Situatia Teritorial Administrativa a Unitatii de Productie Ii Pogoanele

Unitatea de productie II Pogoanele

Este situata in partea centrala a Ocolului silvic Buzau, padurile fiind raspandite pe raza comunelor : Pogoanele, Bradeanu, Cilibia si Galbinasi.

Geografic se situeaza in Campia Buzaului.

Vecinatati:

Est- u.p I Rusetu –vecinatati artificiale :c.f.r. Cotu Ciorii, Cilibia, drum judetean Cilibia, Pogoanele, Slobozia;

Sud – o.s Slobozia- vecinatate conventionala : limita judet;

o.s Urziceni

Nord – o.s Ramnicu Sarat : vecinatate raul Buzau si naturala Cotu Ciorii

Elemente privind cadrul natural specifice unitatii de productie

Padurile din aceasta unitate de productie sunt situate in Campia Buzaului si cuprind zone de lunca si campie ale acesteia. Altitudinile variaza intre 70 si 80 metri iar forma de relief este plana.

Tipuri de padure ce compun unitatea de productie

Unitatea de productie II Pogoanele, administrate de Ocolul silvic Buzau, subunitate a directiei silvice Buzau, este situate in partea centrala a ocolului avand o suprafata de 1199,6 ha . Organizarea teritoriala s-a facut in 85 de parcele si 481 subparcele ( u.a mediu 2,5 ha)

Conform hotararii Conferintei a II a de amenajare 44/07. 05. 2004, suprafata unitatii de productie a fost incadrata in in grupa I functionala ( 637,4 ha) paduri cu functii speciale de protectie , cu urmatoarele categorii functionale:

1D – benzi de padure situate de-a lungul raurilor neindiguite in masura in care nu se reduc sectiunea de scurgere a apelor sub limita necesara ( TIV) – 628,9 ha

5II- paduri stabilite ca rezervatii pentru producerea de seminte forestiere (TII) – 8,5 ha

In grupa a II –a functionala au fost incadrate arborete insumand o suprafata de 486, 2 ha.

Tabel 1.1.2 Trupurile de padure ce compun acest U.P:

CAPITOLUL II

Studiul conditiilor stationale din cadrul unitatii de productie

2.1 Analiza conditiilor geologice si morfologice

Metode si procedee de culegere si prelucrare a datelor de teren

Culegerea si prelucrarea datelor din teren s-a facut in conformitate cu prevederile instructiunilor si normativelor in vigoare, cu urmatoarele precizari:

Datele privind conditiile stationale au fost actualizate in urma executarii de cartari stationale la scara mijlocie.

Roca de solificare a fost determinata dupa harti ale Institutului de Geologie , la scara 1:200.000 si prin observatii si determinari la nivel d unitate amenajistica, prin profilele principale si de control executate.

Tipurile de sol s-au determinat prin executarea de profile principale la fiecare aproximativ 100 ha.s-au executat un numar de 12 profile principale de sol

Tipurile de statiuni sio cele de paduri au fost constituite in schema generala pe ocol, iar in cadrul unitatii de productie sunt redate numai cele specifice.

Descrierea arboretului a fost actualizata pe subparcelarul constituit prin masuratori conform normativului ( piete de proba pentru determinarea elementelor taxatorice , inventarieri de arbori, etc)

Tabelele si graficele care au fost folosite la determinarea volumelor si claselor de productie ale arboretelor au fost cele din lucrarea : “Biometria arborilor si arboretelor din Romania “de V Giurgiu , I. Decei si S. Armasescu.

Geologia

Teritoriul studiat cuprinde 2 zone cu structura morfologica distincta a caror limita de separare corespunde cu limita structurala dintre zona interna, cutata a avant – fosei (Subcarpatii Buzaului ) si cea externa necutata.

Aceasta structura a aparut la inceputul cuaternarului ca urmare a diferitelor plicative aparute in zona de curbura a avant-fosei.

Formatiunile geologice de suprafata apartin perioadelor Halocen, Pleistocen si Miocen.

Situatia teritorial-administrativa a Ocolului silvic Buzau

1.Date generale

Studiul general al ocolului silvic Bz cuprinde o sinteza a amenanjamentelor unitatilor de productie in care este impartit fondul forestier. Culegerea datelor s-a facut in anul 2003 iar data intrarii in vigoare a prevederilor prezentului amenanjament este 1 ianuarie 2004.

Suprafata fondului forestier administrat de Ocolul silvic Buzau este de 5596,2 ha arondata in patru unitati de productie. Comparativ cu amenajarea precedenta, suprafata Ocolului silvic Buzau a scazut cu 515,7 ha.

Fondul forestier administrat de Ocolul silvic Buzau este situat in zona dealurilor externe a Subcarpatilor Buzaului (U.P IV ) si in Campia Baraganului (U.P II-III ).

Teritoriul situat in provincia podisurilor si a campiilor extracarpatice apartine Tinutului Campiei Romane, Subtinutul Campia Dunarii si Districtul Campia Baraganului .

In urma determinarii si studierii tipurilor de soluri, a tipurilor naturale de padure si a conditiilor climatice s-au identificat si studiat un numar de 16 statiuni; cele mai raspandite fiind :

9.3.2.0 – silvostepa externa de stejarete de stejar brumariu 1932,0 ha (35% );

5.1.5.2- deluros de gorunete Pm, brun-slab mediu podzolit , edafic mijlociu 1374,0 ha ( 25% );

9.3.1.1- silvostepa-interna de stejarete de stejar brumariu Pi (m) 396,9 ha( 7% ) ;

9.5.2.0 – silvostepa interna terasa neinundabil, cu frasinetete si stejarete de stejar pedunculat ,Pm – 333,3 ha ( 6 % )

Tipurile de sol cele mai reprezentative sunt :

Cernoziom tipic cambic ( 333, 3 ha )- 6 % ;

Brun luvic tipic – 1932,0 ha ( 36 % );

Protosol aluvial tipic – 450,5 ha ( 8 %

S-au identificat 17 tipuri de padure cele mai raspandite fiind :

811.1 –stejar brumariu pur de cernoziom puternic degradat de loess 1932,0 ha (36 %)

