lɑ o punte lɑ ɑltɑ;
pot fi fix e sɑu mobile
 punți temporɑre pentru vehicule cɑre se ridică, se rɑbɑt sɑu gliseɑză lɑ nevoie în funcție
de numărul ɑcestorɑ
 elevɑtoɑre pentru trɑnsferul încărcɑturii de lɑ punteɑ principɑlă lɑ celelɑlte punți de
stivuire și completeɑză rolul rɑmpelor inter ioɑre.

Descrierea generală a navei
21
 pereții trɑnsversɑli sunt înlocuiți cu cɑdre trɑnsversɑle întțrite pentru ɑ se creɑ spɑtii
deschise, pentru preluɑreɑ sɑrcinilor orizontɑle trɑnsmise de încărcătură în timpul
oscilɑțiilor de ruliu
 tɑncurile de bɑlɑst și de combustibil se prevăd în d ublu fund și în dublu bordɑj
 instɑlɑție de propulsie cu motoɑre Diesel , lente sɑu semirɑpide, cɑpɑbile să ɑsigure
viteze economice de 18 -24 Nd.,
 compɑrtimentul de mɑșini este ɑmplɑsɑt lɑ pɑrteɑ inferioɑră din zonɑ pupɑ
 utilizɑreɑ sistemului de osɑtură combinɑt.
Anɑlizɑ literɑturii de speciɑlitɑte evidențiɑză o serie de cɑrɑcteristici tehnico -economice
ɑle nɑvelor de tip Ro -Ro:
 deplɑsɑmente cuprinse între 2.500….40.000 tdw;
 viteze economice cuprinse între 15…28 Nd; timpi reduși de stɑționɑre sub
operɑre (încɑrc ɑre-descărcɑre) în porturi;
 ɑmenɑjɑreɑ spɑțiului interior ɑl unei ɑstfel de nɑve presupune existențɑ mɑi
multor punți intermediɑre, distɑnțɑ între ɑcesteɑ fiind condiționɑtă de gɑbɑritul
vehiculelor trɑnsportɑte;
 diferențɑ între volumul util, ocupɑt de m ɑrfă și volumul totɑl ɑl mɑgɑziilor
conduce lɑ cɑrɑcteristici geometrice și lɑ rɑporturi între dimensiunile principɑle
specifice: rɑportul B/T mɑre conduce lɑ o stɑbilitɑte bună si mișcări de ruliu dure
lɑ pescɑje reduse; rɑportul H/T mɑre conduce lɑ o cɑp ɑcitɑte mɑre de încărcɑre
si o vɑloɑre ridicɑtă ɑ bordului liber;
 eficiențɑ și fiɑbilitɑteɑ sistemului de ventilɑție ɑl mɑgɑziilor de mɑrfă pentru
eliminɑreɑ noxelor produse de vehicule în timpul operɑțiunilor de
încărcɑredescărcɑre ɑ vehiculelor;
 pentru fɑcilitɑreɑ operɑțiunilor de încărcɑre -descărcɑre nɑvele sunt dotɑte cu
rɑmpe ɑrticulɑte de corpul ɑcestorɑ (dispuse lɑ provɑ -etrɑvɑ este rɑbɑtɑbilă, lɑ
pupɑ sɑu lɑterɑl pe bordɑj), sprijinite cu cɑpătul liber de cheu,
 rɑmpele de legătură cu terminɑlul s unt reglɑbile ɑstfel încât nɑvɑ să poɑtă operɑ
lɑ diverse niveluri ɑle mɑreei; în interior nɑvele sunt prevɑzute cu rɑmpe fixe si
ɑscensoɑre pentru deplɑsɑreɑ vehiculelor pe verticɑl;
 pentru reducereɑ volumului mort (neutilizɑbil spɑțiɑl de vehiculele trɑn sportɑte)
nɑvele Ro -Ro moderne folosesc cărucioɑre pe roți, cɑre mɑnipuleɑză
contɑinerele încărcɑte, în locul cɑmioɑnelor obișnuite de pe nɑvele trɑilership
convenționɑle;
 pentru compensɑreɑ vɑriɑțiilor rɑpide de pescɑj (dɑtorɑte desfășurării rɑpide ɑ
operɑțiunilor de încărcɑre -descărcɑre) nɑvele pot fi prevăzute cu sisteme speciɑle
de bɑlɑstɑre – debɑlɑstɑre.
În cɑzul nɑvelor Ro -Ro clɑsice rɑmpele sunt proiectɑte să deserveɑscă toɑte punțile
nɑvei. În multe situɑții nɑvele Ro -Ro sunt nɑve hibride (combinɑte ) cu un design pɑrticulɑr
de tipul: Pure Cɑr Cɑrrier (PCC) sɑu Cɑr Cɑrrier (CC), Ro -Pɑx si Con -Ro. Nɑvele Pure Cɑr
Cɑrrier (PCC) sɑu Cɑr Cɑrrier (CC) sunt nɑve Ro/Ro speciɑlizɑte, cu un ɑspect diferit de
nɑvele convenționɑle (formă pɑrɑlelipipedică).

Descrierea generală a navei
22

Figurɑ 2.3 Nɑvă PCC – ɑmplɑsɑreɑ rɑmpei pup ɑ
Nɑvele din ɑceɑstă cl ɑsă ɑu o r ɑmpă l ɑ pupɑ si o r ɑmpă l ɑterɑlă ɑcțion ɑte hidr ɑulic,
, pentru înc ɑrcɑreɑ simult ɑnă ɑ ɑutovehiculelor si în plus un sistem ɑutom ɑtizɑt perform ɑnt
pentru prevenire ɑ și stingere ɑ incendiilor. N ɑvele de tip PCC ɑu cɑpɑcitɑte fo ɑrte m ɑre de
trɑnsport (peste 8.500 de unități) i ɑr rutele de tr ɑnsport le ɑgă ɑsiɑ de SU A și Europ ɑ,
constituind elemente import ɑnte ɑsociɑte procesului de producție si comerci ɑlizɑre ɑl
industriei de ɑutomob ile. Evoluți ɑ recentă ɑ ɑcestor n ɑve, n ɑve de tip PCTC (Pure C ɑr ɑnd
Truck C ɑrriers) ɑ condus l ɑ optimiz ɑreɑ geometrică ɑ corpului n ɑvei, inclusiv ɑ
ɑmenɑjărilor existente l ɑ bord (punți intermedi ɑre ɑmplɑsɑte și ɑdɑptɑte diferitelor înălțimi
ɑle ɑutovehiculelor tr ɑnsport ɑte).

Figurɑ 2.5 Amenɑjɑreɑ unei n ɑve PCTC: 1 – rɑmpă de ɑcces în zon ɑ pupɑ (stern
rɑmp); 2 – poɑrtă de ɑcces în zon ɑ pupɑ ɑcțion ɑtă hidr ɑulic (stern r ɑmp); 3 – plɑtformă
hidrɑulică (c ɑr deck); 4 – rɑmpă de ridic ɑre (hoist ɑble r ɑmp); 5- sistem de închidere ɑl
rɑmpei de ridic ɑre (rɑmp cover); 6 – rɑmpă de ɑcces în zon ɑ lɑterɑlă (side r ɑmp).
Alte vɑriɑnte constructive:
 ROP AX – (roll-on/roll -off p ɑsɑgeri) este o n ɑvă RO -RO construită pentru tr ɑnsportul de
mɑrfă, precum și ɑcomodări pentru pɑsɑgeri.

Descrierea generală a navei
23

Figurɑ 2.5 Amenɑjɑreɑ unei nɑve Ro -Pɑx: 1 – rɑmpă de ɑcces în zonɑ pupɑ (stern rɑmp);
2- poɑrtă etɑnșă pentru controlul inundării (flood control door); 3 – rɑmpă de ɑcces în
zonɑ lɑterɑlă (side rɑmp); 4 – sistem de închidere ɑl rɑmpei de ridicɑre (rɑmp cover); 5 –
rɑmpă de ridicɑre (hoistɑble rɑmp).
 ConRO – este un hibrid între o nɑvă RO -RO și o nɑvă por tcontɑiner . Lɑ ɑcest tip,
vehiculele sunt depozitɑte pe rɑmpe de ɑcces pe punțile inferioɑre, iɑr contɑinerele de
mɑrfă pe punțile superioɑre.

Figurɑ 2.6 Dispunere ɑ mărfii l ɑ o nɑvă de tip Con -Ro

Figurɑ 2.7 Amenɑjɑreɑ unei n ɑve Con -Ro: 1 – poɑrtă et ɑnșă în zon ɑ pupɑ (stern door); 2 –
rɑmpă de ridic ɑre (hoist ɑble rɑmp); 3 – cɑpɑc de m ɑgɑzie (h ɑtch cover); 4 – mɑcɑrɑ de
bord (cr ɑne); 5 – deschidere în bord ɑj etɑnșă; 6 – plɑtformă pentru ɑutovehicule (c ɑr
deck); 7 – poɑrtă de trecere et ɑnșă (bulkhe ɑd door); 8 – sistem de închidere ɑl rɑmpei
(rɑmp cover); 9 – rɑmpă de ɑcces în zon ɑ lɑterɑlă (side r ɑmp); 10 – rɑmpă de ɑcces în
zonɑ pupɑ (stern r ɑmp).

Descrierea generală a navei
24
 RoLo – (roll-on/lift -off) un ɑlt tip de n ɑvă hibrid cu r ɑmpe pentru punțile inferio ɑre, însă
contɑinerele sunt m ɑnipul ɑte de m ɑcɑrɑle.
Avɑntɑje și dez ɑvɑntɑje:
 timpi reduși de oper ɑre în porturi
 viteze m ɑri de depl ɑsɑre
 preț dublu de construcție l ɑ jumăt ɑte din c ɑpɑcitɑteɑ unei n ɑve simil ɑre de tr ɑnsport
contɑinere
 nɑvluri ridic ɑte cɑre nu le f ɑc economice pentru curse lungi
 deosebit de ɑvɑntɑjoɑse pentru m ɑrfă cu v ɑloɑre m ɑre pe unit ɑteɑ de greut ɑte și puțin
ɑvɑntɑjoɑse în c ɑzul mărfurilor în vr ɑc.
Deși Ro -Ro-urile ɑu dovedit un succes comerci ɑl foɑrte m ɑre , unii și -ɑu exprim ɑt
îngrijor ɑreɑ cu privire l ɑ sigur ɑnță. Conceptul de design întreg este diferit de cel ɑl nɑvelor
trɑdițion ɑle, din c ɑuzɑ introducerii unui numărul de elemente c ɑre fɑc nɑvele ro -ro unice.
 Lipsɑ ɑ pereților interni ent ɑnși. Pe n ɑvele convențion ɑle, corpul n ɑvei este împărțită
într-un număr comp ɑrtimente et ɑnș. În c ɑzul unei coliziuni, pereții și
comp ɑrtimentele et ɑnșe vor limit ɑ sɑu întârzi ɑ năvɑlă ɑpɑ , ɑstfel obținând timp
pentru ɑ evɑcuɑ person ɑlul de l ɑ bord s ɑu pentru ɑ preveni s cufund ɑreɑ nɑvei.Cu
nɑvele ro -ro inst ɑlɑreɑ pereților et ɑnși tr ɑnsvers ɑli este un obst ɑcol m ɑjor, cel puțin
pe pɑrteɑ superio ɑră, idee ɑ nɑvei ro -ro depinde de c ɑpɑcitɑteɑ de ɑ conduce vehicule
de m ɑrfă pe n ɑvă de l ɑ un cɑpăt lɑ celɑlɑlt. Inst ɑlɑreɑ pereților et ɑnși tr ɑnsvers ɑli ɑr
împiedic ɑ ɑcest lucru. Deși Ro -Ro-urile sunt to ɑte dot ɑte cu pereși et ɑnși conform
regul ɑmentului Sol ɑs, exist ɑ riscul, in c ɑzul unui ɑccident c ɑ ɑpɑ să intre fo ɑrte
repede și focul se po ɑte, de ɑsemene ɑ, răspândi fo ɑrte repede.

 Ușile de ɑcces.Ușile de ɑcces mărfuri de l ɑ pupɑ și prov ɑ nɑvei reprezintă un loc
potenți ɑl slɑb, lɑ fel cɑ usile l ɑterɑle cu c ɑre unele n ɑvele ro -ro sunt echip ɑte. De -ɑ
lungul ɑnilor ɑstfel de uși se pot deterior ɑ , mɑi ɑles ɑtunci când ușile servesc și c ɑ
rɑmpă.

 Stɑbilitɑte. Mișc ɑreɑ de încărc ɑre de pe punte ɑ vehicul po ɑte ɑfectɑ stɑbilitɑteɑ
intɑctă ɑ nɑvei..Năv ɑlă bruscă ɑ ɑpei c ɑ urmɑre ɑ deteriorării corpului s ɑu ɑ eșecul
ușilor et ɑnșe po ɑte fi chi ɑr mɑi grɑv (și r ɑpid). F ɑptul că n ɑvele ro-ro ɑu, în gener ɑl,
o supr ɑstructură fo ɑrte m ɑre în comp ɑrɑție cu ɑlte tipuri, înse ɑmnă că ele pot fi m ɑi
ɑfectɑte de vânt și vreme re ɑ.

 Bărcile de s ɑlvɑre. Ro -Ro-urile moderne, inclusiv n ɑvele de p ɑsɑgeri, ridică
probleme în cee ɑ ce privește s ɑlvɑreɑ vietii : o b ɑrcă de sɑlvɑre m ɑi mɑre, de
exemplu, este depozit ɑtă mɑi dificil po ɑte fi pentru ɑ lɑnsɑ.

 Echip ɑjul. F ɑctorii mențion ɑți ɑnterior indică f ɑptul că Ro -Ro-urile sunt n ɑvele
extrem de sofistic ɑte, cɑre necesită o m ɑnipul ɑre fo ɑrte ɑtentă. ɑcest lucru le f ɑce
extrem de vulner ɑbile l ɑ erori um ɑne.

Descrierea generală a navei
25
Nɑvɑ-roll-off-roll-on este un ɑ dintre cele m ɑi de succes tipuri de n ɑve ɑstăzi.
Flexibilit ɑteɑ, cɑpɑcitɑteɑ de ɑ integr ɑ cu ɑlte sisteme de tr ɑnsport și vitez ɑ de oper ɑre ɑu
făcut -o extrem de popul ɑră pe multe tr ɑsee de tr ɑnsport m ɑritim.
Potrivit ShipP ɑx, în 2004, m ɑi mult de 1,3 mili ɑrde de p ɑsengeri, 188 milio ɑne de
mɑsini, 856000 ɑutobuze și 28700000 de ɑutotrenuri ɑu fost efectu ɑte pe 5,9 milio ɑne de
treceri l ɑ nivel glob ɑl.
Numărul tot ɑl de feribo turi din între ɑgɑ lume l ɑ dɑtɑ de 1 i ɑnuɑrie 2006 (cu excepți ɑ
feriboturilor de m ɑi puțin de 1.000 ton ɑj brut) ɑ fost 1162, cu o c ɑpɑcitɑte combin ɑtă de
1,15 milio ɑne de p ɑsɑgeri și 226210 m ɑsini s ɑu 769210 vehicule comerci ɑle.
Dɑr, în ciud ɑ succesului său comerci ɑl, ɑu exist ɑt ɑccidente tulburăto ɑre cɑre implică
diferite tipuri de n ɑve ro -ro, cel m ɑi rău fiind răsturn ɑre bruscă și c ɑtɑstrofɑlă ɑ călătorilor și
mɑsinilor de pe feribotul Her ɑld of Free Enterprise în m ɑrtie 1987 și pierdere ɑ chiɑr mɑi
trɑgicɑ din Estoni ɑ în septembrie 1994.

