S.L. univ. d r. MARIAN TUDOR [629258]
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTAN ȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE
SPECIALIZAREA ECOLO GIE SI PROTECȚIA MEDIULUI
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN
ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O
ANALIZĂ CRITICĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
S.L. univ. d r. MARIAN TUDOR
ABSOLVENT: [anonimizat]
2017
Motto
"Există trei tipuri de minciuni:
minciuni, minciuni sfruntate și statisticile".
Benjamin Disraeli
CUPRINS
Motivația………………………………………………………………………….. …….. 1
I Introducere…………………………………………………. …………. ……… ………. 1
II Principii ale testelor statistice în ecologie…………………………… ……… 6
II.1. Testul t ………………………………………………………………………… …………. 6
II.1.2. Testul t pentru eșantioane independente……………………………… ……. 6
II.2. ANOVA One -Way………………………………………………………………. ……. 8
II.2.2. Condiții pentru aplicarea testului ANOVA………. …………………. …….. 9
II.3. Tabelele de contigenta și testul chi2……………………………………… …….. 9
II. Materiale și Metode………………………………………………………………… …. 14
III. Rezultate și Discuții…………………………………………………………………….. 15
CONCLUZII…………………………………………………………………………………. 28
BIBLIOGRAFIA………………………………………………………………………….. 30
ANEXA Baza bibliografică studiată pentru realizarea studiului……….. ………… 33
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea generală
1
Motivația
Într-o manieră personală, aceste lucruri mi -au stârnit intere sul și m -au îndrumat către
documentare în vederea înțelegerii mecanismelor și legităților ce guvernează calculul statistic în
domeniul științelor naturii. Un alt aspect motivațional a ținut de îndemnul primit, de a fi cât mai
sceptic cu privire la rezultat ele unor experimente științifice greu sau imposibil de replicat, ca și
cu privire la concluziile, uneori forțate, din multe articole științifice. Odată ajuns în contact cu
mediul statistic datori tă programei facultății, această pasiune m -a condus la consu ltarea unui
număr important de articole științifice și, în ce le din urmă , la redactarea acestei lucrări. Statistica
ecologică reprezintă un domeniu care este foarte susceptibil la manipulări ale datelor, aici
subiectivitatea cu care se abordează valorile o bținute putând avea efecte dintre cele mai
neplăc ute, atât pentru subiectul cerc etării, cât și pentru cerecetător.
I. Introducere
În prezent, datele ș i previziunile s tatistice reprezintă instrumente valoroase de analiză a
tendințelor în toate aspectele de importanță majoră a le științei, dar și al vieții în general. D e aici
rezultă necesitatea stringentă că rezultatele oferite de analizele statistice să fie cât mai precise.
Odată cu dezvo ltarea tehnologiei și creșterea necontenită a fluxului de cunoaș tere,
metodele de lucr u au evoluat de la scrisul pe hâ rtie și calculele matematice efectuate după
metode tradiționale, la utilizarea calculatoarelor electronice cu mare și foarte mare putere d e
procesare și implicit la programe de computer, dedicate strict analizelor statistice.
Orice analiză statistică are ca punct de plecare ca lculul probabilităților. Această ramură a
matematicii își are originea în schimbul de scrisori dintre Pierre de Fermet și Blaise Pascal, care
la 1645 (Patil și Tallie 1982) își puneau problema împărțirii punctelor la un joc de cărți, în
condițiile în care unul dintre participanți este ne voit să se retragă din joc înainte de finalizarea
acestuia .
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea generală
2
În prezent, niciun studiu, indiferent de domeniu, nu se poate realiza fără efectuarea un or
analize statistice (McGarigal și colab 2000) . Acestea stau la baz a încrederii în rezultatele
obținute de oamenii de stiință (Orloci și Stiteler 1979) .
În ultimi i ani, rata de redactare și publicare a lucrărilor stiințifice a crescut surprinzător de
mult, acest lucru datorâ ndu-se noilor orizonturi deschise, ca urmare a factorilor precum
tehnologia și oportunit ăților de colaboare la nivel mondial. De asemenea, presiunea publicării
rezultatelor cercetărilor științifice a crescut extrem de mult și condiționează de cele mai multe ori
accesul la fonduri destinate cercetării (Ziliak 2017 ). Deși, până la un p unct, această presiune
poate fi un factor benefic, statisticienii sunt ingrijorați de necesitatea replicabilității rezultatelor
experimentelor științifice (Ziliak 2017) . Foarte multe î ntrebări și îndoieli sunt îndreptate chiar ș i
în acest moment spre valid itatea rezul tatelor științifice a căror validitate se bazează pe testele de
semnificație , mai exact pe utilizarea nediscriminatorie a valorii lui " p" în acceptarea sau
respingerea ipotezelor statistice în antagonism cu ipoteza de nul (Siegfried 2010, Ziliak 2017) .
Mediul statistic reprezintă un domeniu prin excelență subiectiv î n care variabilele ș i
valorile acestuia pot fi modificate extraordinar de ușor (Murtaugh 2014) . Această caracteristică a
stârnit și î ncă stârnește multe cont roverse în legătură cu veridicitatea rezultatelor publicate în
unele articole științifice (Smaldino și McElreath 2016) .
Multi cercetători sunt de pă rere că o proporț ie destul de mare de articole științifice
științifice, în toate domeniile științei , prezintă rezultate "cosmetizate"
Siegfield (2010) scrie in cadrul volumului 177 din ScienceNews “ Este cel mai murdar
secret al ș tiinței: «Metoda ș tiințifică » pentru a testa ipotezele prin analiză statistică stă pe o
fundație subțire”
Aceasta reprezintă o problemă uriașă în domeniile științifice, deoarece pune la indoială
tot ceea ce știm în momentul actual (Siegfried 2010) . Ca efect advers al acestui lucru putem lua
ca exemplu domeniul medicamentelor. Acestea, dacă nu sunt testate corespunzător și în me dii
optime pot avea reacții adverse față de scopul lor inițial (Siegfried 2010) .
Un exem plu clasic este cel cu ciocolata neagră care nu ingrașă . Studiul a fost efe ctuat pe 5
bărbați și 11 femei testati î mpotriva diabetului, dereglărilor alimentare și altor boli (Patil și Tallie
1982) . Subiecții au fost impărțiți î n 3 grupuri : primul grup a urmat o dieta săracă în carbohidrați,
al doilea a urmat aceeași dietă, dar cu o tabletă de aproximat iv 50 de grame de ciocolată neagră
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea generală
3
pe zi, iar ultimu l grup era ce l de control, neavând nicio schimbare î n regimul alimentar. Studiul a
ajuns la concluzia că primele două grupuri ce au ținut dieta au reușit să slăbească mai mult față
de grupul de control, iar grupul ce a urmat die ta plus cantitatea de ciocolată neagră a reusit sa
slăbească cel mai mult. Problema ține de faptul că subiecții au fost puțini, iar aceaștia au fost
verificați prin 18 masură tori (printre care: greutate, colesterol, calitatea somnu lui, etc) fără să
aibă î n vedere alte aspecte fiziologice precum c iclul men strual al femeilor, care p oate face ca
greutatea corporală să varieze până la 2-3 kilograme. Studiul a fost publicat si a apărut pe prima
pagină a multor ziare ș i reviste de top din lume (Patil și Tallie 1982) .
Exemplul de mai sus este tipic din cauză că scoate în evidență modul în care cercetătorii
pot manipula informația. Pe de altă parte, massmedia direcționează totul către public,
determinând reacții care pot avea implicații sociale și, mai ales, economice (Zuur 2007) . Dacă
se măsoară mai multe variabile la un numar mai mic de participanți, este mult mai probabil să se
găsească semnificație statistică dorită, la finalul lucrării. În principiu pentru a obține rezultate cu
semnificație importantă trebuie utilizați cât mai mulți subiecț i (Zuur 2007) .
Este foar te important ca experimentele să se realizeze la scală mare ș i sub supravegherea
încrucișată , deo arece efectuarea lor in mod greș it poate duce la efecte negative.
Experimentele la scală mică sunt deobicei mai ușor de realizat, dar d acă este realizat pe o
serie mică de subiecț i, atunci expe riementul necesită o abordare mai amănunțită iar durata lui
trebuie să fie cât mai lungă pentru a pune în evidență câ t mai multe variabile. Se presupune că , in
urma experimentelor de genul acesta, e ste mult mai probabilă apariția de rezultate greș ite.
Chia r și realizate în mod optim ș i corect, testele statistice pot fi interpretate și ințelese greșit, ceea
ce rezultă î ntr-o multitudine de concluzii eronate.
Statisticianul Jeff L eek (2014) spune în blogul Simply Statistics că ” Problema nu este ca
oamenii folosesc valoarea lui p neadecvat ci vasta majoritate a analizei datelor este făcută de
pesoane care nu sunt antrenate corespunzator sa facă anal iza de date ”.
Un factor impor tant în vederea probăr ii veridicităț ii rezultatelor obținute îl joacă
posibilitatea de replicare a rezultatelor (McGarigal și colab 2000) . Replicarea poate
sa crească nivelu l de încredere al probelor și să elimine erori și probleme nedorite , poate indica
metode de lucru mai ușoare și mai precise , poate să arate rezultate noi și surprinzătoare, ce pot
pune bazele viitoarelor proiecte etc. În mod normal, studiile ce au rezul tate ce nu se pot replica
iplică un risc major că aceste a sa fie false (Orloci și Stiteler 1979, Hobbs și Hilborn
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea generală
4
2006) . Dacă replicarea este făcută de echipe ce nu au legătură cu echipa care a
realizat inițial studiu l, iar rezultatele sunt identice, atunci veridicitatea rezultatelor nu mai poate
fi pusă la îndoială (Hobbs ș i Hilborn 2006) .
Replicarea studiilor este condiționată de punerea la dispoziție a datelor studiului.
Majoritatea articolelor referitoare la studiile științifice nu publică și datele î n urma că rora acest
studiu a fost c onceput . Aceasta este o abordare greșită deoarece veridicitatea nu
constă în rezultatele publicate, ci și în datele colectate și în analiza lor în mod optim (Fox și
colab 2015) . Pentru a replica cu succes un studiu, trebuie pub licate și datele pe care se bazează
studiul, testele statistic e efectuate , software -ul folosit în analiză , rezultatele obținute, etc. Acest
lucru favorizează replicarea și face frauda mult mai ușor de depistat în cazul falsificării (Gotelli
și colab 2013) .
Apariț ia unui fe nomen nou duce la ridicarea unui număr mare de intrebări ce ii provoacă
pe oamenii de stiintă să -l studieze. Prin testare și observaț ii, gradul de credibilitate poate să
crească sau să scadă, uneori indincând niș te rezultate de-a dreptul surprinzătoare (Gotelli și colab
2013) . Pentr u realizare a unui studiu, este întâ i necesar stabilirea obiectivului acestuia ce este
descris prin alegerea ipo tezelor (ipoteza de nul, respectiv ipoteza alte rnativa). Odată stabilite
ipotezele, trebuie determinate ce variabile sunt relevante pentru efectuarea studiu lui (Zuur 2007) .
Pe baza ipotezei testate si a variabilelor este efectuat cel mai potrivit test statistic. Datele sunt
examinate , iar rezultatele sunt interpretate si dis cutate pentru a concluziona dacă obiectivul
studiului a fost atins (McCune și Grace 2002) .
În cazul î n care valorile sunt compatibile cu premizele ipotezei, a tunci se poate spune că
ipoteza de nul este validă. în caz contrar, dacă ipoteza nu corespunde cu rezultatele obținute,
atunci ea este respinsă . Problema ț ine de i nterpretarea dat elor, aceasta rămâ ne la latitudinea celui
ce realizează experimentul.
Statistica ecologică este un domeniu de granita între ecologie, ce studiază interacțiunile
dintre organisme și mediul lor de viața, ș i statistică, văzută ca știința col ectării, clasificării,
interpretării, prezentării datelor numerice ș i folosirea lor pentru a formula concluzii ș i a lua
decizii (McCune și Grace 2002) .
Testele statistice sunt o metodă ce ajută la validarea sau invalidare unei ipoteze statistice.
În statistică totul incepe c u formarea unei ipoteze de nul ș i a celei alternative (White și colab
2013) .
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea generală
5
Ipoteza de nul (H0) spune că datele sun t independente unele de altele și că nu prezintă
legături intre ele.
Ipoteza alternat ivă (H1) spune că datele sunt deped ente unele de altele si prezintă
legaturi .
Ipoteza nulă este o decl arație ce se dorește a fi testată . În general, ipoteza nulă declară că
nu există nicio legătură între fenomenele analizate, parametrii măsurați etc . Spre exemplu, dacă
măsurați dime nsiunea picioarelor puilor de Pelecanus onocrotalus de sex masculin și feminin ,
ipoteza de nul ar putea fi că di mensiunea medie a piciorului la masculi este la fel ca la femele.
Ipoteza alternativă arată că lucrurile sunt diferite un ul de celălalt sau diferite fată de o
așteptare teoretică. De exemplu, o ipoteză alternativă ar fi a ceea că masculi i au o dimensiune
medie a piciorului mai mică decât a femelelor.
De obicei, ipoteza alternativă duce la descoperiri ce pot fi baza studiilor viitoare. Găsirea
că juvenilii mascul i din specia Pelecanus onocrotalus au picioare mai mari decât femelele ar
putea duce la tot felul de descoperiri interesante despre biologia dezvoltării, fiziologi a endocrină
sau selecția sexuală . Constatând că reprezentanții de sex masculin și de sex feminin au aceleași
picioare nu ar duce la nimic altceva decât la un studiu ce nu are șanse de continuitate.
Ipoteza alternativă de exemplu constă in faptul că se pot măsura picioarele a 10 pui
masculi, respectiv femele și se constată că media este de 0,1 mm mai lungă pentru masculi. In
această ipostază intervine urmă toarea intrebare. Care este probabilitatea de a obține o diferență
de 0,1 mm, doar din întâmplare, în cazul în care ipoteza de nul este adevărată? Numai când
probabilitate a este scăzută ipoteza de nul se respinge. Scopul testării ipotezelor statistice este de
a estima probabilitatea de a obține prin rezultatele obț inute observate în ipoteza nulă (Sokal și
Rohlf 1995, Zar 1984, Zuur 2007, White și colab 2013)
Semnificaț ia lui p:
Valoarea lui p reprezintă un criteriu de luare a de ciziilor cu privire la o ipoteză statistică .