5.3.1.4 sleau de deal cu gorun si fag de productivitate mijlocie (m) -697,8 ha,14 %

511.3 – gorunete cu flora de mull de productivitate mijlocie (m) – 676,2 ha ,14%

Principalele elemente ale struturii actuale a arboretelor se prezinta astfel:

Compozitia : 36sc17608frp5stb5st4ca15dm10dt

Varsta medie : 36 ani;

Consistenta medie 0,81;

Sructura pe clase de varste : clsI – 26 % ,cls II – 19%, cls III 36 %, cls IV 12 %, cls V 3 % , cls VI > 4% ;

Fond lemons total 63408 mc;

Volum mediu pe hectar 119 mc;

Indicele de crestere curenta : 4,9 mc/an/ha ;

Au fost constituite urmatoarele subunitati de productie / protectie :

SUP “A” codrul regulat – 2960 pe ha

SUP “ k” rezervatie de seminte – 30,6 ha

SUP ‘ Q “ crang simplu salcam -1880,1 ha

SUP “ M “ paduri supuse regimului de conservare deosebita – 125,1 ha

SUP “X” zavoaie de plopi si salcii – 252,1 ha

SUP “O” paduri ce fac obiectul retrocedarii catre fostii proprietari – 63,4 ha

Exploatabilitatea

Corespunzator functiilor atribuite a fost adoptata exploatabilitatea de protectie pentru arboreta din grupa I functionala si tehnica pentru cele de grupa a II-a .

In deceniul de aplicare a amenanjamentelor sunt prevazute sa se exeute anual lucrari de ingrijire :

Curatiri;

Rarituri ;

Taieri de igiena

In ceea ce priveste repartitia suprafetei totale de impadurire de specii, aceasta se prezinta astfel : frasin 56,5 ha, stejar 50,7 ha, salcam + gladita 45,8 ha , plop alb 35,8 ha, gorun 13,8 ha, tei 6,1 ha, diverse moi 31,0 ha, diverse tari 27,6 ha .

Reteaua instalatiilor pentru transport cu urmarirea gospodaririi fondlui forestier insumeaza 85,3 km din care 18,4 km drum forestier si 66,9 km drum public.

Acestea asigura accesibilatea fondului forestier in proportie de 100 % si n indice de densitate de 16,9 m/ha.

Gospodarire din trecut In momentul in care s-a facut gestiunea – 1984- padurile din Ocolul silvic Buzau prezentau urmatoarea structura :

54 % -paduri proprietate de stat;

18 % -paduri ale fostelor Domenii ale Coroanei

28% -paduri particulare;

La data primei amenajari (1954 ) executata in conditiile respectarii unor norme tehnice unitare, stiintific fundamentate, starea si structura padurilor din actualul Ocol silvic Buzau erau semnificativ departate de normalitate, ca urmare a gospodaririi defectuase care se facea in trecut.

Dupa nationalizarea din 1948, padurile din raza actualului Ocol silvic Bz au fost obiectul a cinci etape de amenajare executate in anii 1954, 1964, 1973, 1983 si 1994.

In esenta , amenanjamentul din 1954 a prevazut refacerea sau substituirea cu plopi euramericani si plopi albi a arboretelor cu randament scazut din lunca Buzaului dar si refacerea arboretelor din zona de campie.

Din cauza solurilor saraturate plantratiile de plopi euramericani nu au dat rezultate ; culturile cu salcam si cele cu baza de stejaret brumariu si pendunculat –acestea din urma au avut rezultate oarecum satisfacatoare.

Amenanjamentul din anul 1964 reglementeaza procesul de productie in crang pentru salcamete si zavoaie si conversiunea pentru arboretele cu baza de gorun, fag, stejar pedunculat, frasin, stejar brumariu.

In anul 1994 s-a elaborate un nou amenanjament pentru o perioada de 10 ani. Bazele de amenajare adoptate au fost pastrate, in linii mari de la amenajarea precedenta, cu unele modificari.

In anul 1994 s-a elaborate un nou amenanjament pentru o perioada de 10 ani.

Bazele de amenajare au fost pastrate in linii mari de la amenajarea precedenta, cu unele modificari.

ELEMENTE GENERALE PRIVIND CADRUL NATURAL

1.Geomorfologie

Teritoriul studiat este amplasat in doua provincii cu caracteristici distincte:

La nord (U.P IV ) dealurile externe a Subcarpatilor de Curbura

restul teritoriului ( U.P I-III ) ce apartine provinciei podisurilor si campiilor extra-carpatice.

Limita dintre cele doua zone este foarte clara fiind delimitate de contactul brusc dintre Dealul Istriei si Campia Sarata fiind marcata de o evidenta rupture de panta a terenurilor de pe versantul sudic al acestui masiv.

2.Geologia si litologia de suprafata

Teritoriul studiat cuprinde doua zone distincte:

Zona interna cutata a avant fosei (Subcarpatii Buzaului );

Zona externa necutata (Campia )

Linia dintre aceste zone este marcata de o denivelare sensibila ce realizeaza diferentele de altitudine cuprinse intre 300 si 60 metrii.

Zona externa are o structura relative uniforma spre deosebire de cea interna care are variatii semnificative specifice zoneo de curbura a Subcarpatilor Buzaului.

3.Climatologia

Penru caracterizarea climatica a Ocolului silvic Buzau si a unitatilor forestiere s-au folosit date inregistrate la institutiile de meteorologie din Buzau, Istrita si Manastirea Ciolanu situate pe teritoriul studiat, cum si datele de la statia Grita, Campina si Patarlagele situate relative in apropiere.

Dupa raionare climatica teritoriul ocolului se incadreaza in urmatoarele unitati climatice :

Climat continental de campie ( II As 3 );

Climat continental de dealuri ( II Bp 5 );

Dupa Koppen, teritoriul Ocolului silvic Buzau cuprinde urmatoarele provincii climatice :

Df ax –zona de campie ;

Df bx – zona de dealuri;

4. Organizarea territorial-administrativa

Din punct de vedere territorial-administrativ padurile din Ocolul silvic Bz sunt situate pe raza urmatoarelor localitati: Buzau, Costeti, Gheraseni, Tintesti, Bradeanu, Glodeanu, Silistea, Pogoanele , Galbinasi, Rusetu, Luciu, Padina, Pietroasele, Merei si Vernesti toate aflate in judetul Buzau.

