Ș.l. dr. ec . Adrian FELEA [611855]

I
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE INGINERIE ENERGETICĂ
ȘI MANAGEMENT INDUSTRIAL
PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIA SISTEMELOR
ELECTROENERGETICE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

Proiect de diplomă

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Ș.l. dr. ec . Adrian FELEA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

II
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE INGINERIE ENERGETICĂ
ȘI MANAGEMENT INDUSTRIAL
PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIA SISTEMELOR
ELECTROENERGETICE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

ANALIZA TEHNICO -ECONOMICĂ
PENTRU O INVESTIȚIE DIN DOMENIU L ENERGETIC
STUDIU DE CAZ: POST DE TRANSFORMARE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Ș.l. dr. ec . Adrian FELEA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

III

Cuprins

Capitolul I. Introducere …… ……………… ………………………………………………… 3

Capitolul II. Posturi de transformare……… …….……………………………………… 7
II.1. Generalități ………………… ……… ……………………………………….. 7
II.2. Rolul posturilor de transformare în Sistemul electroenergetic … ………….. 8
II.3.Tipuri de posturi de transformare……………………………………… .…… 9
II.4. Structura unui post de transformare……………………………………….. 11
2.4.1 Post ul de transformare aerian (PTA)…………………………………………… 11
2.4.2. Posturi de Transformare în cabin ă tip PTAB / PTAM………………… 13

Capitolul III. Analiza tehnică. Dimensionarea unui de post de transformare.. ……….. 16
III.1. Mărimi de calcul…………………………………………………………… 16
III.2. Alegerea structur ii unui post de transformare… .……………… …..…….. 18
III.3. Alegerea transformatoarelor………………………………………………. 24
III.4. Alegerea echipamentelor de comutație și protec ție ……………………….. 26

Capitolul IV. Analiza economic ă………………………………. ………………… ……… 30
IV.1. C riterii economice de evaluare a proiectelor energetice … .…… …………. 30
IV.2. Devizul – instrument de evaluare financiară a investițiilor……………..… 36
IV.3. Descriere succintă a programului informatic de el aborare a devizului… … 37
IV.4. Întocmirea devizului pentru postul de transformare…… …….……………. 42

Capitolul V. C oncluzii ……………… …………… ………………………………………… 76

Bibliografie …………………………… ……….. ………………………………………….. 79
Anexa ………………………… ….…………………………………………………….….. 81

3
CAPITOLUL I
INTRODUCERE

Sistemul electroenergetic (SEE) , este sistemul care a sigură și menține alimentarea c u
energie electrică a consumatorilor dintr -un anumit teriroriu . Sistemul electroenergetic poate fi
comparat cu sistemul cardiovascular al organismului uman. De func ționarea normală și
menținerea acestui sistem la parametrii op timi de funcționare , depinde v iața întregului organism.
Tot astfel ș i în cazul unui sistem electroenergetic , de func ționarea normală și men ținerea
acestui a la parametrii optimi , depinde derularea normală a tuturor activită ților energotehnologice
care se desfă șoară l a nivelul î ntregii țări.
În secolul XXI, progresul tehnic și dezvoltarea civilizației , face ca lumea să fie total
dependentă de energia electrică , fapt ce implică producerea, transpostul și distribuirea acesteia la
fiecare consumator , în orice moment și oriunde este nevoie.
Sistemul electroenergetic este format din totalitatea instalațiilor și echipamentelor care
concură la producerea transportul și distribu ția energie i electrice la nivel na țional.
De la energia primară , care poa te avea mai multe forme: energia combustibililo r fosili,
energia solară, enegia eoliană , energia hidraulică etc și pînă la energi a electrică , care este
utilizată cu atâta u șurință de to ți consumatorii cu vârste și din medii diferite, energia trece prin
mai multe transformări de stare și de parametri.
Pornind de la bornele agregatelor producătoare de electricitate , aceasta trece prin diferite
transformări a parametrilor (tensiune, intensitate , fecven ță, etc) pentru a putea fi transportată la
distan țe mari și cu pierderi minime. Apoi, pe baza reglajelor și protecțiilor se vor menține
parametrii de calitate ai energiei electrice, care pot fi perturbați din ca uze funcționale sau
datorită avariilor [6][14] .
Din studiile și analizele efectuate de -a lungul timpului , asupra condi șiilor optime de
transport a energiei electrice la distan țe mari pentru alimentarea consumatorilor, s -a ajuns la
concluzia că transortul la tensiuni înalte , conduce la reducerea pierderilor de energie și reduce rea
semnificativă a costurilor. Astfel , a intervenit necesitatea de a modifica parametrii energie i
electrice în cel putin două trepte , și anume ridicarea tensiuni în sta țiile de evacuare a energie i
electrice de la producători , pentru realizarea unui transport la tensiune înaltă cu pierderi reduse și
apoi, modificare parametrilor în sta țiile de distribu ție pentru consumatori.
Pentru realizarea acestor transformări se utilizează transformatoarele electrice , care sunt
mașini electrice statice , bazate pe fenomenul induc ție electromagnetic ă. Aceste echipamente
electrice sunt utilizate frecvent în sta țiile sistemului electroenergetic ele fiind echipamente de o

4
importan ță deosebită pentrun func ționarea SEN, fiind totodată foarte scumpe. Pre țul acestor
echipamente este direct proporțional cu mărimea lui [1]. În re țeaua de distribu ție sunt de
asemenea frecvent utilizate aceste echipamente. Se poate concluziona ca sistemul
electroenergetic nu ar putea func ționa fără acest tip de dispozitive .
Dezvoltarea deosebit de amplă a sectorului de constuc ții civile în ultimii ani a condus la
necesitatea extinderii re țelelor de distribu ție a energiei electrice. Extiderea acestor re țele implică
ampasarea de posturi de transformare a parametrilor enegie electrice și montarea de re țele
electrice subterate conform cerin țelor în vigoare .
În lucrarea pe care am elaborat -o, am efectuat o analiza tehnică asupra acestui tip de
echipament , atât de important pentru Sistemul Energetic Național( SEN ).
Pentru reali zarea temei propuse, proiectul debutează cu o sinteză din literatura de
specialitat e constând în chestiuni teoretice generale legate de construc ția și proiectarea posturilor
de transformare și a unor elemente componente ale acestora.
În această etapă, am detaliat și analizat care este modul de utilizare a acestor
echipamente în cadrul SEN, diferitele tipur i de transformatoare utilizate , în func ție de rolul pe
care îl au în func ționarea economică și sigură a SEN. Am analizat din punct de vedere tehnic
toate aspectele care concură la pr oiectarea și montarea unui post de transformare supr ateran în
construc ție anvelopată. Postul de transformare se define ște, constructiv și funcț ional, ca o stație
electrică de transformare coborâtoare, cu o putere obi șnuită de până la 2500 kVA, în care
tensiunea energiei electrice este coborâtă de la o tensiune medie (peste 1000 V) , la joasă
tensiune (sub 1000 V), în scopul alimentării rețelelor electrice de utilizare.
Proiectarea unui post de transformare implică studierea elementelor componente ale
acestuia (transformator, conductoare sigurante etc) și a caracteristicilor sale (impedan ța intern ă,
curentul de scur tcircuit, forț e electrodinamice etc), aspecte care au fost studiate în mare parte în
timpul cursurilor de licen ță în cadrul unor materii precum: Producerea , transportul și distribu ția
energiei electrice, Electrotehnic ă, Mașini Electrice și altele .
Amplasarea unui post de trans formare în aria geog rafic ă a unei a șezări, are
două implica ții: una determinat ă de prezen ța fizic ă în spa țiul construit și o alta legată de rolul
funcțional, prin asigurar ea tranzitului de putere din reț eaua electrică de medie tensiune către cea
de joas ă tensiune.
Ansamblul definit ca un post de transformare are două componente principale, respectiv:
 Partea constructivă, reprezentată de suportul în care și pe care sunt susț inute
componentele celei de a doua păr ți, adoptarea soluției de realizare (supraterane, subterane

5
și aeriene), fiind determinată de considerente economice, arhitectu rale, de spațiul
disponibil etc;
 Echiparea electro -mecanic ă, constituită din materiale și a parate prin care este
tranzitată energia electrică și accesoriile necesare acestui scop, adoptarea
soluției fiind determinată de considerente economice și varianta constructiv ă, dar în
special de cerințele legate de continuitatea î n alimentare .
Echiparea electro -mecan ică a unui post de transformare, la r ândul sau este constituit ă din
circuite primare (princip ale), fiind cele parcurse de energ ia electric ă tranzitată, respectiv cele
expuse la tensiunea de serviciu și parcurse de curen ții absorbi ți de recepto are. Circuite le
secundare, deseve sc circuitele primare, au tensiuni mai reduse sau egale cu 2 30V, iar curenț ii
sunt foarte mici, de regul ă sub 5 A. Din aceasta categorie fac parte circuitele de comand ă,
semnali zare, protec ție, masur ă și insta lații auxiliare, din care fac parte serv iciile proprii
de curent alternativ și de curent continuu, instala ția de legare la p ământ și cea de protec ție
împotriva loviturilor directe de tr ăsnet. Ech ipamentul aferent circuitelor primare, ( îndeosebi
transformatoarele ) reprezintă partea principal ă a unu i post de trasformare, ocupând spaț iul cel
mai mare. Ech ipamentul aferent circuitelor secundare este montat pe panouri sau pupitre,
ansamblul lor form ând tabloul de comandă. Legătura aparatelor cu care se realizează cir cuitele
secundare cu aparatele circuitelor primare pe care le deserves c, se realizează cu cabluri de
circuite secundare , pozate în canal e special e.
Pentru partea de construc ții, materialele posturilor de transformare au evoluat continuu de
la caramid ă, beton armat, beton autoclavi zat, până la carcase metalice sau din materiale plastice
compozite. L a posturile de transformare amplasate în aer liber , transformatoarele se amplasea ză
la so l sau suspendate pe st âlpi din lemn sau beton (posturi aeriene) . Datorit ă numărului foarte
mare de posturi utili zate, din considerente economice , dar și de încadrare în ambientul
arhitectonic, s -au conceput și reali zat solu ții tipi zate, de dimensiuni reduse .
Realizarea unui post de transformare ca și a altor obiective energeti ce, presupune mai
multe stadii, derulate de la analiza cererii de energie electrică, existența rețelelor electrice pentru
racord, elaborarea deciziei de implementare la parametrii energetici necesari [14], cu stabilirea
schemei de conexiuni, studiul ofertei de energie, materiale, materii prime și prestatori de
servicii, analiza impactului social sau de mediu, evaluarea financiară, elaborarea proiectului
tehnic și de execuție, întocmirea devizului și a planu lui de activități pentru construcție până la
realizarea practică.
Aceste activități se realizează cu ocazia studiului de fezabilitate și sunt incluse în acesta.
Studiul de fezabilitate reprezint ă așadar o analiz ă incipient ă, în faza de proiecare a un ui obiectiv
energetic , ce stabile ște poten țialul proiectului de a î ndep lini eficient totalitatea cerinț elor tehnice

6
dorite și de a fi rentabil economic. Printr -un studiu de fezabilitate se analizeaz ă și utilizarea
rational ă și eficient ă a resurselor materiale , umane sau financiare și se determin ă modul î n care
sunt satisfacute cerintele tehnice și economice impuse de activită tțile desfa șurate cu ajutorul
instalației sau construcției propuse. La construcțiile noi, și mai ales a celor realizate din bani
publici, se întocmește și un studiu de prefezabilitate, înainte de cel amanunțit ce privește
fezabilitatea implementării proiectului. Studiul de prefezabilitate , reprezintă primul pas în
elabora rea unei documenta ții și în promovarea unei investi ții și prezintă în mod grosier
geometria viitoarei construcț ii și estimează foarte general , costurile viitorului obiectiv.
Posturile de transformare reprezintă o componentă principală a sistemului de distr ibuție
spre consumatorii industriali , socio -edilitari și casnici, fiind o stație electrică de transformare
coborâtoare, ce realizează conversia finală a energiei electrice din medie tensiune, în joasă
tensiune pentru a putea fi folosită în alimentare a consumatorilor. Astfel, posturile de transfomare
reprezintă una din cele mai răspândite stații electrice și o componentă principală și esențială în
majoritatea ramurilor sistemului electroener getic național.
Proiectul este structurat în cinci capitole și urmează din punct de vedere a l abordării,
două direcții. Una este direcția teoretică, de prezentare a caracteristicilor generale a obiectivelor
energetice cu încadrarea posturilor de transformare în SEE, iar cealaltă , de calcul, pentru
evaluarea tehnico -economică a dimen sionării unui post de tranformare. Chestiunile teoretice
sunt integrate în introducere și în capitolul 2. Un capitol aplicativ este capitolul 3, în care se
prezintă calculele tehnice și prezentarea soluției alese pentru dimensionarea postulu i de
transformare.
În capitolul patru am efectuat o analiza economică pentru realizarea investi ției de
mont are a postului de transformare cu integrare într-o rețea de distribuție a energie electrice , la o
zonă urbană în curs de dezvoltare , pentru consumatori de mică putere (cartier de locuițe).
Capitolul cinci reprezintă concluziile și observațiile privid analiz ele efectuat e pentru
obiectivul energetic proiectat .
La finalul lucrării este prezentată lista bibliografi că cu lucrările de specia litate utilizate în
elaborarea proiectului .
Proiectul are atașată o anexă, în care sunt prezentate în conformitate cu rapoartele
producătorilor, parametrii tehnici și date constructive pentru câteva categorii de posturi de
transformare.

7
Capitolu l 2

POSTURI DE TRANSFORMARE

2.1 Generalită ți

Transformatoarele electrice sunt echipamente primare deosebit de importante care fac
parte din sistemul electroenergetic. Aceste echipamente se regăsesc î n toate sta țiile electrice și la
toate centrale electrice de producere a energie i electrice. Ele asigură transformarea parametrilor
energiei electrice (tensiunea electrică) la anumite valori standardizate pentru a putea fi utilizată
de consumatori sau transportată și distribuite pe distan țe mai mari cu pierderi reduse [ 3].
În func ție de utilizarea lor în cadru Sistemului Electroenergetic (SEN) transformatoare de
putere se împart în două mari categorii:
a) Transformato area ridicătoare de tensiune care au rolul de a transforma paramet rii
energie electrice ( tensiunea) în sensul cre șterii acesteia pentru a facilita evacuare a și
transportul energie i electrice de la producător la distribuitor și consumator. Aceste
transformat oare se instal ează de regul ă în sta țiile de evacuare a energie i electrice din
centralele de producere și în sta țiile de transformare. Transformatoarele utilizate în
acest scop sunt transformatoare de putere mare de ordinul zecilor sau sutelor de
megawa ți. Ele func ționează la nivel mediu și înaltă tensiune (6;10; 20; 110; 220 kV).
Pentru nivelul de foarte înaltă tensiune (400; 720 kV) se utilizează transformatoare
speciale numite autotransformatoare și care au o construc ție aparte.
b) Transformatoare coborâtoare de tensiune , care au rolul de a modifica parametrii
energiei electrice în sensul scăderii tensiunii pentru a fi ut ilizată de consumatorii
finali (casnici sau industriali). Aceste tipuri de transformatoare se montează de regul ă
în sta ții electrice și posturi de tranfor mare instalate în re țeaua electrică de distribu ție.
Aceste transformatoare func ționează la nivelul de medie și joasă tensiune (20 kV și
0,4 kV ca valori standardizate pentru sistemul trifazat ).
În cadrul sistemului electroergetic se mai utilizează și difer ite alte tipuri de
transformatoare electrice (transformatoare de m ăsură de tensiune, transformatoare de măsură de
current, divizoare de tensiune etc) care au rolul de a reduce paramertii curentului electric la
valori nepericuloase pentru exploatare și pers onal, astfel încâ t ace ști parametrii să poată fi
măsura ți cu aparatele de măsură uzuale sau pentru să fie utiliza ți la monitorizarea și protec ția
rețelelor electrice [3].

8
2.2 Rolul posturil or de transformare în Sistemul E lectroenergetic

Conform defini ției din Normativele Energetice [13][15], Postul de transformare este o
stație de transformare coborâtoare de tensiune, cu o putere de până la 2500 kVA, destinată
alimentării la joasă tensiune (pânâ la 1 kV inclusiv) a consumatorilor. Alimentarea receptoarelor
din instala țiile electrice de joasă tensiune, implică preze nța unui post de transformare și a mai
multor puncte de distrib uție.
În cadrul Sistemului electroenergetic (SEN) din România distrib uția energie electrice se
realizează preponderent la tensiune de 20 kV, considerată banda de tensiune medie cea mai
economică pentru seviciul de distrib uție a energie electrică de către Filiale de Distrib uție a
enegriei electrice din România [7]. Pe parcursul procesului de dezvoltare și modernizare a SEN s –
a ren unțat în totalitate la distribu ția enegiei electrice la tensiune de 35 kV, utilizată fecvent p ână
prin anii ‘70 ai secolului trecut .
În acest moment , toate st ațiile de distrib uție a energiei electrice din cadrul SEN care sunt
modernizate sau sunt în proces de moder nizare , sunt realizate pentru tensiu nile standardizat e de
20/110 kV. Astfel pentru distrib uția ubană și rurală a energie electrice se utilizează preponderant
banda de tensiune medie standardizată de 20 kV.
Liniile elect rice subterane (LES) realizate în cab lu și posturile de transformare care
funcționau la tensiune de 6 sau 10 kV, sunt înlocuite cu linii electrice subteran e și posturi de
transformare care fun cționează la tensiune standardizată de 20 kV. Astfel , se realizează o
uniformizar e și tipizare a echipamentelor utilizate în cadrul seviciului de distrib uție a energie
electrice în Sistemul electroenergetic la nivel n ațional și chiar inter național.
Energia electrică transportată prin r ețeaua de transport la tensiuni mari (r ețea de înaltă
tensiune) , ajunge î n sta țiile de distr ibuție, unde parametrii energie electrice sunt modificați prin
intermediul transformatoarelor de putere în sensul reducerii t ensiunii pâ nă la valoarea
standardizată de 20 kV. De st ațiile de distrib uție a energie electrice, electricitatea este distribuită
fie consumatorilor de medie tensiune fie consumatorilor de joasă tensiune.
Pentru alimentarea consumatorilor de joasă tens iune, se utilizează posturile de
transformare care realizează o transformare a parametrilor energie electrice în sensul reducerii
volorii tensiunii pâ nă la val oarea standardizată de 0,4 kV. Banda de tensiune standardizată pentru
joasă tensiune s -a stabilit la valoarea de 400 V din motive tehnico economice în anul 2010.
În figura 2.1 este prezent ată schematic , structura unui sistem electronergetic [7]. Posturile
de transformare se racordează la barele stațiilor electrice de distribuție și redistribuie energia
consumatori lor complecși (CC), de medie tensiune (interconectare între PT), prin linii de
distribuție LD (feederi).

9

Fig 2.1 Structura schematică a unui sistem electroenergetic
EP-energie primară; IP -instalație primară; IT r-instalație de transport; MP -mașină primară; GS –
generator sincron; CE -centrală electrică; SEV -stație de evacuare; LT -linie de transport;
SD-stație de distribuție; LD -linie de distribuție , PT-post de transformare; CC – consumator complex
CMT -consumator de medie tensiune; CJT- consumator de joasă tensiune.

Se poate observa de asemenea în figura 2.1 că postul de transformare preia energia
electrică din re țeaua de distribu ție prin intermediul unui punct de alimentare și o transferă
consumatorilor de joasă tensiune. O sta ție de conexiuni de medie tensiune, (6 -20 kV) destinată
alimentării unor posturi de transformare poartă denumirea de punct de alimentare Aceste puncte
de al imentare se instalează în general în re țelele urbane sau la consumatori industriali și se
realizează în general în încăperi supraterane [3][4][5] . În cadrul unui post de transformare energia
electrică intră într -o instala ție electrică de distribu ție de medi e tensiune prin unul sau mai multe
circuite de acest nivel de tensiune (linii electrrice de medie tensiune). Din instalaț ia de
distribu ție, prin unul sau mai multe circuite de medie tensiune, energia electrică este trimisă la
transformatoare coboratoare de medie pe joasă tensiune. După transformarea parametrilor
energie i electrice , realizată de transformator, prin circuite de joasă tensiune, energia electrică este
trimisă la re țeaua electrică de distribu ție de joas ă tensiune, ajungând astfel la tensiunea
standardizată de 0,4 kV să poată fi utilizată de diver și cosumnatori casnici , edilitari sau
industriali. În ca drul posturilor de transformare (PT) sunt cuprinse toate construc țiile și
echipamentul electromecanic, destinat să transforme tensiunea la care se t ranzitează energia
electrică, de la valori incluse în clasa re țelelor electrice de medie tensiune la valori incluse în
clasa retelelor elecrice de joas ă tensiune, postul de transformare asigurând legătura între cele
două clase de retele electrice.

2.3 Tipuri de posturi de transformare

Posturile de transformare se amplasează atât în mediul urbam cât și rural, în sta ții de
trasformare, în centrale electrice (pentru alimentarea serviciilor proprii ale acestora), în incinta
intreprinderilor,etc în fun cție de modalitatea de utilizare a acestora și a cerin țelor consumatorilor. EP RE
SEE PT LD CMT
CJT SD SEV LT MP IP
CE GS ITr
CC

10
În func ție de modali tatea constructivă și de a mplasarea acestora , posturile de
transformare pot fi [8][10] :
a). Postur i de transformare aeriene (PTA)
Aceste posturi de transformare sunt montate pe stâlpi de beton , alimentate obișnuit prin
derivații de la liniile electrice aeriene de electrific ări rurale de 20 kV , cu transformatoare cu
puteri relativ mici, de obicei cuprinse între 20 și 630 kVA și destin ate de regulă alimentării unor
consumatori de joasă tensiune din mediul rural.Puterea transformatoarelor ce se vor monta în
PTA va crește în viitor , o dată cu reduc erea greutății și volumului lor . Posturile de transformare
instalate pe un stâlp de beton au putere instalată Sn =16 – 400 kVA iar cele instalate pe doi stalpi
de beton cu putere instalat ă Sn 400-630 kVA [10].
Conform definițiilor din normativele energetic e, un post de transformare pe stâlp este un
post de transformare al cărui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat în exterior, pe o
construcție specială de stâlpi sau direct pe stâlpii liniilor electrice aeriene.
b).Posturi de transformare suprat erane.
Aceste posturi sereali zează de obicei în două variante și anume:
 Posturi de transformare în cabine metalice, prefabricate, folosite de obicei pentru
alimentări temporare, de șantier (mai rar pentru alimentări urbane normale), cu puteri
cuprinse înt re 100 și 1000 kVA; În ultimii ani astfel de tipuri de posturi de transformare
se utilizează frecvent în re țelele rurale dat fiind faptul ca se dore ște trecerea la realizare
de re țele de ditribu șie realizate în linii electrice subterane (LES sau LEC )
 Postu ri de transformare în încăperi supraterane, realizate în cabine de zid (PTCZ) special
construite sau la parterul blocurilor de locuințe în unele încăperi special rezervate și
amenajate pentru postul de transformare sau în încăperi special rezervate din inc intele
tehnologice ale întreprinderilor industriale. ) Se echipeaz ă de regul ă cu unul sau mai
multe transformatoare cu puteri 40 -1600 kVA fiind destiante să alimenteze consumatori
rezide nțiali sau industiali. Acest tip de post de transformare este integra t într -o rețea LES
având două sau mai multe celule de linie sau este racordat radial în LES. Există și un
număr redus de cazuri î n care PTCZ este racordat în soluț ie aeriană la LEA mt. Tot
echipamentul electric de medie și joasă tensiune este montat în interiorul PTCZ.
 Posturi de transformare în anvelopă de beton sau metalică (PTAB, PTAM). Sunt posturi
moderne, compacte care pot fi echipate cu unul sau două transformatoare până la 1000
kVA (de regulă sunt echipate cu un transformator). Pentru puteri mari de 1000 -1600
kVA , transformatoarele din cadrul PTAB/PTAM se pot amplasa și în exterior , în spa ții
îngrădite cu gard de plasă de sârmă. Toate PTAB/ PTAM sunt racordate la RED prin
cablu de m edie și respectiv de j oasă tensiune. Ele au la bază o cuvă de beto n

11
impermeabil la apă iar cablurile de racordare sunt executate în solu ție etan șă utiliz ând
diafragme special proiectate .

c). Posturi de transformare subterane, realizate într -o construcție subterană, în locurile
unde din diverse motive (ca cele de sistematizare urbană), nu este admisă realizarea unei
construcții supraterane [10]. Posturile de transformare supraterane și subterane alimentează
obișnuit consumatorii din rețelele urbane și consumatorii industriali sau agroindustriali. Tendin ța
ultimilor ani pentru execuția posturilor de transformare este utilizarea cât mai fr ecventă a
elementele prefabricate deoarece se realizează o execuție industrială cu montare rapidă, iar
prefabricatele pot fi refolosite după desființarea postului sau relocarea acestu ia. D eservirea este
simplă iar fiabilitatea în exploatare este mare și se pot schimba relativ ușor diverse echipamente
din componen ța postului de transformare.

2.4 Structura unui post de transformare

Posturile de transformare au o structură în general standardizată și ele sunt executate,
amplasate și utilizate în func ție de particularit ățile consumatorilor precum și a re țelelor de
distribu ție din zonă. La alegerea tipului și a amplasării PT este necesa r în afară de evaluarea
tehnico – economică să se țină cont de [8][10] :
 tipurile de re țele medie și joasă tensiune la care urmează să fie racordat PT;
 proprietatea terenurilor pe care urmează să fie amplasate PT și condi țiile impuse de l a
proprietarii lor ;
 posibilități de acces pentru montare, deservire și mentenanță ;
 zonele de protecție și de siguran ță. pericole de explozie, incendiu, poluare, riscul de
lovire de către autovehicule etc;
 caracterul zonei – locuită sau nelocuită, posibilită ți de extindere , rezervație etc;
 soluții constructive și variante de echipare existente (accesibile).