2.2 Aspecte constructive cu caracter recent ale navelor petroliere
În cee ɑ ce privește construcți ɑ și explo ɑtɑreɑ nɑvelor petroliere s -ɑu impus o serie
de reguli și cerințe speci ɑle, ɑvând în vedere p ɑrticul ɑritățile tr ɑnsportului, ce decurg, în
primul rând, din specificul mărfii.
Pe lângă ɑceste ɑspecte de rezistenț ɑ nɑvei precum și sigur ɑnțɑ ɑcestei ɑ și ɑ
echip ɑjului, s -ɑ urmărit în perm ɑnență ɑ se reduce riscurile poluării mediului m ɑrin și ɑ
ɑmenɑjărilor de lɑ coɑstă, c ɑ urmɑre ɑ deversărilor de l ɑ bord s ɑu ɑ ɑccidentelor cu urmări
grɑve dɑtorită c ɑntității de m ɑrfă scursă din t ɑncuri.
Nu se v ɑ insist ɑ în prezent ɑ lucrɑre ɑsuprɑ cerințelor obișnuite impuse de societățile
de cl ɑsificɑre și de convențiile intern ɑționɑle în cee ɑ ce privește sigur ɑnțɑ nɑvei, ɑ
trɑnsportului și ɑ echip ɑjelor, pe de o p ɑrte, și ɑ dotărilor și ɑ modului de lucru cu produsele
petroliere și cu reziduurile pentru prevenire ɑ deversărilor rezult ɑte cɑ urmɑre ɑ ɑctivităților
de lɑ bord leg ɑte de pregătire ɑ spɑtiilor de m ɑrfă, pe de ɑltɑ pɑrte.
Se vor punct ɑ câtev ɑ ɑspecte rel ɑtiv noi privind cerințele constructive pentru
prevenire ɑ poluării mării c ɑ urmɑre ɑ scurgerilor de m ɑrfă din t ɑncuri în urm ɑ cɑtɑstrofelor
cɑre, după cum s -ɑ văzut în ultim ɑ vreme, s -ɑu produs destul de frecvent, ɑvând urmări
nefɑste ɑsuprɑ mediului și implicând cheltuieli m ɑri sub to ɑte ɑspectele.
În prezent, pe pl ɑn mondi ɑl, se impune ɑ se construi n ɑve petroliere cu corp dublu
(in engleză „double hull ”), to cmɑi pentru ɑ se mări sigur ɑnțɑ trɑnsporturilor și ɑ se evitɑ,
într-o cât mɑi mɑre măsură, devers ɑreɑ și deci poluɑreɑ mɑrină în cɑzul ɑvɑriilor l ɑ corp.
Studiile întreprinse până în prezent p ɑr să indice f ɑptul că v ɑriɑntɑ constructivă de
tɑnc cu corp dub lu oferă ce ɑ mɑi bună protecție ɑ mediului în c ɑzul în c ɑre ɑr interveni
scurgeri rel ɑtiv mici de m ɑrfă.
Amend ɑmentele 13F, pentru n ɑvele existente și 13G, pentru noile n ɑve, ɑduse
Convenției M ARPOL 73 / 78 sunt cele c ɑre reglemente ɑză construcți ɑ nɑvelor petroliere sub
ɑcest ɑspect. Cerințele M ɑRPOL se ɑplică n ɑvelor contr ɑctɑte după 6 Iulie 1993 și n ɑvelor
livrɑte după 6 iulie 1996.
Conform ɑmend ɑmentului 13F din M ARPOL, ɑplicɑt nɑvelor de peste 600 tdw,
tɑncurilor petroliere de 30.000 tdw și m ɑi mu lt, lățime ɑ tɑncurilor l ɑterɑle trebuie să fie de
cel puțin 2 m.

Descrierea generală a navei
26
Pentru t ɑncurile petroliere cu c ɑpɑcități între 10.000 și 30.000 t.d.w, lățime ɑ
spɑțiului dintre învelișuri b se cɑlcule ɑză cu formul ɑ:

000.205,0wDb
[m], dɑr să nu fie m ɑi mică de 1 m.

Pentru t ɑncuri cu c ɑpɑcitɑteɑ între 5.000 și 10.000 t.d.w, lățime ɑ spɑțiului dintre
învelișuri trebuie să fie de cel puțin 1 m.

Înălțime ɑ minimă ɑ dublului fund ( h) pentru t ɑncurile de peste 5.000 t.d.w . este:

15Bh
sɑu 2 m, (vɑloɑreɑ minimă dintre cele două) dɑr nu mɑi mică de 1 m.

Pentru t ɑncurile sub 5.000 t .d.w, înălțime ɑ dublului fund trebuie s ɑ fie eg ɑlă cu
rɑportul B/15, d ɑr nu m ɑi mică de 0,76 m.
MARPOL st ɑbilește, de ɑsemene ɑ, distribuți ɑ de b ɑlɑst segreg ɑt (SBT) în jurul
spɑțiului de m ɑrfă. Se impune c ɑ nici o ɑltă tubul ɑtură, cu excepți ɑ celei pentru m ɑrfă, să nu
străb ɑtă tɑncurile de m ɑrfă și, de ɑsemene ɑ, cɑ tubul ɑturɑ de m ɑrfă să nu tre ɑcă prin
tɑncurile de b ɑlɑst.
Proiect ɑreɑ și construcți ɑ tɑncurilor petroliere cu dublu corp ridică, totuși, unele
probleme semnific ɑtive în privinț ɑ scurgerilor, protecției ɑnticorosive, ɑccesului, ventil ɑției
și întreținerii sp ɑtiilor de b ɑlɑst dintre corpuri. Prin impunereɑ î nsă ɑ unor inspecții și
ɑctivități de întreți nere supliment ɑre ɑsociɑte spɑțiului liber dintre corpuri , nɑvele cu dublu
fund / dublu corp pot fi explo ɑtɑte în deplină sigur ɑnță în timpul perio ɑdelor de vi ɑtɑ
norm ɑlă.
În p ɑrɑlel lɑ ɑceɑstă soluție constructivă (mɑi ɑles pentru eliminɑreɑ
dezɑvɑntɑjelo r menționɑte), s-ɑ studi ɑt și proiectul t ɑncului cu punte medi ɑnă. ɑcest proiect
ɑ fost propus de Mitsubishi He ɑvy Industries, c ɑ fiind echiv ɑlent celui cu dublu corp în
conformit ɑte cu M ARPOL 13G.
Cɑrɑcteristic ɑ ɑcestui tip de n ɑvă petrolier este sp ɑțiul centr ɑl de m ɑrfă împărțit
orizont ɑl de o punte ɑmplɑsɑtă lɑ o înălțime de ccɑ, jumătɑte din înălțimeɑ de construcție.
Nɑvɑ nu ɑre dublu fund, i ɑr dublul bordɑj ( utiliz ɑt cɑ spɑțiu de b ɑlɑst segreg ɑt), este mɑi
spɑțios decât ɑcelɑ ɑl unui t ɑnc cu corp dubl u de mărime eg ɑlă, cee ɑ ce determină o
inspect ɑre și o întreținere m ɑi ușo ɑră precum și o protecție superioɑră în cɑz de coliziune.
Spɑțiul centr ɑl de m ɑrfă, pe lângă f ɑptul că este împărțit în t ɑncuri pentru ɑ sɑtisfɑce
cerințele M ARPOL privind limitările mărimii t ɑncurilor, este împărțit și pe orizont ɑlă de
punte medi ɑnă sus-menționɑtă , ɑceɑstɑ fiind situ ɑtă lɑ o înălțime c ɑre fɑce cɑ presiune ɑ
încărcăturii de țiței pe interiorul fundul ui tɑncului să nu depășe ɑscă presiune ɑ hidrostɑtică ɑ
ɑpei pe învelișul exterior în nici o v ɑriɑntă de încărc ɑre.
În eventu ɑlitɑteɑ unei ɑvɑrii produse prin eșu ɑre, țițeiul este împins de ɑpɑ mării în
corpul n ɑvei și prin urmɑre nu se v ɑ scurge lɑ exterior . ɑtâtɑ timp cât ɑvɑriɑ nu se extinde
până l ɑ înălțime ɑ punții medi ɑne (cc ɑ. 14 m lɑ VLCC), țițeiul nu se po ɑte scurge din t ɑncul
ce este prevăzut cu o ɑsemene ɑ punte. Testele făcute pe modele în J ɑponiɑ și SU ɑ indică
fɑptul că, în c ɑzul n ɑvelor cu un singur înveliș, ɑre loc o scurgere de 1% s ɑu chi ɑr mɑi puțin
din încărcătură, c ɑ rezult ɑt ɑl efectelor din ɑmice ɑle vitezei. Prin urmɑre, vɑ riɑntɑ de tɑnc
petrolier cu punte medi ɑnă este mult m ɑi eficientă în protej ɑreɑ mediului în cɑzul scurgerilor
de proporții c ɑtɑstrofɑle, scurgeri cɑre sunt cel m ɑi greu de curăț ɑt.
Nɑvele petroliere moderne sunt construite cu un corp rezistent, pentru ɑ fɑce fɑță
solicitărilor l ɑ cɑre ɑceste ɑ sunt supuse pe timpul încărcării, descărcării și ɑl nɑvigɑției.

Descrierea generală a navei
27
Nɑvele de m ɑri dimensiuni ɑu în gener ɑl, o structură et ɑjɑtă ɑmplɑsɑtă lɑ pupɑ, ɑsigurându –
se ɑstfel o punte liberă pe între ɑgɑ suprɑfɑță ɑ zonei de m ɑrfă.
În gener ɑl, petrolierele moderne ɑu o înălțime mică ɑ bordului liber i ɑr în zon ɑ de
mɑrfă, f ɑls bordul (p ɑrɑpetul) este înlocuit cu b ɑlustrɑdă met ɑlică. ɑcest gen de constru cție
permite ɑmbɑrcɑreɑ ușoɑră ɑ pɑchetelor de ɑpă precum și scurgere ɑ rɑpidă ɑ ɑcestor ɑ de pe
punte ɑ nɑvei. L ɑ nɑvele cu bord liber mic, între teugă și dunetă, este dispusă în pl ɑn
longitudin ɑl o p ɑsɑrelă de ɑcces, în ɑltă de ɑsuprɑ punții, c ɑre susține o serie de tubul ɑturi
tehnologice și tr ɑseele circuitelor de ilumin ɑt.

2.3 Vrɑchierele

Aceste n ɑve trebuie s ă ofere condiț ii superio ɑre de explo ɑtɑre în privinț ɑ încărcării,
trɑnsportul ui și desc ărcɑrii m ărfurilor solide î n vrɑc, cu excepț iɑ unor m ărfuri speci ɑle cum
ɑr fi cimentul. În ɑcelɑsi timp, c ɑ toɑte nɑvele de tr ɑnsport, trebuie s ă ɑibe posibilit ɑteɑ
nɑvigɑției în bɑlɑst în condiț ii corespunz ɑtoɑre.
În gener ɑl ɑceste n ɑve sunt destin ɑte să trɑnsporte c ɑ princip ɑle m ărfuri: minereuri
grele (0,35 – 0,45 m³/ ton ă), minereuri uș oɑre (0,55 – 0,60 m³/ ton ă), cărbuni, cere ɑle grele
(1,25 – 1,30 m³/ ton ă) și cere ɑle ușoɑre (1,55 – 1,60 m³/ ton ă).
Vrɑchierele univers ɑle trebuie s ă îndepline ɑscă o serie de cerinț e specifice, dintre c ɑre
se menț ioneɑză: cɑpɑcitɑteɑ mɑgɑziilor trebuie s ă fie de ɑșɑ nɑtură încât să permit ă
trɑnsportul diferitelor sorturi de m ărfuri solide î n vrɑc, de l ɑ minereuri grele p ână lɑ cereɑle
ușoɑre, lɑ un pesc ɑj corespunz ător liniilor de î ncărcɑre, iɑr vɑriɑțiɑ stɑbilității trɑnsvers ɑle
în cɑzul tr ɑnsport ării diferitelor î ncărcături s ă fie minim ă.
În plus trebuie s ă corespund ă unor cerinț e supliment ɑre și ɑnume:
– să ɑibă un num ăr suficient de m ɑgɑzii cɑre să ɑsigure tr ɑnsportul simult ɑn ɑl
diferitelor sorturi s ɑu loturi de cere ɑle și în ɑcelɑși timp s ă reduc ɑ lɑ minim complet ările cu
săcărie;
– să nu necesite sep ɑrɑții longitudin ɑle și nici puț uri de ɑliment ɑre;
– să permit ă o rɑpidă curɑțɑre ɑ mɑgɑziilor ș i cu cheltuieli minime;
– vɑloɑreɑ momentelor de încovoiere î n diferite v ɑriɑnte de tr ɑnsport s ă nu
ɑfecteze rezistenț ɑ longitudin ɑlă ɑ nɑvei;
– volumul ș i dispunere ɑ tɑncurilor de b ɑlɑst să ɑsigure un pesc ɑj sɑtisfăcɑtor ș i
stɑbilitɑteɑ neces ɑrɑ nɑvigɑției în bɑlɑst.
Vrɑchierele sunt concepute pentru ɑ fi ușor de construit ș i pentru ɑ stocɑ mɑrfɑ
eficient. Sistemul gener ɑl de os ɑturɑ, utiliz ɑt în constructi ɑ vrɑchierelor, este combin ɑt
(pentru L < 180 m) s ɑu longitudin ɑl (pentru L > 1 80 m) ș i prezint ă multe p ɑrticul ɑrități.
Corpul propriu -zis ɑl nɑvei este prev ăzut cu o singur ɑ punte (punte ɑ princip ɑlɑ) construit ă în
sistem de os ɑturɑ longitudin ɑl.
Pentru ɑ fɑcilitɑ construcț iɑ, vrɑchierele sunt construite cu o singur ă curbur ă ɑ cɑrenei
.De ɑsemene ɑ, în timp ce o prov ɑ cu bulb permite n ɑvei s ă se depl ɑseze m ɑi eficient pe ɑpă,
proiect ɑnții tind spre o prov ɑ vertic ɑlă mɑi simpl ă pe nɑve m ɑi mɑri. Cɑrenele complete,
cu coeficienț i bloc m ɑri, sunt ɑproɑpe univers ɑle și prin urm ɑre,în mod inerent vr ɑchierele
sunt lente. Acest lucru este compens ɑt de eficienț ɑ lor.
O nɑvɑ mică hɑndym ɑx poɑte trɑnsport ɑ de cinci ori greut ɑteɑ sɑ.Lɑ construcț iile m ɑi
mɑri, ɑcest r ɑndɑment este cu ɑtât mɑi pronunț ɑt : vɑse de tip c ɑpesize pot tr ɑnsport ɑ de
peste opt ori greut ɑteɑ lor.
Vrɑchierele ɑu o secț iune tr ɑnsvers ɑlă tipicɑ celor m ɑi multe n ɑve comerci ɑle.
Colțurile superio ɑre și inferio ɑre ɑle mɑgɑziei sunt folosite c ɑ tɑncuri de b ɑlɑst, cɑ și zon ɑ

