Situatiile Financiare Anuale la Imm Uri. Studiu Comparativ Romania Republica Moldova
CUPRINS
CAP I. SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE ÎN ROMÂNIA…………………………5
1.1. Definiția și scopul situațiilor financiare………………………………………………………………5
1.2. Lucrările pregătitoare întocmirii situațiilor financiare anuale………………………..6
1.3. Structura situațiilor financiare anuale………………………………………………………………..13
1.3.1. Elemente definitorii……………………………………………………………………………….13
1.3.2. Bilanțul………………………………………………………………………………………………..15
1.3.3. Contul de profit și pierdere……………………………………………………………………18
1.3.4. Situația modificărilor capitalului propriu…………………………………..…20
1.3.5. Situația fluxurilor de numerar…………………………………………………………………21
1.3.6. Notele explicative la situațiile financiare anuale……………………………..22
1.4. Întocmirea situațiilor financiare anuale……………………………………………………………30
1.5. Certificarea și publicarea situațiilor financiare anuale……………………………..31
1.5.1. Certificarea situațiilor financiare anuale……………………………………..31
1.5.2. Publicarea situațiilor financiare anuale……………………………………………………33
CAP II. SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA……….34
2.1. Caracteristica generală, scopul, componența, modul de întocmire și de prezentare a situațiilor financiare………………………………………………………………………………………………………34
2.2. Lucrările premergătoare întocmirii situațiilor financiare la întreprinderile mici și mijlocii…………………………………………………………………………………………………………………………37
2.3. Conținutul și modul de întocmire a situațiilor financiare……………………………………41
2.3.1. Bilanțul contabil………………………………………………………………………………….41
2.3.2. Situația de profit și pierdere………………………………………………………………….44
2.3.3. Situația modificărilor capitalului propriu………………………………………………..45
2.3.4. Situația fluxurilor de numerar……………………………………………………………….47
2.4. Conținutul, caracteristica și modul de întocmire a anexelor la situațiile financiare anuale………………………………………………………………………………………………………………………….49
2.4.1. Anexa la Bilanțul contabil……………………………………………………………………50
2.4.2. Anexa la Situația de profit și pierdere……………………………………………………52
2.5. Structura și modul de întocmire a Notelor explicative la situațiile financiare anuale………………………………………………………………………………………………………………………..52
2.6. Reformarea Bilanțului………………………………………………………………………………..54
CAP III. STUDIU COMPARATIV PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE ÎN ROMÂNIA ȘI REPUBLICA MOLDOVA………………………………………………………………………………………55
3.1. Studiu de caz SC GENERAL BIROTICA SRL – Petroșani, România………………55
3.1.1. Prezentarea generală a societății SC GENERAL BIROTICA SRL………….55
3.1.2. Situațiile financiare anuale a societății SC GENERAL BIROTICA SRL….57
3.2. Rapoartele financiare anuale la ÎMB din Republica Moldova. Studiu de caz „MOBINVENT” SRL – mun. Chișinău, Republica Moldova……………………………………………61
3.2.1. Prezentarea generală a societății „MOBINVENT” SRL…………………………..61
3.2.2. Rapoartele financiare anuale a societății „MOBINVENT” SRL……………….63
3.3. Studiu comparativ privind situațiile financiare anuale România – Republica Moldova, asemănări și deosebiri………………………………………………………………………………………………….66
CONCLUZII……………………………………………………………………………………………………70
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………75
ANEXE…………………………………………………………………………………………………………..76
CAP. I SITUAȚII FINANCIARE ANUALE ÎN ROMÂNIA
1.1. Definiția și scopul situațiilor financiare
Situațiile financiare anuale sunt documente de sinteză prin care sunt comunicate informații comune necesare majorității utilizatorilor. Sunt elaborate și prezentate de o entitate și evidențiază rezultatele activității acesteia, desfășurate pe parcursul unei perioade de gestiune. Situațiile financiare anuale sunt rezultatul aplicării ipotezelor, bazelor de evaluare și a princiipiilor specifice contabilității.
Rolul situațiilor financiare anuale este acela de a furniza informații cât mai corecte, care să asigure o imagine cât mai fidelă a poziției financiare și performanțelor financiare ale unei entități economice, acestea fiind necesare majorității utilizatorilor informațiilor contabile. Aceste informațiile furnizate de situațiile financiare anuale ale entității oferă utilizatorilor de informații contabile o imagine reală și completă a întregii activități desfășurate în decursul perioadelor de gestiune. Astfel, scopul situațiilor financiare anuale este de a arăta rezultatele obținute de managementul entității, în special modul în care acesta a folosit resursele care au fost puse la dispoziția lui.
Situațiile financiare anuale reprezintă documente de raportare financiară care precizează mărimea și nivelul fluxurilor monetare și reale ale unei entități economice, provenite din relațiile sale cu exteriorul, respectiv din activitatea internă. Situațiile financiare permit astfel înțelegerea funcționării sistemelor unității patrimoniale.
În scopul prezentării unei imagini fidele a performanței și poziției financiare a entității, trebuie să se respecte anumite reguli pentru elaborarea situațiilor financiare și anume: reguli de întocmire, verificare, aprobare, certificare și publicare. Astfel, dacă se are în vedere deciziile și obiectivele utilizatorilor pe care ei trebuie să și le fundamenteze, situațiile financiare anuale își demonstrează utilitatea prin următoarele:
reprezintă un mijloc de conducere și analiză, putând fi numite „oglinda” entității;
reprezintă mijlocul principal de informare a investitorilor actuali și potențiali, a partenerilor de afaceri și a publicului larg, interesați în activitatea entității juridice, cu privire la operațiile și tranzacțiile derulate în perioada de raportare și efectul acestora asupra rezultatelor financiare;
constituie o bază de calcul a indicatorilor macroeconomici și sectoriali, și pentru efectuarea prognozelor cu ajutorul datelor sintetice pe care le oferă despre patrimoniu și rezultatele tuturor entităților juridice.
În acest context, rolul situațiilor financiare ale unei entități este de a prezenta o imagine cât mai fidelă a activelor, capitalurilor proprii și a datoriilor, dar și a profitului și a pierderii acesteia. Iar prin imaginea fidelă se cere performanța și poziția financiară a entității. Perioada în care trebuie întocmite situațiile financiare anuale, de regulă, coincide cu anul calendaristic, iar durata exercițiului financiar este de 12 luni. Perosoanele juridice au obligația să întocmească situații finaciare anuale, inclusiv în situațiile fuziunii, divizării sau încetării activității acestora, conform legii.
1.2. Lucrările pregătitoare întocmirii situațiilor financiare anuale
Indiferent care este modul de organizare adoptat a contabilității, în toate entitățile ciclul de lucrări pregătitoare se desfășoară după o schemă asemănătoare. Situațiile financiare ale unei entități sunt rezultatul unui proces complex, bazat pe o succesiune de lucrări contabile, unele dintre ele având rol pregătitor, iar altele participă direct la elaborarea acestor documente. Lucrările pregătitoare au rolul de a efectua ajustări anuale ale conturilor și a centraliza datele. Iar aceste lucrări de închidere a exercițiului financiar sunt următoarele:
Fig. nr. 1.1. Etapele lucrărilor pregătitoare
1. Verificarea înregistrării corecte în conturi a operațiilor economice
Această etapă a lucrărilor pregătitoare urmărește, în primul rând,dacă toate operațiile au fost evidențiate în documente justificative și în al doilea rând, dacă toate aceste documente au fost înregistrate în contabilitate. De asemenea, în această etapă se verifică toate operațiile economico-financiare referitoare la consumuri, încasări, plăți, aprovizionări, vânzări etc. Se controlează, dacă s-au întocmit și s-au înregistrat corect toate operațiile economice desfășurate în cursul exercițiului financiar. Iar pe baza acestor verificări se poate observa neîntocmirea sau netransmiterea la timp a documentelor justificative, de asemenea și neînregistrarea în conturi a unor operații din lipsa acestor documente justificative sau din omisiune.
2. Verificarea concordanței dintre contabilitatea analitică și evidența operativă, dintre contabilitatea sintetică și cea analitică
Întocmirea, perfectarea și înregistrarea tuturor documentelor justificative se apreciază pe baza relațiilor de control dintre contabilitate și evidența operativă, dintre evidența cronologică și cea sistematică, dintre conturile sintetice și cele analitice dezvoltătoare. Iar în evidența conducerii operative, a contabilității analitice și a contabilității sintetice, pot să apară erori care duc la discordanțe dintre aceste trei niveluri ale circuitului contabil. Astfel, etapele și modalitățile de verificare sunt:
Pentru asigurarea concordanței dintre evidența operativă și contabilitatea analitică, verificările se succed în ordine inversă a pașilor de înregistrare.
Pentru asigurarea concordanței dintre contabilitatea sintetică și cea analitică, verificările se referă la totalul rulajelor și soldurilor pentru conturile analitice ale unui cont sintetic, care trebuie să corespundă elementelor respectivului cont, furnizate de contabilitatea sintetică.
După ce s-au realizat aceste verificări se trece la întocmirea unei balanțe de verificare provizorii a conturilor sintetice, ea are caracter provizoriu, deoarece încă nu s-au efectuat ajustările anuale ale conturilor.
3. Întocmirea balanței de verificare provizorii, înainte de inventariere
Balanța de verificare sintetică face legătură între contabilitatea curentă și situațiile financiare anuale. Ea se întocmește cel puțin odată pe an, la închiderea exercițiului financiar sau în momentul întocmirii situațiilor financiare. Scopul principal pentru care se întocmește balanța de verificare înainte de inventariere este de a prezenta datele scriptice, care apoi se vor compara cu existențele faptice stabilite la inventariere. Astfel, această balanță provizorie se mai numește inventarul contabil al activelor, datoriilor și al capitalurilor proprii.
Într-o balanță cu patru serii de egalități, trebuie să existe egalități între totalurile coloanelor din balanță, deoarece cu ajutorul lor se depistează erorile de înregistrare. Aceste egalități sunt următoarele:
(1.1)
(1.2)
(1.3)
(1.4)
(1.5)
4. Inventarierea generală a elementelor de activ, datorii și capitaluri proprii
Inventarierea este una dintre etapele cele mai importante ale lucrărilor întocmirii bilanțului, deoarece reflectă realitatea patrimonială. Deci, scopul inventarierii este de a stabili situația reală a fiecărei entități și reprezintă un procedeu al metodei contabilității și o operație obligatorie cerută de normele contabilității, aceasta trebuie să se realizeze cel puțin odată pe an, de regulă cu ocazia închiderii exercițiului financiar. Cu ajutorul inventarierii se constată existența tuturor elementelor de activ, datoriilor și capitalurilor proprii , cantitativ și valoric, sau numai valoric, după caz, existente în unitatea economică, la data în care se face aceasta.
Locurile unde se desfășoară inventarierea sunt : locurile de depozitare, de existență sau de păstrare a bunurilor, aceasta facându-se cu ajutorul procedeelor specifice (cântărire, măsurare, numărare) iar rezultatele obținute în urma acestei operații se scrie în listele de inventar, care grupează bunurile inventariate pe categorii de bunuri și pe gestiuni.
După desfășurarea operațiilor de inventariere, se pot constata bunuri deteriorate sau depreciate; bunuri fără desfacere; elemente ce au valoare de inventar mai mare sau mai mică decât valoarea lor de intrare; minusuri sau plusuri de inventar la valori materiale; creanțe și obligații în litigiu sau incerte etc. Rezultatele inventarierii și modul lor de regularizare se consemnează intr-un proces verbal de inventariere, în care se înscriu, în principal: perioada de gestiune inventariată, persoanele care au făcut inventarierea; plusurile și minusurile constante; compensările efectuate; bunurile depreciate; constituirea și regularizarea provizioanelor; regularizarea amortizărilor etc.
5. Efectuarea operațiunilor de delimitare în timp a cheltuielilor și a veniturilor
Pentru realizarea delimitării în timp a cheltuielilor și veniturilor este nevoie de analizat acele elemente ce au fost înregistrate în contabilitate în perioada curentă, însă sunt aferente unei perioade viitoare (se are în vedere veniturile și cheltuielile înregistrate în avans) de asemenea se referă și la elementele de natura diferențelor favorabile și nefavorabile de curs valutar.
a) Cheltuielile și veniturile înregistrate în avans
Prin aplicarea principiului independenței exercițiului financiar se realizează o delimitare clară a cheltuielilor și veniturilor, care mai apoi trebuie încorporate în rezultatul exercițiului financiar curent, față de cheltuielile și veniturile realizate în perioada curentă, care sunt aferente exercițiilor financiare următoare. Pentru evidența în contabilitatea entității a cheltuielilor și a veniturilor în avans se utilizează următoarele două conturi:
b) Diferențele de curs valutar aferente disponibilităților, creanțelor și datoriilor în valută
Înainte de a se întocmi situațiile financiare anuale se determină și se înregistrează în contabilitate câștigurile sau pierderile aferente disponibilităților, creanțelor și datoriilor în valută, prin compararea valorilor contabile cu cele actuale, care se stabilesc pe baza cursurilor valutare din ultima zi a exercițiului financiar. Prin compararea valorii contabile cu valoarea actuală pot rezulta:
Diferențe favorabile de curs valutar, care se obțin în urmatoarele situații:
în cazul disponibilităților și creanțelor, atunci când cursul valutar crește;
în cazul datoriilor, atunci când cursul valutar scade.
Diferențe nefavorabile de curs valutar, care se obțin în următoarele situații :
în cazul disponibilităților și creanțelor, atunci când cursul valutar scade;
în cazul datoriilor, atunci când cursul valutar crește.
6. Determinarea rezultatului exercițiului financiar și repartizarea acestuia
Stabilirea rezultatului exercițiului constă în parcurgerea a două etape principale, și anume :
închiderea tuturor conturilor de cheltuieli și venituri;
determinarea impozitului pe rezultatul activității desfășurate.
Rezultatul exercițiului se determină pe fiecare gen de activitate desfășurată de entitățile economice (de exploatare, financiară și extraordinară) ca diferență între venituri și cheltuieli corespunzătoare fiecărei activități, astfel se obțin următoarele categorii de rezultat :
(1.6)
(1.7)
(1.8)
(1.9)
(1.10)
(1.11)
Rezultatul exercițiului, care mai este numit și rezultat contabil, reprezintă suma totală pierderii sau profitului exercițiului financiar ce se regăsește în contul 121 „Profit și pierdere”, el se consideră ca rezultat înainte de impozitare și care ajută la determinarea profitului fiscal. Conform legislației în vigoare, atunci când se obține profit din rezultatul brut al exercițiului, o cotă de 5% se repartizează pentru rezervele legale. Rezultatul fiscal se determină pe baza rezultatului contabil, conform următoarei relații :
(1.12)
După ce s-a determinat profitul fiscal (impozabil) se calculează impozitul datorat bugetului de stat prin aplicarea cotei legale, care este 16%, asupra rezultatului ce este supus impunerii. Iar rezultatul net al exercițiului ce este destinat repartizării, reprezintă rezultatul brut al exercițiului, diminuat prin prelevările la impozitul pe profit și la rezervele legale. De regulă, înaintea întocmirii bilanțului nu se fac repartizări ale profitului net, aceste repartizări ale profitului net sunt hotărâte de Adunarea Generală a Acționarilor. După închiderea conturilor de cheltuieli și venituri, repartizarea profitului la rezervele legale și înregistrarea impozitului datorat bugetului, se realizează prin sistematizarea datelor din conturi în „Cartea Mare” și apoi se întocmește balanța de verificare finală (care stă la baza întocmirii situațiilor financiare anuale). Iar în cazul când entitatea obține la închiderea exercițiului pierdere, operațiile pe care trebuie să le efectueze sunt doar închiderea conturilor de cheltuieli și venituri.
7. Stabilirea rulajelor lunare în Registrul Jurnal și Registrul Cartea Mare
În această etapă se determină totalul aferent rulajelor debitoare și creditoare rezultate din înregistrările contabile ce s-au ralizat pe parcursul exercițiului financiar. Registrul Jurnal reprezintă un document contabil obligatoriu în care se înregistrează cronologic modificările elementelor de activ, datorii și capitaluri proprii de la nivelul entității, iar rulajul debitor și creditor se realizează pe coloane în mod distinct, prin însumarea tuturor sumelor debitoare și creditoare înregistrate. Registrul Cartea Mare reprezintă un document contabil în care se înregistrează în mod sistematic existențele și modificările elementelor de activ, datorii și capitaluri proprii pentru fiecare element în parte. Pentru toate conturile sintetice existente trebuie să se determină umătoarele elemente:
– rulaj debitor și rulaj creditor;
-totalul sumelor debitoare și totalul sumelor creditoare;
– sold final debitor sau sold final creditor.
Iar apoi se întocmește Balanța de verificare, pe baza elementelor specifice ale contului și sumelor înregistrate în Registrul Cartea Mare.
8. Întocmirea Balanței de verificare definitive.
Balanța de verificare sintetică reprezintă un document contabil cu ajutorul căruia se verifică corectitudinea înregistrărilor din contabilitate, dar și se centralizează informațiile contabile necesare elaborării situațiilor financiare anuale. Întocmirea balanțelor sintetice necesită parcurgerea următoarelor etape:
Pregătirea conturilor, care necesită:
calcularea rulajelor lunii curente și a sumelor totale în fișe de cont sintetice;
b) stabilirea soldurilor finale.
Transcrierea datelor în balanța conturilor astfel:
a) soldurile inițiale și totalul sumelor precedente se preiau din balanța precedentă;
b) rulajele curente se transcriu din fișele de cont sintetice;
c) totalul sumelor și soldurilor finale se determină direct în balanță.
3. Totalizarea coloanelor din balanță și obținerea egalităților valorice.
1.3. Structura situațiilor financiare anuale
1.3.1. Elemente definitorii
Potrivit legislației în vigoare, structura situațiilor financiare anuale care trebuie întocmite de entitățile patrimoniale diferă în funcție de criteriile de mărime în care aceasta se încadrează. Conform prevederilor OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014, pct. 9 alin. (1), entitățile se grupează în trei categorii, astfel: microentități; entități mici; entități mijlocii și mari.
Potrivit alin. (2) din prezentul OMFP, microentitățile sunt entitățile, care la data bilanțului nu depășesc a cel puțin două din următoarele trei criterii de mărime:
Conform pct. 9, alin. (3) ale OMFP 1802 din 29 decembrie 2014, entitățile mici sunt entități care la data bilanțului, nu se încadrează în categoria microentităților și nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele criterii:
Conform pct. 9, alin. (4) entitățile mijlocii și mari sunt entitățile care, la data bilanțului, depășesc limitele a două din următoarele trei criterii:
Astfel, entitățile mici prevăzute la pct. 9, alin. (3) întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
Opțional acestea pot să întocmească și situația modificărilor capitalului propriu și/sau situația fluxurilor de trezorerie.
Iar entitățile prevăzute la pct. 9, alin. (4) întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
Situațiile financiare anuale și situațiile financiare anuale simplificate formează un tot unitar și oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare, pierderii sau profitului entității. De asemenea, componentele situațiilor financiare anuale contribuie la reflectarea unei imagini complete a activității entității și a rezultatelor acesteia în poziția financiară de la sfârșitul exercițiului financiar, a evoluției acesteia pe parcursul exercițiului și performanțele obținute în exercițiul respectiv. Și anume:
1. Bilanțul reflectă poziția financiară a unei entități (capacitatea acesteia de a se adapta la anumite schimbări ale mediului) și se realizează cu ajutorul resurselor economice controlate (active) și cu structura de finanțare (capitaluri proprii și datorii).
2. Contul de profit și pierdere reflectă performanță cu ajutorul veniturilor (capacitatea de a genera numerar), cheltuielilor (consumul resurselor exercițiului), profitului/perderii (eficiența sau noneficiența în utilizarea resurselor exercițiului).
3. Situația fluxurilor de numerar reflectă modificarea poziției financiare prin intermediul fluxurilor de numerar (plăți și încasări) ale activității de exploatare, investițională și de finanțare.
4. Situația modificărilor capitalurilor proprii reflectă modificarea poziției financiare prin intermediul elementelor componente ale capitalurilor proprii (capital social, prime legate de capital, rezerve etc).
5. Notele explicative după forma de reprezentare, se pot reda: narativ, sub forma unor tabele sau situații. Acestea reflectă detalii despre: bazele de întocmire a situațiilor financiare și politicile contabile adoptate.
În continuare, voi prezenta succint fiecare element component al Situațiilor financiare anuale, atât pentru entitățile care se includ în criteriile de mărime menționate anterior, cât și pentru cele care nu respectă integral aceste condiții.
1.3.2. Bilanțul
Bilanțul este definit ca principalul element al situațiilor financiare anuale și reprezintă documentul contabil de sinteză, cuprinzând ansamblul de elemente de activ, datorii și capitaluri proprii ale entității la sfârșitul exercițiului financiar, de asemenea și în cazul divizării, fuziunii sau încetării activității, sau la un alt moment prevăzut de reglementările contabile în vigoare. Bilanțul în calitatea lui de componentă a situațiilor financiare anuale reprezintă un instrument prin intermediul căruia se realizează aplicarea principiului dublei reflectări a elementelor patrimoniale.
Bilanțul are un conținut standardizat și un format pe care trebuie să-l respecte toate entitățile economice care îl întocmesc. Acesta reflectă activele, datoriile și capitalurile proprii conform următoarei relații :
(1.13)
a) Activele patrimoniale cuprind resursele patrimoniale ale entităților ce rezultă din investirea resurselor de finanțare pe care entitatea economică le obține de la proprietari și creditori.
b) Pasivele patrimoniale reflectă resursele de finanțare, definindu-le după proveniența lor în capitaluri proprii și datorii.
OMFP 3055/2009 s-a abrogat cu OMFP 1802 din 29 decembrie 2014, însă cercetarea mea cu referire la situațiile financiare este pentru anii 2013-2014, motiv pentru care lucrez cu OMFP 3055/2009.
Conform reglementărilor contabile din OMFP 3055/2009 elementele principale ale bilanțului sunt prezentate ca raport conceptual astfel:
un activ reprezintă:
o resursă controlată de entitate, ca rezultat al unor evenimente trecute;
de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare;
al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil.
datorie reprezintă:
o obligație actuală a entității, care decurge din evenimente trecute;
prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice.
capitalurile proprii reprezintă:
interesul rezidual al acționarilor sau asociaților în activele unei entități după deducerea tuturor datoriilor sale.
Bilanțul ca procedeu al metodei contabilității îndeplinește următoarele funcții:
Funcția de generalizare a informațiilor contabile
În bilanț, după anumite criterii se grupează si sistematizează datele preluate din conturi, astfel obținându-se o generalizare și centralizare a informațiilor atât la nivel de entitate, cât și la nivelul tuturor departamentelor organizatorice ale economiei naționale.
Funcția de informare
Cu ajutorul bilanțului se realizează înregistrarea, prelucrarea și generalizarea informațiilor contabile, ce sunt necesare managerilor și persoanelor de la conducerea entității, altor persoane fizice și juridice interesate cât și actionarilor, salariaților, creditorilor diverși, instituțiilor bancare.
Funcția de analiză
Pe baza informațiilor din bilanț se identifică anumiți indicatori economico – financiari, cu ajutorul cărora se poate face un diagnostic al situației financiare și a rentabilității entității.
În ceea ce privește construcția bilanțului acesta se întocmește pe baza datelor preluate din balanța de verificare sintetică. Bilanțul cuprinde soldurile debitoare și soldurile creditoare ale contului utilizat în exercițiul curent și în exercițiul financiar precedent.
În ceea ce privește forma de prezentare în teoria și practica contabilă, bilanțul contabil apare sub formă de schiță orizontală și verticală. Potrivit OMFP nr.3055/2009, în România entitățile utilizează și prezintă schema verticală de bilanț, aceasta ordonează structurile patrimoniale în active, datorii și capitaluri proprii, astfel evidențiindu-se situația netă sau poziția financiară netă potrivit următoarei relații:
(1.14)
Schema verticală a bilanțului contabil este prezentat în Tabelul nr. 1.1. astfel:
Tabel nr. 1.1.
Schema verticală a bilanțului contabil
Din punct de vedere al structurii sale, bilanțul contabil păstrează în general clasamentul structurii contabile cuprinse în planul de conturi. Elementele componente ale bilanțului se împart pe grupe, subgrupe și posturi. Potrivit reglementărilor contabile actuale există grupe de activ și grupe de pasiv.
Grupe de activ:
active imobilizate;
active circulante;
cheltuieli în avans.
Grupe de pasiv:
capitaluri proprii;
provizioane;
datorii;
venituri în avans.
Bilanțul prescurtat prezintă informații referitoare la denumirea elementului, numărul rândului și sold la începutul și sfârșitul exercițiului financiar. Structura bilanțului prescurtat conform OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 este prezentat în Anexa 1.
1.3.3. Contul de profit și pierdere
Contul de profit și pierdere este definit ca cea de-a doua componentă principală a situațiilor financiare anuale, alături de bilanț pe care îl completează cu noi informații. Spre deosebire de bilanț, care este un document de raportare financiară care ne arată poziția financiară a entității la sfârșitul exercițiului financiar, contul de profit și pierdere este un document de raportare de ordin economic întrucât ne arată performanța înregistrată de către entitate pe parcursul exercițiului.
Astfel, se poate observa din contul de profit și pierdere, dacă o entitate ce desfășoară activități economice a obținut profit sau pierdere. Entitatea obține venit din livrări de bunuri, executări de lucrări și prestări de servicii. Iar pentru acestea, ea consumă alte bunuri, servicii și valori care reprezintă pentru aceasta cheltuieli. În urma acestui flux de operațiuni și tranzacții se obține un sold ce constituie rezultatul exercițiului conform următoarei ecuații:
(1.15)
În ceea ce privește construcția, contul de profit și pierdere se bazează pe balanța de verificare sintetică de unde se preiau rulajele conturilor de cheltuieli (clasa a 6-a) și venituri (clasa a 7-a). În ceea ce privește stuctura, contul de profit și pierdere cuprinde grupe, subgrupe și posturi ale elementelor de cheltuieli și venituri. Potrivit reglementărilor contabile în vigoare, grupele și subgrupele contului de profit și pierdere sunt următoarele:
grupa rezultatului din exploatare aici se reflectă cheltuielile și veniturile activității de bază ale entității, corespunzătoare domeniului sau de activitate.
grupa rezultatului financiar aici deasemenea se reflectă cheltuielile și veniturile, însă acestea fiind obținute din activitatea financiară.
grupa rezultatului extraordinar, care reflectă cheltuielile și veniturile întâmplătoare, extraordinare înregistrate într-un exercițiu financiar.
impozitul pe profit/venit aferent exercițiului curent.
Ca formă de prezentare contul de profit și pierdere prezintă cheltuieli și venituri atât pentru exercițiul curent, cât și pentru exercițiul precedent. După modul de aranjare al cheltuielilor și veniturilor, contul de profit și pierdere este prezentat sub două forme și anume:
sub forma unei scheme verticale
Tabel nr. 1.2.
Schema verticală a contului de profit și pierdere
sub forma unei scheme orizontale
Tabel nr. 1.3.
Schemă orizontală a contului de profit și pierdere
Conform OMFP 1802 din 29 decembrie 2014 structura contului de profit și pierdere este prezentat în Anexa nr. 1.
1.3.4. Situația modificărilor capitalului propriu
Pe lângă componentele principale ale situației financiare anuale (bilanțul și contul de profit și pierdere) s-a mai adăugat o altă componentă distinctă și anume situația modificărilor capitalurilor proprii. Situațiile modificărilor capitalurilor proprii cuprinde următoarele:
soldurile inițiale și finale;
modificările ce au loc pe parcursul exercițiului financiar.
Acestea sunt aferente fiecărui element al capitalurilor proprii. Reglementările contabile românești prevăd ca în situația modificărilor capitalului propriu să fie prezentate informații referitoare la următoarele elemente de capital propriu: capital subscris; prime de capital; rezerve din reevaluare; rezerve legale; rezerve statutare sau contractuale; rezerve de valoare justă; rezerve reprezentând surplusul realizat din reevaluare; rezerve din diferențe de curs valutar; în relație cu investiția netă într-o entitate străină; alte reserve; rezultat reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită; rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima dată a IAS (cu excepția IAS29); rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile; rezultat reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene; rezultatule exercițiului financiar.
Pentru toate aceste elemente menționate trebuie să se prezinte soldul la începutul anului, reducerile și sporurile din cursul exercițiului si soldul de la sfârșitul anului.
Structura situațiilor modificărilor capitalului propriu este prezentată în Anexa nr. 1.
1.3.5. Situația fluxurilor de numerar
Situația fluxurilor de numerar reprezintă creșterea sau descreșterea netă a mijloacelor bănești, obținute de către o entitate pe parcursul unui exercițiu financiar. Situația fluxurilor de numerar evidențiază modul unei entități de a-și genera și utiliza numerarul și echivalentele de numerar. Principalul scop al Situației fluxurilor de numerar este de a prezenta influența activităților de exploatare, de investiții și de finanțare asupra mijloacelor bănești ale entității, pe parcursul unui exercițiu financiar.
Fluxurile de numerar generate de activitatea de exploatare apare ca rezultat al desfășurării unor operațiuni și tranzacții ale activității de bază generată de venituri de încasat și de cheltuieli de plătit, ce intră în determinarea profitului net sau a pierderii. Fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiții deține o pondere mai mică din totalul disponibilului de numerar al unei entități. Iar aceste activități de investiții se referă la achiziționarea și cedarea de active imobilizate și alte investiții care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Fluxurile de numerar provenite din activitățile de finanțare se referă la activitățile ce au ca rezultat modificări ale valorii și structurii capitalurilor proprii, a împrumuturilor și permite previzionarea nevoilor viitoare de disponibilități ale unei entități.
Conform OMFP 3055/2009 în contextul întocmirii situației fluxurilor de numerar:
fluxurile de numerar sunt intrările sau ieșirile de numerar și echivalente de numerar;
numerarul cuprinde disponibilitățile bănești și depozitele la vedere;
echivalentele de numerar sunt investițiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt ușor convertibile în sume cunoascute de numerar și care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
Potrivit IAS nr.7 o entitate trebuie să raporteze fluxurile de numerar din activitatea de exploatare conform uneia din metodele ce urmează :
metoda directă, prin care sunt prezentate structurile pricipale de încasări și plăți;
metoda indirectă, prin care profitul net sau pierderea sunt ajustate cu efectele tranzacțiilor ce nu generează disponibilități, amânări sau angajamentele de plăți sau încasări din exploatare trecute ori viitoare și cu elementele de venituri și cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie din investiții și finanțări.
Structura Situației fluxurilor de numerar prin metoda directă este prezentată în Anexa nr.1.
1.3.6. Notele explicative la situațiile financiare anuale
Notele explicative la situațiile financiare anuale au rolul de a oferi informații financiar – contabile suplimentare celor care sunt din celelalte componente ale situațiilor financiare, iar conținutul notelor explicative reprezintă un fundament pentru informațiile oferite în special de Bilanț și Contul de profit și pierdere, de asemenea și pentru celelalte componente sau documente de raportare financiară. Notele explicative trebuie să prezinte informații despre politicile contabile folosite și despre reglementările contabile ce au stat la baza întocmirii situațiilor financiare anuale.
OMFP 3055/2009 s-a abrogat prin OMFP 1802 din 29 decembrie 2014, însă cercetarea mea cu referire la situațiile financiare este pentru anii 2013-2014, motiv pentru care lucrez cu OMFP 3055/2009. În OMFP 3055/2009 sunt prezentate în mod explicit 10 note explicative denumite astfel:
Nota 1: Active imobilizate;
Nota 2: Provizioane;
Nota 3: Repartizarea profitului;
Nota 4: Analiza rezultatului de exploatare;
Nota 5: Situația creanțelor și datoriilor;
Nota 6: Principii, politici și metode contabile;
Nota 7: Participații și surse de finanțare;
Nota 8: Informații privind salariații și membrii organelor de conducere, administrație și supraveghere;
Nota 9: Exemplul de calcul și analiză a principalilor indicatori economico-financiari;
Nota 10: Alte informații semnificative.
În continuare voi prezenta cele zece note explicative conform prezentării lor în OMFP 3055/2009:
Structura notelor 1-5 sunt prezentate conform OMFP 3055/2009 în Anexa nr. 1.
Nota 6 : Principii, politici și metode contabile
Se vor prezenta:
a) Reglementările contabile aplicate la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale.
b) Abaterile de la principiile și politicile contabile, metodele de evaluare și de la alte prevederi din reglementările contabile, menționându-se: natura; motivele; evaluarea efectului asupra activelor și datoriilor, poziției financiare și a profitului sau pierderii.
c) Dacă valorile prezentate în situațiile financiare nu sunt comparabile, absența comparabilității trebuie prezentată în notele explicative, însoțită de comentarii relevante.
d) Valoarea reziduală pentru imobilizări stabilită în situația în care nu se cunoaște prețul de achiziție sau costul de producție al acesteia.
e) Suma dobânzilor incluse în costul activelor imobilizate și circulante cu ciclu lung de fabricație.
f) În cazul reevaluării imobilizărilor corporale:
elementele supuse reevaluării, precum și metodele prin care sunt determinate valorile rezultate în urma reevaluării;
valoarea la cost istoric a imobilizărilor reevaluate;
tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare;
modificările rezervei din reevaluare:
valoarea rezervei din reevaluare la începutul exercițiului financiar;
diferențele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul exercițiului financiar;
sumele capitalizate sau transferate într-un alt mod din rezerva din reevaluare în cursul exercițiului financiar , prezentându-se natura oricărui astfel de transfer, cu respectarea legislației în vigoare;
valoarea rezervei din reevaluare la sfârșitul exercițiului financiar.
g) Dacă activele fac obiectul justărilor excepționale de valoare exclusiv în scop fiscal, suma ajustărilor și motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate în notele explicative.
h) Dacă valoarea prezentată în bilanț, rezultă după aplicarea metodelor FIFO, CMP sau LIFO, diferă în mod semnificativ, la data bilanțului, de valoarea determinată pe baza ultimei valori de piață cunoscute înainte de data bilanțului, valoarea acestei diferențe trebuie prezentată în notele explicative ca total, pe categorii de active fungibile.
Nota 7: Participații și surse de finanțare
Se vor prezenta următoarele informații:
a) se menționează existența oricăror certificate de participare, valori mobiliare, obligațiuni convertibile, cu prezentare informațiilor cu precizarea:
numărul acestora si a drepturilor pe care le conferă;
încadrarea lor la imobilizări financiare sau la investiții pe termen scurt, în funcție de intenția entității referitor la durata deținerii titlurilor de valoare (peste un an sau până la un an).
denumirea și sediul social ale fiecărei entități la care firma deține interese de participare, deținând un procent de capital de cel puțin 20% de asemenea și proporția de capital deținută, valoarea capitalului și a rezervelor, profitul sau pierderea respectivei entități pentru ultimul exercițiu financiar pentru care au fost aprobate situațiile financiare anuale.
denumirea, sediul principal sau sediul social și forma juridică ale fiecăreia dintre entitățile la care compania este asociat cu răspundere limitată.
b) capital social subscris/patrimoniu entității.
c) numărul și valoarea totală a fiecărui tip de acțiuni emise, menționându-se dacă au fost integral vărsate și, după caz, numărul acțiunilor pentru care s-a cerut, fără rezultat, efectuarea vărsămintelor.
d) acțiuni răscumpărabile:
data cea mai apropiată și data limită de răscumpărare;
caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al răscumpărării;
valoarea eventualei prime de răscumpărare.
e) acțiuni emise în timpul exercițiului financiar:
tipul de acțiuni;
număr de acțiuni emise;
valoarea nominală totală și valoarea încasată la distribuire;
drepturi legate de distribuție:
numărul, descrierea și valoarea acțiunilor corespunzătoare;
perioada de exercitare a drepturilor;
prețul plătit pentru acțiunile distribuite.
f) obligațiuni emise:
tipul obligațiunilor emise;
valoarea emisă și suma primită pentru fiecare tip de obligațiuni;
obligațiuni emise de entitate, deținute de o persoană nominalizată sau împuternicită de aceasta: valoarea nominal sau valoarea înregistrată în domeniul plății.
Nota 8 : Informații privind salariații și membrii organelor de administrație, conducere și de supraveghere.
Se vor face mențiuni cu privire la:
a) indemnizațiile acordate membrilor organelor de administrație,conducere și de supraveghere.
b) obligațiile contractuale cu privire la plata pensiilor către foștii membri ai organelor de administrație, conducere și supraveghere, indicându-se valoarea totală a angajamentelor pentru fiecare categorie.
c) valoarea avansurilor și a creditelor acordate membrilor organelor de administrație, conducere și de supraveghere în timpul exercițiului:
principalele clauze ale creditului;
suma rambursată pâna la acea dată;
obligații viitoare de genul garanțiilor asumate de entitate în numele acestora.
d) salariați:
număr mediu, cu defalcare pe fiecare categorie;
salarii plătite sau de plătit, aferente exercițiului;
cheltuieli cu asigurările sociale;
alte cheltuieli cu contribuțiile pentru pensii.
Nota 9: Exemple de calcul și analiză a principalilor indicatori economico-financiari
1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichidității curente (Indicatorul capitalului circulant)
(1.16)
valoarea recomandată acceptabilă – în jurul valorii de 2;
oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente.
b) Indicatorul lichidității imediate (Indicatorul test acid)
(1.17)
2. Indicatori de risc :
a) Indicatorul gradului de îndatorare
(1.18)
a) Indicatorul gradului de îndatorare
capital împrumutat = credite peste un an;
capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.
b) Indicatorul privind acoperirea dobânzilor – determină de câte ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobânda.
(1.19)
3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) – furnizează informații cu privire la:
Viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de numerar ale entității;
Capacitatea entității de a controla capitalul circulant și activitățile comerciale de bază ale entiății;
Viteza de rotație a stocurilor (rulajul stocurilor) – aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exercițiului financiar.
(1.20)
sau
– Număr de zile de stocare – indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate
(1.21)
– Viteza de rotație a debitelor – clienți:
calculează eficacitatea entității în colectarea creanțelor sale;
exprimă numărul de zile până la data la care debitorii își achită datoriile către entitate.
(1.22)
O valoare în creștere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clienților și, în consecință, creanțe mai greu de încasat (clienți rău platnici).
– Viteza de rotație a creditelor – furnizor – aproximează numărul de zile de creditare pe care entitatea îl obține de la furnizorii săi. În mod ideal ar trebui să includă doar creditorii comerciali.
(1.23)
, unde pentru aproximarea achizițiilor se poate utiliza costul vânzărilor sau cifra de afaceri.
– Viteza de rotație a imobilizărilor corporale – evaluează eficacitatea managementului imobilizărilor corporale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de imobilizări corporale.
(1.24)
– Viteza de rotație a activelor totale
(1.25)
4. Indicatori de profitabilitate – exprimă eficiența entității în realizarea de profit din resursele disponibile:
a) Rentabilitatea capitalului angajat – reprezintă profitul pe care îl obține entitatea din banii investiți în afacere:
(1.26)
, unde capitalul angajat se referă la banii investiți în entitate atât de către acționari, cât și de creditorii pe termen lung, și include capitalul propriu și datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente.
b) Marja brută din vânzări
(1.27)
O scădere a procentului poate scoate în evidență faptul că entitatea nu este capabilă să își controleze costurile de producție sau să obțină prețul de vânzare optim.
Nota 10 : Alte informații
Se prezintă :
a) Informații cu privire la prezentarea entității raportoare;
b) Informații privind relațiile entității cu filialele, entitățile asociate sau cu alte entități în care se dețin participații.
c) Bazele de conversie utilizate pentru exprimarea în moneda națională a elementelor de activ și datorii, a veniturilor și cheltuielilor evidențiate inițial într-o monedă străină.
d) Informații referitoare la impozitul pe profit:
proporția în care impozitul pe profit afectează rezultatul din activitatea curentă și rezultatul din activitatea extraordinară;
reconcilierea dintre rezultatul exercițiului și rezultatul fiscal, așa cum este prezentat în declarația de impozit;
măsura în care calcularea profitului sau pierderii exercițiului financiar a fost afectată de o evaluare a elementelor care, prin derogarea de la principiile contabile generale și regulile contabile de evaluare, a fost efectuată în exercițiul financiar curent sau într-un exercițiu financiar precedent în vederea obținerii de facilități fiscale;
impozitul pe profit rămas de plată.
e) Cifra de afaceri:
prezentarea acesteia pe segmentele de activități și pe piețe geografice.
f) Atunci când evenimentele ulterioare datei bilanțului au o asemenea importanță încât nereprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situațiilor financiare de a face evaluări și de a lua decizii corecte, o entitate trebuie să prezinte următoarele informații pentru fiecare categorie semnificativă de astfel de evenimente:
natura evenimentului.
o estimare a efectului financiar sau o mențiune conform căreia o astfel de estimare nu poate să fie făcută.
g) Explicații despre valoarea și natura:
veniturilor și cheltuielilor extraordinare;
veniturilor și cheltuielilor înregistrate în avans, în situația în care acestea sunt semnificative.
h) Ratele achitate în cadrul unui contract de leasing.
i) În cazul unui leasing financiar, locatorul va prezenta următoarele informații:
descriere generală a contractelor importante de leasing, incluzând, dar fără a se limita la , următoarele:
existența și condițiile opțiunilor de reînnoire sau cumpărare;
restricțiile impuse prin contractele de leasing, cum ar fi cele referitoare la datorii suplimentare și alte operațiuni de leasing;
dobânda de plătit aferente perioadelor viitoare.
j) Onorariile plătite auditorilor/cenzorilor și onorariile plătite pentru alte servicii de certificare, servicii de consultanță fiscală și alte servicii decât cele de audit.
k) Efectele comerciale scontate neajunse la scadență.
l) Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferența se prezintă în notele explicative.
m) Datoriile probabile și angajamentele acordate.
n) Angajamentele sub forma garanțiilor de orice fel trebuie, în cazul în care nu există obligația de a le prezenta ca datorii, să fie în mod clar prezentate în notele explicative, și trebuie făcută distincție între diferitele tipuri de garanții recunoscută de legislația națională. De asemenea, trebuie făcută o prezentare separată a oricărei garanții valorice care a fost prevăzută. Angajamentele de acest tip care există în relația cu entitățile afiliate trebuie prezentate distinct.
o) Dacă un activ sau o datorie are legătură cu mai mult de un element din formatul de bilanț, relația sa cu alte elemente trebuie prezentată în notele explicative, dacă o asemenea prezentare este esențială pentru înțelegerea situațiilor financiare anuale.
p) Orice detaliere a elementelor din situațiile financiare anuale, atunci când aceste elemente sunt semnificative și sunt relevante utilizatorii situațiilor financiare.
1.4. Întocmirea situațiilor financiare anuale
Întocmirea situațiilor financiare anuale marchează etapa finală a ciclului anual de prelucrare a datelor referitoare la activitatea unei entități economice și reprezintă punctul de pornire al contabilității din exercițiul următor. Pentru întocmirea situațiilor financiare anuale se utilizează următoarele surse de date:
informațiile privind situația patrimoniului la începutul exercițiului se preiau din bilanțul întocmit la sfîrșitul exercițiului financiar precedent;
informațiile privind veniturile, cheltuielile și rezultatele aferente exercițiului financiar precedent se preiau din contul de profit și pierdere întocmit la sfârșitul anului financiar precedent;
datele referitoare la situația patrimoniului, precum și cele privind veniturile, cheltuielile și rezultatele exercițiului expirabil se transcriu din ultima balanță de verificare.
În elaborarea situațiilor financiare anuale trebuie să se respecte anumite reguli:
transpunerea soldurilor conturilor în bilanț nu se face în ordinea în care acestea se succed în balanța de verificare, ci ele se grupează după conținutul lor economic, potrivit mențiunilor din cadrul fiecărui rând;
în principiu, soldurile debitoare ale conturilor se înscriu în cadrul grupelor de activ, iar soldurile creditoare, se înscriu în grupele de datorii sau de capitaluri proprii;
elementele de activ se înscriu în bilanț la valoarea actuală sau contabilă netă, ca urmare, din soldurile debitoare ale acestor conturi se scad soldurile creditoare ale conturilor de amortizări, de diferențe de preț sau de ajustări pentru depreciere;
completarea contului de profit și pierdere cu datele aferente exercițiului expirabil se face prin prelucrarea rulajelor anuale ale conturilor de venituri și cheltuieli din ultima balanță de verificăre.
Situațiile financiare anuale se întocmesc în trei exemplare și apoi sunt semnate de către persoanele care le-au întocmit și de asemenea de către administratorul entității. Situațiile financiare anuale se depun la Direcția Generală a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, la termene diferite, mai exact:
– pentru societățile comerciale, companiile naționale, regiile autonome și institutele naționale de cercetare – dezvolatare, în termen de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar;
– pentru celelalte persoane juridice, în termen de 120 de zile de la încheierea exercițiului financiar;
– iar pentru persoanele, care de la constituire, nu au desfășurat activitate, cu excepția societăților comerciale, precum și cele aflate în lichidare, conform legii, vor depune o declarație în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar.
1.5. Certificarea și publicarea situațiilor financiare anuale
1.5.1. Certificarea situațiilor financiare anuale
Certificarea situațiilor financiare anuale are rolul de a valida caracterul, corectitudinea, autenticitatea și rigurozitatea informațiilor prezentate. Pentru realizarea acestora este nevoie de întocmirea și prezentarea a două rapoarte, și anume: Raportul administratorilor și Raportul de audit.
Entitățile care întocmesc situații financiare anuale simplificate nu au obligația auditării situațiilor financiare anuale, însă la aceste entități situațiile financiare anuale se verifică conform prevederilor din legislație.
Raportul administratorilor
Acest raport include cel puțin o prezentare fidelă a dezvoltării și performanței activităților entității și a poziției sale financiare, împreună cu o descriere a celor mai principale riscuri și incertitude cu care se confruntă mai des. Raportul administratorilor se aprobă de către Consiliul de administrație și este semnat în numele acestuia de către peședintele consiliului. Raportul administratorilor oferă informații despre:
Evenimente importante apărute după sfârșitul exercițiului financiar;
Dezvoltarea previzibilă a entității;
Activitățile din domeniul cercetării și dezvoltării;
Informații privind achizițiile propriilor acțiuni, și anume:
motivele achizițiilor efectuate în cursul exercițiului financiar;
numărul și valoarea acțiunilor achizițonate și înstrăinate în cursul exercițiului financiar și proporția din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă;
în cazul achiziției și înstrăinării cu titlu oneros, contravaloarea acțiunilor;
numărul și valoarea nominală a tuturor acțiunilor achiziționate și deținute de entitate și proporția din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă.
5. Existența de sucursale ale entității;
6.Utilizarea de către entitate a instrumentelor financiare, în cazul în care sunt semnificative pentru evaluarea activelor sale, datoriilor, poziției financiare și a profitului sau pierderii:
a. obiectivele și politicile entității în mărime de gestiune a riscului financiar, inclusiv politica sa de acoperire împotriva riscurilor pentru fiecare tip major de tranzacție previzionată pentru care se utilizează contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor ;
b. expunerea entității la riscul de preț, riscul de credit, riscul de lichiditate și la riscul fluxului de trezorerie.
Raportul de audit
Întocmirea unui raport de audit are ca obiectiv oferirea garanțiilor pentru acționari și pentru terți că un profesionist, respectiv autorul, a obținut o asigurare rezonabilă asupra faptului că bilanțul contabil oferă o imagine fidelă, completă și clară asupra patrimoniului, rezultatelor exercițiului și situației financiare.
Situațiile financiare anuale se auditează de una sau mai multe persoane fizice sau juridice autorizate, care își exprimă o opinie referitoare la gradul de conformitate a rapoartelor administratorilor cu situațiile financiare anuale pe același exercițiu financiar.
Raportul auditorilor financiari cuprinde următoarele elemente:
menționarea situațiilor financiare anuale care fac obiectul auditului financiar, împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea acestora;
o descriere a ariei auditului financiar, respective a standardelor de audit conform cărora a fost efectuat auditul statutar;
o opinie de audit care exprimă în mod clar opinia auditorilor statutari potrivit căreia situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă conform cadrului relevant de raportare financiară și după caz, dacă situațiile financiare anuale respectă cerințele legale; opinia de audit este fără rezerve, cu rezerve, o opinie contrară sau, dacă auditorii financiari nu au fost în măsură să exprime o opinie de audit, imosibilitatea exprimării unei opinii;
o referire la aspectele asupra cărora auditorii financiari atrag atenția, printr-un paragraf distinct, făra ca opinia de audit să fie cu rezerve;
o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situațiile financiare anuale pentru același exercițiu financiar.
Raportul de audit se semnează de către auditori financiari sau persoane autorizate și se datează.
1.5.2. Publicarea situațiilor financiare anuale
Situațiile financiare anuale trebuie să aibă înscrise clar numele și prenumele persoanelor care le-au întocmit (director economic sau contabil șef), de asemenea și calitatea acestuia (contabil autorizat sau expert contabil). După ce au fost întocmite, situațiile financiare anuale se supun aprobării Adunării Generale a Acționarilor, iar după ce au fost aprobate situațiile financiare anuale se publică împreună cu Raportul de audit și Raportul administratorilor ori de câte ori situațiile financiare anuale și Raportul administratorilor se publică în întregime. Dacă situațiile financiare anuale nu se publică în întregime, trebuie să se indice faptul că versiunea publicată este prescurtată și trebuie să se facă trimitere la Oficiul Registrului Comerțului, unde s-au depus situațiile financiare anuale. Împreună cu situațiile financiare anuale mai trebuie publicate și propunerile de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile, deasemena și procesul verbal al Adunării Generale în cadrul căreia s-au aprobat situațiile financiare precum și celelalte rapoarte ale entității. Consiliul de administrație al entității răspunde pentru publicarea situațiilor financiare anuale cât și pentru alte documente asemănătoare în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a , în termenii prevăzuți de reglementările legale.
CAP II. SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Caracteristica generală, scopul, componența, modul de întocmire și de prezentare a situațiilor financiare
Conform Legii contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 a Republicii Moldova modificată prin Legea nr.324 din 23.12.2013, în vigoare 01.01.2014 „rapoartele financiare” se înlocuiesc cu cuvintele „situațiile financiare” din acest motiv, în continuare voi utiliza noțiunea de situații financiare. De asemenea, această lege se aplică tuturor persoanelor fizice și juridice care desfășoară activitate de întreprinzător etc. înregistrate în Republica Moldova (care se numesc în continuare entități) indiferent de tipul de proprietate, domeniul de activitate sau forma sa juridică de organizare. Conform acestei legi, expresia „întreprinderile micului business” utilizat până acum, se înlocuiește cu cuvintele „întreprinderile mici și mijlocii”.
Situațiile financiare reprezintă un sistem organizat de indicatori financiari care conțin informații importante despre situația finaciară și patrimonială a entității cât și despre rezultatele activității economice realizate pe parcursul unei perioade de gestiune. Deci, acestea conțin informații despre poziția financiară, performanța financiară, modificările fluxurilor de numerar și ale capitalului propriu ale entității pentru o perioadă de gestiune determinată. Situațiile financiare trebuie să reflecte o imagine fidelă a entității conținând informații reale și corecte despre activitatea desfășurată, cât și despre poziția și performanțele obținute de aceasta într-o anumită perioadă de gestiune.
Scopul situațiilor financiare este de a prezenta informații accesibile și utile unei game largi de utilizatori, pentru ca aceștia să poată lua anumite decizii economice și/sau investiționale. Utilizatorii acestei informații pot fi interni sau externi, de exemplu: proprietarii (asociații, acționarii), clienții, creditorii, salariații, furnizorii, organele fiscale și administrative etc. Pentru îndeplinirea acestui scop, situațiile financiare oferă informații despre componența activelor, sursele de formare și de modificare a acestora, despre situația financiară a entității, fluxuri de numerar și indicatorii utilizați, resursele economice și datoriile acesteia.
Componența, conținutul, modul de întocmire și de prezentare al situațiilor financiare de către entitățile din Republica Moldova sunte determinate de: Legea contabilității, Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare, S.N.C. 1 „Politica de contabilitate”, S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”, S.N.C. 4 „Particularițile contabilității la întreprinderile micului business”, S.N.C. 7 “Raportul privind fluxul mijloacelor bănești”, S.N.C. 27 „Rapoartele financiare consolidate și contabilitate investițiilor în întreprinderile fiice”, S.N.C. 28 „Contabilitatea investițiilor în întreprinderile asociate”, alte S.N.C. și comentarii privind aplicarea acestora, aprobate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.
Conform criteriilor stabilite de Legea contabilității, entitatea poate întocmi:
Situații financiare complete;
Situații financiare simplificate.
1. Situațiile financiare complete conțin:
2. Situațiile financiare simplificate conțin:
Conform art.15 alin.(2) din Legea contabilității, organizează și țin contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă dublă și prezentarea situațiilor financiare simplificate, entitățile care nu depășesc următoarele criterii pentru perioada de gestiune precedentă:
totalul veniturilor din vânzări – cel mult 3 milioane de lei;
valoarea contabilă totală (de bilanț) a activelor la data raportării nu depășește 3 milioane lei;
numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune – cel mult 9 persoane.
Situațiile financiare se vor întocmi în conformitate cu prevederile Legii contabilității și a celorlalte standarde de contabilitate și trebuie să reflecte o imagine fidelă și reală a elementelor de activ și de pasiv ale entității. Acestea se întocmesc cu folosirea datelor obținute prin inventariere pentru autentificarea existenței activelor și datoriilor, reflectând valoarea acestor elemente aferente perioadelor de gestiune curentă și precedentă.
Pentru toate entitățile care întocmesc și prezintă situații financiare perioada de gestiune este anul calendaristic, respectiv 1 ianuarie până la 31 decembrie, excepție făcând: situațiile de reorganizare și lichidare a entității; sau în cazul entităților ale căror entități – mamă utilizează altă perioadă de raportare financiară; pentru acestea Ministerul Finanțelor Publice din Republica Moldova stabilește o altă perioadă, care nu coincide cu anul calendaristic.
Conform Standardului Național de Contabilitate din Republica Moldova (SNC) entitatea trebuie să recunoască în mod clar situațiile financiare și să evidențieze în mod distinct următoarele informații:
denumirea entității și alte elemente de identificare;
data raportării sau perioada acoperită de situațiile financiare;
activitatea de bază;
forma de proprietate;
forma juridică de organizare;
unitatea de măsură.
Situațiile financiare se prezintă:
proprietarilor (participanților, asociaților, acționarilor);
Serviciului informațional al situațiilor financiare;
altor organe pe baza acordului cu entitatea economică precum băncile care acordă credite, cumpărătorilor fideli și altor autorități.
Entitățile care aplică sistemul contabil simplificat sau cel complet în partidă dublă, excepție făcând doar instituțiilor publice și entitățile de interes public, sunt obligate să prezinte situațiile financiare anuale în termen de 90 de zile a următorului an de gestiune.
2.2. Lucrările premergătoare întocmirii situațiilor financiare la întreprinderile mici și mijlocii
Situațiile financiare ale întreprinderilor mici și mijlocii reprezintă un sistem de indicatori financiari care definește situația financiară și patrimonială a entității economice, cât și rezultatele activității desfășurate pe parcursul unei perioade de gestiune. Pentru întocmirea situațiilor financiare la entitatea economică se efectuează mai întâi o serie de lucrări premergătoare. Scopul acestora este de a verifica corectitudinea, obiectivitatea și integritatea informațiilor care vor fi cuprinse în situațiile financiare. Lucrările premergătoare întocmirii situațiilor financiare la întreprinderile mici și mijlocii cuprind următoarele etape:
Fig. 2.1. Etapele lucrărilor premergătoare
La etapele I și II pe baza datelor preluate din documente justificative se verifică obiectivitatea și corectitudinea tuturor operațiilor economice reflectate în evidența analitică.
În Borderourile de evidență a operațiilor economice se redau sumele pe conturile corespondente și apoi va fi verificată concordanța datelor evidenței analitice cu rulajele și sodurile conturilor evidenței sintetice. În cadrul acestor II etape se desfășoară următoarele lucrări:
A. Menționarea sumelor respective de cheltuieli și venituri anticipate (în avans) și casarea acestora la cheltuielile, consumurile și veniturile perioadei de gestiune.
Cheltuielile anticipate reprezintă cheltuieli efectuate în perioada de gestiune curentă, dar care urmează să fie casate la cheltuielile și consumurile din perioada de gestiune următoare (de exemplu: chiria, abonarea la literatura de specialitate etc). Aceste cheltuieli în momentul plății se reflectă în debitul contului 261 „Cheltuieli anticipate curente” iar în perioada de gestiune următoare se trec din creditul acestui cont în debitul următoarelor conturi corespunzătoare: 821 „Costuri indirecte de producție”, 712 „Cheltuieli de distribuire”, 713 „Cheltuieli administrative”.
Veniturile anticipate reprezintă veniturile primite (calculate) în perioada de gestiune curentă, dar se referă la perioadele de gestiune următoare (de exemplu: plata la abonament pentru ziare și reviste, plata de arendă, plata de abonament pentru serviciile de telefonie mobilă etc). Aceste venituri se reflectă în debitul contului 535 „Venituri anticipate curente” și creditul conturilor corespunzătoare pentru veniturile perioadei curente: 611 „Venituri din vânzări”, 612 „Alte venituri din activitatea operațională”, 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”, 622 „Venituri financiare”.
B. Repartizarea consumurilor indirecte de producție în conformitate cu prevederile S.N.C. 4 „Particularitățile contabilității la întreprinderile micului business” și S.N.C. 2 „Stocurile de mărfuri și materiale”.
C. Calcularea costului pentru produsele realizate (serviciile prestate), deducerea și repartizarea abaterilor dintre costul efectiv și cel planificat.
Contabilitatea curentă a consumurilor activității de bază se încheie la sfârșitul perioadei de gestiune prin calcularea costului efectiv unitar, care reprezintă în expresie bănească consumurile de materiale și muncă vie ale întreprinderilor pentru obținerea unei unități de producție. Calcularea costului se termină cu deducerea abaterii dintre costul efectiv și cel previzionat al unui chintal de produs realizat, care urmează a fi înregistrat și repartizat pe consumuri.
D. Întocmirea înregistrărilor de corectare.
Înregistrările de corectare se fac înaintea întocmirii situațiilor financiare trimestriale și anuale cu scopul casării soldurilor creditoare la conturile de activ și soldurilor debitoare la conturile de pasiv. De asemenea, se reflectă cota activelor și datoriilor pe termen lung, care urmează să fie achitate în decurs de 12 luni. Nu se consideră ca încălcare a regulilor de ținere a evidenței contabile, dacă la sfârșitul perioadei de gestiune, înainte de a se întocmi Bilantul contabil, întreprinderea va realiza înregistrările de corectare corespunzătoare privind casarea soldurilor debitoare la conturile de pasiv și soldurile creditoare la soldurile de activ.
III. Inventarierea totală a patrimoniului și reflectarea rezultatelor acesteia în contabilitate
Potrivit paragrafului 5 al Regulamentului privind inventarierea toate entitățile economice sunt obligate să realizeze inventarierea generală a patrimoniului, indiferent de forma juridică de organizare și de tipul de proprietate. Conform paragrafului 13 al S.N.C. 18, paragrafului 22 al Comentariilor cu privire la aplicarea S.N.C. 18 și paragrafului 107 al Regulamentului privind inventarierea abaterile găsite în rezultatul inventarierii se reglementează în felul următor:
plusurile de bunuri și diferențele valorice în urma compensării lipsurilor cu plusuri se înregistrează la majorarea veniturilor;
lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei;
lipsurile de bunuri care depășesc normele perisabilității naturale, precum și prejudiciile legate de deteriorarea lor, se încasează de la persoanele vinovate, în mărimea stabilită de legislația în vigoare;
în cazul când nu sunt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de deteriorarea bunurilor sau lipsurilor care depășesc normele perisabilității naturale se trec la cheltuielile perioadei.
Rezultatele inventarierii se înscriu într-un Proces verbal de către comisia de inventariere, numai după confiramarea soldurilor faptice de către contabilitate. Rezultatele inventarierii se vor înregistra atât în contabilitate cât și în evidența tehnico-operativă. La situațiile financiare, în Nota explicativă trebuie să se cuprindă următoarele informații:
datele reflectate în situațiile financiare trebuie confirmate prin intermediul inventarierii;
inventarierea totală sau parțială a patrimoniului și specificarea gestiunilor care nu au fost inventariate;
rezultatele inventarierii (plusurile și minusurile de inventar, valoarea bunurilor perisabile natural, compensări efectuate);
reflectarea rezultatelor inventarierii în evidența contabilă;
plusurile și minusurile constatate din vina persoanelor și modalitatea de recuperare de la ei (rețineri din salariu, achitarea pe loc, judecată).
IV. Închiderea la finele perioadei de gestiune a conturilor de cheltuieli și venituri și determinarea rezultatelor financiare.
La sfârșitul perioadei de gestiune, agentul economic trebuie să închidă conturile de venituri și cheltuieli și să determine rezultatele financiare. La întreprinderile mici și mijlocii modul de evidență a cheltuielilor și veniturilor, al rezultatelor financiare și utilizării profitului depinde de varianta aplicată a sistemului contabil simplificat conform S.N.C.4 „Particularitățile contabilității la întreprinderile micului business”. Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli se face numai la sfârșitul perioadei de gestiune prin casarea tuturor rulajelor lor la contul 351”Rezultat financiar total”. Iar mai apoi, la acest cont se casează suma cheltuielilor privind impozitul pe venit, calculat conform prevederilor normelor legale și S.N.C. 12 „Contabilitatea impozitului pe venit”, înregistrându-se următoarea formulă contabilă:
(2.1)
După această înregistrare, la contul 351 „Rezultat financiar total” se determină rezultatul financiar net (profitul net sau pierderea aferentă perioadei de gestiune). Pentru aceasta se compara rulajul debitor (cheltuielile acumulate) și soldul creditor (veniturile acumulate) al contului respectiv. Dacă suma totală a veniturilor este mai mare ca suma totală a cheltuielilor, atunci întreprinderea înregistrează profit net a perioadei de gestiune și se reflectă prin următoarea înregistrare contabilă:
Dacă suma totală a cheltuielilor este mai mare decât suma totală a veniturilor, atunci întreprinderea înregistrează pierdere netă a perioadei de gestiune și se evidențiază prin înregistrarea următoare:
(2.3)
La etapele V și VI întreprinderea trebuie să închidă registrele contabile pentru ultima lună a perioadei de gestiune și să completeze Balanța de verificare.
Agentul economic pentru ultima perioadă de gestiune trebuie să închidă următoarele registre contabile:
în cazul aplicării sistemului contabil complet – memoriale-order, jurnalele-order, mașinogramele sau alte registre de evidență sintetică și analitică;
în cazul aplicării sistemului contabil simplificat – Registrul-jurnal de evidență a operațiilor economice, formularul S-1, Borderourile de evidență a operațiilor economice, formularele S-2 – S-13 și Balanțe de verificare (șah), formularul S-14.
Pentru ultima lună a perioadei de gestiune (depinde de sistemul contabil utilizat) totalurile din registrele contabile trebuie trecute în Balanța de verificare a conturilor sintetice sau Cartea mare, formularul S-15, unde se calculează rulajele, totalurile și se determină soldul final al fiecărui cont sintetic.
La etapa VII se întocmesc Situațiile sau Cartea mare.
2.3. Conținutul și modul de întocmire a situațiilor financiare
Modalitatea de întocmire a situațiilor financiare este reglementat conform prevederilor S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”. În prezentul standard sunt stabilite princiipiile pregătirii și prezentării situațiilor financiare, de asemenea prezintă cerințele referitoare la conținutul și structură, stabilind modul de întocmire și se prezentarea a acestora, formularele etc.
2.3.1. Bilanțul contabil
Bilanțul contabil reprezintă un o situație financiară care cuprinde patrimoniul, situația economico-financiară, soldurile existente ale entității la un anumit moment. Acesta este întocmit la anumite perioade care, de obicei, coincide cu sfârșitul perioadei de gestiune. Din punct de vedere al conținutului economic, patrimoniul cuprinde totalitatea valorilor corporale și necorporale reprezentate sub formă de bunuri materiale, nemateriale sau financiare, de mijloace circulante, de creanțe și trezorerie, fiind numite active ce aparțin entității economice. Iar din punct de vedere al caracterului juridic, patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor în expresie bănească, numite pasive, care aparțin unei persoane juridice sau fizice. Între conținul economic și cel juridic există o relație de matematică ce se specifică în bilanț sub forma unei egalități între activul și pasivul bilanțului contabil.
Cerințele conținutului informațional al bilanțului contabil sunt foarte mari, iar regulile de întocmire – foarte exacte. Lucrările de completare a bilanțului anual al entității reprezintă, prin conținutul lor, operațiuni de prelucrare și prezentare a datelor din bilanțul anterior și din Registrul Cartea Mare sau un alt Registru corespunzător. Pentru a finaliza bilanțul este obligatoriu parcurgerea anumitor lucrări premergătoare, care se execută și se desfășoară consecutiv într-o anumită logică și mai exact:
verificarea înregistrărilor din conturi a tuturor operațiunilor economice și financiare efectuate în cursul anului sau în perioada care se întocmește bilanțul;
întocmirea primei Balanțe de verificare (a rulajelor și soldurilor) înainte de inventariere;
inventarierea mijloacelor materiale și bănești, componente ale patrimoniului administrat, precum și a resurselor de proveniență a capitalului, drepturilor de creanță și datoriilor;
verificarea concordanței dintre datele înregistrate în conturi și realitatea constatată la inventariere, stabilirea diferențelor de inventar;
înregistrarea în conturi a diferențelor constatate și executarea tuturor regularizărilor: a amortizărilor, delimitării în timp a cheltuielilor și vânzărilor;
determinarea rezultatelor financiare ale exercițiului;
întocmirea Bilanțului contabil și a anexelor la acesta.
Modul de întocmire al Bilanțului contabil se face în felul următor:
1. Bilanțul contabil se întocmește conform unui formular unic aprobat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.
2. Rezultatele exercițiilor N-1 și N (anul de gestiune precedent (N-1) și cel curent (N)) se compară în bilanțul contabil.
3. Posturile bilanțiere sunt grupate după destinație.
4. Posturile respective înscrise în bilanț trebuie să coincidă cu datele înregistrate în contabilitate și cu situația reală de inventar.
5. Nu se pot admite compensări reciproce între posturile de activ și cele de pasiv.
6. Evaluarea elementelor patrimoniale din bilanț se realizează conform prevederilor Standardelor Naționale de Contabilitate.
Mărimea fiecărui element patrimonial reflectat în bilanțul contabil se determină pe baza relației următoare:
Conform Standardelor Naționale de Contabilitate, Bilanțul contabil cuprinde trei elemente principale legate de evaluarea situației financiare și patrimoniale a entității economice, și anume:
a) activele – reprezintă resurse economice identificabile și controlabile de către entitate ce rezultă din activități economice trecute din a căror utilizare se așteaptă să se obțină beneficii economice;
b) capitalul propriu – mărimea activelor rămase în entitate după scăderea datoriilor;
c) datoriile – reprezintă obligații actuale ale entității rezultate din fapte economice trecute a căror stingere contribuie la micșorarea resurselor, purtătoare de beneficii economice.
Echilibrul global al acestor elemente patrimoniale pot fi reprezentate prin intermediul ecuațiilor Bilanțului contabil care permite compararea capitalurilor proprii cu datoriile proprietarului putându-se determina independența financiară a entității și capacitatea acesteia de a face față achitării obligațiilor și de a asigura continuitatea activității patrimoniului pe seama surselor proprii. Ecuația generală a bilanțului reprezintă:
sub formă de secțiuni separate:
(2.4)
sub formă de diferență:
(2.5)
Activele cuprind următoarele categorii principale:
active materiale;
active nemateriale;
active financiare;
stocuri de mărfuri și materiale;
creanțele referitoare la operațiunile de comerț și alte operațiuni;
investiții financiare;
mijloace bănești;
În Bilanțul contabil și în contabilitate activele se împart în două grupe: active curente și active pe termen lung. Activele curente/circulante sunt acele active ce se așteaptă a fi consumate în ciclul normal de activitate, vândute sau primite în termen de 12 luni sau cele care reprezintă numerar. Iar activele pe termen lung au o durată de funcționare utilă mai mare de 12 luni și cuprinde activele nemateriale, active materiale și activele financiarepe termen lung.
Capitalul propriu reprezintă mărimea activelor rămase în entitate după scăderea datoriilor și este format din capital statutar (individual și social) și cel secundar, profitul nerepartizat al anilor precedenți, rezerve, diferențele din reevaluarea activelor pe termen lung și profitul nerepartizat al anilor anteriori.
Datoriile reprezintă obligațiile reale ale entității economice rezultate din activități economice trecute si pentru stingerea acestora sunt necesare resurse ce constituie purtători de avantaje economice. În funcție de gradul de exigibilitate, datoriile se împart în:
a) datorii curente, aici se includ toate datoriile ce trebuie decontate sau achitate într-un termen de 12 luni de la data raportării;
b) datorii pe termen lung, aici se includ toate acele datorii, cu excepția datoriilor curente.
Structura bilanțului contabil conform SNC din Republica Moldova cu aplicare din 1 ianuarie 2014, este prezentat în Anexa nr. 2.
2.3.2. Situația de profit și pierdere
Situația de profit și pierdere este considerată una dintre cele mai importante situații financiare, deoarece prezintă performanțele înregistrate de entitate pe o anumită perioadă de gestiune și are un interes foarte mare atât pentru conducerea entității cât și pentru alți utilizatori de informații. Dacă Bilanțul contabil prezintă situația financiară a entității la o anumită perioadă, atunci Situația de profit și pierdere prezintă performanța financiară a entității pe o anumită perioadă de gestiune. Indicatorii prezenți în această situație pot fi prezentați în trei grupe și anume:
a) veniturile – reprezintă creșteri ale beneficiilor economice în cursul unei perioade de gestiune, sub forma de intrări sau majorări valorii activelor sau reducerea datoriilor care duc la creșterea capitalului propriu, excepție făcând contribuțiile proprietarilor;
b) cheltuielile – reprezintă diminuări ale beneficiilor economice pe o anumită perioadă de gestiune, sub forma de ieșiri sau de diminuări ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor care duc la diminuarea capitalului propriu, diferite de cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor;
c) rezultatele financiare – (profituri sau pierderi) calculate ca diferență dintre veniturile și cheltuielile perioadei de gesiune.
Conform S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”, Situația de profit și pierdere include 15 indicatori care prezintă cheltuielile, veniturile și profiturile (pierderile) obținute în cursul perioadei de gestiune curentă și perioadei anului precedent. Primii opt indicatori componenți ai acestui raport caracterizează veniturile, cheltuielile și rezultatele din activitatea operațională a entității, stabilită de statutul acesteia care reprezintă de fapt o activitate curentă care se reînoiește continuu. În această situație se prezintă și rezultatele financiare ale activității entității care nu reprezintă o activitate de bază a acesteia. În special, se prezintă rezultatul din operațiunile desfășurate în domeniile suplimentare ale activității de afaceri ale entității, cum ar fi activitatea financiară și cea de investiții.
Tehnica de întocmire a Situației de profit și pierdere este de a completa fiecare rând pe baza rulajelor conturilor de venituri și cheltuieli din clasele 6 „Venituri” și clasele 7 „Cheltuieli” ale Planului de conturi contabile. Pe parcursul completării situației specificate, rezultatele financiare pozitive (profiturile) se vor înregistra cu cifre obișnuite, fără paranteze, pe când rezultatele negative (pierderile) – în paranteze.
Formularul Situației de profit și pierdere conform SNC din Republica Moldova cu aplicare din 1 ianuarie 2014 este prezentat în Anexa nr. 2.
2.3.3. Situația modificărilor capitalului propriu
Situația modificărilor capitalurilor proprii reprezintă o parte componentă a situațiilor financiare anuale și prezintă existența și modificarea elementelor componente ale capitalului propriu pe parcursul unei perioade de gestiune. Informațiile cuprinse în indicatorii privind fluxul capitalului propriu au o mare importanță pentru proprietarii întreprinderii, cât și pentru alți utilizatori.
În general, în această situație reprezintă acele active care compun proprietatea întreprinderii. Acestea reprezintă o garanție pentru creditori cu privire la achitarea datoriilor în caz de lichidare a entității. Iar după achitarea datoriilor față de creditori, restul patrimoniului se împarte între acționari/asociați, care au tot dreptul să intre în posesia acestuia. O mare importanță la întocmirea Situației modificărilor capitalului propriu o are delimitarea corectă a surselor de finanțare a activelor și anume: surse proprii și surse împrumutate (atrase). În noul Plan de conturi contabile toate conturile destinate contabilizării capitalului propriu sunt grupate în clasa a 3 „Capital propriu” și destinația acestor conturi se potrivește unor posturi speciale din formularul unic al Situației modificărilor capitalului propriu aprobat de Ministerul Finantelor al Republicii Moldova.
Conform SNC „Capital propriu și datorii”, Situația modificărilor capitalului propriu este împărțit pe 4 capitole, care conțin date despre modificările și soldurile componentelor capitalului propriu conform grupării prevăzute la capitolul III din Bilanțul contabil:
1. capital social și suplimentar – capitalul social, capitalul suplimentar, capitalul neînregistrat, capitalul nevărsat si capitalul retras;
2. rezerve – rezerve statutare, capitalul de rezervă și alte rezerve;
3. profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) – profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor anteriori, corecțiile anilor anteriori, profitul net (pierderea netă) al perioadei de gestiune, profitul utilizat al perioadei de gestiune și rezultatul obținut din tranziția la noile reglementări contabile;
4. capitalul secundar, sau capitalul propriu care nu se include în celelalte 3 subpuncte.
În Situația modificărilor capitalului propriu se indică pentru fiecare element în parte soldul la începutul perioadei de gestiune, majorările și diminuările ce au avut loc pe parcursul perioadei și respectiv soldul de la sfârșitul perioadei de gestiune.
Situația modificărilor capitalului propriu spre deosebire de Bilanțul contabil conține nu doar informații referitoare la mărimea elementelor care sunt componente ale capitalului propriu la o anumită dată, dar și informații despre fluxul (majorarea și diminuarea) acestora pe parcursul unei perioade de gestiune. Tehnica de întocmire a situației constă în completarea fiecărui rând pe baza rulajelor și soldurilor din conturile clasei a 3 din Planul de conturi contabile. Iar în coloana 4 „La finele anului de gestiune precedent” se indică soldurile creditoare inițiale aferente conturilor specificate cu cifre obișnuite (fără paranteze) iar soldurile debitoare inițiale se indică cu cifre negative (în paranteze).
Situația modificărilor capitalului propriu conform SNC din Republica Moldova cu aplicare din 1 ianuarie 2014 se întocmește conform formularului prezentat în Anexa nr. 2.
2.3.4. Situația fluxurilor de numerar
Situația fluxurilor de numerar reprezintă unul dintre cele mai importante situații din categoria situațiilor financiare ale entității, aici se reflectă toate schimbările apărute în resursele financiare privind încasările și plățile mijloacelor bănești pe parcursul anului. Această situație contribuie la crearea unei imagini complexe a situației financiare a întreprinderii, cuprinzând informațiile necesare utilizatorilor despre volumul și deplasarea mijloacelor bănești precum și schimbarea soldurilor acestora pe parcursul perioadei de gestiune. În Situația fluxurilor de numerar se prezintă fluxurile mijloacelor bănești și creșterea lor din diverse tipuri de activități, respectiv activitatea operațională, de investiții și financiară, dar și în legătură cu decontările aferente dividentelor, dobânzilor și impozitelor. Datele aceste nu se reflectă nici în Bilanț și nici în Situația fluxurilor de numerar.
Entitățile din Republica Moldova întocmesc și prezintă Situația fluxurilor de numerar conform S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” și S.N.C. 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor bănești”. Iar informațiile reflectate în această situație anuală permite de a aprecia capacitatea întreprinderii de a atrage și de a folosi mijloacele bănești, de asemenea și de a stabili necesitățile acesteia în resurse bănești pe o perioadă fixă. Potrivit prevederilor S.N.C., în conținutul Situației fluxurilor de numerar sunt considerate drept mijloace bănești: mijloacele bănești propriu zise și echivalentele acestora.
În categoria mijloacelor bănești propriu zise se includ:
numerarul în casierie care aparține întreprinderii (bancnote, monede, valută);
depunerile în conturi de decontare, curente, valutare, speciale cât și alte conturi bancare ce au destinație specială (cu excepția doar a depozitelor);
mijloacele aflate în acreditive, cartele de credit, carnete de cecuri.
În cea de-a doua categorie, respectiv echivalentele mijloacelor bănești se includ:
transferuri bănești în expediție;
documente bănești (cecuri de voiaj, mărci poștale, bilete de odihnă și tratament, bilete de călătorie achitate, cecuri ale băncilor și comapniilor străine etc. din caseria entității).
În Situația fluxurilor de numerar nu se contabilizează operațiunile care nu cuprind deplasarea mijloacelor bănești , cu toate că acestea influențează asupra mărimii profitului net. Din categoria acestor operațiuni fac parte: amortizările, impozitele amânate, uzura activelor pe termen lung, operațiuni în bază de barter și alte operațiuni nebănești. De asemenea nu se reflectă în această situație nici deplasările interne a mijloacelor bănești, care nici nu se abordează ca plăți sau încasări. În aceste deplasări se includ:
deschiderea activelor;
înregistrarea transferurilor bănești, cartelelor de credit (carduri);
primirea mijloacelor bănești de pe conturile de deconectare cât și alte conturi bancare în casierie și viceversa.
În practica mondială pentru întocmirea Raportului privind fluxul mijloacelor bănești se utilizează două metode: directă și indirectă. Metoda de întocmire depinde în principal de modul cum se determină fluxul net (creșterea sau diminuarea) al mijloacelor bănești în cadrul activității operaționale de bază.
Potrivit S.N.C. 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor bănești”, toate entitățile din Republica Moldova întocmesc Situația fluxurilor de numerar aplicând metoda directă. Aplicând metoda directă se poate generaliza toate plățile și încasările reale ale mijloacelor bănești pe tipurile de activități ale entității, aceste activități sunt:
operațională pentru care s-a creat întreprinderea și care generează venituri de bază;
de investiții aici se include achiziționarea și vânzarea activelor nemateriale, materiale și financiare pe termen lung, acordarea de împrumuturi;
financiară aceasta are scopul de a asigura cu resurse financiare celelalte două tipuri de activități anterioare.
Se înregistrează separat încasările și plățile mijloacelor bănești aferente situațiilor excepționale și diferențele de curs favorabile și nefavorabile apărute după modificările cursului de schimb valutar. În această situație intrarea (încasarea) mijloacelor bănești se prezintă în coloanele raportului cu semnul „plus” (fără semne și paranteze), iar ieșirea (plata) – cu semnul „minus” (în paranteze).
Activitatea operațională
Potrivit prevederilor S.N.C, activitatea operațională este acea activitate curentă de bază a entității prin care se urmărește obținerea veniturilor prevăzută de statut și care mereu se reînoiește, care are drept scop obținerea profitului. În activitatea operațională, sursele de încasări a mijloacelor bănești provin din vânzarea mărfurilor, produselor, prestarea serviciilor și executarea lucrărilor. Iar principalele destinații de cheltuire a mijloacelor bănești în activitatea operațională sunt: cumpărarea materiilor prime și materialelor, mărfurilor, plata dobânzilor, impozitelor și a salariilor.
Fluxul de numerar din activitatea operațională se prezintă în capitolul I al situației „Activitatea operațională” (rândurile 010 – 080).
Activitatea de investiții
Componentele principale ale activității de investiții cuprind achiziționarea și vânzarea activelor nemateriale și cele materiale pe termen lung, acțiunilor, a cotelor de participație (care nu fac parte din categoria investițiilor pe termen scurt), de asemenea se include și împrumuturile acordate pe termen lung altor entități sau persoanelor particulare. Fluxurile de numerar aferent activității de investiții se prezintă în capitolul „Activitatea de investiții” incluzându-se rândurile 090-140.
Activitatea financiară
Activitatea financiară a entității reprezintă totalitatea operațiunilor legate de atragerea capitalului necesar finanțării activității. Întreprinderea defășoară activitate financiară atunci când primește resurse de la proprietari și investitori, le întoarce, plătește dividente, primește și rambursează împrumuturi și credite. Fluxul de mijloace bănești din activitatea financiară se prezintă în capitolul „Activitatea financiară” (rândurile 150-210).
2.4. Conținutul, caracteristica și modul de întocmire a anexelor la situațiile financiare anuale
Conform S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” cu modificările și completările ulterioare, entitățile întocmesc următoarele anexe la situațiile financiare anuale:
Anexa la Bilanțul contabil
Anexa la Situația de profit și pierdere
Aceste anexe au un rol foarte important pentru prezentarea unor informații adăugătoare necesare utilizatorilor în luarea deciziilor economice corespunzătoare.
2.4.1. Anexa la Bilanțul contabil
Anexa la Bilanțul contabil reprezintă o parte componentă a situațiilor financiare anuale care prezintă informații referitoare la existența și modificarea activelor și pasivelor entității pe parcursul perioadei de gestiune.
Anexa la Bilanțul contabil se întocmește potrivit unui formula unic aprobat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova. În scopul sistematizării, informațiile prezentate în aceasta se grupează în cinci capitol și două note informative astfel:
date generale;
existența și mișcarea activelor pe termen lung;
existența și mișcarea activelor curente;
starea și modificarea datoriilor pe termen lung;
starea datoriilor pe termen scurt;
notă informativă privind valorile și datoriile contabilizate în conturile extrabilanțiere;
notă informativă privind avansurile și investițiile acordate și primate, decontările cu clienții externi.
În capitolul „Date generale” se înregistrează datele despre caracteristica generală a entității.
În capitolul 1 „Existența și mișcarea activelor pe termen lung” se reflectă structura activelor pe termen lung pe tipuri, de asemenea și modificarea (mișcarea) acestora pe parcursul anului de gestiune (inclusive corectările valorii). Aici se prezintă de asemenea și valoarea netă sau de bilanț a activelor la începutul și la sfârșitul perioadei de gestiune, suma uzurii (amortizării), cât și alte informații. Capitolul este format din trei subacpitole care sunt caracteristice grupelor de active pe termen lung și anume:
1.1. Active nemateriale.
1.2. Active material.
1.3. Active financiare și alte active.
Capitolul 2 „Existența și mișcarea activelor curente” cuprinde informații reflectate în capitolul II „Active curente” ale Bilanțului contabil și acest capitol constă din trei subcapitole:
2.1. Stocuri de mărfuri și material.
2.2. Starea creanțelor pe termen scurt.
2.3. Investiții pe termen scurt.
În capitolul 3 „Starea și modificarea datoriilor pe termen lung” se prezintă posturile distincte din capitolul 4 al Bilanțului contabil „Datorii pe termen lung” și care cuprinde următoarele:
datorii financiare pe termen lung;
datorii calculate pe termen lung.
Capitolul 4 „Starea datoriilor pe termen lung” cuprinde informațiile referitoare la starea datoriilor pe termen scurt față de furnizori, creditori, personal, fondatori, buget și alți creditori la sfârșitul anului de gestiune curent, după termenele de plată. Aceste informații sunt repartizate pe posturi distincte după tipuri și grupe de datorii similare, care se cuprind în trei grupe de bază și anume:
datorii financiare pe termen scurt;
datorii comerciale pe termen scurt;
datorii calculate pe termen scurt.
În capitolul 5 se prezintă suplimentar două note explicative:
Notă informativă privind valorile și datoriile contabilizate în conturile extrabilanțiere;
Notă informativă privind avansurile și investițiile acordate și primite, decontările cu clienții externi.
În nota 1 „Notă informativă privind valorile și datoriile contabilizate în conturile extrabilanțiere” entitățile prezintă informațiile referitoare la existența la sfârșitul anilor de gestiune precedent și curent a activelor curente și pe termen lung care nu aparțin entității, dar care se află la dispoziția ei temporar, de asemenea și intrarea sau ieșirea acestora pe parcursul anului de gestiune.
În nota 2 „Notă informativă privind avansurile și investițiile acordate și primite, decontările cu clienții externi” se prezintă informații cu privire la suma totală a altor active și pasive, avansurile primite și acordate, suma totală a investițiilor directe în capitalul statutar plasate și primite din străinătate; datele referitoare la dividendele de primit din alte țări și de plătit altor țări. Toate aceste informații se reflectă pe fiecare țară separat, prin indicarea denumirii și codului corespunzător fiecărei țări.
2.4.2. Anexa la Situația de profit și pierdere
Anexa la Situația de profit și pierdere se întocmește în baza datelor referitoare la rulajele conturilor sintetice și subconturilor din clasa 6 și 7 ale Planului de conturi contabile ale Republicii Moldova. Obiectivul acestei anexe este de a prezenta în detaliu componența veniturilor și cheltuielilor pe tipuri de activități ale entității prezentate în Situația de profit și pierdere. Informațiile reflectate în ea se grupează în următoarele compartimente:
activitatea operațională (venituri din vânzări, costul vânzărilor, alte venituri, cheltuieli generale și administrative, cheltuieli comerciale, alte cheltuieli operaționale);
activitatea de investiții (venituri din activitatea de investiții, cheltuieli din activitatea de investiții);
activitatea financiară (venituri din activitatea financiară, cheltuieli din activitatea financiară);
rezultatul excepțional (venituri excepționale, cheltuieli excepționale);
cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit.
Indicatorii din Anexa la Situația de profit și pierdere trebuie corelați cu datele din Situația de profit și pierdere.
2.5. Structura și modul de întocmire a Notelor explicative la situațiile financiare anuale
Notele la situațiile financiare includ anexele și nota explicativă. Anexele cuprind informații care prezintă elementele situațiilor financiare și acestea includ:
informațiile cerute de Standardele Naționale de Contabilitate (Anexa nr.2);
nota informativă privind veniturile și cheltuielile clasificate după natură (Anexa nr.2);
nota informativă privind relațiile cu nerezidenții (Anexa nr.2).
Nota explicativă conține informații suplimentare care nu sunt prezentate în alte situații financiare sau/și în anexele la acestea. Stuctura, volumul și forma de prezentare a notei explicative se determină de către fiecare entitate de sine stătător în funcție de profilul/domeniul de activitate, dimensiune, forma juridică de organizare cât și de necesitățile informaționale ale utilizatorilor situațiilor financiare.
Conform Standardelor Naționale de Contabilitate, Legii contabilității și altor acte normative, pe lângă informațiile solicitate, nota explicativă trebuie să cuprindă și următoarele compartimente:
informații privind corespunderea situațiilor financiare Standardelor Naționale de Contabilitate;
dezvăluirea politicilor contabile;
analiza activității economico-financiare a entității;
alte informații.
În compartimentul „Informații privind corespunderea situațiilor financiare Standardelor Naționale de Contabilitate” din nota explicativă se reflectă informații referitoare la:
confirmarea faptului că situațiile financiare corespund prevederilor Standardelor Naționale de Contabilitate;
Standardele Naționale de Contabilitate aplicate de către entitate pentru prima dată în cursul unei perioade de gestiune;
abaterile de la caracteristicile calitative și principiile de bază, efectele și motivele fiecărei abateri asupra situației financiare și patrimoniale a entității.
În compartimentul „Dezvăluirea politicilor contabile” se reflectă informații referitoare la modificările realizate în politicile contabile în cursul perioadei de gestiune și despre metodele de recunoaștere și evaluare a elementelor situațiilor financiare utilizate de către entitate. Iar în compartimentul „Analiza activității economico-financiare a entității” se prezintă analiza datelor din situațiile financiare cât și a altor informații adăugătoare, care sunt prezentate pentru înțelegerea mai ușoară a situațiilor financiare și pentru ca utilizatorii acestora să poată lua deciziile economice corecte. În acest comaprtiment se includ:
indicatorii financiari de bază care caracterizează poziția și performanțele financiare a entității cum sunt, de exemplu, rata de îndatorare, rentabilitatea, fondul de rulment net, cota datoriilor expirate, lichiditatea;
factorii, adică cauzele principale care au provocat modificări semnificative a indicatorilor financiari de bază în comparație cu perioada precedentă;
esența politicilor de investiții, de finanțare, privind dividendele etc.;
informații care nu sunt prevăzute de Standardele Naționale de Contabilitate, ca de exemplu, valoarea adăugată, cota pieței de desfacere, capacitatea de producție, starea mediului înconjurător în care entitatea își desfășoară activitatea.
În compartimentul „Alte informații” se reflectă informații suplimentare care nu se includ în compartimentele prezentate mai sus, însă ele sunt semnificative și importante pentru utilizatori.
Aprobarea situațiilor financiare se realizează de către Adunarea Generală a Asociaților și/sau de către un alt organ împuternicit conform legislației în vigoare. Situațiile financiare se semnează și se prezintă utilizatorilor în conformitate cu prevederile din Legea contabilității.
2.6. Reformarea Bilanțului
Reformarea bilanțului este o procedură obligatorie care se realizează după aprobarea și prezentarea situațiilor financiare anuale la data de 31 decembrie a anului de gestiune. Astfel, entitatea reformează bilanțul prin decontarea:
profitul utilizat al perioadei de gestiune la profitul net (pierderea netă) al perioadei de gestiune curente;
corecțiile rezultatelor anilor precedenți, constatate în perioada de gestiune, la profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenți;
profitul net (pierderii nete) al perioadei de gestiune la profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenți;
rezultatul din tranzacția la noile reglementări contabile la profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenți.
În bilanțul perioadei de gestiune următoare, indicatorii din rândurile 340, 360 și 370 nu prezintă sold.
CAP III. STUDIU COMPARATIV PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE ÎN ROMÂNIA ȘI REPUBLICA MOLDOVA
3.1. Studiu de caz SC GENERAL BIROTICA SRL Petroșani, România
3.1.1. Prezentarea generală a societății SC GENERAL BIROTICA SRL
Informații de identificare
Sediu social: Petroșani str. Peștera Bolii nr. 17, Județul Hunedoara
Stare firmă: funcțiune
Număr ordine în Registrul Comerțului: J20/521/2004 atribuit în data de 07.04.2004
Cod unic de înregistrare: RO 16317219
Forma de organizare: societate comercială cu răspundere limitată
Cod CAEN: 4762 – Comerț cu amănuntul al cărților, ziarelor și articolelor de papetărie
Puncte de lucru și numărul de angajați aferent fiecărui punct
1. Magazin Vulcan – B-dul Mihai Viteazul, Bloc 1M, parter, 2 angajați
2. Magazin Petroșani – str. 1 Decembrie 1918, Bloc 92, parter, 1 angajat
3. Magazin Petrila – str. Tudor Vladimirescu, Bloc 36 B, parte, 2 angajați, 1 contabil
Capital social
Forma capitalului: privat
Capital social subscris: 200 RON, integral vărsat
Număr părți sociale: 20
Valoare părți sociale: 10 RON
Societatea comercială s-a înființat pe data de 07.04.2004, fiind constituită de către un singur asociat, care îndeplinește funcția și de administrator al firmei GENERAL BIROTICA SRL. Acest asociat aduce un aport de capital în numerar de 200 RON, ceea ce reprezintă acțiuni în procent de 100%. Capitalul social subscris este împărțit în 20 părți sociale egale, a câte 10 RON fiecare, numerotate de la 1 până la 20, aparținând în totalitate asociatului unic Ionescu Florin.
Obiectul de activitate al societății este cel menționat în codul CAEN și anume comerț cu amănuntul al ziarelor și articolelor de papetărie, în magazine specializate, respectiv librării.
Firma are 6 angajați, dintre care:
5 angajați cu 8 ore/zi;
1 angajat cu 2 ore/zi.
Firma este plătitoare de impozit pe profit cu cota de 16%. Aceasta obține venituri din următoarele categorii:
Venituri din vânzarea mărfurilor;
Venituri din prestare servicii:
Xerox;
Fax;
Înfolieri.
Firma are o evoluție relativ negativă din punct de vedere economic pentru ultimii doi ani, înregistrând în anii 2013-2014 o pierdere de -4.285 lei și în anii 2014-2015 de -7.997 lei. Cauza perderii înregistrate datorându-se următoarelor: puterea de cumpărare a clienților a scăzut semnificativ din cauza situației economice din ce în ce mai precare, datorată închiderii minelor din localitățile Petrila și Vulcan Aninoasa; mulți dintre angajații exploatărilor miniere au fost restructurați urmând a deveni pensionari iar în unele cazuri chiar șomeri. În aceeași perioadă cheltuielile s-au menținut la același nivel cu anii precedenți pe când economia era dezvoltată.
În urma analizei efectuate asupra graficului profitului brut realizat de SC GENERAL BIROTICA SRL, prezentat în Anexa nr. 3, am observat ca aceasta a obținut maximul de profit brut în suma de 20.828.07 lei în luna septembrie și un profit de 578.33 lei în luna octombrie, iar în restul lunilor din anul 2014 aceasta a înregistrat valori negative. Această creștere bruscă din luna septembrie s-a datorat vânzărilor de rechizite școlare necesare tuturor elevilor să înceapă școala în această lună. Iar creșterea din luna octombrie are aceeași cauză, doar că de data aceasta rechizitele cumpărate, xerox-ul sunt realizate de către studenți.
Evoluția cifrei de afaceri în anul 2014 a SC GENERAL BIROTICA SRL este prezentată în Anexa nr. 3, și de asemenea se poate observa că pe parcursul anului cifra de afaceri a acestei firme este aproape constantă și fără schimbări majore cu excepția lunii septembrie și octombrie. Cifra de afaceri a crescut semnificativ în luna septembrie în sumă de 86.856.51 lei, datorită veniturilor obținute din vânzarea mărfii, în special a rechizitelor școlare cumpărate de către elevi. Luna octombrie înregistrează și ea o cifră de afaceri mai ridicată față de celelalte luni, datorită achizițiilor de rechizite, xerox făcute de către studenți cu ocazia începerii anului de studiu la Facultate.
Stocul de marfă în cursul anului 2014 la SC GENERAL BIROTICA SRL a crescut în lunile iulie, august și octombrie cel mai mult, deoarece firma s-a asigurat cu o cantitate mai mare de mărfuri, care se vând foarte bine în această perioadă în care se încep pregătirile și achizițiile de rechizite pentru școală și universitate. În luna iulie se cunoaște cea mai mare evoluție a stocurilor, fiind de 177.947.2 lei. Această diagramă a stocului de marfă este prezentat în Anexa nr. 3.
Evoluția veniturilor din vânzare marfă în anul 2014 la SC GENERAL BIROTICA SRL cunoaște o evoluție aproape constantă pe tot parcursul anului, cu excepția lunii septembrie în care se înregistrează o creștere semnificativă a veniturilor din vânzarea mărfurilor în valoare de 81.896.18 lei. Acest fapt se datorează vânzărilor de rechizite școlare în această perioadă necesare elevilor. Această evoluție a veniturilor este prezentată în Anexa nr. 3.
Dacă firma a înregistrat un nivel ridicat al vânzărilor de marfă în luna septembrie a anului 2014, desigur că și cheltuielile privind mărfurile au cunoscut o pondere semnificativă în această perioadă, comparativ cu celelalte luni ale anului. Astfel, în luna septembrie în totalul cheltuielilor, ponderea cea mai semnificativă o are cheltuielile privind marfa care s-a vândut, cel mai ridicat nivel al cheltuielilor este cel din luna septembrie, fiind de 66.028.44 lei. Acestă situație este prezentată în Anexa nr. 3.
Evoluția impozitelor și taxelor în anul 2014 este prezentată în diagrama din Anexa nr. 3. Pe parcursul anului impozitele și taxele au cunoscut o evoluție relativ stabilă, însă în luna septembrie acestea au evoluat foarte mult atingând maximul din anul 2014 de 14.420.81 lei. Impozitele și taxele au cunoscut o așa evoluție, fiindcă în această perioadă s-au obținut veniturile cele mai mari în această perioadă, astfel firma și-a plătit taxele și impozitele datorate.
3.1.2. Situațiilor financiare anuale a societății SC GENERAL BIROTICA SRL
În România, cadrul legislativ actual general care reglementează contabilitatea tuturor categoriilor de societăți îl constituie Legea contabilității nr. 82/1991 republicată. Privitor la situațiile financiare individuale actuale din România, contabilitatea entităților se realizează respectând normele prevăzute de OMFP nr.1802 din 29 decembrie 2014. Conform acestuia, entitățile care la data bilanțului nu depășesc limitele a două din următoarele trei criterii de mărime întocmesc situații financiare anuale simplificate. Cele 3 criteriile de mărime sunt următoarele:
totalul activelor: 350 000 EUR;
cifra de afaceri netă: 700 000 EUR;
numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10.
Societatea General Birotica SRL nu îndeplinește două din criteriile de mai sus, de aceea întocmește situații financiare simplificate/prescurtate.
În continuare sunt prezentate situațiile financiare simplificate ale acestei societăți pentru anul 2013-2014, care sunt conform legii următoarele:
Bilanțul prescurtat
Contul de profit și pierdere
Notele explicative la situațiile financiare anuale simplificate
Bilanțul simplificat
Bilanțul se întocmește pe baza ultimei balanțe de verificare a conturilor sintetice care este pusă de acord cu soldurile din balanța conturilor analitice, încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost înscrise toate operațiunile financiar-contabile aferente activității din perioada de gestiune raportată.
În urma analizei efectuate asupra bilanțului prescurtat al firmei General Birotica SRL am constatat următoarele:
Astfel, elementele de activ sunt structurate în bilanț în funcție de gradul lor de lichiditate, având drept scop să obțină recuperarea cât mai rapidă a capitalurilor investite și o rentabilitate ridicată. În bilanț se înscriu în primul rând activele ce au perioada cea mai mare de recuperare, respectiv: imobilizări necorporale, corporale și financiare. Datorită rotației lente a capitalurilor investite în respectivele active ele mai poartă denumirea de alocări permanente (stabile). Apoi, urmează activele circulante în care se includ: stocurile, creanțele, lichiditățile, care sunt mult mai lichide decât imobilizările și datorită acestui fapt se mai numesc și alocări ciclice (temporare).