Acesta este definit ca probabil itatea î n asum area unei ipoteze (H). Interpretările valorilor lui p se
face î n majoritatea testelor statistice (Sokal și Rohlf 1995) .
P<0.05 (incredere de 95%) legătura statistică este semnificativă .
P<0.01 (incredere de 99%) legatu ra statistică este semnificativă .
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea generală
6
P<0.001 (incredere de 99.9%) legatura statistică este foarte semnificativă.
p>0.05 legatura statistică nesemnificativă.
II. Principii ale testelor statistice î n ecologie
II.1. Testul t
II.1.1. Testul t pentru un singur eș antion
În statistică, testul t pentru un singur eș antio n se utiliează pentru testarea diferenței dintre
media unui grup (eșantion) față de media cunoscută a unei populaț ii statistice (Johnson 1999 ,
McCune și Grace 2002 ). Acest test este condiționat de cunoașterea mediei populației. Acest t est
este utilizat pentru un eșantion mic unde N<30, în caz contrar, dacă N>30 se utilizeaza testul z
(White și colab 2013) .
Testul t pentru un singur eșantion este utilizat pentru a se testa diferența dintre media
unui eșantion față de media cunoscută a populației statistice din care face parte. Atunci când
volumul eșantionului este mic (N<30) este utilizată o variantă denumită testul t pentru un singur
eșantion.
Condiția teoretică de bază e ste normalitatea distribuției datelor . În baza teoremei limitei
centrale, cu cât volumul eșantionului este mai mare, cu atât normalitatea distribuției de
eșantionare este mai sigură (Sokal și Rohlf 1995) .
II.1.2. Testul t pentru eș antioane independente
Testul t pentru eș antioane idependente este utilizat pentru a testa diferențele dintre două
grupuri de subiecți diferiți. Asupra acestor două grupuri se efectuează diferite măsurători pentru
a evidenția dacă există diferenț e veritabile sau nu intre ele (Dragomirescu și Petrisor 2009,
Manly 1994 ).
Acest test este una dintre metodele cele mai frecvente utilizate în studiile ecologie (Patil
și Tallie 1982 ).
Se presupune un model de cercetare ce vizează diferența fizică și comportamentală a
Corvus corax care au consumat timp de o anumită perioadă acelaș tip de mancare. Un grup a
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea generală
7
consumat doar hrană de origine animală iar celălalt grup doar hrană vegetală . În acest caz sunt
comparate mediile unei variabi le precum nivelul de macroelemente din corp , inățimea , greutatea ,
etc.
Variabila supusă comparației este o variabilă dependentă, deoarece presupunem că
suportă „efectul” variabilei sub care se disting cele două eșantioane și care, din acest motiv, este
variabilă independentă. În studii de acest gen, eșantioanele supuse cercetării se numesc
„independente”, deoarece sunt constituite, fiecare, din subiecți diferiți.
În momentul in care valoarea calculată a testului este mai mare decât t critic, atunci se
concluzionează faptul că rezultatele obț inute in urma t estelor sunt se mnificative, adică suficient
de mari incât să respi ngă ipoteza de nul (Smith 2002 ).
Condiț iile pentru aplicarea testului t pentru eșantioane idependente
Teoretic, testul t poate fi utilizat pentru eșantioane oricât de mici, dacă distribuția de
eșantionare pentru cele două grupuri este normală și dacă varianța valorilor în cele două grupuri
nu diferă semnificativ (Smith 2002) .
Datele pentru eș antioanele selectat e trebuie lu ate aleatoriu sau să nu fie afectate de erori
ale eșantionă rii.
Eșantioane independente (distincte din punctul de vedere al variabilei independente, care
determină constituirea grupurilor);
Distribuția normală a variabilei măsurate în ambele populaț ii. Ace asta ne garantează că și
distribuția diferențelor dintre medii se distribuie normal. Totuși, măsurarea tendinței centrale ne
permite asumarea normalității distribuției mediei de eșantionare chiar și în cazul variabilelor care
nu se distribuie normal la niv elul populației, pentru eșantioane mari. Dacă însă, analiza
distribuțiilor indică forme aberante, iar volumul grupurilor comparate este foarte mic, se va alege
soluția unui test neparametric. Vom me nționa, totuși, că testele t sunt robuste la încăl carea
condiției de normalitate (Sokal și Rohlf 1995, Smith 2002, ).
Dispersia celor două eșantioane trebuie să fie omogenă. Testul t poate fi aplicat strict în
cazurile în care dispersiile celor două populații au aceeași dispersie (omogenitatea dispersiei).
Din fericire, există trei situații în care această condiție nu trebuie să ne preocupe (Sokal și Rohlf
1995 ):
•când eșantioanele su nt suficient de mari (cel puțin 100 fiecare)
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea generală
8
•când cele două eșantioane au același volum (N1=N2)
•când dispersiile celor două eșantioane nu diferă semnificativ (dar, chiar și pentru
acest caz, există formule care țin cont de diferența dispersiilor).
II.2. ANOVA One-Way
Acest test reprezintă o gen eralizare a testului "t", ce arată rezultate foarte bune pentru
două medii. Deoarece in multe dome nii se studiază mai mult de două variabile simultan,
ANOVA unifactor ial (One -Way ANOVA ) functionează ca o extensie a t estului t la probleme ce
implică mai mult de două grupuri, excelând față de celelalte teste statistice, aratându -și adevă rata
valoare in calculul mai multor variabile simultan (Sokal și Rohlf 1995, Smith 2002, Hobbs și
Hilborn 2006 ).
ANO VA este o combinaț ie de teste statistice, ce constă in testarea egalitaț ii dintre mai
multe medii ce testează legătura dintre variabila metrică și cea calitativă. Se poate presupune că
folosi rea mai multor teste t este ech ivalentul unui test ANOVA , dar ex istă posibilitatea ca in
folosirea mai multor teste t să apară erori de tipul I (Hobbs și Hilborn 2006) .
Erorile de tip I (erori fals pozitive) apar atunci când tragem concluzia că o relație sau un
efect este semnificativ din punct de vedere statistic, însă difere nța a fost datorată întâmplării iar
variabilitatea întâmplătoare prezentă în cele două grupuri ne -a făcut să tragem concluzia greșită
că între ele există o diferență (Hobbs și Hilborn 2006) .
ANOVA compară mijloacele dintre grupurile ce trebuie determinate si stabilește dacă
unul dintre aceste mijloace este mai semnif icativ față de celă lalt din punct de vedere statistic. Î n
mod specific acesta est e un mod de a testa ipoteza nulă (Sokal și Rohlf 1995) .
Dacă testul ANOVA arată un rezul tat ce respinge ipoteza de nul , atunci se acceptă
ipoteza alternativă, ce semnifică faptul că cel puțin două grupuri au semnificație statistică față de
celelalte (Sokal și Rohlf 1995 ).
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea generală
9
II.2.2 . Condiții pentru aplicarea testului ANOVA
Independența observațiilor (valorilor) pentru fiecare grup comparat.
–valorile măsurate pe subiecții unui grup să nu fie în niciun fel influențate de valorile măsurate
pe celelalte grupuri.
Distribuție normală a valorilor fiecărui grup comparat.
–distribuțiile comparate trebuie să fie simetrice sau asimetriile să fie în aceeași direcție.
–testul F este considerat remarcabil de robust în cazul încălcării condiției de normalitate.
–Cu cât volumul grupurilor supuse comparației este mai mare, cu atâ t aspectele legate de
normalitatea distribuției au un efect mai mic asupra ANOVA.
Omogenitatea dispersiei la nivelul fiecărui grup.
–Împrăștierea valorilor variabilei dependente în interiorul grupurilor definite prin valorile
variabilei independente treb uie să fie egală.
–încălcarea acestei condiții nu invalidează testul ANOVA, care este destul de robust și în acest
caz.
–se vor analiza cu atenție cazurile care prezintă valori extreme, care au un efect important asupra
varianței. Egalitatea (omogenitate a) varianței poate fi testată cu testul Levene (Hobbs și Hilborn
2006 ).
II.3. Tabelele de contigenta ș i testul chi2
Cea mai comun ă modalitate a analizei bazelor de date pe categorii in științele naturale
sunt tabelele de contingență. Aces te tabele implică clasificarea î ncrucișată a eșantioanelor sau
probelor cu două sau mai multe variabile (Manly 1994) . Acestea reprezintă o metodă de a
aprecia legatura dintre doi factori sau poate urmă ri care este raportul dintre numărul fenomenelo r
la care avem po trivire, adică ambii factori sunt prezenți sau ambii sunt absenți și numărul
fenomenelor la care nu avem potrivire, adică un factor este prezent iar celălalt absent (Fox și
colab 2015) .
În statistică , un tabel de contingență este un tip de tabel format din tr-o matrice ce afișează
distribuția (multivariată) a frecvențelor variabilelor. Acestea sunt utilizate în mare măsură în
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea generală
10
cercetarea științifică. Ele oferă o imagine de bază a interrelației dintre două variabile și pot ajuta
la găsirea interacțiunilor din tre ele (Manly 1994) .
Factor 2
Prezent + Absent – Total
Factor 1 Prezent + a b a+b
Absent – c d c+d
Total a+c b+d N=a+b+c+d
Pentru calcularea lui Chi pă trat este nevoie de formularea ipotezelor de nul si alternative
si se lectarea nivelului de semnificație. După alegerea acestora se stabilesc frecvențele și sunt
calculate ală turi de chi2 cu formula:
Ulterior valorile rezultate din calcul ș i din tabelele statistice sunt comparate , iar
rezultatele sunt interpreta te, stabilind decizia statistică . Pentru a realiza chi2 i n mod optim datele
trebuiesc obț inute in mod randomic iar volumul lor trebuie să fie suficient de mare (Sokal și
Rohlf 1995) .
Două variabile aleatoare x și y sunt numite independente dacă distribuția de
probabilitate a unei variabile nu este afectată de prezența alteia.
Datele sunt alese in mod randomic dintr -o populatie f ixă unde fiecare membru al
populației are ș anse egale de a fi ales .
Numă rul de celule este si el un factor ce influențează calculul lui chi pă trat. Unele teste
necesită 5 sau mai multe celule, iar altele necesită 10 sau mai multe. O regulă comună este de a
folosii 5 sau mai mult în toate celulele unei tabele de 2 -pe-2 și de 5 sau mai mult în 80% din
celule în tabele mai mari (Manly 1994, Sokal și Rohlf 1995) .
Numă rul probelor trebuie sa fi e suficient de mare. Daca Chi pătrat este folosit pe un
eșantion mi c atunci el poate duce la erori de tip 2 . Acestea înseamnă că se crede în mod eronat
ipoteza falsă nulă și se crede că o relație nu există atunci când o face. Se comite o eroare de tip 2
cand nu se cred e in ceva ce exista cu adevarat (Manly 1994) .
Observa țiile sunt întotdeauna considerate a fi independente unele de altele. Ac easta
înseamnă că chi -pătrat nu poate fi folosit pentru a testa datele corelate (Manly 1994) .
k
i ii i
eeo
12
2 ) (
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea generală
11
Se presupune un studiu ce dorește să determine daca exista vreo diferență semnificativș
în privința alunecălilor de teren, între zonele cu argilă ș i cele cu marne. Ipoteza de nul spune că
rezultatele obț inute di n evaluarea tipurilor de alunecări nu au legatură cu litologia.
Au fost luate in considerare 5 zone iar studiul are ca valoare alfa 0,05. Valoarea critică
pentru chi2 este găsită în tabelul cu distributia chi2, în functie de gradele de libertate calculate
astfel: df = (2 -1)*(5 -1) = 4. Valoarea critică este 9,49
Litologie Tipuri de alunecări
Total A B C D E
1
(argile) 10 34 140 10 10 204 = 54,46% din total general
2
(marne) 10 32 97 6 6 151 = 42,53% din total general
Total 20 66 237 16 16 Total general = 355
Din interpretarea tabelului, rezultă că:
peste 57% din totalul alunecărilor sunt pe terenuri argiloase si 42,53% pe cele cu marne.
dacă tipul alu necărilor nu are nici o legatură cu tipul de rocă, trebuie să regăsim aceste
procente pentru fiecare dintre categoriile delimitate pe teren.
aceasta înseamna că, teoretic, în celula A/argile, ar trebui s ă găsim, proporț ional, tot
atâtea alunecări câte sunt în realitate. Adică (204/355)*20 =11,49, care reprezintă
frecvenț a asteptată pentru celula respectivă din tabelul de corespondentă.
Cum este vorba despre entitați (frecvenț e absolute), vom rotunji valoa rea corespunzător la
unitate.
· la fel, pentru celula A/marne, frecventa asteptată este (151/355)*20=8.50, respectiv 9.
· în ace lasi mod se vor calcula frecvenț ele teoretice pentru fiecare celulă a tabelului.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea generală
12
Verificăm corectitudinea calculelor adunând totalurile, care trebuie să corespundă pe
orizontală si verticală cu cele reale.
Din analiza succintă a valorilor teoretice obtinute, observăm că pe argile ar fi trebuit să
fie mai multe alunecări de tip A, iar pe marne mai putine, la fel si pentru alunecările de tip B.
Situatia este inversă pentru categoriile C, D si E.
Comparăm pentru fiecare căsuț ă din tabel diferenta dintre frecventele observate si cele
asteptate (teoretice), după care verificăm prin calc ularea lui chi2 dacă această diferentă este
semnificativă.
Litologie Tipuri de alunecări
Total A B C D E
1 (argile) 11 38 135 9 9 204
2 (marne) 9 28 102 7 7 151
Total 20 66 237 16 16 355
Se calculează chi2 ca sumă a rapoartelor din pătratul diferenț ei între frecvențele obț inute
si cele teoretice supra frecvenț ele teoretice.
