Situația socio -economică a mediului rural [618821]

ANALIZA SWOT

Puncte tari

Situația socio -economică a mediului rural

• Pondere ridicată a zonelor rurale în cadrul teritoriului național .
• Resurse naturale aflate în general în stare bună de conservare.
• Experiențe pilot în dezvoltarea de produse locale alimentare și non- alimentare de calitate .
• Patrimoniu cultural material și imaterial ș i patrimoniu natural bogat și divers.
• Meșteșugari recunoscuți care practică activități tradiționale și realizează produse locale.
• Experiență în actuala perioadă de programare în ceea ce privește dezvoltarea rurală locală
bazata pe abordarea de jos în sus, prin constituirea și funcț ionarea grupurilor de acțiune
locală (GAL).
• Intensificarea participării rezidenților din zona rurală la programe d e instruire pentru
dobândirea de noi competențe.
• O largă acoperire cu servicii de internet mobil în zonele rurale.
• Pondere ridicată a populației active î n mediul rural .
Nivel sectorial

• Suprafață agricolă semnificativă cu o pondere mare a terenului arabil și potențial de
diversificare a culturilor.
• Jumătate din suprafața agricolă este utilizată în exploatații comerciale mari, orientate către
piață.
• Bună a similare a tehnologiilor in ovative la nivelul fermelor comerciale mari.
• Tradiție în domeniul creșterii animalelor, atât în fermele comerciale intensiv e cât și în
fermele mici în sistem extensiv
• Materii prime agricole ș i non- agricole de calitate.
• Tendință de creștere a sectorului de produse ecologice .
• Gamă variată de alimente tradiționale de calitate î nregistrate la nivel național
• Dinamică pozitivă a unităților de procesare modernizate care respectă standardel e europene.
• Interes în creștere al investitorilor în sectorul agroalimentar .
• Resurse diversificate de lemn de calitate .
• Existența unui cadru de reglementare și a unui sistem de planificare în sectorul forestier cu
largă acoperire.
• Industrie de prelucrare a lemnului cu tradiție, generatoare de valoare adaugată, cu avantaje
comparative și competitive la nivel intern ațional.
• Tradiție în activitatea de cercetare- dezvoltare în domeniul agricol și silvic.
• Număr în creștere de absolvenți ai universităților cu profil agricol precum și a celor de
științe complementare domeniului agricol și silvic.
• Sistem de siguranță alimentară reglementat și care contribuie la respectarea standardelor
minime obligatorii a alimentelor.

Mediu și climă

• Pondere ridicată a terenurilor agricole și forestiere generatoare de servicii ecosistemice
caracterizate printr -o mare diversitate biologică, inclusiv suprafețe agricole semnificative cu
înaltă valoare naturală (HNV) gestionate în mod tradițional, care contribuie la conservarea
biodiversității .
1

• Pondere ridicată de acoperire a zonelor importante din punct de vedere al protecției mediului
(arii protejate naționale, situri Natura 2000) din perspectiva disponibilității fondurilor
adresate managementului durabil al terenurilor agricole.
• Utilizare a redusă a inputurilor agro- chimice (fertilizanți și pesticide) care conduce la
atenuarea efectelor negative istorice ale utilizării acestora asupra calității solului și apei.
• Suprafață semnificativă a terenurilor agricole aflate sub angajamente de agro -mediu prin
care se promovează practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului .
• Nivelul general scăzut al emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură .
• Pondere ridicată a pădurilor care au fost desemnate a avea funcții de protecție, fiind
administrate în baza unor concepte de gestionare durabilă a pădurilor compatibile cu cele
recunoscute la nivel European.