2.4.1 Post ul de transformare aerian (PTA)

Postul de transformare aerian se montează de obicei pe stâlpi din beton (prin exceptie î n
cazuri motivate tehnico -economic s e pot accepta și stâlpi de lemn/metal). Soluția constructivă
(unu sau doi stâlpi) a se adoptă în func ție de puterea postului de transformare S n.
Stâlpi i de beton armat utilizaț i sunt de tipul SE 8, SC 15014, SC 15015, cu înăl țime de 12
(14) m cu funda ții de beton.
Echipare a de bază pentru Postul de Transformare Aerian constă în:

12
 Consolă de medie tensiune de î ntindere orizontal ă tip CIT echipat ă cu legături d e întindere;
 Separator tripolar de exterior cu cu țite de legare la pământ ac ționat prin două man ete
distincte pentru contactele de for ță și pentu cuțitele de legare la pământ, în montaj verical
(STEPNo) pentru cazurile în care din motive temeinic justificate STEPNo nu se poate monta pe
un alt stâlp în amonte de PTA. În solu ție standard , separatorul PTA se va monta orizon tal pe un
stâlp dedicate, situat î n amonte de PTA ;
 Cadru de siguran țe de medie tensiune MT) de regu lă cu descărcatoare cu rezistență variabil ă
ZnO 10 kA î ncorporate pentru protecț ia la supratensiuni atmosferice (STA).
Protecția împotriva supratensiunilor atmosferice sepoate face și cu ajutorul descărcătoarelor
cu coarne cu electrozi antipasăre, sau a descărcătoarelor cu rezistență variabilă care se leagă la
priza de pământ apostului de transformare, priză ce trebuie să aib ă o rezistență de dispersie de
maximum 4 Ω [18];
 Transformator de distribuție, U n = 20/0.4 kV , Sn = 16 -630 kVA. Înfășurările de medie
tensiune sunt legate de obicei în triunghi iar înfășurările secundare , de joasă tensiune ale
transformatorului , sunt legate în stea și au nulul legat la nulul rețelei de joasă tensiune, care se
leagă la priza de pământ de exploatare a rețelei, priză ce se execută la o distanță de peste 20 m
de postul de transformare .Aceasta t rebuie de asemenea să aibă o rezistență de dispersie de
maximum 4 Ω. Prin cordoane din același material ca al conductoarelor liniei electrice aeriene
(oțel-aluminiu), se face legătura liniei (LEA) cu bornele fixe ale cadrului de siguranțe, cu
siguranțe fuzibile, montat în poziție verticală pe st âlp, imediat deasupra transformatorului.
Bornele inferioare ale cadrului cu siguranțe fuzibile de medie tensiune sunt legate cu bornele de
medie tensiune ale transformatorului instalat pe o platformă.Cele patru borne (trei faze plus
nulul) de joasă tensiun e ale transformatorului coborâtor, sunt legate prin conductoare flexibile
izolate la tabloul de distribuție de joasă tensiune. Aceste conductoare sunt protejate prin
montarea lor într -o țeavă verticală prinsă pe stâlp cu bride, țeavă ce este îndoită în par tea
superioară (pentru a împiedica pătrunderea apei de ploaie), iar la partea inferioară este prinsă
etanș de cutia de distribuție, care se montează la cca 1,1 m de sol pentru acces normal al
personalului de exploatare latabloul d e distribuție de joasă ten siune;
 Cutia de distribuție (CD) de for ță de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stâlp. Cutia de
Distribu ție este realizată din policarbonat. În componența CD intră: barele jt, echipamentul de
conectare și protec ție: sigurante MPR și/sau întreruptoare 0.4 kV, descărcătoare 0.4 kV pentru
protec ția la STA, grupuri de măsură a energiei electrice în montaj direct/semidirect pe circuitul
general și după caz pe circuitele de linie, aparate pentru monitorizarea calit ății energiei

13
electrice. La posturile pentru zon ele reziden țiale în CD se prevede un circuit cu grup de măsură
a energiei electrice destinat alimentării cutiei de distribu ție de iluminat public [12];
 Cutia de distribuție (CD) pentru iluminatul public de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stâlp.
În componența CD intră barele jt, echipamentul de conectare și protec ție: siguran țe MPR și/sau
întreruptoare 0.4 kV, punctul de com andă a iluminatului public. Co nectarea iluminatului public
se va asigura prin fotocelule, ceas de comuta ție și coma ndă manuală. Regimul de comandă va fi
ales printr -o cheie destinată acestui scop. Repart iția circuitelor de iluminat public , va urmăr i
încărcarea egală a fazelor transformatorului;
 Coloane de racorare a bornelor transformatorului la barele CD de sec țiune corespunzătoare
treptei urmatoare de putere fa ță de transformatorul proiectat pentru PTA dacă acesta este mai
mic de 630 kVA astfel înc ât prima amplificare de tran sformator să se poată realiza fără
modificarea coloanelor generale ale PTA;
 Circuite de linie de joasă tens iune racordate la CD în LEA/LES;
 Circuite L ES de secțiuni corespunzătoare;
 Circuite LEA racordate prin conductoare TYIR , de regul ă neîntrerupt până l a bornele de
linie ale CD; Circuitele de linie și coloana generală vor fi protejate de țevi de plastic de lungimi
4-6 m, și diametru de 75 -100 mm prinse în suportul țevilor, și cu bride metalice de stâlpul PTA.
La ieșire, țevile de protecție vor fi prevăzute cu capace speciale împotriva pătrunderii apei.
Ieșirile de cablu din tabloul de distribuție în direcția solului vor fi protejate mecanic cu ț evile cu
diametru corespunzător;
 Console de joasă tensiune pentru linii aeriene. Acestea vor fi în număr suficient pentru a
asigura i eșirea fiecărui circuit joasă tensiune din CD a PTA fiind orientate corespunzător
direcției circuitului joasă tensiune. La ie șirea din posturile de transformare la care bara de nul
din CD este izolată fa ță de priza de p ământ a P TA, se vor utiliza cleme de întindere, fără
întreruperea conductorului, cu refacerea izola ției nulului;
 Sistemul de legare la pământ al PTA, constituit din priza de pământ (liniar ă sau contur),
band ă de coborâre care asigur ă legarea la priza de pământ a PTA a consolelor metalice, a cuvei
transformatorului și a corpului CD (numai a soclului metalic în cazul în care CD este din
policarbonat).

2.4.2. Posturi de Transformare în cabin ă tip PTAB / PTAM
Postul de transformare compact se va amplasa î ntr-o fund ație săpată în pământ care va
avea la bază un strat de pietriș mărunt. Acoperișul PT este demontabil din motive de schimbare a
echipamentelor (în special a transformatorului). Accesul la celulele de distrib uție mt, tabloul de
distribuție jt și la transformator este posibil du pă deschiderea uși lor. Racordarea la RED mt și jt

14
se face în cabluri mt și jt. În caz uri de utilizare a acestui PT în soluț ie radial ă, conectat la linii
aeriene mt prin cablu subteran , separatorul de sarcină și siguranțe le pot fi pe stâlpul de racord dar
în acest caz în PT nu vor exista celule de mt [12].
Echipare a de baz ă pentru posturile de transformare de tip PTAB / PTAM constă în:
 1 sau 2 transformatoare mt/jt în ulei sau uscate , de capacitate maximă 1000 kVA;
 Celule de distribuție mt independente, modulate racordate cu bare exterioare în
configura ția necesar ă: 1 sau mai multe (de regul ă 2) celule de linie, 1 (2) celule de
transformator.
Aceasta reprezintă solu ția standard de echipare a unui PT în cabina de zid/anvelopă.
Celulele mt care echipe ază PT au tensiunea nominal de 20 kV, curentul nominal 630 A, și
curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcină și întreruptoarele , vor avea mediul de
stingere adecvat condi țiilor de lucru . Vor fi prevazute cuț ite de legare la p ământ. Celulele sunt
realizate în acest caz din unități funcționale individuale și independente (cutii pentru îndeplinirea
unei funcții) , unite prin bare amplasate în aer pe bornele superioare ale celulelor.
 Tablou d e distribuție joasă tensiune cu un număr corespunzător de circuite de linie
protejate cu siguran țe MPR și/sau întreruptoare de jt. și cu grupuri de măsură direct ă/semidirectă.
În cazul PT care alimenteaz ă iluminat ul public se va amplasa în exterior în apro pierea PTAB /
PTAM o cutie de distrib uție pe stelaj metalic cu echiparea similar ă cu CD de la Postul de
transformare aerian [17][24] .
De regulă , în posturile de transformarede tip PTAB / PTAM sunt montate
transformatoare în ulei, trifazate mt / 0,4 kV în execuție compactă, fără conservator, cu bobinaj
Cu sau Al și pierderi în gol reduse. În situa ții motivate se pot utiliza transformatore cu izola ție
uscată. Transformatoarele cu izol ație uscată reprezintă la ora actuală solu ția cea mai economică
pentru echi parea a PTA. Prezentând caracteristici tehnice superioare , transformatoarelor cu ulei,
se utilizează din ce în ce mai mult transformatoare uscate în rășină sintetică. Gama de puteri
pentru transformatoarele ce echipează PTAB/PTAM , este între 16…1600 kVA. G rupele de
coneziuni utilizate de regul ă la aceste transformatoare sunt: Y/Zn -5 pentru gama de puteri 16
kVA – 160 kVA, D/Yn -5 pentru gama de puteri 250 kVA – 1600 kVA.
Transformatoarele cu izola ție uscată au următoarele avantaje [8]:
 nu prezintă risc de poluare;
 nu necesită întreținerea dielectricului;
 este ușor de instalat;
 rezistă la agresiunile mediului;
 nu necesită amenajări constructive (cuvă);
 gabarite și greutate reduse.

15
Transformatoarele uscate elimină limitările impuse de transformatoarele cu ule i. Astfel,
ele pot fi amplasate chiar în centrul de consum (de sarcină) solicitat (bloc uri de locuințe, spitale,
metrou, stații de bază pentru telecomunicații etc). Specific acestor transformatoare este totodată
tehnologia de etanșare a bobinajelor în vid la temperaturi înalte, într -o rășină epoxidică, ceea ce
îi conferă transformatorului o comportare excelentă la agresiunile specifice și elimină riscurile
fisurării cuvei.

16
Capitolul 3

ANALIZA TEHNICĂ .
DIMENSIONAREA UNUI POST DE TRANSFORMARE

3.1 Mă rimi de calcul utilizate pentru dimensionarea unui post de transformare

Punctele de distribuție și transformatoarele de alimentare trebuie dimensionate astfel
încât să corespundă puterii cerute de receptoarele alimentate, în aval de punctul din rețea
considerat. Pentru punctele de distribuție trebuie determinat curentul de calcul al sosirii (comun
și pentru barele colectoare) iar pentru posturile de transformare – puterea cerută în secundarul
transformatorului [3].
Punctele de distribuție a energiei electrice în cadrul rețelelor de joasă tensiune ale
consumatorului pot fi [3]:
– tablouri de distribuție ;
– sisteme integrale de bare de distribuție ;
– bare de distribuție alimentate din tablouri de distribuție
Tablourile de di stribuție sunt echipamente electrice prefabricate conținând, după caz[1] :
– circuite de putere ("forță"), constituite dintr -o sosire , un sistem de bare ("bare
colectoare ") și o serie de plecări ;
– circuite de comandă, semnalizare, măsură.
Ca execuție, se întâlnesc tablourile de tip panou, dulap, cu sertare debroșabile, din cutii
echipate etc.
Barele de distribuție sunt elemente prefabricate care conțin un sistem de "bare colectoare"
protejate într -un înveliș protector, prevăzute cu posibil itatea racordării altor bare de distribuție
sau tablouri de distribuție (cazul canalelor magistrale, pentru distribuția exclusiv în bare) sau
unor circuite individuale (cazul barelor de distribuție, pentru distribuția în bare sau distribuția
mixtă : bare ș i tablouri de distribuție) [3].
Schemele electrice ale punctelor de distribuție (circuitele de putere) se întocmesc ca
scheme monofilare în care se precizează elementele caracteristice ale sosirii și plecărilor (cabluri,
aparataj), deseori cu menționarea e xpresă a circuitelor (destinație, numerotare, caracteristici
electrice) [29].

17
Sarcinile de c alcul sunt sarcini care se iau î n conside rare la alegerea elementelor reț elei. Se
stabilesc pentru fiecare circuit de receptor sau pentru fiecare linie/pun ct de distribuț ie, care
alimenteaz ă n receptoare [28][29] .
Sarcina electric ă a unei reț ele se exprim ă uzual prin puterea activ ă P, urmâ nd a fi
convertit ă ulterior, ținand seama de f actorul de putere al sarcinii și factorul de cerere , în valori
ale intensit ății curentului I [4].
Puterea activ ă instalat ă Pi, este puterea nominal ă a receptoarelor (alimentate la tensiunea
nominala U n și frecvenț a nominal ă fn ) în serviciu permanent de funcț ionare [4][9] .
Puterea instalat ă totală(PcT) reprezint ă suma puterilor ins talate ale tuturor receptoarelor (Pcn1÷8)
care pot funcț iona simultan.

Formulele pentru c alculul puterii active cerute totale PcT, sunt [28]:
8
1T nkcc
kPP


1 2 3 4 5 6 7 8 T n n n n n n n nc c c c c c c c cP P P P P P P P P       

Iar pentru c alculul puterii reactive cerute totale QcT rezult ă:
8
1T nkcc
kQQ


1 2 3 4 5 6 7 8 T n n n n n n n nc c c c c c c c cQ Q Q Q Q Q Q Q Q       

Calculul puterii aparente totale ScT, se face apoi conform relației :
22
T T Tc c cS P Q

Calculul puterii reactive pentru bateria de condensatoare , QBC:
 
T BC c med NQ P tg tgφφ

Calcu lul puterii aparente ScT a transformatorului , ținând cont și de bateria de
condensatoare:
` 2 2 2
T T Tc c c bS P Q Q  

Determinarea puterii aparente totale a transformatorului rezultă [28]:
`
Tc
NT
eSSk

Cu k e fiind un coeficient energetic al puterii reactive . (3.1)
(3.2)
(3.3)
(3.4)
(3.5)
(3.6)

18
Pornind de la determinarea puterii tr ansformatorului la momentul analizei și în urma
stabilirii posibilită ților de extindere și de dezvoltare din mai multe puncte de vedere (social,
economic, de siguran ță a alimentării etc, se stabile ște în conformitate cu mărimile standardizate,
tipul postului de transformare care urmează a fi amplasat , în func ție de anumite criterii , astfel :
a). După destina ția PT [5]:
 PT de distribuție publică – alimenteaz ă cu energie electric ă (ee) reț ele stradale destinate
racord ării co nsumatorilor din zonele rezidenț iale urbane/rurale ;
 PT de alimentare individual ă a agen ților economici ( și/sau clien ți casnici) sau a
grupurilor mici de age nți economici af late, dupa ca z, în gestiunea terț ilor sau a
Operator ilor de distribu ție .
Dupa modului de acces la echipamentul PT:
 PT în anvelop ă (de beton sau metalic ă), cu acces în interior pentru manevre/lucr ări;
 PT în anvelop ă (de beton sau metalic ă) sau PT la sol cu deservire exterioară , cu uși de
vizitare .
b). După solu ția tehnică de realizare a PT:
 PTA aerian (PTA) . Se monteaz ă pe unu sau doi st âlpi. Este racordat de regul ă la linii
aeriene de mt cu conectare cu conductoare neizolate, câteodată și c onductoare preizolate
sau cabluri de mt torsadate. În mod excepțional este posibil ca PT pe stâlpi s ă fie racor dat
la LEA mt cu cablu subteran;
 PT cabină ; PT în cabin ă zidită PTCZ sau PTCM care poate fi independentă sau înglobată
într-o cladire civil ă (de regul ă un bloc de locuin țe) sau industrial ă de beton;
 PT în anvelop ă de beton sau metalică (PTAB, PTAM).
c). După tipul re țelei la care urmează a fi racordat ;
d). După posibilități de acces pentru montare, deservire și mentenanță ;
e). După pericole de explozie, incendiu, poluare , riscul de lovire de că tre autovehicule ;
f). După zonele de protecție și de siguran ță.
La selectarea tipului și a amplasării PT este necesar în afară de evaluarea tehnico –
economică să se ț ină cont de celelalte criterii menționate.

3.2 Analiza tehnică privid stabilirea structurii unui de post de transformare
Pentru cazul analizat se ia în calcul amplasarea unui post de transformare într -o zonă
reziden țială cu posibilită ți foarte mari de dezvoltare din punct de vedere social (extinderea
cartierului de locui țe, blocuri) precum și a unor magazine mici de cartier la parterul acestora. În
acest sens se consideră necesar amplasarea unui post de transformare s uprateran anvelopat de tip

19
PTAB. Dimen sionarea P T se face în confor mitate cu normativele românești în
vigoare [13][14][15][17][19][22][23][24].
Postul de transformare va fi amplasat la o intersec ție de străzi pe ter enul care este în
limita de proprietate a consumatorului cu domeniul public al municipiului Oradea .
Scopul investi ției : Investiț ia are ca scop r acordarea la reț eaua el ectric ă a ansamblului de
locuin țe S.C. Prima Kapital Proiect SRL, blocuri RP1/P2/P3
Benef iciar investi ție :(beneficiarul postului de transformare) va fi FDEE T ransilvania
NORD cu sediul în Cluj Napoca, respectiv sucursala SDEE Electrica S.A, ORADEA .
Amplasamentul: Municipiul Oradea, str. One știlor 15, județ ul Bihor
Durata de realizare a investiț iei : 90 zile
Elementele care stau la baza î ntocmirii documenta ției:
 Date culese pe teren;
 Date și măsurători teren
 Avize de amplasament ale serviciilor de utilit ăți

Necesitatea și oportunitatea lucr ării Investitorul este un consumator nou care solicită
alimentarea cu energie electrică pentru ansamblul de locuinț e SC Prima Kapital Proiect SRL,
blocuri RP1/P2/P3 situat î n Oradea , str. Oneștilor Nr. 15.
Caracteristicile consumatorului de energie electrică:
SC P rima KAPITAL PROIECT SRL este un consumator nou care solicita alimentarea cu energie
electrică pentru obiectivul: “Ansamblu de blocuri de locui nțe – blocurile P 1, P2 și P3
str.One știlor, nr. 15 Oradea: P i = 3732 kW Pmax abs = 475 kW.
Tip consumator: consumator nou;
Analiza situa ției energetice a consumatorului.
BLOC P1 : D+P+10E cu 110 ap artamante și 2 spa ții comune – Pc=140,25 kW
 Puterea instalat ă/apartament 1 cam: 10 kW;
 Puterea absorbit ă/apartament 3.5 kW;
 Puterea instalat ă/spaț iu comun: 30 kW;
 Puterea absorbit ă/ spațiu comun: 20 kW;
 Tensiunea de utilizare: 0,400 kV;
 Factor de putere mediu: 0,92;
Situația consumatorilor de energie electric ă este identică pentru celelalte dou ă blocuri de
locuin țe, notate : P2 și P3.
Situația energetică din zonă – Surse de energie electrică în zonă : În apropier ea
obiectivului se afla instala ții de 20 kV, respec tiv distribuitorul LES 20 kV Io șia – CTA IO ȘIA,

20
realizat cu cablu electric A2XS2Y 24 kV 3x1x150 mmp, cu rezervare în distribuitorul LES 20
kV Io șia – Tecor, respectiv distribuitor Io șia-PT Wagner.Cablu electric A2XS2Y 24 kV 3x1x150
mmp are o î ncărcare maxim ă admisibilă conform NTE 401/03/00 , Iadm=305 A.
Gradul de poluare si fenomenele specifice zonei:
Gradul d e poluare este cel din zona I, în conformitate cu preciză rile indicativului NTE
001/03/00 – Anexa 10 . Din punct de vedere al condi țiilor clim ato-meteorologice, locul se
încadreazăî n zona meteo A , conform NTE 003/04/00.
Indicele cronokerauni c al zonei unde se executa lucrările de construc ții-montaj se
încadrează î n zona C –87 ore conform NTE 001/03/00, grad de poluare II, conform NTE
001/03/2000.

Date tehnice ale lucrărilor energetice
Soluția de alimentare cu energie electricǎ :
Se va monta un post de transformare PTAb 800 kVA, 20/0,4kV dimensionat pentru 2 x
800 kVA 20/0,4 kV nou proiectat. Acesta se va amplasa l a limita de proprietate cu domeniul
public, pe terenul consumatorului și va fi c u gabarit 2 x 800 kVA, 20/0,4 kV, î n anvelopa de
beton, construc ție suprateran ă, cu operare din interior, integrabil în SCADA a SDEE Oradea, cu
urmatoarea configurație:
 Anvelopa de beton suprateran ă cu operare din interior cu 3 compartimente,
 Compartimentul de medie tensiune echipat cu ansamblul de celule de medie tensiune
modular, extensibil (loc LS) +loc(TF) + LS + LS + TF;
 loc liber pentru celula de linie;
 loc liber pentru celula protec ție transfo rmator ;
 celula de linie de 20 kV de intrare dinspre sta ția Ioșia, echipată cu separator de sarcină 24
kV/630A în SF6 prevăzut cu CLP ;
 celula de linie de 20 kV plecare spre PT CTA Io șia echipata cu separator de sarcina 24
kV/630 A în SF 6 prevăzut cu CLP ;
 celula de transformator de 20kV echipată cu separator de sarcin ă 24 kV/ 200 A în SF 6 și
CLP și siguranțe fuzibile 24 kV/31.5 A, pe ntru trafo – 800 kVA, 20/0,4 kV;
 Compartimentul trafo (gabarit de 2×800 kVA) ;
 un tra nsformator de putere î n ulei T1 20/0,4 kV, 800 kVA, + loc un transformator de 800
kVA, 20/0,4 kV uscat ;
 Compartimentul de joas ă tensiune -gabarit 2 x TDRI ;
 un TDRI 0,4 kV, cu intrerupator I n=1600A, I r=(0.5 -l) x In A, cu 10 plecări de JT de pe
SIST 401A+ loc pentru montarea ulterio ară a unui nou TDRI

21
Postul de transformare va fi prevăzut cu priz ă de pam ânt R p < 4 ohmi, Rech < 1 ohm [20].
Celulele de medie tensiune vor fi modulare, extensibile cu izolația barelor în aer, mediu
de stingere pentru separatoare în SF 6 și mediu de stingere pentru intrerupator în vid.
PTAb nou proiectat se va prevedea cu loc pen tru montarea unei instalații SCADA ( dulap RTU +
echipamente TC).
Realizarea racorduri electrice LES 20kV
Cablul existent de 20 kV distribuitor LES 20 kV Io șia – CTA IOȘIA, realizat cu cablu
electric A 2XS2Y 24 kV 3x1x150 mmp se va sec ționa apoi se va ma nșona cu man șoane
termocontractibile de exterior 24 kV cu cele dou ă racorduri noi realizate cu cablu de 20kV de tip
3 x A2XS(FL)2Y 12/20 kV 1×150 mmp în lungime de 2 x 90 m. Ac este două racorduri vo r
alimenta în sistem intrare -ieșire noul post de transformare. Cablurile vor fi pozat e în pământ la
adâncimea de 1,10 m în zona verde și a trotuarului, res pectiv 1,2 m la subtraversare, în șant
dimensionat corespunză tor între două straturi de nisip cu o grosime de 10 cm fiecare. Peste cele
două straturi de nisip se va pune caramid ă (sau placi de prot ecție), pentru a asigur a o protec ție
mecanică suplimentară. Peste cărămidă se va a șeza un strat de pămâ nt cernut (sau nisip), pes te
care se va î ntinde band ă avertizoare și pământul rezultat din săpătură, din care s -au îndepărtat
toate corpurile care ar putea produce deteriorarea lor. Traseul cablului se va marca prin
ballmarkere electronice, montate la subtraversare și la schimbari de directie.
Cablul va fi e tichetat conform NTE 007/08/00 și ITI 1 -instruc țiuni privind semnalizarea
instala țiilor.
Realizarea LES de joas ă tensiune
De pe barele de joasă tensiune al e TDRI a PTAb -ului nou amplasat , va fi realizată o
distribu ție LES 0,4 kV (6 plecări alocate alimentă rii firidelor proiectate). La baza fiecărei clădiri
se va monta cate o firid ă de distribuț ie din poliester arm at cu fibr ă de sticl ă IP 54, după cum
urmeaz ă:
 bloc P1 – firida E4+6;
 bloc P2 – firida E4+6;
 bloc P3 – firida E4+6.
Se vor poza cabluri de tip ACYAbY 1 kV 3×240 + 120 mmp:
 între TDRi a PTAb proiectat și FB P1, L= 2x250m – alimentare de baz ă;
 între TDRi a PTAb proiectat și FB P2, L=2x160m – alimentare de baz ă;
 între TDRi a PTAb proiectat și FB P3, L=2x85m – alimentare de b ază;
 între FB P1 și FB P2, L = 100m – alimentare de rezerv ă;
 între FB P2 si FB P3, L = 70m – alimentare de rezerv ă;
TOTAL LES 1 kV -ACYAbY 3 x 240+120 mmp – 1160 m

22
Firidele vor fi montate pe postament din poliester armat cu fibr ă de sticl ă, în fundație de
beton, amplasate în exteriorul blocului. Bareta de nul a f iridei se va lega la priza de pămâ nt cu
valoarea rezistenței Rp < 10 ohmi. Se vor monta seturi de transformatoare de curent 3 x TC
300/5A pentru m ăsura de bilanț în fiecare firidă de distrib uție.
Punctul de delimitare a instala țiilor : Delimitarea se face la papucii cablurilor de plecare
din FDCP – uri.
Măsura rea energiei : În fiecare modul a FDCP se va monta contor CMA 2 30V/5 -60A
pentru măsurarea energiei active. Î n fiecare BMPT se va monta contor 3 x 230/400V/5 -100A
pentru masurarea energici active. Echipamentele de măsurare a energie se vor monta numai de
către personalul calificat al SDEE Oradea sau a firmelor agreate . Se vor respecta cerin țele
solic itate prin avizele de coexistenț ă, emise de serviciile de utilit ăți. Modelul boxei PT se
prezintă în figura următoare [31]:

Fig 3.1.Post de transformare anvelopat de tip PTAb

Posturile de transformare prefabricate de MT/JT, în anvelop ă de beton tip PTPB sunt
utilizate în retelele electrice de distributie în cablu, urbane și rurale, publice sau industriale,
santiere de constructii, exploatari miniere, iriga ții în agricultură etc.
Posturile de transformare în anvelop ă de beton satisfac cerin țele standarde lor și normelor
din categoria – IEC 62271 -202, – IEC 60076 , – IEC 60694 ,- IEC 61936.etc. STAS 10381 / 76 ,
STAS 440 / 90 . Alegerea formei de amplasare se face ținând cont de cerin țele și de num ărul,
tipul și dimensiunea echipamentelor ce se vor monta . Dimensiu nea cabinelor rezult ă după
alegerea echipamentelor ținând cont de normele de amplasare a echipamentelor și cerințele din
standard ul IEC 62271 -202. Dimensiuni le maximale pentru o cabin ă vor fi H x L x l mm = 2 650
x 6 500 x 2500 mm. Pentru echipamente care dep așesc aces t gabarit, se folosesc 2 cabine.

23
Cabinele su nt monobloc cu fundaț ia și acoperi șul corp comun cu cabin ă sau pot fi în
construc ție separat ă. Una din societă țile care produc astfel de echipamente la comandă este S.C.
Electrosistem SRL din Baia Mare [31], care va fi și furnizorul considerat în proiect . Alte firme
producătoare sunt S.C. E lectrotehno S.R.L. Bacă u și S.C. Energobit din Cluj Napoca [32].
Durata normată de funcț ionare (utilizare) este de 30 de ani.
Postul de transformare compact î n anvelop ă din beton funcț ioneaz ă în urmatoarele
condiț ii de mediu î nconjur ător:
a). Zona climato -meteorologic ă A,B,C,D,E(NTE 0003/04) ;
b). Categoria de exploatare 1;
c). Condiții meteorologice î n exterior, conform IEC 60694:
 temperatura maxim ă + 40°C , – temperatura minim ă – 35°C
 viteza v ântului (far ă ghea ță) la h ≤ 10 m 32 m / s
 presiunea v ântului 750 N / m2
 grosimea stratului de gheață ( I = 0,75daN/dm3) 20mm
 umiditatea relativ ă (la 20°C) 100%
 încărcare maxima pe acoperi ș 5000 N / mm2
d). Altitudinea maxim ă 1000 m
e). Condi ții seismice :
– accelera ția la nivelul solului 0,5g
f). Categoria de pericol de incendiu D
g). Gradul de rezistenț a la foc II
h). Condi ții de izola ție:
– linia de fug ă specific ă – zona cu gr. II de poluare ≥ 25 mm / kV
– gradul de protecț ie al postului IP 44
Anvelopa postului de transformare prefabricat , a fost concepută pentru funcționare
normal ă în exterior, conform IEC 60694. Temperatura din interiorul anvelopei diferă de
temperatura mediului ambiant. Echipame ntul de comuta ție și comand ă de medie tensiune
functioneaza în condi ții normale de interior conform IEC 60694. Echipamentul de comuta ție și
comand ă de joas ă tensiune func ționeaza în condi ții normale de i nterior conform reglementării
SR EN 60439 – 1.