Litologie Tipuri de alunecări
A B C D E
1
(argile) 10-11=1 34-38=-4 140-
135=5 10-9=1 10-9=1
2
(marne) 10-9=1 32-28=4 97-102= –
5 6-7=1 6-7=1
chi2 = (10 -11)2/11 + (10 -9) 2/9 + (34 -38) 2/38 + (32 -28) 2/28 + …. + (6 -7) 2/7 = 1/10 + 1/9 +
16/38 + 16/28 + 25/135 + 25/102 + 1/9 + 1/7 + 1/9 + 1/7 = 0,1 + 0,11 + 0,42 + 0,57 + 0,18 +
0,24 + 0,11 + 0,14 + 0,11 + 0,14 = 2,12
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea generală
13
Se compară chi2 critic (9,49) cu c hi2 calculat (2,12), pentru df = (2 -1)(5-1) = 4
Valoarea calculată a testului este mai mică decâ t valoarea critică, în consecinț ă se acceptă
ipoteza statistică. Rezultatele obtinute pe teren nu confirmă ipoteza că ele se distribuie în functie
de litologie, marne sau argile.
În raportul final, la testul chi2, elementele care vor fi incluse sunt următoarele: gradele de
libertate, valoarea testului, nivelul p (adică, probabilitatea la care s -a lucrat).
În varianta narativă, pentru exemplul ales, p rezentarea rezultatelor ar putea avea
urmatoarea formulare:„Tipurile de alunecări, evaluate pe cinci clase (A, B, C, D, E), au fost
comparate cu tipul de rocă: marne si argile. Pentru zona studiat ă, testul chi2 pentru asocierea
variabilelor indică faptul c ă rezultatele nu diferă semnificativ în functie de tipul de rocă, chi2 =
2,12, p >0 ,05.”
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
14
II. Materiale și Metode
Înainte de orice, trebuie spus că metodologia folosită pentru realizarea prezentei
lucrări, a evitat să folosească, la rândul ei, testele statistice. Mtovul principal l -a constituit
slaba reprezentativitate a lucrărilor consulta te, pentru ceea ce înseamnă analiză statistică în
ecologie. Concret, s -au analizate doar acele lucrări la care s -a avut acces sau altfel spus acele
lucrări care au putut fi descărcate de pe diferite site -uri web ca urmare a faptului că erau
postate "la li ber", fuseseră publicate ca "open acces" sau au putut fi descărcate via site -ul web
(foarte controversat) Sci -Hub.
Numărul lucrărilor (n=252) este însă unul suficient de mare pentru a se putea extrage
unele concluzii cu o modică valoare de adevăr.
Pentru analiză s -a optat a se folosi strict statistica descriptivă și nu și cea inferențială,
întrucât domeniul publicării rezultatelor științifice în ecologie nu poate fi subsumat, cel puțin
pentru moment, unei tendințe. Ține mai degrabă de probitatea morală a autorilor cercetărilor
respective în a nu publica rezultate "forțate" sau la care s -a ajuns prin manipularea datelor
cercetării, cât și de abilitatea recenzorilor de a depista frauda științifică sau rezultatele care nu
justifică concluziile studiilor respe ctive.
Așa cum se preciza și mai sus, au fost luate în analiză 252 articole științifice care
publicau studii de ecologie generală sau ecologia speciilor. Data de apariție a acestor articole
variază de la 1963 și până în 2016 inclusiv.
Prezentul studiu a urmărit modul în care autorii respectivelor articole au folosit testele
statistice (dacă le -au folosit) și a încercat să identifice erorile în aplicare acestora.
Testele statistice luate în considerare au fost cele trei teste cele mai uzitate și anume
ANOVA one -way (analiza varianței), testul Student (sau testul t) și testul Chi pătrat (Chi2).
Pentru fiecare dintre aceste teste s -a urmărit respectarea condițiilor de aplicare, și anume:
-Pentru testul ANOVA:
– Independența observațiilor (valorilo r) pent ru fiecare grup comparat;
– Distribuție normală a v alorilor fiecărui grup comparat;
– Valoarea lui N să nu fie sub valoarea de 10 (ideal să nu fie sub valoarea de 20);
– Asimetriile constatate să fie de aceeși direcție.
-Pentru testul Student ( t):
– Numărul gradelor de libertate să fie corect ales;
– Respingerea ipotezei de nul să fie justificată de o valoare mai mare (sau măcar
egală) cu cea a lui t critic;
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
15
– Dispersia eșantioanelor să fie omogenă
– Pentru testul Chi2:
– Frecvența așteptată să nu ai bă valori mai mici de 5 ( sau cel puțin nu în mai mult de
20% dintre celule tabelelor de contingență publicate sau reconstituite pe baza rezultatelor );
– Să nu existe celule cu frecvența așteptată 0 .
Datele obținute din analiza celor 252 articole științ ifice au fost înmpărțite în doua
mari categorii: cele care foloseau testele statistice și cele care nu le foloseau. Ulterior, analiza
a continuat folosind doar acele articole care utilizaseră testele statistice.
Datele obținute au fost agregate și analiza te folosind pachetul "Data Analysis" din
aplicația Microsoft Excel, cât și programul PASW Statistic 18 (SPSS).
III. Rezultate și Discuții
PRECIZARE: Rezultatele prezentate în cele ce urmează se bazează pe analiza unui
eșantion de articole cu N= 252, articole la care autorul și/sau coordonatorul a avut acces.
Aceste rezultate nu pot fi extrapolate la întreaga producție științifică de ecologie generală,
ecologia speciilor și a populațiilor acestora , publicate în intervalul de timp la care face
referire prezentul studiu.
Primul pas în analiza rezultatelor prezentului stud iu a fost acela de a împărți empiric
articolele în clase de frecvență corespunzătoare unor intervale temporare (figura 1). Scopul a
fost acela de a decela o eventuală tendință în folosirea cu precădere a testelor statistice în
ecologie, în anumite periode. Această analiză, aparent scoate în evidență faptul că dupa anul
2000, cercetătorii din domeniul ecologiei aleg din ce în ce mai mult să folosească testele
statistice. Totuși, după cum se observă din figura 1, eșantioanele sunt foarte inegale, iar
numărul mare de articole apărute în intervalul 200 1 – 2017 alcătuiesc majoritatea articolelor
analizate (n= 227, față de n= 21 în cazul intevalului 1980 – 2000 și n= 3 în cazul intervalului
1960 – 1980 ). În acest caz, analiza scoate în evidență doar faptul că în i ntervalul 2001 – 2017,
numărul lucrărilor de ecologie generală și/sau ecologia populațiilor a crescut și/sau au devenit
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
16
mult mai accesibile grație internetului și, în unele cazuri, liberei circulații a informației
științifice.
Figura 1. Folosirea sta tisticii în articolele studiate, pe clase de frecvență reprezentate de
intervale temporare
Următorul pas în analiză l -a reprezentat analiza cotării articolelelor luate în studiu, în
funcție de categoria de publicații în care puteau fi încadrata. S -a ținu t cont de cele trei
categorii de publicații recunoscute de către CNCSIS și care au și recunoștere internațională și
anume publicații cotate ISI (International Scientific Index), cotate BDI (baze de date
internaționale cum ar fi Scopus Thomson Reuters etc) și publicații necotate internațional. Și
în acest caz ne -am lovit de dificultatea de a încadra publicațiile mai vechi, publicații care
văzuseră lumina tiparului înainte de implementarea actualului sistem de cotare. În cazul
acestora, s -a recurs la încadrar ea lor în categoria "publicații necotate internațional".
Așa cum se observă în figura 2, ponderea cea mai mare o au publicațiile cotate ISI
(48% din totalul articolelor studiate), urmate de publicațiile indexate în baze de date
internaționale (45% din tot alul articolelor). Ponderea cea mai mică o au publicațiile necotate
internațional care, în marea majoritate conțin articole apărute îninte de 1990.
0 50 100 150 200 250
1960 – 1980 1981 – 2000 2001 – 2017
Series1 3 21 227 Număr de articole Chart Title
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
17
Figura 2. Proporția articolelor studiat, în funcție de categoria de cotare la nivel internațional
Un gr afic care ilustrează foarte bine cronologia publicării articolelor studiate se poate
urmări în figura 3. După cum se observă, anul 2009 pare a fi unul extraordinar de prolific
pentru cercetările de ecologie generală sau/și ecologia populațiilor. Dealtfel, începând cu anul
1998 se observă o tendință net crescătoare în ceea ce privește rata de publicare a articolelor
științifice de ecologei generală sau/și ecologia speciilor/populațiilor. Acest lucru poate fi
corelat pozitiv cu dezvoltarea internetului și a c omunicațiiilor electronice, ca și cu
dezvoltarea cercetării ecologice în general.
48%
45% 7%
Publicații cotate ISI
Publicații cotate BDI
Publicații necotate
internațional
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
18
Figura 3. Cronologia publicării articolelor studiate
Următorul pas în analiză a fost delimitarea articolelor care folosesc testele statistice în
analiză de cele care uz ează de alte metode analitice sau statistice (figura 4). În acest caz,
analiza a scos în evidență faptul că, cele mai multe articole care folosesc aceste teste sunt din
categoria celor publicate în reviste incluse în bazele de date internaționale, urmate de cele
care au fost publicate în reviste cotate ISI. Facem aici o cuvenită paranteză și precizăm că în
studiul de față nu a fost luat în calcul așa numitul Factor de Impact (IF) atribuit în general
revistelor cotate ISI. Acesta fluctuează de la un an la a ltul, poate sa crească sau să scadă.
Revistele din categoria ISI care au publicat articolele luate în studiu au avut un IF între 0.2 și
5, însa este vorba despre factorul de impact pe care respectivele publicații îl aveau la nivelul
anului 2015 sau 2016 (p entru unele publicații, factorul de impact pe anul 2016 nu era
disponibil).
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
19
Figura 4. Proporția folosirii testelor statistice în articolele stiintifice studiate
Un alt pas important în analiza care face obiectul prezentei lucrări a fost delimitarea
articolelor care au folosit corect unul sau altul dintre cele trei teste statistice, de cele care au
aplicat respectivele teste, dar au încălcat una sau alta dintre condițiile de aplicare ale acestora
(figura 5). Și în acest caz, articolele apărute în public ații indexate în baze de date
internaționale (BDI) prezintă ponderea cea mai mare în categoria articolelor care folosesc
corect testele statistice, însă per total, numărul articolelor publicate în reviste BDI este mai
mare (n= 89) față de cel al articolelo r apărute în reviste indexate ISI (n= 83). Acestea din
urmă prezintă proporțional aproximativ același număr de articole care folosesc corect testele
statistice ca și în cazul articolelor apărute în publicații BDI. Pe ultimul loc se situează
articolele apăr ute în publicații nindexate (n= 4), toate incălcând una sau alta dintre condițiile
de aplicare a testelor statistice.
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Publicații
cotate ISI Publicații
BDI Publicații
necontate
internațional Folosește teste statistice
Nu folosește teste statistice
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
20
Figura 5. Folosirea corectă a testelor statistice în articolele studiate
Articolele care folosesc corect testele statistice au fost ulterior subîmpărțite în trei
categorii (figura 6) și anume: articole care au utilizat în analiză testul ANOVA one -way,
articole care au folosit testul t și articole care au utilizat testul Chi2 . Din nou s -a utilizat
aceeași c lasificare a articolelor în funcție de categoria de publicație în care au fost publicate
(ISI, BDI sau necotate internațional).
A rezultat că cele mai multe articole care folosesc testul ANOVA sunt cele din
categoria ISI. Acestea folosesc într -o proporție destulde mică testul t și într -una și mai mică
testul Chi2 . În cazul articolelor apărute în publicații BDI, cele mai multe folosesc testul Chi2 ,
urmat de testul ANOVA și testul t . Publicațiile necotate internațional nu întrunesc criteriul
de anliză (folosirea corectă a unuia sau altuia dintre testele statistice) și au fost figurate pe
grafic doar pentru a se sublinia faptul că nu au fost omise.
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Publicații
cotate ISI
(n=83) Publicații
cotate BDI
(n=89) Publicații
necotate
internațional
(n=4) Folosește corect testele
statistice
Violează una dintre
condițiile de aplicare ale
testului
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
21
Figura 6. Folosirea corectă a diferitelor teste statistice de către autorii publicațiilor consultate
O anliz ă cronologică a folosirii diferitelor teste statistice este prezentată în figura 7.
Așa după cum se poate observa, testul ANOVA este foarte folosit în articole publicate între
2004 și 2010, cu un vărf de peste 40 de articole (dintre cele studiate) între 20 07 și 2009.
Testul Student ( t) este folosit cu precădere în articole publicate între 2004 și 2008, cu
un vârf de 12 articole (dintre cele studiate) la nivelul anului 2006.
Testul Chi2 înregistrează o utilizare destul de constantă de -a lungul intervalului 1994 –
2009, cu un vârf de 5 articole (dintre cele studiate), la nivelul anului 2009. Din cauză
specificității acestul test (asociază variabile categoriale cu variabile numerice) el este mai puți
utilizat în analizele ecologice.
0 20 40 60 Publicații cotate ISI
(n=68) Publicații cotate BDI
(n=74) Publicații necotate
internațional (n=0)
Folosește testul Chi pătrat
Folosește testul t
Folosește testul ANOV A
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
22
Figura 7. Evoluția în timp a folosirii celor trei teste statistice (indiferent de corectitudinea
folosirii lor) , conform articolelor studiate.
Analiza prezentată în figura 8 poate părea redundantă la o primă vedere, din cauză că
arată ponderea folosirii incorecte a testelor s tatistice în cadrul articolelor studiate. Am
considerat totuși că acest tip de analiză este complementar celei în care sunt prezentate datele
referitoare la folosirea corectă a testelor statistice și, drept urmare, înțelegem să le discutăm.
Astfel, din ce le 15 articole apărute în publicații cotate ISI, două foloseau incorect
testul Chi2 , patru foloseau incorect testul Student și nouă foloseau incorect testul ANOVA.