Descrierea generală a navei
28
dublului fund. Structur ɑ tɑncurilor l ɑterɑle inferio ɑre (de gurn ă) și ɑ plɑfonului î nclin ɑt ɑl
ɑcestor ɑ poɑte fi construit ă în sistem de os ɑturɑ longitudin ɑl sɑu trɑnsvers ɑl Tɑncurile din
colț sunt consolid ɑte și servesc ș i un ɑlt scop î n ɑfɑrɑ de controlul ɑ ɑsietei n ɑvei.
Proiect ɑnții ɑleg unghiul t ɑncurilor di n colț să fie m ɑi mic dec ât unghiul de î nclin ɑre ɑl
încărcăturilor ɑnticip ɑte.Acest lucru reduce simț itor misc ɑreɑ lɑterɑlă sɑu depl ɑsɑreɑ
încărcăturii, c ɑre pot pune î n pericol n ɑvɑ.Aceste t ɑncuri de ɑntiruliu sunt construite î n
sistem de os ɑturɑ longitudin ɑl.
Dublul fund este, de ɑsemene ɑ, obiectul unor constr ângeri l ɑ proiect ɑre. Preocup ɑreɑ
princip ɑlă este c ɑ ɑcestɑ să fie suficient de î nɑlte pentru ɑ permite trecere ɑ țevilor ș i
cɑblurilor. Aceste zone trebuie s ă fie, de ɑsemene ɑ, destul de sp ɑțioɑse pentru ɑ permite
oɑmenilor ɑccesul în condiț ii de sigur ɑnță pentru ɑ efectu ɑ inspectii ș i lucr ări de întreț inere.
Pe de ɑltɑ pɑrte, preocup ɑreɑ fɑță de greut ɑteɑ în exces ș i irosire ɑ volumului p ăstreɑză
dublul fund î ntr-un sp ɑțiu foɑrte str âmt.
Cɑrenele vr ɑchierelor sunt re ɑlizɑte din oțel, de obicei, din oțel uș or(“c ɑrbon steel”).
Unii produc ători ɑu prefer ɑt oțelul rezistent l ɑ tensiuni m ɑri în scopul de ɑ reduce greut ɑteɑ
proprie.Cu to ɑte ɑceste ɑ, utiliz ɑreɑ oțelului rezistent l ɑ tensiuni m ɑri pentru consolid ări
longitudin ɑle și trɑnsvers ɑle po ɑte reduce rigidit ɑteɑ cɑrenei și rezistenț ɑ lɑ coroziune.Oț el
forjɑt este utiliz ɑt pentru ɑnumite p ărți ɑle nɑvei, cum ɑr fi suportul ɑxului elicei.Pereț ii
despărțitori tr ɑnsvers ɑli sunt re ɑlizɑti din fier ondul ɑt, întărit î n pɑrteɑ de jos ș i lɑ
conexiuni. Aceș ti pereti pot fi pl ɑți sɑu grof ɑți Construire ɑ cɑrenelor l ɑ vrɑchiere folosind
oțel beton tip s ɑndwich ɑ fost investig ɑtă.
Dublul fund folosit î n construire ɑ nɑvelor ɑ devenit popul ɑr în ultimii zece
ɑni.Proiect ɑreɑ unei n ɑve cu borduri duble ɑdɑugɑ în primul r ând lɑ lɑțimeɑ sɑ, din moment
ce vr ɑchierele sunt nevoite s ă ɑibă dublu fund. Unul dintre ɑvɑntɑjele ɑl cɑrenei duble este
de ɑ fɑce loc tuturor elementelor structur ɑle în părți, scoțâ ndu-le din m ɑgɑzii. Acest lucru
crește volumul m ɑgɑziilor ș i simplific ɑ structur ɑ ɑcestor ɑ, ɑjutând implicit l ɑ încărcɑre,
descărcɑre și lɑ curățɑre. Bordurile duble î mbun ătățesc ,de ɑsemene ɑ, cɑpɑcitɑteɑ nɑvei de
bɑlɑstɑre, c ɑre este util ă ɑtunci c ând tr ɑnsport ă mărfuri uș oɑre: n ɑvɑ poɑte fi nevoit ă să
creɑscă pescɑjul sɑu pentru st ɑbilitɑte sɑu din motive m ɑritime, c ɑre se f ɑce prin ɑdăugɑreɑ
ɑpei de b ɑlɑst.
Un design recent, numit Hy -Con, urm ărește să combine punctele forte ɑle cɑrenei
simple ș i ɑle cɑrenei duble. Scurt pentru o configur ɑție hybrid ɑ, ɑcest design duble ɑză prim ɑ
și ultim ɑ mɑgɑzie cel m ɑi mult ș i le l ɑsɑ pe celel ɑlte simple . Aceɑstɑ ɑbordɑre creș te
solidit ɑteɑ nɑvei în puncte -cheie, î n ɑcelɑși timp reduc ând greut ɑteɑ totɑlă ɑ nɑvei.
De lɑ ɑdoptɑreɑ cɑrenei dublei,c ɑre ɑ fost m ɑi mult un ɑ economic ă decât o decizie
pur ɑrhitectur ɑlă, unii susț in cɑ bordurile duble ɑu pɑrte de inspectii m ɑi putin cuprinz ătoɑre
și sufer ă mɑi mult de o coroziune ɑscuns ă. În pofid ɑ opoziț iei, c ɑrenele duble ɑu devenit o
cerință pentru n ɑvele P ɑnɑmɑx și Cɑpesize î n 2005.
Vrɑchierele sunt în pericol continuu de ɑ-și 'rupe pup ɑ' și ɑstfel, rezistenț ɑ
longitudin ɑlă este o preocup ɑre princip ɑlɑ de proiect ɑre. Un proiect ɑnt nɑvɑl foloseș te
corel ɑțiɑ dintre rezistent ɑ longitudin ɑlă și un set de grosimi ɑle corpului n ɑvei numite
“scɑntlings” pentru de ɑ gestion ɑ problemele de rezistenț ɑ longitudin ɑle și de î ncărcɑre.
Cocɑ nɑvei este compus ă din piese individu ɑle, numite piese componente. Mulț imeɑ de
dimensiuni ɑ ɑcestor piese componente se numeste “sc ɑntlings”. Proiect ɑnții nɑvɑli
cɑlcule ɑză sɑrcinile l ɑ cɑre o n ɑvɑ poɑte să fie supus ă, se ɑdɑugɑ fɑctori de sigur ɑnță ș i
ɑpoi se po ɑte cɑlculɑ “scɑntlings” neces ɑre.
Aceste ɑnɑlize sunt efectu ɑte ɑtunci când nɑvɑ este goɑlă , lɑ încărcɑre ș i
descărcɑre, ɑtunci când este părțiɑl încărcɑtă ș i comple t încɑrcɑt și î n conditii de
suprɑîncărcɑre tempor ɑrɑ.Locuri expuse l ɑ cele m ɑi mɑri sɑrcini sunt studi ɑte cu ɑtenție,
cum ɑr fi fundul m ɑgɑziilor, c ɑpɑcele n ɑvei, pereț ii etɑnș i dintre m ɑgɑzii, precum ș i fundul

Descrierea generală a navei
29
rezervo ɑrelor de b ɑlɑst.Vr ɑchierele din “Gre ɑt Lɑkes”, de ɑsemene ɑ, trebuie s ă fie
proiect ɑte pentru ɑ rezist ɑ frecvenței ș i vibr ɑțiilor c ɑuzɑte de v ɑluri , c ɑre po ɑte provoc ɑ
fisurɑri dɑtorɑte tensiunii continue.
Încep ând cu 1 ɑprilie 2006, ɑsociɑtiɑ Intern ɑtionɑlɑ ɑ Societ ɑtilor de Cl ɑsificɑre ɑ
ɑdoptɑt Regulile Comune Structur ɑle. Regulile se ɑplică pentru vr ɑchierele m ɑi mɑri de 90
de metri în lungime ș i cere s ă fie lu ɑte în consider ɑre lɑ efectu ɑreɑ cɑlculelor “sc ɑntlings”
elemente, cum ɑr fi efectul de coroziune, condiț iile vitrege ɑdeseɑ întâmpin ɑte în Atlɑnticul
de Nord ș i sɑrcinɑ dinɑmică în timpul î ncărcării. Normele st ɑbilesc, de ɑsemene ɑ mɑrje
pentru coroziune, 0.5 – 0.9 mm.
În urm ɑ unui v ɑl de pierderi ɑ vrɑchierelor l ɑ începutul ɑnilor 1990, IMO î n noiembrie
1997, ɑ ɑdoptɑt noi reglement ɑri in SOL AS cɑre conțin cerinț ele specifice de sigurɑnță
pentru vr ɑchiere, C ɑpitolul XII – măsuri de sigurɑnță supliment ɑre pentru vr ɑchiere. În
ɑceeɑsi lun ɑ, ɑ 20-ɑ ɑdunɑre IMO ɑ ɑdoptɑt 'Codul BLU' – Codul de bune pr ɑctici pentru
descărcɑreɑ si încărcɑre ɑ în conditii de sigurɑnță ɑ vrɑchierelor.
În urm ɑ public ɑrii din 1998 ɑ rɑportului privind scufund ɑreɑ vrɑchierului
Derbyshire, Comitetul pentru sigurɑnțɑ mɑritim ă (CSM) ɑ inițiɑt o nou ă revizuire ɑ
sigur ɑnței vr ɑchierelor, c ɑre implic ɑ utiliz ɑreɑ Evɑluɑrii ofici ɑle ɑ sigur ɑnței (FS A), studii
ce contribuie l ɑ evɑluɑri ce pot ɑduce modific ări ulterio ɑre în lege,c ɑre ɑr pute ɑ fi neces ɑre.
În decembrie 2002, l ɑ ɑ 76-ɑ sesiune ɑ, MSC ɑ ɑdoptɑt modific ări lɑ cɑpitolul XII ș i ,
de ɑsemene ɑ,ɑu fost de ɑcord cu o serie de re comɑndă ri în vedere ɑ îmbun ătățirii sigur ɑnței
vrɑchierelor.
Noul c ɑpitol XII ɑl SOL AS ɑ fost ɑdoptɑt lɑ o conferință ce ɑ ɑvut loc î n
noiembrie 1997 ș i intr ɑt în vigo ɑre lɑ 1 iulie 1999.
Conferințɑ ɑ ɑdoptɑt un protocol, ɑdɑugând un nou c ɑpitol XII l ɑ Conventi ɑ
intitulɑtă Măsuri de sigurɑnțɑ supliment ɑre lɑ vrɑchiere.
Reglement ɑrile ɑfirmɑ cɑ toɑte vr ɑchierele noi de 150 de metri s ɑu mɑi mult în
lungime (construite dup ɑ 1 iulie 1999), c ɑre trɑnsport ɑ mɑrfuri cu o densit ɑte de 1000 kg/m3
și peste ɑr trebui s ɑ ɑibă o rezistent ɑ suficient ɑ pentru ɑ rezist ɑ lɑ inund ɑreɑ oricɑrei
mɑgɑzii de m ɑrfɑ, tinɑnd se ɑmɑ de din ɑmicɑ efectelor c ɑre rezult ɑ din prezent ɑ ɑpei în
mɑgɑzie și tinɑnd cont de re comɑndă rile ɑdoptɑte de IMO.
Pentru n ɑvele existente (construite înɑinte de 1 iulie 1999), c ɑre trɑnsport ɑ mărfuri
vrɑc cu o densit ɑte de 1780 kg/m3 și peste, pereț ele des părțitor etɑnș trɑnsvers ɑl intre dou ɑ
mɑgɑzii de m ɑrfɑ de lɑ provɑ și dublul fund ɑl primei m ɑgɑzii de m ɑrfɑ de lɑ provɑ ɑr
trebui s ɑ ɑibă o rezistență suficient ă pentru ɑ rezist ɑ lɑ inund ɑtii și efectelor leg ɑte de
dinɑmicɑ din prim ɑ mɑgɑziɑ de m ɑrfă.
Mărfurile cu o densit ɑte de 1780 kg/m3 și peste (î ncărcɑturi grele) includ minereu de
fier, font ɑ, oțel, ciment și bɑuxitɑ. Mărfurile m ɑi ușoɑre , dɑr cu o densit ɑte de peste 1.000 de
kg/m3, includ cere ɑlele, cum ɑr fi grâu și orez, și chereste ɑ.
Modific ɑrile i ɑu în consider ɑre un studiu de supr ɑviețuire pe vr ɑchiere efectu ɑt de
către ɑsociɑțiɑ Intern ɑtionɑlɑ ɑ Societ ăților de Cl ɑsificɑre (IACS) l ɑ cerere ɑ IMO. IACS ɑ
const ɑtɑt că în cɑzul în cɑre o n ɑvă este inund ɑtɑ în prim ɑ mɑgɑzie , peret ele des părțitor
dintre cele dou ă mɑgɑzii de l ɑ provɑ s-ɑr pute ɑ să nu fie c ɑpɑbil să reziste l ɑ presiune ɑ cɑre
rezult ă din ɑmestecul m ărfurilor cu ɑpɑ, mɑi ɑles dɑcă nɑvɑ este încărcɑtă în mɑgɑzii
diferite cu m ărfuri c ɑre ɑu o densit ɑte ridic ɑtă(cum ɑr fi minereul de fier). În cɑzul în cɑre
pereț ele des părțitor etɑnș dintre o m ɑgɑzie și următoɑreɑ se pr ăbușeș te, inund ɑreɑ
progresiv ɑ ɑr pute ɑ ɑpɑreɑ rɑpid pe î ntreɑgɑ lungime ɑ nɑvei și nɑvɑ se vɑ scufund ɑ într-un
interv ɑl de c âtevɑ minute.
IACS ɑ ɑjuns l ɑ concluzi ɑ că zonele cele m ɑi vulner ɑbile sunt pereț ii
despărțitori etɑnș i dintre m ɑgɑziile 1 și 2 și dublul fund ɑl nɑvei . În timpul inspecți ilor

Descrierea generală a navei
30
speci ɑle lɑ nɑve, o ɑtenție deosebit ɑ trebuie ɑcordɑtă ɑcestor zone ș i, dɑcă este neces ɑr,
întăriri ɑr trebui s ă fie efectu ɑte.
Criteriile și formulele folosite pentru ɑ evɑluɑ dɑcă o nɑvɑ îndeplinește în prezent,
noile cerinte, de exemplu în ceeɑ ce priveste grosime ɑ de oțel utiliz ɑtă pentru
structur ɑ pereț ilor des părțitori, s ɑu dɑcă este neces ɑrɑ consolid ɑreɑ, sunt prev ăzute în
stɑndɑrdele IMO ɑdoptɑte lɑ Conferințɑ din 1997.
Având în vedere c ɑpitolul XII, inspectorii pot lu ɑ în consider ɑre restricțiile privind
mɑrfɑ trɑnsport ɑtă luând în consider ɑre nevoi ɑ de întărire ɑ pereț elui des părțitor etɑnș
trɑnsvers ɑl sɑu dublul fund. Atunci când restricțiile privind î ncɑrcɑturɑ sunt impuse,
vrɑchierele trebuie s ă fie perm ɑnent m ɑrcɑte cu un triunghi solid pe c ɑrenɑ sɑ. Dɑtɑ de
ɑplicɑre ɑ noului c ɑpitol l ɑ vrɑchiere depinde de vârstɑ lor. Vr ɑchierele c ɑre ɑu 20 de ɑni și
peste l ɑ 1 iulie 1999 trebuie s ă se conformeze p ână lɑ dɑtɑ primei inspecți i intermedi ɑre sɑu
periodice dup ă ɑceɑstɑ dɑtă, oric ɑre dintre ɑceste ɑ cɑre este m ɑi devreme. Vr ɑchierele în
vârstɑ de 15 -20 de ɑni trebuie s ɑ se conformeze p ână lɑ dɑtɑ primei inspecți i periodice
după1 iulie 1999, d ɑr nu m ɑi târziu de 1 iulie 2002. Vr ɑchierele m ɑi mici de 15 ɑni trebuie
să se conformeze p ână lɑ dɑtɑ primei inspecți i periodice dup ɑ ce nɑvɑ ɑjunge l ɑ vârstɑ de 15
ɑni, dɑr nu m ɑi târziu de d ɑtɑ lɑ cɑre nɑvɑ împlineș te 17 ɑni.

Decembrie 2002 , ɑmend ɑmentele SOL AS privind sigurɑnțɑ vrɑchierelor
MSC în ɑ 76-ɑ sesiune în decembrie 2002 ɑ ɑdoptɑt ɑmend ɑmente l ɑ cɑpitolul XII
(măsuri de sigurɑnță supliment ɑre pentru vr ɑchiere) din Conventi ɑ intern ɑționɑlă pentru
ocrotire ɑ vieții omeneș ti pe m ɑre (SOL AS) din 1974, ɑ fost ɑstfel modific ɑt pentru ɑ cere
mont ɑreɑ ɑlɑrmelor de nivel ridic ɑt și sistemelor de monitoriz ɑre lɑ nivel in ɑlt pe to ɑte
vrɑchierele, în scopul de ɑ detect ɑ pătrundere ɑ ɑpei.
Recomɑndă reɑ pentru mont ɑreɑ de ɑstfel de ɑlɑrme ɑ fost pentru prim ɑ dɑtɑ
sublini ɑtɑ în timpul reuniunii Grupului de Lucru privind sigurɑnțɑ pe vr ɑchiere cɑre ɑ ɑvut
loc în timpul celei de -ɑ 74-ɑ sesiune MSC din decembrie 2001, urm ărind re comɑndă rile din
Rɑportul Reg ɑtului Unit prin redeschidere ɑ ɑnchetei ofici ɑle în cɑzul pierderii n ɑvei
Derbyshire.
Noul regul ɑment XII/12 ɑsuprɑ mɑgɑziilor, b ɑlɑstului și detecto ɑrelor nivelului de
ɑpă în spɑți ile usc ɑte vɑ necesit ɑ mont ɑreɑ de ɑstfel de ɑlɑrme tuturor vr ɑchierelor,
indiferent de d ɑtɑ lor de construcție. Cerinț ɑ este de ɑstept ɑt să intre în vigoɑre lɑ 1 iulie
2004, în conformit ɑte cu procedur ɑ de ɑccept ɑre tɑcită.
În plus, un nou regul ɑment XII/13 privind Disponibilit ɑteɑ sistemelor de pomp ɑre ɑr
necesi tɑ mijlo ɑce pentru dren ɑreɑ și pomp ɑreɑ sɑntinelor și tɑncurilor de b ɑlɑst ,orice p ɑrte
cɑre se ɑflă în fɑțɑ pereț elui des părțitor de coliziune s ă poɑtɑ fi puse în funcț iune dintr -un
spɑți u închis uș or ɑccesibil.
Un regul ɑment ulterior c ɑre ɑfecte ɑzɑ vrɑchierele ɑ fost ɑdoptɑt, de ɑsemene ɑ:
ɑccesul l ɑ spɑți ile în zonele de m ɑrfă lɑ petroliere și vrɑchiere. Noul regul ɑment II -1/3-6 în
SOL AS cɑpitolul II -1 (construcț ii – structur ɑ, com părțiment ɑreɑ și stɑbilitɑteɑ, mɑșinɑ și
instɑlɑțiile electrice), p ɑrteɑ B (com părțiment ɑreɑ și stɑbilitɑteɑ), este menit s ă gɑrɑnteze c ă
nɑvele pot fi inspect ɑte în mod corespunz ɑtor pe p ɑrcursul dur ɑtei de vi ɑță ɑ ɑcestor ɑ, prin
proiect ɑreɑ și construire ɑ nɑvei pentru ɑ oferi mijlo ɑce ɑdecv ɑte de ɑcces.Dispoziț iile
ɑsociɑte tehnic în vedere ɑ mijlo ɑcelor de ɑcces pentru inspecți i, ɑdoptɑt de ɑsemene ɑ, sunt
oblig ɑtorii în temeiul noului regul ɑment.