3.3 Alegerea transformatoarelor
PTAb dimen sionat cu transformatoare de putere S n = 2×800 kVA, 20/0,4 kV (echi pat în
fabrică cu ambele trafo ).
Celula de linie(2buc) – celula modular ă de medie tensiune de interior, cu mediu de

24
izolare aer, echipat ă cu separator de sarcină cu mediu de stingere SF 6 și separator de punere la
pământ, cu următoarele caracteristici principale:
 curentul nominal In = 630 A ;
 tensiunea nominală Un = 24 kV;
 curentul de scurtcircuit de scurtă durată =16 kA/ls;
 semnalizare prezen ța tensiunii ;
 detectarea și semnalizarea scurtcircuitelor mono și polifazate ;
 semnalizare in exteriorul postului de transformare ;
 separator de legare la pam ânt interblocat cu separator de sarcin ă;
 integrare în sistemul DMS/SCADA (semnaliz ări închidere deschidere, legat la
pamânt, acționare electromecanică cu motor ).
Celula protecție transformator /celula combinat ă siguranțe și separator de sarci ă echipat ă cu :
 separator de sarcin ă 24 kV, 200 A ;
 separator de legare la pamâ nt interblocat cu sepa rator de sarcin ă;
 sistem de bare colectoare trifazate de 630 A ;
 mecanism de acționare/acționare motoric ă;
 bare trifazate inferioare pentru circuitele de plecare ;
 Indicator de prezen ța tensiunii;
 Borne pentru racordul cablurilor uscate ;
 Sistem mecanic de semnalizare a siguranțelor arse ;
 Separator de punere la pămâ nt în aval ;
 Bobine de ancla nșare/declanș are;
 Rezistenț a de încălzire 50 W ;
 Contacte auxiliare ;
 Interblocaje cu cheie ;
 Contact de semnalizare a siguranțelor distruse;
 Siguranțe cu percutor ;
 integra re în sistemul DMS/SCADA(semnaliz ări închidere -deschidere, legat la
pămâ nt, acționare motoric ă).
PTAb proiectat se va prevedea cu loc pentru montarea ulterio ară a unei celule de linie ,
respectiv a 1 buc celul ă protec ție de transformator.
Compartimentul transformator de putere 2 x 800 kVA, 20/0,4 kV.
Postul de transformare se va echipa cu un ul din transformator ele de putere de 800 kVA,
20/0,4 kV, în construcț ie etanș ă, (dimensiona re pentru transformato are 2×800 kVA, și U 1/U2 =
20/0,4 kV) și unul în aer cu aceleași caracteristici energetice.

25
Compartimentul de joas ă tensiune
Acest co mpartiment se va echipa cu 2 buc. tablou de j.t.
În prima etapă se va monta 1 buc TDRI -echipat cu :
 1 buc. întrerup tor automat trifaz at de 1600A cu protec ție reglabil ă la curent de
scurtcircuit și cu o protec ție reglabil ă la suprasarcin ă;
 1 buc. tra nsformator de curent TC 1250/5A, pentru m ăsură general;
 Contor electronic trifazat, clasa de precizie 0,5s pt. energie activă și 2 pentru energie
reactivă,bidirecțional, cu curbă de sarcină , cu modem GPRS/GSM inclus ;
 10 buc. plecări trifazice , prin siguranțe fuzibile M.P.R cu suport, SIST 401 ;
 bloc cu protecț ie la întreruperea nulului și a fazei și cu protecț ie maxim ală de tensiune .
Anvel opa de beton va permite montarea etapizată a încă unui transformator de 800 kVA,
20/0,4 kV, 1 buc celul ă transformator, 1 buc celul ă linie, 1 buc . tablou de JT, respectiv loc
pentru echipament SCADA.
Fundația anvelopei de beton . Anvelopa din beton se va monta semi -îngropat, pe o
funda ție care se va executa astfel: pe fundul gropii sapate, se va amenaja o fundație dintr -un strat
de balast compact 20 cm grosime și un strat de nisip compact de 10 cm grosime. După așezarea
și orientarea anvelopei, golurile ră mase se vor umple cu pământ compactat (pământ provenit din
săpătură). În jurul anvelopei de beton se va amenaja un trotuar din pl ăci de beton cu l ățimea de
40 cm.
Instalaț ia de drenaj
La baza fundaț iei posturilor trafo și al punctului de conexiune se va realiza cate o
instalatie de drenaj conform planului E8. În jurul postului de transformare se va realiza o rigol ă.
Apa drenată și cea din rigolă va fi canalizată în afara zonei postului de transformare.
Instala ția de legare la pamâ nt a PTAb -ului
În jurul P TAb-ului se va monta o priz ă de pamâ nt, realizat ă pe două contururi, cu
electrozi orizontali din platbandă din OL -Zn, cu dimen siunile transversale, 40 x 4 mm și
electrozi verticali din țeavă OLZn cu diametrul Ф=2,5’’ și 2,0 m lungime, av ând rezistența de
dispersie Rp < 4 Ω și rezistența echivalentă, Rech <1 Ω [20].
Electrodul orizontal se va îngropa la adâncime de 0,80 m într – un pat din bentonită de
0,20 m x 0,40 m, realizându -se conturul prevăzut în proiect.
Racordarea electrozilor vertical i la electrozii orizontali , se efectuează prin sudurǎ.
Îmbinǎrile sudate se vor proteja prin aplicarea unui strat de bitum. PTAb –ul se va lega la prizele
de pământ realizate , prin intermediul pieselor de separaț ie.

26
Se vor verifica existen ța leg ăturilor la centura interioar ă de pământare a PTAb -ului[20]:
 nulul transformatoarului de putere de MT/JT;
 cuva transformatoarului de putere de MT/JT;
 părțile metalice ale celulelor și elementelor de MT;
 ecranele metalice și arm ăturile cablurilor de MT;
 alte elemente conductoare care nu fac p arte din circuitele de lucru (î ngrădiri de
protecț ie, uși de acces, suporți de fixare cabluri etc.)
Rezistența de dispersie a instalației de legare la pământ trebuie să fie cel mult 4 ohmi,
conform îndrumătorului de proiectare 1RE -Ip 30/2004 paragraful 3.1.3.2., iar valoarea
echivalentă a rezistenței de dispersie rezultante va fi mai mică decât 1 ohm.
3.4 Alegerea echipamentelor de comuta ție și protec ție
Echipamentele de comuta ție care sunt amplasate în postul de tranasformare anvelopat
sunt urmatoarele [1]:
 separator de sarcină cu mediu de stingere SF 6 și separator de punere la pământ, cu
următoarele caracteristici principale:
 curentul nominal In = 630 A ;
 tensiunea nominală Un = 24 kV;
 curentul de scurtcircuit de scurtă durată =16 kA/ls
Separatoarele sunt prevăzute cu cu țite de punere la pământ. Separatoarele de sarcină au
posibilitatea de ac ționare manuală si/sau electrică si au trei pozitii: î nchis, deschis și legat la
pămâ nt. Mediul de izolare este SF 6. Echipame ntul de comuta ție primar ă afost ales pe baza
caracteristicilor electrice și mecanice corelat cu valoarea plafon a curen ților de scurtcircuit și cu
circula ția de putere.
 întreruptor automat trifaz at de 1600 A cu protecț ie reglabil ă la curent de
scurtcircuit și cu o protecț ie reglabil ă la suprasarcin ă. Caracteristicile tehnice sunt:
 curentul nominal In=1600 A;
 tensiunea nominală Un = 600V;
 curentul de scurtcircuit de scurtă durată Iscc=16 kA/ls;
 capacitatea de rupere Ir = 16…100 kA;
 protec ție la scurtcircuit, reglaj (1,5 … 12) x I n ;
 protecț ia la suprasarcin ă, reglaj (0,4 … 1) x I n.

27
Tab. 3.1. Valorile curentului nomiminal al întreruptorului
în func ție de puterea transformatorului
Puterea
transformatorului [kVA ] Curentul nominal a l
întreruptorului [A]
100 250
160 400
250 400
400 800
630 1000
800 1250
000 1600
1600 2500
2000 3200
2500 4000

În figura următoare se prezintă protecția la supracurenți a transformatoarelor din PT.

Fig. 3. 2. Schema principială a protecției maximale de curent a transformatoarelor cu
două înfășurări împotriva scurtcircuitelor exterioare și a suprasarcinilor
În cazul PT, alimentarea transformatoarelor se face dintr -o singur ă parte iar
transformatoarele de curent TC și TT pentru protecție se instaleaz ă pe partea aliment ării, astfel
încât protec ția prin relee s ă acționeze ca rezerv ă împotriva defectelor interne.
În figura 1 protecțiile sunt notate astfel: 1, 2 – protec ția împotr iva suprasarcinilor; 3, 4, 5,
8 – protec ția împotriva scurtcircuitelor trifazate cu blocaj de tensiune minim ă; 6, 7 – protec ția
împotriva scurtcircuitelor exterioare nesimetrice bazat ă pe detectarea componentelor de
secven ță invers ă de curent. Se utilizeaz ă un filtru de curent de secven ță invers ă (FCSI) . În
figură B 1 este bara de joasă tensiune și B 2 – bara de mt, K – scurtcircuite. Alte nota ții pe figură
sunt: RT – releu termic, RI – releu intermediar, RC – releu de current, RV – releu de tensiune
minim ă.

28
Protec ția se desensibilizeaz ă în raport cu un curent de sarcin ă maxim ă Isarcmax :
Isarcmax = n
n−1·Intrafo (3.7)
unde:
n = num ărul de transforma toare de putere în paralel, iar Intrafo = curentul nominal al
transformatorului.
Pentru plecările de joasă tensiune sunt utilizate s iguranțe fuzibile de tip M.P.R, în montaj
fix, cu poziționare verticală sau pot fi de tip separator , cu manevrare indi viduală sau simultană,
trifazată. V aloarea siguranț elor va fi adoptat ă în func ție de consumatorii conecta ți la liniile LES
de 0,4 kV.
Aceste posturi de transformare, sunt echipate complet din fabrică, la cerere, cu tot
aparatajul electric de medie și joasă tensiune, inclusiv cu dispozitive destinat e protecției prin
relee, măsurării energiei electrice active și reactive, teleconducerii rețelei, precum și cu circuitele
de servicii proprii. În proiect nu s -a optat pentru această variantă. Posturile de transformare sunt
concepute pentru a fi ușor transp ortabile la locul de instalare, punerea în funcțiune făcându -se
într-un timp foarte scurt și la costuri minime. Practic , instalarea se reduce la amenajarea
terenului, turnarea fundaâiei, racordarea cablurilor și a prizei de pământ.
Producătorii oferă în pre zent un portofoliu bogat de posturi de transformare, adaptate
cerin țelor operatorilor de distribu ție: Electrica, ENEL, CEZ, E.ON.
Caracteristici principale pentru postul instalat :
 Postul de transformare se livrează neechipat complet , ci doar anvelopa cu boxa
separată pentru trafo, după comanda beneficiarului ca dimen siuni, iar echipamantele se
vor monta în regim propriu ;
 Acționarea echipamentelor se face din interior sau exterior conform configura ției
alese. Se preferă telecomandarea dar după integrarea în sistemul SCADA ;
 Grad de protecție IP 43, IP45 sa u IP54;
 Clasă termică pentru anvelopă , 10 K.
După montare , se vor efectua lucrările de racordare la linii. În cazul LEC 20 kV , lucrările
de conexiune se vor executa mecanizat și/sau manual și se vor respecta traseele propuse prin
planul de situație al soluției de racord și avizului de branșament [15][17][18] .
Principalele activități din această categorie sunt:
 Mantaua cablurilor se va lega la pământ la ambele capete;
 Cablurile se pozează în șanț dimensionat corespunzător, între două straturi de nisip
sau pământ cu o grosime de 10 cm fiecare ;

29
 Peste cele două straturi de nisip se pune band ă avertizoare (sau plăci avertizoare) și
pământ rezultat din săpătură, din care s -au îndepă rtat toate corpurile care ar putea
produce deteriorarea lor;
 La subtraversarea căilor de circulație, cablurile se vor poza în tu b PVC M/G cu D =
150 mm, montat în pat de beton;
 Tragerea cablului prin subtraversări se face numai cu ajutorul ciorapului sau a capului
de tras;
 La capetele tuburilor cablurile trebuie să se marcheze cu etichete;
 Desfășurarea cablurilor de pe tambur și pozarea lor se face numai în condițiile în care
temperatura mediului ambiant este superioară limitelor minime indicate în
standardele și normele interne de fabricație;
 Adâncimea de pozare a cablurilor va fi de 1,1 m în zona necarosabil ă și de 1,2 m la
subtraversări ale drumurilor de acces;
 La pozarea cablurilor se vor respecta cu strictețe condițiile din avizel e obținute si
anexate documentaț iei.
Se vor reface trotuarele, carosabilul și spatiile verzi afectate de lucr ările de construcț ie.
În cazul liniilor de joasă tensiune , lucrările se vor executa manual sau după caz cu
utilizarea sculelor electromecanice și se vor respecta traseele propuse prin planul de situație . Se
vor derula lucrările [16]:
 Mantaua cablurilor se va lega la pământ la ambele capete;
 Cablurile se pozează î n șant dimensionat corespunz ător între două straturi de nisi p cu
o grosime de 10 cm fiecare;
 Peste stratul de nisip se pune band ă avertizoare (sau plăci avertizoare) și pământ
rezultat din săpătură, din care s -au îndepărtat toate corpurile care ar putea produce
deteriorarea lor;
 La subtraversarea căilor de circulație, cablurile se vor poza în tub PVC M/G de 110
mm montate în strat de beton;
 Tragerea cablului prin subtraversări se face numai cu ajutorul ciorapului sau a capului
de tras;
 La capetele tuburilor, cablurile trebuie să se marcheze cu etichete;
 Desfășurarea cablurilor de pe tambur și pozarea lor se face numai în condițiile în care
temperatura mediului ambiant este superioa nră limitelor minime indicate în
standardele și normele interne de fabricație;
 Adâncimea de pozare a cablurilor va fi de 1,1 m în zona verde, trotuar și de 1 ,2 m la
subtraversări de șosele.

30
Capitolul 4

ANALIZA ECONOMIC Ă

4.1. C riterii economice de evaluare a proiectelor energetice

Evaluarea economică pune în evidența eficiența și utilitatea investiției pentru societate în
ansamblu și releva contribuția sa la dezvoltarea economico -socială. Criteriul sintetic de apreciere
este rentabilitatea proiectului [2][11] . Cu toate acestea, având în vedere necesitatea de dezvoltare
și confort a societății, rentabilitatea nu poate fi pusă întotdeauna pe seama unor valori financiare,
strict economice. Așa este cazul de exemplu a unui obiectiv energetic, cum este și un post de
transformare, care dincolo de a pretinde a fi rentabil, prin tranzitul energetic, se asigură
populației o creștere a calității vieții. Ca urmare, abordarea economică încearcă să măsoare
performanța unei investiții prin evaluarea contribuției sale la "bunăstarea investitorului" analiza
realizându -se, în general, pe un orizont de timp egal cu durata normală de utilizare a investiției.
Aplicarea principiilor economice pentru proiectele din sectorul energetic este esențială
pentru identificarea și implementarea soluțiilor celor mai eficiente. În cadrul studiului financiar
ce se elaboreaza la impleme ntarea unui proiect energetic îș i găsesc rezolvarea probleme cum
sunt[2] :
 structura optim ă a surselor de finan țare;
 analiza capacit ății de autofinanțare;
 verificarea echilibrului de trezorerie;
 rentabilitatea capitalului investit de firm ă
Calculele privind costurile și avantajele utilizeaza prețurile pieței. Se calculează în mod
separat și apoi se adun ă cele trei categorii de efecte [11] : directe, indirecte și induse sau de venit.
Efectele directe constau din cheltuielile și încasarile proiectului însuș i, asa cum au fost
stabilite pe baza studiului de fezabilitate.
Efectele indirecte sunt avantaje si costuri suplimentare pe care un proiect de investiție le
antreneaza pentru alte proiecte cu care el este legat pe plan tehnologic și economic.
Efectele induse sau de venit sunt generate de utilizarea veniturilor distribuite. Astfel,
economiile banesti ale întreprinderilor, gospodariilor familiale si administrației publice pot servi
unor noi investiții, care vor conduce la cresterea producției.
Costul soc ial al proiectului exprimă tot ceea ce societatea în ansamblu va trebui sa aloce
efectiv din resursele sale , cu ocazia realiză rii proiectului. În procesul de luare a deciziilor,
costurile aferente proiectului de investiții se pot compara cu veniturile anti cipate pentru a stabili
viabilitatea proiectului propus.

31
Costurile generate de realizarea obiectivului energetic sunt de mai multe categorii [2]:
a. Costuri de investiții (CI): reprezintă totalul cheltuielilor pentru concepția, realizarea
constructivă și punerea în funcțiune a instalațiilor noi sau pentru optimizarea instalațiilor
existente [2].
CI sunt împărțite în:
 costuri directe:
 obținerea terenului,
 echipamente, materiale;
 costuri indirecte:
 cheltuieli administrative,
 cheltuieli de inginerie,
 dobânzi plătite pe timpul executării construcției,
 cheltuieli neprevăzute etc.
b.Costuri de întreținere și exploatare (Cex)
 forța de muncă,
 energia,
 modernizările și înlocuirile de echipamente,
 evacuarea deșeurilor,
 costuri diverse (taxe, asigurări etc.).
În funcție de dependența față de nivelul producției, costurile pot fi: fixe (relativ la nivelul
producț iei) și variabile (relativ la nivelul producției).
a .Costuri fixe (CF) Sunt costuri ce nu depind de nivelul pr oducției. Aceste costuri există
și dacă nu se produce nimic. În această categorie de costuri ar putea intra [2]:
 salarii (pentru management),
 telecomunicații, utilități;
 asigurări,
 chirii etc.
b.Costuri variabile (CV) s unt costuri ce variază în funcție de nivelul producției, de
exemplu [2]:
 materia primă,
 energia utilizată,
 salariile lucrătorilor (în firmele în care acestea depind de nivelul producției),
 combustibilul utilizat etc.
O categorie aparte de costuri sunt cele generate de daune. Daunele su nt cheltuieli
neprevăzute generate de disfuncționalități, avarii, uzură și în general de alte evenimente

32
neprevăzute. La evaluarea economică a proiectelor energetic se potr considera două categorii de
daune [11]:
 daune anuale de continuitate (de nealimentare), prin care se estimează valorile medii
probabile ale costurilor datorate întreruperilor în alimentarea cu energie;
 daunele anuale de calitate, prin care se estimează efectul economic al înrăutățirii
parametrilor de calitate ai energiei (de exemplu, U-tensiunea, f-frecvența pentru
alimentarea cu energie electrică).
Gradul de detaliere și acuratețea cu care sunt calcul ate costurile se amplifică odată cu
parcurgerea etapelor proiectului de la studiul de prefezabilitate la faza de evaluare și aprobare.
Cele mai răspândite c riterii economice de evaluare a investițiilor din domeniul energetic,
care folosesc tehnica actualiz ării sunt[11]:
A. Criteriul minimului cheltuielilor totale actualizate (CTA)

Conform acestui criteriu, pentru un anumit obiectiv de investiții (de exemplu, o centrală
electrică) se pun în evidență diversele categorii de cheltuieli care intervin.
De regu lă, anul de referință este anul de PIF (de punere în funcțiune a instalației). Este,
sau mai bine zis, a fost cel mai folosit criteriu de analiză economică în energetică. Criteriul
presupune estimarea cheltuielilor totale actualizate privind construcția și exploatarea obiectivului
energetic [11].
CTA = ∑Ct
(1+a)t t (4.1)
unde: t – durata de studiu,
Ct – cheltuiala din anul t, [lei /an],
a – rata de actualizare [%/an].
Conform acestui criteriu, se poate adopta, din mai multe soluții propuse pentru realizarea
unui proiect, soluția cu CTA minime .
Aspectele caracteristice acestui criteriu [11]:
 nu permite estimarea și compararea profitabilității mai multor soluții studiate, deoarece se
bazează numai pe cheltuieli, nu și pe venituri;
 cu acest criteriu pot fi ierarhizate numai investițiile pentru care a fost deja luată o decizie
de realizare și se caută doar soluția care ar necesita pentru construcție și exploatare un
volum de cheltuieli minime;
 nu necesită estimarea veniturilor anuale;
 furnizează rezultate clare asupra soluției ce ar trebui promovată.
Soluțiile ar putea fi ierarhizate și în con tinuare, în faza de proiectare, conform regulii
tradiționale a minimului CTA , dar decizia de promovare a variantei optime trebuie luată după

33
estimarea viabilității financiare a soluției alese, cu ajutorul unui criteriu de tip VNA sau RIR.

B. Criteriului m aximului valorii (venitului) nete actualizate (VNA)
De regulă, prin venit net se înțelege beneficiul (profitul) unui proiect [11]:

VNA = VBA – CTA (4.2)

Criteriul compară valorile actualizate ale veniturilor și cheltuielilor viitoare, din perioada
de exploatare, cu valoarea investiției inițiale [11]:

VNA = ∑Vt−Ct
(1+a)t t = ∑At
(1+a)t t (4.3)
unde: Vt – veniturile din anul t, [lei/an],
C t – cheltuielile din anul t, [lei/an],
A t – fluxul de bani rezultant din anul t, [lei/an],
t – orizontul de timp pe care se face analiza, [ani].
Prin convenție, veniturile Vt se consideră pozitive, iar cheltuielile Ct negative. În Ct sunt
incluse și cheltuielile de investiție. Un anumit proiect se consideră acceptabil dacă VNA ≥ 0.
Dacă se compară mai multe oportunități, optimă este cea de la care este de așteptat VNA maxim
și pozitiv. Minimul CTA este derivat din maximul VNA (dacă se presupune VBA = Venitul
brut actualizat, considerat constant pentru mai multe soluții ce se compară, atunci minimul CTA
↔ maximul VNA). Pentru sectorul energetic, criteriul VNA se poate utiliza eficient pentru
compararea proiectelor cu durate normale de utilizare (DNU) și necesar de capital comparabil [2].
Pentru compararea mai multor proiecte care au aproximativ același DNU, dar care necesită
investiții foarte diferite, se poate folosi criteriul ratei venitului (valorii) nete actualizate
(RVNA) . Acest criteriu exprimă venit ul specific corespunzător unității de fonduri investite [11]:

(4.4)

unde: – investiția din anul t, [lei/an] este CIt
Se acceptă proiectul cu RVNA maxim și RVNA ≥ 1.
Între a vantaje ale metodei VNA se includ :
 ia în considerare toate informațiile relevante pentru o oportunitate de investire (acestea
includ timpul, fluxurile de bani estimate și costul finanțării investiției),
 furnizează rezultate clare, care sunt simplu și logic de interpretat,
 derivă direct di n obiectivul financiar al firmei, de maximizare a profitului și bunăstării
acționarilor.

34
C. Criteriul ratei interne de recuperare (rentabilitate) RIR

Se definește RIR pentru un proiect ca fiind acea rată de actualizare pentru care VNA = 0 :

VNA =VBA −CTA = ∑Vt−Ct
(1+RIR )t t = 0 (4.5)
Un proiect se promovează dacă are RIR > a normată .
Se determină acea rată de actualizare minimă (deci, a dobânzii) care asigură ca veniturile
actualizate totale să fie egale cu cheltuielile actualizate totale. Valoarea RIR este egală cu rata
maximă a dobânzii care poate fi acceptată fără pierderi pentru proiectul studiat.
În relația de mai sus , sunt incluse și cheltuielile de investiț ie. Dificultatea acestui criteriu
constă în di ficultatea calculării RIR. Pentru a determina RIR pentru proiecte care se desfășoară
pe mai mulți ani este necesar să se realizeze ecuații polinomiale de grad superior. De regulă, se
fac calcule prin încercări iterative, prin interpolări liniare. Criteriul RIR ia în considerare toate
informațiile relevante [11].

D. Metoda duratei de recuperare a investiției ( tr)

Prin această metodă se încearcă să stabilească cât de repede se poate recupera investiția
ce ar putea fi făcută într -un proiect, prin intermediul fluxurilor de venituri/economii viitoare.
Metoda se concentrează mai mult asupra fluxurilor de bani dintr -un proiect și asupra vitezei cu
care acestea sunt recuperate, față de vreo măsură a profitabilității sau eficienței pe durata de viață
a obiectivului de investiții [11].

E. Metoda ratei de recuperare a capitalului ( rr ), inversul tr
Compară profitul proiectului cu capitalul utilizat pentru investiție.
Dificultatea principală constă în faptul că există mai multe moduri de a reprezenta
"capitalul utilizat". Cea mai uzuală formulă de calcul este [11]:

rr= ∏med
CIlei/an
lei= 1
an (4.6)

unde:
∏med- profitul mediu anual [lei /an], CI – investiția inițială [lei].
Metoda rr poate fi utilizată pentru a orienta decizia de investire în două moduri, prin
considerarea unei rate de recuperare limită [11]:
 dacă se analizează o singură oportunitate de investire, proiectul se accept ă;
 dacă rata de recuperare calculată este cel puțin egală cu o rată limită impu să;
 dacă se ierarhizează proiecte independente, se alege proiectul care oferă rata de recuperare
cea mai mare și în același timp cel puțin egală cu o rată limită.

35
F. Criteriul Efort economic justificat
Conform reglementarilor în vigoare și literaturii de specialitate [33], anumite criterii
pentru calculul indicatorilor de fezabilitate se aplică în stadiul de proiect iar altele în faza de
exploatare. Întrucat PT dimenionat în lucrarea de față este nexeploatat se vor aplica prima
categorie de criterii cum est e și cazul criteriului “Efort economic justificat”.
Metoda aferentă acestui criteriu constă în evaluarea veniturilor anuale produse de
obiectivul construit și analiza acoperirii investiției inițiale, ce constă într -un efort financiar
amortizat după o perio adă de timp de analiză.
Relația de calcul care se aplică conform acestui criteriu este [33]:

(4.7)

În care:
Gt – reprezintă efortul economic din anul t;
Ht – reprezintă efectul economic din anul t;
WrT – reprezintă valoarea remanentă a obiectivului la sfârșitul perioadei de analiză T;
a – rata de actualizare.
Durata de analiză aleasă este de 10 ani. Pentru sectorul energetic rata de actualizare
recomandată este de 8 %.
Veniturile sunt realizate din en ergia electrică tranzitată prin post. Costul unitar al energiei
electrice este:
kE = 0,62 lei/kWh
Durata de func ționare a PT este de 8760 h/an.
Efectul economic H t anual echivalent al cantității de energie electrică maximă vehiculată
prin PT este W E=1600 x 8760 x 0,62 = 8689920 lei.
Toată investiția se efectuaiază în primul an. Aceasta este preluată din deviz și are
valoarea: Gt = 137 640,42 lei.
Valoarea remanentă se consideră 10 % din inve stiția inițială și intervine după durata de
viață a echipamentului sau la finalul perioadei de analiză .
Înlocuind datele în formula criteriului rezultă:
137 640, 42 (1 + 0, 08)-1 ≤ ∑ 868992010
1 (1+0, 08)-1 + 13 764,042(1+0, 08)-10
127 444,83 ≤ 80462222,2 + 6882 ,021 adică 127 444,83 < 80469104, 221 lei
Deci criteriul se verifică investiția fiind amortizată.