Articolele publicate în reviste cotate BDI au folosit incorect testul Chi2 într-un singur articol,
testul Student în nouă articole și testul ANOVA în cinci articole. În cazul articolelor apărute
în reviste neindexate, toate cele patru articole din această categorie au folosit incorect testul
ANOVA. 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
1963
1977
1980
1991
1992
1993
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2016 Folosește testul ANOV A
Folosește testul t
Folosește testul Chi
pătrat
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
23
Figura 8. Distribuția folosirii incorecte a testelor statistice în cele trei categorii de publicații
(în articolele studiate)
Din punct de vedere cronologic, folosirea incorectă a testelor statistice se poate urmări
în figura 9. Pentru această analiză au fost agregate datele fără a se ține con t de categoria
revistelor în care au fost publicate articolele luate în studiu. Se observă astfel că de -a lungul
întregii perioade (1963 – 2017) auu existat "vârfuri" periodice în ceea ce privește utilizarea
incorectă a testelor statistice. Aceste "vârfuri " se înregistrează în anii: 1995, 1998, 2004 și
2009. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Publicații
cotate ISI
(n=15) Publicații
cotate BDI
(n=15) Publicații
necotate
internațional
(n=4) Folosește incorect testul
ANOV A
Folosește incorect testul
t
Folosește incorect testul
Chi pătrat
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
24
Figura 9. Evoluția în timp a erorilor de aplicare a testelor statistice în articolele consultate
(au fost luate în calcul toate categoriile de publicații)
Ultimele tipuri de analiză care au fost apl icate articolelor studiate a fost cel legat de
categoria de eroare în aplicarea unuia sau altuia dintre testele statistice.
În cazul ANOVA (figura 10), patru articole conțineau un pachet mult prea mic de
date (în general N era mai mic de 10), asimetriil e (în cazul distribuției Fisher) erau de direcții
diferite (în cazul a opt articole) sau valorile fiecărui grup nu erau distribuite normal (șase
articole). Ultima categoria de eroare în aplicarea testului ANOVA este mai dificil de decelat
datorită robusteț ii mari a testului la această categorie de eroare.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
25
Figura 10. Tipul de eroare la aplicarea testului ANOVA în articolele studiate (n= 18)
În cazul aplicării testului Chi2 , analiza este mai degrabă una empirică, întrucât
eșantionul aflat la dispoziți e este mult prea mic (n= 3). Touși, nu este total lipsit de interes a
se specifica faptul că două articole conțineau în tabelele de contingență aferente testul Chi2
mai mult de 20% dintre celule, valori așteptate mai mici de 5, iar într -un singur caz exis tau
celule cu valoarea așteptata 0. Aceste erori de aplicare ar fi scăpat probabil nedetectate, daca
autorii nu ar fi ales să publice și tabelel de contingență aferente analizei (figura 11). Acest
aspect poate duce la concluzia existenței unui număr mult m ai mare de articole care folosesc
eronat testul Chi2 , dar care nepublicând și tabelele de contingență, scapă nedetecctate de
revisorii mai puțin avizați. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
N prea mic (în general sub
10) Asimetriile constatate sunt
în direcții diferite Valorile fiecărui grup
comparat sunt distribuite
anormal Tipul erorilor la aplicarea ANOVA
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
26
Figura 11. Tipul de eroare la aplicarea testului Chi pătrat în articolele studiate (n= 3)
În caz ul testului Student ( t) erorile de aplicare se încadrează în trei categorii (figura
12): Numărul gradelor de libertate a fost ales incorect în cazul a patru articole, valoarea
calculată a lui t mai mică decât valoarea critică în respingerea ipotezei de nul și
neomogenitatea dispersiei eșantionelor. Și în cazul testului t, ultima eroare de aplicare poate
scăpa nedetectată datorită robusteței testului la acest tip de eroare.
0 1 2 3 4
Frecvența așteptată are valori mai
mici de 5 (în mai mult de 20% dintre
celule) Există celule cu frecvența așteptată 0 Tipul erorilor la aplicarea Chi pătrat
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
27
Figura 12. Tipul de eroare la aplicarea testului t în articolele studiate (n= 13)
0 1 2 3 4 5 6 7
Numărul gradelor de
libertate incorect ales Valoare lui t calculat
mai mica decat t critic
în respingerea ipotezei
de nul Dispersia eșantioane
este neomogenă Tipul erorilor în aplicarea testului t
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
28
CONCLUZII
o Folosirea testelor statistice de semnificație în ecologia generală, ecologia
speciilor sau a populațiilor acestora înregistrează o tendință ascendentă, mai
ales în ultimele două decade. Acest lucru poate fi pus atât pe seama
import anței tot mai mari pe care cercetătorii o acordă bonității datelor rezultate
din cercetare, cât și libertății din ce în ce mai mari a circulației informației
științifice;
o Din punctul de vedere al categoriei de revistă științifică în care au fost
publicate rezultatele cercetării, cele mai multe lucrări care folosesc teste
statistice sunt din categoria BDI, urmate de lucrări care au apărut în reviste
cotate ISI;
o Începînd cu anul 2000, se constată un interes din ce în ce mai mare pentru
aplicarea test elor statistice în ecologie. Din punctul de vedere al articolelor
studiate, vârful de interes este localizat la nivelul anului 2009;
o Indiferent de categoria de revistă în care au fost publicate articolele luate în
studiu, există o pondere semnificativă d e lucrări care folosesc incorect testele
statistice cele mai uzuale (Chi2, ANOVA și testul t);
o Cel mai uzitat test statistic care testează ipoteza cercetării este testul ANOVA,
indiferent de categoria de revistă în care au fost publicate rezultatele
cercetărilor. Pe locul doi se situează testul t, urmat de testul Chi2;
o Testul ANOVA și testul t au fost folosite în cele mai multe articole apărute
între 2004 și 2009 (dintre articolele luate în studiu), pe când testul Chi2 a
înregistrat o utilizare mai slab ă, dar constantă pe toată perioada analizată;
o Folosirea incorectă a testelor statistice înregistrează o frecvență sporită în
cazul testului ANOVA și a testului t și mult mai mică în cazul testului Chi2 .
Acest lucru trebuie însă corelat și cu frecvența de utilizare a diferitelor teste
statistice;
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
29
o În cadrul articolelor studiate, s -au înregistrat vârfuri (în ceea ce privește
folosirea incorectă a celor trei teste statistice) în anii 1995, 1998, 2004 și 2009;
o Erorile în aplicarea testului ANOVA pot fi încadrate în trei categorii: " N" prea
mic, asimetrii de direcții diferite și distribuții anormale a datelor;
o Erorile în aplicarea testului t se referă la numărul gradelor de libertate incorect
ales, dispersia neomogenă a eșantioanelor și un t calculat , cu mult mai mult
mai mic decât t critic în acceptarea ipotezei statistice și respingerea celei de
nul;
o Pentru testul Chi2, erorile constatate au legătură cu tabelele de contigență
aferente testului și cu criteriul diagonal. Aceste erori ar fi scăpat neobs ervate
dacă cercetătorii ar fi ales să nu publice și acest pas în analiza datelor prin
utilizarea respectivului test;
o Se impune acordarea unei atenții mult mai mari la utilizarea testelor statistice
în testarea datelor rezultate din cercetare. Acest lucr u se referă în primul rând
la condițiile de aplicare ale diferitelor teste și nu în ultimul rând la alegerea
intervalului de semnificație;
o Nepublicarea valorilor referitoare la dimensiunea eșantioanelor luate în
analiză, sau a intervalului de semnificați e ales duce de cele mai multe ori la
exagerarea rezultatelor cercetării în sensul dorit de cercetătorul/cercetătorii
autor/autori al/ai respectivului studiu.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
30
BIBLIOGRAFIA
Dragomirescu L., Petrisor A. I. 2009, Elemente de ecologie numerica si modelare. Ars
Docendi, Bucuresti, 2009.
Fox, G. A., Negrete -Yankelevich, S., Sosa, V. J., 2015, Ecological Statistics:
Contemporary theory and application, Oxford Scholarship Online, ISBN -13:
9780199672547, DOI:10.1093/acprof:oso/9780199672547.001.0001.
Gotelli, N. J., Ellison, A. M, 2013, A Primer of Ecological Statistics (second edition),
Sinauer Associates, ISBN 978 -1605350646.
Hobbs, T. H. și Hilborn, R., 2006 , Alternatives to statistical Hypothesis testing in
Ecology: A Guide to self teaching, Ecological Applications, 16(1), 2006, pp. 5 –19.
Johnson, D.H., 1999, The Insignificance of Statistical Significance Testing, Journal of
Wildlife Management 63 (3), pp.7 63-772.
Leek, J. (2014), “On the Scalability of Statistical Procedures: Why the p -Value
Bashers Just Don’t Get It,” Simply Statistics Blog, Available at
http://simplystatistics.org/2014/02/14/on -the-scalability -of-statisticalprocedures -why-
the-p-value -bashers-just-dont-get-it/. [129].
Magurran, A.E. 1988, Ecological Diversity and its Measurement, Princeton
University Press, Princeton.
Manly, B.F.G. (editor) 2014, Environmental and ecological statistics, Springer, ISSN
1352 -8505.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
31
Manly, B.F.J. (1994). Ecological Statistics, in Handbook of Statistics, G.P. Patil &
C.R. Rao, eds, Elsevier, Amsterdam.
McCune, B and Grace, J.B., 2002, Analysis of ecological communities, MjM
Software Design.
McGarigal, Cushman, S. and Stafford, S.G., 2000, Multivariate S tatistics for Wildlife
and Ecology Research, U.S. Government Printing Office.
Murtaugh, P.A., 2014, In defense of P values, Ecology, 95(3), 2014, pp. 611 –617.
Orloci, C.R. Rao și Stiteler W.M. (eds), Multivariate Methods in Ecological Work,
1979, International Cooperative Publishing House, Fairland, pp. 101 –126.
Patil, G.P. & Tallie, C. (1982). Diversity as a concept and its measurement, Journal of
the American StatisticalAssociation 77, 548 –567.
Petcu L.C. 2011, Analiza statistica cu SPSS – Note de curs, Ovidius Univesity Press,
Constanta.
Siegfried, T. 2010, “Odds Are, It’s Wrong: Science Fails to Face the Shortcomings of
Statistics,” Science News, 177, 26. Available at
https://www.sciencenews.org/article/odds -are-its-wrong.
Smaldino, P.E. și McElreath, R., 2016, The natural selection of bad science, Royal
Society Open Science,
http://rsos.royalsocietypublishing.org/content/royopensci/3/9/160384.full.pdf, accesat
la 16.03.2017.
Smith E.P, 2002, Ecological statistics in Encyclopedia of Environm etrics, Edited by
Abdel H. El -Shaarawi and Walter W. Piegorsch John Wiley & Sons, Ltd, Chichester.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
32
Sokal, R.R. & Rohlf, F.J. 1995. Biometry: The Principles and Practices of Statistics in
Biological Research, 3rd Edition, W.H. Freeman, New York.
Wasserste in, R.L., și Lazar, N.A., 2016, The ASA's Statement on p -Values: Context,
Process, and Purpose, The American Statistician, 70(2), pp. 129 -133.
White, W.J., Rassweiler, A., Samhouri, J.F., Stier, A.C., și White, C., 2013,
Ecologists should not use statis tical significance tests to interpret simulation model
results, Oikos 000, pp. 001 –004.
Zar, J. (1984). Biostatistical Analysis, 2nd Edition, Prentice -Hall, Englewood Cliffs.
Ziliak, S., 2017, P values and the search for significance, Nature Methods, 14 (1), pp.
3-4.
Zuur, A.F, Ieno, E.N, Smith G.M., 2007, Analysing ecologica data, Springer.
http://io9.gizmodo.com/i -fooled -millions -into-thinking -chocolate -helps -weight
1707251800
http://www.biostathandbook.com/analysissteps.html
http://www.biostathandbook.com/hypothesistesting.html
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
33
ANEXA
Baza bibliografică studiată pentru
realizarea studiului
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
34
1. Adger, W.D., 2003, Social Capital, Collective Action, and Adaptation to
Climate Change, Economic Geography, 79(4), pp. 387 –404.
2. Allen, C.D., Savage, M., Falk, D.A., Suckling, K.F., Swetnam, T.W., Schulke,
T., Stacey, P.B., Morgan, P., Hoffman, M. și Klingel J.T., 2002, Ecological
restoration of southwestern ponderosa pine ecosystems: a broad perspec tive,
Ecological Applications, 12(5), pp. 1418 –1433 .
3. Amo, L., Lopez, P., Martın, J., 2006, Nature -based tourism as a form of
predation risk affects body condition and health state of Podarcis muralis lizards,
Biological Conservation, 131, pp. 402 –409.
4. Anadón, J. D., Giménez, A., Martínez, M., Palazón, J. A. și Esteve, M.A.,
2007, Assessing changes in habitat quality due to land use changes in the spur -thighed
tortoise Testudo graeca using hierarchical predictive habitat models, Diversity and
Distributio ns, 13, pp. 324 –331.
5. Anastasakis, O., 2001, Post -communist extremism in Eastern Europe: The
nature of the phenomenon, Studies in Ethnicity and Nationalism, 1(2), pp. 15 – 26.
6. Andersen, T., Carstensen, J., Hernandez -Garcıa, E., și Duarte, C.M., 2009,
Ecological thresholds and regime shifts: approaches to identification, 24, pp. 49 -57.
7. Arago, P., Massot, M., Gasparini, J.și Clobert, J., 2006, Socially acquired
information from chemical cues in the common lizard, Lacerta vivipara , Animal
Behaviour , 72, pp. 965 -974.
8. Aragón, P., Clobert, J.și Massot, M., 2006, Individual dispersal status
influences space use of conspecific residents in the common lizard, Lacerta vivipara ,
Behav Ecol Sociobiol, 60, pp. 430 –438.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
35
9. Aragon, P., Meylan, S. și Clobert , J, 2006, Dispersal status -dependent
response to the social environment in the Common Lizard, Lacerta vivipara ,
Functional Ecology, 20, pp. 900 –907.
10. Araujo, M.B., Nogues -Bravo, D., Reginster, I., Rounsevell, M. și Whittaker,
R.J., 2008, Exposure of Europ ean biodiversity to changes in human -induced
pressures, Environmental Science & Policy, 11, pp. 38 –45.