Intocmirea studiului general pe ocol are drept urmare prezentarea sintetica pe ocol a amenanjamentelor pe unitatile de productie din cadrul acestuia, elaborate in anul 2003.

Ocolul silvic Buzau este impartit in patru unitati de productie:

Hidrografia. Hidrologia

Principalul curs de apa este raul Buzau care limiteaza teritoriul ocolului in partea de est.acesta primeste pe partea dreapta apele paraului Sarata, colector al vailor de sud-est al dealurilor Istritei si Saratii

Buzaul, principala artera a bazinului hidrografic al Subcarpatilor Buzaului prezinta importanta pentru padurile din lunca sa . Alimentarea sa, ca si a intregii retele hidrografice din zona colinara este pluvio-nivala. Aproximativ 75-80% din ape provin din ploi iar restul din topirea zapezilor. Alimentarea subterana reprezinta 20-30% din scurgerea anuala si are loc mai mult in perioada apelor scazute din vara

Interfluviul dintre Ialomita si Buzau este interrupt de raul Calmatui care este alimentat de panza freatica a campiei de subsidenta de la sud-vest de municipiul Buzau.

Regimul hidrologic prezinta o periodicitate in functie de anotimp: debite foarte scazute in lunile secetoase (iulie-august) si depide foarte mari in perioada martie-mai,cand la cantitatea precipitatiilor cazute se adauga si apele rezultate din topirea zapezilor; in aceasta perioada se realizeaza circa 50% din scurgerea anuala.In rest, scurgerea de vara reprezinta circa 25% , cea de toamna circa 12% iar cea de iarna 15-17 %.

Scurgerea maxima –sub forma de “unda” rar de “unda mare”, are loc i perioada aprilie-noiembrie la intarvale relativ variabile. Aceste scurgeri pot produce inundatii daunatoare, resimtite si la culturile forestiere situate in lunaca Buzaului.

Scurgerea minima se produce la sfarsitul verii si inceputul toamnei, datorita deficitului de precipitatii atmosferice si epuizarii rezervelor de apa subterana

Regimul hidrochimic al retelei hidrografice este in stransa dependenta de natura

zonelor pe care le strabatesi de conditiile climatice. Pentru vegetatia forestiera prezinta o mare importanta regimul hidrochimic al raurilor Buzau si Calmatui .

Analiza conditiilor climatice

2.2.1Regimul termic

Sub raport termic, teritoriul unitatii de produtie este caracterizat prin:

Temperatura medie anuala: 10.5 grade Celsius

In perioada cea mai rece (ianuarie-februarie) temperatura medie variaza intre -3,2 si 1,2 grade C iar in perioada cea mai calda(iulie- august) in jurul valorii de 22,5 grade Celsius

Data medie a primului inghet : 23 octombrie ;

Data medie a ultimului inghet : 13 aprilie ;

Temperatura maxima absoluta : 40.9 grade Celsius ;

Temperatura minima absoluta : -30.0 grade Celsius ;

Numarul mediu anual al zilelor de inghet : 113.8;

Numarul mediu al zileleor de iarna : 33.5;

Numarul mediu al zilelor de vara : 111.3

Numarul mediu anual al zilelor tropicale : 51.4

Durata perioadei de vegetatie : 193-195 de zile

Repartitia temperaturilor medii lunare inregistrate la statia Grivita ( alt de 50 de metrii ) este prezentata in urmatorul tabel:

Tabel 2.2.1 Repartitia temperaturilor medii lunare

2.2.2Regimul pluviometric

Cantitatile de precipitatii care cad in zona inregistreaza in medie 511.0 mm

In sezonul cald ( aprilie – septembrie ) cad peste 60% din totalul de precipitatii, valoarea lor fiind in jur de 350 mm.

Primele ninsori se produc in prima decada a lunii decembrie, iar ultima ninsoare se produce in a doua decada a lunii martie, grosimea medie a stratului de zapada fiind de 5 cm.

Tabel 2.2.2 Mediile precipitatiilor atmosferice lunare

Nebulozitatea medie anuala este cuprinsa intre 5.2 si 5.5.

Numarul mediu anual al zilelor cu cer senin ( nebulozitate cuprinsa intre 0.0-3.5 ) -111.8

Numarul anual al zilelelor cu cer noros( nebulozitate 3.6-7.5) 123.2

Numarul anual al zilelor cu cer acoperit ( nebulozitate 7.6-10.0) 130.0

In perioada de vegetatie se realizeaza cca 30% din numarul zilelor cu cer acoperit

Tabel 2.2.2’ Nebulozitatea medie lunara

2.2.3Regimul eolian

Particularitatea circulatiei aerului in zona studiata , exprimata prin frecventa “calmului”indica valori cuprinse intre 23% in subzona sudica si 29% in subzona nordica , ceea ce arata ca in jumatatea sudica a zonei de campie circulatia aerului este destul de intansa , linistindu-se inspre partea nordica.

Cel mai linistit anotimp este toamna cand perioada de calm este de 31-39% iar cel mai agitat anotimp este primavara, perioada de calm fiind de 16-23%.

Numarul mediu al zilelor cu vanturi puternice ( Vm≥11 m/sec) 71.3

Numarul mediu al zilelor cu furtuni (Vm ≥m/ sec) – 12.8

Tabel 2.2.3 valorile medii ale frecventei si vitezei vantului

2.2.4 Caracterizarea generala a climei

Climatologie

Pentru caracterizarea climatica a Ocolului Silvic BZ si a unitatilor ecosistemice forestiere, s-au folosit datele inregistrate la unitatea meteorologica Grivita.