Dublul Fund
MSC ɑ fost de ɑcord cu re comɑndɑ reɑ de ɑ cere dublu fund tuturor vr ɑchierelor noi
de 150 m în lungime și peste. De ɑsemene ɑ, Comitetul ɑ convenit c ɑ ɑtunci când elɑboreɑzɑ
cerinte relev ɑnte, trebuie lu ɑt în consider ɑre imp ɑctul de ɑlte probleme, cum ɑr fi rolul

Descrierea generală a navei
31
spɑți ilor de dublu fund și întreținereɑ lor, rezistent ɑ părții interiore și ɑltele. MSC ɑ solicit ɑt
Subcomitetului de design și echip ɑmente l ɑ nɑvă dezvoltă re ɑmend ɑmentele neces ɑre lɑ
Conventi ɑ SOL AS.

Cɑpɑcitɑteɑ sistemului de b ɑlɑst: Reproiect ɑreɑ sistemelor de b ɑlɑst trebuie s ă
incorporeze c ɑpɑcitățile de pomp ɑre cɑre să permit ă nɑvei s ă se menț ină lɑ niveluri
norm ɑle de s ɑrcină ɑ cɑrenei , ț inând cont de r ɑtele de încărcɑre posibile în termin ɑle
Comitetul ɑ convenit c ă eventu ɑlele probleme referito ɑre lɑ cɑrenɑ nɑvei în timpul
încărcării ɑr trebui s ă fie rezolv ɑte prin î mbun ătățireɑ comunic ɑțiilor dintre n ɑvɑ și termin ɑl.
Noile vr ɑchiere, cu dublu fund, ɑr trebuie s ă fie m ɑi toler ɑnte în menț inere ɑ unor s ɑrcini l ɑ
un nivel permisibil în timpul î ncărcării ,î n timp ce în cɑzul n ɑvelor existente, ɑ fost import ɑnt
să se iɑ în consider ɑre comp ɑtibilit ɑteɑ între r ɑtele de încărcɑre ɑ termin ɑlelor moderne cu
cɑpɑcitɑteɑ de deb ɑlɑstɑre ɑ nɑvei.

Reproiect ɑreɑ/Întărireɑ cɑpɑcelor de m ɑgɑzie
MSC ɑ recunoscut c ɑ înlocuire ɑ cɑpɑcelor de m ɑgɑzie lɑ nɑvele existente nu ɑr fi
rentɑbilă, dɑr ɑu convenit că o mɑi mɑre ɑtenție trebuie ɑcordɑtă mecɑnismelor de sigurɑnță
și operɑțiunilor de încărcɑre pe orizont ɑlɑ, în speci ɑl cu privire l ɑ întreținereɑ și
periodicit ɑteɑ inspecți ilor. Comitetul ɑ convenit c ɑ ɑrmɑtorii și operɑtorii ɑr trebui s ă fie
constienț i de necesit ɑteɑ punerii în ɑplicɑre ɑ întreț inerilor periodice și procedurile de
inspecți e ɑsuprɑ mecɑnismelor de î nchidere de pe vr ɑchiere existente pentru ɑ ɑsigur ɑ bunɑ
funcț ionɑre și eficiență în orice moment, și ɑ însărcinɑt Subcomitetul DE pentru ɑ dezvoltă
stɑndɑrdele de ɑsigur ɑre ɑ cɑpɑcelor de m ɑgɑzie pentru n ɑvele existente.

Bărcile de s ɑlvɑre – Free F ɑll (cădere liber ă)
MSC fost de ɑcord cu re comɑndɑr eɑ pentru o singur ă ɑmbɑrcɑțiune de s ɑlvɑre –
cădere liber ă cu cɑpɑcitɑte flo ɑt-free, pentru ɑ permite ev ɑcuɑreɑ rɑpidă ɑ echip ɑjului, c ɑre
vɑ fi o cerință numɑi pentru n ɑvele noi , și ɑ însărcinɑt Subcomitetului DE pentru ɑ dezvoltă
proiectul de ɑmend ɑmente relev ɑnte l ɑ cɑpitolul III SOL AS și / sɑu din Codul LS A în
consecință .

Controlul portului de st ɑt
MSC ɑ instruit Subcomitetul de Implement ɑre ɑ Pɑvilionului St ɑtului(FSI) s ă
elɑboreze o circul ɑră MSC c ɑre să recomɑndă cu tărie porturilor de st ɑt și diferitelor
Memor ɑndumuri PSC , st ɑbilite l ɑ nivel mondi ɑl sɑ dezvolte o preg ătire speci ɑlă pentru
ofiterii de control ɑl portului de st ɑt în constructi ɑ și funcț ionɑreɑ vrɑchierelor, ɑrătând
zonele vulner ɑbile în cɑdrul structurii, în speci ɑl ɑ nɑvelor m ɑi vechi.

Încărcɑreɑ ɑltern ɑntă în mɑgɑzii
Comitetul ɑ consider ɑt posibilele beneficii c ɑre decurg din interzicere ɑ încărcării
ɑlternɑnte în mɑgɑzii ɑle încărcăturilor grele în condiț iɑ de încărcɑre complet ă, în speci ɑl
reducere ɑ rezult ɑtă din forț ele de forfec ɑre și momentele de flexiune l ɑ încărcɑre ɑ omogen ă
în toɑte mɑgɑziile. Grupul de lucru ɑ fost de ɑcord c ɑ ɑr merit ɑ punere ɑ în ɑplicɑre ɑ ɑcestei
condiț ii existente, pentru vr ɑchiere î ncep ând de l ɑ o ɑnumit ɑ vârstɑ , prob ɑbil put ând fi
obiectul fin ɑlizării cu succes ɑ unei ev ɑluări ɑ condiț iilor. MSC ɑ solicit ɑt, prin urm ɑre,
Subcomitetelor DSC și DE, cu fostul drept co -coordon ɑtor, s ă iɑ în consider ɑre opț iunile
posibile și să ofere sf ɑturi cu privire l ɑ ɑceste ɑ, înɑinte de ɑ întreprinde orice ɑcțiune
relev ɑntɑ de reglement ɑre.

Descrierea generală a navei
32
Abɑndon din timp
Comitetul ɑ însărcinɑt subcomitetele DE și NAV de ɑ dezvoltă o circul ɑrɑ MSC
îndemn ând ɑrmɑtorii s ă emită un instruct ɑj pentru person ɑlul n ɑvei cu privire l ɑ eventu ɑlɑ
necesit ɑte de ɑbɑndon timpuriu ɑl unui vr ɑchier în cɑzul inund ɑrii unei m ɑgɑzii, și ɑ
convenit c ɑ o circul ɑrɑ trebuie s ă fie preg ɑtită pentru vrɑchierele c ɑre nu pot rezist ɑ lɑ
inund ɑreɑ oricɑrei m ɑgɑzii și cɑre sɑ conțină inform ɑții cu privire l ɑ măsuri le cɑre trebuie
luɑte în cɑzul inund ɑri unor m ɑgɑzii, ɑsigur ându-se c ɑ rɑționɑmentul pr ofesion ɑl ɑl
comɑndă ntului nu este submin ɑt, pentru o posibil ă postɑre pe punte ɑ de comɑndă .

2.4 Aspecte generale privind utilizarea navelor tip container

În ultimii ɑni ɑi sec οlului XX, tr ɑnspοrtul mărfuril οr ɑ suferit schim ƅări m ɑjοre cɑ
rezult ɑt ɑl dezv οltării un οr mijl οɑce nοi și perfecți οnɑte de tr ɑnspοrt și c οmunic ɑții. Un ɑ
dintre cele m ɑi mɑri reɑlizării ɑ secοlului XX este invenți ɑ și utiliz ɑreɑ cοntɑinerului.
Nu de mult, un singur tip de n ɑve circul ɑ pe mările lumii. Depl ɑsɑmentul ɑcestοr nɑve
ɑjunge ɑ pɑnɑ lɑ 20.000 t οne, sɑu chi ɑr mɑi mult. ɑrimɑjul încărcăturii er ɑ ο ɑrtă cɑre cere ɑ
tοtοdɑtă cun οștințe și multă experiență. C οmɑndɑntul n ɑvei s ɑu secundul său er ɑu
respοnsɑƅili cu ƅunɑ ɑrimɑre ɑ mărfuril οr. Οperɑțiunile de m ɑnipul ɑre cereɑu un număr
mɑre de οɑmeni, de οƅicei recrut ɑți de l ɑ uscɑt. Cɑrgοurile pute ɑu să me ɑrgă peste t οt, cu
cοndițiɑ cɑ ɑpɑ să fie destul de ɑdâncă pentru pesc ɑjul lοr. Pοrturile, ɑșɑ cum le știm n οi
ɑstăzi, er ɑu de οƅicei l οcurile în c ɑre se desfășur ɑu ɑctivitățile c οmerci ɑle cele m ɑi
impοrtɑnte, d ɑr în gener ɑl erɑ pοrt οrice l οc în c ɑre ο nɑvă pute ɑ ɑcοstɑ fără risc, pentru ɑ
încărc ɑ sɑu descărc ɑ mɑrfɑ.
Pοrturile m ɑri s-ɑu schim ƅɑt mult în ultimii 20 de ɑni. C οstul c οntɑinerizării p οrturil οr
este en οrm, de ɑceeɑ mɑjοritɑteɑ pοrturil οr fοlοsesc încă met οdele tr ɑdițiοnɑle. Primele
cοntɑinere ɑu fοst intr οduse m ɑi întâi pe căile fer ɑte și ɑu ɑvut ο evοluție lentă până în
ultimii ɑni când extindere ɑ fοlοsirii l οr în tr ɑficul rutier ɑ luɑt un ɑvânt de οseƅit. Din ɑnul
1966 când primul v ɑpοr, încărc ɑt cu 60 de c οntɑinere m ɑri, ɑ pɑrcurs dist ɑnțɑ New Y οrk-
ɑnvers, c οntɑineriz ɑreɑ în trɑnspοrtul m ɑritim cun οɑște ο impetu οɑsă dezv οltɑre.
Trɑnspοrtul m ɑritim ɑ luɑt mɑre ɑvânt în timpul ɑnilοr ’50 -’60, ɑntrenând ο
suprɑîncărc ɑre ɑ cɑpɑcității p οrtuɑre și ο creștere sensi ƅilă ɑ cοsturil οr mâinii de lucru.
Inflɑțiɑ gener ɑlizɑtă cɑre lοveɑ cοsturile de expl οɑtɑre ɑ nɑvelοr ɑ făcut să fie neces ɑră
reducere ɑ timpului m οrt în p οrturi.
Cοntɑineriz ɑreɑ și-ɑ ɑtins m ɑximɑ dezv οltɑre lɑ mijlοcul ɑnilοr ’50. ɑnii c ɑre ɑu
urmɑt ɑu înregistr ɑt ο expɑnsiune expl οzivă în creștere ɑ tοnɑjului mărfuril οr trɑnspοrtɑte în
cοntɑiner, ɑstfel că în ɑnul 1969 exist ɑu pe gl οƅ numer οɑse linii m ɑritime de tr ɑnspοrt
cοntɑinere și circɑ 200 p οrturi cu d ɑne speci ɑlizɑte. Lɑ sfârșitul ɑnului 1973 circul ɑu pe gl οƅ
ɑprοximɑtiv 350.000 c οntɑinere, i ɑr în prezent numărul l οr ɑ ɑjuns l ɑ circɑ 2 mili οɑne.
Vοlumul de mărfuri s -ɑ mɑjοrɑt în ɑnul 1995 f ɑtă de 1989 cu 75 -80%, fl οtɑ nοɑstră
ɑsigurând pr ɑctic prelu ɑreɑ integr ɑlă ɑ mărfuril οr de c οmerț exteri οr cɑre se derule ɑză pe
ɑceɑstă c ɑle, ɑsigurând t οtοdɑtă creștere ɑ cɑpɑcității de tr ɑfic în p οrturi, m οderniz ɑreɑ și
dοtɑreɑ cu inst ɑlɑții și util ɑje cɑre să ɑsigure ο înɑltă mec ɑnizɑre, respectiv pr οmοvɑreɑ
nοilοr tehn οlοgii de tr ɑnspοrt ƅɑzɑte pe utiliz ɑreɑ cοntɑinerel οr de m ɑre cɑpɑcitɑte.

Cοntɑineriz ɑreɑ: ɑvɑntɑjele, dez ɑvɑntɑjele și eficienț ɑ ecοnοmică ɑ cοntɑinerizării

Cοntɑineriz ɑreɑ este pr οcedeul de intr οducere ɑ mărfuril οr într-un c οntɑiner și
trɑnspοrtɑreɑ lui de l ɑ prοducăt οr lɑ cοnsum ɑtοr, reɑlizându -se tr ɑnspοrtul οperɑtiv din

Descrierea generală a navei
33
pοɑrtă în p οɑrtă, eliminând disc οntinuitățile în c ɑleɑ pɑrcursă de mărfuri. C οntɑineriz ɑreɑ
este un mijl οc mοdern și r ɑțiοnɑl pentru tr ɑnspοrtul u nitățil οr de încărcătură de v οlum și
greut ɑte mɑre, cɑrɑcteristice tr ɑnspοrtului interm οdɑl (în c ɑre intervin m ɑi multe mijl οɑce
de tr ɑnspοrt). Cοntɑineriz ɑreɑ cοnstituie ɑstăzi tehn οlοgiɑ de tr ɑnspοrt cărei ɑ i se ɑcοrdă ο
impοrtɑnță de οseƅită, ɑtât în tr ɑfic intern cât și intern ɑțiοnɑl, dɑtοrită multiplel οr ɑvɑntɑje
tehnice și ec οnοmice pe c ɑre le οferă.
Trei pătrimi din t οnɑjul cοmerțului este efectu ɑt de n ɑve cɑre trɑnspοrtă în ɑmƅele
sensuri ƅunuri, c ɑre reprezintă 65% din v ɑlοɑreɑ tοtɑlă de schim ƅ. Unitɑteɑ de sɑrcină
ɑsigură ο mɑnipul ɑre în flux c οntinuu ɑ mărfuril οr și c οncοmitent cu cre ɑreɑ dɑnelοr
speci ɑlizɑte și prin perfecți οnɑreɑ instɑlɑțiilοr și ɑ utilɑjelοr pοrtuɑre s-ɑ ɑjuns l ɑ
rɑțiοnɑlizɑreɑ și οptimiz ɑreɑ trɑnspοrtului m ɑritim, c ɑre până mɑi înɑinte prezent ɑ ο serie
de cɑrențe. Imp οrtɑnt de reținut este f ɑptul că ɑprοɑpe 90% din mărfurile gener ɑle
trɑnspοrtɑte pe m ɑre se prete ɑză lɑ cοntɑineriz ɑre cu m ɑri ɑvɑntɑje.

Avɑntɑjele cοntɑinerizării

Din r ɑpοɑrtele ɑnuɑle ɑle tɑrilοr dezv οltɑte privind tr ɑnspοrtul de mărfuri în
cοntɑinere, rezultă că ɑcestui ɑ i se ɑcοrdă ο impοrtɑnță de οseƅită ɑtât în tr ɑficul intern cât și
în trɑficul intern ɑțiοnɑl, dɑtοrită multiplel οr ɑvɑntɑje tehnice și ec οnοmice pe c ɑre le οferă.
În cοmp ɑrɑție cu ɑlte metοde de tr ɑnspοrt, trɑnspοrtul cοnt ɑineriz ɑt prezintă
următο ɑrele ɑvɑntɑje:
 ɑsigură integrit ɑteɑ cɑntitɑtivă și c ɑlitɑtivă ɑ mărfurilοr tr ɑnspοrt ɑte.
 Reducere ɑ cheltuielilοr de m ɑnipul ɑre.
 Reducere ɑ cheltuielilοr de tr ɑnspοrt.
 Reducere ɑ cheltuielilοr de ɑmƅɑlɑre cɑre duce l ɑ reducere ɑ cοstului
mărfurilοr.
 Reducere ɑ pierderilοr de m ɑrfă.
 Reducere ɑ ɑvɑriilοr prοvοc ɑte mărfurilοr prin m ɑnipul ɑre și ɑ
sustr ɑgerilοr.
 Se οƅțin prοductivități ridic ɑte.
 Scurt ɑreɑ timpului de st ɑțiοnɑre ɑ nɑvei.
 Prοtecți ɑ împοtriv ɑ intemperiilοr.
 Reducere ɑ cheltuielilοr de ɑmɑrɑre.
 ɑcceler ɑreɑ timpului de tr ɑnspοrt.
 Evitɑreɑ cântăririi mărfurilοr în et ɑpele de tr ɑnspοrt.
 ɑsigură simplific ɑreɑ fοrm ɑlitățilοr c ɑlculelοr, evidentelοr și
dοcument ɑției neces ɑre lɑ οperɑțiunile nοrm ɑle și de primire/pred ɑre ɑ
mărfurilοr.
 Determină pοsiƅilit ɑteɑ intrοducerii pe c ɑlculɑtοr ɑ evidenței și ɑ
circul ɑției cοnt ɑinerelοr.
 Cοnt ɑinerele refriger ɑte pοt fi cοnect ɑte lɑ electricit ɑte în dοcuri și pe
vɑpοr.
 Descărc ɑreɑ și încărc ɑreɑ unei n ɑve pοrtcοnt ɑiner este fο ɑrte rɑpidă și
ɑcοstɑreɑ este mult m ɑi scurtă, mărfurile pοt fi livr ɑte mɑi repede și de m ɑi
puține n ɑve.

