Situatiile Finaciare In Interiorul Unei Societati. Zentiva S.a

Economie

Situatiile Finaciare In Interiorul Unei Societati. Zentiva S.a

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1. Sinteză din literatura de specialitate privind situațiile financiare

1.1. Reglementarea situațiilor financiare în România

1.2. Bilanțul, sursă de informații în aprecierea poziției financiare

1.3. Contul de profit și pierdere, sursă de informații în aprecierea performanțelor financiare

1.4. Situația fluxurilor de trezorerie

Capitolul 2. Prezentarea generală a S.C. Zentiva S.A.

2.1. Istoricul și obiectul de activitate al S.C. ZENTIVA S.A.

2.2. Organele de decizie ale S.C. ZENTIVA S.A.

2.3. Produsele principale ale S.C. ZENTIVA S.A.

Capitolul 3. Prezentarea situațiilor financiare și a principalilor indicatori economico-financiari la S.C. Zentiva S.A.

3.1. Apreciere a poziției financiare pe baza bilanțului la S.C. ZENTIVA S.A. în perioada 2010-2014

3.2. Apreciere a performanțelor financiare pe baza Contului de Profit și Pierdere la S.C. Zentiva S.A. în perioada 2010-2014

3.3. Situația Fluxurilor de trezorerie la S.C Zentiva S.A. în perioada 2010-2014

Concluzii

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune sǎ realizeze o scurtǎ incursiune în ceea ce reprezintǎ situațiile finaciare în interiorul unei societăți și să evidențieze modul în care informațiile prezentate de acestea pot caracteriza activitatea unei societăți, pot aprecia poziția financiară și performanțele societății precum și evoluția poziției financiare, pentru ca managerii, investitorii cât și clienții sau furnizorii să poată lua anumite decizii raționale.

Lucrarea este realizată într-o concepție unitară, este împărțită în trei capitole care prezintă aspecte diferite ale modului de a analiza societatea Zentiva S.A.

În acest sens primul capitol abordează aspectele teoretice cu privire la conceptul de situații financiare, reglemetările acestora, rolul și importanța bilanțului în aprecierea poziției financiare, rolul și importanța contului de profit și pierdere în aprecierea performanțelor financiare ale societății precum și rolul și importanța situațiilor fluxurilor de trezorerie.

În Capitolul al II-lea Prezentarea generală a S.C. Zentiva S.A., este realizată o prezentare generală a societății la care s-a făcut studiul de caz. Societatea comercială Zentiva este prezentată atât din punct de vedere istoric cât și organizațional. Capitolul conține informații despre principalele produse ale societății, cuprinde date despre angajații societății și date despre competitorii societății.

În Capitolul al-III-lea este efectuată o prezentare detaliată a bilanțului, a contului de profit și pierdere și a situației fluxurilor de trezorerie pe o perioadă de cinci ani, 2010-2014, prezentare realizată pentru apreciere a poziției și performanțelor financiare ale societății comerciale Zentiva. Prin intermediul bilanțului am realizat: prezentarea ratelor de structura ale bilanțului cu ajutorul cărora se pot identifica modificări structurale din cadrul firmei. Sunt utilizate și trei tipuri de rate de analiză financiară: acestea fiind indicatori de lichiditate, indicatori de risc și indicatori de activitate.

Prin intermediul contului de profit și pierdere s-a realizat o prezentare a cheltuielilor, veniturilor precum și rezultatului societății comerciale precum și analiza rentabilității prin intermediul ratelor de rentabilitate, rata comercială, rata economică și rata financiară. În cadrul acestui capitol s-au prezentatj și fluxurile de trezorerie.

Prin întregul ei conținut, lucrarea de față combină armonios teoria cu realitatea și oferă informații asupra activității economico-financiare a societății Zentiva.

CAPITOLUL I

SINTEZĂ DIN LITERATURA DE SPECIALITATE PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

Reglementarea situațiilor financiare în România

Situațiile financiare anuale cuprind toate informațiile referitoare la activitatea economico-financiară a unei societăți la sfârșitul exercițiului financiar, exercițiul financiar începe cu data de 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie.

Situațiile financiare anuale ale unei firme reprezintă acele documente contabile de sinteză prin care se prezintă poziției financiare, a performanțele și modificărilor poziției financiare ale întreprinderii.

În cadrul acestor documente sunt redate informații necesare tuturor utilizatorilor interesați de patrimoniul societății și situația financiară a rezultatelor obținute.

Obiectivul situațiilor financiare este de a oferi informații și de a reda o imagine fidelă a informațiile incluse în situațiile financiare trebuie să fie inteligibile (pot fi înțelese cu ușurință de către utilizatori), relevante (pot fi utilizate în luarea deciziilor), credibile (să fie complete și reale) și comparabile. O informație este considerată a fi semnificativă dacă utilizatorul acționează în mod diferit în lipsa acesteia.

Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, a fost publicat la 30 decembrie 2014, și a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2015, dată la care s-a abrogat OMFP nr. 3055/2009 și OMFP 2239/2011.

Conform OMFP nr. 1802/2014 entitățile se grupează în trei categorii: microentități, entități mici, entități mijlocii și mari.

Microentitățile sunt entitățile care, la data bilanțului, nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: totalul activelor: 350.000 euro, cifra de afaceri netă: 700.000 euro și numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10. Acestea întocmesc următoarele situații financiare: bilanțul prescurtat, contul de profit și pierdere și notele explicative la situațiile financiare anuale.

Entități mici sunt entitățile care, la data bilanțului, nu se încadrează în categoria microentităților și care nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: totalul activelor: 4.000.000 euro, cifra de afaceri netă: 8.000.000 euro și numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50. Acestea au obligația de a întocmi un bilanț prescurtat, un cont de profit și pierdere prescurtat, iar notele explicative întocmite de acestea sunt mai puțin detaliate față de cele prevăzute pentru entitățile mijlocii și mari.

Entități mijlocii și mari sunt entitățile care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: totalul activelor: 4.000.000 euro, cifra de afaceri netă: 8.000.000 euro și numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50. Acestea întocmesc situații financiare care cuprind bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie și notele explicative la situațiile financiare anuale.

Grupurile se împart în două categorii acestea fiind grupuri mici și mijloci cât și grupuri mari.

Grupurile mici și mijloci sunt constituite din societățile-mamă și filialele care urmează să fie incluse în consolidare și care, pe bază consolidată, nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii la data bilanțului societății mamă: totalul activelor: 24.000.000 EUR, cifra de afaceri netă: 48.000.000 EUR și numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 250. Grupurile mici și mijlocii sunt exceptate de la obligația de a întocmi situații financiare anuale consolidate și un raport consolidat al administratorilor, cu excepția cazului în care una dintre entitățile afiliate este o entitate de interes public.

Grupurile mari sunt constituite din societățile-mamă și filialele care urmează să fie incluse în consolidare și care, pe bază consolidată, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii la data bilanțului societății mamă: totalul activelor: 24 000 000 EUR, cifra de afaceri netă: 48 000 000 EUR și numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 250.

Bilanțul – sursă de informații în aprecierea poziției financiare

Bilanțul este documentul de sinteză, principala componentă a situațiilor financiare prin care se prezintă elementele de activ, datorii și capitalul propriu al entității, la sfârșitul exercițiului financiar, precum și în cazul fuzionării, divizării sau încetării activității.

În bilanț elementele de activ sunt rânduite după natura și lichiditatea lor iar datoriile și capitalul propriu sunt rânduite după natura și exigibilitatea lor. Bilanțul structurează activele în ordinea crescătoare a lichidității iar principalele structuri de activ sunt activele imobilizate și activele circulante.

Sub aspect conceptual, bilanțul poate fi definit ca o reprezentare a utilizărilor și resurselor de care dispun o entitate patrimonială la un moment dat. Această reprezentare se face sub forma unei egalități ce reflectă echilibrul valoric între utilizări, denumite active patrimoniale, și resurse, Capitalul propriu și datorii.

Datele din bilanț oferă informația privind poziția financiară a societății. Evaluarea poziției financiare se realizează prin analizarea activelor, datoriilor și a capitalurilor proprii.

Poziția financiară a unei societăți este influențată de lichiditate și solvabilitate, structura sa financiară, capacitatea de adaptare la mediu, și nu în ultimul rând de resursele economice pe care le controlează.

Aceste informații sunt utile pentru anticiparea capacității întreprinderii de a genera numerar, anticiparea nevoilor de creditare, a șanselor de a primi finanțări în viitor, evaluarea modificărilor potențiale ale resurselor pe care întreprinderea le va controla în viitor, și posibilitatea întreprinderi de a genera fluxuri de trezorerie.

Informații privind modificările poziției financiare a întreprinderii sunt utilizate în evaluarea activității sale de exploatare, finanțare și investiție în perioada de raportare.

În aprecierea poziției financiare este importantă definirea elementelor din care bilanțul este structurat, acestea fiind active, datoriile și capitalul propriu.

Un activ reprezintă o resursă controlată de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate, prin care costul poate fi evaluat credibil.

O datorie este o obligație actuală a entității care este rezultatul unor evenimente trecute, prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice.

Capitalul propriu reprezintă o sursă proprie cu caracter avansabil care se constituie la înființarea firmei, fiind condiție esențială a existenței și funcționării acesteia. Suma cu care este înregistrat capitalul propriu în bilanț depinde de valoarea activelor și a datoriilor.

În România se utilizează schema verticală de bilanț, datele fiind prezentate comparativ, sub forma soldurilor conturilor de la începutul anului, fiind preluate din bilanțul anului precedent și sfârșitul anului, fiind preluate din balanța de verificări a conturilor anului curent.