Dupa raionarea climatica, teritoriul ocolului se incadreaza in urmatoarele unitati climatice:

Climat continental de campie ( IIAs3) si anume Tinutul Sud-Est, Districtul estic , in care se deosebeste o varianta IIAf- climat continental de campie colinara (100-150m) cu efecte de foehn

Climat continental de dealuri ( IIBp5) si anume tinutul Subcarpatilor de Curbura cu predominarea efectelor de foehn

Dupa koppen , teritoriul Ocolului Silvic buzauapartine urmatoarelor provincii climatice: – Df ax –zona de campie ;

– Df bx – zona de dealuri, incepand de la altitudinea de 130-150m in sus.

2.3 Evidenta si raspandirea teritoriala a tipurilor de sol

Pentru determinarea conditiilor pedologice s-au executat cartari stationale la scara mijlocie.S-au sapat si interpretat un numar de 12 profile de sol. Acestea au fost amplasate in functie de diferitele substrate litologice, tipuri de padure, factori stabilizatori sau limitativi.

Concomitent cu lucrarile de descriere parcelara au fost executate si profile de soluri , a fost stabilit tipul genetic de sol, la nivel de subtip cu principalele lui caracteristici , tipul de humus ceficientul mediu de acumulare a humusului , grosimea stratului de acumulare , grosimea fiziologica, textura , regimul de umiditate , roca de solificare , gradul de aciditate (ph) , volumul fiziologic util si in final , ca un corolar alacestora potentialul natural al statiunii.

Tabelul 2.3 Situatia solurilor in cadrul unitatii de productie

Cel mai raspandit tip de sol este dupa cum se poate observa si din tabelul anterior

cernoziomul cambic, urmat de protosol aluvial tipic cu 400.7 ha si de solul aluvial tipic cu 183.4 ha

Cernoziom cambic ( rusa = pamant negru)

Acest tip de sol ocupa cel mai mult din suprafata u.p II Pogoanele ( 36%) si se caracterizează morfogenetic prin o mare profunzime , cu succesiune a pe profil a orizonturilor de tip Am-Bv-C , orizontul Am are culoare brun inchisa , cu grosimea de 40-50 cm , fiind urmat de orizontul Bv cu grosimi de 30-60 cm , urmat de orizontul Cca de culoare galbuie si grosimi de 50 cm.Textura este mijlocie , lutoasa sau lutoargiloasa foarte usor diferentiata pe profil datorita structurii sale glomerulare mici si si medie bine dezvoltata in Am.Continutul de humus este de 3-5 % , ph-ul intre 6.5 -7.0 si gradul de saturatie in baze ridicat ( depaseste 85% ) Apare cu subtipul tipic cu o fertilitate ridicata, singurul factor limitativ fiind indicativul de umiditate.

Protosol aluvial tipic

Se intalneste pe forme de microrelief de grinduri , frecvent inundabile scurt, cu grosimea fiziologica de 30-40 cm , reavan –jilav.

Din punct de vedere morphologic si al proprietatilor fizico-chimice sunt asemanatoare solurilor aluviale tipice , orizontul de acumulare a humusului ( Ao) avand o grosime mai mica ( sub 20 cm).

Acest tip de sol este sarac in humus , foarte sarac in fosfor si mijlociu bogat in potasiu . Textura sollului este intre nisipo-lutoasa si lutoasa. Volumul edafic se incadreaza intre mijlociu si mare.

Gradul de favorabilitate al conditiilor ecologice pentru speciile forestiere este mijlociu pana la inferior pentru plopii indigeni

Solul aluvial tipic

Este un sol sarac in humus , foarte sarac in fosfor si mijlociu bogat in potasiu . Continutul in carbonati de calciu este mijlociu pana ;a ridicat inca de la suprafata solului . reactia solului este slab moderat alcalina cu valorile ph-ului osciland intre 7.75 si 9.00.textura solului se aseaza intre nisipo-lutoasa si lutoasa. Volumul edafic se incadreaza intre mijlociu si mare.

2.4 Tipuri de statiune.Evidenta si raspandirea teritoriala a tipurilor de statiune

In urma lucrarilor de cartare stationala s-au identificat sapte tipuri de statiune diferentiate prin rezultanta ecologica si silvoproductive a determinarilor fizico-geografice, pedologice si fitotehnice

Cel mai raspandit tip de statiune este 9.3.2.0 ( slvostepa mijlocie de stajerete xerofile de stejar brumariu ) cu 475,5 ha , ocupand 42% din suprafata paduroasa a unitatii. Compozitia de regenerare – 7Stb 2-3 Te Ju AR Pa sau 8 Sc 2Gl Sf

Tipul de statiune destul de raspandit este 9.6.1.1 ( silvostepa lunca zavoi de plop alb) a fost identificat pe 297.7 ha ( 26 % din suprafata )

Un alt tip de statiune destul de raspandit , 183,4 ha – reprezentand 16% din suprafata totala cu paduri este 9.6.1.

In urmatorul tabel vor fi redate tipurile de statiuni intalnite , precum si categoriile de bonitate in care se incadreaza

Tabel2.4.1 Evidenta si raspandirea teritoriala a tipurilor de statiune

Descrierea tipurilor de statiune

CAPITOLUL III

STUDIUL VEGETATIEI FORESTIERE DIN UNITATEA DE PRODUCTIE

3.1 Caracterizarea generala a principalelor trupuri de padure

Tipuri de padure ce apartin unitatilor de productie II Pogoanele

Stejar brumariu pe cernoziom puternic degradat cu substrat de loess;

Frasinet de silvostepa pe cernoziom degradat ;

Zavoi de plop alb din luncile apelor interioare ;

Zavoi de plop alb

Frasinet de depresiune de silvostepa.

Tipurile de padure cu intinderea cea mai mare 42 % este cel de stejar brumariu pe cernoziom puternic degradat cu substrat de loess urmat de zavoiul de plop alb din luncile interioare si zavoi de plop alb.

Celelalte ocupa mai putin.

Vegetatia azonala :

Catina – 40 % acoperire ;

Porumbarul – 33 % acoperire

Specii lemnoase invasive :

Ligustrum vulgare

Raportat la hectar : 4500 specii de arbori

3.1.1 Evidenta tipurilor naturale de padure

Conditiile stationale favorizeaza evolutia unui numar redus de specii forestiere, care formeaza tipuri de padure caracteristice etajului fitoclimatic de silvostepa ( Ss) din luncile ocolului.vegetatia forestiera naturala a suferit mari modificari in decursul anilor ca urmare a metodelor de gospodarire aplicate.