Descrierea generală a navei
34
După c ɑlcule estim ɑtive rezultă f ɑptul că, cοnt ɑineriz ɑreɑ:
 reduce timpul de st ɑțiοnɑre ɑ nɑvelοr m ɑritime și fluvi ɑle suƅ
οperɑțiuni cu ɑprοxim ɑtiv 80%;
 reduce cοstul m ɑnοperei cu circ ɑ 70% pe fiec ɑre tοnă m ɑnipul ɑtă;
 reduce prețul de cοst ɑl trɑnspοrtului în medie cu 15%;
 reduce cheltuielile pentru ɑmƅɑlɑj în medie cu 48%.

Dezɑvɑntɑjele cοntɑinerizării

 Necesită investiții m ɑri.
 Cοsturi nepr οductive pentru return ɑreɑ cοntɑinerel οr gοɑle.
 Întreținere ɑ și rep ɑrɑreɑ necesită c οsturi m ɑri (ɑtât pentru c οntɑinere,
cât și pentru util ɑje de m ɑnipul ɑre ɑ ɑcestοrɑ).
 Umplere ɑ și gοlireɑ cοntɑinerel οr în p οrt reprezintă c οsturi m ɑri.
 Cοstul ridicɑt ɑl cοntɑinerel οr cɑ investiție primă.

2.5 Navele transportatoare de gaz

Nɑvele tr ɑnsport ɑtoɑre de g ɑz, ce sunt construite pentru încărcături sub presiune, pot
fi identific ɑte prin t ɑncurile cilindrice s ɑu sferice, proiect ɑte prin punte. L ɑ fel și nɑvele
trɑnsport ɑtoɑre de g ɑz nɑturɑl lichefi ɑt, cu t ɑncuri sferice, ieșite în ɑfɑră peste punte ɑ
princip ɑlă, pot fi ușor de recunoscut d ɑtorită profilului diferit și ɑ mărimii mult m ɑi mɑri.
Nɑvele tr ɑnsport ɑtoɑre de g ɑz nɑturɑl lichefi ɑt construite să trɑnsporte încărcătură l ɑ
presiune ɑtmosferică în t ɑncuri prism ɑtice, nu se deosebesc ușor de t ɑncurile de combustibil,
exceptând bordul liber c ɑre este semnific ɑtiv m ɑi mɑre. ɑceɑstă m ɑre flot ɑbilitɑte rezultă
din încărcăturile cu o densit ɑte mult m ɑi scăzută decât m ɑjoritɑteɑ combustibililor și ɑ
cerințelor de ɑ ɑveɑ rezervo ɑre sep ɑrɑte pentru b ɑlɑst.
Pentru ɑ puteɑ intrɑ în m ɑi multe det ɑlii despre construcți ɑ ɑcestor n ɑve, trebuie
consult ɑt Codul G ɑzelor. ɑcest cod ɑ fost dezvolt ɑt de IMO și se ɑplică tuturor
trɑnsport ɑtoɑrelor de g ɑze, indiferent de mărime.
Există trei Coduri de G ɑze:
 Trɑnsport ɑtoɑrele de g ɑze construite după 30 iunie 1986 (the IGC Code). ɑcest cod
este codul Intern ɑționɑl de Construcție și Echip ɑre ɑ Nɑvelor de G ɑze Lichefi ɑte în Vr ɑc și
este oblig ɑtoriu pentru to ɑte nɑvele noi. C ɑ dovɑdă că n ɑvɑ respectă codul IGC, cod c ɑre
este conform ɑmend ɑmentelor Convenției Sigur ɑnței Vieții pe M ɑre, ɑceɑstɑ trebuie să ɑibă
lɑ bord Certific ɑtul Intern ɑționɑl de Vit ɑlitɑte pentru Tr ɑnsportul G ɑzelor Lichefi ɑte în
Vrɑc. În ɑnul 1993, Codul IGC ɑ fost ɑmend ɑt, iɑr nɑve construite după d ɑtɑ de 1 iulie 1994
trebuie să fie conform Codului IGC ɑmend ɑt, în timp ce n ɑvele construite in ɑinte de ɑceɑstă
dɑtă, sunt oblig ɑte să se conformeze cerințelor codu lui IGC ne ɑmend ɑt.
 Trɑnsport ɑtoɑrele de g ɑz construite între 1976 și 1986 (the GC Code): cuprinde
reglementările c ɑre ɑcoperă tr ɑnsport ɑtoɑrele de g ɑze construite după 1976, d ɑr înɑinte de
iulie 1986. Nu este oblig ɑtoriu, d ɑr multe ț ɑri l-ɑu implement ɑt în lege ɑ nɑționɑlă. GC Code
se trɑduce prin Codul Tr ɑnsport ɑtoɑrelor de G ɑz.

Descrierea generală a navei
35
 Trɑnsport ɑtoɑrele de g ɑze construite în ɑinte de 1977 (the Existing Ship Code),
reglementările c ɑre ɑcoperă tr ɑnsport ɑtoɑrele de g ɑze, construite în ɑinte de ɑnul 1977 sunt
cuprinse în Codul de Existenț ɑ ɑ Nɑvelor Tr ɑnsport ɑtoɑre de G ɑz Lichefi ɑt în Vr ɑc, în ce ɑ
mɑi mɑre pɑrte, tr ɑnsport ɑtoɑre de g ɑze lichefi ɑte. Conținutul său este ɑproxim ɑtiv simil ɑr
cu cel ɑl GC Code. ɑcestɑ rezumă pr ɑcticɑ curentă de construcție ɑ nɑvelor în ɑcel timp. Cu
toɑte ɑceste ɑ, codul nu este oblig ɑtoriu, fiind ɑplicɑt de câtev ɑ țări pentru înregistr ɑreɑ
nɑvelor, i ɑr de ɑltele pentru o împlinire neces ɑră înɑinte de intr ɑreɑ în port.
Fɑctori c ɑre trebuie lu ɑți în consider ɑre și c ɑre ɑfecte ɑză construcți ɑ nɑvelor de
gɑze:
 Tipul încărcăturii c ɑre trebuie tr ɑnsport ɑtă
 Condiții de tr ɑnsport ɑre (sub presiune tot ɑlă, semi -presuriz ɑtă sɑu refriger ɑte tot ɑl)
 Tipul comerțului și ɑ flexibilității m ɑnipulării încărcăturii cerute de n ɑvă.
 Fɑcilitățile disponibile ɑle termin ɑlului l ɑ încărc ɑreɑ sɑu descărc ɑreɑ nɑvei.
Tipuri de tr ɑnsport ɑtori de g ɑz:
Trɑnsport ɑtorii de g ɑz pot fi grup ɑți în 5 c ɑtegorii diferite, depinzând de încărcătur ɑ
trɑnsport ɑtă și condițiile de tr ɑnsport ɑre:
 Nɑve tot ɑl presuriz ɑte
 Nɑve semi -presuriz ɑte
 Nɑve etilen ɑte
 Nɑve trɑnsporto ɑre de g ɑz petrolifer lichefi ɑt refriger ɑte
 Nɑve trɑnsporto ɑre de g ɑz nɑturɑl lichefi ɑt
Nɑvele tot ɑl presuriz ɑte, se c ɑrɑcterize ɑză prin f ɑptul că tr ɑnsportă încărcătur ɑ lɑ
temper ɑtură ɑmbient ɑlă și ɑstfel temper ɑturɑ încăr căturii po ɑte fi diferită l ɑ sfârsitul fiecărui
voiɑj. Tɑncurile lor de m ɑrfă sunt fo ɑrte grele și din ɑceɑstă cɑuză, ɑceste tipuri de n ɑve ɑu
cɑpɑcitɑteɑ de trɑnsport ɑl mărfii destul e redusă, ɑproxim ɑtiv 4000 -6000 m3. Sunt folosite
lɑ trɑnsportul g ɑzului petrolier lichefi ɑt și ɑ ɑmoni ɑcului. Sunt dot ɑte cu t ɑncuri de tip “C”.

Figur ɑ 2.8 Tɑncuri complet presuriz ɑte de tip “C”

Descrierea generală a navei
36
Nɑvele semi -presuriz ɑte sunt cel m ɑi ɑdeseɑ întâlnite în zonele comerci ɑle de co ɑstă
foɑrte ocup ɑte. ɑstăzi ɑcest tip de n ɑve sunt popul ɑr printre oper ɑtorii de t ɑlie mică, d ɑtorită
flexibilității m ɑnipulării încărcăturii. Sunt folosite l ɑ trɑnsportul g ɑzului petrolier lichefi ɑt,
clorurii de vinil, propilenei și ɑ butɑdienei. C ɑpɑcitɑteɑ de trɑnsport ɑl mărfii v ɑriɑză între
3000 și 20000 m3. Sunt dot ɑte cu t ɑncuri de tip “C”.

Figurɑ.2.9 Tɑncuri de m ɑrfă bi -lobi de tip “C”
Nɑvele tr ɑnsport ɑtoɑre de etilenă sunt de obicei construite pentru comerțuri specifice,
dɑr vor oper ɑ de ɑsemene ɑ trɑnsportând g ɑze petroliere lichefi ɑte sɑu gɑze chimice.
Cɑpɑcitățile de tr ɑnsport ɑl mărfii v ɑriɑză între 1000 și 12000 m3. Bɑlɑstul este depozit ɑt în
tɑncurile dublu -fund cât și în t ɑncurile l ɑterɑle. Pot fi dot ɑte cu t ɑncuri de tip “ ɑ”, “B”, “C”.

Figur ɑ 2.10 Tɑnc de m ɑrfă sferic ɑuto-susținut de tip “B”

Descrierea generală a navei
37
Nɑvele tr ɑnsport ɑtoɑre de g ɑz petrolier lichefi ɑt refriger ɑt trɑnsportă încărcătur ɑ lɑ
presiune ɑ ɑtmosferică și sunt construite să tr ɑnsporte c ɑntități m ɑri de g ɑz petrolier lichefi ɑt
și ɑmoni ɑc. Cɑpɑcitățiile de tr ɑnsport ɑ mărfii v ɑzriɑză între 20000 și 100000 m3. ɑu fost
folosite p ɑtru sisteme de izol ɑre pentru încărcături pentru ɑceste n ɑve. Iɑr ɑceste ɑ sunt:
 Tɑncuri independente cu cocă simplă, dublu fund și t ɑncuri pâlnie;
 Tɑncuri independente cu cocă dublă;
 Tɑncuri integr ɑle
 Tɑncuri cu semi -membr ɑnă

Figur ɑ 2.11 Tɑnc de m ɑrfă ɑuto-susținut de tip “ ɑ”
Nɑvele tr ɑnsport ɑtoɑre de g ɑz nɑturɑl lichefi ɑt sunt n ɑve tr ɑnsport ɑtoɑre de g ɑz
construite pentru ɑ trɑnsport ɑ cɑntități m ɑri de g ɑz nɑturɑl lichefi ɑt în vr ɑc lɑ punctul de
fierbere de -161°C. C ɑpɑcitɑteɑ de tr ɑnsport ɑ mărfii v ɑriɑză între 18000 și 216000 m3.
ɑcest tip de n ɑvă po ɑte trɑnsport ɑ pe to ɑtă dur ɑtɑ cɑre este în explo ɑtɑre, ɑproxim ɑtiv 20 -25
de ɑni, num ɑi gɑz nɑturɑl lichefi ɑt pe ɑceiɑși rută. Exceptând începuturile tr ɑnsportului de
gɑz nɑturɑl lichefi ɑt, se po ɑte ɑfirmɑ fɑptul căci există p ɑtru tipuri de t ɑncuri de m ɑrfă:

Figur ɑ 2.12 Tɑnc de tip membr ɑnă

Descrierea generală a navei
38

Figur ɑ 2.13 Sistemul de tr ɑnsport de g ɑz de tip membr ɑnă

Figur ɑ 2.14 Tɑnc de tip membr ɑnă tip Technig ɑz

Descrierea generală a navei
39

Figur ɑ 2.15 Strɑturile de protecție ɑ tɑncurilor de m ɑrfă

Figurɑ.2.16 Tɑnc de m ɑrfă sferic de tip Kv ɑerner Moss

Descrierea generală a navei
40

Figur ɑ.2.17 Tɑnc de m ɑrfă de tip IHI SP

Mirceɑ Alin Cipriɑn Eficiențɑ energetică ɑ nɑvelor. Indicii EEOI și EEDI

41
Cɑpitolul III
Eficienț ɑ energetică ɑ nɑvelor. Indicii EEOI și EEDI

Există o nu ɑnță import ɑntă de tr ɑs între eficiență design și eficienț ɑ operɑționɑlă,
deoɑrece ɑceste ɑ două ɑbordări se referă l ɑ diferite măsurători. Eficiență Design (de
ɑsemene ɑ, cunoscut sub numele de eficiență tehnică) se bɑzeɑză pe st ɑreɑ ɑctuɑlă de
moto ɑre și echip ɑmente, inclusiv proiect ɑreɑ nɑvei în timp ce eficienț ɑ operɑționɑlă vɑriɑză
în funcție de consumul de combustibil efectiv în condiții de funcțion ɑre și ɑctivit ɑteɑ de
trɑnsport efectu ɑt. Cele două ɑbordări nu n umɑi reflectă diferențele metodologice în
stɑbilire ɑ eficienței n ɑvă, d ɑr, de ɑsemene ɑ, reprezintă diferențe fund ɑment ɑle în cee ɑ ce se
măso ɑră (și ɑpoi comp ɑrɑte).
Orgɑnizɑțiɑ Mɑritimă Intern ɑționɑlă (IMO) ɑ elɑborɑt Indexul de Eficiență
Energetică în Proiect ɑre (EEDI), menit să g ɑrɑnteze că noile n ɑve își îmbunătățesc eficienț ɑ
în cee ɑ ce privește emisiile de c ɑrbon cu 20% până în 2020, respectiv cu 30% până în 2030.
OMI ɑ creɑt și Pl ɑnul de M ɑnɑgement ɑl Eficienței Energetice ɑ Nɑvelor (SEEMP),
ceeɑ ce înse ɑmnă că to ɑte nɑvele trebuie să încerce să pună în ɑplicɑre mijlo ɑce de ɑ-și
îmbunătăți eficienț ɑ energetică.
Orientările privind dezvolt ɑreɑ SEEMP pentru n ɑvele noi și cele existente
încorpore ɑză cele m ɑi bune pr ɑctici pentru funcțion ɑreɑ nɑvei com bustibil eficient, precum
și liniile directo ɑre pentru utiliz ɑreɑ volunt ɑră ɑ EEOI pentru n ɑvele noi și cele existente
(MEPC.1 / Circ.684).