Modelul de bilanț utilizat în România este în concordanță cu norma IAS 1, se apropie cel mai mult de modul de structurare și prezentare tipic contabilității britanice.

Informația contabilă prezentată în bilanțul vertical se structurează pe trei nivele: grupa, grupează elementele patrimoniale după caracteristici generale, se simbolizează în bilanț cu majuscule latine, capitolul care detaliază grupa pe elemente mai analitice, se simbolizează utilizate în evaluarea activității sale de exploatare, finanțare și investiție în perioada de raportare.

În aprecierea poziției financiare este importantă definirea elementelor din care bilanțul este structurat, acestea fiind active, datoriile și capitalul propriu.

Un activ reprezintă o resursă controlată de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate, prin care costul poate fi evaluat credibil.

O datorie este o obligație actuală a entității care este rezultatul unor evenimente trecute, prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice.

Capitalul propriu reprezintă o sursă proprie cu caracter avansabil care se constituie la înființarea firmei, fiind condiție esențială a existenței și funcționării acesteia. Suma cu care este înregistrat capitalul propriu în bilanț depinde de valoarea activelor și a datoriilor.

În România se utilizează schema verticală de bilanț, datele fiind prezentate comparativ, sub forma soldurilor conturilor de la începutul anului, fiind preluate din bilanțul anului precedent și sfârșitul anului, fiind preluate din balanța de verificări a conturilor anului curent.

Modelul de bilanț utilizat în România este în concordanță cu norma IAS 1, se apropie cel mai mult de modul de structurare și prezentare tipic contabilității britanice.

Informația contabilă prezentată în bilanțul vertical se structurează pe trei nivele: grupa, grupează elementele patrimoniale după caracteristici generale, se simbolizează în bilanț cu majuscule latine, capitolul care detaliază grupa pe elemente mai analitice, se simbolizează cu cifre romane și postul care reprezintă ultima treaptă de detaliere a informației în bilanț, se simbolizează cu cifre arabe.

Poziția financiară a entității cuprinde resursele economice pe care aceasta le controlează, structura sa financiară, lichiditatea și solvabilitatea sa, modul de abordare a riscurilot de activitate și de conducere, capacitatea de a se adapta la schimbările în mediul în care operează.

Contul de profit și pierdere – sursă de informații în aprecierea performanțelor financiare

Performanța firmei are în vedere, printre altele și rezultatele obținute prin utilizarea factorilor de producție, respectiv cele recunoscute și prezentatea în contul de profit și pierdere. În contul de profit și pierdere sunt incluse veniturile, cheltuielile și rezultatele obținute pe total cât și pe fiecare din activitățile de exploatare, financiare și extraordinare.

Contul de profit și pierdere asigură detalierea sau cunoașterea modalităților de obținere a rezultatului exercițiului, acesta putând fi profit sau pierdere, prin compararea valorilor privind vânzările, cunoscute ca și venituri, cu cele referitoare la consumurile sau utilizările de resurse aferente veniturilor obținute, numite cheltuieli.

Din cele prezentate rezultă următoarele ecuații:

VENITURI – CHELTUIELI = REZULTAT

VENITURI = CHELTUIELI +/- REZULTAT

Datele sunt prezentate comparativ cele din anul precedent cu cele din anul curent, acestea fiind preluate din balanța de verificare de la sfârșitul exercițiului financiar, reprezentând rulaje creditoare pentru venituri și rulaje debitoare pentru cheltuieli. Informațiile privind performanțele entității sunt oferite de către datele din contul de profit și pierdere.

Veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creșteri ale activelor ori descreșteri ale datoriilor, și care se concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor.

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice, pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor și care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.

Profitul reprezintă rațiunea de a fi a fiecărui agent economic și are forța de a sintetiza aspectele cantitative și calitative ale proceselor economice, are o mare putere de relevare a realității economice, prin intermediul său, putându-se urmări modul de folosire a factorilor de producție, iar oscilațiile sale se constituie ca elemente esențiale în analiza-diagnostic și evaluarea unei firme.

În cadrul contului de profit și pierdere, atât veniturile cât și cheltuielile, precum și rezultatul exercițiului se împart în trei grupe în raport cu natura activității și anume, de exploatare, financiare și extraordinare. Rezultatul cumulat al activităților de exploatare și financiare constituie rezultatul curent al exercițiului.

Dacă din rezultatul cumulat al celor trei activități se scade impozitul pe profit atunci se obține o altă grupă fiind reprezentată de rezultatul final net al exercițiului financiar.

Rezultatul exercițiului, profit sau pierdere, deși constituie un indicator relevant, se oglindește prin intermediul unui singur element sau post al bilanțului, ceea ce denotă că sub aspect informațional are un caracter general, sintetic, neasigurând premisele sau datele necesare pentru efectuarea analizei modului cum a fost obținut și implicit pentru determinarea factorilor de influență în vederea luării deciziilor ce se impun pentru perioada următoare. În scopul eliminării acestui neajuns se folosește contul de profit și pierdere, care reprezintă o componentă a situației financiare anuale.

Strucutra contului de profit și pierdere prezentată în formatul obligatoriu nu poate fi modificată de la un exercițiu financiar la altul, dar pot exista situații în care este necesar a se detalia anumite informații.

Contul de profit și pierdere are un format care este în concordanță cu IAS 1, prezentând rezultatul brut al exercițiului înaintea impozitării și după impozitare. Acesta oferă posibilitatea controlului mărimii, obiectivității și întregimii cheltuielilor și veniturilor ocazionate în timpul unui exercițiu financiar.

Performanțele financiare ale unei entități se referă la profiturile pe care aceasta le obține din resursele pe care le controlează, la componentele acestor profituri și la caracteristicile acestor componente.

Situația fluxurilor de trezorerie

Situația fluxurilor de trezorerie este cel de-al treilea document contabil, se alătură bilanțului și contului de profit și pierdere.

Situația fluxurilor de trezorerie este documentul contabil de sinteză care arată cum s-au creat lichiditățile (încasări), precum și modul în care acestea au fost cheltuite (plăți), ceea ce permite explicarea cauzelor fluctuațiilor acestora, evoluția poziției financiare pe parcursul unui exercițiu financiar.

Trezoreria este o informație importantă în societate, reprezentată de numerarul în casă și de disponibilul din cont prin aceasta societatea își asigură continuarea activității și își finanțează activitatea. Cu ajutorul trezoreriei se pot calcula indicatorii gestiunii și analizei financiare, se poate determina solvabilitatea pe termen scurt iar pe termen lung se poate determina nevoia de finanțare.

Numerarul cuprinde disponibilitățile bănești și depozitele la vedere, echivalentele de numerar sunt investițiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt ușor convertibile în sume cunoscute de numerar și care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

Fluxurile de trezorerie/ numerar sunt reprezentate de ieșirile și intrările de numerar sau de echivalent de numerar ale societății.

Fluxurile de trezorerie nu cuprind mișcările între elementele care constituie lichidități echivalente de lichidități, pentru că aceste componente fac parte din gestiunea trezoreriei întreprinderii.

Gestiunea trezoreriei cuprinde plasamentul excedentelor de lichidități în echivalente de lichidități.

În cadrul acestei situații financiare sunt cuprinse fluxurile de numerar realizate pe total și pe activitățile de exploatare, de investiții și finanțare.

Fluxurile de numerar generate de activitățile de exploatare sunt generate de principalele activități ale întreprinderii. Acestea sunt încasările de numerar din vânzarea de bunuri și prestări de servicii, încasări de numerar șin redevențe, comisioane, onorarii, plăți de numerar efectuate către furnizorii de bunuri și prestatori de servicii, plăți de numerar efectuate către și pentru angajați, încasările și plățile de numerar ale unor societăți de asigurări, plățile în numerar ale impozitului pe profit.

Potrivit IAS 7, o unitate trebuie să raporteze fluxurile de numerar din activitatea de exploatare după una din metodele: metoda directă, prin care sunt prezentate structurile principale de încasări și plăți; metoda indirectă, prin care profitul net sau pierderea sunt ajustate cu efectele tranzacțiilor ce nu generează disponibilități, amânările ori angajamentele de plăți sau încasările din exploatare trecute sau viitoare și cu elemente de venituri și cheltuieli.

IAS 7 oferă posibilitatea alegerii între cele două metode, dar sugerează raportarea fluxurilor de trezorerie din activități de exploatare prin metoda directă. Ambele metode furnizează aceleași date, dar metoda directă oferă mai multe informații despre societate. Cu toate acestea metoda directă este mai rar întâlnită deoarece aplicarea ei este mai dificilă și necesită mai mult timp.

Metoda directă prezintă clasele majore de plăți și încasări brute în numerar. Pentru a obține informațiile ce trebuie prezentate pe baza acestei metode sunt necesare informațiile ce se aplică metodei indirecte.

Metoda indirectă în care profitul sau pierderea netă este ajustată cu efectele tranzacțiilor ce nu au natura de numerar, amânările sau angajamentele de plăți sau încasări în numerar din exploatare trecute sau viitoare, și elementele de venituri și cheltuieli asociate cu fluxurile de trezorerie din investiții sau finanțări.