36
4.2. Devizul – instrument de evaluare financiară a investițiilor
În proiect se vor evolua costurile de investiții pentru realizarea postului de transformare
pe categorii de lucrări, personal, manoperă și materiale. Stabilirea î ncă din faza de proiectare a
prețului unei construcții necesită descompunerea ei pană la nivelul proceselor simple.
Categoriile de lucrări, p lata manoperei pe baza normării muncii, cantitatea de materiale și
utilaje sau alte activități ce sunt necesare realizării postului de transformare și pot fi echivalate
financiar , pot fi evaluate pe baza normelor de deviz și a devizului [25][26][27] . Deci, în proiectul
curent se va utiliza devizul ca instrument și rezultat al evaluării a investiției. Achiziția de
materiale , materii prime și echipamente, se poarte efectua pe bază de cerere de ofertă de la
furnizori sau prin licitare ca știgătorul put ând fi selectat de exemplu , pe baza criteriului pre țului
minim. În programele informatice de elaborare a devizelor există baze de date, actualizate
periodic, ce cuprind și costurile aferente activităților derulate s au materialelor implicate. Acest
fapt ușurează calculul, deoarece un obiectiv foarte complex, necesită o documentare laborioasă
din partea operatorului și implicit o durată mare de timp. De aceea, și în cazul de față se va
utiliza un produs software specia lizat, ce va fi descris în subcapitolul următor.
Analizarea în detaliu a fiecărui proces simplu de realizare a postului de transformare sau
altui obiectiv de investiții din egergetică a permis elaborarea normelor de deviz. Norma de deviz
reprezintă o spec ificație tehnico -economică aferentă unui obiectiv care cuprinde consumurile
normate de resurse (materiale, forță de muncă, utilaje de construcții) necesare execuției unei
unități de măsură din lucrarea respectivă . Importanța normelor de deviz rezidă din faptul că ele
stau la baza determinării prețului obiectivului energetic și a decontării lucrărilor executate.
Normele de deviz au secțiuni care sunt specifice fiecărui domeniu de activitate iar atunci
când intervin mai multe categorii de activități pentru un singur proiect, aceste secțiuni se
utilizează combinat. Devizul reprezintă documentația tehnico – economică prin care se stabilește
costul unui obiectiv și pe baza căreia are loc execuția și decontarea lucrărilor de construcții –
montaj.
În funcție de specificul lucrării se alege un indicativ de norme iar dacă sunt cuprinse mai
multe lucrări pentru același obiectiv, se vor combina. Așa este și cazul proiectului de față unde se
utilizează pe lâ ngă indicativul de bază și alte categorii de norme [25][26].
După modul de elaborare, conținut, scop și etapă a procesului investițional, devizele in
construcții se clasifică astfel:
 în etapa de proiectare(devizul de proiect):devizul analitic,devizul pe obiect, devizul
general;
 în etapa de ofertare -licitare – achiziți e(devizul intermediar)numit și devizul ofertă;
 în etapa de execuție:deviz cu situația de plată, devizul financiar.

37
Cunoașterea cantitățile de lucrări care sunt incluse în realizarea obiectivului se face în
faza de proiectare și poart ă numele de antemăsurătoare .

4.3. Descriere succintă a programului informatic de eleborare a deviz ului

Elaborarea unui deviz pentru proiecte complexe , presupune analize laborioase, un volum
ridicat de calcule și cunoașterea detaliată a obiectivului , deci specialiști cu polificare care să
cunoască destinația, funcționarea instalației sau procesele energotehnologice din construcția
realizată. De aceea , se apelează la programe informatice pentru devize și suport PC. În cazul
proiectului de față, d evizul s-a efectuat cu suport informatics, prin utilizarea unui produs
software dedicat.
Din multitudine a de programe dedicate elaborării devizului , s-a utilizat p rogramul
eDevize în versiunea V. 2.22. Această aplicație este conceput ă și produs ă de firma S.C. Exenne
Technologies S.R.L. din Pitești, județul Argeș [30] care are website -ul accesabil la adresa:
www.edevize.ro .
Cerin țele min ime de sistem , conform indicațiilor poducătorului sunt :
• Conexiune stabil ă la internet , memorie RAM de minim 1 GB , spațiu disponibil pe Hard Disk
Drive (HDD ), de min. 2 GB ;
• Procesor: pe 32 sau 64 bi ți cu frecvenț a minim ă de 1.2 GHz ;
• Sistem e de operare: Windows XP, Windows Vista , Windows 7 sau variante mai noi; orice
sistem U NIX compatibil Java .
Interfețele de acces la program și de înregistrare a operatorului pentru obținerea contului
de acces în vederea achiziționării, se prezintă în figurile 4.1 și 4.2.

Fig 4.1. Interfața de acces a programului eDevize [30]

38

Fig.4.2 . Interfața înregistrare pentru obținerea programului eDevize [30]
Conexiune a la internet este necesară pentru accesarea bazelor de date online. Aplicaț ia
poate porni si fara conexiune la internet, dar baza de normative online nu va mai fi , evident
accesibil ă. Totusi, la prima auten tificare dupa instalarea aplicaț iei este obligatori e o conexiune la
internet, altfel nu se poate verifica contul de utilizator.
Conform specificațiilor producătorului p rincipalele elemente de s tructurare ale
programului sunt prezentate în tabelul următor [30]:
Tab. 4.1. Elemente structurale [30]
Element de
structurare Descriere
FOLDER Scopul acestui element este de a grupa investițiile în mod
logic
INVESTIȚIE Investiția este elementul principal de structurare. Investiția
este formată din unul sau mai multe Obiecte
OBIECT Obiectul descrie o structură fizică ce trebuie realizată. Un
obiect este format din unul sau mai multe Devize.
DEVIZ Devizul este elementul de bază. Acesta descrie un tip de
lucrări ce urmează a fi executat. Un deviz conține unul sau
mai multe articole de devize.
DECONT Pentru un deviz contractat, Decontul are rolul de a descrie
stadiul execuției sale la un moment dat de timp. Un deviz
contractat poate să conțină unul sau mai m ulte Deconturi.

Descrierea structurii și funcțiilor programului în conformitate cu formulările
producătorului se efectu ează în cele ce urmează [30].
Elementul de structurare Folder are rolul de a grupa investiț iile. Aceasta ordine a
elementelor este obligatorie, o investitie trebuie neaparat sa fie continuta de catre un Folder. Intr-

39
o folosire obisnuita a programului, de obicei se incepe cu un singur folder iar apoi pe masura ce
apar noi investitii se creeaz ă foldere noi pentru a putea structura usor noile investitii.
Investitia este elementul principal al aplicaț iei. Investitia reprezinta totalitatea
operatiuniilor ce se vor efectua pentru realizarea unei lucrari. Investitia este impartita in mai
multe Obiecte, ce semnifica realizarea obiectivelor fizice la care se refera investi ția. La nivelul
investiț iei se configureaz ă două componente ce au rolul de a aduce informa ții
complementare [30].
Componente investiț iei sunt:
Deviz general . În devizul general se specifica semnificaț ia Obiectelor la nivel de
investitie, precum și valoarea financiar ă a altor categorii de cheltuieli diferite de cele legate de
realizarea fizică a construcț iei.
Valoarea to tală a unei investiț ii este data de c ătre valoarea finală a Devizului General.
Grafic de execuț ie. Graficul de execu ție specific ă perioada î n care se va de sfășura
investi ția. Perioada de desf ășurare este explicitat ă pe fiecare element de structurare în parte.
Investi ția se poate afla î n una din urm ătoarele st ări:
• Oferta
• Contract
O investiție se creează în mod implicit î n starea Oferta . Dac ă la un moment ulterior se
semneaza un contract pe baza formularelor scoate pe aceasta investitie,aceasta trebuie trecuta in
starea de Contract . O investi ție aflat ă în starea de Contract nu mai poate fi modificata, pe ea se
creeaza doar deconturi în scopul urmăririi executiei lucră ri[30].Elementul de structurare de tip
Obiect are ca semnificatie totalitatea lucrarilor și echipamentelor ce sunt necesare pentru
realizarea unui obiect fizic.U n Obiect este compus din mai multe Devize, iar fiecare Deviz
descrie o categorie diferita de lucr ări (exemplu: Arhitectură, Instalaț ii electrice ). Un Obiect mai
conține și totalitatea echipamentelor ce se vor achizi ționa și vor face parte din obiectul fiz ic ce se
va realiza [12].Un element structurare de tip Obiect permite configurarea a dou ă componente:
Deviz obiect . Devizul obiect indică semnificaț ia lucr ărilor executate in devizele
conținute, precum si rolul echipamentelor ce se achiziț ioneaz ă.
Lista de echipamente . Aceasta componeta permite specificarea echipamentelor ce se vor
achiziț iona pentru a face parte din obiectul fizic. Pentru fiecare echipament, se permite
configurarea unei fi șe tehnice [30].
Devizul este elementul de generare și structurare ce stă la baza realiz ării unui Obiect.
Dacă până acum, Obiectul și Investiție , specificau doar semnificaț ia elementelor aflate sub ele,
devizul specific ă în mod concis lucrarile ce se vor efectua în vederea realiz ării complete sau
partiale a unui obiect [30]. De obicei un deviz descrie un singur tip de lucrare ce se efectueaz ă,

40
spre exemplu Infrastructura , Instalaț ii termice sau Instalaț ii sanitare [30]. Integrarea acestora în
deviz, se observă în figura 4.3.

Fig. 4.3. Schema succesiunii operațiilor derulate prin program

În program, u n deviz este compus prin intermediul funcțiilor, din[30]:
<Articole de deviz > La baza unui deviz stau articolele de deviz. Un articol de deviz
descrie o lucrare fizica ce trebuie efectuata, spre exemplu Turnare beton . Pentru realizarea unui
deviz trebuiesc efectuate mai multe astfel de lucrari.
<Extrase de resurse > Un articol de deviz este format dintr -o norma de deviz ce are
asociata o cantitate. Î n interiorul acestei norme se afla o reteta formata din materiale, manopere,
utilaje si transport. La nivelul intregului deviz acestea se cumuleaza în extrase de resurse.
<Recapitula ție> Pentru a forma pretul total al unui deviz se a dună valoarea articolelor de
deviz la care se mai adauga anumite valori procentuale ce reprezinta anumite obligatii financiare
catre stat sau anumite cheltuieli ce nu pot fi reprezentate prin articole de deviz. Aceste valori
procentuale reprezint ă Recapitu lația[30].
Elementul de structurare Decont poate fi creeat doar pentru un deviz ce a fost trecut în
starea Contract . Rolul unui decont este de a urmări execuț ia lucr ării. Nota de realizare
Nota de renunțare
Nota de comandă
suplimentară DECONT FOLDER
INVESTIȚIE OBIECT DEVIZ 1…n
1…n 1…n
1…n Grafic
de execuție
Deviz
general
Deviz
obiect
Lista de
echipamente
Articole
de deviz
Recapitulație Extras
de resurse

41
Un decont este compus din 3 componente [30]:
Nota de Realizare (NRZ) →Nota de realizare , specific ă cantit ățile de lucr ări ce s -au
realizat de la mom entul decontului anterior pana î n prezent.
Nota de Renunț are (NR) → Nota de renunț are specific ă cantit ățile de lucr ări la care se
renunț ă la momentul prezent de timp.
Nota de Comand ă Suplimentar ă (NCS) → Nota de comand ă suplimentar ă specific ă
lucrarile ce trebuiesc suplimentate și cantitatea cu care se suplimenteaz ă acestea.
Articolele de deviz pot fi de dou ă tipuri [30]:
• Containere de resurse
• Resurse primare
Containere de resurse sunt î n principal norme de deviz ce au asociate o cantitate. Normele
de deviz reprezintă lucr ări ce vor fi exectuate pentru realizarea respectivului deviz (exemplu :
pozare cablu ).
Într-un deviz pot fi î ntâlnite urmatoarele norme [30]:
Norma simpl ă, reprezint ă principalul articol de deviz. Prin definiție, norma simpl ă
contine î n reteta ei doar resurse primare (material, manopera, utilaj, transport și lista
anexa) .Normele ce se reg ăsesc în baza de normative sunt norme simple. În practic ă, majoritatea
articolelor de deviz vor fi norme simple [30]. Integrarea în funcțiile programului se face prin
legături, după cum se poate observa în figura 4.4.

Fig. 4.4. Schema interconectăr ii componentelor

Norma compus ă. Dacă se dore ște mic șorarea num ărului de articole de deviz ce se
tiparesc și nu este vizata concordanta cu normele republicane vechi din 1981 -1982, se pot grupa
normele simple în norme compuse. Astfel mai multe norme simple vor fi tratate ca o singur ă
norma, avand propriul cod și propria descriere [30]. O norm ă compus ă poate contine at ât resurse Articole de deviz
Norma compusă
Norma simplă Categorie

Resurse primare

42
primare cat și norme simple sau compuse. Nu exist ă nici o limitare în felul cum se pot grupa
normele compuse.
Categorie , are rolul de a grupa articolele de deviz, scopul ei fiind de a structura devizul
în mod logic. Categoriile nu se tiparesc pe formulare ca si articole de deviz ci ele decat
marcheaza gruparea articolelor de deviz [30]. O categorie poate c ontine orice alt articol de deviz,
în schimb nici un alt articol de deviz nu poate contine o categorie.Prin urmare, categoriile se vor
află tot timpul la cel mai î nalt nivel din deviz. Resursele primare sunt unit ățile de baz ă cu
ajutorul c ărora se construiesc normele de deviz. Reț eta unei norme simple este format ă dintr -o
listă de resurse primare î mpreun ă cu cantit ățile unitare ale acestora [30].
Astfel, o norm ă simpl ă poate conț ine resurse de tipul [30]:
 Material . Reprezint ă un material care va fi folosit pentru realizarea lucr ării;
 Manopera . Reprezint ă resursa uman ă ce va înfăptui lucrarea specificată de norm ă;
 Utilaj . Reprezint ă echipamentele sau utilajele care se folosesc pentru realizarea lucră rii.
Acestea nu r ămân ulter ior în posesia beneficiarului;
 Transport . Reprezint ă cheltuiala efectuat ă cu transportul materialelor la locul
desfasur ării lucr ării;
 Lista anex ă. Lista anexa nu reprezint ă o resursa fizica ci doar specifica faptul că
utilizatorul va trebui s ă foloseasc ă o resursă ce se potriveș te descrierii listei anex ă.
La cr earea unui deviz el va fi î ncadrat î n mod implicit la capitolul Constructii și instala ții.
La cre area unui ec hipament acesta va fi î ncadrat î n unul din cele 3 secțiuni din Lista de
echipamente . Secțiunile din lista de echipamente sunt î n directă corespondență cu capitolele de
echipamente din devizul general [30]. Schimbarea î ncadră rii echipamentului î n capitolele din lista
de echipamente va determina și schimbarea încadr ării în devizul general. Opera ția inversă este
de asemenea valabilă , schimbarea încadrării în devizul general va schimba î ncadrarea pe
capitolele din lista de echipamente. În acest proces se va actualiza și î ncadrarea e chipamentului
în devizul obiect [30].
Odat ă finalizat ă, o investi ție este r ecomandat ca s ă fie copiat ă în secț iunea Contracte ,
această operație având mai multe avantaje [30]:
• Investiț ia va fi blocat ă. Ea va ram âne în starea din momentul contractă rii. Astfel , există
o protejare de modificari accidentale ;
• Posibilitatea realiz ării de deconturi (si tuații de lucrări) pe o investiț ie contractat ă.
4.4. Întocmirea devizului pentru postul de transformare
Pentru elaborarea devizului se urm ăresc normele metodologice din Normele generale de
devize din cons trucții din 1981 reconfigurate î n 199 9(și actualizări la unele categorii de prețuri

43
până în anul 2018 )la secțiunea W1 intitulat ă “Indicator de norme de deviz pentru lucrări de stații,
posturi de transformare , linii electrice aeriene și subterane de medie și înaltă tensiune ”.
Tipuri de lucrări cuprinse în indicatorul de norme de deviz W1 la lucrările de sta ții,
posturi de transformare și linii de medie și înaltă tensiune [27]:
 W1A – Utilaj tehnologic de comuta ție primar ă;
 W1B – Transformatoare de putere și bobine de c ompensare ;
 W1C – Prefabricate și construc ții metalice ;
 W1D – Instala ții auxiliare ;
 W1E – Izolatoare, bare colectoare electrice , cleme și arm ături;
 W1F – Încerc ări și probe ;
 W1G – Lucr ări diverse
 W1H – Montare elemente constructii pentru posturi de transformare 6 -20/0,4kV,
instala ții pe st âlpi;
 W1J – Console și vârfare ;
 W1I – Stâlpi
 W1K – Suporturi,izolatoare și lanțuri de izolatoare ;
 W1L – Conductoare electrice ;
 W1M – Legături conductoare active la izolatoare și conductoare de protecție la stâ lpi;
 W1N – Aparate de înaltă tensiune montate pe stâ lpi;
 W1O – Lucr ări diverse pentru linii electrice aeriene și subterane ;
 W1P – Verificare încerc ări,probe pentru linii electrice aeriene și subterane de medi e și
înaltă tensiune ;
 W1R – Instala ții de legare la pam ânt și paratr ăsnete ;
 W1S – Cabluri electrice, cutii terminale, manșoane și accesorii.
Normele de deviz cuprind simboluri tehnico –economice, specifice fiecare câte unui
articol de lucrare elementar. O normă cuprinde de asemenea consumuri medii de resurse
necesare realizării unei unită ți de măsură din articolul de lucrare respectiv. Resursele implicate
în normele de deviz pot fi una sau toate cele trei: material, manoperă, utilaj.
În indicatoare de norme de deviz sunt grupate norme de deviz conform categoriei de
lucrare din care fac parte. Structura unui indicator de norme de deviz este descompusă de la
categorie de lucrare, capitol de lucrare, articol de lucrare și până la varianta de lucrare. Normele
de deviz ajută la încadrarea articolelor de lucr are în articole de deviz, la determinarea prețurilor
unitare aferente și a cuantumului de resurse implicate.

44
Indicatorul normelor de deviz pentru lucrări de sta ții, posturi de transformare, linii
electrice aeriene si subterane – W1, 1981 cuprinde o serie d e măsurători pentru opera țiunile
efectuate, echipamente, materiale și consum de manoperă pentru normele de deviz pentru
lucrările specifice de statii, posturi de transformare, linii electrice aeriene și subterane.
Devizul se va efectua pentru montajul unui post de transformare din elemente
prefabricate, modulate și componente separate ce va fi amplasat pe un teren în vecinătatea
obiectivului pe care îl deservește. În acest scop se va pregăti terenul, prin pregatirea de șantier
ocazie cu care se consider și curășarea acestuia de material vegetale. Postul se va monta pe o
fundație cu r acord subteran la tablourile de distribuție de joasă tensiune și la linia electric de MT
aflată în vecinătate. În programul de devize se deschide interfața de investiții unde se introduc
datele inițiale ale pr oiectului, conform figurii 4. 5.

Fig. 4.5 Interfața de introducere a datelor inițiale
Boxa postului se achiziționează gata construită de furnizor, din prefabricate, având
montate geamurile și ușa de acces fiind com partimentată cu boxa trafo și boxa celulelor. Va fi
dotată cu două transformatoare de 800 kVA pe unitate , având incluse de furnizor și
echipamentele de conexiune. Celelalte echipamente vor fi montate conform devizului, la locația
beneficiarului. Prinderea PT la fundație și executarea legăturilor finale cu încercările de
conformitate, se vor face la locul de montaj și vor fi cuprinse în deviz. În stadiul de execuție
menționat, costul PT de la fabricantul Electro -sistem Baia Mare [31], este de 20 46 5 euro, adică
98641,3 0 lei(TVA inclus) . Fabricantul asigură și transporul până la locul de montaj în costul de

45
achiziție. Descărcarea se asigură de către beneficiar și este de asemenea cuprinsă în deviz în
acest sens fiind închiriată o automacara.
În figu ra 4. 6, se prezintă interfața de inițializare a materialelor cu lucrătorul care execută
manopera. Prețurile pot fi exprimate în l ei sau euro. În acest caz am op tat pentru variant în lei la
cursul de 4,82 lei/euro.

Fig. 4.6 Interfața de inițializare a structurii formularelor de calcul

Interfața de inițializare a cheltuielilor indirecte și posibilitățile de alegere a formularelor
de calcul se prezintă în figura 4.7.

Fig. 4.7 Interfața de selectare a formularelor de calcul cu evidentierea cheltuielilor indirecte

Programul permite căutarea pentru fiecare opțiune în toată baza de date disponibilă prin
realizarea de filtrări. Căutarea se poate face fie scrriind codul activităților fie dacă acesta nu se
cunoaște, denumirea acestora așa cum se poate observa urmărind figura A8. Prin marca j de
culoare albastru intens, în bara de funcții inferioară s -au introdus termenii ce denumesc activități

46
de tipul: “studii de teren”. Prin apăsarea taster “Enter” se transfer activitatea alea să în devizul de
calcul. În acest fel se procedează și la alegerea altor opțiuni. Pentru exprimarea costurilor se pot
alege lei sau euro. Alte programe au și alte valute între opțiuni. De asemenea, se pot selecta
numărul sau ordinul de zecimale în care se exprimă prețurile sau unitățile de măsură.

Fig. 4.8 Interfața de introducere și de calcul a cheltuielilor indirecte

În figura 4.9, se poate observa c ă pentru fiecare activitate sau material, se poate genera
automat prin accesarea funcției “Calcul invers avansat ”, investițiile necesare pentru fiecare
lucrare, normă de material și de timp. Pentru ușurarea orientării în foaia de lucru, rezultatele
sunt reprezentate valoric și generic , prin culori distincte.

Fig. 4.9 Interfața de alegere a materialelor și calculul necesarului

47
Prin căutare în bara de funcții inferioară se stabilesc categoriile de lucrări necesare
montajului postului trafo. Aceste opțiuni se prezintă în figura 4.10. C ăutarea se poate efectua fie
după categoria de activități , ori în totalitatea normelor. Aceste opțiuni pot fi accesate , de
asemenea online sau din baza de date integrată programului.

Fig. 4.10. Interfața de alegere a uneltelor
În figura 4.11 se prezintă categoriile de articole generate pentru realizarea postului.

Fig. 4.11 Interfața de vizualizare a Articolelor fără defalcarea pe activități și materiale
Pentru fiecare categorie de lucrare se pot deschide subcategoriile de unde programul
gene rează automat, pe cod de culori , obiectele și activitățile necesare în realizarea ei. De
exemplu, în figura 4.12, pentru lucrările de manoperă <Verificare priza de pamant> care este
activitatea 2, este generat categoria de lucrători care execută manopera, adic ă electrician linii
aeriene si apoi materialele necesare cu durata normei de muncă. Pentru toate aceste categorii, din

48
bara de meniu a obiectului se poate în final, după salvarea datelor, alegerea obțiunii de exportare
a rezultatelor, fie în format excel fie în format pdf.(sau ambel e), fie opțiunea de tipărire directă a
acestora. Aceste opțiuni sunt posibile prin accesarea funcției, < Formulare> de unde se execut ă.
Pentru devizul întocmit, în continuarea proiectului se atașează varianta tipărită a rezultatelor. În
figura 4.13, se pre zintă o captură a variantei Excel a devizului.

Fig. 4.12 Interfața descriere a articolelor din obiectul Amplasament PT

Fig. 4.13. Secțiune din documentul Excel a devizului

Formulare cuprinse în program sunt cele care legal, trebuie atașate documentației
economice a proiectului elaborată în urma studiului de fezabilitate. Această documentație trebuie
avizată de persoanele responsabile de implementarea proiectului și de furniz area materialelor și
mijloacelor de producție.