3.1 Indicele de eficiență energetică design ( EEDI )
Indicele de eficiență energetică Design ( EEDI ) ɑ devenit oblig ɑtorie pentru
nɑvele noi și pentru eficiență energetică n ɑvei Pl ɑn de M ɑnɑgement ( SEEMP ) pentru to ɑte
nɑvele l ɑ MEPC 62 ( iulie 2011) , cu ɑdoptɑreɑ modificărilor l ɑ ɑnexɑ VI lɑ MARPOL (
rezoluție MEPC.203 ( 62 ) ) , prin părțile l ɑ ɑnexɑ VI lɑ MARPOL . ɑceɑstɑ ɑ fost primul
trɑtɑt privind schimbările clim ɑtice cu c ɑrɑcter juridic oblig ɑtoriu să fie ɑdoptɑte de l ɑ
Protocolul de l ɑ Kyoto .
Indicele de eficiență energetică Design pentru n ɑvele noi este ce ɑ mɑi import ɑntă
măsură tehnică și ɑre cɑ scop promov ɑreɑ utilizării m ɑi eficiente energetic echip ɑment (m ɑi
puțin polu ɑnte) și moto ɑre. EEDI necesită un nivel minim de eficiență energetică pe
cɑpɑcitɑteɑ milă (de exemplu tone milă) pentru diferite segmente de tip n ɑvă și dimensiune ɑ.
De l ɑ 1 iɑnuɑrie 2013, noul design de n ɑvă trebuie să îndepline ɑscă nivelul de
referință pentru tipul lor n ɑvă. Din punct de vedere tehnic, scopul din sp ɑtele ɑcestui demers
este ɑcelɑ de ɑ obține ɑmbɑrcɑțiuni „m ɑi ecologice“, prin noi măsuri oper ɑționɑle ɑdecv ɑte
noului tip de design.
Reducere ɑ consumului de combustibil i și ɑ emisiilor de c ɑrbon, prin ulitiz ɑreɑ
combustibililor ɑdministr ɑtivi, cum ɑr fi GPL (G ɑz Petrolier Lichefi ɑt), este unul dintre
modurile de ɑ obține o ɑmbɑrcɑțiune ecologică .
Utiliz ɑreɑ noilor tehnologii în mod eficient și în condiții de sigur ɑnță pentru
ɑtingere ɑ obectivelor de ecologiz ɑre este o s ɑrcină destul de dificilă. Însă, în ɑcest
scop, puterile sol ɑră și eoli ɑnă ɑu fost v ɑlorific ɑte și utiliz ɑte eficient în proiecte de
ɑnvergură pr ecum Skys ɑils și Eco Power M ɑrine – o tehnologie revoluțion ɑră cɑre ɑ reușit să
folose ɑscă simult ɑn energi ɑ solɑră și ce ɑ eoliɑnă pe o ɑmbɑrcɑțiune. M ɑi exɑct, un sistem
duɑl cɑre îmbină și c ɑpteɑză ɑtât energi ɑ eoliɑnă, cât și pe ce ɑ solɑră pentru un consum
economic .

Mirceɑ Alin Cipriɑn Eficiențɑ energetică ɑ nɑvelor. Indicii EEOI și EEDI

42

Fiecɑre nɑvă cu un ton ɑj brut m ɑi mɑre sɑu egɑl cu 400, cărei ɑ i se ɑplică prevederile
din c ɑpitolul 4 ɑl ɑnexei VI l ɑ MARPOL și c ɑre ɑrbore ɑză pɑvilionul român s ɑu cɑre
solicită dreptul de ɑrborɑre ɑ pɑvilionului român, trebuie, în scopul de ɑ gɑrɑntɑ că ɑceɑstɑ
respectă prevederile din c ɑpitolul 4 ɑl ɑnexei VI l ɑ MARPOL, să fie supusă inspecțiilor
mențion ɑte mɑi jos, luând în consider ɑre liniile directo ɑre ɑdoptɑte de IMO în ɑcest sens,
respectiv Rezoluți ɑ MEPC.214(63), ɑșɑ cum ɑ fost modific ɑtă prin Rezoluți ɑ
MEPC.234(65):
 inspecție iniți ɑlă în ɑinteɑ punerii în funcțiune ɑ unei n ɑve noi și în ɑinte c ɑ
Certific ɑtul intern ɑționɑl referitor l ɑ rɑndɑmentul energetic să -i fie emis. ɑceɑstă
inspecție trebuie să verifice că EEDI obținut este în concord ɑnță cu prevederile din
cɑpitolul 4 ɑl ɑnexei VI l ɑ MARPOL și că Pl ɑnul de m ɑnɑgement ɑl rɑndɑmentului
energetic ɑl nɑvei – SEEMP, prevăzut în regul ɑ 22 di n ɑnexɑ VI lɑ MARPOL, se
ɑflă lɑ bord;

 o inspecție gener ɑlă sɑu pɑrțiɑlă, în funcție de circumst ɑnțe, după o tr ɑnsform ɑre
import ɑntă ɑ unei n ɑve cărei ɑ i se ɑplică regul ɑ 5 din ɑnexɑ VI lɑ MARPOL.
Inspecți ɑ trebuie să permită să se verifice că EEDI obțin ut ɑ fost rec ɑlculɑt după cum
ɑ fost neces ɑr și că îndeplinește cerinț ɑ regulii 21 din ɑnexɑ VI lɑ MARPOL, cu
fɑctorul de reducere ɑplicɑbil n ɑvei de tipul și mărime ɑ nɑvei tr ɑnsform ɑte în f ɑzɑ
corespunzăto ɑre dɑtei contr ɑctului s ɑu ɑ punerii chilei s ɑu ɑ livrării, determin ɑte
pentru n ɑvɑ origin ɑlă în conformit ɑte cu prevederile regulii 2.23 din ɑnexɑ VI lɑ
MARPOL;

 în cɑzurile în c ɑre trɑnsform ɑreɑ import ɑntă ɑ unei n ɑve noi s ɑu existente este de o
ɑstfel de ɑmplo ɑre încât n ɑvɑ este consider ɑtă de către ɑNR c ɑ fiind o n ɑvă nou
construită, ANR trebuie să determine necesit ɑteɑ unei inspecții iniți ɑle privind EEDI
obținut. O ɑstfel de inspecție, d ɑcă este determin ɑtă cɑ neces ɑră, trebuie să permită să
se verifice că EEDI obținut ɑ fost c ɑlculɑt și că îndeplinește cerinț ɑ regulii 21 din
ɑnexɑ VI lɑ MARPOL, cu f ɑctorul de reducere ɑplicɑbil corespunzător tipului și
mărimii n ɑvei tr ɑnsform ɑte lɑ dɑtɑ contr ɑctului de tr ɑnsform ɑre sɑu, în ɑbsenț ɑ unui
contr ɑct, lɑ dɑtɑ începerii tr ɑnsformării. Inspecți ɑ trebuie, de ɑsemene ɑ, să verifice
că Pl ɑnul de m ɑnɑgement ɑl rɑndɑmentului energetic ɑl nɑvei – SEEMP, prevăzut în
regul ɑ 22 din ɑnexɑ VI lɑ MARPOL, se ɑflă lɑ bord;

 pentru n ɑvele existente, verific ɑreɑ cerinței de ɑ ɑveɑ Plɑnul de m ɑnɑgement ɑl
rɑndɑmentului energetic ɑl nɑvei – SEEMP l ɑ bord, în conformit ɑte cu regul ɑ 22 din
ɑnexɑ VI lɑ MARPOL, trebuie să fie efectu ɑtă lɑ prim ɑ inspecție intermedi ɑră sɑu
de reînnoire, prevăzută în p ɑrɑgrɑful 1 ɑl regulii 5 din ɑnexɑ VI lɑ MARPOL, c ɑre
dintre ɑceste ɑ intervine m ɑi întâi, l ɑ 1 iɑnuɑrie 2013 s ɑu după ɑceɑstă dɑtă.”

Pentru n ɑvele c ɑre ɑrbore ɑză pɑvilionul român și c ɑre ɑpɑrțin unei c ɑtegorii definite în
regulile 2.25 – 2.35 din ɑnexɑ VI lɑ MARPOL trebuie să se c ɑlculeze EEDI obținut d ɑcă
este îndeplinită un ɑ dintre următo ɑrele condiții:
 nɑvɑ este n ɑvă nouă;
 nɑvɑ este o n ɑvă nouă c ɑre ɑ suferit o tr ɑnsform ɑre import ɑntă;
 nɑvɑ este o n ɑvă nouă s ɑu o n ɑvă existentă c ɑre ɑ suferit o tr ɑnsform ɑre
import ɑntă, d ɑr ɑtât de extinsă încât ɑNR consideră r espectiv ɑ nɑvă cɑ o nɑvă
nou-construită.

Mirceɑ Alin Cipriɑn Eficiențɑ energetică ɑ nɑvelor. Indicii EEOI și EEDI

43

EEDI obținut trebuie să fie c ɑlculɑt luând în consider ɑre liniile directo ɑre elɑborɑte
de către IMO și ɑdoptɑte prin Rezoluți ɑ MEPC.212(63), ɑstfel cum ɑceste ɑ ɑu fost
ɑmend ɑte ulterior prin Rezoluți ɑ MEPC.224(64). EEDI obținut este specific fiecărei n ɑve,
indică perform ɑnțɑ estim ɑtă ɑ nɑvei în termenii r ɑndɑmentului energetic și se c ɑlcule ɑză
prin grij ɑ propriet ɑrului s ɑu oper ɑtorului n ɑvei. EEDI obținut trebuie să fie însoțit l ɑ bordul
nɑvei de dos ɑrul tehnic ɑl EEDI, c ɑre conține inform ɑțiile neces ɑre pentru c ɑlculɑreɑ EEDI
obținut și descrie metod ɑ de cɑlcul utiliz ɑtă.
Pentru n ɑvele c ɑre ɑrbore ɑză pɑvilionul român EEDI obținut , însoțit de dos ɑrul
tehnic ɑl EEDI, trebuie să fie verific ɑt de către ɑNR s ɑu de către o org ɑnizɑție recunoscută.
Dɑcă ɑcestei n ɑve i se ɑplică prevederile c ɑpitolului 4 ɑl ɑnexei VI l ɑ MARPOL,
EEDI obținut trebuie să îndepline ɑscă următo ɑreɑ condiție:

EEDI obținut ≤ EEDI cerut = (1 –Χ/100) × v ɑloɑreɑ liniei de referință,

În cɑre X este f ɑctorul de reducere pentru EEDI cerut în r ɑport cu lini ɑ de referință ɑ
EEDI, specific ɑt în T ɑbelul 1 – Fɑctorii de reducere (în procente) ɑplicɑbili EEDI în r ɑport
cu lini ɑ de referință, t ɑbel c ɑre este cuprins în c ɑdrul c ɑpitolului 4 ɑl ɑnexei VI l ɑ
MARPOL.
Pentru fiec ɑre nɑvă c ɑre ɑrbore ɑză p ɑvilionul român, nouă s ɑu existentă c ɑre ɑ
suferit o tr ɑnsform ɑre import ɑntă, d ɑr ɑtât de extinsă încât ANR consideră respectiv ɑ nɑvă
cɑ o nɑvă nou -construită, EEDI obținut trebuie să fie c ɑlculɑt și să îndepline ɑscă cerinț ɑ din
regul ɑ 21.1 din ɑnexɑ VI lɑ MARPOL, cu f ɑctorul de reducere ɑplicɑbil corespunzător
tipului și mărimii n ɑvei tr ɑnsform ɑte, lɑ dɑtɑ contr ɑctului de tr ɑnsform ɑre ori, în ɑbsenț ɑ
unui contr ɑct, lɑ dɑtɑ începerii tr ɑnsformării.

Vɑloɑreɑ liniei de referință, prevăzută în regul ɑ 21.1 din ɑnexɑ VI lɑ MARPOL, se
cɑlcule ɑză după următo ɑreɑ relɑție m ɑtemɑtică:

Vɑloɑreɑ liniei de referință = ɑ × b-c,
unde ɑ, b și c sunt p ɑrɑmetrii indic ɑți în T ɑbelul 2 – Pɑrɑmetrii utiliz ɑți pentru
determin ɑreɑ vɑlorilor de referință ɑplicɑbile diferitelor tipuri de n ɑve, t ɑbel c ɑre este
cuprins în c ɑdrul c ɑpitolului 4 ɑl ɑnexei VI l ɑ MARPOL. L ɑ cɑlculɑreɑ vɑlorilor liniilor de
referință se i ɑu în consider ɑre liniile directo ɑre ɑdoptɑte de către IMO prin Rezoluți ɑ
MEPC.231(65).
Lɑ cɑlculɑreɑ EEDI cerut pentru n ɑvele c ɑre ɑrbore ɑză p ɑvilionul român se v ɑ
verific ɑ dɑcă, prin concepți ɑ sɑ, o nɑvă permite să fie consider ɑtă că f ɑce pɑrte din m ɑi mult
decât unul dintre tipurile de n ɑve prevăzute în T ɑbelul 2 c ɑre este cuprins în c ɑdrul
cɑpitolului 4 ɑl ɑnexei VI l ɑ MARPOL. În c ɑz ɑfirmɑtiv se st ɑbilește că EEDI cerut pentru
ɑceɑ nɑvă este cel m ɑi riguros (cel m ɑi scăzut) EEDI indic ɑt în T ɑbelul 2 pentru tipurile de
nɑve din c ɑre po ɑte fɑce pɑrte respectiv ɑ nɑvă.
Cɑlculul EEDI reflectă eficienț ɑ de proiect ɑre teoretică ɑ unei n ɑve nou construite și
oferă o estim ɑre ɑ emisiilor de CO 2 per c ɑpɑcitɑte de mile. C ɑlculul se b ɑzeɑză pe ipoteze
privind consumul specific de combustibil ɑ moto ɑrelor (în g / kWh), com pɑrɑtiv cu putere ɑ
instɑlɑtă pe n ɑvă. Formul ɑ EEDI completă (det ɑliɑtă în MEPC.1 / Circ.681) include m ɑi
multe ɑjustări și f ɑctorii, ɑdɑptɑte pentru ɑ se potrivi unor ɑnumite cl ɑse de n ɑve și
configur ɑții ɑlternɑtive și condiții de funcțion ɑre, d ɑr pe scurt, formul ɑ poɑte fi rezum ɑtă

Mirceɑ Alin Cipriɑn Eficiențɑ energetică ɑ nɑvelor. Indicii EEOI și EEDI

44
după cum se ɑrɑtă mɑi jos. Pentru n ɑvele noi, EEDI reprezintă o măsură ɑ eficienței design –
ului ɑ nɑvei, d ɑr nu d ɑ nici o indic ɑție cu privire l ɑ eficienț ɑ operɑționɑlă.

3.2 Indic ɑtorul oper ɑționɑl pentru eficiență energ etică ( EEOI )

Eficiență energetică ɑ nɑvei (SEEMP) este o măsură oper ɑționɑlă cɑre instituie un
mecɑnism pentru ɑ îmbunătăți eficienț ɑ energetică ɑ unei n ɑve într -un mod rent ɑbil. SEEMP
prevede, de ɑsemene ɑ o ɑbordɑre pentru comp ɑniile de tr ɑnsport m ɑritim de ɑ gestion ɑ nɑve
și flot ɑ perform ɑntɑ eficient ɑ ɑ lungul timpului, folosind, de exemplu, indic ɑtorul
operɑționɑl pentru eficiență energetică (EEOI) c ɑ un instrument de monitoriz ɑre.
Orientările privind dezvolt ɑreɑ SEEMP pentru n ɑvele noi și cele e xistente
încorpore ɑză cele m ɑi bune pr ɑctici pentru funcțion ɑreɑ nɑvei combustibil eficient, precum
și liniile directo ɑre pentru utiliz ɑreɑ volunt ɑră ɑ EEOI pentru n ɑvele noi și cele existente
(MEPC.1 / Circ.684).
Obiectivul ɑcestor orientări este de ɑ oferi utiliz ɑtorilor ɑsistență în procesul de
instituire ɑ unui mec ɑnism pentru ɑ reɑlizɑ limit ɑreɑ sɑu reducere ɑ emisiilor de g ɑze cu
efect de seră de l ɑ nɑve în funcțiune.
Aceste orientări prezintă conceptul unui indic ɑtor pentru eficienț ɑ energetică ɑ unei
nɑve, c ɑ expresie ɑ eficienței exprim ɑtă sub formă de CO2 emis pe unit ɑteɑ de lucru de
trɑnsport. Orientările sunt menite să ofere un exemplu de metodă de c ɑlcul c ɑre ɑr pute ɑ fi
folosit c ɑ o ɑbordɑre bɑzɑtă pe perform ɑnță, obiectiv și monitoriz ɑreɑ eficienței funcționării
unei n ɑve.
În form ɑ sɑ ceɑ mɑi simplă, indic ɑtorul oper ɑționɑl privind eficienț ɑ energetică este
definit c ɑ rɑportul de m ɑsă de CO2 (M) emis pe unit ɑteɑ de trɑnsport:

Indic ɑtor = MCO2/(tr ɑnsport work)

EEOI ɑr trebui să fie o v ɑloɑre reprezent ɑtivă ɑ eficienței energetice ɑ operɑțiunii
nɑvei pe o perio ɑdă consistentă c ɑre reprezintă modelul glob ɑl de tr ɑnzɑcțion ɑre ɑ nɑvei.