Formulele de calcul pentru determinarea celor două metode se prezintă astfel:

Activitatea de exploatare – metoda directă

Încasări de la clienți, din vânzarea de bunuri, prestări de servicii

Plăți către furnizori și salariați

+ Dobânzi și dividende aferente activității de exploatare încasate

Dobânzi și dividende aferente exploatării plătite

Impozit pe profit plătit

Alte plăți generate de exploatare

= Flux net de numerar din activitatea de exploatare

Activitatea de exploatare – metoda indirectă

Rezultat înainte de impozit

Eliminarea cheltuielilor și veniturilor care nu au influență asupra trezoreriei

Cheltuieli cu amortizări, ajustări de depreciere și provizioane (+)

Venituri din reluarea ajustărilor din depreciere și provizioane (-)

Venituri aferente diferențelor de curs valutar nerealizate (-)

Cheltuieli aferente diferențelor de curs valutar nerealizate (+)

Subvenții pentru investiții virate la venituri (-)

Eliminarea cheltuielilor și veniturilor care nu sunt aferente exploatării

Rezultatul din cesiunea imobilizărilor și plasamentelor (+ / -)

Cheltuieli privind dobânzile (+)

Venituri din plasamente (-)

= Rezultat înaintea variației NFR

Variația stocurilor (+ pentru reduceri, – pentru creșteri)

Variația clienților și a altor creanțe din exploatare (+ pentru reduceri, – pentru creșteri)

Variația furnizorilor și a altor datorii din exploatare (- pentru reduceri, + pentru creșteri)

Dobânzi și dividende plătite (-)

Impozit pe profit (-)

= Flux net de numerar generat de activitatea de exploatare

Activitățile de investiție constau în achiziționarea și cedarea de active imobilizate și de alte investiții, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Ori de câte ori o entitate achiziționează sau produce prin eforturi proprii imobilizări ea realizează investiții. De asemenea, ori de câte ori entitatea renunță la un activ imobilizat se cheamă că ea face o dezinvestiție.

Fluxurile de trezorerie din activitatea de investiții, cuprind: încasări în numerar din vânzarea de imobilizări; încasări în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii; încasări în numerar din rambursarea avansurilor și creditelor acordate altor părți, plăți în numerar pentru achiziționarea de imobilizări; plăți în numerar pentru achiziția de instrumente de capitaluri proprii; avansuri în numerar și împrumuturi efectuate către terți.

Activitățile de finanțare sunt activități care au ca efect modificări ale dimensiunii și compoziției capitalurilor proprii și datoriilor întreprinderii.

Fluxurile de trezorerie din activitatea de finanțare, cuprind: încasări în numerar provenite din emisiunea de acțiuni sau alte instrumente de capitaluri proprii; plățile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziționa sau răscumpăra acțiunile entității; încasări în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanță, a împrumuturilor, obligațiunilor, ipotecilor și a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung; rambursări de numerar ale unor sume împrumutate; plăți în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligațiilor aferente unui contract de leasing financiar.

Fluxul net de trezorerie (∆TN) rezultă din variația în valori absolute a trezoreriei nete de la un an la altul, reprezentând fluxul monetar net, respectiv fluxul de numerar degajat din activitatea firmei pe parcursul unui exercițiu financiar (cash-flow).

∆TN = TN1– TN0

TN1– trezoreria netă la sfârșitul exercițiului;

TN0- trezoreria netă la începutul exercițiului.

Fluxul monetar poate fi: pozitiv sau negativ.

Fluxul monetar net pozitiv semnifică creșterea puterii de investire a firmei și a averii acționarilor. Fluxul monetar net negativ semnifică reducerea puterii de investire a firmei și a averii acționarilor. Ținând cont de cele 3 activități, relația de calcul este următoarea:

∆TN = ∆TExp + ∆TI + ∆TF

∆TExp – flux de numerar din exploatare;

∆TI – flux de numerar din investiții;

∆TF – flux de numerar din finanțare.

Datele sunt prezentate comparativ cele din anul precedent cu cele din anul curent și oferă o bază pentru evaluarea capacității entității de a genera numerar și echivalente de numerar pentru a face față plăților pentru producție, pentru restituirea împrumuturilor și a dobânzilor, pentru investiții, pentru dividende.

Situația fluxurilor de trezorerie reflectă creșterea sau descreșterea netă a mijloacelor bănești în cursul unui exercițiu financiar. Principalul obiectiv al situației fluxurilor de trezorerie este de a reflecta influența activităților de exploatare, de investiții și de finanțare asupra mijloacelor bănești ale unei entități, pe parcursul unui exercițiu financiar.

Situația fluxurilor de numerar permite utilizatorilor situațiilor financiare să evalueze capacitatea întreprinderii de a degaja lichidități, să determine necesitățile de lichidități, să prevadă scadențele și riscul încasărilor viitoare să compare rezultatele întreprinderii, prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor metode contabile pentru aceleași operații și evenimente.

Situațiile financiare, bilanțul, contul de profit și pierdere și fluxurile de trezorerie au ca scop principal prezentarea imaginii fidele a activelor, datoriilor, poziției financiare și a profitului societății. Acestea sunt realizate în conformitate cu reglementările legislative în vigoare.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. ZENTIVA S.A.

2.1. Istoricul și obiectul de activitate al S.C. ZENTIVA S.A.

Societatea Zentiva N.V. este o societate farmaceutică internațională care se orientează pe dezvoltarea, producerea și comercializarea de produse farmaceutice generice moderne de marcă. Societatea este liderul pieții în Republica Cehă, România și Slovacia, iar importanța ei crește rapid și în Polonia, Rusia, Bulgaria, Ucraina, precum și în țările baltice.

Structura Grupului Zentiva

Sursă: http://www.zentiva.ro/default.aspx/ro/aboutus/zentivagroup/legalstructure

Grupul Zentiva are aproximativ 6.500 de salariați și deține unități de producție în Republica Cehă, Slovacia, România și Turcia.

Acțiunile companiei Zentiva N.V. sunt tranzacționate la Bursa din Praga, iar acțiunile sale globale de depozit sunt tranzacționate la bursa din Londra.

Compania deține o gamă largă de produse ce este alcătuită din aproximativ 270 de produse ce se adresează unui câmp larg de terapii. Compania oferă tratamente moderne și de calitate care să fie accesibile oricărei persoane.

S.C. ZENTIVA S.A. are sediul în București, Bd. Theodor Pallady nr. 50, sector 3, București, având cod unic de înregistrare RO 336206 și numărul de ordine în Registrul Comerțului J40/363/1991, este tranzacționată la Bursa de Valori București, categoria II – simbol SCD, începând cu anul 1998.

Societatea are ca obiect de activitate producerea și comercializarea medicamentelor de uz uman, cod și denumire CAEN: 2120 – Fabricarea preparatelor farmaceutice.

Reprezentanța Zentiva în România a fost înființată în anul 2000, realizând o cifră de afaceri de 1,8 milioane dolari, cu o creștere de 10%, ajungând în anul 2003 la o cifră de afaceri estimată de 2 milioane dolari. Importul și distribuția produselor se face prin 10 distribuitori la nivel național și regional.

Tabel 2.1.

Structură acționariat

Din tabelul 2.1. Structură acționariat se observă că acționarul Venoma Holdings Limited deține un număr de 212.570.480 acțiuni, în valoare de 21.570.480 RON, reprezentând 50,9809% din capitalul social al Societății iar acționarul Zentiva NV deține un număr de 99.771.169 acțiuni, în valoare de 9.977.116,9 RON, reprezentând 23,9282% din capitalul social al Societății.

În anul 2011 s-au distribuit dividende pentru anul 2010, din profitul anului 2010 și din alte rezerve, în anul 2012 s-au distribuit dividendele din profitul anului 2011, în anul 2013 s-au distribuit dividendele din profitul anului 2012 (20.000.000 lei) iar în anul 2014 s-au distribuit dividendele din profitul anului 2013 în sumă de 30.000.000 lei.

Capitalul social subscris al societății la 31 decembrie 2014 este de 41.696.115 lei fiind constituit din aporturi în numerar și în natură. Capitalul social al societății este împărțit în 416.961.150 de acțiuni iar valoarea nominală a unei acțiuni fiind de 0,1 lei/acțiune, fiecare acțiune dând dreptul la un vot. Din numărul total de 416.961.150 de acțiuni, pe piața de capital se tranzacționează un număr de 416.777.259 acțiuni, restul de 183.891 de acțiuni sunt deținute de Societate.

Valoarea de piață este de 1,582 lei pe acțiune, reprezentând prețul de referință la data de 31.12.2014. Capitalizarea bursieră la această dată fiind de 659.632.539,3 lei.

Acțiunile Zentiva S.A. sunt emise în formă dematerializată și sunt liber transferabile. Depozitarul Central ține evidența la zi a registrului acțiunilor Zentiva.

Societatea are o emblemă compusă din denumirea „”, așa cum aceasta a fost rezervată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. 11.043 din data de 13.01.2006.

Rezultatele obținute în anul 2014 de către Zentiva se datorează atât performanței din zona industrială, cât și unei strategii comerciale adecvate. La 31 decembrie 2014 societatea a obținut un profit net de 54.242.886 lei.

În anul 2014 societatea a reușit să finalizeze cu succes transferul a încă 11 produse pentru a le fabrica în România. Societatea a exportat 23,4 milioane de unități comerciale în Europa (Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Portugalia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria), exportul reprezentând 38% din planul de producție realizat.

La 31 decembrie 2014 societatea a întocmit situațiile financiare în concordanță cu Ordinul Ministerului de Finanțe 1286/2012 ce aprobă reglemetările contabile în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aplicabile societăților comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, cu toate modificările și clarificările ulterioare în vigoare.

Istoricul Companiei Zentiva S.A. București

Zentiva S.A. București este cel mai mare producător de pe piața românească. Principala activitate a Societății constă în fabricarea și comercializarea de preparate și medicamente de uz uman.