Tabel 3.1.1 Tipurile de padure intalnite in unitatea de productie II Pogoanele

Tabel 3.1.2 Principalele elemente de caracterizare a structurii fondului forestier din U.P II Pogoanele

Pentru gospodarirea diferentiata a padurii in vederea realizarii functiilor prioritare atribuite s-au constituit urmatoarele subunitati:

S.U.P “A”- CODRU REGULAT CU SORTIMENTE OBISNUITE -322.0 HA

S.U.P “Q”- CRANG SIMPLU SALCAM – 508.0 HA

S.U.P “X”- ZAVOI DE PLOPI INDIGENI 255.0 HA

S.U.P “K”REZERVATII DE SEMINTE 8.5 HA

Bazele de amenajare au fost reactualizate in conformitate cu Normele tehnice in vigoare.S-au adoptat astfel :

Regim de codru regulat penrtu SUP A si K

Crang in SUP Q si X

Tabel 3.1.2’ Structura pe specii a arboretelor:

Tabel 3.1.3 Structura arboretelor in functie de consistenta

Din datele prezente in tabelul prezentat anterior se aprecieaza o consistenta destul de buna ( 0.79) urmand ca ea sa fie imbunatatita in functie de obiectivele social – economice urmarite.

Tabel 3.1.4 Structura arboretelor pe clase de varsta (parcelar)

S.U.P “K”- rezervatie de seminte

S.U.P “A”-codru regulat

S.U.P “O”

S.U.P ”Q”- crang simplu salcam

S.U.P “X” – zavoi de plopi indigeni

Tabel 3.1.5 Structura arboretelor pe clase de productie

Clasa de productie medie pe U.P este 3.4 . Aceasta reflecta in mare masura bonitatea statiunilor pentru speciile respective .

3.1.6 Starea fitosanitara a arboretelor:

În general starea sanitară a pădurii este dependentă de acțiunea directă a factorilor abiotici, biotici și indirectă a factorului antropic. Dintre factorii abiotici vântul și zăpada nu produc pagube însemnate în pădurile cu asemenea compoziție. Pentru viitor se recomanda o intensificare a patrularilor pentru a se depista la timp orice atac ale insectelor sau a bolilor criptogamice si a se lua masurile imediate de inlaturare a acestora pentru a se preintampina eventualele calamitati.

Ca acțiuni umane menționăm gospodărirea defectuoasă a arboretelor: tăierile masive din perioada dinaintea celui de-al doilea război mondial care au condus la înlocuirea pe mare parte din suprafața unității de producție a arboretelor natural fundamentale, extragerea celor mai valoroase exemplare din punct de vedere genetic, practicarea regenerării din lăstari (potențial mai puțin longeviv), crearea arboretelor pure, cu coroane reduse (înghesuite), folosirea la regenerare a unor specii sau ecotipuri nepotrivite stațiunii.

Tabel 3.1.6 Evidenta arboretelor afectate de factori destabilizatori si limitativi

Tabel 3.1.7 Evidenta speciilor care apartin unitatii de productie II Pogoanele :

Principalele formatiuni forestiere care alcatuiesc fondul forestier a unitatii de productie II Pogoanele sunt dupa cum urmeaza:plopisuri pure de plop alb( 52%) , stajerete pure de stejar brumariu (40%) si frasinete ( 2%)

Din totalul suprafetei acoperite cu padure, 92% sunt arborete naturale si numai 3% arboreta natural fundamentale si 5% tinere nedefinite datorita faptului ca la precedenta reamenajare 9% din suprafata era reprezentata de terenuri destinate impaduririi.

O suprafata foarte mare este ocupata de arborete artificiale de productivitate inferioara ( 50%) iar cele de productivitate superioara si mijloci reprezinta ( 42%) .prin lucrarile de ingrijire se poate modifica procentual suprafata arboretelor de productivitate inferioara spre mijlocie si superioara.

In raport cu formatiile forestiere arboretele artificiale reprezinta 85 si 99 % din suprafata impadurita , in cazul stajeretelor pure de stejar brumariu , plopisurilor pure de plop alb si al frasinetelor. Explicatia consta in tendinta inlocuirii a speciilor autohtone cu specii productive superioare , in special plopi selectionati .

Simplificat situatia fondului forestier a unitatii de productie se prezinta astfel :

1% arborete natural fundamentale de productivitate superioara (7.4ha)

3% arborete natural fundamentale de productivitate mijlocie (23.0 ha)

2 % arborete natural fundamentale de productivitate inferioara (8.2 ha)

– arborete natural fundamentale subproductive ( 2.6 ha)

41 % arborete natural fundamentale de productivitate superioara si mijlocie ( 458.0 ha)

40% arborete artificiale de productivitate inferioara ( 458.0 ha)

8 % arborete tinere nedefiniote (57.1 ha)

*************************************************************************************************************************************************

* ! C A R A C T E R U L A C T U A L A L T I P U L U I D E P A D U R E ! TOTAL ! TERE- ! T O T A L *

* FORMATIA ! NATURAL FUNDAMENTAL ! D E R I V A T ! ARTIFICIAL ! NEDEFI-! ! NURI ! *

* ! DE PRODUCTIVITATE ! ! PARTIAL! TOTAL (DE PRODUCTIV.) ! DE PRODUCTIV. ! NIT ! PADURE ! ! ! *

* FORESTIERA ! SUP. ! MIJ. ! INF. ! SUBPROD! ! SUP. ! MIJ. ! INF. ! SUP+MIJ! INF. ! ! ! GOALE ! ! *

* ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! % *

*===============================================================================================================================================*

*01 ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 76.0 !

* ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 !

*––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––*

*04FRASINETE ! 3.4 ! ! ! ! ! ! ! ! 13.5! 5.5! ! 22.4! !

* ! 1.5 ! ! ! ! ! ! ! ! 60 ! 25 ! ! 100 ! !

*––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––*

*81STEJARETE ! 2.2 ! 2.2! ! 2.6! ! ! ! ! 252.2! 213.2! ! 472.4! 1.4 !