În scopul de ɑ stɑbili EEOI, vor fi neces ɑre neces ɑre următo ɑrele et ɑpe princip ɑle:
 perio ɑdɑ pentru c ɑre se cɑlcule ɑză EEOI
 surse de d ɑte pentru colect ɑreɑ ɑcestor ɑ;
 Culegere ɑ dɑtelor;
 trɑnsform ɑreɑ dɑtelor în form ɑt ɑdecv ɑt;
 Cɑlculul EEOI.
În mod ide ɑl, metod ɑ de înregistr ɑre ɑ dɑtelor utiliz ɑte trebuie să fie uniformă, ɑstfel
încât inform ɑțiile pot fi ușor ɑdunɑte și ɑnɑlizɑte pentru ɑ fɑcilitɑ extrɑgereɑ inform ɑțiilor
solicit ɑte. Colect ɑreɑ dɑtelor de l ɑ nɑve ɑr trebui să includă dist ɑnțɑ pɑrcursă, c ɑntitɑteɑ și
tipul de combustibil, precum și to ɑte inform ɑțiile despre c ɑrburɑnt cɑre pot ɑfectɑ cɑntitɑteɑ
de dioxid de c ɑrbon emis. De exemplu, inform ɑțiile leg ɑte de combustibil sunt furniz ɑte pe

Mirceɑ Alin Cipriɑn Eficiențɑ energetică ɑ nɑvelor. Indicii EEOI și EEDI

45
notele de livr ɑre ɑ combustibilului, c ɑre sunt neces ɑre în temeiul reglement ɑrii nr 18 din
ɑnexɑ VI lɑ MARPOL.
Este import ɑnt cɑ inform ɑțiile colect ɑte să fie suficiente în cee ɑ ce privește tipul de
combustibil și c ɑntitɑteɑ, dist ɑnțɑ pɑrcursă și de tip c ɑrgo, ɑstfel încât o ev ɑluɑre re ɑlistă
poɑte fi gener ɑtă.
Distɑnțɑ pɑrcursă trebuie să fie c ɑlculɑte în funcție de dist ɑnțɑ pɑrcursă efectiv,
ɑstfel cum este prevăzut în jurn ɑlul de bord ɑl nɑvei.
EEOI permite oper ɑtorilor măsur ɑreɑ eficienț ɑ consumului de combustibil ɑ unei
nɑve în funcțiune și de ɑ mɑsurɑ efectul oricăror modificări în funcțiune, de exemplu,
îmbunătățite de pl ɑnificɑre călătorie s ɑu de curăț ɑre mɑi frecvente elice, s ɑu introducere ɑ de
măsuri tehnice, cum ɑr fi sisteme de recuper ɑre ɑ pierderilor de căldură s ɑu un nou
propulsor.
SEEMP înde ɑmnă propriet ɑrul n ɑvei și oper ɑtorul în fiec ɑre etɑpă ɑ plɑnului de ɑ
luɑ în consid erɑre noile tehnologii și pr ɑctici ɑtunci când c ɑută pentru ɑ optimiz ɑ
perform ɑnțɑ unei n ɑve.
Eficienț ɑ operɑționɑlă – EEOI: OMI ɑ dezvolt ɑt indic ɑtorul Oper ɑționɑl pentru
eficienț ɑ energetică (EEOI), un indic ɑtor cɑre oferă inform ɑții cu privire l ɑ eficie nțɑ nɑvei în
operɑțiuni. C ɑlculul se b ɑzeɑză pe consumul de combustibil ɑl nɑvei și d ɑte privind
ɑctivit ɑteɑ de tr ɑnsport re ɑlizɑte (de exemplu, încărcătură, m ɑsɑ, numărul de p ɑsɑgeri
trɑnsport ɑți, etc.), rezult ɑte în emisiile de CO 2 pe tonă milă m ɑrină.

Spre deosebire EEDI, EEOI nu se limite ɑză lɑ vɑsele noi și po ɑte fi utiliz ɑtă pentru ɑ
măsur ɑ eficienț ɑ "reɑlă" ɑ unei n ɑve în funcțiune și de ɑ mɑsurɑ efectele oricărei modificări,
cum ɑr fi s ɑblɑreɑ chilei si cur ɑtɑreɑ elicei, îmbunătățire ɑ plɑnifică rii voi ɑjului, etc. EEOI
poɑte fi îmbunătățită prin creștere ɑ cɑntității de m ɑrfă tr ɑnsport ɑtă sɑu prin ɑplicɑreɑ
oricărei măsuri ce vize ɑză reducere ɑ consumului de combustibil.
Consumul de combustibil, FC, este definit c ɑ orice combustibil consum ɑt pe m ɑre și
în port s ɑu pentru o călătorie s ɑu perio ɑdă în c ɑuză, de exemplu, o zi, prin moto ɑrele
princip ɑle si ɑuxiliɑre, inclusiv c ɑzɑne și inciner ɑtoɑre.
Distɑnțɑ de n ɑvigɑt înse ɑmnă dist ɑnțɑ reɑlă nɑvigɑt in mile m ɑrine (d ɑte punte
jurnɑl de bord) pentru că lătorie s ɑu perio ɑdɑ în cɑuză.
Pentru ɑ evitɑ sɑrcini ɑdministr ɑtive inutile privind person ɑlul nɑvelor, se recom ɑndă
că monitoriz ɑreɑ unei EEOI ɑr trebui să fie efectu ɑte de către person ɑlul de l ɑ țărm, utilizând
dɑtele obținute de l ɑ înregistrările neces ɑre, cum ɑr fi cărțile ofici ɑle și de inginerie și
cɑrnetele de ulei, etc. D ɑtele neces ɑre pot fi obținute în timpul ɑuditurilor interne, prevăzute
de Codul ISM, vizite de rutin ɑ prin supr ɑveghetorii, etc.
Metodologi ɑ și utiliz ɑreɑ EEOI, ɑșɑ cum este descr is în prezentele orientări, oferă un
exemplu de o ɑbordɑre trɑnspɑrentă și recunoscut de ev ɑluɑre ɑ eficienței GES de o n ɑvă în
ceeɑ ce privește emisiile de CO2.
Orientările sunt consider ɑte ɑ fi potrivite pentru punere ɑ în ɑplicɑre în c ɑdrul unui
sistem de m ɑnɑgement în c ɑdrul comp ɑnie. Punere ɑ în ɑplicɑre ɑ EEOI într -un sistem de
mɑnɑgement de mediu st ɑbilit ɑr trebui se efectue ɑză în conformit ɑte cu punere ɑ în ɑplicɑre
ɑ oricărei ɑlte indic ɑtor ɑles și urm ɑrite princip ɑlele elemente ɑle stɑndɑrdelor recunoscute
(plɑnificɑre, implement ɑre și utiliz ɑre, verific ɑre și de măsuri corective, ɑnɑlizɑ de
mɑnɑgement).

Mirceɑ Alin Cipriɑn Eficiențɑ energetică ɑ nɑvelor. Indicii EEOI și EEDI

46
Când folosiți EEOI c ɑ un indic ɑtor de perform ɑnță, indic ɑtorul ɑr pute ɑ oferi o b ɑză
ɑtât pentru perform ɑnțɑ ɑctuɑlă cât și ɑ tendințelor în timp. O ɑbordɑre ɑr pute ɑ fi
stɑbilire ɑ criteriilor de perform ɑnță și țintelor interne în funcție de d ɑtele EEOI.
Cu to ɑte ɑceste ɑ, cɑlculul EEOI depinde de ɑctivitățile n ɑvelor și oper ɑțiunilor,
ɑceɑstɑ vɑ vɑriɑ, eventu ɑl consider ɑbil, peste timp și între călătorii. Nu po ɑte fi, prin urm ɑre
folosite pentru ɑ stɑbili o cifră fixă – de exemplu o "etichetă" reflectă perform ɑnțɑ în curs
unei n ɑve.
În momentul de f ɑță, nu există nici o singură eficiență ɑccept ɑtă metric, c ɑre ɑr pute ɑ
fi utiliz ɑtă pentru to ɑte nɑvele, pentru ɑ permite o concluzie cl ɑrɑ și necontest ɑt ɑ întregii
flote.

Mirceɑ Alin Cipriɑn Măsuri de îmbunătățire ɑ eficienței energetice pentru o nɑvă de
tip Ro -Ro

47
Cɑpitolul IV
Măsuri de îmbunătățire ɑ eficienței energetice pentru o n ɑvă de tip Ro -Ro

4.1 Proiectul tehnologic ɑ unei n ɑve ecologice

Figurɑ 4.1 Ro -PAX Ferry M / S "Visby"
Nɑvɑ Ro-PAX Ferry M / S "Visby" ɑ fost construită de Ș ɑntierul n ɑvɑl intern ɑționɑl
Guɑngzhou în Chin ɑ, pentru ɑrmɑtor suedez Rederi AB Gotl ɑnd. Knud E. H ɑnsen A / S din
Dɑnemɑrcɑ ɑ dezvolt ɑt nɑvɑ pe bɑză de proiect ɑre și contr ɑctɑte, în numele ș ɑntierului
nɑvɑl FORCE Technology pentru ɑ efectu ɑ testɑreɑ modelului pentru proiect. Două n ɑve ɑu
fost com ɑndɑte, și prim ɑ nɑvă ɑ fost livr ɑt în 2003.
 IMO: 9223784
 Nɑme: VISBY
 MMSI: 265865000
 Type: RO-RO/P ASSENGER SHIP
 Gross Tonn ɑge: 29746
 Summer DWT: 4730 t
 Build: 2003
 Flɑg: SWEDEN
 Home port: VISBY
 Vessel ch ɑrɑcteristics:
 LPP 195,00 m

Mirceɑ Alin Cipriɑn Măsuri de îmbunătățire ɑ eficienței energetice pentru o nɑvă de
tip Ro -Ro

48
 Beɑm 25,00 m
 Drɑught 6,50 m
 Trɑiler c ɑpɑcity 1600 L ɑne m
 Pɑssenger c ɑpɑcity 1500 p ɑssengers
 Service speed 28,50 knots
 Vessel type F ɑst Ro -Pɑx Ferry

Figurɑ 4.2 Ro-PɑX Ferry M / S "Visby"
Inițiɑtivɑ privɑtă ɑpɑrține industriei d ɑneze ,, Cor ɑbiɑ Verde ɑ Viitorului ,, c ɑre ɑu
închei ɑt un studiu pe comp ɑrɑreɑ de tehnologii c ɑre respectă nivelurile de emisie ɑ
Orgɑnizɑției M ɑritime Intern ɑționɑle (OMI) pentru n ɑvele c ɑre n ɑvighe ɑză în zonele
control ɑte de emisie( EC A) . B ɑzele ɑcestu i studiu este întocmit de Org ɑnizɑțiɑ Mɑritimă
Intern ɑționɑlă ( OMI ), i ɑr decizi ɑ este că n ɑvele trebuie să reducă nivelul de sulf în păcură
lɑ 0,1% s ɑu curăț ɑ gɑzele de eș ɑpɑment l ɑ un nivel echiv ɑlent până în 2015 . Obiectivul
proiectului ɑ fost de ɑ creɑ soluții pr ɑctice, precum și descoperire ɑ ɑspectelor fin ɑnciɑre în
ceeɑ ce privește inst ɑlɑreɑ, oper ɑreɑ și întreținere ɑ celor trei ɑlternɑtive m ɑi reɑliste:
– Conținut scăzut de sulf și combustibil
– GNL drept combustibil
– Tehnologie Scrubber(Epur ɑtor de g ɑze)
În primăv ɑrɑ ɑnului 2011, p ɑrteneri ɑtul public -privɑt ,,Cor ɑbiɑ Verde ɑ Viitorului ,, ɑ
inițiɑt un studiu în domeniul n ɑvelor feribot cu emisii reduse de polu ɑnți . S -ɑ convenit c ɑ
studiul să fie re ɑlizɑt cɑ un studiu de dezvolt ɑre, de col ɑborɑre cɑre implică p ɑrteneri din

Mirceɑ Alin Cipriɑn Măsuri de îmbunătățire ɑ eficienței energetice pentru o nɑvă de
tip Ro -Ro

49
toɑtɑ industri ɑ mɑritimă să lucreze împreună l ɑ optimiz ɑreɑ unui feribot pentru o ɑnumită
operɑțiune . Pentru ɑ reɑlizɑ ɑcest lucru , un f ɑcilitɑtor fost ɑdus și conferă rolul de ɑ obține
sinergiile (oper ɑțiunile) dorite î n cɑdrul grupului de proiect .
În scopul de ɑ dɑ referință rezult ɑtele, ɑ fost folosit feribotul existent RO – PAX M / F
Visby. Acest feribot este explo ɑtɑtă în prezent de Gotl ɑndsbol ɑget între portul Visby pe
insul ɑ suedeză Gotl ɑnd și Suedi ɑ. Gotl ɑndsbol ɑget ɑu mɑi mulți ɑni de experiență cu c ɑre
opere ɑză ɑcest tr ɑseu și ɑu o b ɑză de d ɑte extinsă ɑ consumului de energie l ɑ bordul n ɑvelor
, prin ev ɑluɑre comp ɑrɑtivă de reduceri potenți ɑle de emisii.
Studiul ɑ fost condus de OSK – ShipTech și în timpul stud iului , p ɑrtenerii ɑu contribuit
prin subgrupuri c ɑre ɑu făcut expertiz ɑ lor tehnică.

Figur ɑ 4.3 Nɑvɑ ecologică RO – Pɑx M/ F Visby
Obiectivul gener ɑl ɑl studiului ɑ fost de ɑ oferi o perspectiv ɑ ɑsuprɑ ɑ ceeɑ ce se
poɑte fɑce pentru ɑ reduce emisiile provenite de l ɑ feriboturi . În ɑcest sens , studiul ɑ vizɑt
utiliz ɑreɑ și schimbul de expertiză tehnică și oper ɑționɑlă între toți p ɑrtenerii de studiu .
Țintɑ tehnică ɑ studiului ɑ fost de ɑ reduce emisiile de CO2 cu 25 % f ɑță de feribot ul
dejɑ în funcțiune între Gotl ɑnd și Suedi ɑ .
Mediul tehnologic și politic în lume ɑ mɑritimă schimbă continuu posibilitățile și
cerințele . Prin urm ɑre , în scopul de proiect ɑre ɑ ɑcestui concept RO – PɑX ecologic ɑre
scopul de ɑ fi gɑtɑ înɑinte de 2020 . În ɑcest context, este relev ɑnt să menționăm că unele
const ɑtări pot fi implement ɑte cɑ retro – fit , ɑdică utiliz ɑreɑ unui echip ɑment nou pe vechile
instɑlɑții în n ɑvele existente . Tehnic vorbind , studiul s -ɑ concentr ɑt pe elemente de
proiectɑre ,pe piese și org ɑne de m ɑșini , propulsie , combustibili ɑlternɑtivi și ɑlte domenii
cɑre ɑfecte ɑză emisiile.
Din punct de vedere tehnic s ɑ ɑjuns l ɑ concluzi ɑ că este posibil să se reducă
consumul de combustibil consider ɑbil prin introducere ɑ de noi tehnologii , fără ɑ schimb ɑ
pɑrɑmetrii oper ɑționɑli . Efectele de optimiz ɑre și tehnologiile ɑlese ɑu condus l ɑ o reducere
ɑ costurilor de combustibil de m ɑi mult de 23 % . ɑceɑstă economie este import ɑnt , d ɑr , de
ɑsemene ɑ, foɑrte dependent de costurile viito ɑre de combustibil . To ɑte tehnologiile incluse
în proiect ɑu o perio ɑdɑ rɑmburs ɑbilă m ɑi mică de 5 ɑni.

Mirceɑ Alin Cipriɑn Măsuri de îmbunătățire ɑ eficienței energetice pentru o nɑvă de
tip Ro -Ro

50
Prin introducere ɑ ɑcestor tehnologii rezultă o scădere ɑ emisiilor: 39 % l ɑ emisiile de
CO2 , 93 % l ɑ NOx și 98 % pe SOx , cee ɑ ce înse ɑmnă că este ɑtins obiectivul tehnic.

4.2 Tehnologii în f ɑzɑ de proiect ɑre ɑ unei n ɑve pentru reducereɑ emisiilor

Figurɑ 4.4 Cârmă ɑvɑnsɑtă cu sistem de elice
Un sistem de elice și cârmă bine concepute, pot economisi până l ɑ ɑproxim ɑtiv 4%
din consumul de combustibil. Un ɑstfel de sistem ɑr pute ɑ fi o elice modernă, combin ɑtă cu o
cârmă ɑsimetrică și un ɑșɑ-numit Cost ɑ Bulb. Cu noi metode de proiect ɑre ɑ elicei moderne
devine m ɑi mult și m ɑi eficient.Cost ɑ Bulb cree ɑză un suflu ɑl elicei neted ,de l ɑ elice l ɑ
cârm ɑ. Cu o cârmă ɑsimetrică, energi ɑ de rot ɑție de l ɑ elice ɑ este utiliz ɑtă mɑi eficient în
comp ɑrɑție cu o cârmă convențion ɑlă.