Istoria societății comerciale Zentiva S.A. își are rădăcinile în anul 1962, când a fost înființată la București întreprinderea pentru fabricarea medicamentelor. Aceasta era o întreprindere de stat și avea sarcina de a furniza medicamete pe piața farmaceutică internă. Apoi, denumirea societății s-a schimbat în Întreprinderea de Medicamente București (IMB) (Bucharest Medicines Plant).

În anul 1990 societatea primește denumirea Sicomed iar în anul 1998, ajunge să fie listată la Bursa de Valori București, acțiunile ei devenind printre cele mai tranzacționate titluri.

În anul 1999 societatea trece printr-un proces de privatizare, un grup de acționari instituționali din care făceau parte Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și câteva fonduri de investiții au achiziționat pachetul majoritar de acțiuni ale societății.

După încheierea privatizării, noii acționari majoritari ai companiei demarează modernizarea sa complexă și creșterea eficienței proceselor, în acestea intrând atât procesele de producție cât și dezvoltarea resurselor umane. Sicomed începe astfel o perioadă de dezvoltare susținută, care sub aspectul volumului de medicamente vândute îi va consolida poziția de cel mai mare producător farmaceutic de pe piață autohtonă. În anul 2005, Sicomed devine prima companie farmaceutică din România care a obținut de la Lloyd´s Register certificatul cu standardul de calitate ISO 9001:2000 care garantează funcționalitatea sistemului intern de management al calității.

Eficientizarea proceselor în cadrul companiei a continuat și în anul 2005. Compania a vândut secția de soluții parenterale în volume mari și a început să se concentreze asupra producției de medicamente în forme solide și o cantitate mică de medicamente parenterale.

La sfârșitul anului 2005, grupul farmaceutic Zentiva achiziționează compania Sicomed, în cadrul uneia dintre cele mai mari tranzacții de pe piață. Sub noul brand Zentiva au fost integrate, în primul semestru al anului 2006, activități anterioare ale grupului Zentiva de pe piața românească și cele existente ale societății Sicomed. Astfel Zentiva devine liderul pieții de medicamente generice din România.

Din anul 2007, la nivelul Grupului Zentiva a fost luată o decizie, în urma căreia Compania și-a început operațiunile de comercializare prin subsidiara din România a Zentiva International (entitate încorporată în Slovacia) (“ZIRO”), iar ca și rezultat, piața românească (distribuitorii) este aprovizionată cu produse ale Companiei prin ZIRO.

Începând cu 1 octombrie 2011 vânzările sunt efectuate direct prin entitatea Sanofi Aventis România SRL (după această dată Ziro a devenit o entitate fără activitate, iar în anul următor conducerea Societății a estimat că o va închide).

2.2. Organele de decizie ale S.C. ZENTIVA S.A.

Cele trei organe de decizie ale S.C. Zentiva S.A sunt Consiliul de administrație, Conducere Executivă și Adunările Generale.

Tabel 2.2.

Conducerea societății la 31.12.2013 și la 31.12.2014

Sursă:Tabel prelucrat cu informații din raportul anual al consiliului de administrație pentru exercițiul financiar 2013 și 2014 conform regulamentului cnvm.

În cadrul societății Zentiva S.A. conducere este asigurată de către Directorul general care este supravegheat de Consiliul de Administrație.

Consiliul de Administrație

Societatea este administrată de către Consiliul de Administrație compus din cinci administratori, de cetățenie română și/sau straină, aleși de Adunarea Generală a Acționarilor. Membrii Consiliul de Administrație pot avea și calitatea de acționari ai societății. Administratorii sunt aleși pentru un mandat de patru ani având posibilitatea de a fi realeși pentru noi mandate de patru ani.

Componența Consiliului de Administrație la 31 decembrie 2014 este următoarea: Președinte: Christophe Gourlet iar membrii: Gabriel Ioan Prada, Margareta Tănase, Simona Cocos, și Massimo Festa.

Organigrama Societății Zentiva S.A.

Sursă: https://www.scribd.com/doc/71727491/Marketingul-Produselor-Existente-La-Firma-Zentiva

Conducerea Executivă

Consiliul de Administrație numește un Director Executiv (Director General), care are calitatea de director cu delegare de conducere, reprezentând societatea în relațiile cu terții. Directorul General poate submandata parte dintre atribuții unor directori tehnici împuterniciți să reprezinte societatea pe bază de mandate speciale.

Directorul general asigură întocmirea și transmiterea a raportărilor prevăzute de lege către CNVM și către piața reglementată pe care sunt tranzacționate acțiunile societății.

Directorul General al Societății raportează Consiliului de Administrație iar Directorii tehnici care fac parte din conducerea executivă a Societății raportează către Directorul General și au competențele stabilite prin fișele de post aferente.

Membrii Conducerii executive la 31 decembrie 2014 sunt: Director General- Simona Cocos, Director de operațiuni industriale – Margareta Tănase, și directorul financiar, directorul de resurse umane, director Fabrică, director de vânzări.

Adunările Generale

Acționarii societății au dreptul de a fi informați cu privire la evenimentele importante ce apar în societate, cu privire la deciziile referitoare la modificările corporative importante ce apar în societate.

Acționarii pot alege și revoca membrii Consiliului de Administrație. De asemenea, acționarii au dreptul de a vota în cadrul Adunărilor Generale ale Acționarilor.

Dreptul de vot în cadrul Adunării Generale a Acționarilor este dat de o acțiune, aceasta dând și dreptul de a încasa dividende, neexistând acțiuni preferențiale.

2.3. Produsele principale ale S.C. ZENTIVA S.A.

Portofoliul de produse al societății Zentiva S.A. cuprinde 129 de produse de uz intern, dintre care 124 sunt produse eliberate pe bază de prescripție medicală iar 5 suplimente alimentare, în formele galenice tablete, peleți și soluții injectabile.

Tabel 2.3

Portofoliul de produse al societății Zentiva S.A

Sursă: www.zentiva.ro, Rapoarte CNVM 2010, 2011, 2012, 2013,2014.

Portofoliul societății acoperă o gamă largă de arii terapeutice, se concentrează asupra bolilor cardiovasculare, stărilor inflamatorii, bolilor intestinale, durerii, afecțiunilor neurologice sau asupra tractului gastrointestinal și urinar.

Societatea Zentiva produce pe lângă produsele generice și suplimente alimentare și substanțe active.

Potrivit companiei cele mai vechi produse din portofoliu sunt Algocalmin și Gerovital (medicamente antiîmbătrânire).

Activitatea de distribuție a fost asigurată până la 1 octombrie 2011 de Zentiva Internațional Sucursală București, o parte afiliată grupului Zentiva. După 1 octombrie 2011 activitatea de distribuție a fost asigurată de Sanofi-Aventis România SRL, fiind unic distribuitor pe piața din România a Grupului Sanofi.

Tabel 2.4.

Comercializarea portofoliului local

Sursă: Raportul CNVM 2011-2014.

În anul 2013 portofoliul local se comercializează pe piața locală într-un procent de 77% și pe piețele externe într-un procent de 23%. În anul 2014 portofoliul local se comercializează pe piața locală într-un procent de 57% și pe piețele externe într-un procent de 43%.

Tabel 2.5.

Vânzările pe tipuri de produse în anii 2010-2014

http://www.zentiva.ro/download/ro/Rapoarte%202014/Aprilie%202014/6.SCDRap_CNVM_2013.pdf pag 5 și 2014.

Ponderea produselor OTC (medicamente vândute fără prescripție) în societatea Zentiva S.A. în vânzări a fost de 13% în 2014. Ponderea produselor OTC (medicamente vândute fără prescripție) în societatea Zentiva S.A. în vânzări a fost de 20% în 2013 față de 19% în anul 2012.

Societatea este parte a grupului Zentiva, care are unități de producție în Cehia, Slovacia, România și Turcia. Grupul Zentiva este parte a grupului Sanofi-Aventis.

Tabel 2.6.

Prețul mediu al produselor Zentiva în comparație cu prețul de pe piața farmaceutică

Sursă: Raport CNVM 2010-2013.

Zentiva S.A. România este unul dintre principalii producători locali de medicamente. Prețul mediul al produselor Zentiva, la achiziția de către farmacii se situează mult sub prețul celorlalți producători, fiind în anul 2014 de 6,35 lei iar în 2013 de 6 lei. Pentru a putea face o comparație, prețul mediu pe întreaga piață farmaceutică din România este de 23,66 lei în 2014 iar în 2013 a fost de 23,8 lei.

Alți producători locali cu tradiție pe piața medicamentelor sunt: Ranbaxy (Terapia) Cluj, Antibiotice Iași, Labormed, Biofarm.

Tabel 2.7.

Competiție regională Zentiva S.A.

Clasament 10 companii farmaceutice din România după cifra de afaceri în anul 2013:

Sursă: http://www.med-farm.ro/top-10-companii-farmaceutice-din-romania-2013-an-favorabil-pentru-piața-medicamentelor/.

În anul 2013 piața medicamentelor din România, a fost una cu o concurență puternică pentru societățile care se ocupă cu fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice. În top 10 companii farmaceutice din România primul loc este ocupat de Terapia S.A .din Cluj, a înregistrat anul trecut creșteri pe toate planurile: angajați, cifra de afaceri, profit net, dar și creanțe. Astfel, compania a obținut o cifră de afaceri de 500,63 milioane lei și un profit net de 109,06 milioane lei, cu o marjă a profitului net de peste 20% . La 31 decembrie 2013 compania avea 801 angajați.

Pe locul trei, în top s-a situat Zentiva SA din București, a înregistrat în anul 2013 afaceri de 290,36 milioane lei. Numărul de angajați ai companiei s-a redus în 2013 la 484 de persoane, iar profitul a crescut la 40,29 milioane lei.