49
Beneficiar: S.C. Prima Kapital Proiect S.R.L.
Executant: Universitatea din Oradea
Proiectant: Facultatea de IEMI
Obiectivul: Post de transformare
Obiectul: Obj.1.1
Stadiul fizic: montaj pe amplas ament

Formular C 4

Lista cuprinz ând cantitățile de lucrări

SECȚIUNEA TEHNICĂ SECȚIUNEA FINANCIARĂ
Nr.
crt Capitol de lucrări U.M. Cant . Prețul unitar
(fara TVA)
– Lei – TOTALUL
(fără TVA)
– Lei –
0 1 2 3 4 5 = 3 x 4
1 PRAM1414125 – Incercari si verificari circuite secundare din
celule și panouri, procesul de munca cuprinde verificarea
concordantei intre echipamentul montat si cel prevazut in
proiect, transportarea aparatelor si sculelor necesare
intocmirii lucrarii, l uarea masurilor de protectia muncii,
verificarea modului de instalare a aparatului de comanda si
control, a pozarii cablurilor si circuitelor, verificarea modului
de executare a montajului, verificarea existentei marcarii
(etichetarii) la conductoare, celu le, panouri, aparataj,
verificarea corectitudinii conexiunilor, verificarea
concordantei dintre circuitele primare si secundare ale
instalatiei, masurarea rezistentei de izolatie la aparate si
circuite, verificarea caracteristicilor releelor si aparatelor, a
functionarii corecte a acestora si reglarea lor, verificarea
valorii fuzibililor sigurantelor si a curentului de actionare a
intrerupatoarelor automate din circuitele secundare de curent
continuu si alternativ, verificarea cu curent si tensiune a
circui telor de comanda, masura semnalizare, sicronizare,
protectie si automatizare, verificarea legaturilor de punere la
pamant, incercarea cu tensiune marita, probe functionale,
intocmit buletine de verificare, strangerea sculelor si
materialelor , pentru stati i de transformare, pt sau PC,
verificat diagrame chei comanda, chei voltmetrice,
comutatori bipolari buc 12.00 17.06 204.72
2 W2J03A# – Verificarea prizelor de pam ânt buc 1.00: 50.35 50.35
3 W1MN06A# – Piesa de separaț ie pentru priza de pam ânt –
montare – buc 2.000 57.07 114.13
4 W2I04A# – Montare electrod orizontal din platband ă zincata
pentru priza de pamant in teren normal; kg 17.00 40.10 681.76
5 TRA01A10P – Transportul rutier al pamâ ntului sau
molozului cu autobasculanta dist.=10 km tona 10.00 67.58 675.75
6 TRA01A20 -Transportul rutier al
materialelor,semifabricate lor cu autobasculanta pe d = 20 km tona 3.000 11.71 35.13
7 EF09A1 – Racordarea conductelor din cupru, la borne
(aparate, motoare, tablouri electrice) , conducta avand
sectiunea de pâ nă la 10 mmp (exclusiv) buc 10.00 1.50 15.03
8 EF03A1 – Tablou electric, format panou, dulap, celula sau
pupitru, av ând greutatea pina la 150 kg buc 2.00 620.51 1 241.03
8.1 7314084 – Cutie sig.silum.3 -iii.25a +3 -iii.P.10a s.11 -29-33 buc 2.00 423.89 847,69
9 EC03A1 – Cablu pentru energie electric ă, montat cu scoabe
(cleme de prindere) pe console sau pe pod de cabluri, cablul
avand conducte cu sectiunea pina la 10 mmp, montat pe
console fixate cu dibluri (bolturi) metalice m 30.00 132.53 3 975.82
9.1 4800135 – Cablu energie chpabi 0,6/ 1 KV 3X120 M s.4481 m 30.90 113.03 3,492.73
10 EF06B# – Racordarea conductoarelor cu sectiunea 70 -150
mmp din al sau cu la borne (aparate, motoare, tablouri) buc 2.00 34.77 69.53

50
10.1 5201192 – Papuc stantat de al ptr cond 70 mmp tip pss70 buc 2.00 0.87 1.73
10.2 5201453 – Papuc stantat cu 8X 9,5 mmp pt cond de 50 mmp buc 2.00 0.90 1.79
10.3 5201465 – Papuc stantat din cupru pt cond cupru 10X 6,8
mmp buc 2.00 0.61 1.22
10.4 5201477 – Papuc stantat din cupru pt cond cupru 10X11,2
mmp buc 2.00 1.08 2.15
10.5 5201478 – Papuc stantat cu 16X11,2 pentru conductor de 50
mmp buc 2.00 1.11 2.22
10.6 5201481 – Papuc stantat cu 16X11,2 pentru conductor de 70
mmp buc 2.00 4.55 9.09
10.7 5201489 – Papuc stantat din cupru pt cond cupru 12X15 35
mmp buc 2.000 2.52 5.03
10.8 5201491 – Papuc stantati psi 3/2,2 nid 1814 -65 buc 2.00 0.30 0.59
10.9 5201506 – Papuc stantati psi 3/2,8 nid 1814 -65 buc 2.00 0.39 0.78
10.10 5201556 – Papuc stantati psi 4/3,5 nid 1814 -65 buc 2.00 0.39 0.78
10.11 5201568 – Papuc stantati psi 5/2,2 nid 1814 -65 buc 2.00 0.30 0.59
10.12 5201570 – Papuc stantati psi 5/2,8 nid 1814 -65 buc 2.00 0.39 0.78
11 EF02C1 – Tablou electric, pe schelet metalic, montat pe
perete sau in nisa, tabloul avand suprafata de 0,91 -1,50 mp buc 2.00 2,508.87 5 017.74
11.1 5500110 – Cutie dubla semnalizare 220 V nid.2940/71 simbol
7020 buc 2.00 148.13 296.26
11.2 5537278 – Cutie dubla comanda semnal 6 a 380 V cod 7005 buc 2.00 163.96 327.93
11.3 5537319 – Cutie 3 butoane exdiict 6 cod 2182 buc 2.00 178.06 356.13
11.4 5537321 – Cutie 2 butoane si 1 lampa exediibt6 cod 2183 buc 2.00 139.55 279.10
11.5 5537333 – Cutie 3 lampi exediibt6 cod 2184 buc 2.00 277.56 555.12
11.6 5537345 – Cutie conexiuni 4 mmp ex.diict6 cod 7033 buc 2.00 428.98 857.96
11.7 5537357 – Cutie conexiuni 35mmp ex.diict6 cod 7034 buc 2.00 301.09 602.18
11.8 5537369 – Cutie derivatie ex.500 V 6mmp 16a nid.2938/71
simb.7040 buc 2.00 406.83 813.66
11.9 7313353 – Cutie sig.silum 4 -iii.25 a stas.5358/68 S.11 -11-4 buc 2.00 368.29 736.58
11.10 7313389 – Cutie sig.silum.cu comutator K10 -23 st.5358 S.11 –
58-11 buc 2.00 368.29 736.58
12 CK34C# – Sisteme de prindere in ziduri bolturi impuscate in
plansee sau pereti din beton armat buc 20.00 2.25 44.97
13 W1E09A1 – Bare colectoare drepentru din cu. pina la 400
mmp (1 bara pe faza) montare kg 25.00 66.22 1 655.51
13.1 3333458 – Teava alum. marca al99 O 20X 1,5 tras S 524 kg 27.00 6.99 188.70
13.2 3333575 – Teava alum. marca al99 O 30X 1,5 tras S 524 kg 27.00 6.73 181.67
13.3 3333733 – Teava alum. marca al99 O 45X 2,5 tras S 524
13.4 3333795 – Teava alum. marca al99 O 55X 2,5 tras S 524 kg 27.00 6.87 185.46
13.5 3333824 – Teava alum. marca al99 O 60X 3 tras S 524 kg 27.00 6.60 178.18
13.6 3333898 – Teava alum. marca al99 O 80X10 tras S 524 kg 27.00 6.42 173.43
14 W1ME03A# – Bare colectoare si de derivatii pentru posturi
de transformare bara colectoare simpl ă de aluminiu – montare kg 8.00 77.18 617.47
14.1 3519602 – Bara al profil U8 1380a kg 8.640 15.42 133.21
14.2 3519604 – Bara al profil U12 2540a kg 8.640 13.88 119.93
14.3 3519606 – Bara al profil U16 3750a kg 8.640 13.72 118.57
15 RTR2ICP36A – Instalatie de ventilatie la salile de conexiuni
pentru o instalatie buc 2.00 170.60 341.20
16 W1MC04C# – Post de transformare montat la sol in exterior
tip modul prefabricat in anvelopa de beton – montare – buc 1.00 342.02 342.02
17 CB04A1 – Cofraje pentru beton armat in placi, grinzi si
stalpi. din panouri refolosibile, cu astereala din scanduri de
rasin oase la constructii avand inaltimea pana la 20 m
inclusiv, la placi si grinzi mp 20.000 26.86 537.16
18 CA02A1 – Turnarea betonului armat in elementele
constructiilor, exclusiv cele executate in cofraje glisante
marca …1)in fundatii izolate cu volum pana la 3 M3 inclusiv mc 6.000 589.04 3,534.21
18.1 2100921 – Beton de ciment B 75 -BC5 stas 3622 mc 6.048 249.64 1 509.83
18.2 2100933 – Beton de ciment B 100 -BC7,5 stas 3622 mc 6.048 257.52 1 557.47
19 W1MD01B# – Aparat electric de masura integrator – contor
electric de energie electrica – montare – buc 2.00 11.58 23.17
19 20000340 – Trusă pt. închiderea mansoanelor
termocontractabile ora 5.00 11.35 56.73
19 19220 – Mecanic exploatare utilaje ora 5.00 21.16 105.78
19 8008000385 – Inchizator patent cu parghie din tb.ol.zn. buc 6.00 28.38 170.31
19 1423 – Betonier ă de 500 L ora 8.00 40.95 327.63
19 2434 – Aparat de sudura ora 3.00 4.78 14.33

51
19 1742 – Generator de aer cald, 10000 kcal/H ora 2.00 2.08 4.15
19 2130 – Polizor electric portabil ora 4.00 0.93 3.70
19 2448 – Borma șina electric ă ore 4.00 0.93 3.72
20 TSG02XA – Curaț area terenului de iarb ă și buruieni 100
mp 2.00 153.51 307.03
21 RLE1ICP21B – Curatirea terenului de arborete cu
motofierastraul unde zona este usor accesibila fara sortare si
aranjare mp 100.00 11.73 1 172.89
22 TSA02E1 – Săpatur ă manual ă de pam ânt in spatii
limitate,avand sub 1.00 M sau peste 1.00 M latime,executata
fara sprijini,cu taluz vertical, la
fundatii,canale,subsoluri,drenuri,trepte de infratire etc .in
pamant coeziv mijlociu sau foarte coeziv adancime <1.5 M
teren mijlociu mc 4.000 23.84 95.36
23 TSC35A31 – Excavat,transport,cu incarcator frontal,la
distante de : incarcare in autovehicul cu incarcator frontal pe
pneuri de 1.5 -4.0 MC,pamant din teren categoria 1 la distanta
de 11 -20 100
mc 4.00 387.59 1,550.34
24 TRI1AA01F1 – Incarcarea materialelor, grup ă a-grele si
marunte,prin tran.pina la 10M rampa sau teren -auto cate tona 3.00 8.13 24.38
25 TRA01A20 – Transportul rutier al
materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.= 20
km. tona 3.00 11.71 35.13
26 TRA01A05P – Transportul rutier al pam ântului sau
molozului cu autobasculanta dist.= 5 km tona 6.00 4.30 25.77
27 SVL.59.A – Transportul materialelor cu roaba balast de riu,
nisip umed de riu, balast concasat, pamant argilos T 5.00 24.85 124.26
28 SLVL59A – Transport mat.cu roaba balast de râ u, nisip umed
de riu, balast concasat, pam ânt argilos tone 3.00 18.78 56.35
28 9120 – Mașinist transport ora 12.00 32.21 386.49
28 30003 – Transportul rutier al materialelor u șoare cu
autocamionul pe dist. = 5 km tona 2.00 6.09 12.18
29 TRA01A10 – Transportul rutier al
materialelor,semifabrica telor cu autobasculanta pe d = 10 km. tona 5.00 6.86 34.28
30 NMB019911 – Muncitor deservire constructii montaj cat. 1 ora 8.00 18.06 144.48
31 RTR1RC80A1 – Executarea legaturilor electrice la PTab
montare cadru de siguran ță la transformator buc 2.00 55.45 110.89
32 APR1616413 – Incercari si masuratori la echipamente si
instalatii electrice , pentru transformatoare,
autotransformatoare avand tensiunea de 20 (35)/6 kV buc 2.00 145.01 290.02
33 ATE08XC – Incercarea si verificarea electrica a
transformatoarelor de masura buc 2.00 99.88 199.76
34 RTR1RC3814 – Montarea constructiilor metalice pentru
aparataje electrice transformator de curent tip suport cirs,
cesu 20 -35 kV buc 2.00 23.46 46.92
35 RTR1RC3911 – Vopsirea constructiilor metalice de fixare a
aparatajului electric transformator de tensiune tip monopolar
tirm, temu, tibu 20 -35 kV buc 2.00 8.53 17.06
36 RTR1RC4122 – Transportul manual al aparatajului electric
transformator de tensiune monopolar tip tirm, tirb, temu, tibu
de tensiune 20 kV buc 2.00 2.56 5.12
37 APR1414121 – Celula transformator și AT cu două infasurari
de orice putere 20 (35)/6 KV sau baterie de condensator de
mt , pentru protectia diferentiala longitudinala, protectia
maximala de curent temporizata, protectia maximala cu
sectionare de curent, protectia de curent de secventa
homopolara, protectia de gaze, semnalizare la suprasarcina,
comanda la distanța a intreruptoarelor si separatoarelor,
semnalizarea pozitiei intrerup torului si separatorului, blocaj
electric, circuite de măsur ă. buc 2.00 417.98 835.95
38 W2E12B# – Bloc de masur ă si protectie cu limitator de
putere si loc pentru contori, tip BMPT, trifazic pe zid de
beton; buc 1.00 2 859.53 2 859.53
38.1 7322326 – Bloc de masura și protecț ie – T – I – M 100a cu
cutie din policarbonat ignifug buc 1.00 2 772.41 2 772.41
TOTAL 1 (Cheltuieli directe)
Greutate Materiale(tone) Ore Manopera Material Manopera Utilaj Transport TOTAL
28.56 336.87 17 367.50 7 870.27 2 141.26 818.23 28 197.26

52
Recapitulație Valoare Material Manopera Utilaj Transport TOTAL
Alte cheltuieli directe
Contribuția asiguratorie
pentru muncă 2.25 % 0.00 177.08 0.00 0.00 177.08
T2 = T1 + Alte cheltuieli directe 17 367.50 8 047.35 2 141.26 818.23 28 374.35
Cheltuieli indirecte
Cheltuieli indirecte 10.00 % 1 736.75 804.73 214.13 81.82 2,837.43
T3 = T2 + C heltuieli indirecte 19 104.25 8 852.08 2 355.39 900.06 31 211.78
Beneficiu
Recapitulație Valoare Material Manoperă Utilaj Transport TOTAL
Profit 5.00 % 955.21 442.60 117.77 45.00 1,560.59
T4 = T3 + Beneficiu 20 059.46 9 294.69 2 473.16 945.06 32 772.37
TOTAL GENERAL 32 772.37
TVA(19 %) 6 226.75
TOTAL GENERAL (inclusiv TVA) 38 999.12
COSTURI ACHIZIȚIE anvelopa PT cu trafo (inclusiv TVA) 98 641.3 0
TOTAL INVESTIȚIE 137640.42

Semnături avizare

Conducător proiect Proiectant Beneficiar

53
Beneficiar: S.C. Prima Kapital Proiect S.R.L.
Executant: Universitatea din Oradea
Proiectant: Facultatea de IEMI
Obiectivul: Post de transformare
Obiectul: Obj.1.1
Stadiul fizic: montaj pe amplas ament

Formular C5

Lista cuprinz ând cantitățile de lucrări defalcate pe cheltuieli

SECȚIUNEA TEHNICĂ SECȚIUNEA FINANCIARĂ
Nr.
crt Capitol de lucrări U.M. Cant . Prețul unitar
(fara TVA)
– Lei – TOTALUL
(fără TVA)
– Lei –
0 1 2 3 4 5 = 3 x 4
1 PRAM1414125 – Incercari si verificari circuite secundare din
celule si panouri, procesul de munca cuprinde verificarea
concordantei intre echipamentul montat si cel prevazut in
proiect, transportarea aparatelor si sculelor necesare
intocmirii lucrarii, luarea masuril or de protectia muncii,
verificarea modului de instalare a aparatului de comanda si
control, a pozarii cablurilor si circuitelor, verificarea modului
de executare a montajului, verificarea existentei marcarii
(etichetarii) la conductoare, celule, panouri, aparataj,
verificarea corectitudinii conexiunilor, verificarea
concordantei dintre circuitele primare si secundare ale
instalatiei, masurarea rezistentei de izolatie la aparate si
circuite, verificarea caracteristicilor releelor si aparatelor, a
functionar ii corecte a acestora si reglarea lor, verificarea
valorii fuzibililor sigurantelor si a curentului de actionare a
intrerupatoarelor automate din circuitele secundare de curent
continuu si alternativ, verificarea cu curent si tensiune a
circuitelor de coma nda, masura semnalizare, sicronizare,
protectie si automatizare, verificarea legaturilor de punere la
pamant, incercarea cu tensiune marita, probe functionale,
intocmit buletine de verificare, strangerea sculelor si
materialelor , pentru statii de transfor mare, pt sau PC,
verificat diagrame chei comanda, chei voltmetrice,
comutatori bipolari buc 12.00 17.06 204.72
material: 0.00 0.00
manopera: 17.06 204.72
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
2 W2J03A# – Verificarea prizelor de pam ânt buc 1.00 50.35 50.35
material: 0.00 0.00
manopera: 50.35 50.35
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
3 W1MN06A# – Piesa de separatie pentru priza de pamant –
montare – buc 2.00 57.07 114.13
material: 47.27 94.55
manopera: 9.79 19.58
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
4 W2I04A# – Montare electrod orizontal din platbanda zincata
pentru priza de pamant in teren normal; kg 17.000 40.10 681.76
material: 6.54 111.11
manopera: 33.57 570.66
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
5 TRA01A10P – Transportul rutier al pamâ ntului sau
molozului cu autobasculanta dist.=10 km tona 10.00 67.58 675.75
material: 0.00 0.00
manopera: 0.00 0.00
utilaj: 0.00 0.00

54
transport: 67.58 675.75
6 TRA01A20 – ransportul rutier al materialelor,semifabricatelor
cu autobasculanta pe dist.= 20 km tona 3.000 11.71 35.13
material: 0.00 0.00
manopera: 0.00 0.00
utilaj: 0.00 0.00
transport: 11.71 35.13
7 EF09A1 – Racordarea conductelor din cupru, la borne
(aparate, motoare, tablouri electrice), conducta avand
sectiunea de pina la 10 mmp (exclusiv buc 10.000 1.50 15.03
material: 0.00 0.00
manopera: 1.50 15.03
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
8 EF03A1 – Tablou electric, format panou, dulap, celula sau
pupitru, avand greutatea pina la 150 kg buc 2.000 620.51 1 241.03
material: 432.43 864.87
manopera: 188.08 376.16
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
8.1 7314084 – Cutie sig.silum.3 -iii.25a +3 -iii.P.10a s.11 -29-33 buc 2.00 423.89 847.79
9 EC03A1 – Cablu pentru energie electrica, montat cu scoabe
(cleme de prindere) pe console sau pe pod de cabluri, cablul
avand conducte cu sectiunea pina la 10 mmp, montat pe
console fixate cu dibluri (bolturi) metalice m 30.000 132.53 3 975.82
material: 123.29 3 698.85
manopera: 9.23 276.97
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
9.1 00135 – Cablu energie chpabi 0,6/ 1 KV 3X120 M s.4481 m 30.900 113.03 3 492.73
10 EF06B# – Racordarea conductoarelor cu sectiunea 70 -150
mmp din al sau cu la borne (aparate, motoare, tablouri) buc 2.00 34.77 69.53
material: 22.64 45.29
manopera: 10.09 20.18
utilaj: 2.03 4.06
transport: 0.00 0.00
10.1 5201192 – Papuc stantat de al ptr cond 70 mmp tip pss70 buc 2.00 0.87 1.73
10.2 5201453 – Papuc stantat cu 8X 9,5 mmp pt cond de 50 mmp buc 2.00 0.90 1.79
10.3 5201465 – Papuc stantat din cupru pt cond cupru 10X 6,8
mmp buc 2.00 0.61 1.22
10.4 5201477 – Papuc stantat din cupru pt cond cupru 10X11,2
mmp buc 2.00 1.08 2.15
10.5 5201478 – Papuc stantat cu 16X11,2 pentru conductor de 70
mmp buc 2.00 1.11 2.22
10.6 5201481 – Papuc stantat cu 16X11,2 pentru conductor de 70
mmp buc 2.00 4.55 9.09
10.7 5201489 – Papuc stantat din cupru pt cond cupru 12X15
mmp buc 2.00 2.52 5.03
10.8 5201491 – Papuc stantati psi 3/2,2 nid 1814 -65 buc 2.00 0.30 0.59
10.9 5201506 – Papuc stantati psi 3/2,8 nid 1814 -65 buc 2.00 0.39 0.78
10.10 5201556 – Papuc stantati psi 4/3,5 nid 1814 -65 buc 2.00 0.39 0.78
10.11 5201568 – Papuc stantati psi 5/2,2 nid 1814 -65 buc 2.00 0.30 0.59
10.12 5201570 – Papuc stantati psi 5/2,8 nid 1814 -65 buc 2.00 0.39 0.78
11 EF02C1 – Tablou electric, pe schelet metalic, montat pe
perete sau in nisa, tabloul avand suprafata de 0,91 -1,50 mp buc 2.00 2,508.87 5,017.74
material: 2 460.13 4 920.27
manopera: 48.74 97.48
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
11.1 5500110 – Cutie dubla semnalizare 220 V nid.2940/71 simbol
7020 buc 2.00 148.13 296.26
11.2 5537278 – Cutie dubla comanda semnal 6 a 380 V cod 7005 buc 2.00 163.96 327.93
11.3 5537319 – Cutie 3 butoane exdiict6 cod 2182 buc 2.00 178.06 356.13
11.4 5537321 – Cutie 2 butoane si 1 lampa exediibt6 cod 2183 buc 2.00 139.55 279.10
11.5 5537333 – Cutie 3 lampi exediibt6 cod 2184 buc 2.00 277.56 555.12
11.6 5537345 – Cutie conexiuni 4 mmp ex.diict6 cod 7033 buc 2.00 428.98 857.96
11.7 5537357 – Cutie conexiuni 35mmp ex.diict6 cod 7034 buc 2.00 301.09 602.18
11.8 5537369 – Cutie derivatie ex.500 V 6mmp 16a nid.2938/71
simb.7040 buc 2.00 38.15 76.29
11.9 7313353 – Cutie sig.silum 4 -iii.25a stas.5358/68 S.11 -11-4 buc 2.00 406.83 813.66
11.10 7313389 – Cutie sig.silum.cu comutator K10 -23 st.5358 S.11 –
58-11 buc 2.00 368.29 736.58
12 CK34C# – Sisteme de prindere in ziduri bolturi impuscate in
plansee sau pereti din beton armat buc 20.00 2.25 44.97
material: 0.98 19.53
manopera: 1.27 25.45
utilaj: 0.00 0.00

55
transport: 0.00 0.00
13 W1E09A1 – Bare colectoare drepentru din cu. pâ nă la 400
mmp (1 bara pe faza) montare kg 25.000 66.22 1 655.51
material: 44.63 1 115.73
manopera: 21.59 539.78
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
13.1 3333458 – Teava alum. marca al99 O 20X 1,5 tras S 524 kg 27.000 6.99 188.70
13.2 3333575 – Teava alum. marca al99 O 30X 1,5 tras S 524 kg 27.000 6.73 181.67
13.3 3333733 – Teava alum. marca al99 O 45X 2,5 tras S 524 kg 27.000 6.60 178.23
13.4 3333795 – Teava alum. marca al99 O 55X 2,5 tras S 524 kg 27.000 6.87 185.46
13.5 3333824 – Teava alum. marca al99 O 60X 3 tras S 524 kg 27.000 6.60 178.18
13.6 3333898 – Teava alum. marca al99 O 80X10 tras S 524 kg 27.000 6.42 173.43
14 W1ME03A# – Bare colectoare si de derivatii pentru posturi
de transformare bara colectoar e simpla de aluminiu – montare kg 8.000 77.18 617.47
material: 48.79 390.32
manopera: 28.39 227.15
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
14.1 3519602 – Bara al profil U8 1380a kg 8.640 15.42 133.21
14.2 3519604 – Bara al profil U12 2540a kg 8.640 13.88 119.93
14.3 3519606 – Bara al profil U16 3750a kg 8.640 13.72 118.57
15 RTR2ICP36A – Instalatie de ventilatie la salile de conexiuni
pentru o instalatie buc 2.00 170.60 341.20
material: 0.00 0.00
manopera: 170.60 341.20
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
16 W1MC04C# – Post de transformare montat la sol in exterior
tip modul prefabricat in anvelopa de beton – montare buc 1.00 342.02 342.02
material: 17.48 17.48
manopera: 179.50 179.50
utilaj: 145.03 145.03
transport: 0.00 0.00
17 CB04A1 – Cofraje pentru beton armat in placi, grinzi si
stalpi. din panouri refolosibile, cu astereala din scanduri de
rasinoase la constructii avand inaltimea pana la 20 m
inclusiv, la placi si grinzi mp 20.000 26.86 537.16
material: 3.21 64.24
manopera: 23.65 472.92
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
18 CA02A1 – Turnarea betonului armat in elementele
constructiilor, exclusiv cele executate in cofraje glisante
marca …1)in funda tii izolate cu volum pana la 3 mc inclusiv mc 6.000 589.04 3,534.21
material: 511.43 3,068.59
manopera: 75.51 453.03
utilaj: 2.10 12.59
transport: 0.00 0.00
18.1 2100921 – Beton de ciment B 75 -BC5 stas 3622 mc 6.048 249.64 1,509.83
18.2 2100933 – Beton de ciment B 100 -BC7,5 stas 3622 mc 6.048 257.52 1,557.47
19 W1MD01B# – Aparat electric de masura integrator – contor
electric de energie electrica – montare – buc 2.000 11.58 23.17
material: 4.40 8.81
manopera: 7.18 14.36
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
19 20000340 – Trusa pt. inchiderea mansoanelor
termocontractabile ora 5.00 11.35 56.73
19 19220 – Mecanic exploatare utilaje ora 5.00 21.16 105.78
19 8008000385 – Inchizator patent cu parghie din tb.ol.zn. buc 6.00 28.38 170.31
19 1423 – Betoniera de 500 L ora 8.00 40.95 327.63
19 2434 – Aparat de sudura ora 3.00 4.78 14.33
19 1742 – Generator de aer cald, 10000 kcal/H ora 2.00 2.08 4.15
19 2130 – Polizor electric portabil ora 4.00 0.93 3.70
19 2448 – Bormasina electrica ore 4.00 0.93 3.72
20 TSG02XA – Curatarea terenului de iarba si buruieni 100
mp 2.00 153.51 307.03
material: 0.00 0.00
manopera: 153.51 307.03
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
21 RLE1ICP21B – Curatirea terenului de arborete cu
motofierastraul unde zona este usor accesibila fara sortare si
aranjare mp 100.000 11.73 1 172.89
material: 0.00 0.00
manopera: 11.73 1 172.89
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00

56
22 TSA02E1 – Sapatură manuală de pamant î n spatii
limitate,avand sub 1.00 M sau peste 1.00 M latime,executata
fără sprijini,cu taluz vertical,la
fundatii,canale,subsoluri,drenuri,trepte de infratire etc .in
pamant coeziv mijlociu sau foarte coeziv adâncime <1.5 M
teren mijlociu mc 4.000 23.84 95.36
material: 0.00 0.00
manopera: 23.84 95.36
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
23 TSC35A31 – Excavat,transport,cu incarcator frontal,la
distante de : incarcare in autovehicul cu incarcator frontal pe
pneuri de 1.5 -4.0 MC,pamant din teren categoria 1 la distanta
de 11 -20 m 100
mc 4.000 387.59 1,550.34
material: 0.00 0.00
manopera: 0.00 0.00
utilaj: 387.59 1,550.34
transport: 0.00 0.00
24 TRI1AA01F1 – Incarcarea materialelor, grupa a -grele si
marunte,prin tran sport pâ na la 10 m ramp ă sau teren -auto c âte
1-10 m tona 3.00 8.13 24.38
material: 0.00 0.00
manopera: 8.13 24.38
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
25 TRA01A20 – Transportul rutier al
materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.= 20
km. tona 3.00 11.71 35.13
material: 0.00 0.00
manopera: 0.00 0.00
utilaj: 0.00 0.00
transport: 11.71 35.13
26 TRA01A05P – Transportul rutier al pamantului sau
molozului cu autobasculanta dist.= 5 km tona 6.00 4.30 25.77
material: 0.00 0.00
manopera: 0.00 0.00
utilaj: 0.00 0.00
transport: 4.29 25.77
27 SVL.59.A – Transportul materialelor cu roaba balast de riu,
nisip umed de riu, balast concasat, pamant argilos tone 5.00 24.85 124.26
material: 0.00 0.00
manopera: 24.85 124.26
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
28 SLVL59A – Transport mat.cu roaba balast de riu, nisip umed
de riu, balast concasat, pamant argilos tone 3.00 18.78 56.35
material: 0.00 0.00
manopera: 18.78 56.35
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
28 19120 – Masinist transport ora 12.00 32.21 386.49
28 30003 – Transportul rutier al materialelor usoare cu
autocamionul pe dist. = 5km tona 2.00 6.09 12.18
29 TRA01A10 – Transportul rutier al
materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe d= 10 km
tona 5.00 6.86 34.28
material: 0.00 0.00
manopera: 0.00 0.00
utilaj: 0.00 0.00
transport: 6.86 34.28
30 NMB019911 – Muncitor deservire constructii montaj cat. 1 ora 8.00 18.06 144.48
material: 0.00 0.00
manopera: 18.06 144.48
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
31 RTR1RC80A1 – Executarea legaturilor electrice la pta
montare cadru de siguranta transformator buc 2.00 55.45 110.89
material: 0.00 0.00
manopera: 55.45 110.89
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
32 APR1616413 – Incercari si masuratori la echipamente si
instalatii electrice , pentru transformatoare,
autotransformatoare avand tensiunea de 20 (35)/6 kV buc 2.000 145.01 290.02
material: 0.00 0.00
manopera: 145.01 290.02
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
33 ATE08XC – Incercarea si verificarea electrica a
transformatoarelor de măsură buc 2.000 99.88 199.76
material: 0.00 0.00
manopera: 90.40 180.79
utilaj: 9.48 18.97
transport: 0.00 0.00
34 RTR1RC3814 – Montarea constructiilor metalice pentru
aparataje electrice transformator de curent tip suport cirs,
cesu 20 -35 kV buc 2.00 23.46 46.92
material: 0.00 0.00
manopera: 23.46 46.92