*PURE DE STb ! ! ! ! 1 ! ! ! ! ! 54! 6 ! ! 99 ! 4 !

*––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––*

*91PLOPIS PUR ! 5.2 ! 17.4! 8.2 ! ! ! ! ! ! 192.3! 330.3! 51.1 ! 610.5 ! 15.2 !

* CIMPIE DE ST! 1 ! 3 ! 1 ! ! ! ! ! ! 31 ! 55 ! 9 ! 98 ! 2 !

*––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––*

*

*TOTAL ! 7.4 ! 23.0! 8.2 ! 2.6 ! ! ! 458.0! 549.0! 57.1! 1105.3! 94.5 !

* ! 1 ! 2 ! 1 ! ! ! 41 ! 50 ! 5 ! 92 ! 9 !

*===============================================================================================================================================*

3.2 CARACTERIZAREA GENERALA A SEMINTISULUI

O importanta deosebita o au arboretele cu functii speciale de protectie . Suprafata acestor paduri este de 8.5 ha si a fost inclusa in subunirtatea de productie “K” –rezervatie de seminte .este vorba de u.a –urile 21 C si 23 E carora li s-a atribuit categoria functionala 1.5 H: paduri cu destinatia producerii de seminte forestiere si conservarii genofondului forestier. Prin natura functiei atribuite aceste arboreta nu vor fi incluse la reglementarea fondului de productie lemnoase, taierile de regenerare fiind interzise. Va fi condos pana la varsta exploatabilitatii fizice.

Ingrijirea si conducerea acestor arborete se va face potrivit prevederilor “Indrumarilor tehnice pentru ingrijirea si conducerea rezervatiilor de seminte “.

Pentru acest decemiu au fost intocmite taieri de igiena.Nu se recomanda reducerea consistentei sub cea actuala.

Dezafectarea acestei rezervatii se va propune numai in cazuri bine justificate ( doboraturi, rupture de masiv produse de vent si zapada, incendii , uscari in masa, etc)

Starea fitosanitara a padurii este f buna.

3.3 Cartarea tipologica a padurii

Studiul general al U.P Buzau cuprinde o sinteza a amenanjamentelor unitatilor de productie in care este impartit fondul forestier. Culegerea datelor s-a facut in anul 2003 iar data intrarii in vigoare a prevederilor prezentului amenanjament este 1 ianuarie 2004.

Unitatea de productie II Pogoanele, administrate de Ocolul silvic Bz, subunitate a directiei silvice Bz, este situate in partea centrala a ocolului avand o suprafata de 1199,6 ha . Organizarea teritoriala s-a facut in 85 de parcele si 481 subparcele ( u.a mediu 2,5 ha)

Conform hotararii Conferintei a II a de amenajare 44/07. 05. 2004, suprafata unitatii de productie a fost incadrata in in grupa I functionala ( 637,4 ha) paduri cu functii speciale de protectie , cu urmatoarele categorii functionale:

1D – benzi de padure situate de-a lungul raurilor neindiguite in masura in care nu se reduc sectiunea de scurgere a apelor sub limita necesara ( TIV) – 628,9 ha

5II- paduri stabilite ca rezervatii pentru producerea de seminte forestiere (TII) – 8,5 ha

In grupa a II –a functionala au fost incadrate arborete insumand o suprafata de 486, 2 ha.

CAPITOLUL IV

STUDIUL CONDITIILOR TEHNICO-ECONOMICE

4.2 Analiza retelei instaltiilor de transport si a constructiilor

Tabel 4.2 Densitatea retelei de transport

In present unitatea de productie II Pogoanele dispune de o retea de drumuri care se intind pe mii de kilometrii. Acestea sunt drumuri publice modernizate sau nemodernizate. Sunt accesibile si practicabile tot timpul anului, accesibilitatea actuala a unitatii fiind de 100%.

Tabel 4.2.1 Planul instalatiilor de transport

Tabel 4.2.2 Accesibilitatea fondului de productie si a posibilitatii

Tehnologii de exploatare

La recoltarea și colectarea masei lemnoase din parchete trebuie să se respecte tehnologiile de exploatare care urmăresc evitarea degradării solului și să se asigure o stare de sănătate corespunzătoare a arboretelor, precum și regenerarea acestora în cele mai bune condiții.

Pentru taierile de crang , taierile rase si taierile de refacere , unde nu se urmareste impadurirea naturala din samanta si unde nu exista un semintis natural instalat , se poate aplica metoda de exploatare a arborilor intregi.Utilajul de baza la colectarea lemnului va fi tractorul cu troliu. In acest scop se asigura padurilor drumuri pentru manevrarea usoara a tractorului.

Tehnologiile de exploatare vor avea în vedere următoarele restricții:

protejarea solului;

protejarea arborilor care rămân în arboret;

Pe parcursul exploatării de către agenții economici se vor efectua controale de către personalul silvic pentru a se asigura respectarea regulilor silvice la exploatare.

Construcții forestiere

În cadrul unității de producție II Pogoanele există 4 cantoane silvice (4C, 29C, 37C, 66C ). Constructiile se afla in stare buna , necesitand doar reparatii curente. Amplasarea acestor cantoane este judicios făcută. Toate cele patru cantoane sunt locuite de pădurarii titulari de canton.Nu s-a propus construirea altor cantoane.

Tabel 4.2.3 Planul constructiilor silvice

4.3. Date privind caracterul economic al regiunii si situatia fortei de munca

Un prim obiectiv este crearea și menținerea cadrului natural în vederea asigurării protecției unor obiective speciale. Pentru arboretele constituite în rezervații de semințe obiectivul social-economic principal este de a produce semințele necesare pentru obținerea puieților . Alt obiectiv economic tot atît de important este de a produce material lemnos în cantități cât mai mari și de calitate superioară.