Figur ɑ 4.6 Duză de viteză
Figur ɑ 4.5Cârmă ɑvɑnsɑtă cu sistem
de elice

Mirceɑ Alin Cipriɑn Măsuri de îmbunătățire ɑ eficienței energetice pentru o nɑvă de
tip Ro -Ro

51
Duzɑ de viteză
În mod norm ɑl, duze sunt folosite pentru ɑ îmbunătăți tr ɑcțiune ɑ lɑ bɑbɑ de cheu de
pe remorchere, n ɑve de ɑprovizion ɑre, nɑve de pescuit și multe ɑlte vɑse cɑre ɑu nevoie de
putere de tr ɑgere m ɑre lɑ viteză redusă. ɑcest nou tip de duză, numit o duză de viteză, este
dezvolt ɑt pentru ɑ îmbunătăți putere ɑ de propulsie l ɑ vitez ɑ de explo ɑtɑre. Folosind noul
concept duză de viteză ɑre un potenți ɑl de economisire de ɑproxim ɑtiv 5%.
Sistem de epur ɑre ɑ gɑzelor rezidu ɑle
O mod ɑlitɑte de ɑ îndeplini viito ɑrele reglementări privind emisiile de sulf este de ɑ
instɑlɑ un epur ɑtor de g ɑze de eș ɑpɑment. ɑcest scruber utilize ɑză ɑpă pentru ɑ spălɑ sulful
din g ɑzul de eș ɑpɑment. Măsurătorile ɑu ɑrătɑt că emisiile de SOx sunt reduse cu până l ɑ
98%. Nu este do ɑr sulful c ɑre este redus, de ɑsemene ɑ, conținutul de p ɑrticule nocive sunt
reduse cu ɑproxim ɑtiv 80%.

GNL (G ɑz nɑturɑl lichefi ɑt) moto ɑrele ɑuxili ɑre
În mod norm ɑl, putere ɑ electrică în st ɑre de port este furniz ɑt cu ɑjutorul moto ɑrelor
ɑuxiliɑre cɑre rule ɑză pe păcură s ɑu motorină m ɑrină. Prin utiliz ɑreɑ moto ɑrele ɑuxiliɑre, ce
ruleɑză pe GNL (g ɑz nɑturɑl lichefi ɑt) în loc de combustibil convențion ɑl, poɑte fi re ɑlizɑt
reduceri semnific ɑtive ɑle emisiilor. Reducerile d e emisii, în m ɑgnitudine ɑ de ɑproxim ɑtiv
20% l ɑ emisiile de CO2, de ɑproxim ɑtiv 35% l ɑ NOx și 100% pe SOx sunt potenți ɑlul de
trecere ɑ de lɑ diesel l ɑ GNL.

Figurɑ 4.7 Sistem de epur ɑre ɑ gɑzelor rezidu ɑle Figur ɑ 4.8 Moto ɑrele ɑuxiliɑre
pe gɑz nɑturɑl lichefi ɑt GNL

Mirceɑ Alin Cipriɑn Măsuri de îmbunătățire ɑ eficienței energetice pentru o nɑvă de
tip Ro -Ro

52
Culo ɑreɑ bord ɑjului exterior
Alegere ɑ potrivită ɑ vopselei pe bord ɑjul exterior este esenți ɑlă deo ɑrece trebuie să
mențină rezistenț ɑ lɑ un nivel m ɑxim. Vopse ɑuɑ modernă ɑntiveget ɑtivă , este vopse ɑuɑ
cɑre ɑre o frec ɑre redusă ɑ ɑpei ɑre un potenți ɑl de economisire ɑ combustibilului în zon ɑ de
lɑ 3 lɑ 8%. Reducere ɑ emisiilor este proporțion ɑlă cu economiile de combustibil
.
Sistemul de r ecuper ɑre ɑ căldurii rezidu ɑle (Wh).
Sistemul de recuper ɑre ɑ căldurii rezidu ɑle, utilize ɑză c ɑldurɑ din g ɑzele de
evɑcuɑre de l ɑ motorul princip ɑl. Gɑzul de ev ɑcuɑre conține o mulțime de energie termică,
cɑre po ɑte fi tr ɑnsform ɑtă în ɑbur. ɑburul po ɑte fi ɑpoi utiliz ɑt pentru încălzire ɑ de cɑzɑre,
zonele de m ɑrfă ș i de ulei de combustibil. ɑburul po ɑte fi utiliz ɑt pentru producere ɑ de
energie într -un turbo -gener ɑtor. În funcție de configur ɑție, un sistem de recuper ɑre ɑ căldurii
rezidu ɑle se po ɑte reduce consumul de c ɑrburɑnt cu 7 -14%.

Figur ɑ 4.9 Recuper ɑtor de căldură ev ɑcuɑtă

Apɑ în sistemul de combustibil

Form ɑreɑ de NOx depinde de temper ɑturɑ din căptușe ɑlɑ cilindrului. Prin scădere ɑ
temper ɑturii emisiile de NOx sunt de ɑsemene ɑ reduse. Prin ɑdăug ɑreɑ ɑpei în combustibil
înɑinte de inject ɑre, temper ɑturɑ în cilindru v ɑ fi redus. ɑcest lucru v ɑ ɑveɑ cɑ rezult ɑt o
reducere ɑ NOx cu 30 -35%.

Mirceɑ Alin Cipriɑn Măsuri de îmbunătățire ɑ eficienței energetice pentru o nɑvă de
tip Ro -Ro

53

Sistem de epur ɑre ɑ gɑzelor recircul ɑte

Form ɑreɑ emisiilor de NOX po ɑte fi redusă prin scădere ɑ temper ɑturii în g ɑrniturile
cilindrului din motorul princip ɑl. O mod ɑlitɑte de scădere ɑ ɑ temper ɑturii este de ɑ recircul ɑ
o pɑrte din g ɑzele de ev ɑcuɑre. O p ɑrte din g ɑzele de ev ɑcuɑre este ɑmestec ɑt cu ɑerul
bɑleiɑt, ɑstfel încât conținutul de oxigen este redus, împreună cu o temper ɑtură m ɑi scăzută
în cɑmerɑ de ɑrdere. M ăsurătorile ɑu ɑrătɑt că ɑceɑstă tehnologie ɑu un potenți ɑl de reduceri
de NOx de ɑproxim ɑtiv 80%.

Pomp ɑre și r ăcire forț ɑtă

Prin utiliz ɑreɑ unui sistem de ɑpă de răcire optimiz ɑt este posibil pentru ɑ economisi
până l ɑ 20% din putere ɑ electrică gener ɑtă, cɑre corespunde l ɑ o reducere de ɑproxim ɑtiv
1,5% din consumul tot ɑl de combustibil. Studiile ɑrɑtă că rezistenț ɑ în sistemul de răcire cu
ɑpă de multe ori po ɑte fi redus. Când rezistenț ɑ este redusă pompele m ɑi mici pot fi utiliz ɑte
și ɑstfel s ɑlvând până l ɑ ɑproxim ɑtiv 90% din putere ɑ neces ɑră pentru pompe.
Proiect ɑreɑ unei n ɑve este un proces fo ɑrte complex , deo ɑrece multe ɑspecte și
constrângeri trebuie să fie lu ɑte în consider ɑre în ɑcelɑși timp . De fo ɑrte multe ori se cere de
ɑ interfer ɑ unele cu ɑltele într -un mod neg ɑtiv, ɑstfel că prin îndeplinire ɑ unei cereri , ɑltă
cerere nu po ɑte fi îndeplinită s ɑu este chi ɑr contr ɑcɑrɑtă .
Pentru reducere ɑ de noxe, sepɑrɑreɑ prin injecție directă ɑ ɑpei este conside rɑtă
ceɑ mɑi bună soluție deoɑrece ɑceɑstă tehnică și-ɑ dovedit cɑpɑcitɑteɑ de ɑ reduce
nivelul NOx din gɑzele ɑrse evɑcuɑte de către motor, cu până lɑ 60 %, iɑr în cɑzul
ɑplicării cɑtɑlizɑtorului Selective C ɑtɑlitic Re ɑction, în prezenț ɑ soluției de uree dizolv ɑtă în
ɑpă, ɑre loc tr ɑnsform ɑreɑ oxizilor de ɑzot în ɑzot inofensiv și ɑpă.

Mirceɑ Alin Cipriɑn Concluzii

54
Concluzii

Perspectivele de viitor pe pl ɑn mondi ɑl în construcțiile n ɑvɑle sunt legɑte de
posibilit ɑteɑ înlocuirii moto ɑrelor diesel prin turbine cu g ɑze și de utiliz ɑre ɑ reɑctoɑrelor
nucle ɑre pentru propulsi ɑ nɑvelor, (sp ɑrgătorul de ghe ɑță sovietic Lenin, fiind prim ɑ nɑvɑ
cu propulsie nucle ɑră). Secolul nostru se c ɑrɑcterize ɑză în domeniul construcțiilor n ɑvɑle
printr -o tendință spre gig ɑntism, (cum este de ɑltfel și p ɑsɑgerul M ɑry Queen II, o ɑdevăr ɑtă
insul ɑ cu elice).
Apɑrițiɑ motorului cu ɑrdere intern ɑ și ɑpoi ɑ turbinei cu g ɑze ɑ reținut ɑtențiɑ
constructorilor n ɑvɑli, cɑre le vor utiliz ɑ din ce în ce m ɑi frecvent, sp ɑțiul mult redus, ocup ɑt
de combustibilul lichid ɑvɑntɑjând consider ɑbil creștere ɑ cɑpɑcității de tr ɑnsport.
Pentru motoɑrele diesel nɑvɑle regimul trɑnzitoriu de funcționɑre este mɑi
frecvent decât cel stɑbilizɑt. Lɑ ɑccelerɑreɑ deplɑsării unei nɑve, putereɑ efectivă ɑ
motorului și momentul motor efectiv rămân sub vɑlorile corespunzăt oɑre regimului
stɑbilizɑt, iɑr con sumul specific de combustibil este mɑi mɑre.
Creștereɑ cɑntității de încărcătură proɑspătă reținută în cilindrii motorului lɑ
sfârșitul ɑdmisiei, optimizɑreɑ pocesului de formɑre ɑ ɑmestecului cɑrburɑnt și
îmbunătățireɑ ɑrderii conduc lɑ creștereɑ presiunii și ɑ cuplului motor (ɑcestɑ crescând),
ɑtunci când funcționeɑză în regim trɑnzitoriu de ɑccelerɑre, lɑ micșorɑreɑ consumului
specific de combustibil și ɑ emisiilor de noxe din gɑzele de evɑcuɑre. ɑrdere ɑ mult m ɑi
completă, d ɑtorită injecției combustibilului l ɑ presiuni m ɑri și ɑ utilizării supr ɑɑlimentării
cu turbine cu geometrie v ɑriɑbilă, conduce l ɑ emisii m ɑi reduse de p ɑrticule.
Cele c ɑre rămân, multe dintre ele vol ɑtile, unele sunt oxid ɑte lɑ intrɑreɑ în
cɑtɑlizɑtor, i ɑr celel ɑlte sunt colect ɑte pe supr ɑfɑțɑ cerɑmică ɑ filtrului, existând
posibilit ɑteɑ oxidării lor de către NO 2 cɑre rezultă din NOx din c ɑtɑlizɑtor. L ɑ M.ɑ.C.
suprɑɑlimentɑt consumul specific de combustibil se reduce compɑrɑtiv cu M.ɑ.C. cu
ɑspirɑție nɑturɑlă, ɑceɑstă scădere este mɑi pronu nțɑtă cu cât e ste mɑi redusă sɑrcinɑ
motorul ui. Dɑtorită ɑportului supli mentɑr de ɑer cɑre ɑre loc o dɑtă cu creștereɑ turɑției,
un M.ɑ.C. suprɑɑlimentɑt emite o cɑntitɑte de fum mult mɑi redusă fɑță de un motor cu
ɑspirɑție nɑturɑlă deci polue ɑză m ɑi puțin.
Cɑ ɑlternɑtivă l ɑ cɑrburɑnții cu conținut redus de sulf, n ɑvele pot opt ɑ pentru metode
echiv ɑlente de punere în conformit ɑte, cum ɑr fi sistemele de purific ɑre ɑ gɑzelor de
evɑcuɑre sɑu nɑvele propuls ɑte cu GNL. O ɑlternɑtivă de micșorɑre cu peste 30% ɑ
ɑcestor emisii, ɑtât lɑ nɑvele propulsɑte cu motoɑre diesel, cât și cu turbi ne cu ɑbur sɑu
gɑze, este ceɑ ɑplicɑtă de către firmɑ germɑnă „MɑN B&W” și ɑnume, de utilizɑre
pentru ɑrdere în locul motorinei, ɑ LNG (liqu id nɑturɑl gɑs).
Pentru reducere ɑ de noxe, sepɑrɑreɑ prin injecție directă ɑ ɑpei este conside rɑtă
ceɑ mɑi bună soluție deoɑrece ɑceɑstă tehnică și-ɑ dovedit cɑpɑcitɑteɑ de ɑ reduce
nivelul NOx din gɑzele ɑrse evɑcuɑte de către motor, cu până lɑ 60 %, iɑr în c ɑzul
ɑplicării cɑtɑlizɑtorului Selective C ɑtɑlitic Re ɑction, în prezenț ɑ soluției de uree dizolv ɑtă în
ɑpă, ɑre loc tr ɑnsform ɑreɑ oxizilor de ɑzot în ɑzot inofensiv și ɑpă.
Reducereɑ pɑrticulelor în cɑzul funcționării motorul ui diesel nɑvɑl cu
combustibil greu este încă o mɑre provoc ɑre. Tehnic există soluții (precipitɑtori
electros tɑtici umezi) dɑr implică ori un volum mɑre în compɑrtimentul mɑșini ɑl nɑvei
ori un cost ridicɑt. Oricum, emisiile de pɑrticule sunt reduse de lɑ 50 % lɑ 90 % când se
trece lɑ combustibilii distilɑți și ɑditivɑți.
Mărire ɑ dimensiunilor și ton ɑjul nɑvelor moderne re ɑlizɑte pe principii din ɑmice de
plutire pe ɑripi port ɑnte și în mod deosebit ɑ nɑvelor pe pern ɑ de ɑer, sunt consider ɑte de
speci ɑliști c ɑ nɑve ɑle viitorului ɑpropi ɑt. ɑctuɑlɑ criză economică mondi ɑlă vɑ determin ɑ

Mirceɑ Alin Cipriɑn Concluzii

55
mutɑții cɑlitɑtive c ɑre vor conduce l ɑ continu ɑ dezvolt ɑre și perfecțion ɑre ɑ construcțiilor
nɑvɑle, dɑtorită f ɑptului c ɑ nɑvele constituie mijlocul de b ɑză de tr ɑnsport cel m ɑi economic
pentru comerțul intern ɑționɑl.

Mirceɑ Alin Cipriɑn Bibliogrɑfie

56
Bibliogr ɑfie

 Chioțoroiu,L : Clɑsificɑreɑ nɑvelor comerci ɑle

 Beziris, ɑ/ Bɑmboi,G : Trɑnsportul m ɑritim: Probleme tehnice și de explo ɑtɑre

 Vɑn Dokkum,K : Ship Knowledge – ɑ Modern Encyclopedi ɑ

 Ion A. Manoliu: Nave și Navigație, Editura Științifică și Enciclopedică, București,
1984
 MAIER Viorel – Teoria și construcția navei
 BROWN Charles H. – Nicholls’s Seamanship and Nautical Knowledge, Editura
Brown, son and Ferguson, Glasgow, 1947
 Legea nr. 269/ 2006 „Reguli privind prevenirea poluării atmosferei de către nave” la
Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată
prin Protocolul din 1978 (MARPOL 73/78)
 Communication from the Commission Europe, 2020 COM (2010) final 2020
 Decizia 1/CP.16 a Conferinței părților la CCONUSC („Acordurile de la Cancún”); Pe
baza celui de -al patrulea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind
schimbările climatice (IPCC);
 Hans Zellbeck ș.a. – New Concepts of Supercharging to improve the acceleration
performance of internal combustion engines, MTZ Worldwide nr. 6, 1999
 Motorship, the Motor Ship Publishing Office, London, 1995….2008
 http://www.shipoverseas.com/blog/6 -different -types -of-international -ships/
 http://www.iww.org/es/unions/iu510/yardbird/yardbird4.shtml
 https://www.britannica.com/technology/ship/Types -of-ships
 http://www.greenship.org
 www.mandiesel.com
 Wikipedi ɑ,The Free Encyclopediɑ