57
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
35 RTR1RC3911 – Vopsirea constructiilor metalice de fixare a
aparatajului electric transformator de tensiune tip monopolar
tirm, temu, tibu 20 -35 kV buc 2.00 8.53 17.06
material: 0.00 0.00
manopera: 8.53 17.06
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
36 RTR1RC4122 – Transportul manual al aparatajului electric
transformator de tensiune monopolar tip tirm, tirb, temu, tibu
de tensiune 20 kV buc 2.00 2.56 5.12
material: 0.00 0.00
manopera: 2.56 5.12
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
37 APR1414121 – Celula transformator și auto transformator cu
doua infasurari de orice putere 20 (35)/6 KV sau baterie de
condensator de mt , pentru protectia diferentiala
longitudinala, protectia maximala de curent temporizata,
protectia maximala cu sectiona re de curent, protectia de
curent de secventa homopolara, protectia de gaze,
semnalizare la suprasarcina, comanda la distanta a
intreruptoarelor si separatoarelor, semnalizarea pozitiei
intreruptorului si separatorului, blocaj electric, circuite de
măsura buc 2.00 417.98 835.95
material: 0.00 0.00
manopera: 417.98 835.95
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
38 W2E12B# – Bloc de masura si protectie cu limitator de
putere și loc pentru contori, tip BMPT, trifazic pe zid de
beton; buc 1.00 2 859.53 2 859.53
material: 2 777.56 2 777.56
manopera: 81.97 81.97
utilaj: 0.00 0.00
transport: 0.00 0.00
38.1 7322326 – Bloc de masura si protectie – T – I – M 100a cu
cutie din policarbonat ignifug buc 1.000 2,772.41 2,772.41
TOTAL 1 (Cheltuieli directe)
Greutate Materiale(tone) Ore Manopera Material Manopera Utilaj Transport TOTAL
28.56 336.87 17 367.50 7 870.27 2 141.26 818.23 28 197.26
Recapitulație Valoare Material Manopera Utilaj Transport TOTAL
Alte cheltuieli directe
Contribuția asiguratorie
pentru muncă 2.25 % 0.00 177.08 0.00 0.00 177.08
T2 = T1 + Alte cheltuieli directe 17 367.50 8 047.35 2 141.26 818.23 28 374.35
Cheltuieli indirecte
Cheltuieli indirecte 10.00 % 1 736.75 804.73 214.13 81.82 2,837.43
T3 = T2 + C heltuieli indirecte 19 104.25 8 852.08 2 355.39 900.06 31 211.78
Beneficiu
Recapitulație Valoare Material Manoperă Utilaj Transport TOTAL
Profit 5.00 % 955.21 442.60 117.77 45.00 1,560.59
T4 = T3 + Beneficiu 20 059.46 9 294.69 2 473.16 945.06 32 772.37
TOTAL GENERAL 32 772.37
TVA(19 %) 6 226.75
TOTAL GENERAL (inclusiv TVA) 38 999.12

Semnături avizare

Conducător proiect Proiectant Beneficiar

58
Beneficiar: S.C. Prima Kapital Proiect S.R.L.
Executant: Universitatea din Oradea
Proiectant: Facultatea de IEMI
Obiectivul: Post de transformare
Obiectul: Obj.1.1
Stadiul fizic: montaj pe amplas ament

Formular C 6

Lista cuprinz ând consumurile de resurse materiale

Nr.
crt Denumirea resursei materiale U.M. Consumul
cuprins în
ofertă Prețul unitar
(fară TVA)
– Lei – Valoarea
(fără TVA)
– Lei – Furnizorul Greuta tea
(tone)
0 1 2 3 4 5= 3 x 4 6 7
1 2100402 – Ciment II B 32,5 (M 30) saci kg 2.000 0.58 1.16 Depozit 0.000
2 2100830 – Ipsos pentru constructii tip a, saci, S
545/1 kg 4.400 0.33 1.47 Depozit 0.000
3 2100921 – Beton de ciment B 75 -BC5 stas 3622 mc 6.048 249.64 1,509.83 Depozit 13.490
4 2100933 – Beton de ciment B 100 -BC7,5 stas
3622 mc 6.048 257.52 1,557.47 Depozit 13.730
5 2200525 – Nisip de rau si lacuri sortat si
nespalat, 0.0 -7.00 mm mc 0.007 63.55 0.47 Depozit 0.010
6 2903995 – Scindura rasin lunga tiv cls D GR =
24MM L = 4,00M s 942 mc 0.009 224.22 2.02 Depozit 0.000
7 2904406 – Dulap rasinos tivit cls a GR=48MM
L=3,50M s 942 mc 0.010 568.54 5.69 Depozit 0.000
8 2928361 – Panou cofraj astereala scind.
ras.scurte subscurte mp 1.500 22.11 33.17 Depozit 0.020
9 3333458 – Teava alum. marca al99 O 20X 1,5
tras S 524 kg 27.000 6.99 188.70 Depozit 0.030
10 3333575 – Teava alum. marca al99 O 30X 1,5
tras S 524 kg 27.000 6.73 181.67 Depozit 0.030
11 3333733 – Teava alum. marca al99 O 45X 2,5
tras S 524 kg 27.000 6.60 178.23 Depozit 0.030
12 3333795 – Teava alum. marca al99 O 55X 2,5
tras S 524 kg 27.000 6.87 185.46 Depozit 0.030
13 3333824 – Teava alum. marca al99 O 60X 3 tras
S 524 kg 27.000 6.60 178.18 Depozit 0.030
14 3333898 – Teava alum. marca al99 O 80X10 tras
S 524 kg 27.000 6.42 173.43 Depozit 0.030
15 3519602 – Bara al profil U8 1380a kg 8.640 15.42 133.21 Depozit 0.010
16 3519604 – Bara al profil U12 2540a kg 8.640 13.88 119.93 Depozit 0.010
17 3519606 – Bara al profil U16 3750a kg 8.640 13.72 118.57 Depozit 0.010
18 3701413 – Banda otel 40X4 zn kg 17.510 6.04 105.81 Depozit 0.020
19 4800135 – Cablu energie chpabi 0,6/ 1 KV
3X120 M s.4481 m 30.900 113.03 3 492.73 Depozit 0.200
20 5201192 – Papuc stantat de al ptr cond 70 mmp
tip pss70 buc 2.00 0.87 1.73 Depozit 0.000
21 5201453 – Papuc stantat cu 8X 9,5 mmp pt cond
de 50 mmp buc 2.00 0.90 1.79 Depozit 0.000
22 5201465 – Papuc stantat din cupru pt cond cupru
10X 6,8 mmp buc 2.00 0.61 1.22 Depozit 0.000
23 5201477 – Papuc stantat din cupru pt cond cupru
10X11,2 mmp buc 2.00 1.08 2.15 Depozit 0.000
24 5201478 – Papuc stantat cu 16X11,2 pentru
conductor de 70mmp buc 2.00 1.11 2.22 Depozit 0.000
25 5201481 – Papuc stantat cu 16X11,2 pentru
conductor de 70mmp buc 2.00 4.55 9.09 Depozit 0.000
26 5201489 – Papuc stantat din cupru pt cond cupru
12X15 mmp buc 2.00 2.52 5.03 Depozit 0.000
27 5201491 – Papuc stantati psi 3/2,2 nid 1814 -65 buc 2.00 0.30 0.59 Depozit 0.000
28 5201506 – Papuc stantati psi 3/2,8 nid 1814 -65 buc 2.00 0.39 0.78 Depozit 0.000
29 5201556 – Papuc stantati psi 4/3,5 nid 1814 -65 buc 2.00 0.39 0.78 Depozit 0.000
30 5201568 – Papuc stantati psi 5/2,2 nid 1814 -65 buc 2.00 0.30 0.59 Depozit 0.000
31 5201570 – Papuc stantati psi 5/2,8 nid 1814 -65 buc 2.00 0.39 0.78 Depozit 0.000
32 5500110 – Cutie dubla semnalizare 220 V
nid.2940/71 simbol 7020 buc 2.00 148.13 296.26 Depozit 0.010
33 5537278 – Cutie dubla comanda semnal 6 a 380 buc 2.00 163.96 327.93 Depozit 0.010

59
V cod 7005
34 5537319 – Cutie 3 butoane exdiict6 cod 2182 buc 2.00 178.06 356.13 Depozit 0.010
35 5537321 – Cutie 2 butoane si 1 lampa exediibt6
cod 2183 buc 2.00 139.55 279.10 Depozit 0.020
36 5537333 – Cutie 3 lampi exediibt6 cod 2184 buc 2.00 277.56 555.12 Depozit 0.020
37 5537345 – Cutie conexiuni 4 mmp ex.diict6 cod
7033 buc 2.00 428.98 857.96 Depozit 0.010
38 5537357 – Cutie conexiuni 35mmp ex.diict6 cod
7034 buc 2.00 301.09 602.18 Depozit 0.000
39 5537369 – Cutie derivatie ex.500 V 6mmp 16a
nid.2938/71 simb.7040 buc 2.00 38.15 76.29 Depozit 0.010
40 5805482 – Surub cu cap hexagonal M12X40 zn buc 8.00 0.64 5.11 Depozit 0.000
41 5810230 – Surub cap hex.fil.sub cap prec.M 6 X
16 GR. 5.8 S4845 buc 90.00 0.44 39.64 Depozit 0.000
42 5827623 – Surub pentru fundatii grosolan a m
12X 320 GR. 4.6 S 2350 buc 8.00 1.68 13.47 Depozit 0.000
43 5827702 – Surub pt.fundatii grosolan a m 16X
200 GR. 4.8 S 2350 buc 8.00 1.31 10.49 Depozit 0.000
44 5837655 – Surub cilindric cu cap crestat M 6 X
25 MM zn buc 6.00 0.11 0.65 Depozit 0.000
45 5840405 – Piulita hexagonala grosolana 6 GR. 5
S 922 buc 110.40 0.33 36.34 Depozit 0.000
46 5840558 – Piulita hexagonala grosolana a m 16
GR. 5, S 922 buc 16.00 0.48 7.66 Depozit 0.000
47 5842662 – Piulita hexagonala M 6 zn buc 6.00 0.31 1.87 Depozit 0.000
48 5842687 – Piulita zincata M8 buc 4.00 0.16 0.62 Depozit 0.000
49 5842727 – Piulita hexagonala M 12 zn buc 8.00 0.38 3.07 Depozit 0.000
50 5842972 – Piulita hexag. sprec S6218 OL37 M 6 buc 94.50 0.22 20.98 Depozit 0.000
51 5852872 – Prezon zincat M8x120MM buc 4.00 0.89 3.58 Depozit 0.000
52 5882104 – Saiba prec.plata pentru met a m 6 OL
34 S 5200 kg 0.180 24.80 4.46 Depozit 0.000
53 5882105 – Saiba plata pentru M6 zn kg 0.010 0.34 0.00 Depozit 0.000
54 5882143 – Saiba plata pentru M8 zn kg 0.020 14.24 0.28 Depozit 0.000
55 5882193 – Saiba plata pentru M12 zn kg 0.064 0.35 0.02 Depozit 0.000
56 5882257 – Saiba prec.plata pt.met a m 18 OL34
S 5200 kg 0.172 11.30 1.94 Depozit 0.000
57 5883470 – Saiba grower pentru M6 zn kg 0.010 0.34 0.00 Depozit 0.000
58 5884024 – Saiba grower pentru M12 zn kg 0.036 0.34 0.01 Depozit 0.000
59 5886942 – Cuie cu cap conic tip a pentru
constructii 3X70 OL 34 S 2111 kg 0.500 4.05 2.02 Depozit 0.000
60 5893268 – Bolt cu cap forma B 22X 60 OL 50 S
5754/1 buc 20.40 0.36 7.26 Depozit 0.000
61 5893438 – Bolt constr.genofix inel vent.B olc45
D=20 * 50 buc 94.50 0.27 25.17 Depozit 0.000
62 5904299 – Flux(pasta decapanta)pt.lipirea
cositorului nid 270 -61* kg 0.018 16.08 0.28 Depozit 0.000
63 5904782 – Aliaj de lipit staniu -plumb marca lp
60 kg 0.175 50.36 8.81 Depozit 0.000
64 6001678 – Hirtie slef.usc.sticla foi 23X30 GR 40
S1581 buc 0.14 0.53 0.07 Depozit 0.000
65 6001977 – Pinza pentru
slef.usc.car.sil.nea.23X30 GR 6 foi S1582 buc 2.63 0.49 1.28 Depozit 0.000
66 6002150 – Pinza dubla pt.fierastra manual
pt.metale (bomfaier) buc 0.26 70.88 18.43 Depozit 0.000
67 6103218 – Vopsea ulei orice culoare kg 0.296 11.92 3.53 Depozit 0.000
68 6103270 – Vopsea rosie V.231 -2 ntr 90 -80 kg 0.275 20.51 5.64 Depozit 0.000
69 6105060 – Lac incolor L.001 -31 ntr 90 -80 kg 0.104 17.74 1.84 Depozit 0.000
70 6105204 – Lac incolor zapon lac 2103 L.002 -7
stas 3421 -79 kg 0.100 15.28 1.53 Depozit 0.000
71 6200507 – Vaselina tehnica kg 0.080 81.61 6.53 Depozit 0.000
72 6200535 – Benzina de extractie tip 80/120 S 45 l 5.095 4.02 20.48 Depozit 0.000
73 6201084 – Ulei emulsionabil pentru decofrare
betoane stas 11382 kg 2.400 8.90 21.35 Depozit 0.000
74 6202533 – Vaselina tehnica artificiala tip D s
917 kg 0.125 17.09 2.14 Depozit 0.000
75 6202806 – Apa industriala in cisterne pentru
lucrari de drumuri si terasamente mc 0.602 2.16 1.30 Depozit 0.600
76 6305098 – Consola din otel lat 50X5 MM kg 4.500 4.39 19.75 Depozit 0.000
77 6621399 – Saiba de cauciuc M6 MM nf 202 -70 buc 6.000 0.97 5.80 Depozit 0.000
78 7306661 – Bumbac de sters kg 0.294 2.14 0.63 Depozit 0.000
79 7308499 – Cartus pistol implintat bolturi calibru
6,3 MM umc buc 114.900 0.27 31.26 Depozit 0.000
80 7309326 – Carpe de sters, din bumbac de orice
culoare kg 0.060 2.65 0.16 Depozit 0.000
81 7309965 – Piesa de separatie zincata pentru priza
de pamant zincata cu 4 gauri (12,5 MM) buc 2.00 42.93 85.86 Depozit 0.000

60
82 7313353 – Cutie sig.silum 4 -iii.25a stas.5358/68
S.11-11-4 buc 2.00 406.83 813.66 Depozit 0.020
83 7313389 – Cutie sig.silum.cu comutator K10 -23
st.5358 S.11 -58-11 buc 2.00 368.29 736.58 Depozit 0.020
84 7314084 – Cutie sig.silum.3 -iii.25a +3 -iii.P.10a
s.11-29-33 buc 2.00 423.89 847.79 Depozit 0.020
85 7319369 – Doza ramificatie bachelita pentru
cablu ipe 4 iesiri buc 3.60 3.70 13.32 Depozit 0.000
86 7322326 – Bloc de masura si protectie – T – I – M
100a cu cutie din policarbonat ignifug buc 1.00 2 772.41 2 772.41 Depozit 0.080
87 7333951 – Pinza nealbita de bumbac latime
0,90M stas 322 -49 m 1.040 11.88 12.35 Depozit 0.000
88 7344376 – Scoaba din rasini fenol
formaldehidice (bachelita) buc 90.90 0.30 27.48 Depozit 0.000
89 7815002 – Material marunt (bumbac,vaselina
tehnica) % – – 2.06 Depozit 0.000
90 7815040 – Material marunt (bumbac,petrol,
electrozi sudura,vopsea anticoroziva pe baza de
bitum ) % – – 5.29 Depozit 0.000
91 8008000385 – Inchizator patent cu parghie din
tb.ol.zn. buc 6.00 28.38 170.31 Depozit 0.010
TOTAL M ateriale 17 367.50 Greutate 28.56

Semnături avizare

Conducător proiect Proiectant Beneficiar

61
Beneficiar: S.C. Prima Kapital Proiect S.R.L.
Executant: Universitatea din Oradea
Proiectant: Facultatea de IEMI
Obiectivul: Post de transformare
Obiectul: Obj.1.1
Stadiul fizic: montaj pe amplas ament

Formular C 7

Lista cuprinz ând consumurile cu mâna de lucru

Nr.
crt Denumirea meseriei Consumul cu
manopera
– Om/ore – Tarif mediu
– Lei/ora – Valoarea
(fară TVA)
– Lei – Procent
români
0 1 2 3 4= 2 x 3 5
1 11000 – Betonist 8.160 19.83 161.81 100.00
2 13410 – Dulgher construc ții 14.960 30.68 459.03 100.00
3 14100 – Electrician 141.840 21.33 3,024.78 100.00
4 14120 – Electrician automatizare 5.600 32.28 180.79 100.00
5 14140 – Electrician cabluri subterane 2.520 32.53 81.97 100.00
6 14160 – Electrician linii electrice aeriene 22.200 27.97 621.01 100.00
7 14180 – Electrician post trafo 30.039 32.64 980.38 100.00
8 15000 – Fierar beton ist 0.960 19.83 19.04 100.00
9 17130 – Instalator electrician 36.600 21.47 785.82 100.00
10 18111 – Lacatus constructii metalice 1.200 21.21 25.45 100.00
11 19120 – Mașinist transport 12.000 32.21 386.49 100.00
12 19220 – Mecanic exploatare utilaje 5.000 21.16 105.78 100.00
13 20640 – Muncitor deservire constructii
mașini 8.000 18.06 144.48 100.00
14 20650 – Muncitor de deservire pentru
montajul în constructii 16.360 18.06 295.47 100.00
15 20900 – Muncitor incarcare -descarcare
materiale 1.350 18.06 24.38 100.00
16 21100 – Muncitor necalificat 20.120 18.06 363.37 100.00
17 21110 – Muncitor necalificat în subteran 5.200 23.90 124.26 100.00
18 26100 – Săpător 4.760 18.06 85.97 100.00
Ore manoperă 336.870 TOTAL 7 870.27

Semnături avizare

Conducător proiect Proiectant Beneficiar

62
Beneficiar: S.C. Prima Kapital Proiect S.R.L.
Executant: Universitatea din Oradea
Proiectant: Facultatea de IEMI
Obiectivul: Post de transformare
Obiectul: Obj.1.1
Stadiul fizic: montaj pe amplas ament

Formular C8

Lista cuprinz ând consumurile de ore de funcționare a utilajelor de construcț ii

Nr.
crt Denumirea utilajului de constructii Ore de
funcț ionare Tariful unitar
(fara TVA)
– Lei/ora – Valoarea
(fără TVA)
– Lei –
0 1 2 3 4 = 2 x3
1 1423 – Betonier ă de 500 L 8.000 40.95 327.63
2 1742 – Generator de aer cald, 10000
kcal/H 2.000 2.08 4.15
3 20000340 – Trusă pt. inchiderea
mansoanelor termocontractabile 5.000 11.35 56.73
4 2130 – Polizor electric portabil 4.000 0.93 3.70
5 2434 – Aparat de sudur ă 3.000 4.78 14.33
6 2448 – Bormasina electric ă 4.000 0.93 3.72
7 3106 – Presă pentru papuci 0.400 10.16 4.06
8 3716 – Vibrator de interior pt.beton
acționat,electric 0,9 -1,5KW 4.500 2.80 12.59
9 4803 – Autolaborator mobil
pt.verificari electrice pe auto 3T 0.300 63.23 18.97
10 6752 – Automacara 6 – 9,9tf cu brat
cu zabrele 1.250 116.03 145.03
11 7406 – Încărcator frontal pe pneuri
de 2,6 -3,9 MC 5.760 269.16 1 550.34
TOTAL Utilaje 2,141.26

Semnături avizare

Conducător proiect Proiectant Beneficiar

63
Beneficiar: S.C. Prima Kapital Proiect S.R.L.
Executant: Universitatea din Oradea
Proiectant: Facultatea de IEMI
Obiectivul: Post de transformare
Obiectul: Obj.1.1
Stadiul fizic: montaj pe amplas ament

Formular C 9

Lista cuprinz ând consumurile privind transporturile

Nr.
crt Tipul de transport Tone
transportate Km
parcurși Ore de
funcționare
Tariful
unitar
Lei\(Tone*Km) Valoarea
– Lei –
0 1 2 3 4 5 6 = 2 x3 x5
1 30003 – Transportul rutier al materialelor
usoare cu autocamionul pe dist. = 5km 2.000 5.000 0.120 1.22 12.18
2 8888899 – Transportul rutier al pamintului
sau molozului cu autobasculanta dist.= 5 km 6.000 5.000 0.120 0.86 25.77
3 8888908 – Transportul rutier al
materialelor,semifabricatelor cu
autobasculanta pe dist.= 10 km. 5.000 10.000 0.250 0.69 34.28
4 8888909 – Transportul rutier al pamântului
sau molozului cu autobasculanta dist.=10 km 100.000 10.000 0.250 0.68 675.75
5 8888928 – Transportul rutier al
materialelor,semifabricatelor cu
autobasculanta pe dist.= 20 km. 6.000 20.000 0.500 0.59 70.25
TOTAL Transport 818.23

Semnături avizare

Conducător proiect Proiectant Beneficiar

64
Beneficiar: S.C. Prima Kapital Proiect S.R.L.
Executant: Universitatea din Oradea
Proiectant: Facultatea de IEMI
Obiectivul: Post de transformare
Obiectul: Obj.1.1
Stadiul fizic: montaj pe amplas ament

Formular EN

Explicitare norme

Nr.
crt
Simbol
Denumirea resursei Tip U.M. Cantitate Pretul unitar
(fara TVA)
– Lei – Valoarea
(fara TVA)
– Lei –
0 1 2 3 4 5 6 7 = 5 x 6
APR1414121
Celula transformator si auto transformator cu doua infasurari de orice putere 20 (35)/6 kV sau baterie de condensator de mt , pentru
protectia diferentiala longitudinala, protectia maximala de curent temporizata, protectia maximala cu sectionare de curent, protectia
de curent de secventa homopolara, protectia de gaze, semnalizare la suprasarcina, comanda la distanta a intreruptoarelor si
separatoarelor, semnalizarea pozitiei intreruptorului si separatorului, blocaj electric, circuite de masura
1 14100 Electrician Man ora 19.600 25.18 493.62
TOTAL APR1414121 buc 493.62
APR1616413
Incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice , pentru transformatoare, autotransformatoare avand tensiunea de 20
(35)/6 kV
1 14100 Electrician Man ora 6.800 25.18 171.26
TOTAL APR1616413 buc 171.26
ATE08XC
Incercarea si verificarea electrica a transformatoarelor de masura
1 14120 Electrician automatizare Man ora 2.800 38.13 106.76
2 4803 Autolaborator mobil pt verificari
electrice pe auto 3T Utj ora 0.150 73.03 10.95
TOTAL ATE08XC buc 117.71
CA02A1
Turnarea betonului armat in elementele constructiilor, exclusiv cele executate in cofraje glisante marca …1)in fundatii izo late cu
volum pana la 3 M3 inclusiv
1 10173 Beton preparate Lista mc 1.008 585.77 590.46
1.1 2100921 Beton de ciment B 75 -BC5 stas
3622 Mat % 100.00 288.34 28 833.53
1.2 2100933 Beton de ciment B 100 -BC7,5 stas
3622 Mat % 100.00 297.43 29 743.36
2 6202806 Apa industriala in cisterne pentru
lucrari de drumuri si terasamente Mat mc 0.100 2.49 0.25
3 11000 Betonist Man ora 1.360 23.42 31.85
4 13410 Dulgher constructii Man ora 0.160 36.24 5.80
5 15000 Fierar beton Man ora 0.160 23.42 3.75
6 20650 Muncitor de deservire pentru
montajul in constructii Man ora 2.240 21.33 47.78
7 3716 Vibrator de interior pt.beton
actionat,electric 0,9 -1,5 kW Utj ora 0.750 3.23 2.42
TOTAL CA02A1 mc 682.30
CB04A1
Cofraje pentru beton armat in placi, grinzi si stalpi. din panouri refolosibile, cu astereala din scanduri de rasinoase la constructii
avand inaltimea pana la 20 m inclusiv, la placi si grinzi
1 2903995 Scândura r ăsin lunga tiv cls D GR
= 24MM L = 4,00M s 942 Mat mc 0.000 258.97 0.12
2 2904406 Dulap rasinos tivit cls a GR=48MM
L=3,50M s 942 Mat mc 0.000 656.66 0.33
3 2928361 Panou cofraj astereala scind.
ras.scurte subscurte Mat mp 0.075 25.54 1.92
4 5886942 Cuie cu cap conic tip a pentru
constructii 3X70 OL 34 S 2111 Mat kg 0.025 4.67 0.12
5 6201084 Ulei emulsionabil pentru decofrare
betoane STAS 11382 Mat kg 0.120 10.27 1.23