Tabel 4.3 Funcțiile și categoriile funcționale ale pădurilor din unitatea de producție

Functiile padurii

Realizarea continuitatii functionale

Continuitatea functionala se realizeaza prin permanenta padurii cu structura corespunzatoare functiilor atribuite.Prin modul de gospodarire a padurilor se urmareste ameliorarea productivitatii lor si a functiilor de protectie pe care acestea sunt destinate sa le indeplineasca.In acest sens este util sa se respecte propunerile din planurile de reglementare a procesului de productie. Padurile componente ale acestei unitati de productie au rol de protectie .Pentru indeplinirea functiilor se va urmari ca taierile sa fie executate in cantitati mici si in cel mai scurt timp dupa exploatare sa fie impadurite.

Scopul amenajamentului este organizarea gospodaririi padurilor prin masuri silvotehnice, concretizate in planuri , in vederea dirijarii lor spre actiuni normale .Solutiile silvotehnice prevazute in actuala amenajare urmaresc dirijarea fondului forestier spre structura normala , corespunzatoare functiilor atribuite si in concordanta cu cerintele ecologice ale speciilor forestiere.

Tabel 4.4.1 repartitia suprafetelor din grupa I pe categorii functionale

Concluzii privind conditiile stationale si de vegetatie

Climatul specific zonei de silvo-stepa , regimul de inundatii foarte variabil in timp si spatiu, capacitatea redusa a solurilor aluviale de retinere a apei pe profil si nivelul apei freatice in estival determina variatii mari ale conditiilor ecologice in cadrul aceleasi statiuni , legate in principal de regimul apei in sol.In aceste conditii , formatia forestiera trebuie sa fie constituita din specii cu amplitudine ecologica mare , adaptate la conditiile stationale specifice unitatii de productie . In tabelul urmator este prezentata bonitatea statiunilor in raport cu productivitatea arboretelor.

Analizand datele prezentate in tabelul anterior se constata unele diferente ale potentialului productiv al statiunilor si modul de valorificare de catre arborete exprimate prin productivitatea lor actuala.

Astfel desi exista 44,8 ha ocupate de statiuni de bonitate superioara se constata ca exista o suprafata de 101.1 ha arborete care realizeaza productivitate superioara , acestea fiind arborete artificiale de varsta tinara.

De asemeanea se constata o diferenta intre suprafata ocupata de statiunile de bonitate mijlocie (786.1 ha) si suprafata ocupata de arborete de productivitate mijlocie care ocupa numai 438.2 ha pe diferenta de suprafata de 347,9 ha vegeteaza arborete de productivitate inferioara. In acest scop se constata ca arboretele nu valorifica potentialul stational , principalele cauze fiind lipsa de precipitatii din sezonul de vegetatie, aparitia fenomenului de uscare a arboretelor.

Capitolul V

STABILIREA TEHNOLOGIEI DE APLICARE

A LUCARILLOR DE INGRIJIRE

Dinamica dezvoltarii padurii

Conform hotararii Conferintei a II a de amenajare 44/07. 05. 2004, suprafata unitatii de productie a fost incadrata in in grupa I functionala ( 637,4 ha) paduri cu functii speciale de protectie , cu urmatoarele categorii functionale:

1D – benzi de padure situate de-a lungul raurilor neindiguite in masura in care nu se reduc sectiunea de scurgere a apelor sub limita necesara ( TIV) – 628,9 ha

5II- paduri stabilite ca rezervatii pentru producerea de seminte forestiere (TII) – 8,5 ha

In grupa a II –a functionala au fost incadrate arborete insumand o suprafata de 486, 2 ha.

ANALIZA LUCRARILOR EXECUTATE ANTERIOR IN CADRUL UP-ULUI

5.1 Bazele aplicarii lucrarilor de ingrijire

Prin executarea lucrarilor de ingrijire se obtin arborete cu insusiri superioare din punct de vedere silvicultural si economic, realizand-se o serie de avantaje.

Astfel, se reduce timpul necesar pentru a obtine arbori cu dimensiunile stabilite prin telul de gospodarire. Reducerea, care poate fi de 20-30% se datoreaza faptului ca arborii, in urma raririi, beneficiaza un spatiu de nutritie mai mare atat pentru coroane cat si pentru radacini, crescand astfel mai activ in grosime.

Volumul total care se obtine in exploatare nu este mai mare dupa aplicarea lucrarilor, desi arborii au dimensiuni mai mari, intrucat densitatea arborilor se micsoreaza prin extrageri repetate, dar productia totala ce intra in circuitul economic este mai mare. Interventiile nu trebuie efectuate in scopul obtinerii produselor secundare, ci numai pentru a se creea conditii cat mai bune de dezvoltare pentru exemplarele care sunt conduse pana la exploatare.

5.2 Scopul lucrarilor de ingrijire si alegerea arboretelor de parcurs.Planul lucrarilor de ingrijire

Valoarea arboretului creste mult in urma interventiilor, intrucat in final raman pentru recoltare numai arbori cu calitati deosebite ale trunchiului (pentru ca cei defectuosi au fost extrasi pe parcurs). Totodata, arborii ajugand la diametre mai mari furnizeaza sortimente cu utilizari industriale si, ca urmare, au valoare superioara.

Prin executarea lucrarilor de ingrijire nu se uramresete rentabilitatea imediata. La varste mici se obtin produse nevalorificabile si, ca urmare, cheltuielile efecuate conduc la beneficii dupa foarete multi ani. Lucrarile trebuie totusi efectuate, intrucat altfel ar rezulta pierderi mari (in special valorice) prin deprecierea unor arbori.

Neexecutarea la timp si pe toate suprafetele a acestor lucrari poate avea consecinte foarte grave asupra viitorului arboret. Una din aceste consecinte este producerea rupturilor de catre zapada si vant, care determina pertubari grave in productia padurii si aduce pagube mari.

Factorii destabilizatori care au fost inregistrati la nivelul U.P II Pogoanele sunt :

procesul de uscare;

tulpini nesanatoase cu o intensitate de 90% ( in u.a 60 F )

Tabel 4.1Refacerea arboretelor slab productive

Tabel 4.1.1 Masuri de gospodarire a arboretelor afectate de factori destabilizatori

Planificarea decenala a lucrarilor de ingrijire

Tabel 5.4 Planul lucrarilor de ingrijire

Planul lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor s-a intocmit pentru toate unitatile amenajistice care necesita aceste lucrari, scopul fiind acela de a se realize structuri care sa duca la cresterea capacitatii functionale a arboretelor

Curatirile se vor executa pe o suprafata de 175.0 ha. Prin lucrari de curatire se va urmari prcesul de protejare a speciilor valoroase si proportionarea amestecurilor.