11. Armitage, D.R., Plummer, R., Berkes, F., Arthur, R.I., Charles, A.T.,
Davidson -Hunt, I.J., Diduck, A.P., Doubleday, N.C., Johnson, D.S., Marschke, M.,
McConney, P., Pinkerton, E.W. și Wollenberg, E.K., 2009,Adaptive co -management
for social –ecological complexity, Front Ecol Environ, 7(2), pp. 95 –102.
12. Arnold, E.N, Arribas, O. și Carranza, S., 2007, Systematics of the Palaearctic
and Oriental lizard trib e Lacertini (Squamata: Lacertidae: Lacertinae), with
descriptions of eight new genera, Zoot axa 1430: 1 –86.
13. Arrow, K., Bolin, B., Costanza, R., Dasgupta, P., Folke, C., Holling, C. S.,
Jansson, B.O., Levin, S., Maler, K.G., Perrings, C. și Pimentel, D., 1 995, Economic
Growth, Carrying Capacity, and the Environment, Science, 268, pp. 520 -521.
14. Arrow, K., Bolin,B., Costanza,R., Dasgupta, P., Folke, C., Holling, C. S.,
Jansson, B.O., Levin, S., Maler, K.G., Perrings, C. și Pimentel, D., 1995, Economic
Growth , Carrying Capacity, and the environment, Ecological Economics, 15, pp. 91 –
95.
15. Attwood, S.J., Park, S.E., Maron, M., Collard, S.J., Robinson, D., Reardon –
Smith, K.M. și Cockfield, G., 2009, Declining birds in Australian agricultural
landscapes may benefi t from aspects of the European agri -environment model,
142(10), pp. 1981 -1991 .
16. Ausden, M. și Hirons G.J.M., 2002 Grassland nature reserves for breeding
wading birds in England and the implications for the ESA agri -environment scheme,
Biological Conservat ion, 106, pp. 279 –291.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
36
17. Baguette, M., 2004, The classical metapopulation theory and the real, natural
world: a critical appraisal, Basic and Applied Ecology, 5, pp. 213 –224.
18. Bai, Y., Wu, J., Clark, C.M., Naeem, S., Pan, Q., Huang, J., Zhang, L. și Han,
X.,2009, Tradeoffs and thresholds in the effects of nitrogen addition on biodiversity
and ecosystem functioning: evidence from inner Mongolia Grasslands, Global Change
Biology, 16, pp. 358 –372.
19. Bailey, S.A., Haines -Young, R.H., și Watkins, C., 2002, Spec ies presence in
fragmented landscapes: modelling of species requirements at the national level,
Biological Conservation, 108, pp. 307 –316.
20. Baker, A.C., 2003, Flexibility and Specificity In Coral -Algal Symbiosis:
Diversity, Ecology, and Biogeography of Sy mbiodinium, Annual Review of Ecology,
Evolution, and Systematics, 34, pp. 661 –689.
21. Baldwin, R.F. și de Maynadier, P. G, 2009, Assessing threats to pool –
breeding amphibian habitat in an urbanizing landscape, Biological Conservation, 142,
pp. 1628 –1638 Balmford, A., 1995, Extinction filters and current resilience: the
significance of past selection Pressures for conservation biology, Tree, 2, pp. 193 –
196.
22. Balmford, A., 1995, Extinction filters and current resilience: the significance
of past selectio n pressures for conservation biology, Tree, 2, pp. 193 – 196
23. Barnes, G., 2009, The evolution and resilience of community -based land
tenure in rural Mexico, Land Use Policy, 26, pp. 393 –400
24. Barrett, K. și Guyer, C., 2008, Differential responses of amphib ians and
reptiles in riparian and stream habitats to land use disturbances in western Georgia,
USA, Biological Conservation, 141, 2290 –2300
25. Bartosz, B., 2007, The causes of intraspecific variation in sexual dimorphism
in the common grass snake population s, Natrix natrix LINNAEUS, 1758 (Serpentes,
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
37
Colubridae): Data from the South Western Poland, Acta zoologica cracoviensia, 50(1 –
2): pp. 9 -13
26. Batabyal, A, A., 2002, Human actions, the survival of keystone species, and
the resilience of ecological –economic systems, Resources Policy, 28, pp. 153 –157
27. Batabyal, A.A., 1999, Species Substitutability, Resilience, and the Optimal
Management of Ecological -Economic Systems, Mathematical and Computer
Modelling, 29, pp. 35 -43
28. Batary, P., Orci, K.M., Baldi, A., Kle ijn, D., Kisbenedek, T. și Erdos, S.,
2007, Effects of local and landscape scale and cattle grazing intensity on Orthoptera
assemblages of the Hungarian Great Plain, Basic and Applied Ecology , 8, pp. 280 –
290
29. Bellemain, E. și Ricklefs, R.E., 2008, Are i slands the end of the colonization
road?, Trends Ecol Evol, 23(10), pp. 461 -468
30. Bengtsson, J., 2002, Disturbance and resilience in soil animal communities,
European Journal of Soil Biology, 38, pp. 119−125
31. Berkes, F., Colding, J. și Folke, C., 2000, Re discovery Of Traditional
Ecological Knowledge As Adaptive Management, Ecological Applications, 10(5), pp.
1251 –1262
32. Bisang, I., Bergamini, A. și Lienhard, L., 2009, Environmental -friendly
farming in Switzerland is not hornwort -friendly, Biological Conser vation, 142, pp.
2104 -2113
33. Bissonette, J.A. și Adair, W., 2008, Restoring habitat permeability to roaded
landscapes with isometrically -scaled wildlife crossings, Biological Conservation, 141,
pp. 482 –488
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
38
34. Bond, W.J. și Keeley, J. E., 2005, Fire as a global ‘herbivore’: the ecology and
evolution of flammable Ecosystems, Trends in Ecology and Evolution, 20(7), pp.
387-394.
35. Boyce, M.S., Haridas, C.V., Lee, C.T. și The NCEAS Stochastic Demography
Working Group2006, Demography in an increasingly variable world Trends in
Ecology and Evolution, 21(3) March 2006, pp. 141 -148
36. Bradbury, R.B. și Kirby, W.B., 2006, Farmland birds and resource protection
in the UK: Cross -cutting solutions for multi -functional farming?, Biological
Conservation, 129, pp. 530 –542
37. Brana, F. și Ji, X., 2007, The selective basis for increased egg retention: early
incubation temperature determines hatchling phenotype in wall lizards ( Podarcis
muralis ), Biological Journal of the Linnean Society, 92, pp. 441 –447.
38. Brand, F., 2009, C ritical natural capital revisited: Ecological resilience and
sustainable development, Ecological Economics, 68, pp. 605 –612
39. Branquart, E,. Verheyen K. și Latham, J., 2008, Selection criteria of protected
forest areas in Europe: The theory and the real wo rld, Biological Conservation, 141,
pp. 2795 –2806
40. Breeuwer, A., Robroek, B.J.M., Limpens, J., Heijmans, M.M.P.D., Schouten,
M.G.C. și Berendse, F., 2009, Decreased summer water table depth affects peatland
vegetation, Basic and Applied Ecology, 10, pp. 33 0–339
41. Brito, D., 2008, Amphibian conservation: Are we on the right track?,
Biological Conservation, 141, pp. 2912 –2917
42. Bruun, M. și Smith, H.G., 2003, Landscape composition affects habitat use
and foraging flight distances in breeding European starling s, Biological Conservation,
114, pp. 179 –187
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
39
43. Burgelt, P.T., Morgan, M. Și Pernice, R., 2008, Staying or Returning: Pre –
Migration Influences on the Migration Process of German Migrants to New Zealand,
Journal of Community & Applied Soc ial Psychology, 18, pp. 282 –298.
44. Cabido, C., Gonzalo, A., Galán, P., Martín, J. și López, P., 2004,
Chemosensory predator recognition induces defensive behavior in the slow -worm
(Anguis fragilis ), Canadian Journal of Zoology, 82(3), pp. 510 -515.
45. Cagle. N.L., 2008, Snake s pecies distributions and temperate grasslands: A
case study from the American tallgrass prairie, Biological Conservation, 141, pp.
744–755.
46. Carpenter, R.C. și Edmunds, P.L.,2006, Local and regional scale recovery of
Diadema promotes recruitment of scleractinian corals, Ecology Letters, 9, pp. 271 –
280.
47. Carpenter, S.R. și Folke, C., 2006, Ecology for transformation, Trends in
Ecology and Evolution 21(6), pp. 309 -315.
48. Carpenter, S.R.,2002, Ecological futures: building an ecology of the long now,
Ecology, 83(8), pp. 2069 –2083 .
49. Casas, F., Mougeot, F., Vinuela, J. și Bretagnolle, V., 2009, Effects of hunting
on the behaviour and spatial distribution of farmland birds: importance of hunting –
free refuges in agricultural areas, Anima l Conservation, 12, pp. 346 –354.
50. Chen, X., Lupi, F., He G., Ouyang, Z. și Liu, J., 2009, Factors affecting land
reconversion plans following a payment for ecosystem service program, Biological
Conservation, 142, pp. 1740 –1747 .
51. Clauss -Ehlers, C.S., 2008, Sociocultural factors, resilience, and coping:
Support for a culturally sensitive measure of resilience, Journal of Applied
Developmental Psychology, 29, pp. 197 –212.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
40
52. Colding, J., 2007, Ecological land -use complementation’ for building
resilience in urban ecosystems, Landscape and Urban Planning, 81, pp. 46 –55.
53. Constible, J.M., Gregory, P.T. și Larsen, K.W., 2010, The pitfalls of
extrapolation in conservation: movements and habitat use of a threatened toad are
different in the boreal forest, Animal Conservation, 13, pp. 43 –52.
54. Cooley, H.S., Wielgus, R.B., Koehler, G. și Maletzke, B., 2009, Source
populations in carnivore management: cougar demography and emigration in a lightly
hunted population, Anima l Conservation, 12, pp. 321 –328.
55. Cope, D.R., Pettifor, R.A., G riffin, R. L. și Rowcliffe, J.M., 2003, Integrating
farming and wildlife conservation: the Barnacle Goose Management Scheme,
Biological Conservation, 110 , pp. 113 –122.
56. Costanza, R., 2006, Avoiding system failure, Nature 446, pp. 613 -614.
57. Cousins S.A.O., Aggemyr, E., 2008, The influence of field shape, area and
surrounding landscape on plant species richness in grazed ex -fields, Biological
Conservation, 141, pp. 126 –135.
58. Critchley, C.N.R., Allen, D.S., Fowbert, J.A., Mole, A.C. și Gundre y,
A.L.,2004, Habitat establishment on arable land: assessment of an agri -environment
scheme in England, UK, Biological Conservation, 119, pp. 429 –442.
59. Critchley,C.N.R., Burke, M.J.W. și Stevens, D.P., 2003, Conservation of
lowland semi -natural grassland s in the UK: a review of botanical monitoring results
from agri -environment schemes, Biological Conservation, 115, pp. 263 –278.
60. Cropp, R. și Gabric, A., 2002, Ecosystem Adaptation: Do Ecosystems
Maximize Resilience?, Ecology, 83(7), pp. 2019 –2026 .
61. Crow der, L.B., Hazen, E.L., Avissar, N., Bjorkland, R., Latanich, B. și
Ogburn, M.B., 2008, The Impacts of Fisheries on Marine Ecosystems and the
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
41
Transition to Ecosystem -Based Management, Annual Review of Ecology, Evolution,
and Systematics, 39, pp. 259 -278.
62. Cutter, S.L., Barnes, L., Berry, M., Burton, C., Evans, E., Tate, E. și Webb, J.,
2008, A place -based model for understanding community resilience to natural
disasters, Global Environmental Change, 18, pp. 598 –606.
63. Davic, R.D. și Welsh, H.H., 2004, On The Ecological Roles Of
Salamanders,Biodiversity -Ecosystem Function Research, 35, pp. 405 –434.
64. Di Giulio, M., Holderegger, R. și Tobias, S., 2009, Effects of habitat and
landscape fragmentation on humans and biodiversity in densely populated landscapes,
Journal of Environmental Management, 90, pp. 1 –10.
65. Diego -Rasilla, F.J. și and Perez -Mellado, V., 2003, Home range and habitat
selection by Podarcis hispanica (Squamata, Lacertidae) in Western Spai n, Folia Zool,
52(1), pp. 87 –98.
66. Diekotter, T., Billetera, R. și Crist T.O., 2008, Effects of landscape
connectivity on the spatial distribution of insect diversity in agricultural mosaic
landscapes, Basic and Applied Ecology, 9, pp. 298 –307.
67. DiMichele, W.A., Behrensmeyer, A.K., Olszewski, T.D., Laban deira, C.C.,
Pandolfi, J.M. Wing, S.L. și Bobe1, R., 2004, Long -Term Stasis In Ecological,
Annual Review of Ecology, Evolution and Systematics, 35, pp. 285 –322.
68. Dover, G., 2001, Corals and phase Shifts, Trends in Ecology and Evolution, 16(3), pp.
126-127.
69. Drielsmaa, M. și Ferrier, S., 2009, Rapid evaluation of metapopulation
persistence in highly variegated landscapes, Biological Conservation, 142, pp. 529 –
540.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
42
70. Duid, A., Hall, O., Mikusinski, G. și Angelstam, P., 2009 Saving the
Woodpeckers Social Capital, Governance, and Policy Performance, Journal of
Environment and Development, 18, pp. 42 -61.
71. Elmqvist, T, Folke, C, Nyström, M., Peterson, G., Bengtsson, J., Walker, B, și
Norberg, J., 2003, Response diversity, ecosystem change, and resilience, Fr ont Ecol
Environ, 1(9), pp. 488 –494.
72. Falkenmark, M., Rockström, J. și Karlberg, L., 2009, Present and future water
requirements for feeding humanity, Food Sec. 1, pp. 59 –69.
73. Fattorini, S.,2009, Assessing priority areas by imperilled species: insights
from the European butterflies, Animal Conservation, 12(4), pp. 313 –320.