65
6 13410 Dulgher constructii Man ora 0.700 36.24 25.37
7 20650 Muncitor de deservire pentru
montajul in constructii Man ora 0.120 21.33 2.56
TOTAL CB04A1 mp 31.64
CK34C#
Sisteme de prindere in ziduri bolturi impuscate in plansee sau pereti din beton armat
1 5840405 Piulita hexagonala grosolana 6 GR.
5 S 922 Mat buc 1.020 0.38 0.39
2 5893268 Bolt cu cap forma B 22X 60 OL 50
S 5754/1 Mat buc 1.020 0.41 0.42
3 7308499 Cartus pistol implintat bolturi
calibru 6,3 MM umc Mat buc 1.020 0.31 0.32
4 18111 Lacatus constructii metalice Man ora 0.060 25.04 1.50
TOTAL CK34C# buc 2.63
EC03A1
Cablu pentru energie electrica, montat cu scoabe (cleme de prindere) pe console sau pe pod de cabluri, cablul avand conducte cu
sectiunea pina la 10 mmp, montat pe console fixate cu dibluri (bolturi) metalice
1 12007 Cabluri izolate Lista m 1.030 130.55 134.47
1.1 4800135 Cablu energie chpabi 0,6/ 1 kV
3X120 M s.4481 Mat % 100.00 130.55 13 055.33
2 5810230 Surub cap hex.fil.sub cap prec.M 6
X 16 GR. 5.8 S4845 Mat buc 3.00 0.51 1.53
3 5840405 Piulita hexagonala grosolana 6 GR.
5 S 922 Mat buc 3.00 0.38 1.14
4 5842972 Piulita hexag. sprec S6218 OL37 M
6 Mat buc 3.150 0.26 0.81
5 5882104 Saiba prec.plata pentru met a m 6
OL 34 S 5200 Mat kg 0.006 28.64 0.17
6 5893438 Bolt constr.genofix inel vent.B
olc45 D=20 * 50 Mat buc 3.150 0.31 0.97
7 6305098 Consola din otel lat 50 X 5 mm Mat kg 0.150 5.07 0.76
8 7308499 Cartus pistol implintat bolturi
calibru 6,3 mm umc Mat buc 3.150 0.31 0.99
9 7319369 Doza ramificatie bachelita pentru
cablu ipe 4 iesiri Mat buc 0.120 4.27 0.51
10 7344376 Scoaba din rasini fenol
formaldehidice (bachelita) Mat buc 3.030 0.35 1.06
11 17130 Instalator electrician Man ora 0.430 25.36 10.90
TOTAL EC03A1 m 153.31
EF02C1
Tablou electric, pe schelet metalic, montat pe perete sau in nisa, tabloul avand suprafata de 0,91 -1,50 mp
1 12061 Tablou de distributie electria Lista buc 1.000 2,830.44 2,830.44
1.1 5500110 Cutie dubla semnalizare 220 V
nid.2940/71 simbol 7020 Mat % 100.00 171.09 17 108.82
1.2 5537278 Cutie dubla comanda semnal 6 a
380 V cod 7005 Mat % 100.00 189.38 18 937.68
1.3 5537319 Cutie 3 butoane exdiict6 cod 2182 Mat % 100.00 205.66 20 566.30
1.4 5537321 Cutie 2 butoane si 1 lampa
exediibt6 cod 2183 Mat % 100.00 161.18 16 117.76
1.5 5537333 Cutie 3 lampi exediibt6 cod 2184 Mat % 100.00 320.58 32 057.95
1.6 5537345 Cutie conexiuni 4 mmp ex.diict6
cod 7033 Mat % 100.00 495.47 49 .54
1.7 5537357 Cutie conexiuni 35mmp ex.diict6
cod 7034 Mat % 100.00 347.76 347.76
1.8 5537369 Cutie derivatie ex.500 V 6mmp 16a
nid.2938/71 simb.7040 Mat % 100.00 44.06 4 405.84
1.9 7313353 Cutie sig.silum 4 -iii.25a
stas.5358/68 S.11 -11-4 Mat % 100.00 469.89 46.97
1.10 7313389 Cutie sig.silum.cu comutator K10 –
23 st.5358 S.11-58-11 Mat % 100.00 425.38 42.53
2 2100830 Ipsos pentru constructii tip a, saci,
S 545/1 Mat kg 1.200 0.39 0.46
3 5827623 Surub pentru fundatii grosolan a m
12X 320 GR. 4.6 S 2350 Mat buc 4.00 1.94 7.78
4 5840558 Piulita hexagonala grosolana a m
16 GR. 5, S 922 Mat buc 4.00 0.55 2.21
5 5882257 Saiba prec.plata pt.met a m 18
OL34 S 5200 Mat kg 0.043 13.05 0.56

66
6 17130 Instalator electrician Man ora 2.270 25.36 57.56
TOTAL EF02C1 buc 2 899.01
EF03A1
Tablou electric, format panou, dulap, celula sau pupitru, avand greutatea pina la 150 kg
1 12061 Tablou de distributie electria Lista buc 1.000 489.60 489.60
1.1 7314084 Cutie sig.silum.3 -iii.25a +3 -iii.P.10a
s.11-29-33 Mat % 100.00 489.60 489.596
2 2100402 Ciment II B 32,5 (M 30) saci Mat kg 1.000 0.67 0.67
3 2200525 Nisip de rau si lacuri sortat si nespalat,
0.0-7.00 mm Mat mc 0.004 73.40 0.27
4 5827702 Surub pt.fundatii grosolan a m 16X 200
GR. 4.8 S 2350 Mat buc 4.00 1.51 6.06
5 5840558 Piulita hexagonala grosolana a m 16
GR. 5, S 922 Mat buc 4.00 0.55 2.21
6 5882257 Saiba prec.plata pt.met a m 18 OL34 S
5200 Mat kg 0.043 13.05 0.56
7 6202806 Apa industriala in cisterne pentru
lucrari de drumuri si terasamente Mat mc 0.001 2.49 0.00
8 7309326 Carpe de sters, din bumbac de orice
culoare Mat kg 0.030 3.06 0.09
9 17130 Instalator electrician Man ora 8.760 25.36 222.12
TOTAL EF03A1 buc 721.58
EF06B#
Racordarea conductoarelor cu sectiunea 70 -150 mmp din al sau cu la borne (aparate, motoare, tablouri)
1 12841 Papuc Lista buc 1.00 15.46 15.46
1.1 5201192 Papuc stantat de al ptr cond 70 mmp tip
pss70 Mat % 100.00 1.00 99.98
1.2 5201453 Papuc stantat cu 8X 9,5 mmp pt cond
de 50 mmp Mat % 100.00 1.04 103.57
1.3 5201465 Papuc stantat din cupru pt cond cupru
10X 6,8 mmp Mat % 100.000 0.71 70.61
1.4 5201477 Papuc stantat din cupru pt cond cupru
10X11,2 mmp Mat % 100.00 1.24 124.31
1.5 5201478 Papuc stantat cu 16X11,2 pentru
conductor de 70mmp Mat % 100.00 1.28 127.97
1.6 5201481 Papuc stantat cu 16X11,2 pentru
conductor de 70mmp Mat % 100.00 5.25 525.09
1.7 5201489 Papuc stantat din cupru pt cond cupru
12X15 mmp Mat % 100.00 2.91 290.66
1.8 5201491 Papuc stantati psi 3/2,2 nid 1814 -65 Mat % 100.00 0.34 34.31
1.9 5201506 Papuc stantati psi 3/2,8 nid 1814 -65 Mat % 100.00 0.45 45.10
1.10 5201556 Papuc stantati psi 4/3,5 nid 1814 -65 Mat % 100.00 0.45 45.20
1.11 5201568 Papuc stantati psi 5/2,2 nid 1814 -65 Mat % 100.00 0.34 34.29
1.12 5201570 Papuc stantati psi 5/2,8 nid 1814 -65 Mat % 100.00 0.45 45.16
2 6001678 Hirtie slef.usc.sticla foi 23X30 GR 40
S1581 Mat buc 0.070 0.61 0.04
3 6002150 Pinza dubla pt.fierastra manual
pt.metale (bomfaier) Mat buc 0.130 81.86 10.64
4 7306661 Bumbac de sters Mat kg 0.002 2.47 0.00
5 17130 Instalator electrician Man ora 0.470 25.36 11.92
6 3106 Presa pentru papuci Utj ora 0.200 11.74 2.35
TOTAL EF06B# buc 40.42
EF09A1
Racordarea conductelor din cupru, la borne (aparate, motoare, tablouri electrice), conducta avand sectiunea de p ănă la 10 mmp
(exclusiv)
1 17130 Instalator electrician Man ora 0.070 25.36 1.77
TOTAL EF09A1 buc 1.77
NMB019911
Muncitor deservire constructii montaj cat. 1
1 20640 Muncitor deservire constructii masini Man ora 1.000 21.33 21.33
TOTAL NMB019911 ora 21.33
PRAM 1414125
Incercari si verificari circuite secundare din celule si panouri, procesul de munca cuprinde verificarea concordantei intre
echipamentul montat si cel prevazut in proiect, transportarea aparatelor si sculelor necesare intocmirii lucrarii, luarea mas urilor de
protectia muncii, verificarea modului de instalare a aparatului de comanda si control, a pozarii cablurilor si circuitelor, v erificarea
modului de executare a montajului, verificarea existentei marcarii (etichetarii) la conductoare, celule, panouri, apa rataj, verificarea
corectitudinii conexiunilor, verificarea concordantei dintre circuitele primare si secundare ale instalatiei, masurarea rezis tentei de
izolatie la aparate si circuite, verificarea caracteristicilor releelor si aparatelor, a functionarii corecte a acestora si reglarea lor,

67
verificarea valorii fuzibililor sigurantelor si a curentului de actionare a intrerupatoarelor automate din circuitele secunda re de curent
continuu si alternativ, verificarea cu curent si tensiune a circuitelor de comanda , masura semnalizare, sicronizare, protectie si
automatizare, verificarea legaturilor de punere la pamant, incercarea cu tensiune marita, probe functionale, intocmit buletin e de
verificare, strangerea sculelor si materialelor , pentru statii de transformar e, pt sau PC, verificat diagrame chei comanda, chei
voltmetrice, comutatori bipolari etc
1 14100 Electrician Man ora 0.800 25.18 20.15
TOTAL PRAM 1414125 buc 20.15
RLE1ICP21B
Curatirea terenului de arborete cu motofierastraul unde zona este usor accesibila fara sortare si aranjare
1 14100 Electrician Man ora 0.550 25.18 13.85
TOTAL RLE1ICP21B mp 13.85
RTR1RC3814
Montarea constructiilor metalice pentru aparataje electrice transformator de curent tip suport cirs, cesu 20 -35 kV
1 14100 Electrician Man ora 1.100 25.18 27.70
TOTAL RTR1RC3814 buc 27.70
RTR1RC3911
Vopsirea constructiilor metalice de fixare a aparatajului electric transformator de tensiune tip monopolar tirm, temu, tibu 20 -35 kV
1 14100 Electrician Man ora 0.400 25.18 10.07
TOTAL RTR1RC3911 buc 10.07
RTR1RC4122
Transportul manual al aparatajului electric transformator de tensiune monopolar tip tirm, tirb, temu, tibu de tensiune 20 kV
1 14100 Electrician Man ora 0.120 25.18 3.02
TOTAL RTR1RC4122 buc 3.02
RTR1RC80A1
Executarea legaturilor electrice la pta montare cadru de siguranta transformator
1 14100 Electrician Man ora 2.600 25.18 65.48
TOTAL RTR1RC80A1 buc 65.48
RTR2ICP36A
Instalatie de ventilatie la salile de conexiuni pentru o instalatie
1 14100 Electrician Man ora 8.000 25.18 201.48
TOTAL RTR2ICP36A buc 201.48
SLVL59A
Transport mat.cu roaba balast de riu, nisip umed de riu, balast concasat, pamant argilos
1 21100 Muncitor necalificat Man ora 1.040 21.33 22.18
TOTAL SLVL59A TONE 22.18
SVL.59.A
Transportul materialelor cu roaba balast de riu, nisip umed de riu, balast concasat, pamant argilos
1 21110 Muncitor necalificat in subteran Man ora 1.040 28.22 29.35
TOTAL SVL.59.A T 29.35
TRA01A05P
Transportul rutier al pamantului sau molozului cu autobasculanta dist.= 5 km
1 20640 Muncitor deservire constructii masini Man ora 0.000 21.33 0.00
2 8888899 Transportul rutier al pam ântului sau
molozului cu autobasculanta d= 5 km Trans tona 1.000 4.96 4.96
TOTAL TRA01A05P tona 4.96
TRA01A10
Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.= 10 km.
1 8888908 Transportul rutier al
materialelor,semifabricatelor cu
autobasculanta pe dist.= 10 km. Trans tona 1.00 7.92 7.92
TOTAL TRA01A10 tona 7.92
TRA01A10P
Transportul rutier al pamintului sau molozului cu autobasculanta dist.=10 km
1 8888909 Transportul rutier al pamintului sau
molozului cu autobasculanta d=10 km Trans tona 10.00 7.80 78.05
TOTAL TRA01A10P tona 78.05
TRA01A20
Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.= 20 km.
1 8888928 Transportul rutier al
materialelor,semifabricatelor cu
autobasculanta pe dist.= 20 km. Trans tona 1.00 13.52 13.52
TOTAL TRA01A20 tona 13.52
TRI1AA01F1
Incarcarea materialelor, grupa a -grele si marunte,prin tran.pina la 10M rampa sau teren -auto cate 1 -10 m
1 20900 Muncitor incarcare -descarcare
materiale Man ora 0.450 21.33 9.60
TOTAL TRI1AA01F1 tona 9.60
TSA02E1

68
Sapatura manuala de pamant in spatii limitate,avand sub 1.00 M sau peste 1.00 M latime,executata fara sprijini,cu taluz vertical,la
fundatii,canale,subsoluri,drenuri,trepte de infratire etc .in pamant coeziv mijlociu sau foarte coeziv adancime <1.5 M teren mijlociu
1 26100 Sapator Man ora 1.190 21.33 25.38
2 20650 Muncitor de deservire pentru
montajul in constructii Man ora 0.130 21.33 2.77
TOTAL TSA02E1 mc 28.15
TSC35A31
Excavat,transport,cu incarcator frontal,la distante de : incarcare in autovehicul cu incarcator frontal pe pneuri de 1.5 -4.0 MC,pamant
din categoria 1 la distanta de 11 -20 m
1 7406 Incarcator frontal pe pneuri de 2,6 –
3,9 MC Utj ora 1.440 310.88 447.66
TOTAL TSC35A31 100 mc 447.66
TSG02XA
Curatarea terenului de iarba si buruieni
1 21100 Muncitor necalificat Man ora 8.500 21.33 181.30
TOTAL TSG02XA 100 mp 181.30
W1E09A1
Bare colectoare dreapta din cu. pina la 400 mmp (1 bara pe faza) montare
1 12216 Bare rigide Lista kg 1.080 46.44 50.16
1.1 3333458 Teava alum. marca al99 O 20X 1,5
tras S 524 Mat % 100.00 8.07 807.24
1.2 3333575 Teava alum. marca al99 O 30X 1,5
tras S 524 Mat % 100.00 7.77 777.16
1.3 3333733 Teava alum. marca al99 O 45X 2,5
tras S 524 Mat % 100.00 7.62 762.45
1.4 3333795 Teava alum. marca al99 O 55X 2,5
tras S 524 Mat % 100.00 7.93 793.35
1.5 3333824 Teava alum. marca al99 O 60X 3
tras S 524 Mat % 100.00 7.62 762.24
1.6 3333898 Teava alum. marca al99 O 80X10
tras S 524 Mat % 100.00 7.42 741.89
2 5904299 Flux(pasta decapanta)pt.lipirea
cositorului nid 270 -61* Mat kg 0.001 18.57 0.01
3 5904782 Aliaj de lipit staniu -plumb marca lp
60 Mat kg 0.007 58.17 0.41
4 6001977 Pinza pentru
slef.usc.car.sil.nea.23X30 GR 6 foi
S1582 Mat buc 0.070 0.56 0.04
5 6103270 Vopsea rosie V.231 -2 ntr 90 -80 Mat kg 0.011 23.69 0.26
6 6105204 Lac incolor zapon lac 2103 L.002 -7
stas 3421 -79 Mat kg 0.004 17.65 0.07
7 6200535 Benzina de extractie tip 80/120 S
45 Mat l 0.103 4.64 0.48
8 6202533 Vaselina tehnica artificiala tip D s
917 Mat kg 0.005 19.74 0.10
9 7306661 Bumbac de sters Mat kg 0.008 2.47 0.02
10 14180 Electrician post trafo Man ora 0.662 38.54 25.50
TOTAL W1E09A1 kg 77.05
W1MC04C#
Post de transformare montat la sol in exterior tip modul prefabricat in anvelopa de beton – montare –
1 6200535 Benzina de extractie tip 80/120 S
45 Mat l 1.000 4.64 4.64
2 7815002 Material marunt (bumbac,vaselina
tehnica) Mat % 10.000 0.18 1.84
3 7333951 Pinza nealbita de bumbac latime
0,90M stas 322 -49 Mat m 1.000 13.72 13.72
4 14180 Electrician post trafo Man ora 5.50 38.54 211.99
5 6752 Automacara 6 – 9,9tf cu brat cu
zabrele Utj ora 1.25 134.01 167.51
TOTAL W1MC04C# buc 399.70
W1MD01B#
Aparat electric de masura integrator – contor electric de energie electrica – montare –
1 7333951 Pinza nealbita de bumbac latime
0,90M stas 322 -49 Mat m 0.020 13.72 0.27
2 5842662 Piulita hexagonala M 6 zn Mat buc 3.000 0.36 1.08
3 6621399 Saiba de cauciuc M6 MM nf 202 –
70 Mat buc 3.000 1.12 3.35
4 5837655 Surub cilindric cu cap crestat M 6 Mat buc 3.000 0.13 0.38

69
X 25 MM zn
5 5883470 Saiba grower pentru M6 zn Mat kg 0.005 0.39 0.00
6 5882105 Saiba plata pentru M6 zn Mat kg 0.005 0.40 0.00
7 14180 Electrician post trafo Man ora 0.220 38.54 8.48
TOTAL W1MD01B# buc 13.57
W1ME03A#
Bare colectoare si de derivatii pentru posturi de transformare bara colectoare simpla de aluminiu – montare –
1 19009 Bare aluminiu si cupru Lista kg 1.080 49.69 53.67
1.1 3519602 Bara al profil U8 1380a Mat % 100.000 17.81 1 780.80
1.2 3519604 Bara al profil U12 2540a Mat % 100.000 16.03 1 603.29
1.3 3519606 Bara al profil U16 3750a Mat % 100.000 15.85 1 584.99
2 6200535 Benzina de extractie tip 80/120 S
45 Mat l 0.190 4.64 0.88
3 7306661 Bumbac de sters Mat kg 0.010 2.47 0.02
4 6105060 Lac incolor L.001 -31 ntr 90 -80 Mat kg 0.013 20.49 0.27
5 6001977 Pinza pentru
slef.usc.car.sil.nea.23X30 GR 6 foi
S1582 Mat buc 0.110 0.56 0.06
6 6200507 Vaselina tehnica Mat kg 0.010 94.26 0.94
7 6103218 Vopsea ulei orice culoare Mat kg 0.037 13.77 0.51
8 14180 Electrician post trafo Man ora 0.870 38.54 33.53
TOTAL W1ME03A# kg 89.89
W1MN06A#
Piesa de separatie pentru priza de pamant – montare –
1 7815002 Material marunt (bumbac,vaselina
tehnica) Mat % 0.500 0.54 0.27
2 7309965 Piesa de separatie zincata pentru
priza de pamant zincata cu 4 gauri
(12,5 MM) Mat buc 1.00 49.59 49.59
3 5842727 Piulita hexagonala M 12 zn Mat buc 4.00 0.44 1.77
4 5884024 Saiba grower pentru M12 zn Mat kg 0.018 0.39 0.01
5 5882193 Saiba plata pentru M12 zn Mat kg 0.032 0.41 0.01
6 5805482 Surub cu cap hexagonal M12X40
zn Mat buc 4.00 0.74 2.95
7 14180 Electrician post trafo Man ora 0.300 38.54 11.56
TOTAL W1MN06A# buc 66.16
W2E12B#
Bloc de masura si protectie cu limitator de putere si loc pentru contori, tip BMPT, trifazic pe zid de beton;
1 18037 Bloc de masura si protectie trifazat
(bmpt) Lista buc 1.00 3,202.14 3 202.14
1.1 7322326 Bloc de masura si protectie – T – I –
M 100a cu cutie din policarbonat
ignifug Mat % 100.00 3 202.14 32.021
2 2100830 Ipsos pentru constructii tip a, saci,
S 545/1 Mat kg 2.000 0.39 0.77
3 5842687 Piulita zincata M8 Mat buc 4.00 0.18 0.72
4 5852872 Prezon zincat M8x120MM Mat buc 4.00 1.03 4.13
5 5882143 Saiba plata pentru M8 zn Mat kg 0.020 16.45 0.33
6 14140 Electrician cabluri subterane Man ora 2.520 38.41 96.80
TOTAL W2E12B# buc 3 304.89
W2I04A#
Montare electrod orizontal din platbanda zincata pentru priza de pamant în teren normal;
1 3701413 Banda otel 40X4 zn Mat kg 1.030 6.98 7.19
2 7815040 Material marunt (bumbac,petrol,
electrozi sudura,vopsea
anticoroziva pe baza de bitum ) Mat % 5.00 0.07 0.36
3 14160 Electrician linii electrice aeriene Man ora 1.200 33.04 39.64
TOTAL W2I04A# kg 47.19
W2J03A#
Verificarea prizelor de pământ
1 14160 Electrician linii electrice aeriene Man ora 1.800 33.04 59.47
TOTAL W2J03A# buc 59.47

Semnături avizare

Conducător proiect Proiect ant Beneficiar

70
Beneficiar: S.C. Prima Kapital Proiect S.R.L.
Executant: Universitatea din Oradea
Proiectant: Facultatea de IEMI
Obiectivul: Post de transformare
Obiectul: Obj.1.1
Stadiul fizic: montaj pe amplasament

Formular F3
Lista cu cantități pe categorii de lucrări

SECȚIUNEA TEHNICĂ SECȚIUNEA FINANCIARĂ
Nr.
crt Capitol de lucrări U.M. Cantitatea Pretul
unitar
(fara TVA)
– Lei – Total
Material
– Lei – Total
Manoperă
– Lei – Total
Utilaj
– Lei – Total
Transport
– Lei – TOTALUL
(fără TVA)
– Lei –
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 = 3x 4
1 PRAM1414125 – Incercari si verificari circuite secundare din celule si panouri, procesul de
munca cuprinde verificarea concordantei intre echipamentul montat si cel prevazut in proiect,
transportarea aparatelor si sculelor necesare intocmirii lucrarii, luarea masurilo r de protectia
muncii, verificarea modului de instalare a aparatului de comanda si control, a pozarii
cablurilor si circuitelor, verificarea modului de executare a montajului, verificarea existentei
marcarii (etichetarii) la conductoare, celule, panouri, a parataj, verificarea corectitudinii
conexiunilor, verificarea concordantei dintre circuitele primare si secundare ale instalatiei,
masurarea rezistentei de izolatie la aparate si circuite, verificarea caracteristicilor releelor si
aparatelor, a functionari i corecte a acestora si reglarea lor, verificarea valorii fuzibililor
sigurantelor si a curentului de actionare a intrerupatoarelor automate din circuitele secundare
de curent continuu si alternativ, verificarea cu curent si tensiune a circuitelor de coman da,
masura semnalizare, sicronizare, protectie si automatizare, verificarea legaturilor de punere la
pamant, incercarea cu tensiune marita, probe functionale, intocmit buletine de verificare,
strangerea sculelor si materialelor , pentru statii de transform are, pt sau PC, verificat
diagrame chei comanda, chei voltmetrice, comutatori bipolari . buc 12.000 17.06 – – – – 204.72
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 17.06 – 204.72 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
2 W2J03A# – Verificarea prizelor de p ământ buc 1.000 50.35 – – – – 50.35
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 50.35 – 50.35 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
3 W1MN06A# – Piesa de separatie pentru priza de p ămant – montare . buc 2.000 57.07 – – – – 114.13
material: 47.27 94.55 – – – –
manopera: 9.79 – 19.58 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
4 2I04A# – Montare electrod orizontal din platbanda zincata pentru priza de pamant
în teren normal; kg 17.000 40.10 – – – 681.76
material: 6.54 111.11 – – – –
manopera: 33.57 – 570.66 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
5 TRA01A10P – Transportul rutier al pamântului sau molozului cu autobasculanta dist.=10 km tona 10.000 67.58 – – – 675.75
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 0.00 – 0.00 – – –

71
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 67.58 – – – 675.75 –
6 TRA01A20 – Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.=
20 km. tona 3.000 11.71 – – – – 35.13
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 0.00 – 0.00 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 11.71 – – – 35.13 –
7 EF09A1 – Racordarea conductelor din cupru, la borne (aparate, motoare, tablouri electrice),
conducta avand sectiunea de pina la 10 mmp (exclusiv) buc 10.00 1.50 – – – – 15.03
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 1.50 – 15.03 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
8 EF03A1 – Tablou electric, format panou, dulap, celula sau pupitru, avand greutatea pina la
150 kg buc 2.00 620.51 – – – – 1 241.03
material: 432.43 864.87 – – – –
manopera: 188.08 – 376.16 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – 0.00 –
8.1 7314084 – Cutie sig.silum.3 -iii.25a +3 -iii.P.10a s.11 -29-33 buc 2.00 423.89 847.79 0.00 0.00 0.00 847.79
9 EC03A1 – Cablu pentru energie electrica, montat cu scoabe (cleme de prindere) pe console
sau pe pod de cabluri, cablul avand conducte cu sectiunea pina la 10 mmp, montat pe console
fixate cu dibluri (bolturi) metalice m 30.00 132.53 – – – – 3 975.82
material: 123.29 3 698.85 – – – –
manopera: 9.23 – 276.97 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
9.1 4800135 – Cablu energie chpabi 0,6/ 1 KV 3X120 M s.4481 m 30.900 113.03 3 492.73 0.00 0.00 0.00 3 492.73
10 EF06B# – Racordarea conductoarelor cu sectiunea 70 -150 mmp din al sau cu la borne
(aparate, motoare, tablouri) buc 2.00 34.77 – – – – 69.53
material: 22.64 45.29 – – – –
manopera: 10.09 – 20.18 – – –
utilaj: 2.03 – – 4.06 – –
transport: 0.00 – – 0.00 –
10.1 5201192 – Papuc stantat de al ptr cond 70 mmp tip pss70 buc 2.00 0.87 1.73 0.00 0.00 0.00 1.73
10.2 5201453 – Papuc stantat cu 8X 9,5 mmp pt cond de 50 mmp buc 2.00 0.90 1.79 0.00 0.00 0.00 1.79
10.3 5201465 – Papuc stantat din cupru pt cond cupru 10X 6,8 mmp buc 2.00 0.61 1.22 0.00 0.00 0.00 1.22
10.4 5201477 – Papuc stantat din cupru pt cond cupru 10X11,2 mmp buc 2.00 1.08 2.15 0.00 0.00 0.00 2.15
10.5 5201478 – Papuc stantat cu 16X11,2 pentru conductor de 70mmp buc 2.00 1.11 2.22 0.00 0.00 0.00 2.22
10.6 5201481 – Papuc stantat cu 16X11,2 pentru conductor de 70mmp buc 2.00 4.55 9.09 0.00 0.00 0.00 9.09
10.7 5201489 – Papuc stantat din cupru pt cond cupru 12X15 mmp buc 2.00 2.52 5.03 0.00 0.00 0.00 5.03
10.8 5201491 – Papuc stantati psi 3/2,2 nid 1814 -65 buc 2.00 0.30 0.59 0.00 0.00 0.00 0.59
10.9 5201506 – Papuc stantati psi 3/2,8 nid 1814 -65 buc 2.00 0.39 0.78 0.00 0.00 0.00 0.78
10.10 5201556 – Papuc stantati psi 4/3,5 nid 1814 -65 buc 2.00 0.39 0.78 0.00 0.00 0.00 0.78
10.11 5201568 – Papuc stantati psi 5/2,2 nid 1814 -65 buc 2.00 0.30 0.59 0.00 0.00 0.00 0.59
10.12 5201570 – Papuc stantati psi 5/2,8 nid 1814 -65 buc 2.00 0.39 0.78 0.00 0.00 0.00 0.78
11 EF02C1 – Tablou electric, pe schelet metalic, montat pe perete sau in nisa, tabloul avand
suprafata de 0,91 -1,50 mp buc 2.00 2 508.87 – – – – 5 017.74
material: 2 460.13 4 920.27 – – – –
manopera: 48.74 – 97.48 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
11.1 5500110 – Cutie dubla semnalizare 220 V nid.2940/71 simbol 7020 buc 2.00 148.13 296.26 0.00 0.00 0.00 296.26
11.2 5537278 – Cutie dubla comanda semnal 6 a 380 V cod 7005 buc 2.00 163.96 327.93 0.00 0.00 0.00 327.93
11.3 5537319 – Cutie 3 butoane exdiict6 cod 2182 buc 2.00 178.06 356.13 0.00 0.00 0.00 356.13