Compania Gedeon Richter din Mureș a înregistrat în anul 2013 o cifră de afaceri de 119,18 milioane lei și și-a crescut pierderile la 44,19 milioane lei. Creanțele companiei s-au diminuat la 176,68 milioane lei.

Cu o cifră de afaceri în creștere, respectiv 119,07 milioane lei, Biofarm s-a poziționat în anul 2013 pe locul 7. Compania avea la 31 decembrie 360 de angajați și un profit de 25,58 milioane lei. Creanțele companiei au atins nivelul de 64,36 milioane lei.

Principalii importatori de produse farmaceutice sunt: Sanofi, Hoffmann la Roche, Novartis, Pfizer, Glaxo SmithKline.

Tabel 2.8.

Numărul de angajați ai societății Zentiva S.A în perioada 2010-2014

Sursă: Raport CNVM 2010-2014.

Numărul de angajați ai societății Zentiva S.A. la 31.12.2013 era de 493 în scădere cu 11% față de anul 2012 când au fost 560 de angajați. Drepturile angajaților și alte raporturi de muncă sunt reglementate prin Contractul Colectiv de Muncă. Pentru 38% din angajați aceste drepturi sunt susținute de către Sindicatul Zentiva S.A.

Societatea a înregistrat și cheltuieli de marketing și publicitate, acestea fiind generate de campaniile de promovare pe televizor și alte tipuri de publicitate media.

Pentru aceste campanii publicitare, societatea colaborează cu societăți locale de producție media.

Începând cu luna aprilie a anul 2013 S.C. Zentiva a încheiat contracte de publicitate cu fiecare post de televiziune.

În anul 2014 s-au făcut campanii publicitare pentru următoarele produse ale Societății Zentiva: Ibalgin Forte, Antinevralgic Forte, Dicarbocalm Antiacid și Modafen.

CAPITOLUL III

PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ȘI A PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI LA S.C. ZENTIVA S.A.

3.1. Apreciere a poziției pe baza bilanțului la S.C. ZENTIVA S.A. în perioada 2010-2014

Activele, din punct de vedere contabil, sunt acele elemente pe care o firmă le deține și le utilizează în activitatea sa. Structura activului total la S.C. ZENTIVA S.A. în perioada 2010-2014 cuprinde activele imobilizate, activele circulante și cheltuielile în avans.

Figura 3.1. Structura activelor imobilizate în perioada 2010-2014

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Din figura 3.1. se observă că activele imobilizate ale societății Zentiva au avut o evoluție ascendentă în perioada 2010-2014, crescând în anul 2011 cu 17,7% față de anul 2010 iar în anul 2013 crescând cu 6,6% față de anul 2012. În anul 2014 activele imobilizate au crescut cu 6,1% față de anul 2013. Se mai poate observa și faptul că imobilizările corporale ocupă cea mai mare pondere pentru toți anii analizați.

Figura 3.2. Structura activelor circulante la S.C. ZENTIVA S.A. în perioada 2010-2014 prezintă stocurile care urmează tot o tendință ascendentă în perioada analizată, în anul 2011 crescând cu 19,2% față de anul 2010, în anul 2012 crescând cu 16,3% față de anul 2011, în anul 2013 crescând cu 68% față de anul 2012, creștere datorată materiilor prime și materialelor consumabile precum și produselor finite și mărfurilor. În anul 2014 stocurile au scăzut cu 9% față de anul 2013, scădere datorată scăderii produselor finite și mărfurilor cu 27% față de anul 2013.

Figura 3.2. Structura activelor circulante în perioada 2010-2014

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Creanțele înregistrează valoarea de 96.262.280 lei în anul 2010, în anul 2011 crescând cu 134,6% față de anul 2010, creștere datorată sumelor de încasat de la entitățile afiliate. Apoi creanțele urmează un curs descendent, ajungând la valoare de 179.638.094 lei în anul 2013. În anul 2014 creanțele cresc cu 15,5% față de anul 2013, creștere datorată atât creșterii față de anul 2013 a creanțelor comerciale cât și a sumelor de încasat de la entitățile afiliate.

Casa și conturile la bănci au scăzut în anul 2011 cu 95% față de anul 2010, au scăzut de asemenea și în anul 2012 cu 46% față de anul 2011 iar în anul 2013 au înregistrat valoarea de 39.165.615 lei, în anul 2014 acestea scăzând cu 1,6% față de anul 2013.

Figura 3.3. Structura cheltuielilor în avans în perioada 2010-2014

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Figura 3.3. prezintă cheltuielile în avans, acestea în anul 2011 au scăzut cu 38,8% față de anul 2010, în anul 2012 au scăzut cu 53,3% față de anul 2011 iar în anul 2013 au crescut cu 87,8% față de anul 2012. În anul 2014 cheltuielile în avans au crescut cu 30% față de anul 2013.

Figura 3.4. Activul total în perioada 2010-2014

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Din figurile 3.1., 3.2. și 3.3. rezultă figura 3.4. Activ total la S.C. ZENTIVA S.A. în perioada 2010-2014 astfel în anul 2011 total activ a înregistrat o scădere de 12,2% față de anul 2010, în anul 2012 a scăzut cu 7,1% față de anul 2011, în anul 2013 total active crescând cu 11,4% față de anul 2012 iar în anul 2014 a crescut cu 7,9% față de anul 2013.

Capitalurile proprii și datoriile în perioada 2010-2014 la S.C. Zentiva S.A. sunt egale cu total activ, astfel din figurile 3.5.,3.6. și 3.7. se poate observa structura acestora.

Figura 3.5. Capitalurile proprii în perioada 2010-2014

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Din figura 3.5. se observă că în anul 2011 capitalurile proprii au înregistrat o scădere cu 24,4% față de anul 2010, în anul 2012 capitalurile proprii au scăzut cu 1,8% față de anul 2011. În anul 2013 capitalurile proprii au crescut cu 8% față de anul 2012. În anul 2014 capitalurile proprii care au crescut cu 9% față de anul 2013.

Figura 3.6. Datoriile pe termen scurt, mediu și lung în perioada 2010-2014

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Din figura 3.6. se observă că în anul 2011 datoriile pe termen scurt înregistrează o creștere de 69,8% față de anul 2010. În anul 2012 datoriile înregistrând o scădere de 33,5% față de anul 2011. În anul 2012 sunt înregistrate datorii pe termen mediu și lung în valoare de 46.702 lei. În anul 2013 datoriile pe termen scurt înregistrând o creștere de 27,2% față de anul 2012 iar datoriile pe termen mediu și lung o creștere cu 6,9%. În anul 2014 datoriile pe termen scurt având o creștere nesemnificativă de 0,6% față de anul 2013, pe când datoriile pe termen mediu și lung au scăzut cu 25,6% față de anul 2013.

Figura 3.7. Venituri în avans și provizioane în perioada 2010-2014

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Figura 3.7. prezintă provizioanele și veniturile în avans, provizioanele cresc în anul 2011 cu 20,7% față de anul 2010 iar în anul 2012 cu 48% față de anul 2011, în anul 2013 cu 13,6% față de anul 2012 iar în anul 2014 au avut o creștere cu 15,6% față de anul 2013.

Prezentarea structurilor bilanțiere

Analiza evoluției și structurii mijloacelor economice din patrimoniul întreprinderii se realizează cu ajutorul ratelor de structură ale activului. Punerea în evidență a structurii mijloacelor economice se realizează prin raportarea fiecărui element de activ la totalul activului. Prin ratele de structură patrimonială se oferă posibilitatea exprimării bilanțului în procente și se permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilanțului oferind de asemenea posibilitatea realizării de analize comparative în timp și spațiu.

Pe baza datelor existente în Anexa 2. Informații prelucrate din bilanț, tabelul ratele imobilizărilor sunt calculate ratele din figura 3.8. Ratele imobilizărilor.

Figura 3.8. Evoluția ratelor imobilizărilor în perioada 2010-2014

Sursă: Anexa 2. Informații prelucrate din bilanț (Tabel nr.1.).

Rata activelor imobilizate reflectă ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent în totalul patrimoniului, arată gradul de investire a capitalului în întreprindere.

Din Figura 3.8. Ratele imobilizărilor în perioada 2010-2014 se observă că imobilizările corporale au cea mai mare pondere în totalul activelor, urmând o tendință de creștere din anul 2010 până în anul 2012 aspect care arată preocuparea firmei de reînnoire dar ținând cont de faptul că activele circulante sunt cele care aduc profit, creșterea ratei nu e benefică, în anul 2013 ajungând la 25,2%, iar în anul 2014 la 24,8%.

Pe baza datelor existente în Anexa 2. Informații prelucrate din bilanț, tabelul ratele activelor circulante sunt calculate ratele din figura 3.9. Ratele activelor circulante.

Figura 3.9. Evoluția ratelor activelor circulante în perioada 2010-2014

Sursă: Anexa 2. Informații prelucrate din bilanț (Tabel nr.2.).

Din figura 3.9. Evoluția ratelor activelor circulante în perioada 2010-2014 se observă faptul că activele circulante au o pondere foarte mare în totalul activelor în anul 2010, de 81,5%, urmând o tendință ușor descrescătoare până în anul 2012 aspect negativ, ea fiind cea care aduce profit la întreprindere, când ponderea era de 73,5%, iar în anul 2013 ponderea a fost de 74,6%, ajungând la 75% în anul 2014.

În anul 2010 cea mai mare pondere în totalul activelor o au disponibilitățile bănești, 51,8%, fiind urmate de creanțe cu o pondere de 24,3%. În anul 2011 disponibilitățile bănești au cea mai mică pondere, 2,9%, iar creanțele au cea mai mare pondere în totalul activelor, de 64,9%. În anul 2012 ponderea disponibilităților bănești în totalul activelor are valoare normală situată între 1,5% și 2%, respectiv 1,7%.