74. Fazey, I., Fazey, J.A., Fischer J., Sherren, K., Warren, J., Noss, R.F. și Dovers,
S.R., 2007, Adaptive capacity and learning to learn as leverage for social –ecological
resilience, Fr ont Ecol Environ, 5(7), pp. 375 –380.
75. Fischer, J., Manning, A.D., Steffen, W., Rosel ,D.B.,Daniell, K., Felston, A.,
Garnett, S., Ginal, B., Heinsohn, R., Lindenmayer, D.B., MacDonald, B., Mills, F.,
Wade, A., 2007, Mind the sustainability gap, Trends in Ecology and Evolution
22(12), pp. 621 -624.
76. Folke, C., Carpenter, S., Walker, B., Scheffer, M., Elmqvist, T., Gunderson,
L. și Holling, C.S., 2004, Regime Shifts, Resilience, And Biodiversity In Ecosystem
management, Annual Review of Ecology, Evolution, and Systematics, 35, pp. 557 –
581.
77. Folkea, C., 2006, Resilience: The emergence of a perspective for social –
ecological systems analyses, Global Environmental Change, 16, pp. 253 –267.
78. Foufopoulo, J., și Ives, A.R., 1999, Reptile Extinctions on Land -Bridge
Islands: Life -History Attributes and Vulnerability to Extinction, 153, pp. 1 -25.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
43
79. Friborg, O., Hjemdal, O., Rosenvinge, J.H., Martinussen, M., Aslaksen, P.M.
și Flaten, M.A.,2006, Resilience as a moderator of pain and stress, Journal of
Psychosomatic Research, 61, pp. 213 – 219.
80. Fritz, U., Hundsdörfer, A.K., Široký, P, Auer, M., Kami, H., Lehmann, J.,
Mazanaeva, L.F., Turkozan, O. și Wink, M., 2007, Phenotypic plasticity leads to
incongruence between morphology -based taxonomy and genetic differentiati on in
western Palaearctic tortoises (Testudo graeca complex; Testudines, Testudinidae),
Amphibia -Reptilia, 28, pp. 97 -121.
81. Fuller, T.K., și Murray, D.L.,1998, Biological and logistical explanations of
variation in wolf population density, Animal Conserva tion 1, pp. 153 –157.
82. Gallopin, G.C., 2006, Linkages between vulnerability, resilience, and adaptive
capacity, Global Environmental Change, 16, pp. 293 –303.
83. Ganzhorn, J.U. și Eisenbei, B., 2001, The the concept of nested species
assemblages and its utility for understanding effects of habitat fragmentation Basic
and Applied Ecology, 2, pp. 87 –95.
84. Gardner, T.A., Barlow, J. și Peres C.A., 2007, Paradox, presumption and
pitfalls in conservation biology: T he importance of habitat change for amphibians and
reptiles, Biological Conservation, 138, pp. 166 –179.
85. Gardner, T.A., Cote, I.M., Gill, J.A., Grant, A. și Watkinson, A.R., 2003,
Long -Term Region -Wide Declines in Caribbean Corals, Science, 301(5635). Pp 958-
960.
86. Gastona, K.J., Charmanb, K., Jacksona, S.F., Armswortha, P.R., Bonnc, A.,
Briersd, R.A., Callaghane, C.S.Q., Catchpolef, R., Hopkinsg, J., Kunine,W.E.,
Lathamh, J., Opdami, P., Stonemanj, R., Stroudk, D.A. și Tratt, R., 2007,The
ecological effe ctiveness of protected areas: The United Kingdom, Biological
Conservation, 132, pp. 76 –87.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
44
87. Gherghel I., Strugariu A., Sahlean T.C., Zamfirescu O. (2009): Anthropogenic
impact or anthropogenic accommodation ? Distribution range expansion of the
common wal l lizard ( Podarcis muralis ) by means of artificial habitats in the north –
eastern limits of its range. Acta Herpetologica 4 (2): 65 -71.
88. Godinho, R., Crespo, E.G., Ferrand, N. și Harris, D.J., 2005, Phylogeny and
evolution of the green lizards, Lacerta sp p. (Squamata: Lacertidae) based on
mitochondrial and nuclear DNA sequences, Amphibia -Reptilia, 26, pp. 271 -285.
89. Gollmann, G. și Gollmann, B., 2008, Diving in the lizards Anguis fragilis and
Lacerta agilis , North -Western Journal of Zoology, 4(2), pp. 324 -326.
90. Gonzalo, A., Cabido, C., Martin, J. și Lopez, P., 2004, Detection and
discrimination of conspecific scents by the anguid slow -worm Anguis fragilis , Journal
of Chemical Ecology, 30(8), pp. 1565 –1573 .
91. Gordon, L.J., Finlayson, C.M. și Falkenmark, M. , 2010, Managing water in
agriculture for food production and other ecosystem services, Agricultural Water
Management 97(4), pp. 493 -578.
92. Gordon, L.J., Peterson, G.D. și Bennett, E.M., 2008, Agricultural
modifications of hydrological flows create ecolog ical surprises, Trends in Ecology
and Evolution, 23 (4), pp. 211 –219.
93. Gouhier, T.K. Și Guichard, F., 2007, Local disturbance cycles and the
maintenance of heterogeneity across scales in marine metapopulations, Ecology,
88(3), pp. 647 –657.
94. Gray, L. și Kevane, M., 1993, For Whom is the Rural Economy Resilient?,
Initial Effects of Drought in Western Sudan, Development and Change, 24(1), 159 –
176.
95. Grechko, V.V, Fedorova, L.V., Ryabinin,D.M., Ryabinina, N.L., Ciobanu,
D.G.,Kosushkin, S.A. și Darevsky, I.S. , 2006, The Use of Nuclear DNA Molecular
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
45
Markers for Studying Speciation and Systematics as Exemplified by the “Lacerta
agilis complex” (Sauria: Lacertidae) ,Molecular Biology, 40, pp. 51 –62.
96. Grechko, V.V., Ciobanu, D.G. și Kramerov , D.A., 2005, Satellite DNA of
Lizards of the Genus Lacerta s. str.(the Group L. agilis ), the Family Lacertidae,
Doklady Biochemistry and Biophysics, 400, pp. 44 -47.
97. Greenwald, K.R., Purrenhage, J.L.și Savage, W.K., 2009, Landcover predicts
isolation in Ambystoma salamanders across region and species, Biological
Conservation 142(11), pp. 2493 -2500 .
98. Gu, Q. și Day, C., 2007, Teachers resilience: A necessary condition for
effectiveness, Teaching and Teacher, Education, 23, pp. 1302 –1316 .
99. Guisan, A. și Ho fer, U., 2003,Predicting reptile distributions at the mesoscale:
relation to climate and topography, Journal of Biogeography, 30(8), pp. 1233 –1243 .
100. Gunderson, L. H., 2000, Ecological Resilience -in Theory and
Application, 31, pp. 425 -439.
101. Guttal, V. și J ayaprakash, C., 2008, Changing skewness: an early warning
signal of regime shifts in ecosystems, Ecology Letters, 11, pp. 450 –460.
102. Habel, J.C., Meyer, M., Mousadik, A.E., Schmitt, T., 2008, Africa goes
Europe: The complete phylogeography of the marbled wh ite butterfly species
complex Melanargia galathea/M. lachesis (Lepidoptera: Satyridae), Organisms,
Diversity & Evolution, 8, pp. 121 –129.
103. Hamer, A.J., și McDonnell, M.J. 2008, Amphibian ecology and conservation
in the urbanising world: A review, Biologica l Conservation, 141, pp. 2432 –2449 .
104. Hamer, D.J., Ward, T.M. și McGarvey, R., 2009, Objective reporting of
scientific results is critical for maintaining relationships with industry and achieving
conservation outcomes for fisheries, Animal Conservation, 12 , pp. 287 –288.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
46
105. Hays, G.C., Richardson, A. J. și Robinson, C.,2005, Climate change and
marine plankton, Trends in Ecology and Evolution, 20(6), pp. 337 -344.
106. Hazell, D., Cunnningham, R., Lindenmayer, D., Mackey, B. și Osborne, W.,
2001, Use of farm dams as frog habitat in an Australian agricultural landscape: factors
affecting species richness and distribution, Biological Conservation, 102, pp. 155 –
169.
107. Hegmon, M., Peeples, M.A., Kinzig, A.P., Kulow, S., Meegan, C.M. și
Nelson, M.C., 2008, Social Transform ation and Its Human Costs in the Prehispanic
U.S. Southwest, American Anthropologist, 110(3), pp. 313 –324.
108. Hembree, D.I., 2006, Amphisbaenian paleobiogeography: Evidence of
vicariance and geodispersal patterns, Palaeogeography, Palaeoclimatology,
Palaeoecology 235(4), pp. 340 -354.
109. Henderson, L.E., Farrow, L.J. și Broders, H.G, 2008, Intra -specific effects of
forest loss on the distribution of the forest -dependent northern long -eared bat ( Myotis
septentrionalis ), Biological Conservation, 141, pp. 1819 –1828 .
110. Henle, K., Alard, D., Clitherow, J., Cobb, P., Firbank, L., Kull, T.,
McCracken, D., Moritz, R.F.A., Niemela, J., Rebane, M., Wascher, D., Wall, Allan.
Și Young, J., 2008, Identifying and managing the conflicts between agriculture and
biodivers ity conservation in Europe –A review, Agriculture, Ecosystems and
Environment, 124, pp. 60 –71.
111. Henshaw, M.T., 2000, Microsatellite loci for the social wasp Polistes
dominulus and their application in other polistine wasps, Mole cular Ecology, 9, pp.
2155 –2234.
112. Herzon, I., Helenius, J., 2008, Agricultural drainage ditches, their biological
importance and functioning, Biological Conservation, 141 (5), pp. 1171 -1183 .
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
47
113. Hester, A.J., Miller, D.R. și Towers, W., 1996, Landscape -scale vegetation
change in the cair ngorms, scotland, 1946 -1988: implications for Land management,
Biological Conservation 77, pp. 41 -51.
114. Hirth, H.F., 1963, The Ecology of Two Lizards on a Tropical Beach,
Ecological Monographs, 33(2), pp. 83 -112.
115. Hodgson, J.G., Montserrat -Martı, G., Tallow in, J., Thompson K., Diaz, S.,
Cabido, M., Grime, J.P., 2005, How much will it cost to save grassland diversity?,
Biological Conservation, 122(2), pp. 263 -273.
116. Hole, D.G., Perkins, A.J., Wilson, J.D., Alexander, I.H., Grice, P.V. și Evans,
A.D., 2005, Do es organic farming benefit biodiversity?, Biological Conservation,
122, pp. 113 –130.
117. Holling, C.S. și Meffe, G. K., 1996, Command and Control and the Pathology
of Natural Resource Management, Conservation Biology. 10(2), pp. 328 -337.
118. Hughes, T. P., Baird , A. H., Bellwood, D. R., Card, M., Connolly, S. R.,.
Folke, C., Grosberg, R., Hoegh -Guldberg, O., Jackson, J. B. C., Kleypas, J., Lough, J.
M., Marshall, P., Nystrom, M., Palumbi, S. R., Pandolfi, J. M., Rosen, B. și
Roughgarden J., 2003, Climate Change, Human Impacts, and the Resilience of Coral
Reefs, Science, 301(5635), pp. 929 -933.
119. Hughes, T.P., Bellwood, D.R., Folke, C.S., McCook, L.J. și Pandolfi, J.M.,
2007, No -take areas, herbivory and coral reef resilience, Trends in Ecology and
Evolution, 22, pp . 1-3.
120. Hynes , S. și Hanley, N., 2009, The Crex crex lament: Estimating landowners
willingness to pay for corncrake conservation on Irish farmland, Biological
Conservation, 142, pp. 180 –188.
121. Hyvonen, T. și Huusela -Veistola, E., 2008, Arable weeds as indicators of
agricultural intensity – A case study from Finland, Biological Conservation, 141, pp.
2857 –2864 .
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
48
122. Ims, R.A., Henden, J.A. și Killengreen, S.T., 2008, Collapsing population
cycles, Trends in Ecology and Evolution, 23(2), pp. 79 -86.
123. Ives, A.R., Klug, J.L. și Gross, K., 2000, Stability and species richness in
complex communities, Ecology Letters, 3, pp. 399 -411.
124. Jensen, K., Trepel, M., Merritt, D. și Rosenthal, G., 2006, Restoration ecology
of river valleys, Basic and Applied Ecology, 7, pp. 383 —387.
125. Jiguet, F., Gadot, A.S., Julliard, R. și Couvet, D., 2007, Climate envelope, life
history traits and the resilience of birds facing global change, Global Change Biology
13, pp. 1672 –1684.
126. Kardong, K.V., 1980, Evolutionary Patterns in Adv anced Snakes, American
Zoologist, 20, pp. 269 -282.
127. Kimhi, S. și Shamai, M., 2004, Community resilience and the impact of stress:
adult response to israel’s withdrawal from lebanon, Journal of community
psychology, 32(4), pp. 439 –451.
128. Kirkham, F.W., Tallo win, J.R.B., Sanderson, R.A., Bhogal, A., Chambers,
B.J. și Stevens, P.B., 2008, The impact of organic and inorganic fertilizers and lime
on the species -richness and plant functional characteristics of hay meadow
communities, Biological Conservation, 141, pp. 1411 –1427 .
129. Klein, R.J.T., Nicholls, R.J. și Thomalla, F., 2003, Resilience to natural
hazards: How useful is this concept?, Environmental Hazards, 5, pp. 35 –45.
130. Kleyer, M., Biedermann, R., Henle, K., Obermaier, E., Poetjke, E.O.,
Poschlod, P., Schrod er, B., Settele, J. și Vetterlein, D., 2007, Mosaic cycles in
agricultural landscapes of Northwest Europe, Basic and Applied Ecology, 8, pp. 295 –
309.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
49
131. Kluber, M.R., Olson, D.H. și Puettmann, K.J., 2008, Amphibian distributions
in riparian and upslope area s and their habitat associations on managed forest
landscapes in the Oregon Coast Range, Forest Ecology and Management ,256, ppt
529–535.