72
11.4 5537321 – Cutie 2 butoane si 1 lampa exediibt6 cod 2183 buc 2.00 139.55 279.10 0.00 0.00 0.00 279.10
11.5 5537333 – Cutie 3 lampi exediibt6 cod 2184 buc 2.00 277.56 555.12 0.00 0.00 0.00 555.12
11.6 5537345 – Cutie conexiuni 4 mmp ex.diict6 cod 7033 buc 2.00 428.98 857.96 0.00 0.00 0.00 857.96
11.7 5537357 – Cutie conexiuni 35mmp ex.diict6 cod 7034 buc 2.00 301.09 602.18 0.00 0.00 0.00 602.18
11.8 5537369 – Cutie derivatie ex.500 V 6mmp 16a nid.2938/71 simb.7040 buc 2.00 38.15 76.29 0.00 0.00 0.00 76.29
11.9 7313353 – Cutie sig.silum 4 -iii.25a stas.5358/68 S.11 -11-4 buc 2.00 406.83 813.66 0.00 0.00 0.00 813.66
11.10 7313389 – Cutie sig.silum.cu comutator K10 -23 st.5358 S.11 -58-11 buc 2.00 368.29 736.58 0.00 0.00 0.00 736.58
12 CK34C# – Sisteme de prindere in ziduri bolturi impuscate in plansee sau pereti din beton
armat buc 20.00 2.25 – – – – 44.97
material: 0.98 19.53 – – – –
manopera: 1.27 – 25.45 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
13 W1E09A1 – Bare colectoare drepentru din cu. pina la 400 mmp (1 bara pe faza) montare kg 25.000 66.22 – – – – 1 655.51
material: 44.63 1,115.73 – – – –
manopera: 21.59 – 539.78 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
13.1 3333458 – Teava alum. marca al99 O 20X 1,5 tras S 524 kg 27.000 6.99 188.70 0.00 0.00 0.00 188.70
13.2 3333575 – Teava alum. marca al99 O 30X 1,5 tras S 524 kg 27.000 6.73 181.67 0.00 0.00 0.00 181.67
13.3 3333733 – Teava alum. marca al99 O 45X 2,5 tras S 524 kg 27.000 6.60 178.23 0.00 0.00 0.00 178.23
13.4 3333795 – Teava alum. marca al99 O 55X 2,5 tras S 524 kg 27.000 6.87 185.46 0.00 0.00 0.00 185.46
13.5 3333824 – Teava alum. marca al99 O 60X 3 tras S 524 kg 27.000 6.60 178.18 0.00 0.00 0.00 178.18
13.6 3333898 – Teava alum. marca al99 O 80X10 tras S 524 kg 27.000 6.42 173.43 0.00 0.00 0.00 173.43
14 W1ME03A# – Bare colectoare si de derivatii pentru posturi de transformare bara colectoare
simpla de aluminiu – montare – kg 8.000 77.18 – – – – 617.47
material: 48.79 390.32 – – – –
manopera: 28.39 – 227.15 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
14.1 3519602 – Bara al profil U8 1380a kg 8.640 15.42 133.21 0.00 0.00 0.00 133.21
14.2 3519604 – Bara al profil U12 2540a kg 8.640 13.88 119.93 0.00 0.00 0.00 119.93
14.3 3519606 – Bara al profil U16 3750a kg 8.640 13.72 118.57 0.00 0.00 0.00 118.57
15 RTR2ICP36A – Instalatie de ventilatie la salile de conexiuni pentru o instalatie
buc 2.00 170.60 – – – – 341.20
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 170.60 – 341.20 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
16 W1MC04C# – Post de transformare montat la sol in exterior tip modul prefabricat in
anvelopa de beton – montare pe fundație buc 1.00 342.02 – – – – 342.02
material: 17.48 17.48 – – – –
manopera: 179.50 – 179.50 – – –
utilaj: 145.03 – – 145.03 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
17 CB04A1 – Cofraje pentru beton armat in placi, grinzi si stalpi. din panouri refolosibile, cu
astereala din scanduri de rasinoase la constructii avand inaltimea pana la 20 m inclusiv, la
placi si grinzi mp 20.00 26.86 – – – – 537.16
material: 3.21 64.24 – – – –
manopera: 23.65 – 472.92 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
18 CA02A1 – Turnarea betonului armat in elementele constructiilor, exclusiv cele executate in
cofraje glisante marca …1)in fundatii izolate cu volum pana la 3 M3 inclusiv mc 6.000 589.04 – – – – 3 534.21
material: 511.43 3 068.59 – – – –
manopera: 75.51 – 453.03 – – –

73
utilaj: 2.10 – – 12.59 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
18.1 2100921 – Beton de ciment B 75 -BC5 stas 3622 mc 6.048 249.64 1,509.83 0.00 0.00 0.00 1 509.83
18.2 2100933 – Beton de ciment B 100 -BC7,5 stas 3622 mc 6.048 257.52 1,557.47 0.00 0.00 0.00 1 557.47
19 W1MD01B# – Aparat electric de masura integrator – contor electric de energie electrica –
montare . buc 2.000 11.58 – – – – 23.17
material: 4.40 8.81 – – – –
manopera: 7.18 – 14.36 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
19 20000340 – Trusa pt. inchiderea mansoanelor termocontractabile ora 5.00 11.35 0.00 0.00 56.73 0.00 56.73
19 19220 – Mecanic exploatare utilaje ora 5.00 21.16 0.00 105.78 0.00 0.00 105.78
19 8008000385 – Inchizator patent cu parghie din tb.ol.zn. buc 6.00 28.38 170.31 0.00 0.00 0.00 170.31
19 1423 – Betoniera de 500 L ora 8.00 40.95 0.00 0.00 327.63 0.00 327.63
19 2434 – Aparat de sudura ora 3.00 4.78 0.00 0.00 14.33 0.00 14.33
19 1742 – Generator de aer cald, 10000 kcal/H ora 2.00 2.08 0.00 0.00 4.15 0.00 4.15
19 2130 – Polizor electric portabil ora 4.00 0.93 0.00 0.00 3.72 0.00 3.72
19 2448 – Bormasina electrica ore 4.00 0.93 0.00 0.00 3.72 0.00 3.72
20 TSG02XA – Curatarea terenului de iarba si buruieni 100
mp 2.00 153.51 – – – 307.03
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 153.51 – 307.03 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00
21 RLE1ICP21B – Curatirea terenului de arborete cu motofierastraul unde zona este usor
accesibila fara sortare si aranjare mp 100.00 11.73 – – – – 1 172.89
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 11.73 – 1 172.89 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
22 TSA02E1 – Sapatura manuala de pamant in spatii limitate,avand sub 1.00 M sau peste 1.00
M latime,executata fara sprijini,cu taluz vertical,la fundatii,canale,subsoluri,drenuri,trepte de
infratire etc .in pamant coeziv mijlociu sau foarte coeziv adancime <1.5 M tere n mijlociu mc 4.00 23.84 – – – – 95.36
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 23.84 – 95.36 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
23 TSC35A31 – Excavat,transport,cu in carcator frontal,la distante de : incarcare in autovehicul
cu incarcator frontal pe pneuri de 1.5 -4.0 MC,pamant din teren categoria 1 la distanta de 11 –
20 m 100
mc 4.00 387.59 – – – – 1 550.34
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 0.00 – 0.00 – –
utilaj: 387.59 – – 1 550.34 –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
24 TRI1AA01F1 – Incarcarea materialelor, grupa a -grele si marunte,prin tran.pina la
10M rampa sau teren -auto cate
tona 3.000 8.13 – – – – 24.38
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 8.13 – 24.38 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
25 TRA01A20 – Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.=
20 km. tona 3.00 11.71 – – – – 35.13
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 0.00 – 0.00 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 11.71 – – – 35.13 –
26 TRA01A05P – Transportul rutier al pamantului sau molozului cu autobasculanta dist.= 5 km tona 6.000 4.30 – – – – 25.77
material: 0.00 0.00 – – – –

74
manopera: 0.00 – 0.00 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 4.29 – – – 25.77 –
27 SVL.59.A – Transportul materialelor cu roaba balast de riu, nisip umed de riu, balast
concasat, pamant argilos T 5.000 24.85 – – – – 124.26
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 24.85 – 124.26 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
28 SLVL59A – Transport mat.cu roaba balast de riu, nisip umed de riu, balast concasat, pamant
argilos tone 3.000 18.78 – – – – 56.35
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 18.78 – 56.35 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
28 19120 – Masinist transport ora 12.000 32.21 0.00 386.49 0.00 0.00 386.49
28 30003 – Transportul rutier al materialelor usoare cu autocamionul pe dist. = 5 km tona 2.000 6.09 0.00 0.00 0.00 12.18 12.18
29 TRA01A10 – Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.=
10 km tona 5.000 6.86 – – – – 34.28
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 0.00 – 0.00 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 6.86 – – – 34.28 –
30 NMB019911 – Muncitor deservire constructii montaj cat. 1 ora 8.000 18.06 – – – – 144.48
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 18.06 – 144.48 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
31 RTR1RC80A1 – Executarea legaturilor electrice la PTab, montare cadru de siguranta
transformator buc 2.000 55.45 – – – – 110.89
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 55.45 – 110.89 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
32 APR1616413 – Incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice , pentru
transformatoare, autotransformatoare avand tensiunea de 20 (35)/6 kV buc 2.00 145.01 – – – – 290.02
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 145.01 – 290.02 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
33 ATE08XC – Incercarea si verificarea electrica a transformatoarelor de masura buc 2.00 99.88 – – – – 199.76
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 90.40 – 180.79 – – –
utilaj: 9.48 – – 18.97 – –
transport: 0.00 – – – 0.00
34 RTR1RC3814 – Montarea constructiilor metalice pentru aparataje electrice transformator de
curent tip suport cirs, cesu 20 -35 kV buc 2.000 23.46 – – – – 46.92
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 23.46 – 46.92 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00
35 RTR1RC391 1 – Vopsirea constructiilor metalice de fixare a aparatajului electric
transformator de tensiune tip monopolar tirm, temu, tibu 20 -35 kV buc 2.000 8.53 – – – – 17.06
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 8.53 – 17.06 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –

75
transport: 0.00 – – – 0.00 –
36 RTR1RC4122 – Transportul manual al aparatajului electric transformator de tensiune
monopolar tip tirm, tirb, temu, tibu de tensiune 20 kV buc 2.000 2.56 – – – – 5.12
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 2.56 – 5.12 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
37 APR1414121 – Celula transformator si auto transformator cu doua infasurari de orice putere
20 (35)/6 KV sau baterie de condensator de mt , pentru protectia diferentiala longitudinala,
protectia maximala de curent temporizata, protectia maximala cu sectionare de cure nt,
protectia de curent de secventa homopolara, protectia de gaze, semnalizare la suprasarcina,
comanda la distanta a intreruptoarelor si separatoarelor, semnalizarea pozitiei intreruptorului
si separatorului, blocaj electric, circuite de masura buc 2.00 417.98 – – – – 835.95
material: 0.00 0.00 – – – –
manopera: 417.98 – 835.95 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
38 W2E12B # – Bloc de masura si protectie cu limitator de putere si loc pentru contori, tip
BMPT, trifazic pe zid de beton; buc 1.00 2 859.53 – – – – 2 859.53
material: 2 777.56 2 777.56 – – – –
manopera: 81.97 – 81.97 – – –
utilaj: 0.00 – – 0.00 – –
transport: 0.00 – – – 0.00 –
38.1 7322326 – Bloc de masur ă și protec ție – T – I – M 100a cu cutie din policarbonat ignifug buc 1.000 2,772.41 2,772.41 0.00 0.00 0.00 2,772.41
TOTAL 1 (Cheltuieli directe)
Greutate Materiale (tone) Ore Manopera Material Manopera Utilaj Transport TOTAL
28.56 336.87 17,367.50 7,870.27 2,141.26 818.23 28 197.26
Recapitulație Valoare Material Manopera Utilaj Transport TOTAL
Alte cheltuieli directe
Contribuția asiguratorie pentru muncă 2.2500 % 0.00 177.08 0.00 0.00 177.08
TOTAL 2 = TOTAL 1 + Alte cheltuieli directe 17,367.50 8,047.35 2,141.26 818.23 28 374.35
Cheltuieli indirecte
Cheltuieli indirecte 10.00 % 1,736.75 804.73 214.13 81.82 2,837.43
TOTAL 3 = TOTAL 2 + Cheltuieli indirecte 19,104.25 8,852.08 2,355.39 900.06 31,211.78
Beneficiu
Profit 5.0000 % 955.21 442.60 117.77 45.00 1 560.59
Recapitulatie Valoare Material Manopera Utilaj Transport TOTAL
TOTAL 4 = TOTAL 3 + Beneficiu 20,059.46 9,294.69 2,473.16 945.06 32 772.37
TOTAL GENERAL (f ără TVA) 32 772.37
TVA (19.00%) 6 226.75
TOTAL GENERAL (inclusiv TVA) 38 999.12
COSTURI ACHIZIȚIE anvelopa PT cu trafo (inclusiv TVA) 98 641.30
TOTAL INVESTIȚIE 137640.42

Semnături avizare:
Conducător proiect Proiect ant Beneficiar

76
Capitolul V
CONCLUZII

În procesul de realizare a obiectivelor energetice în general și a posturilor de transformare în
special se urmează mai multe direcții, guvernate de criterii de analiză specifice. Între aceste criterii
se includ criteriul tehnic, economic, social, impactul de mediu , eficiența energetică etc.
Continuitatea în alimentarea cu energie elec trică a consumatorilor și calitatea energiei este
dezideratul tehnic de bază pe care se fundamentează dimensionarea posturilor de transformare.
Consumul energetic trebuie să fie în concordanța cu procesele energotehnologice și costurile
energiei electrice cu respectarea principiilor eficienței energetice. Un post de transformare trebuie
să se realizeze în mai multe stadii , ca urmare a unui studiu laborios privind cererea de energie a
consumatorilor, caracteristicile punctului de alimentare și prețurile echi pamentelor.
Instalațiile electrice ale posturilor de transformare trebuie să aibă scheme de conexiuni
simple și clare, care să permită manevre rapide și sigure, să ușureze implementarea circuitelor de
măsură, protecție și automatizare precum și separarea de lucru , atât a întregii instalații cât și a unei
părți (pentru executarea lucrărilor fără întreruperea întregii instalaț ii).
Economicitatea soluției adoptate, se apreciază prin prisma efortului de investiție și a
cheltuielilor de exploatare. Aceste eleme nte se pot influența favorabil printr -o serie de măsuri, cum
ar fi:
– limitarea spațiilor ocupate și în special a volumului de lucrări de construcții;
– limitarea lungimii căilor de curent și a numărului de izolatoare;
– eșalonarea rațională a etapelor de realizare a investiției;
– simplificarea execuției prin folosirea masivă a elementelor tipizate;
– reducerea volumului cheltuielilor de exploatare.
La evaluarea economică a proiectului se pot formula anumite concluzii privind
aplicabilitatea criteriilor sa u metodelor enunțate în capitolul 4, cum ar fi:
 Criteriul VNA pare a da metoda cea mai viabilă. Aceasta se referă direct la creșterea
bunăstării, ia în considerare toate informațiile relevante și furnize ază rezultatele destul de
clare;
 Criteriul CTA este la fel de clar, dar soluția optimă rezultată nu este automat și profitabilă
pentru investitor, un studiu de fezabilitate financiară a variante i propuse fiind absolut
necesar;

77
 RIR de obicei furnizează aceleași rezultate ca și VNA . În anumite situații, însă , rezultatele
obținute pe baza acestui criteriu ar putea conduce la decizii greșite sau la ambiguități în
luarea deciziilor.
Durata de recuperare a investițiilor ar putea fi considerată ca având suficiente deficiențe ca
metodă de promovare a investițiilor . Nu se raportează la bogăție, ignoră multe informații și este
dificil de interpretat corect. Pe de altă parte, are meritul de a pune în evidență lichiditatea, element
ce preocupă mult managerii.
Rata de recuperare dă o exprimare în procente, mai familiar ă managerilor și ține seama de
profitabilitatea proiectului, dar nu și de amploarea proiectelor și de valoarea în timp a banilor.
Achiziția și consumul de energie electrică au caracteristici specifice, deoarece trebuie să se
realizeze un echilibru între pr oducție și consum, între cerere și ofertă, consumul realizându -se
concomitant cu producția. Piața energiei electr ice este un concept economic având un con ținut
complex și care exprimă totalitatea tranzac țiilor de vânzare – cump ărare perfectate într –un spa țiu
geografic determinat. Piața de energie electrică are ca func ție principală corela rea prin concretizarea
contractelor de vânzare – cumpa rare, a produc ției cu consumul .
Avantajele mediului concuren țial au în vedere, în principal, competi ția directă pentru
câstigarea, men ținerea și extinderea segmentului de pia ță, managementul ef icien t al costurilor,
formarea liberă a pre țurilor și nu în ultimul rând furnizarea de stimulente î n vederea reducerii
costurilor și a utiliză rii eficiente a resurselor.
Pentru a fa ce pia ța concuren țială func țională trebuie asigurate principiile, regulile,
aranjamentele comerciale,mecanismele,metodo logiile de tarifare, drepurile și responsabilit ățiile
pentru segment ele de monopol natural, astfel î ncât imposibilitatea exercitării competi ției în anumite
segmente ale pie ței să nu afecteze raporturile concuren țiale ale celorlalte segmente. Producătorii
vând energia electrică pe care o produc și sunt obligați să cumpere energia pe care nu au putut -o
produce, dar pe care trebuie să o li vreze conform contractelor bilaterale. De partea cealaltă,
consumatorii cumpără preponderent energie,î nsă pot acționa și ca vânzători, atunci când din diferite
motive nu consumă o parte din energia contractată. În sfârșit, un furnizor poate acționa pe piaț ă în
funcție de poziția pe care o ocupă în balanța proprie, ca producător sau consumator de energie
electrică . Transferul energiei electrice, prin rețelele de transport și distribuție, de la producători la
consumatorii finali presupune posibilitatea de acc es la rețea pentru toți participanții implicați în
acest proces. Accesul la rețea reprezintă dreptul unui producător, distribuitor, furnizor sau
consumator de a se racorda la rețelele electrice de transport și distribuție, în condițiile cerute de
normele t ehnice. La nivelul transportului, accesul liber presupune transferul puterii prin rețeaua de

78
transport de la producători, către cumpărătorii angro. La nivelul distribuției, accesul liber asigură
distribuția energiei provenită de la un furnizor, către consu matorul final, prin rețeaua de distribuție.
Funcționarea corectă a pieței de energie electrică presupune accesul liber și
nediscriminatoriu la rețelele de transport și distribuție pentru toți participanții . Creșterea concurenței
trebuie să reprezinte un me canism eficient pentru reducerea prețului energiei electrice la
consumatorii finali.

79
Bibliografie

[1]. Adam M, Baraboi A – Echipam ente electrice , Ed. Gheorghe Asachi, Iași, 2002 ;
[2]. Arion V ș.a – Ghid privind evaluarea economică a proiectelor din domeniile eficien ței
energetice și energiilor regenerabile , Ed. Tehnoprest, Chișinău, 2004;
[3]. Bulac, C., Triștiu, I., Gavrilaș, M., Pană, A. – Rețele electrice , Ed.Academiei Oamenilor de
Știință din România, Bucure ști, 2011;
[4]. Buta, A., Pană, A. – Transportul și distribuția energiei electrice , Ed.Politehnica, Timi șoara,
2013;
[5]. Darie, S., Vădan, I., – Producerea Transportul și Distribuția Energiei Electrice, Instalații
pentru Transportul și Distribuția Energiei Electrice, vol.1 , Ed. UT PRES, Cluj -Napoca, 2003;
[6]. Dușa, V., Vaida, V – Comanda și controlul funcționării rețelelor electrice . Ed. Tehnică,
București, 2001;
[7]. Fotău D, Pasculescu D ș.a – Sisteme electroenergetice , Ed. Universitas, Petroșani, 2019;
[8]. Gheju,P., Dușa, P. – Stații și Posturi Electrice de Transformare, vol.1 și 2, Institutul Politehnic
Traian Vuia, Timișoara, 19 88;
[9]. Guzun, B., Gal, Al. S., Darie, G., Olovinaru, D. – Centrale, Sta ții și Retele Electrice; Elemente
de bază. Ed. Academiei Române, București, 2005;
[10]. Hazi A, Hazi G – Stații și posturi de transformare, Curs, Universitatea din Bacău, 2006;
[11]. Leca A, Mușatescu V – Managementul energiei , Ed. AGIR, București, 2007;
[12]. Vădan, I., Maier, V., Cziker, A. – Stații și Posturi de Transformare , Ed. Mediamira, Cluj –
Napoca, 2003;
[13]. *** PE 132/2003 – Normativ pentru proiectarea rețelelor electrice de distribuție publică ;
[14]. *** Leg ea energiei electrice nr.13/2007 cu modificările și completările ulterioare ;
[15]. *** Codul tehnic al rețelelor electric de distribuție RED – revizia I – aprobat prin ordin ul
ANRE 128/2008;
[16]. *** Normativ I7 /20011 – privind proiectarea , execuția și exploatarea instalațiilor electrice
aferente cladirilor ;
[17]. *** HG 90 – 2008 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la rețelele
electrice de interes public ;
[18] *** NTE 001/03/00 – Normativ privind alegerea izolației, coordonarea izolației și protecția
instalațiilor electroenergetice împotriva su pratensiunilor ;
[19]. *** NTE 011 -12-00 –Normă tehnică pentru proiectarea sistemelor de circuite secundare ale
stațiilor electrice și posturilor de transformare, aprobată prin ordinul ANRE 41/2012;

80
[20] *** 1RE – Ip- 30/2004 – Îndreptar de proiectare și exe cuție a instalațiilor de legare la pâmânt ;
[21]. *** PE 107 – 1995 – Normativ pentru proiectarea și execuția rețelelor de cabluri electrice ;
[22]. *** NTE 002/03/00 – Normativ de încercări și măsurători pentru sistemele de protecții,
comandă – control și au tomatizări din partea electrică a centralelor și stațiilor ;
[23]. *** Decizia ANRE 269/2003 – Metodologie privind determinarea secțiunii economice a
conductoarelor în instalații electrice de distribuție 1 -100 kV ;
[24]. *** Ordinul ANRE nr. 102/2015 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea sol uțiilor
de racordare a utilizatorilor la reț elele electrice de interes public ;
[25]. *** C – Indicator de norme de deviz pentru Lucrări de construcții industrial e, agrozootehnice,
locuințe și social -edilitare, 198, ree ditat și completat;
[26]. *** E – Indicator de norme de deviz pentru Lucrări de instalații electrice la construcții, 1981,
reeditat și completat;
[27]. *** W1 – Indicator de norme de deviz pentru Lucrări de stații, posturi de transformare, linii
electrice subterane și în cablu de înaltă și medie tensiune, 1981, reeditat și completat;
[28]. *** 1RE -Ip – 51 – 2-93 – Instrucțiuni privind stabilirea puterilor nominale economice pentru
transformatoarele din posturi;
[29]. *** PE111 – 1- 92/ Instrucțiuni privind proiectarea stațiilor de conexiuni și transformare ;
[30]. *** www.edevize.ro
[31]. *** www.electro -sistem.com
[32]. ***. www.energobit.ro
[33]. *** Ingineria sistemelor electroenergetice. Curs postuniversitar, Master: managementul
sistemelor de energie, Facultatea de Inginerie energetic ă și management industrial, Universitatea
din Oradea, 2020.

81
ANEXA
PT model ROBUST, producător Energobit Cluj Napoca [32]

Detalii constructive și caracteristici tehnice
Lungime: 192 cm
Lățime : 162 cm
Înălțime 180 cm
Tip schemă electric rețea: derivație
Putere maximă traf o: Smax = 250 kVA
Număr maxim trafo: 2 unități
Grad de protecție: IP 43
Clasă anvelopă: 10 K
Acționare echipam ente: exterior
Probă arc intern: 12,5 kA, 10 sec
PT ROBUST 160 RA
Detalii constructive și caracteristici tehnice
Lungime: 192 cm
Lățime : 192 cm
Înălțime 180 cm
Tip schemă electric rețea: în buclă
Putere maximă traf o: Smax = 250 kVA
Număr maxim trafo: 2 unități , 4 plecări
Grad de protecție: IP 43
Clasă anvelopă: 10 K
Acționare echipam ente: exterior
Probă arc intern: 12,5 kA, 10 sec
PT ROBUST 160 R B

82

Detalii constructive și caracteristici tehnice
Lungime: 421 cm
Lățime : 294 cm
Înălțime 230 cm
Tip schemă electric rețea: derivație sau buclă
Putere maximă traf o: Smax = 1000 kVA
Număr maxim trafo: 2 unități , 16 plecări
Grad de protecție: IP 43
Clasă anvelopă: 10 K
Acționare echi pamente: exterior ,teleconducere
Probă arc intern: 12,5 kA, 10 sec
PT ROBUST T 1000
Detalii constructive și caracteristici tehnice
Lungime: 421 cm
Lățime : 294 cm
Înălțime : 230 cm
Tip schemă electric rețea: derivație
Putere maximă trafo: Smax = 630 kVA
Număr maxim trafo: 2 unități
Grad de protecție: IP 43
Clasă anvelopă: 10 K
Acționare echipam ente: exterior , 2 x12 plecări cu cuplă
Probă arc intern: 12,5 kA, 10 sec
PT ROBUST T 2 x 630

83

Detalii constructive și caracteristici tehnice
Lungime: 290cm
Lățime : 200 cm
Înălțime : 207 cm
Tip schemă electric rețea: derivație sau buclă
Putere maximă traf o: Smax = 630 kVA
Număr maxim trafo: 2 unități
Grad de protecție: IP 43
Clasă anvelopă: 10 K
Acționare echipam ente: exterior
Probă arc intern: 12,5 kA, 10 sec
PT ROBUST 630 E
Detalii constructive și caracteristici tehnice
Lungime: 421 cm
Lățime : 214cm
Înălțime 230 cm
Tip schemă electric rețea: derivație sau buclă
Putere maximă traf o: Smax = 800 kVA
Număr maxim trafo: 2 unități , 16 plecări
Grad de protecție: IP 43
Clasă anvelopă: 10 K
Acționare echipam ente: exterior , teleconducere
Probă arc intern: 12,5 kA, 10 sec
PT ROBUST 630 I

84

Detalii constructive și caracteristici tehnice
Lungime: 614 cm
Lățime : 421 cm
Înălțime : 230 cm
Tip schemă electric ă rețea: derivație , 2 x12 plecări cu cuplă
Putere maximă traf o: Smax = 1600 kVA
Număr maxim trafo: 4 unități și 2 boxe
Grad de protecție: IP 43
Clasă anvelopă: 10 K
Acționare echipam ente: exterior , cu teleconducere
Probă arc intern: 12,5 kA, 10 sec
PT ROBUST OPT

85