Pasivul bilanțului prezintă, din punct de vedere financiar, sursele de proveniență a capitalurilor proprii și împrumutate. Pasivele au fost structurate după gradul lor de exigibilitate (însușirea de a deveni scadente la un anumit interval de timp).
Din categoria imobilizărilor firma are doar imobilizări corporale, care au fost diminuate prin amortizare pe parcursul anului de gestiune anterior.
Din categoria activelor circulante, stocurile au cunoscut o mică creștere comparativ cu începutul perioadei de gestiune. Creanțele au fost și ele încasate dar nu integral. De asemenea conturile la bănci și casa sunt reflectate în bilanțul contabil al firmei. Astfel, totalul activelor circulante de la sfârșitul anului 2014 este de 60.522 lei și se observă o creștere față de totalul activelor de la începutul perioadei de gestiune, care este de 56.418 lei, creșterea fiind de 4.104 lei.
Datoriile care trebuiau plătite până la un an constituiau de la începutul anului 2014 57.929 lei iar la sfârșitul perioadei fiind de 54.593 lei, rezultând o scădere a acestora cu o valoare de 3336 lei.
Capitalul social subscris și vărsat al firmei este constituit integral din aportul la capital al asociatului unic Ionescu Florin în valoare de 200 lei.
Rezervele constituite ale firmei sunt de la începutul perioadei de 49.791 lei și rămân constante până la sfarșitul perioadei de gestiune, respectiv până la sfârșitul anului 2014. Rezervele nu s-au modificat, deoarece firma a înregistrat doi ani la rând pierderi și nu a avut din ce să constituie alte rezerve.
Capitalul propriu total al firmei la sfârșitul anului 2014 este de 24.410 lei care cunoaște o diminuare semnificativă comparativ cu începutul anului de 32.407 lei, astfel se constată o pierdere financiară de -7.997 lei.
Bilanțul prescurtat al societății SC GENERAL BIROTICA SRL pe anul 2014 este prezentat în Anexa nr. 4.
Contul de profit și pierdere
În urma analizei Contului de profit și pierdere pe anul 2014 al firmei General Birotica SRL am constatat următoarele:
Activitatea de exploatare contribuie cu 320.916 lei la obținerea veniturilor, fiind unicul venit pe care îl are firma. Din acest punct de vedere, activitatea firmei se desfășoară normal, deoarece veniturile trebuie să se obțină în cea mai mare parte din activitatea ce face obiectul principal al firmei. Se poate observa că veniturile din exploatare ale firmei provin în totalitate din producția vândută și veniturile din vânzarea mărfurilor. Dacă firma nu mai obține profit din desfășurarea activității curente, aceasta poate să acceseze un cod CAEN sau mai mullte din statutul societății, prin acest lucru schimbându-și domeniul de activitate cu scopul de a obține profit.
Cheltuielile din exploatare totale ale firmei de la începutul anului 2014 sunt în valoare de 308.605 lei iar la sfârșitul perioadei sunt în sumă de 328.913 lei, astfel se observă o creștere semnificativă a cheltuielilor din exploatare în sumă de 20.308 lei. Această creștere a cheltuielilor se datorează faptului că au crescut cheltuielile salariale ale firmei și odată cu acestea au crescut și contibuțiile la asigurările sociale și alte taxe datorate statului. Cheltuielile cu salariile și contribuțiile datorate statului de către angajator și angajații săi au crescut datorită creșterii salariului minim pe economie până la 975 lei iar de la 01.07.2015 se preconizează că acesta va crește până la 1050 lei. De asemenea au crescut și cheltuielile cu utilitățile firmei, cum ar fi: apă, curent, gaz; această creștere se datorează acțiunii factorilor externi precum creșterea euro cât și situația economico-politică a țării.
Însă, nivelul cheltuielilor totale din exploatare este de 328.914 lei astfel fiind superior nivelului veniturilor din exploatare de 320.916 lei, ceea ce înseamnă că firma înregistrează o pierdere financiară pe anul 2014 de -7.997 lei. Pierderea înregistrată de firmă se datorează scăderii puterii de cumpărare a clienților, a căror buget este afectat de situația economică actuală, datorită închiderii minelor din localitatea Vulcan Aninoasa și Petrila. Iar ca rezultat al închiderii minelor, mulți dintre angajați au devenit șomeri sau alții au devenit pensionari. Un alt efect care a contribuit la înregistrarea pierderii a fost că cheltuielile s-au menținut la același nivel cu anii precedenți când economia era dezvoltată. Se preconizează că până în anul 2018 toate minele care astăzi încă mai funcționează se vor închide, generând o situație critică în zonă.
Contul de profit și pierdere întocmit de către societatea General Birotica SRL în anul 2014 este prezentat în Anexa nr. 4.
Notele explicative
Nota 2 Provizioane nu au fost întocmită de către firmă, că nu este cazul.
Nota 3 Repartizarea profitului – la finele exercițiului financiar 2014 societatea a înregistrat pierdere în sumă de -7997 lei.
Nota 4 Analiza rezultatului din exploatare:
Cifra de afaceri netă: 320.916 lei
Cheltuieli de exploatare 328.913 lei
Rezultatul din exploatare este de -7.997 lei.
Nota 5 Situația creanțelor și datoriilor
Creanțe
Ct. 411 1755 lei Termen de lichiditate sub 1 an
Ct. 471 –- lei Termen de lichiditate sub 1 an
Datorii
Contribuția impozitului pe profit TVA 8.565 lei Termen de exigibilitate sub 1 an
Ct. 401 40.560 lei Termen de exigibilitate sub 1 an
Ct. 5191 – lei Termen de exigibilitate sub 1 an
TOTAL 49.125 lei
Pentru amortizarea imobilizărilor, firma a aplicat metoda de amortizare liniară.
Indicatorul de lichiditate se calculează în felul următor:
Lichiditatea generală ()
Indicatori de risc
Viteza de rotație a activelor imobilizate
3.2. Rapoartele financiare anuale la ÎMB din Republica Moldova. Studiu de caz „MOBINVENT” SRL – mun. Chișinău, Republica Moldova
3.2.1. Prezentarea generală a societății „MOBINVENT” SRL
Informații de identificare
Sediu social: MD-2003, str. Cartușa, 50 ap. 55, orașul Durlești, mun. Chișinău, Republica Moldova
Cod unic de înregistrare: 40947577
Număr de identificare de stat (Codul fiscal): 1014600000923 din 18.01.2014
Cod CAEN: 36100
Stare societate: funcțiune
Forma juridică de organizare: societate cu răspundere limitată
Forma de proprietate: privată
Capital social
Forma capitalului: privat
Capital social: 5400 lei
Întreprinderea „MOBINVENT” SRL s-a înființat în 18.01.2014 la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova. Aceasta este constituită de către doi asociați, care aduc un aport de capital social de 5400 lei, divizat în părți sociale astfel:
Drăguțan Sergiu – 2700 lei, 50%
Pînzari Vitali – 2700 lei, 50%
Capitalul social a fost vărsat integral de către cei doi asociați, până la 6 luni de la data înregistrării societății conform legii în vigoare. Capitalul social necesar înființării unei societăți cu răspundere limitată în Republica Moldova este de minim 5400 lei, astfel societatea „MOBINVENT” a respectat condițiile prevăzute în lege, constituindu-se cu un minim de capital de 5400 lei.
Societatea s-a constituit în scopul exercitării oricăror activități lucrative neinterzise de lege ce prevăd fabricarea producției, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor, desfășurată în mod independent, din propria inițiativă, din numele societății, pe riscul propriu și sub răspunderea sa patrimonială de către organele ei, cu scopul de a asigura o sursă permanentă de venituri. Pentru a-și realiza sarcinile asumate, societatea „MOBINVENT” SRL desfășoară și v-a desfășura următoarele genuri de activitate considerate principale și caracteristice societății:
Producția de mobilier;
Comerțul cu amănuntul al mobilei și echipamentelor de uz casnic;
Comerțul cu ridicata al mobilei, covoarelor și pardoselilor pentru podea, al mărfurilor de uz casnic neelectrice;
Comerțul cu amănuntul în standuri și piețe.
Conform procesului verbal nr. 1 al Adunării de constituire a persoanei juridice Societatea cu Răspundere Limitată „MOBINVENT” s-a hotărât în prezența celor doi asociați ca administratorul Societății cu Răspundere Limitată „MOBINVENT” să fie Drăguțan Sergiu.
Societatea cu răspundere limitată „MOBINVENT” are 3 angajați după cum urmează:
Drăguțan Sergiu
Muntean Natalia
Pînzari Vitali
Întreprinderea este plătitoare de impozit pe venit cu o cotă de 3% aplicat asupra veniturilor obținute din activitatea operațională în sumă de 408.530 lei și în urma aplicării cotei de 3% se obține un impozit pe venit în sumă de 12.255,9 lei. „MOBINVENT” SRL oține venituri din confecționarea mobilierului, reparația mobilierului, crearea design-ului și mobilierului personalizat și din comercializarea mobilierului.
3.2.2. Rapoartele financiare anuale a societății „MOBINVENT” SRL
În Republica Moldova, cadrul legislativ actual care reglementează contabilitatea tuturor categoriilor de societăți îl constituie Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 republicată. Între timp, mai exact pe parcursul anului 2014, începutul anului 2015 s-au schimbat unele legi contabile din Republica Moldova, s-au schimbat unele conturi, unele definiții care nu corespund cu cele din anii precedenți. Conform Legii contabilității nr. 113 din 27.04.2007 republicată de exemplu noțiunea de „rapoarte financiare” este înlocuită cu „situațiile financiare”, iar „întreprinderile micului business” înlocuit cu „întreprinderile mici și mijlocii”. Conform legii date termenul „raport financiar” nu este exclus din folosință și majoritatea actelor întreprinderilor private continuă să folosească termenul dat, deși termenul trebuie folosit doar pentru instituțiile publice, majoritatea actelor emise de organele de execuție sau contol sunt eliberate cu titlul „Rapoarte financiare”. Astfel, legea nu este parafată la toate nivelele guvernamentale.
Conform art.15 alin.(2) din Legea contabilității, organizează și țin contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă dublă și prezentarea rapoartelor financiare simplificate, societățile care nu depășesc următoarele criterii pentru perioada de gestiune precedentă:
totalul veniturilor din vânzări – cel mult 3 milioane de lei;
valoarea contabilă totală (de bilanț) a activelor la data raportării nu depășește 3 milioane lei;
numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune – cel mult 9 persoane.
Societatea „MOBINVENT” SRL nu îndeplinește două din criteriile prezentate mai sus, de aceea întocmește rapoarte financiare simplificate.
În continuare sunt prezentate rapoartele financiare simplificate ale acestei societăți pentru anul 2014, care sunt conform legii următoarele:
Bilanțul prescurtat
Contul de profit și pierdere
Notele explicative
Bilanțul contabil
Întreprinderea a fost înființată în anul 2014, de aceea nu prezintă sold la finele perioadei de gestiune precedente, iar analiza mea se va rezuma doar la soldurile prezentate în bilanț aferent anului 2014.
În urma analizei efectuate asupra bilanțului prescurtat al firmei „MOBINVENT” SRL am constatat următoarele:
Din categoria activelor, întreprinderea are doar active curente, dintre care se reflectă stocuri de mărfuri și materiale care constituie la sfârșitul perioadei de gestiune 92.162 lei, creanțe pe termen scurt în sumă de 43.900 lei care urmează a fi încasate de la creditori pe parcursul anului 2015. Tot în categoria activelor curente se reflectă la sfârșitul perioadei de gestiune și mijloace bănești în sumă de 6.280 lei, cât și alte active pe termen scurt în sumă de 317 lei. În urma însumării acestor sume reflectate se obține un total active curente în sumă de 142.659 lei, care reprezintă și totalul general-activ, deoarece întreprinderea nu are active pe termen lung.
Din categoria capitalul propriu, întreprinderea are un capital statutar în sumă de 5400 lei, care reflectă aportul celor doi fondatori ai societății „MOBINVENT” SRL. De asemenea în această categorie se prezintă un profit net al anului de gestiune obținut de întreprindere în sumă de 110.978 lei. Iar după însumarea capitalului statutar și a profitului net obținut, se obține un capital total de 116.378 lei.
Întreprinderea prezintă datorii financiare în sumă de 15.000 lei din categoria datoriilor pe termen scurt. Acest împrumut a fost efectuat pentru a satisface nevoile salariale pîna la finele anului, pentru a prezenta un raport care ar satisface organele de control.Întreprinderea are și datorii privind decontările cu bugetul statului în sumă de 3.604 lei. Aceste datorii financiare și cele privind decontările cu bugetul statului s-au plătit mai apoi în ianuarie 5000 lei și în februarie restul. Alte datorii calculate la finele anului de gestiune sunt în sumă de 7.677 lei, iar însumând datoriile financiare cu datoriile privind decontările cu bugetul și alte datorii calculate se obține un total datorii pe termen scurt în sumă de 26.281 lei. Totalul general pasiv este în sumă de 142.659 lei obținut în urma însumării capitalului propriu total și totalul calculat aferent datoriilor pe termen scurt reflectat la sfârșitul perioadei de gestiune.
Bilanțul simplificat a societății „MOBINVENT” SRL pentru anul 2014 este prezentat în Anexa nr. 5.
Raportul de profit și pierdere
Raportul de profit și pierdere a întreprinderii „MOBINVENT” SRL a fost întocmit pe data de 31.12.2014 și reflectă doar soldurile aferente perioadei de gestiune a anului 2014, nu prezintă sold la sfârșitul anului precedent, deoarece întreprinderea a fost înființată în anul 2014. În urma analizei efectuate asupra acestui raport de profit și pierdere am constatat următoarele:
Întreprinderea pe parcursul anului 2014 a obținut venituri din vânzări în sumă de 408.530 lei, iar costul acestor vânzări au constituit 241.844 lei. Iar scăzând din veniturile obținute costul vânzărilor se obține un profit brut în sumă de 166.686 lei.
Întreprinderea pe parcursul anului 2014 înregistrează cheltuieli generale și administrative legate de gestiunea întreprinderii în ansamblul ei și sunt în sumă de 43.675 lei. Această sumă aferentă cheltuielilor generale și administrative este atât de mare, deoarece întreprinderea s-a înființat în anul 2014 și au fost necesare mai multe cheltuieli legate de personalul administrativ și deplasarea acestuia, s-au efectuat cheltuieli generale privind reparația unor mijloace fixe de scurtă durată, cheltuielile cu impozitele și taxele, excepție făcând aici impozitul pe venit, TVA și accizile.
Alte cheltuieli operaționale constituie doar 20 lei efectuate pentru dublarea extraselor de cont. De asemenea am observat că întreprinderea are doar rezultat din activitatea operațională și nu are rezultate din celelalte activități cum sunt cele de investiții și cele financiare. Astfel, profitul rezultat din activitatea operațională la sfârșitul perioadei de gestiune este în sumă de 122.991 lei obținut prin diferența dintre profitul brut pe de o parte și pe de altă parte cheltuielile generale și administrative cât și alte cheltuieli operaționale.
Profitul perioadei raportate până la impozitare este în sumă de 122.991 lei obținut din desfășurarea doar a activităților operaționale. Cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit calculat este în sumă de 12.013 lei
Profitul net obținut de către întreprinderea „MOBINVENT” SRL la sfârșitul perioadei de gestiune este în sumă de 110.978 lei, calculat ca diferență între profitul perioadei raportate pănă la impozitare și cheltuielile privind impozitul pe venit calculat.
Raportul de profit și pierdere al societății „MOBINVENT” SRL pentru anul 2014 este prezentat în Anexa nr. 5.
Note explicative
Notele la rapoarte financiare conțin informații suplimentare care nu sunt reflectate în alte rapoarte fianciare sau/și în anexele la acestea. Acestea se determină în funcție de structura, forma de prezentare, domeniul de activitate a întreprinderii cât și necesitățile informaționale ale utilizatorilor acestor rapoarte. Din această cauză „MOBINVENT” SRL nu întocmește note explicative care să conțină anexe privind relațiile cu nerezidenții, sau notă privind veniturile și cheltuielile clasificate după natura sa, deoarece nu este cazul. Această întreprindere întocmește doar niște note explicative suplimentare și specifice activității sale, prevăzute de Legea contabilității și SNC din Republica Moldova a fi completate în compartimentul „Alte informații” în care se reflectă informații suplimentare care nu se includ în celelalte prezentate mai sus, însă ele sunt semnificative și importante pentru întreprindere și utilizatori. Astfel, „MOBINVENT” SRL a întocmit pentru anul 2014 Notă de informare privind plățile salariale și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajaților și privind impozitul pe venit reținut din aceste plăți care este prezentată în Anexa nr. 5.
Domeniul de activitate pe care îl desfășoară întreprinderea „MOBINVENT” SRL este unul destul de întrebat și complicat. În Republica Moldova cel mai întrebat sector economic este cel al construcțiilor, după care urmează cel al mobilierului. Producerea și comercializarea mobilierului prezintă un interes major dat fiind faptul că nu este bine controlat de organele de stat, mai ales prețurile acestora. Conform datelor statistice sunt înregistrate circa 1500 de întreprinderi care produc mobilier, circa 3000 de întreprinderi care nu sunt înregistrate, dar sunt cunoscute de către organele de control și încă foarte multe persoane implicate în producerea mobilierului despre care nu există informații. Sectorul producerii și comercializării mobilierului este prezentată de concurență mare, din această cauză apar și dispar întreprinderi în fiecare an, întreprinderi sezoniere. Vânzările de vârf a mobilierului este caracteristic lunilor iulie – decembrie, restul perioadei reprezentând perioada de supravețuire și de selecțe a întreprinderilor. Deși este o latură a economiei destul de importantă, ea nu este susținută și dezvoltată de către organele guvernamentale competente.
3.3. Studiu comparativ privind situațiile financiare anuale România – Republica Moldova, asemănări și deosebiri
Conform cercetării efectuate asupra situațiilor/rapoartelor financiare întocmite de către SC GENERAL BIROTICA SRL – Petroșani, România și „MOBINVENT” SRL mun. Chișinău, Republica Moldova am constatat următoarele asemănări și deosebiri pe care le voi prezenta în următorul tabel:
CONCLUZII
Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare de către entități sunt obligatorii, deoarece acestea reflectă situația reală a patrimoniului cât și performanțele obținute de către acestea pe parcursul unei perioade de gestiune și furnizează informații utile necesare utilizatorilor în luarea unor decizii importante, favorabile și productive pentru întreaga entitate.
În această lucrare am prezentat situațiile financiare anuale întocmite de către entitățile din cele două țări supuse comparație și anume: România și Republica Moldova.
În capitolul I am prezentat modul de întocmire, prezentare, aprobare, certificare și publicare a situațiilor financiare anuale care se întocmesc de către entitățile din România conform legislației în vigoare. În acest capitol teoretic, am prezentat toate elementele necesare înțelegerii întregului proces începând cu întocmirea și terminând cu publicarea situațiilor financiare anuale realizate conform Legii contabilității nr. 82 din 24 decembrie 1991 și OMFP 3055/2009 respectiv noul OMFP 1802/2014. Anul acesta OMFP 3055/2009 s-a abrogat prin OMFP 1802/2014, însă datorită faptului că cercetarea mea se referă la anul 2014, am utilizat OMFP 3055/2009 însă actualizând cu unele informații actuale conform noului OMFP 1802/2014. Astfel, conform OMFP 1802/2014 entitățile care nu depășesc două dintre cele trei criterii stabilite întocmesc situații financiare anuale simplificate. Situațiile financiare anuale întocmite de către entitățile economice din România sunt următoarele: bilanțul, contul de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de numerar, notele explicative la situațiile financiare anuale.
În capitolul I am prezentat lucrările pregătitoare întocmirii situațiilor financiare din România și mai apoi am structura situațiilor financiare descriind fiecare componentă a situațiilor financiare în parte și punând în evidență rolul acestora pentru entitate și utilizatori, conținutul, elementele principale ale acestora, construcția, forma de prezentare la care este cazul. Certificarea situațiilor financiare se realizează prin întocmirea celor două rapoarte și anume: Raportul de administratorilor și Raportul de audit. Iar în ultimul subcapitol am prezentat modul de publicare a situațiilor financiare anuale, care mai întâi se supun aprobării Adunării Generale a Acționarilor și mai apoi, după aprobarea acestora ele se publică împreună cu cele două rapoarte.
În capitolul II am prezentat aspecte teoretice necesare înțelegerii modului de întocmire și prezentare a situațiilor financiare anuale în Republica Moldova, acestea se realizează respectând Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 republicată anterior și a Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC). Conform Legii contabilității s-au modificat și înlocuit unele expresii, cum ar fi: „rapoartele financiare” se înlocuiesc cu „situațiile financiare”, cuvintele „întreprinderile micului business” s-a înlocuit cu expresia „întreprinderile mici și mijlocii”, astfel am utilizat noile expresii. Conform celor 3 criterii stabilite în Legea contabilității, entitățile pot să întocmească situații financiare complete complete care includ următoarele: bilanțul, situația de profit și pierdere, situația fluxurilor de numerar, situația modificărilor capitalului propriu, notele la situațiile financiare și situații financiare simplificate pe care le întocmesc entitățile care nu depășesc 2 din cele 3 criteriii și includ: bilanțul, situația de profit și pierdere și notele explicative. În continuarea acestui capitol am prezentat lucrările premergătoare întocmirii situațiilor financiare anuale, dar de data aceasta specifice Republicii Moldova. Am prezentat definiția, conținutul, importanța și elementele fiecărei componente a situațiilor financiare anuale în parte, descriind și evidențiind principalele caracteristici specifice.
Am constat unele asemănări și deosebiri în ceea ce privește situațiile financiare anuale întocmite în Republica Moldova comparativ cu cele întocmite în România referitor la denumirea componentelor, conținutul și modul de realizare al fiecărei componente în parte. Am constatat o deosebire în ceea ce privește întocmirea notelor explicative la situațiile financiare din Republica Moldova și cele din România, astfel cele din Republica Moldova includ anexele și nota explicativă, pe care le-am descris succinct ce reprezintă și ce includ fiecare, pe când în România se întocmesc cele 10 note explicative prevăzute de OMFP 3055/2009. Aprobarea situațiilor financiare se realizează ca și în România de către Adunarea Generală a Asociaților, se semnează și prezintă utilizatorilor conform prevederilor din Legea contabilității. Capitolul II se încheie cu reformarea bilanțului care este o procedură obligatorie în Republica Moldova și se realizează după aprobarea și prezentarea situațiilor financiare la data de 31 decembrie a anului de gestiune.
Capitolul III intitulat Studiu comparativ privind situațiile financiare în România și Republica Moldova am prezentat partea practică a acestei lucrări în care am realizat o cercetare comparativă între o entitate din România și o entitate din Republica Moldova. Aceste două entități nu depășesc două dintre cele trei criterii stabilite, astfel incluzându-se în categoria întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM) și întocmesc situații financiare anuale simplificate.
În primul subcapitol am prezentat societatea SC GENERAL BIROTICA SRL din mun. Petroșani, România. Mai întâi am realizat o prezentare generală a acestei societăți și pe lângă istoricul acestei entități am realizat o analiză asupra unor diagrame ale entității aferente anului 2014 cu referire la evoluția profitului brut, cifrei de afaceri, stocul de marfă, evoluția din vânzarea mărfii cât și cheltuielile totale și în final am prezentat evoluția impozitelor și taxelor specifice entității. De asemenea am constatat că entitatea SC GENERAL BIROTICA SRL a avut o evoluție relativ negativă pe parcursul a ultimilor doi ani, înregistrând în înregistrând în anii 2013-2014 o pierdere de -4.285 lei și în anii 2014-2015 de -7.997 lei. Cauza perderii înregistrate datorându-se scăderii semnificative a puterii de cumpărare a clienților din cauza situației economice din ce în ce mai precare, datorată închiderii minelor din localitățile Petrila și Vulcan Aninoasa, de asemenea mulți dintre angajații exploatărilor miniere au fost restructurați urmând a deveni pensionari iar în unele cazuri chiar șomeri.
Apoi, am prezentat situațiile financiare întocmite de către SC GENERAL BIROTICA SRL care nu depășește două dintre cele trei criterii, asftel întocmind situații financiare anuale simplificate care includ bilanțul prescurtat, contul de profit și pierdere și notele explicative la situațiile financiare simplificate. Am realizat o analiză asupra acestor situații constatând ce categorii de active are entitatea, din ce categorie entitatea obține venituri, cu cât au crescut sau au scăzut aceste venituri, care sunt cheltuielile entității și ce evoluție cunosc acestea, cât este capitalul social, care sunt și cum au evoluat datoriile, care este capitalul propriu total și dacă firma a înregistrat profit sau pierdere etc. De asemenea am prezentat și notele explicative pe care le întocmește entitatea, respectiv nota privind analiza rezultatului din exploatare și situația creanțelor și datoriilor, calculând principalii indicatori ai entității aferenți anului 2014.
În subcapitolul doi am prezentat întreprinderea „MOBINVENT” SRL din mun. Chișinău, Republica Moldova. Inițial am prezentat date generale despre aceasta, cât și domeniul de activitate al acesteai. Iar mai apoi am trecut la prezentarea rapoartelor financiare ale acestei întreprinderi, se numesc „rapoarte financiare”, deoarece conform Legii contabilității termenul de „raport financiar” nu este exclus din folosință și majoritatea actelor întreprinderilor private din care face parte și „MOBINVENT” SRL, continuă să folosească termenul dat, deși termenul trebuie folosit doar pentru instituțiile publice, majoritatea actelor emise de organele de execuție sau control sunt eliberate cu titlul „Rapoarte financiare”, astfel legea nu se consideră a fi parafată la toate nivele guvernamentale.
De asemenea, am realizat o analiză asemănătoare cu cea făcută asupra entității din România doar că de data aceasta asupra situațiilor financiare simplificate întocmite de către „MOBINVENT” SRL din Republica Moldova și anume: bilanțul contabil, situația de profit și pierdere și notele explicative. Profitul net obținut de către întreprinderea „MOBINVENT” SRL la sfârșitul perioadei de gestiune este în sumă de 110.978 lei. Cu deosebire de entitatea economică din România, „MOBINENT” SRL a întocmit doar niște note explicative suplimentare și specifice activității sale, prevăzute de Legea contabilității și SNC din Republica Moldova a fi completate în compartimentul „Alte informații” în care se reflectă informații suplimentare care nu se includ în celelalte prezentate mai sus, însă ele sunt semnificative și importante pentru întreprindere și utilizatori. Astfel aceasta a întocmit o notă informativă aferentă anului 2014 intitulată Notă de informare privind plățile salariale și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajaților și privind impozitul pe venit reținut din aceste plăți.
În ultimul subcapitol am realizat o cercetare asupra situațiilor financiare anuale întocmite de către cele două entități, respectiv SC GENERAL BIROTICA SRL – mun.Petroșani, România și „MOBINVENT” SRL – mun. Chișinău, Republica Moldova, constatând asemănări și deosebiri pe care le-am prezentat în tabelul din subcapitolul respectiv. În urma cercetării asupra acestora, am observat că există mai multe asemănări decât deosebiri. Am constatat deosebiri după criteriul indicatorilor prezențați în bilanțul contabil cât și cei prezentați în contul/raportul de profit și pierdere, întocmirea notelor explicative cât și după clasa de venituri și cheltuieli care sunt exact invers, respectiv în România clasa a 6 se numește „Cheltuieli” și clasa a 7 „Venituri, iar în Republica Moldova clasa 6 „Venituri” și clasa a 7 „Cheltuieli”.
Opinia mea cu referire la activitatea desfășurată de către SC GENERAL BIROTICA SRL este că aceasta pentru a-și îmbunătăți situația economico-financiară și a obține profit ar trebui să ia unele măsuri, cum ar fi:
Să-și reducă costurile cât mai mult posibil;
Să evite supraâncărcarea stocurilor cu mărfuri care se vând mai greu și încărcarea stocului dimpotrivă cu materiale care se vând repede;
Dat fiind faptul că entitatea are drept domeniu de activitate librăriile aceasta ar putea încheia contracte cu școli, grădinițe într-un cuvânt cu persoane juridice, cărora ar putea să vândă mult mai multe produse decât peroanelor fizice cu care colaborează acum;
Să-și schimbe domeniul de activitate conform codului CAEN, de exemplu nu doar să preseteze servicii de xerox, fax, înfolieri, ci și să producă și comercializeze anumite imprimate fără regim special pe care la momentul de față le achiziționează de la furnizori;
Extinderea pieței de desfacere prin deschiderea unor puncte de lucru în orașe cu potențial mai ridicat de comercializare a mărfii vândute;
Ar putea să-și mărească capitalul propriu prin atragerea de investitori individuali – business angels care sunt reprezentați de către persoane fizice care participă cu infuzie de capital între 3.000 euro și 200.000 euro și care conform Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – business angels care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 382 din 2 iunie 2015 și va intra în vigoare pe 17 iulie 2015 vor investi în capitalul societății SC GENERAL BIROTICA SRL, astfel persoanele fizice vor beneficia de diverse facilități fiscale cum ar fi de exemplu scutirea de de impozitul pe veniturile sub forma de dividende etc iar entitatea și-ar constitui un capital propriu mai mare și ar putea să își extindă activitatea, obținând profit și o rentabilitate ridicată.
Eu cred că domeniul de activitate pe care îl desfășoară întreprinderea „MOBINVENT” SRL este unul destul de întrebat. În Republica Moldova cel mai întrebat sector economic este cel al construcțiilor, după care urmează cel al mobilierului. Producerea și comercializarea mobilierului prezintă un interes major dat fiind faptul că nu este bine controlat de organele de stat, mai ales prețurile acestora. Conform datelor statistice sunt înregistrate circa 1500 de întreprinderi care produc mobilier, circa 3000 de întreprinderi care nu sunt înregistrate, dar sunt cunoscute de către organele de control și încă foarte multe persoane implicate în producerea mobilierului despre care nu există informații. Sectorul producerii și comercializării mobilierului este prezentat de concurență mare, din această cauză apar și dispar întreprinderi în fiecare an, întreprinderi sezoniere. Vânzările de vârf a mobilierului este caracteristic lunilor iulie – decembrie, restul perioadei reprezentând perioada de supravețuire și de selecțe a întreprinderilor. Deși este o latură a economiei destul de importantă, ea nu este susținută și dezvoltată de către organele guvernamentale competente, iar părerea mea este dacă organele guvernamentale s-ar implica și ar susține acestea ar putea impulsiona dezvoltarea acestei laturi a economiei, astfel rezultând o situație favorabilă din punct de vedere economic atât pentru economia țării cât și pentru însuși întreprinderile care comercializează acest mobilier.
BIBLIOGRAFIE
Frecățeanu, A., Bălan, I., Malai, A., – Contabilitate financiară, Ed. Centrul ed. al UASM, Chișinău
Man, M., – Contabilitate financiară II, Ed. Litografia Universității Petroșani, Petroșani, 2012
Man, M., – Bazele contabilității, notițe de curs, 2012-2013
Man, M., – Contabilitate financiară, notițe de curs 2013 – 2014
Matiș, D., Pop, A., – Contabilitate financiară, ediția a III-a, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2010
Pântea, I., Bodea, G., – Contabilitate financiară , Ed. Intelcredo, 2014
Răvaș, B., – Audit financiar, Litografia Universității din Petroșani, Petroșani, 2012
Nederiță, A, Bucur,V, Carauș,M, … ; – Contabilitate finaciară, Editura Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova, Chișinău, 2003
Toma, C.,- Contabilitate financiară, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2011
IAS nr. 7 Situația fluxurilor de numerar , în IASB, Standardele Iternaționale de Raportare Financiară (IFRSs) incuzând Standardele Internaționale de Contabilitate (IASs) și Interpretările lor la 1 ianuarie 2006, Ed.CECCAR, București
*** Legea contabilității Nr. 82 din 24 decembrie 1991 republicată – România
*** Legea contabilității din Republica Moldova nr. 113-XVI din 27.04.2007, cu completările și modificările ulterioare
*** OMFP nr.3055 din 29.10.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în M.O nr.766 bis 10.11.2009
*** OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financire anuale consolidate, publicat în M.O. nr. 963 din 30 decembrie 2014
*** Standardele Naționale de Contabilitate din Republica Moldova, cu aplicare de la 1 ianuarie 2014, art.18
*** http://www.avocatnet.ro/ 06.18.2015
ANEXE
Anexa nr. 1 – Situațiile financiare în România
Anexa nr. 2 – Situațiile financiare în Republica Moldova
Anexa nr. 3 – Structura diagramelor la SC GENERAL BIROTICA SRL – Petroșani, România
Anexa nr. 4 – Situațiile financiare la SC GENERAL BIROTICA SRL – Petroșani, România
Anexa nr. 5 – Rapoartele financiare la „MOBINVENT” SRL – mun. Chișinău, Republica Moldova
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Situatiile Financiare Anuale la Imm Uri. Studiu Comparativ Romania Republica Moldova (ID: 146793)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.