Puncte slabe

Situația socio -economică a mediului rural

• Trend demografic negativ – populație rurală în scădere (în special tineri) și în curs de
îmbătrânire.
• Slaba dezvoltare a activităților non -agricole generează dependenț a populatiei rurale de
agricultur a de subzistență.
• Nivel scăzut al productivității muncii.
• Nivel scăzut de absolvire a sistemului de învățământ primar și tentința crescută de ab andon
școlar din învățământ ul obligatoriu, comparativ cu zonele urbane, î n special în rândul
familiilor sărace ș i a minorității r oma.
• Cultură antreprenorială slab dezvoltată, caracterizată de lipsa cunoș tințelor manageriale de
bază.
• Nivel scăzut al venitului pe gospodărie .
• Calitatea slabă a infrastructurii turistice și a serviciilor turistice rurale.
• Infrastructură rurală de bază slab dezvoltată sau incompletă (în special în zonele montane) –
infrastructura rut ieră, de apă, canalizare, racordare la reț elele de electricitate și de
comunicații în bandă largă .
• Acces limitat la serviciile sociale de bază (sănăt ate, îngrijirea bătrânilor, creș e/grădiniț e etc.)
• Pondere crescută a populaț iei rurale aflată în risc de sărăcie sau de excluziune socială.
• Degradare a așezărilor tradiționale cu valoare culturală și a monumentelor istorice .
• Acces scăzut la resurse financiare pentru micii antreprenori și a noilor inițiative de afaceri în
mediul rural .
• Lipsa experienței manageriale, parteneriate public- private fragile ș i nivel scăzut de
conștientizare a oportunităț ilor din cadrul LEADER, î n teritoriile GAL.
• Strategiile locale ale GAL -urilor nu răspund î n totalitate nevoilor părților interesate.
• Sistarea activității Rețelei Național e de Devoltare Rurală începând cu anul 2012 .
• Capacitate scăzută de a elabora și de a implementa în mod eficient proiecte viabile de
dezvoltare locală.
• Costuri mari ale produselor de creditare.

Nivel sectorial

• Număr mare de ferme mici (de subzistență și semisubzistență) care utilizează o mare
pondere din SAU ș i o mare parte din forță de muncă .
• Nivel mar e de fărâmițare a terenurilor agricol e și forestiere.
• Procent mare al fermierilor în vârstă .
• Productivitate agricolă scăzută .
2

• Apreciere scăzută pentru serviciile publice de mediu furnizate de fermieri (de ex.peisaj,
biodiversitate).
• Inexistența sistemelor publice de conservare a potențialului genetic autohton.
• Diminuarea efectivelor de animale – în special bovine și porcine.
• Scăderea suprafețelor și îmbătrânirea plantațiilor pomicole .
• Nive l scăzut de pregătire profesională de bază și de competențe profesionale în rândul
fermierilor ș i deținătorilor de păduri .
• Programe insuficiente de pregătire profesională (pe tot parcursul vieții) pentru fermieri,
deținătorii de păduri și pentru populația din zona rurală în general.
• Slaba adaptare a specializărilor universităților de profil la cerințele pieței muncii .
• Calitatea slabă a cursuri lor de formare profesională și curricule neadaptate la cerințele
sectorului , pentru fermieri și deținătorii de păduri.
• Sistem public de consultanță actualmente în tranziție și capacități globale de consultanță
inadecvate în raport cu cerințele pieței.
• Structuri și sisteme slab dezvoltate pentru transferul de cunoștințe și inovare.
• Capacitate redusă a activităților de cercetare de a răspunde nevoilor sectorului agro-
alimentar .
• Dotări tehnice deficitare și insuficiente în agricultură și silvicultură.
• Utilizarea resurselor necesare în vederea limitării efectelor schimbărilor climatice este
ineficientă și costisitoare p entru fermieri din zonele cu risc ridicat .
• Dificultăți în adaptarea la tehnologii noi pentru micii fermieri și procesatori din cauza
acces ului redus la surse de finanțare.
• Înregistrarea scăzută în registrul de carte funciară a terenurilor agricol e.
• Succes limitat a l politicii de stimulare a cooperării între fermieri, reflectat într -un grad
scăzut de asociere cu implicații în viabilitatea exploatațiilor.
• Tratament inegal din punct de vedere al obligațiilor fiscale față de grupurile de producători
și membrii acestora , în raport cu producătorii individuali neasociați.
• Menținerea unui procent mare de produse neprocesate la export.
• Nivel scăzut de respectare a standardelor UE de către fermele mici și mijlocii – ceea c e
limitează în mod serios oportunitățile de penetrare pe piață.
• Un singur produs tradițional recunoscut la nivelul UE , ceea ce conduce la limitarea valor ii
adăugat e a produselor agricole românești .
• Sisteme de col ectare și depozitare slab dezvoltate.
• Sisteme și servicii inadecvate de gestionare a riscurilor prin care să se aplaneze potențialele
riscuri agricole.
• Nivelul ridicat al TVA descurajează investițiile în cadrul sectorului.
• Ponderea suprafeței împădurite este inferioară mediei UE și sub pragul minim recomandat
de comunitatea științifică și academică din România.
• Largi suprafețe agricole situate în zone afectate de constrângeri naturale, caracterizate de productivități reduse ale terenurilor .
• Slaba adaptare a fermelor comerciale în gestionarea riscurilor asociate cu condițiile adverse
de mediu.

Mediu și climă

• Slaba eficiență economică a practicilor agricole tradiționale.
• Abandonul activităților agricole datorat în special reducerii numărului de animale pe
suprafețele de pajiști naturale și seminaturale situate în zone afectate de constrângeri
naturale.
• Nivelul de disponibilitate și capacitățile aferente serviciilor de consultanță și de instruire
sunt inadecvate pentru a putea sprijini numărul potențial de solicitanți pentru măsurile de
3

agromediu și climă în perioada 2014 -2020.
• Insuficienta corelare a sectorul ui de cercetare agricolă (inclusiv cea relevantă pentru
provocările specifice legate de diminuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la
acestea) cu practica agricolă.
• Insuficiența personalului angrenat în administrarea schemelor de sprijin adresate utilizării
durabile a resurselor naturale, în raport cu complexitatea implementării măsurii de agro –
mediu și climă
• Accentuarea f enomenel or de degradare a solului (eroziune, alunecări de teren și
deșertificare) care afectează suprafețe agricole semnificative.
• Nivelul de producere ș i utilizare a resurselor de energie re generabilă în sectorul agricol ș i
silvic este scăzut .
• Gradul de accesibilitate al păduri lor este redus ca urmare a unei densități scăzute a rețelei de
drumuri forestiere .
• Facilitățile și echipamentele utilizate în ferme pentru depozitarea și aplicarea gunoiului de grajd și a nămolurilor de epurare sunt inadecvate contribuind la riscul apariție emisiilor de
gaz ( GES ș i amoniac) și la poluarea punctiformă a apei.
• În multe comunități rurale, calitatea apei din pânza freatică este în continuare neconformă,
printre cauze aflându -se și poluarea istorică cu nitrați.

Oportunități

Situația socio -economică a mediului rural

• Sinergia (inclusiv teritorială) dintre programele de dezvoltare naționale și ale UE .
• Creare a de noi IMM -uri cu activități non -agricole, cultu rale, creative și de cooperare în
zonele rurale, pentru crearea de noi locuri de muncă.
• Continuarea s prijin ului pentru investiții în activități agricole și non -agricole locale și pentru
servicii rurale.
• Dezvoltarea infrastructurii ș i a serviciilor de bază ca precondiție pentru creșterea nivelului
de atractivitate a zonelor rurale.
• Utilizarea abilităților și active lor de capital de către persoanel e care au activat pe piețe de
muncă externe în domeniul agricol .
• Continuarea ș i consolidarea programe lor de instruire de bază , a programe lor de învățare pe
tot parcursul vieții și de dezvoltare a abilităților antreprenoriale.
• Potențialul tehnologiei informaționale ș i al mijloacelor media de a sprijini dezvoltarea
rurală.
• Continuarea s prijin ului financiar pentru protejarea , conservarea și valor ificarea resurselor
locale (moștenire culturală, patrimoniu natural ) ca bază pentru o dezvoltarea rurală
sustenabilă .
• Crearea de mărci și participarea la scheme de calitate pentru generarea de valoare adăugată
la produsele autohtone.
• Promovarea identităț ii locale.
• Dezvoltarea p achet elor de instrumente financiare pentru sprijin irea micilor afaceri.

• Consolidarea parteneriatelor ca bază pentru întărirea strategiilor locale care pot facilita
inovarea, promovarea cooperării și creșterea economică locală.
• Creșterea accesului po pulației la tehnologia informației și serviciile de comunicații pentru a
conecta societatea rurală la progresele globale, facilitând o mai bună participare la creșterea economică.

4

Nivel sectorial

• Creșterea permanentă a cererii de alimente de calitate pe piețele naționale și internaționale,
inclusiv a cererii de alimente ecologice certificate.
• Sprijin financiar pentru reîntinerirea generațiilor în ferme.
• Înființarea de parteneriate care să promoveze transferul de cunoștințe și inovare a.
• Sporirea nivelului de conștientizare cu privire la beneficiile practicilor prietenoase cu mediul înconjurător și la gestionarea durabilă a resurselor naturale, pentru fermieri și pentru
deținătorii de păduri .
• Servicii de consultanță îmbunătățite pentru creșterea performanței secto arelor agricol și
silvic .
• Creșterea valorii adăugate a produselor alimentare cu semne de calitate.
• Creșterea valorii adaugate prin diversificarea ofertei de produse din lemn de cali tate
• Dezvoltarea teritorială echilibrată asigurată de măsuri care să reducă decalajele și
dezavantajele dintre zonele afectate de constrangeri naturale (în special zonele montane) și celelalte zone.
• Neutralizarea efectele schimbărilor climatice , prin folosirea de tehnologii inovative care să
asigure un management eficient al resurselor naturale
• Înființarea și dezvoltarea de lanțuri locale de aprovizionare cu produse agro- alimentare și de
rețele de desfacere care să conecteze producătorii și consumatori i, inclusiv să asigure o
legatură mai bună între zonele rurale și urbane.
• O Rețea Națională de Dezvoltare Rurală care să faciliteze diseminarea de informații, să
încurajeze cooperarea transnațională și inter -regională și asimilarea de cele mai bune
practici inovative.
• Posibilitatea de utilizare a instrumentelor de gestionare a riscurilor în agricultură (asigurarea recoltelor, animalelor și plantelor, înființarea de fonduri mutuale, stabilizarea veniturilor).

Mediu și climă

• Creșterea atr activității zonelor rurale (î n special a zonelor HNV) printr -o creștere a gradului
de conștientizare a consumatorilor în ceea ce priveș te produs ele locale de o valoare ridicată
și a faptului că un consum ridicat al acest or produse constituie o investiție î n serviciile
public e oferite de ag ricultura extensivă, adresate întregii societăț i.
• Stimularea gestionării durabile a resurselor naturale .
• Atingerea unor obiective mai ambițioase cu privire la protecția mediului prin cre area unor
pachete de agro -mediu și climă.
• Creșterea s uprafețelor de teren agricol împădurite – în special terenurile cu productivitate
scăzută sau cele afectate de fenomene de degradare, cum ar fi eroziunea solului, alunecări de
teren sau deșertificare.
• Adaptarea la efectele schimbărilor climatice prin î nființarea perdelelor forestiere.
• Integrarea acțiunilor care să contribuie la atingerea obiectivelor de med iu identificate la
nivel local î n strategiil e de dezvoltare locală.

Amenințări

Situația socio -economică a mediului rural

• Scăderea populației rurale, în special în rândul tinerilor și al persoanelor calificate , îndeosebi
în zonele montane .
• Adâncirea disparităților dintre zonele rurale ș i urbane, din cauza slabei capacități în
asigurarea infrastructurii și a serviciilor de bază.
• Menținerea gradului ridicat de ocupare în sectorul agricol faț ă de celelalte sectoare ale
5

economiei rurale .
• Resurse financiare limitate ale comunităților locale necesare întreținerii infrastructurii de
bază.
• Pierderi materiale și umane datorate vulnerabilității comun ităților rurale în fața manifestării,
din ce în ce mai frecvente, a efectelor schimbărilor climatice și a fenomenelor meteorologice
extreme.
• Alterarea și pierderea moștenirii culturale și a tradițiilor rurale.
• Eșecul în formarea de parteneriate locale puternice și în promovarea potențialului endogen
al regiunilor.

Nivel sectorial

• Menț inerea t endinț ei descendent e a numărului de cercetători ș i a centrelor de cercetare.
• Mentinerea unui nivel scăzut de calitate al consultanței , ca sprijin pentru fermieri.
• Creșterea concurenței produselor cu valoare adăugată mare provenite din alte piețe și a
presiunii exercitat e asupra sectorului de vânzare cu amănuntul .
• Volatilitatea prețurilor pentru produse agricole.
• Desființarea cotelor de lapte ale UE în 2015 va genera o presiune mai mare asupra micilor
producători ș i procesatori
• Creșterea ponderii suprafețelor ocupate de livezile îmbătrâ nite, slab productive .
• Destabilizarea pieței lemnului și afectarea sănatații pădurilor, ca urmare a manifestării
fenomenelor climatice extreme cu f recvență și intensitate crescută (secetă, v ânt puternic).
• Menținerea unui grad mare de făr âmițare a exploatațiilor agricole, cu implicații în
performanța la nivelul fermelor și în viabilitatea acestora.
Mediu și climă

• Creșterea impactului negativ asupra mediului a activităților agricole ( degradarea solurilor,
poluarea apelor, afectarea biodiversității și creșterea emisiilor GES) ca rezultat al
intensivizării agriculturii în urma creșterii cerer ii global e de produse alimentare (în special
pe terenurile agricole cele mai productive).
• Abandonul activităților agricole cu influenț e negativ e în conservarea biodiversităț ii, calitatea
solului, starea peisajelor , în special î n zonele af ectate de constrângeri natur ale.
• Exploat area suprafețelor împădurite în afara cadrului legal, cu consecințe ulterioare în ceea
ce privește diminuarea funcți ilor de protecție a mediului .
• Accentuarea efectelor negative, în special asupra resurselor de apă, rezultate în urma
utilizării unor tehnologii neperformate cu scopul limitării efectelor schimbărilor climatice.

6