Prezentarea ratelor de structură ale capitalului propriu și ale datoriilor urmărește caracterizarea surselor de formare a mijloacelor economice și evoluția în timp a acestora. Ratele referitoare la structura acestora reflectă componența resurselor de care dispune întreprinderea. Ele explică politica de finanțare care constă în resursele de care poate beneficia întreprinderea în cele mai avantajoase condiții de cost și de durată. Permit aprecierea autonomiei financiare, respectiv repartiția între resursele proprii și datoriile întreprinderii.

Figura 3.10. Evoluția ratei stabilității financiare în perioada 2010-2014

Sursă: Anexa 2. Informații prelucrate din bilanț (Tabel nr.3.).

Din figura 3.10 se observă că rata stabilității financiare înregistrează o scădere în anul 2011 față de anul 2010, ajungând la 73,7%, aceasta semnifică o scădere a ponderii capitalurilor permanente în totalul surselor de finanțare, situație nefavorabilă deoarece capitalurile proprii au scăzut cu un ritm superior scăderii datoriilor pe termen mediu și lung. Apoi din 2013 rata stabilității financiare se păstrează aproximativ la același nivel, se păstrează ponderea capitalului permanent în total surse de finanțare.

Rata autonomiei financiare globale prezintă pentru perioada analizată aceleași ponderi ca în cazul ratei stabilității financiare pentru primii doi ani, iar pentru anul 2012 creșterea autonomiei globale se datorează creșterii capitalului propriu, Anexa 2. Informații prelucrate din bilanț (Tabel nr.4.).

Autonomia financiară a societății pe termen mediu și lung pentru anul 2010 și anul 2011 este absolută. Pentru anii 2012-2014 aceasta fiind de 99,987%, situându-se peste nivelul optim de 50%, Anexa 2. Informații prelucrate din bilanț (Tabel nr.5.).

Figura 3.11. Evoluția ratei de îndatorare globală

Sursă: Anexa 2. Informații prelucrate din bilanț (Tabel nr.6.).

Din figura 3.11. se observă că în anul 2010 datoriile financiare ale societății reprezentau 11,7% din total capital plus datorii, în anul 2011 ele înregistrează cea mai mare pondere a perioadei analizate, 22,6% societatea având probleme și datoriile totale, adică pe termen scurt și lung, ajungând în anul 2012 să reprezinte 16,2% din total capital plus datorii.

Figura 3.12. Evoluția ratei datoriilor pe termen scurt

Sursă: Anexa 2. Informații prelucrate din bilanț (Tabel nr.7.).

Evoluția ratei datoriilor pe termen scurt este prezentată în figura 3.12. În anul 2011 rata datoriilor pe termen scurt s-a majorat de la 11,65% la 22,5%, aspect negativ, întrucât denotă o creștere a datoriilor curente, cu implicații asupra nevoii de fond de rulment.

Utilizarea altor tipuri de rate

Prezentarea financiară, efectuată pe baza informațiilor cuprinse în bilanțul contabil întocmit la sfârșitul exercițiului anilor 2010-2014, poate fi extinsă și prin calcularea unor indicatori specifici: indicatori de lichiditate, indicatori de risc, indicatori de activitate (gestiune).

Indicatorii de lichiditate măsoară capacitatea societății de a-și onora obligațiile pe termen scurt.

Figura 3.13. Indicatori de lichiditate

Sursă: Anexa 2. Informații prelucrate din bilanț (Tabel nr.8.).

În anul 2010 lichiditatea curentă este mai mare decât în ceilalți patru ani analizați, astfel societatea a avut capacitatea mai mare de a plăti datoriile curente fără să apeleze la resursele pe termen lung sau la noi împrumuturi.

Lichiditatea intermediară măsoară capacitatea societății de a plăti datoriile pe termen scurt utilizând activele cu cel mai mare grad de lichiditate din bilanț, în anul 2010 înregistrându-se valoarea de 7, cea mai mică valoare de 3 înregistrându-se în anul 2011 cât și în anul 2013.

Lichiditatea imediată începând cu anul 2011 până în anul 2014 se află sub valoare minimă acceptabilă, astfel societatea nu are capacitatea de a-și acoperi datoriilor curente din disponibilitățile bănești. Lichiditatea imediată înregistrează o creștere nesemnificativă între 2012-2014, ca urmare a creșterii disponibilităților bănești în condițiile scăderii datoriilor pe termen scurt.

Figura 3.14. Evoluția ratei solvabilității globale

Sursă: Anexa 2. Informații prelucrate din bilanț (Tabel nr.9.).

Din figura 3.14. se observă că solvabilitatea globală se situează peste nivelul minim acceptat, 1,4, astfel întreprinderea are capacitatea de a-și acoperi datoriile prin intermediul activelor, în caz de faliment. Este inversul gradului de îndatorare globală.

Indicatori de risc

Tabel 3.1.

Indicatori de risc

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Gradul de îndatorare = Total Datorii /Capital Propriu

În general, se consideră că un grad de îndatorare mai mic de 60% este foarte bun și refletă un echilibru pe termen lung între sursele interne și externe de finanțare. După cum putem observa în tabel, în anii 2012-2013 compania înregistrează un grad de îndatorare mic, existând o situație echilibrată.

Indicatori de activitate (de gestiune): furnizează informații cu privire la viteza de intrare sau ieșire a fluxurilor de trezorerie ale societății și despre capacitatea societății de a controla capitalul circulant și activitățile comerciale ale societății.

Analiza vitezei de rotație a activelor imobilizate exprimă numărul de rotații sau durata medie a unei rotații efectuate de activele imobilizate prin cifra de afaceri.

Figura 3.15. Număr rotații

Sursă: Anexa 2. Informații prelucrate din bilanț (Tabel nr.10.).

Din figura 3.15. se observă faptul că pentru întreaga perioadă de analiză viteza de rotație a activelor circulante se situează sub minimul admisibil, dar în continuă creștere de la un an la altul. Îmbunătățiri majore a vitezei de rotație a activelor circulante se observă în anul 2014.

Tabel 3.2.

Viteza de rotație a imobilizărilor

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Așa cum se observă din tabelul 3.2., viteza de rotație a imobilizărilor variază de la un an la altul. Capitalul investit în active corporale și necorporale necesită 101 zile în anul 2010, adică sub un an, iar investițiile în 2014 se recuperază în 88 zile. Durata de recuperare a investițiilor se încadrează în limitele acceptabile de eficiență a gestiunii resurselor.

Figura 3.16. Viteza de rotație a stocurilor în zile

Sursă: Anexa 2. Informații prelucrate din bilanț (Tabel nr.10.).

Viteza de rotație a stocurilor=Stoc/Ca*365

Viteza de rotație a Sotcurilor= CA/ Stocuri (număr de rotații)

Tabel 3.3.

Viteza de rotație stocuri – rotații

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Valoarea minimă care asigură eficiență acceptabilă a gestiunii stocurilor este de 8 rotații, care corespunde unui termen mediu de revenire sub formă bănească de 45 de zile. Cu cât viteza de rotație este mai mare cu atât eficiența folosirii stocurilor este mai mare, având drept efect eliberarea de resurse financiare.

În anul 2010 stocurile se roteau prin cifra de afaceri de 12,15 ori recuperându-se în formă bănească inițială în 30 de zile. Numărul de rotații a scăzut în anul 2011 cu 2,9 rotații față de anul precedent iar durata în zile a unei rotații a crescut cu 9,5 zile. În ultimul an de analiză stocurile se roteau de 8,7 ori recuperându-se sub formă bănească inițială într-un termen de 42 de zile. Față de anul 2010 numărul de rotații a scăzut cu 3,45 iar durata în zile a unei rotații a crescut cu 11,97 zile.

Viteza de rotație a debitelor clienți aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exercițiului financiar, adică decalajul în zile între data facturării și data încasării creanței.

Viteza de rotație a debitelor clienți = Clienți/Ca*365

Tabel 3.4.

Viteza de rotație a debitelor clienți

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Viteza de rotație a debitelor clienți = CA/ debitelor clienti număr de rotații

Calculează eficacitatea societății în colectarea creanțelor sale. Exprimă numărul de zile până la data în care debitorii își achită datoriile către societate.

Viteza de rotație a debitelor clienți a înregistrat pentru 2010-2011 o tendință descrescătoare, ceea ce a dus la efecte negative asupra trezoreriei, în sensul decalării în timp a încasărilor. În anul 2011 numărul de rotații a scăzut cu 1,66 rotații iar durata în zile a crescut față de anul 2010 cu 214,6 zile, ceea ce înseamnă prelungirea duratei de recuperare a lor. Putem observa o scădere a valorii indicatorului în anul 2013 față de anul 2011, ceea ce înseamnă că există creanțe ușor de încasat, clienți buni platnici.

Indicatorii echilibrului financiar

Patrimoniul net

Patrimoniul net rezultă din scăderea datoriilor totale din activul total.

Tabel 3.5.

Patrimoniul net

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Din tabelul 3.5. se observă faptul că situația netă în anul 2010 înregistrază valoarea de 350 milioane, situație ce arată majorarea imobilizărilor ce au devansat datoriile firmei, aspect pozitiv. Situația netă sau patrimoniul net prezintă o evoluție crescătoare în perioada analizată deși a scăzut cu 23% în anul 2011 față de anul 2010. În anul 2012 a crescut cu 0,5%, o creștere nesemnificativă, în anul 2013 a crescut cu 8,4% față de anul 2012, iar în anul 2014 a crescut cu 9,5 % față de anul 2013.