In plan s-au prevazut cate doua interventii in deceniul de aplicare amenajamentului. In ce priveste intensitatea acestora , este moderata.

Rariturile urmeaza a se executa pe o suprafata de 151.1 ha in arborete tinere avand consistenta de 0.9. Marea majoritate a arboretelor sunt la prima raritura. Se va actiona selective atat in plafonul suoerior cat si in cel inferior al coronamentului in arboreta tinere cu precadere in plafonul superior in cele de varsta mijlocie.Speciile de amestec precum bradul si in unele situatii fagul si paltinul , vor fi protejate.Pe langa arborii raniti vor fi extrasi constant si arborii codominanti, care impiedica dezvoltarea arborilor de valoare.

A fost luata in considerare o periodicitate de 5- 6 ani la curatiri in arboretele tinere si de 7-10 ani la rarituri.

Taierile de igiena se vor executa pe 454.3 ha urmarindu-se extragerea tuturor exemplarelor vatamate .Rariturile vor avea si un character de taieri de igiena.

Planul lucrarilor de ingrijire are un character orientativ in ce priveste volumul extras si este minimal pentru suprafata de parcurs. Administratorul va analiza anual situatia fiecarui arboret si, in raport cu aceasta analiza , va stabili si suprafata de parcurs si volum annual.Pot fi parcurse cu lucrari de ingrijire si alte arboreta decat cele prevazute in amenajament , cu conditia realizarii unei stari care sa justifice masurile luate.

5.5 Tehnologia de aplicare a lucrarilor

Tehnologia de aplicare a curatirilor

Prin curatiri se taie de jos atatea exemplare din arborii uscati, atacati, raniti, rupti, rau conformati, cu coroane inghesuite si asimetrice, din specii nedorite, cat sunt necesare pentru a ajunge le desimea optima si a nu se intrerupe decat moderat starea de masiv. In arborete amestecate, aceste exemplare apartin mai ales speciei secundare.

In toate cazurile, prin curatiri este afectat plafonul superior al arboretului. Speciile ajutatoare din plafonul inferior sau din subetaj nu se extrag, chiar daca este vorba de exemplarele rau conformate, pentru a contribui la stimularea cresterii exemplarelor bune care raman, la elagjul natural al acestora, la protejarea si ameliorarrea solului.

Dintre speciile ajutatoare se extrag numai exemplarele uscate, atacate sau acelea care stanjanesc dezvoltarea exemplarelor valoroase.

Subarboretul se pastreaza intact, pentru protejarea si ameliorarea solului. Arborii grosi preexistenti sau lastarisul se extrag, iar cioatele se devitalizeaza dupa indicatiile date la degajari.

Atat la curatirile propriu-zise, cat si la extragerea lastarilor si a preexistentilor se evita taierea arborilor in grupe mari, preferandu-se taierile uniforme si in mai multe reprize, pentru a nu se dezgoli solul. In arboretele de crang se reduce numarul lastarilor de la aceeasi cioata.

Curatirle se pot executa in tot timpul anului. La răsinoase este bine sa se evite perioada 1 mai 15 iunie, cand lujerii abia formati se pot rupe foarte usor pri doborarea si, mai ales, prin colecatrea lemnului.

Tehnologia de aplicare a rariturilor

Spre deosebire de curatiri, selectia operata de silvicultor prin rarituri este pozitiva, punand in centrul atentiei arborii cei mai buni, care vor ramane si in arborii de extras.

In stadiul de paris, cand se realizeza cresterea maxima in inaltime, procesele de difrentiere si eliminare naturala sunt foare active, iar elagajul se produce cu usurinta, rariturile vor fi mai putin intense, pentru a se favoriza cresterea in inaltime si elagajul natural.

Metodele fundamentale de rarituri sunt: raritura se sus, raritura de jos, raritura schematica.

Raritura de jos. Prin acesta metoda se scot sistematic arborii ramasi in urma cu cresterea(coplesiti sau in curs se uscare) din clasele 5 si 4 Kraft. Aceasta metoda cntribuie putin la dirijarea procesului natural de selectie; se scot doar putin mai devreme exempalrele condamnate, executandu-de mecanic indicatiile naturii.

Raritura de sus. Spre deosebire de raritura de jos, prin acesta metoda se extrag exemplarele rau conforamate, defecuoase, din plafonul superior (clasele 1,2 si 3 Kraft), pentru a se crea conditii bune de dezvolatare a coroanelor arborilor de valoare din acest plafon, care vor ramane principalii producatori de masa lemnoasa ai arborilor.

Se opereaza deci, o selectie pozitiva, bazata atat pe clasificarea Kraft cat si pe cea functionala, stabilindu-se mai inatai exemplarele de valoare din plafonul superior care vor ramane, si indepartandu-se din acest plafon arborii daunatori. Din plafonul inferior nu se scot decat exemplarele uscate, deperisante, atacate si se protejeaza subarboretul existent, iar la nevoie se introduce pe cale artificiala; acesta pentru a asigura acoperirea solulu si a se stimula elagajul natural.

Raritura combinata (mixta) a rezultat din imbinarea principiilor rariturii de jos cu principiile rariturii de sus, astfel incat se extrag concomitent arbor din ambele plafoane.

Tehnologia aplicarii taierilor de igiena

Prin lucrarile de igiena se extrag arborii uscati , depresanti , doborati sau rupti de vant , asigurandu-se starea fitosanitara corespunzatoare arboretului .

Produsele lemnoase care se obtin in acest fel fac parte din categoria produselor accidentale , cu conditia sa nu depaseasca 1m³/an/ha , raportate la suprafata unitatii de productie. Intensitatea si volumul de extras este data de starea sde fapt a fiecarui arboret.

Cu taieri de igiena se parcurg esalonat si periodic toate padurile .

Extragerea arborilor care fac obiectul taierilor de igiena se poate efectua , fara restrictii , tot timpul anului.