132. Koch, P.L. și Barnosky, A.D., 2006, Late Quaternary Extinctions: State of the
Debate, Annual Review of Ecology, Evolu tion and Systematics, 37, pp. 215 –50.
133. Kohler, F., Verhulst, J., Knop, E., Herzog, F.și Kleijn, D., 2007, Indirect
effects of grassland extensification schemes on pollinators in two contrasting
European countries, Biological Conservation, 135, pp. 302 –307.
134. Kotenko, T., 2006, Reptiles in the Red Data Book of Ukraine: a new species
list, status categories, and problems arising from conservation legislation,
Herpetologia Bonnensis, 2, pp. 55 -59.
135. Kremen, C., 2006, Managing ecosystem services: what do we need to know
about their ecology?, Ecology Letters, 8, pp. 468 –479.
136. Kristensen, N.P., Gabric, A., Braddock, R. și Cropp, R., 2003, Is maximizing
resilience compatible with established ecological goal functions?, Ecological
Modelling, 169, pp. 61 –71.
137. Laube, M . și Kuehn, R.. 2006, Development of microsatellite markers for
noninvasive DNA samples of the eastern green lizard Lacerta viridis , Molecular
Ecology Notes, 6, pp. 731 -733.
138. Le Galliard, J.F., Massot, M., Landys, M.M., Meylan, S. Și Clobert. J., 2006,
Ontogenic sources of variation in sexual size dimorphism in a viviparous lizard, The
Authors, 19, pp. 690 –704.
139. Lee, I., Lee, E.O., Kim, H.S., Park, Y.S., Song, M. și Park, Y.H., 2004,
Concept development of family resilience: a study of Korean families wi th a
chronically ill child, Journal of Clinical Nursing 13, pp. 636 –645.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
50
140. Lenormand, T., Roze, R. și Rousset, F., 2009, Stochasticity in evolution,
Trends in Ecology & Evolution, 24(3), pp. 157 -165.
141. Lixia, W., Shihong, S., Yuanting, J., Yongfeng, Y. și Na ifa, L., 2007,
Molecular phylogeography of the Chinese lacertids of the genus Eremias (Lacertidae)
based on 16S rRNA mitochondrial DNA sequences, Amphibia -Reptilia, 28, pp. 33 –
41.
142. Loannidis, Y. și Bousbouras, D., 1997, The space utilization by the reptile s in
Prespa National Park, Hydrobiologia , 351, pp. 135 -142.
143. Lyet. A., Cheylan, M., Prodon, R. și Besnard, A., 2009, Prescribed fire and
conservation of a threatened mountain grassland specialist: a capture –recapture study
on the Orsini’s viper in the Fr ench alps, Animal Conservation, 12, 238 –248.
144. Madsen, T. și Shine, R., 1993, Phenotypic plasticity in body sizes and sexual
size dimorphism in European grass snakes, Evolution, 47, pp. 321 -325.
145. Maes, J., Musters, C.J.M. și Snoo , G.R.D., 2008, The effect of agri –
environment schemes on amphibian diversity and abundance, Biological
Conservation, 141, pp. 635 –645.
146. Manning, A.D., Gordon, I. J. și Ripple, W. J., 2009, Restoring landscapes of
fear with wolves in the Scottish Highlands , Biological Conse rvation ,142(10), pp.
2314 -2321.
147. Martirosyan, I.A., Korchagin, V.I., Tokarskaya, O.N., Darevsky, I.S. și
Ryskov, A.P., 2006, Finding of Bov -B Line Retroelement in Parthenogenetic and
Bisexual Lizard Species of the Genus Darevskia (Lacerti dae), Russian Journal of
Genetics, 42(7), pp. 790 –794.
148. Mattfeldt, S.D., Bailey, L.L., Evan, H. și Grant, C., 2009, Monitoring multiple
species: Estimating state variables and exploring the efficacy of a monitoring
program, Biological Conservation 142, pp. 720–737.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
51
149. Mcdonald, R.I., Kareiva, P. și Forman, R.T.T., 2008, The implications of
current and future urbanization for global protected areas and biodiversity
conservation, Biological Conservation, 141, pp. 1695 –1703 .
150. Meek, R., 2005, Null models and the thermal biology of the anguid lizard
Anguis fragilis ; evidence for thermoregulation?, Amphibia -Reptilia 26, pp. 445 -450.
151. Meister, B., Armbruster, G.F.J., Frauenfelder, N. Și Baur, B., 2009, Novel
microsatellite loci in the grass snake (Natrix natrix) and cross -amplification in the
dice snake ( Natrix tessellata ), Molecular Ecology Resources, 9, pp. 604 -606.
152. Meylan, S., Clobert, J. și Sinervo, B., 2007, Adaptive significance of maternal
induction of density -dependent phenotypes, Oikos 116, pp. 650 -661.
153. Milman, A. și Short, A., 2008, Incorporating resilience into sustainability
indicators: An example for the urban water sector, Global Environmental Change, 18,
pp. 758 –767.
154. Mollmann, C., Diekmann, B., Muller -Karulis, B., Kornilovs, G., Plikshs, M. și
Axe, P., 2009, Reorganization of a large marine ecosystem due to atmospheric and
anthropogenic pressure: a discontinuous regime shift in the Central Baltic Sea, Global
Change Biology, 15, 1377 –1393 .
155. Mumby, P.J., 2006, Reefs, Trophic Cascades, and the Process of Grazing on
Coral Reefs, Science ,311, pp. 98 -101.
156. Mumby, P.J., Hastings, A. și Edwards H.J., 2007, Thresholds and the
resilience of Caribbean coral reefs, Nature, 450, pp. 98 -101.
157. N. Poulakakis, N., Lymberakis, P., Valakos, E., Zouros, E. și Mylonas , M.,
2005, Phylogenetic relationships and biogeography of Podarcis species from the
Balkan Peninsula, by bayesian and maximum likelihood analyses of mitochondrial
DNA sequences, Molecular Phylogenetics and Evolution, 37, pp. 845 –857.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
52
158. Neubert, M.G., și Ca swell, H., 1997, Alternatives to Resilience for Measuring
the Responses of Ecological Systems to Perturbati ons, Ecology, 78(3), pp. 653 –665.
159. Newton, A.C., Stewart G.B., Myers, G., Diaz, A., Lake, L., Bullock, J.M.,
Pullin, A.S., 2009, Impacts of grazing o n lowland heathland in north -west Europe,
Biological Conservation, 142, pp. 935 –947.
160. Niggebrugge, K., Durance, I., Watson, A.M., Leuven, R.S.E.W. și Ormeroda,
S.J., 2007, Applying landscape ecology to conservation biology: Spatially explicit
analysis reve als dispersal limits on threatened wetland gastropods, Biological
Conservation, 139, pp. 286 –296.
161. Nowlton , N., 1992, Thresholds and Multiple Stable States in Coral Reef
Community Dynamics, Integr Comp Biol, 32, pp. 674 -682.
162. Nyström, M., Folke, C. și Mobe rg, F., 2000, Coral reef disturbance and
resilience in a human -dominated environment, Trends in Ecology and Evolution,
15(10), pp. 413 -417.
163. O’Donnell, D.A., Schwab -Stone, M.E. și Muyeed, A.Z., 2002,
Multidimensional Resilience in Urban Children Exposed to Community Violence,
73(4), pp. 1265 –1282 .
164. Obura, D.O., 2005, Resilience and climate change: lessons from coral reefs
and bleaching in the Western Indian Ocean, Estuarine, Coastal and Shelf Science, 63,
pp. 353 –372.
165. Ockinger, E., Franzen, M., Rundlo, M. și Smith, H.G., 2009, Mobility –
dependent effects on species richness in fragmented landscapes, Basic and Applied
Ecology, 10(6), pp.573 -578.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
53
166. Oliverio, M., Bologna, M.A. și Mariottini, P., 2000, Molecular biogeography
of the Mediterranean lizards Podarcis Wagler, 1830 and Teira Gray, 1838 (Reptilia,
Lacertidae), Journal of Biogeography, 27, pp.1403 –1420 .
167. Östman, O., Ekbom, B. și Bengtsson, J., 2001, Landscape heterogeneity and
farming practice influence biological control, Basic and Applied Ecology, 2, pp. 365–
371.
168. P. Pafilis, P., Foufopoulos, J., Poulakakis, N., Lymberakis, P. și Valakos, E.,
2007, Digestive performance in five Mediterranean lizard species: effects of
temperature and insularity, Journal of Comparative Physiology B, 177, pp. 49 –60.
169. Pandolfi, J. M., 2003, Global Trajectories of the Long -Term Decline of Coral
Reef Ecosystems, Science, 301, pp. 955 -958.
170. Pascual, M. și Guichard, F., 2005, Criticality and disturbance in spatial
ecological systems, Trends in Ecology and Evolution, 20(2), pp. 88 -95.
171. Peltzer, P.M., Lajmanovich, R.C., Sanchez -Hernandez, J.C., Cabagna, M.C.,
Attademono, A.M. și Basso, A., 2008, Effects of agricultural pond eutrophication on
survival and health status of Scinax nasicus tadpoles, Ecotoxicology and
Environmental Safety, 70, pp. 185 –197.
172. Peterson, G., 2000, Political ecology and ecological resilience: An integration
of human and ecological dynamics, Ecological Economics, 35, pp. 323 –336.
173. Petraitis, P.S. și Dudgeon, S.R., 2004, Detection of alternative stable states in
marine communities, Journal of Experimental Marine Biology and Ecology, 300, pp.
343– 371.
174. Pickett, S.T.A., Cadenasso, M.L. și Grove, J.M., 2004, Resilient cities:
meaning, models, and metaph or for integrating the ecological, socio -economic, and
planning realms, Landscape and Urban Planning, 69, pp. 369 –384.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
54
175. Piha, M., Tiainen, J., Holopainen, J. și Vepsalainen, V., 2007, Effects of land –
use and landscape characteristics on avian diversity an d abundance in a boreal
agricultural landscape with organic and conventional farms, Biological Conservation,
140, pp. 50 –61.
176. Pinho, C, Harris, D.J.și Ferrand, N., 2007, Contrasting patterns of population
subdivision and historical demography in three wes tern Mediterranean lizard species
inferred from mitochondrial DNA variation, Molecular Ecology, 7, pp. 1191 –1205 .
177. Pinho, C., Harris, D.J. și Ferrand, N., 2007, Comparing patterns of nuclear and
mitochondrial divergence in a cryptic species complex: the ca se of Iberian and North
African wall lizards ( Podarcis , Lacertidae), Biological Journal of the Linnean
Society, 91, pp.121 –133.
178. Pinho, C., Sequeira, F., Godinho, R., Harris, D. J. Și Ferrand, N., 2004,
Isolation and characterization of nine microsatellite loci in Podarcis bocagei
(Squamata: Lacertidae), Molecular Ecology Notes, 4, pp. 286 –288.
179. Popescu, V.D. și Gibbs, J.P., 2009, Interactions between climate, beaver
activity, and pond occupancy by the cold -adapted mink frog in New York State, USA,
Biologi cal conservation, 142(10), pp. 2059 -2068 .
180. Poulin, B., Lefebvre, G., Allard, S. și Mathevet, R., 2009, Reed harvest and
summer drawdown enhance bittern habitat in the Camargue, Biological Conservation,
142, pp. 689 –695.
181. Prato, T., 2008, Conceptual framework for assessment and management of
ecosystem impacts of climate change, Ecological complexity, 5, pp. 329 – 338.
182. Pywell, R.F., Warman, E.A., Hulmes, L., Hulmes, S., Nuttall, P., Sparks, T.H.,
Critchley, C.N.R. și Sherwood, A., 2006, Effectiveness of new agri -environment
schemes in providing foraging resources for bumblebees in intensively farmed
landscapes, Biological Conservation, 129, pp. 192 –206.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
55
183. Rbeiro, R., Santos, X., Sillero, N., Carretero, M.A. și Llorente, G.A., 2009,
Biodiversity and Lan d uses at a regional scale:Is agriculture the biggest threat for
reptile assemblages?, Acta Oecologica, 35, 327 –334.
184. Reading, C.J., 1997, A proposed standard method for surveying reptiles on dry
low, Journal of Applied Ecology, 34, pp. 1057 -1069 .
185. Redman, C.L., 2005, Resilience Theory In Archaeology, American
Anthropologist, 107, pp. 70 –77.
186. Reino, L., Beja, P., Osborne ,P.E., Morgado, R., Fabiao, A. și Rotenberry,
J.T., 2009, Distance to edges, edge contrast and landscape fragmentation: Interactions
affecting farmland birds around forest plantations, Biological conservation, 142, pp.
824–838.
187. Rescia, A.J., Pons, A., Lomba, I., Esteban, C. și Dover, J.W., 2008,
Reformulating the social –ecological system in a cultural rural mountain landscape in
the Picos de Europa region (northern Spain), Landscape and Urban Planning, 88, pp.
23–33.
188. Richardson, G.E., 2002, The Metatheory of Resilience and Resiliency, Journal
Of Clinical Psychology, 58(3), pp. 307 –321.
189. Rietkerk, M. și Koppel, J., 2008, Regular pattern formation in real ecosystems,
Trends in Ecology and Evolution, 23(3), pp. 169 -175.
190. Rose, A., 2007, Economic resilience to natural and man -made disasters:
Multidisciplinary origins and contextual dimensions, Environmenta l Hazards, 7, pp.
383–398.
191. Rossman, D.A. și Eberle, W.G, 1977, Partition Of The Genus Natrix, With
Preliminary Observations On Evolutionary Trends In Natricine Snakes,
Herpetologica, 33, pp. 34 -43.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
56
192. Rourke, E., 2005, Socio -natural interaction and landscap e dynamics in the
Burren, Ireland, Landscape and Urban Planning, 70, pp. 69 –83.
193. Rubolini, D., Pupin, F., Sacchi, R., Gentilli, A., Zuffi, M.A.L., Galeotti, P. și
Saino, N., 2006, Sexual Dimorphism in Digit Length Ratios in Two Lizard Species,
The anat omical record, 288, pp. 491 –497.
194. Ruggiero, A., Céréghino, R., Figuerola, J., Marty, P. și Angéliberts., 2008,
Farm ponds make a contribution to the biodiversity of aquatic insects in a French
agricultural landscape, C. R. Biologies, 331, pp. 298 –308.
195. Rundlo, M., Nilsson, H. și Smith, H.G., 2008, Interacting effects of farming
practice and landscape context on bumble bees, Biological Conservation, 141, pp. 417
–426.
196. Runemark, A., Gabirot, M., Bensch, S., Svensson, E.I., Martín, M., Pafilis, P.,
Valakos, E .D. și Bengt Hansson., 2008, Cross -species testing of 27 pre -existing
microsatellites in Podarcis gaigeae and Podarcis hispanica (Squamata: Lacertidae),
Molecular Ecology Resources, 8, pp. 1367 –1370 .
197. Russell, A.P., Bauer, A.M. și Johnson, M.K., 2009, 7 M igration in amphibians
and reptiles: An overview of patterns and orientation mechanisms in relation to life
history strategies, The Bulletin of Zoological Nomenclature, 66(1), pp. 34 -50.
198. Ruttera, M., 1999, Resilience concepts and findings: implications fo r family
therapy, Journal of Family Therapy, 21, 119 –144.
199. Sager, L., 2009, Measuring the trophic status of ponds: Relationships between
summer rate of periphytic net primary productivity and water physico -chemistry,
Water research, 43, pp. 1667 – 1679 .
200. Sahlean T.C., Strugariu Al, Dincă P.C., Chișamera G., Stanciu C.R.,
Zamfirescu Șt.R., Gherghel I., Morariu V.E. 2016. Morphological characteristics of
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
57
the elusive blotched snake ( Elaphe sauromates ) at its northwestern range limit
(Romania). Turkish Journal of Zoology 40: doi:10.3906/zoo -1504 -2.
201. Salvidio, S., 2009, Detecting amphibian population cycles: The importance of
appropriate statistical analyses, Biological Conservation, 142, pp. 455 –461.
202. Santos, T., Tellerıa, J.L. și Carbonell, R., 2002, Bird conservation in
fragmented Mediterranean forests of Spain: effects of geographical location, habitat
and landscape degradation, Biological Conservation, 105, pp. 113 –125.
203. Santos, X., Gonzalez -Solis, J. și Llorente, G.A., 2000, Variation in the diet of
the viperine snake Natrix maura in relation to prey availability, Ecography, 23, pp.
185–192.
204. Sa-Sousa, P., Almeida, A.P., Rosa, H., Vicente, L. și Crespo, E.G., 2000,
Genetic and morphological relationships of the Berlenga wall lizard ( Podarcis
bocagei berl engensis : Lacertidae), Journal Of Zoological Systematics And
Evolutionary Research, 38(2), pp. 95 –102.
205. Saunders, S.C., Chen, J., Drummer, T.D., Crow, T.R., Brosofske K.D.,
Gustafson E.J., 2002, The patch mosaic and ecological decomposition across spatial
scales in a managed landscape of northern Wisconsin, USA, Basic an d Applied
Ecology, 3, pp. 49 –64.
206. Sayım F., Baskale, E., Tarkhnishvili, D. și Kaya, U., 2009, Some w ater
chemistry parameters of breeding habitats of the Caucasian salamander , Mertensiella
caucasica in the Western Lesser Caucasus, C. R. Biologies, 332, pp. 464 –469.
207. Scheffer, M. și Carpenter, S.R., 2003, Catastrophic regime shifts in
ecosystems: linking theory to observation, Trends in Ecology and Evolution, 18(12),
pp. 648 -656.
208. Scheffer, M., Carpenter, S. și Young, B., 2005, Cascading effects of
overfishing marine systems, Trends in Ecology & Evolution, 20(11), pp.579 -581.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
58
209. Schmidt, M.H., Lefebvre, G., Poulin, B. și Tscharntke, T., 2005, Reed cutting
affects arthropod communities, potentially reducing food for passerine birds
Biological Conservation, 121, pp. 157 –166.
210. Schmitz, M.F., Sanchez, I.A.și Aranzabal, I., 2007, Influence of management
regimes of adjacent land uses on the woody plant richness of hedgerows in Spanish
cultural landscapes, Biological Conservation, 135, pp. 542 –554.
211. Segoli, M., Ungar, E.D., și Shachak, M., 2008, Shrubs enhance resilience of a
semi -arid ecosystem by engineering and r egrowth, Ecohydrol, 1, pp. 330 –339.
212. Sekercioglu, C.H., 2006, Increasing awareness of avian ecological function,
Trends in Ecology and Evolution 21(8), pp. 464 –471.
213. Sever, D.M. și Hamlett, W.C., 2002, Female Sperm Storage in Reptiles,
Journal of Experimen tal Zoology, 292, pp. 187 -199.
214. Silva, J.P., Faria. N. și Catry, T., 2007, Summer habitat selection and
abundance of the threatened little bustard in Iberian agricultural landscapes,
Biological Conservation, 139, pp. 186 –194.
215. Simeon, D., Yehuda, R., Cunil l, R., Knutelska, M., Putnam, F.W. și Smith,
L.M., 2007, Factors associated with resilience in healthy adults,
Psychoneuroendocrinology, 32, pp. 1149 –1152 .
216. Smith, H.T., Meshaka, W.E., Golden, E., și Cowan, E.M., 2007, The
Appearance of the Exotic Green Iguana as Road -kills in a Restored Urban Florida
State Park: The Importance of an 11 -Year Dataset, Journal of Kansas Herpetology,
22, pp. 14 -16.
217. Sodhi, N.S., 2008, Tropical biodiversity loss and peopl e – A brief review,
Basic and Applied Ecology, 9, pp. 93 –99.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
59
218. Sodhi, N.S., 2009, Forest fragmentation positively affecting forest birds?,
Animal Conservation, 12, pp. 282 –283.
219. Srivastava1, D. S.și Mark Vellend , M., 2005, Biodiversity -Ecosystem
Function Research: Is It Relevant to Conservation?, Annual Review of Ecology,
Evolution, and Systematics, 36, pp. 267 -294.
220. Stefanescu, C., Peñuelas, P. și Filella, I., 2005, Butterflies highlight the
conservation value o f hay meadows highly threatened by land -use changes in a
protected Mediterranean area, Biological Conservation, 126, pp. 234 –246.
221. Steiner, F.C., Long, Z.T., Krumins, J.A. și Morin, P.J., 2006, Population And
Community Resilience In Multitrophic Communitie s, Ecology, 87(4), pp. 996 –1007 .
222. Strayer, D.L., Eviner, V.T., Jeschke, J.M. și Pace. M.L., 2006, Understanding
the long -term effects of species invasions , Trends in Ecology and Evolution , 21(11),
pp. 645 -651.
223. Strugariu A., Zamfirescu Ș.R. (2009): A mel anistic adder neonate born from a
cryptic female. Are black vipers born heavier ? North -Western Journal of Zoology 5
(1): 218 -223. ISSN 1584 -5629.
224. Suding, K.N., Gross, K.L. și Houseman, G.R., 2008, Alternative states and
positive feedbacks in restoration ecology, T rends in Ecology and Evolution, 19 (1),
pp. 46 -53.
225. Swanack, T.M., Grant, W.E. și Forstner, M.R.J., 2009, Projecting population
trends of endangered amphibian species in the face of uncertainty: A pattern -oriented
approach, Ecological modelling, 220, pp. 148 –159.
226. Szyndlar,. Z., 1991, Ancestry of the Grass Snake ( Natrix natrix ):
Paleontological Evidence, Journal of Herpetology, 25(4), pp. 412 -418.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
60
227. Termorshuizen, J.W. și Opdam, P, 2007, Incorporating ecological
sustainability into landscape planni ng, Landscape and Urban Planning, 79, pp. 374 –
384.
228. Thomas, R. C., Kirby K. J. și Reid, C. M., 1997, The Conservation Of A
Fragmented Ecosystem Within A Cultural Landscape The Case Of Ancient Woodland
In England, Biological Conservation, 82, pp. 243 -252.
229. Thrush, S.F., Hewitt, H.E., Dayton, P.K., Coco, G., Lohrer, A.M., Norkko, A.,
Norkko, J. și Chiantore, M., 2009, Forecasting the limits of resilience: integrating
empirical research with theory, The Royal Society, 276(1671), pp. 3209 -3217.
230. Tryjanowski, P ., Sparks, T.H. și Profusc, P., 2009, Severe flooding causes a
crash in production of white stork (Ciconia ciconia) chicks across Central and Eastern
Europe, Basic and A pplied Ecology, 10, pp. 387 –392.
231. Ulrich, W. și Fiera, C., 2009, Environmental correlates of species richness of
European springtails (Hexapoda: Collembola), Acta Oecologica, 35, pp. 45 –52.
232. Van Dyck, H. și Baguettea, M., 2005, Dispersal behaviour in fragmented
landscapes: Routine or special movements?, Basic and Applied Ecology, 6, pp. 535 –
545.
233. Vandewoestijne, S., Martin, T., Liegeois, S. și Baguette, M., 2004, Dispersal,
landscape occupancy and population structure in the butterfly Melanargia ga lathea ,
Basic and Applied Ecology, 5, pp. 581 -591.
234. Vercken, E., Fraipont, M., Dufty, A.M. și Clobert, J., 2007, Mother's timing
and duration of corticosterone exposure modulate offspring size and natal dispersal in
the common lizard ( Lacerta vivipara ), Ho rmones and Behavior, 51, pp. 379 –386.
235. Vercken, E., Massot, M,. Sinervo, B. și Clobert, J., 2007, Colour variation and
alternative reproductive strategies in females of the common lizard Lacerta vivipara ,
Journal of evolutionary biology, 20(1), pp. 221 -232.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
61
236. Verhoeven, J.T.A., Arheimer, B., Yin, C. și Hefting, M.M., 2006, Regional
and global concerns over wetlands and water quality, Trends in Ecology and
Evolution, 21(2), pp. 96 -103.
237. Verhoeven, J.T.A., Koerselman, W. și Meuleman, A.F.M., 1996, Nitrogen -or
phosphorus -limited growth in herbaceous, wet vegetation: relations with atmospheric
inputs and management regimes, Tree, 11(12), pp 484 -497.
238. Veysey, J.S., Babbitt, K.J. și Cooper, A., 2009, An experimental assessment of
buffer width: Implications for sal amander migratory behavior, Biological
Conservation, 142, pp. 2227 –2239 .
239. Vickery, J.A., Bradbury, R.B., Henderson, I.G., Eaton, M.A. și Grice., P.V.,
2004, The role of agri -environment schemes and farm management practices in
reversing the decline of farm land birds in England, Biological Conservation, 119, pp.
19–39.
240. Vidal. M.C.R., Carvalho, P.V.R., Santos, M.S., Santos, I.J.L., 2009, Collective
work and resilience of complex systems, Journal of Loss Prevention in the Process
Industries, 22(4), pp. 516 –527.
241. Walker, B., 1995, Conserving Biological Diversity through Ecosystem
Resilience, Conservation Biology, 9(4), pp. 747 -752.
242. Walker, K.J.,Critchley, C.N.R., Sherwoodc, A.J., Largea, R., Nuttalla ,P.,
Hulmesa, S., Rosed ,R. și Mountford, J.O., 2007, The co nservation of arable plants on
cereal field margins: An assessment of new agri -environment scheme options in
England, UK , Biological Conservation, 136, pp.260 –270.
243. Wallace, R. și McCarthy, K.,2007, The unstable public -health ecology of the
New York Metropolitan Region: implications for accelerated national spread of
emerging infection, Environment and Planning A, 39, pp. 1181 -1192 .
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
62
244. Wallace, R. și Wallace, D., 1999, Deindustrializ ation, inner -city decay, and
the hierarchical diffusion of AIDS in the USA: how neoliberal and cold war policies
magnified the ecological niche for emerging infections and created a national security
crisis, Environment and Planning, 31, pp. 113 -139.
245. Whit taker, R.J., 1995, Disturbed island ecology, Tree, 10, pp. 421 -425.
246. Wilson, A., Vickery, J. și Pendlebury, C., 2007, Agri -environment schemes as
a tool for reversing declining populations of grassland waders: Mixed benefits from
Environmentally Sensitive Areas in England, Biological Conservation, 136, pp. 128 –
135.
247. Wilson, D. S., Stoddard, M.A. și Puettmann, K.J.,2008, Monitoring amphibian
populations with incomplete survey information using a Bayesian probabilistic model,
Ecological Modelling, 214, pp. 2 10–218.
248. Wilson, S.K., Graham, N.A.J., Pratchett, M.S., Jones, G.P. și Polunin,N.V.C,
2006, Multiple disturbances and the global degradation of coral reefs: are reef fishes
at risk or resilient?, Global Change Biology, 12, pp. 2220 –2234 .
249. Winter, S.J., Esl er, K.J. și Kidd, M., 2005, An index to measure the
conservation attitudes of landowners towards Overberg Coastal Renosterveld, a
critically endangered vegetation type in the Cape Floral Kingdom, South Africa
Biological Conservation, 126, pp. 383 –394.
250. Wolff, A., Dieuleveut, T., Martin, J.L. și Bretagnolle, V., 2002, Landscape
context and little bustard abundance in a fragmented steppe: implications for reserve
management in mosaic landscapes, Biological Conservation, 107, pp. 211 –220.
251. Young, B., Barange, M., Beaugrand, G., Harris, R., Perry, R.I., Scheffer, M. și
Werner, 7., 2008, Regime shifts in marine ecosystems: detection, prediction and
management, Trends in Ecology and Evolution, 23(7), pp. Pages 402 –409.
TESTELE DE SEMNIFICAȚIE ÎN ECOLOGIE –UZ ȘI ABUZ – O ANALIZĂ CRITICĂ – Partea specială
63
252. Zhou, H., Wang, J., Wan, J., și Jia, H., 201 0, Resilience to natural hazards: a
geographic perspective, Naturat Hazards, 53, pp. 21 -41.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: S.L. univ. d r. MARIAN TUDOR [629258] (ID: 629258)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.