Fondul de rulment

Fondul de rulment net = Active circulante – Datorii pe termen scurt

Figura 3.17. Evoluția Fondului de rulment în perioada 2010-2014

Sursă: Anexa 2. Informații prelucrate din bilanț (Tabel nr.11.).

Fondul de rulment net este pozitiv în perioada analizată, ceea ce indică un excedent de lichidități pe termen scurt. În anul 2011 fondul de rulment înregistrează valoarea de 170,572,504 lei, a scăzut cu 36% față de anul 2010, scăzând și în anul 2012 cu 2,5% față de anul 2011, apoi din 2013 acesta crește cu 8,8 % față de anul 2012, iar în ultimul an analizat a crescut cu 10,5% față de anul 2013.

Întreprinderea prezintă autonomie financiară pentru finanțarea integrală a activelor imobilizate și parțială pentru activele circulante.

Necesarul Fondului de Rulment

NFR = (Active circulante – casa și conturi la bănci) – Datorii pe termen scurt

Figura 3.18. Evoluția Necesarului de fond de rulment în perioada 2010-2014

Sursă: Anexa 2. Informații prelucrate din bilanț (Tabel nr.12.).

În figura 3.18. necesarul de fond de rulment prezintă o tendință de creștere în perioada analizată, o creștere semnificativă se observă în anul 2011, când a crescut cu 142% față de anul 2010, în anul 2012 crește cu 4% față de anul 2011, în anul 2013 scade cu 9% față de anul 2012, în anul 2014 înregistrându-se o creștere cu 14% față de anul 2013.

Figura 3.19. Evoluția Necesarului de fond de rulment în perioada 2010-2014

Sursă: Anexa 2. Informații prelucrate din bilanț (Tabel nr.13.).

Trezoreria este pozitivă datorită ritmului de creștere mai mare al fondului de rulment față de necesarul de fond de rulment. Trezoreria este suficient de mare pentru a permite independență financiară a societății prin finanțare din resurse proprii a necesarului de fond de rulment. Societatea dispune de un excedent de lichidități care permite efectuarea de plasamente pe piață de capital și pe cea monetară.

3.2. Apreciere a performanțelor pe baza Contului de Profit și Pierdere la S.C. Zentiva S.A.

Performanțele firmei au în vedere, printre altele și rezultatele obținute prin utilizarea factorilor de producție, respectiv cele recunoscute și prezentatea în contul de profit și pierdere.

Figura 3.20. Cifra de afaceri în perioada 2010-2014

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Din figura 3.20. se observă că cifra de afaceri a societății comerciale Zentiva a avut o evoluție bună în perioada 2011-2014, crescând în mod vizibil de la un an la altul. În anul 2012 crescând cu 2,9% față de anul 2011, ajungând în anul 2013 la valoarea de 290.362.767 lei. În anul 2014 a crescut cu 36% față de anul 2013, creștere datorată producției vândute care a crescut cu 36% față de anul 2013.

Figura 3.21. Evoluția veniturilor, cheltuielilor și a profitului din exploatare în perioada 2010-2014

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Din figura 3.21. se observă faptul că veniturile din exploatare în anul 2011 au scăzut cu 3,4% față de anul 2010 scădere datorată cifrei de afaceri aceasta înregistrând valoarea de 235.648.166 lei în anul 2011. Cheltuielile din exploatare au crescut cu 8% astfel rezultatul exploatării a scăzut în anul 2011 cu 40% față de anul 2010.

Veniturile din exploatare în anul 2012 au crescut cu 1,9% față de anul 2011 creștere datorată cifrei de afaceri aceasta înregistrând valoarea de 242.491.029 lei în anul 2012, la fel și cheltuielile din exploatare au crescut cu 2,6% astfel rezultatul exploatării a scăzut în anul 2012 cu 1.7% față de anul 2011.

Veniturile din exploatare în anul 2013 au crescut cu 17% față de anul 2012 creștere datorată cifrei de afaceri aceasta înregistrând valoarea de 290.362.767 lei în anul 2013, la fel și cheltuielile din exploatare au crescut cu 14% astfel rezultatul exploatării a crescut în anul 2013 cu 35% față de anul 2012.

Veniturile din exploatare în anul 2014 au crescut cu 31% față de anul 2013 creștere datorată cifrei de afaceri aceasta înregistrând valoarea de 394.072.623 lei în anul 2014, la fel și cheltuielile din exploatare au crescut cu 32% astfel rezultatul exploatării a crescut în anul 2014 cu 27% față de anul 2013.

Figura 3.22. Evoluția profitului, veniturilor, și a cheltuielilor financiare în perioada 2010-2014

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Veniturile financiare în anul 2011 au scăzut cu 1,4% față de anul 2010 iar cheltuielile financiare au scăzut cu 5,2% astfel rezultatul financiar a scăzut cu 0,11%. În anul 2012 veniturile financiare au scăzut cu 44,7% față de anul 2011, cheltuielile au scăzut cu 23,5% astfel profitul financiar a scăzut cu 51,5% față de anul 2011. În anul 2013 veniturile financiare au scăzut cu 36,4% față de anul 2012, cheltuielile financiare au crescut cu 9,2%. În anul 2014 veniturile financiare au scăzut cu 65,7% față de anul 2013 iar cheltuielile financiare au scăzut cu 47%, astfel rezultatul financiar a scăzut cu 91% față de anul 2013, înregistrându-se un profit financiar în valoare de 105.830 lei, cea mai mică valoare a anilor analizați.

Figura 3.23. Evoluția veniturilor totale, cheltuielilor totale și a rezultatului brut în perioada 2010-2014

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Veniturile totale în anul 2011 au scăzut cu 3,3% față de anul 2010, cheltuielile totale au crescut cu 7,9%, astfel rezultatul brut a scăzut cu 36%. Rezultatul brut al anului 2012 a înregistrat o scădere de 8,5% față de anul 2011, scădere datorată cheltuielilor totale care au crescut cu 2.4% față de anul 2011. Rezultatul brut al anului 2013 a înregistrat o creștere de 28,4% față de anul 2012, creștere datorată veniturilor totale care au crescut cu 16,3% față de anul 2012. În anul 2014 veniturile totale au crescut cu 30,6% față de anul 2013 iar cheltuielile au crescut cu 31,8% față de anul 2013 astfel profitul brut a crescut și el cu 24,5% față de anul 2013.

Figura 3.24. Evoluția profitului net în perioada 2010-2014

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Din Figura 3.24. se observă că profitul net între anii 2010-2012 a avut un curs descrescător la fel ca profitul brut, în anul 2011 scăzând cu 40,9% față de anul 2010, în anul 2013 crește cu 25,2% față de anul 2012 iar în anul 2014 crește cu 34,65 față de anul 2013.

Analiza rentabilității pe baza ratelor

Prin intermediul ratelor rentabilității se apreciază situația profitabilității sau a capacității societății de a obține profit.

Figura 3.25. Evoluția ratei rentabilității comerciale

Sursă: Anexa 3. Informații prelucrate din Contul de profit și pierdere (Tabel nr.1.).

Din figura 3.25. Evoluția ratei rentabilității comerciale, se observă că rata rentabilității comerciale a crescut cu 3,4 puncte procentuale în anul 2011 față de anul 2010, ajungând în anul 2012 să scadă la 11,7%.

Figura 3.26. Evoluția ratei rentabilității economice

Sursă: Anexa 3. Informații prelucrate din Contul de profit și pierdere (Tabel nr.2.).

Din Figura 3.26. Evoluția ratei rentabilității economice se observă creșterea ratei rentabilității economice se datorează obținerii între anii 2012-2014 a unui profit suficient de mare, față de valoarea capitalului propriu.

Figura 3.27. Evoluția ratei rentabilității financiare

Sursă: Anexa 3. Informații prelucrate din Contul de profit și pierdere (Tabel nr.3.).

Din Figura 3.27. Evoluția ratei rentabilității financiare se observă faptul că valoarea ratei rentabilității financiare se explică prin obținerea unui profit mai mic decât capitalul propriu. Rată ce permite aprecierea eficienței investițiilor de capital ale acționarilor oportunitatea menținerii acestora. Constituie un indicator relevant în aprecierea întreprinderii pe piață.

Rata rentabilității financiare a scăzut în 2012 față de 2010 cu aproximativ 4 puncte procentuale, iar din 2014 a crescut, ajungând la 18,3%.

Figura 3.28. Evoluția ratei rentabilității resurselor consumate

Sursă: Anexa 3. Informații prelucrate din Contul de profit și pierdere (Tabel nr.4.).

Nivelul optim al ratei rentabilității resurselor consumate se situează în intervalul 9%-15%. În cazul depășirii costurilor unitare rezultatul net se reduce iar cheltuielile totale cresc, ceea ce face ca influența negativă a acestui factor asupra ratei renabilității resurselor consumate să fie mult mai puternică decât în cazul altor rate.

Rata rentabilității resurselor consumate a scăzut din anul 2010 până în anul 2012 cu aproximativ 14 puncte procentuale, în anul 2012 aceasta s-a situat în intervalul optim. Între anii 2012-14, rata rentabilității resurselor consumate a crescut.

3.3. Situația Fluxurilor de trezorerie la S.C Zentiva S.A.

În cadrul acestei situații financiare sunt cuprinse fluxurile de numerar realizate pe total și pe activitățile de exploatare, de investiții și finanțare.

Figura 3.29. Numerar net din activități de exploatare în perioada 2010-2014

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Din figura 3.29. se observă că în perioada 2010 –2012 numerarul net din activitatea de exploatare a înregistrat o scădere considerabilă. În anul 2011 a scăzut cu 63% față de anul 2010, scădere datorată plăților către furnizori și angajați, acestea având în anul 2012 o valoare de -18.173.658 lei, iar în 2013 având o valoare de 15.508.694 lei. La 31 decembrie 2014 numerarul net din activitatea de exploatare crește cu 167% față de anul 2013.

Figura 3.30. Numerar net din activități de investiție în perioada 2010-2014

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

În 2012 și 2013 numerarul net din activitatea de investiții prezintă o valoare pozitivă, încasările având un procent mai mare față de plăți, în anul 2013 înregistrând o scădere de 15,6% față de anul 2012. În anul 2014 activitatea de investiții prezintă o valoare negativă, de 13.337.841 lei, situație asemănătoare cu cea de la sfârșitul anului 2011.

Figura 3.31. Numerar net din activități de finanțare în perioada 2010-2014

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Din Figura 3.31. se observă că numerarul net din activități de finanțare în anul 2010 se situează la valoarea de 6.714.585 lei, dobânzile încasate fiind mult mai mari decât dobânzile plătite, în acest an societatea nu a plătit dividente. Numerarul net din activități de finanțare în perioada 2011-2013 înregistrează o creștere, rămânând totuși negativ, astfel în anul 2011 încasările având o valoare mult mai mică decât valoarea plăților. În anul 2011 societatea plătește dividende în valoare de 118.375.993 lei, în anul 2012 societatea plătește dividende în valoare de 30.712.276 lei iar în anul 2013 societatea plătește dividende în valoare de 20.353.106 lei. În anul 2014 numerarul net din activități de finanțare scade față de anul 2013, societatea plătește dividende în valoare de 28.293.085 lei.

Figura 3.32. Numerar și echivalente de trezorerie la începutul și la sfârșitul anului financiar în perioada 2010-2014

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente în anexa 1. Situații financiare.

Figura 3.32. Numerar și echivalente de trezorerie la începutul și la sfârșitul anului financiar în perioada 2010-2014 prezintă valoarea existentă în bilanț la elementul casa și conturi la bănci. Acesta înregistrând la începutul anului 2010 valoarea de 98.937.067 lei, crescând până la sfârșitul anului cu 107,3%, apoi la sfârșitul anului 2011 scăzând la valoare de 10.227.387 lei, la 31 decembrie 2012 scade cu aproximativ 46%, ajungând ca la 31 decembrie 2013 să crească la valoarea de 39.165.615 lei. La 31 decembrie 2014 scade cu 2% față de valoare înregistrată la începutul exercițiului financiar.

În urma analizei efectuate pe baza bilanțului patrimonial, a contului de profit și pierdere și a fluxurilor de trezorerie, a diagnosticului prin calculul ratelor se constată că S.C. Zentiva S.A. este o societate profitabilă cu potențial real de dezvoltare în perioada următoare.

Situațiile financiare anuale ale Zentiva S.A. oferă o imagine fidelă a poziției financiare, a performanțelor financiare și a celorlalte informații cu privire la activitatea desfășurată.

CONCLUZII

Lucrarea cu titlul Apreciere a poziției și a performanțelor financiare pe baza situațiilor financiare a fost elaborată la societatea comercială Zentiva S.A, urmărindu-se aspectele legate de bilanț, contul de profit și pierdere cât și situația fluxurilor de trezorerie.

Zentiva S.A este o societate ce este orientată pe producerea, dezvoltarea, și comercializarea de produse farmaceutice generice moderne de marcă. Este lider de piață în România, având o gamă de 270 de produse ce se adresează unui câmp mare de arii terapeutice.

S.C. Zentiva S.A își desfășoară activitatea fiind influențată de o serie de factori externi (sociali, politici, tehnologici, ecologici). În schimb, ea poate acționa și influența clienții, furnizorii, competitorii.

Poziția financiară este determinată pe baza informațiilor din bilanț iar performanțele financiare pe baza contului de profit și pierdere.

Situația fluxurilor de trezorerie este cel de-al treilea document contabil, se alătură bilanțului și contului de profit și pierdere.

Bilanțul este documentul contabil de sinteză care prezintă informații despre lichidități și echivalente de lichidități sub formă de solduri la sfârșitul unei perioade. Prin analiza a două bilanțuri succesive se poate observa dacă lichiditățile și echivalentele de lichidități au crescut sau au scăzut dar nu se poate determina și cauza variației.

Contul de profit și pierdere prezintă informații despre venituri, cheltuieli și rezultate, despre sursele de proveniență, din activitatea de exploatare și financiară, dar nu explică și cauza variațiilor acestora.

Situația fluxurilor de trezorerie este documentul contabil de sinteză care arată cum s-au creat lichiditățile (încasări), precum și modul în care acestea au fost cheltuite (plăți), ceea ce permite explicarea cauzelor fluctuațiilor acestora, evoluția poziției financiare pe parcursul unui exercițiu financiar.

O contribuție deosebită în realizarea obiectivelor societății S.C. Zentiva S.A o are analiza economico-financiară, care prin procedee și tehnici specifice concură la diagnosticarea stării diferitelor fenomene, le descoperă structura, stabilește relații de cauzalitate, factorii care le guvernează, descoperă legile formării și dezvoltării lor și pe această bază oferă conducerii posibilitatea adoptării deciziilor menite a contribui la îmbunătățirea activității viitoare.

În urma studiului realizat asupra bilanțului, în perioada 2010-2012 activul total a scăzut. Din anul 2012 până la sfârșitul perioadei de analiză activul total a crescut, creștere datorată activelor circulante cât și activelor imobilizate. Creșterea semnificativă a stocurilor și scăderea creanțelor a determinat creșterea activelor circulante, ceea ce arată faptul că producția a fost stocată într-o proporție mai mare și vândută într-o proporție mai mică.

În cazul capitalurilor proprii și a datoriilor s-a observat în perioada 2010-2012 o scădere a capitalului propriu, din anul 2012 până la sfârșitul perioadei de analiză fiind urmată de o creștere. În ceea ce privește datoriile, societatea Zentiva își finanțează activitatea de exploatare cu ajutorul datoriilor pe termen scurt, în primii doi ani ai perioadei analizate datoriile pe termen lung lipsind, din 2012 înregistrând valori foarte mici in comparație cu datoriile pe termen scurt.

Prezentarea situațiilor financiare efectuată la S.C. Zentiva S.A. a evidențiat faptul că majoritatea indicatorilor calculați se situează la un nivel bun și foarte bun, ceea ce exprimă faptul că societatea are un managementul performant realizat de conducerea societății. Cifra de afaceri este în creștere începând cu anul 2011, ajungând la valoarea de 394 milioane lei în anul 2014.

Chiar dacă performanțele economice au scăzut în anul 2011 față de anul 2010, din anul 2012 societatea a urmat o tendință crescătoare, majorarea rezultatului fiind cauzată în principal de creșterea foarte mare a veniturilor totale.

Creșterea rezultatului brut și implicit a rezultatului net este determinată de creșterea rezultatului din exploatare și a rezultatului financiar. Rezultatul net a înregistrat o creștere din anul 2012 până în anul 2014, când a ajuns la valoarea de peste 54 milioane lei.

În urma studiului efectuat pe baza bilanțului patrimonial, a contului de profit și pierdere și a fluxurilor de trezorerie, a diagnosticului prin calculul ratelor se constată că S.C. ZENTIVA S.A. este o societate profitabilă cu potențial real de dezvoltare în perioada următoare.

Astfel Societatea Zentiva în următorii ani își va putea păstra poziția în topul companiilor farmaceutice, concentrându-se pe lansarea de produse noi, lansarea pe piețele externe și prin diversificarea activităților.

Experiența internațională a constituit un avantaj important pentru societatea Zentiva, ceea ce a permis conducerii societății să organizeze un departament puternic de vânzări, cât și unul logistic. Astfel s-au putut satisface cerințele consumatorilor în condițiile obținerii unor performanțe financiare.

BIBLIOGRAFIE

Doinea Ovidia – Situații Financiare anuale – teorie și metodologie națională, Editura Universitaria Craiova, 2005.

Feleagă Niculae, Ionașcu Ion – Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Editura Economică, București, 1998.

Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană și internațională, Vol.I, Editura InfoMega, București, 2005.

Florea Ștefan – Contabilitatea societăților comerciale, Editura Ex Ponto Constanța, 2007.

Georgescu Cristina Elena – Bazele contabilității, Editura Sitech, Craiova, 2014.

Nicolae Traian, Georgescu Cristina, Asaloș Nicoleta – Bazele contabilității, Editura Ex Ponto, Constanța, 2002.

Nicolae Traian – Contabilitate financiară aprofundată, Editura Ovidius University Press, 2009.

Nicolae Traian – Standarde contabile- Studii și analize privind aplicarea IFRS/IAS, Editura Ex Ponto, Constanța, 2010.

Pătrașcu Lucian – Situații financiare – Suport informațional în decizia managerială, Editura Tehnopress, Iași, 2008.

Spătariu Elena Cerasela – Noțiuni de analiză economico-financiară la nivel microeconomic – Teorie, teste grilă și probleme, Editura Ex Ponto Constanța, 2007.

Staicu Constantin, Mihai Magdalena, Ciurezu Tudor – Situații financiare contabile – armonizate cu directivele europene, Editura Universitaria Craiova, 2002.

Toma Constantin – Managementul contabilității financiare, Editura Tipo Moldova, 2012.

http://www.zentiva.ro/, Rapoarte 2010, 2011, 2012, 2013 și 2014.

http://www.bvb.ro/

http://www.scrigroup.com/management/PROIECT-LOGISTICA-INTREPRINDER45517.php

Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate