Situatia Acutala Privind Echipamentele Agricole de Uz Gospodaresc

Situația acutală privind echipamentele agricole de uz gospodăresc

Cuprins

Introducere

CAPITOLUL 1 – ISTORIA UTILAJELOR / PRODUCĂTORI ȘI IMPORTATORI

1.1 Istoria utilajelor

1.2 Producători și importatori

CAPITOLUL 2 – SITUAȚIA EXISTENȚEI ECHIPAMENTELOR ÎN GOSPODĂRII

2.1 Situatia morilor de porumb si grau

2.2 Situatia batozelor de porumb

2.3 Situatia tocatoarelor de radacinoase

2.4 Situatia masinilor de curatat

CAPITOLUL 3 – ALCĂTUIREA ,UTILIZAREA ȘI PRINCIPIILE DE FUNCȚIONARE ALE ECHIPAMENTELOR DE UZ AGRICOL GOSPODĂRESC

3.1 Alcatuirea si utilizarea morii de porumb si griu

3.2 Alcatuirea si utilizarea batozei de porumb

3.3 Alcatuirea si utilizarea tocatoarei de radacinoase

3.4 Alcatuirea si utilizarea masinilor de curatat

3.5 Principiile de functionare la moara de porumb si grau

3.6 Principiile de functionare la batoza de porumb

3.7 Principiile de functionare la tocatoarea de radacinoase

3.8 Principiile de functionare la masinilor de curatat

CAPITOLUL 4 – STUDIU EXPERIMENTAL MOARA DE PORUMB

4.1 Descrierea si destinatia produsului

4.2 Caracteristici principale

4.3 Amplasare si montaj

4.4 Reglaje

4.5 Exploatare – functionare

4.6 Intretinere si reparatii

4.7 Deranjamente de functionalitate – cauze si remedieri

CAPITOLUL 5 – PIAȚA ECHIPAMENTELOR AGRICOLE

Preturi raport calitate – pret

Tehnolgii moderne si prototipuri

Profitabilitatea si amortizarea invesitiei

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Introducere

Incep aceasta introducere catre proiectul meu de diploma ,prin a v-a prezenta in opinia proprie care sunt avantajele temei pe care am ales-o .

Sunt multi studenti care opteaza pentru lucrari cu nume mari si sonore insa , ascultand recent un reportaj in care se spunea ca aproximativ 4 milioane de hectare de pamant cultivabil din Romania este in posesia oamenilor de rand si a unor agricultori mici cu pana la maxim 5 hectare in proprietate , eu personal am decis sa tratez un subiect mai rar si anume utilajele de uz gospodaresc.

Desi observam un proces de industrializare a agriculturii si o decadere a numarului de arendasi si utilaje de gabarit mare , iata ca in sfera agriculturii inca exista oameni care traiesc cu ajutorul pamatului mostenit din stramosi , si aceasta este uneori singura , daca nu principala lor sursa de venit si hrana .

Utilajele de uz gospodaresc ne-ar putea duce cu gandul la echipamente mici si greu de manevrat in obtinerea unor rezultate cat mai apropiate de rezultatele unor mari industrii.

Personal cred ca aceasta este o idee preconceputa , am analizat si calculat in amannunt care este profitabilitatea si eficacitatea unor astfel utilaje mici .

In cuprinsul lucrarii se pot observa cu exactitate care sunt utilajele pe care am ales sa le analizez si sintetizez in lucrarea mea , ele fiind cele mai necesare in gospodaria unui fermier .

In prima parte a lucrarii am punctat in principal avansul tehnologic suferit de utilajele agriole mici .

Pentru o mai buna intelegere a avansului in domeniul tehnologiei agricole , am ales sa scot in evidenta antagonia dintre moara momunemt si una din cele mai mari morii existente in zilele noastre .

Am ales cuvantul antagonie in aceasta introducere ,si intre aceste doua utilaje ,deoarece in mod voit sau nu in procesul de avans tehnologic ,a avut loc distrugerea elementului vechi în favoarea celui nou. Acelasi lucru s-a intamplat in cazul majoritatii utilajelor ,insa mai pe larg situatiile sunt prezentate in capitolul intai al acestei lucrari.

Nu am putut trece cu vederea una din primele mori pe baza de abur , mai exact moara lui Assan, una din primele mari utilaje industriale , este un simbol al Romaniei , si un subiect tratat chiar si in literatura Romana.

In cel de al doi-lea capitol al lucrarii am incercat sa privesc situatia in ansamblu a utilajelor si a existentei lor in gospodariile oamenilor , mai exact am aratat faptul ca utilajele de capacitate mica pot fi deasemeni profitabile cu o eficacitate sporita ,fata de utilajele neconventionale cu actiune manuala sau animala .

De asemeni utilajele din gospodariile micilor fermieri au randament mult mai ridicat daca vorbim de culturi mici , exemplu fiind un agricultor cu maxim 5 hectare de pamant ce a cultivat grau pe intreaga suprafata.

Acestuia ii v-a fi mult mai convenabil sa macine graul in regie proprie cu un utilaj mic unde pierderile sunt mult mai mici si cheltuielile mult mai reduse asa cum am analizat si in ultimul capitol care trateaza intr-un mod realistic timpul de lucru necesar pentru procesarea recoltelor

In cea de a treia parte lucrarii am stabilit , analizat si specificat care sunt dupa parerea mea unele din cele mai bune utilaje din momentul acesta pe piata romaneasca, drept urmare am ales 4 companii diferite care ne v-or furniza utilaje de top la preturi accesibile .

Cele patru companii au fost alese dupa un studiu riguros al tutoror competitorilor aflati pe piata din Romania , au fost luate in considerare criteria precum – timp de amortizare a investitiei cheltuieli de rulare si intretinere a utilajului , pretul de achizitie , calitatea oferita si capacitatea de procesare .

Dupa o analiza completa a fiecarui utilaj , eu am tinut sa precizez si principiul de functionare a fiecarui utilaj , deoarece de multe ori principiul de la baza echipamentuli face diferentierea intre acestea .

Continuand aceasta introducere in lucrare, v-a prezint capitolul patru al acestei lucrari , mai exact aici am prezentat elementele ce tin de pret , raport calitate-pret , investii initiale si amortizarea acestora.

Am tratat fiecare utilaj in parte luand in calcul atat pretul cat si timpul de lucru si consumul de energie folosit de acestea in procesarea intregii recolte .

Prin aceast capitol a lucrarii mele , practic vreau sa subliniez necesitatea unor astfel de echipamente sau unele similare in gospodariile oamenilor .

In cazul meu , eu am optat sa introduc in lucrarea mea numele si modelul exact precum si producatorul sau distrbuitorul din Romania , in acest fel nu incerc sa influentez deciziile posibililor cititori , ci doresc ca informatiile pe care eu le-am furnizat sa poata fi verificate si puse in aplicare in cazul in care cititorii sunt convinsi de predictile mele .

Un ultim capitol al proiectului meu de diploma trateaza in amanunt un subiect experimental si anume am ales o moara de porumb de capacitate mica .

Aceasta ultima parte din proiectul meu v-a reda in amanunt tot principiul de functionare a unui astfel de utilaj si pentru o mai buna intelegere a acestuia am adaugat schita propriu-zisa ce consta in analiza fiecarei componente , sistemul de actionare si forta manuala necesara .

Proiectul de diploma este incheiat cu o serie de concluzii pe care am putut sa le evidentiez in urma intrgului studiu realizat de mine .

Concluziile fac referire in mare parte la necesitatea acestor utilaje si la modul de flosire a acestora , o concluzie demna de precizat este aceea ca am reusit sa evidentiez cat de important este avansul tehnologic si ca exista ca beneficiari a acestuia atat utilizatorul , producatorul dar si mediul incojurator .

Mediul inconjurator fiind cel care din nefericire in ultimul timp a avut parte de un declin inimaginabil iar factorul principal este omul si activitatile pe care acesta l-e întreprinde zilnic .

Aici se include cu siguranta si firmele mari producatoare de cereale de exemplu care polueaza atat prin masinariile pe care l-e utilizeaza cat si prin erbicidele folosite care afecteaza in mod direct solul dar si omul acesta urmand sa consume produsele .

Afectata este si panza freatica care se imbiba cu astfel de substante si ulterior

aceasta ajunge in fantanile oamenilor si este consumata de acestia si de animalele pe care l-e cresc , care mai apoi v-or avea o calitate a produselor precara .

In incheierea intoducerii, tin sa precizez faptul ca aceasta lucrare este una tratata in mod exclusiv obiectiv, exemplele sunt unele aleatorii iar predictiile de existenta sunt bazate pe informatiile culese din comunca in care locuiesc (Tibanesti- Valenii judet Iasi), si comunele alturate .Tansa ,Ipatele ,Manastirea .

Facultatea Agricultura din cadrul UNIVERSITATEA DE STIINȚE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IASI ne-a învățat mereu să credem în forțele noastre si să fim creatori de valoare în sfera oricărui domeniu de activitate dar mai ales să ne cunoaștem mai bine pentru a știi ști ceea ce să ne dorim.

Doresc sa aduc mulțumiri profesorilor care m-au îndrumat pe căile inteligentei și mai ales părinților care m-au susținutsi acordat încrederea lor la fiecare pas in viata.

CAPITOLUL 1 – ISTORIA UTILAJELOR / PRODUCĂTORI ȘI IMPORTATORI

Istoria utilajelor

In capitolului intai al acestui proiect de diploma v-oi sintetiza istoria utiljelor de la primele modele aparute pana la tehnologiile modern folosite in zilele noastre .

Asadar, incepem prin a ne aminti vremurile in care spre exemplu aratul era o operatiune desfasurata foarte greoi cu ajutorul unor pluguri de lemn tractate de unul sau doi cai, procedeul necesita foarte mult timp si mult efort fizic din partea micului agricultor .

Pentru o mai buna intelegere a utilajului am atasat o poza- Figura 1.1, este un utilaj reconditionat si in zilele de azi este folosit ca element decorativ sau piesa in muzee precum cel din capitala Muzeul Taranului Roman .

Figura 1.1

Plug din lemn

Dupa – http://ro.wikipedia.org/

Ca si data initiala la care plugul si-a facut aparitia , aceasta este din perioada Geto-Dacilor perioada in care plugul era construit in intregime din lemn si cu partea taioasa construita din metal pe modelull celtic .

Acesta avea forme robuste si greu de manevrat , forta bruta iind un necesar pentru utilizatori , plugul construit de geto-daci a fost perfectionat de stramosii nostril si abia in secolul II-lea i.Hr acestia au reusit sa ii de-a o forma mai aplatizata si cu o terminatie triunghiulara sub forma unei linguri , si pentru prima oara acesta era prevazut cu un sistem de fixare pentru tractiune animala .

Uitandu-ne la istoricul utilajelor, si luam ca exemplu plugul de lemn, observam ca procesul de avans este unul foarte lent, diferenta masurata in timp dintre plugul de lemn si mijloacele de arat cu tractiune motorizata, materiale de o duritate si durabilitate mare, este una foarte mica de ordinul a sutelor de ani.

Strămoșii noștri au perfecționat plugul in secolul II î.Hr, cand a fost adoptat brăzdarul roman, acesta fiind unul mai lat și avea un randament mai bun. Romanii au fost cei care i-au dat forma unei bare aplatizate,si datorită îmbunătățirilor aduse de acestia, s-a confectionat plugul din fier de tip dacic ,acesta avea vârful triunghiular si curbat ca o lingură,el era prevăzut cu o nervură mediană și la capatul sau era prevazut cu un carlig de fixare.

In secolul I adică pe vremea lui Traian, Romanii foloseau un plug ale cărui coarmane erau sprijinite pe un cadru prevazut cu roți.

Pana in secolul XX, adica pana in vremea rascoalei taranesti din anul 1907, in gospodariile oamenilor a fost folosit plugul din lemn cu brazdar de fier.

Acesta este doar unul din exemplele pe care as fi putut sa l-e evidentiez ,insa numarul lor este unul mult mai mare. In continuare doresc sa arat care au fost pasii in creearea de tehnologii noi pe cont propriu .

Cu zece ani înaintea Revoluției de la 1848, in Romania s-a înființat una din primele scoali de agricultura, unde materia predate facea in principal referinta catre mașini și unelte agricole.

Scoala a fost urmata în anul 1840, de infiintarea primelor ateliere de mașini agricole. Acestea fabricau pluguri de fier prevazute cu sistem de prindere pentru tractiunea animal.

Atelierele au fost infiintate in București și Cluj, utilizarea uneletelor fabricate in aceste ateliere este atestată oficial până în anul 1947, insa ele sunt intalnite prin satele românești și astăzi.

Sucursală a firmei Clayton-Shussliworth din Lincoln,a infiintat aplatizate,si datorită îmbunătățirilor aduse de acestia, s-a confectionat plugul din fier de tip dacic ,acesta avea vârful triunghiular si curbat ca o lingură,el era prevăzut cu o nervură mediană și la capatul sau era prevazut cu un carlig de fixare.

In secolul I adică pe vremea lui Traian, Romanii foloseau un plug ale cărui coarmane erau sprijinite pe un cadru prevazut cu roți.

Pana in secolul XX, adica pana in vremea rascoalei taranesti din anul 1907, in gospodariile oamenilor a fost folosit plugul din lemn cu brazdar de fier.

Acesta este doar unul din exemplele pe care as fi putut sa l-e evidentiez ,insa numarul lor este unul mult mai mare. In continuare doresc sa arat care au fost pasii in creearea de tehnologii noi pe cont propriu .

Cu zece ani înaintea Revoluției de la 1848, in Romania s-a înființat una din primele scoali de agricultura, unde materia predate facea in principal referinta catre mașini și unelte agricole.

Scoala a fost urmata în anul 1840, de infiintarea primelor ateliere de mașini agricole. Acestea fabricau pluguri de fier prevazute cu sistem de prindere pentru tractiunea animal.

Atelierele au fost infiintate in București și Cluj, utilizarea uneletelor fabricate in aceste ateliere este atestată oficial până în anul 1947, insa ele sunt intalnite prin satele românești și astăzi.

Sucursală a firmei Clayton-Shussliworth din Lincoln,a infiintatunul din primele ateliere de fabricat masini agricole.

Incepand cu anul 1983 fabrica s-a dezvoltat alaturi de firma austro-ungară Richard-Graepel, si mai apoi și cu alte ateliere producatoare de utilaje agricole din zonă.

Un pas important in istoria agriculturii din Romania este reforma agrara ce a avut loc in anul 1921 .

Spre sfarsitul secolului XIX – inceputul secolului XX in tara au avut loc miscari sociale tot mai puternice , care in mod final conduc catre rascoala din 1907.

In continuare pe teritoriul Romaniei principala ocupatie este in domeniul agriculturii acesta fiind si sursa principala de hrana a celor 14,4 milioane de locuitori –numar atins in anul 1930.

Incepand cu anul 1921 an in care a avut loc revolutia agrara , agricultura era practicata sub patru legi esentiala care in esenta lor constau in aproximativ acelasi lucru –practic pamantul urma sa fie expropriat astfel :

– pământul cultivat de la 100 ha în sus ale moșiilor arendate și folosite de arendași la data votării legii;

– pământul cultivat de proprietari dacă era un lot mai mare de 100 ha în zonele de deal și munte, sau 150, 200, 250 ha la șes în funcție de cererea de împroprietărire;

– pământul cultivat de proprietari unde s-au investit în utilaje, clădiri, dacă era o suprafață mai mare de 100 de ha la munte și deal, sau 200, 300 și 500 ha la șes în funcție de cerere.

Asftel pana in anul 1937 au fost expropriata 5.8 milioane de hectare din care aproape 4 milioane a constat in terenuri agrabile , 1 milion de hectare de islaz si restul paduri sau pamant neproductibil .

Reforma din 1921 este urmata de reforma agrara din 1945 , reforma despre care multi vorbesc ca fiind una doar cu scop propagandistic si cu referire doar catre colectivizarea pamanturilor si nicidecum un interes national pentru bunastarea tututor paturilor sociale.

In jurul anilor 1945 -1949 a inceput in Romania procesul de colectvizare , practic agricultorii au fost deposedati de terenuri, ele trecand in patrimoniul statului si fiind exploatate de acesta , in mod evident resursele financiare erau mult mai mari si avansul tehnologic de lurare a pamantului a evoluat simtitor .

In Muzeul National al Agriculturii exista o poza – Figura 1.2 datata din 1945 unde se pot observa clar resursele si mijloacele utilizate ,pentru a nu detalia si pentru a a avea o imagine mult mai clara a acelor timpuri am atasat o copie a acelei fotografii.

Figura 1.2

Dupa -Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”

Aratul pamantului in 1945 cu tractoare Lanz Bulldog Foto:Muzeul National al Agriculturii

Utilajele folosite la arat nu au fost singurele care au beneficiat de un proces de avansare, un alt exemplu este batoza de porumb. Desi aceasta in zilele noastre exista in cateva zeci de modele competente pe piata, in urma cu zeci de ani ele nu existau deloc .

Actiunea pe care batoza o desfasoara acum, era pe vremuri facuta de om cu forte proprii .

Boabele de porumb erau desghiocate manual cu ajutotul uni intrument vechi numit popular “dezghiocator”, insa procedeul necesita foarte mult timp, si fiind pracic imposibil de reazlizat in cazul cuturilor mari .

Popular unii fermieri puneau pur si simplu porumbul la uscat si cand acesta era uscat in totalitate se punea in saci, care mai apoi erau loviti in mod repetitiv cu un obiect tare pana la desprinderea integrala a boabelor de pe stiulete .

Insa din nou dupa cum v-a imaginati procedeul chiar daca scade impul efectiv de lucru , necesita mai mult effort fizic , un astfel de sa continand aprox 30-50 de kg , este dificil de manuit si mai ales necesita mlte lovituri .

Figura 1.3

Denumire populara “Dezghiocator”

Figura obtinuta prin mijloace proprii

Asadar in ziua de azi munca agricultorului a fost simlificata mult datorita avansului tehnologic, datorita motoarelor electrice incorporate in sisteme de insamantare, fertilizare, recoltare etc.

Un exemplu elocvent de avans tehnologic il constituie morile de grau respectiv porumb, prima moara cu aburi din Romania este Moara lui Assan si a fost construita in 1853 in Bucuresti .

Aceasta inca se afla aici in zona Obor-Lizeanu insa necesita reparatii capitale, mentionez ca moara este inregistrata ca fiind monument de valoare nationala si face parte din patrimoniul industrial.

Moara a fost intemeiata de negustorii George Assan (1821–1866) si Ion Martinovici(1820–1882).

Moara lui Assan (prezentata in Figura 1.4 ) avea o capacitate de macinare de sapte vagoane in 24 de ore , aproximativ 90 de tone .

Riscurile la care angajatii au fost supusi erau foarte mari , datorita motorului care actiona moara, el era un motor cu aburi unde pericolul de incendiu sau explozie erau foarte ridicate .

Chiar si asa , moara era una din cele mai bine vazute afaceri din aceasta perioada , profitul pe care aceasta il aducea proprietarului fiind unul enorm .

Ca sa intelegem situatia financiara pe care acesta si-a creat-o cu ajutorul morii, amintim faptul ca fiii lui Assan au fost printre primii care au beneficiat de avantajele unui automobil .

Figura 1.4

Moara lui Assan

Dupa – http://ro.wikipedia.org/

O alta moara de macinat grau cunoscuta in istoria avansului tehnologic al Romaniei este moara cu pietre ce a apartinut unui morar de origine romana. Aceasta este una actionata printr-un motor alimentat cu benzina insa foarte vechi, ea s-a bucurat de functionalitate multe decenii si astfel pastrand vii practicile de morarit traditionale.

Impreuna cu aceasta, in sat, au mai functionat si alte mori cu pietre, nici una dintre ele pastrandu-se pana astazi.

Din pacate in ziua de azi moara este in paragina, acest lucru incepand odata cu moartea morarului, si totodata moraritul fiind aproape abandonat in zona.

Cu sprijinul MET in anul 2004 a fost achizitionat un motor fabricat in ultimii ani ai secolului nouasprezece dintr-unul din satele invecinate.

Compania „Langen & Wolf” sunt astfel primii detinatori de licenta pentru motoarele Otto in Monarhia Austro-Ungara, instalatia fiind astfel valoroasa in comparatia din punct de vedere al istoriei tehnicii.

In ziua de azi morile de grau si porumb au motoare actionate electric, riscurile sunt mult mai mici si calitatea fainii obtinute este mult mai ridicata.Cheltuielile de intretinere cu astfel de mori sunt mai mici si forta de munca necesara mult mai scazuta prin urmare cheltuielile cu angajatii sunt reduse considerabil.

Dupa cum am mentionat si mai sus in Romania avem una din cele mai mari mori din Europa de Est, in Carani judetul Timis, capacitatea acestei mori in comparatie cu moara lui Assan construita in 1853 este de cinci ori mai mare, mai exact moara din Carani are o capacitate de macinare de 500 tone in 24 de ore. Moara din Carani are doar 100 de angajati , sistemul fiind unul computerizat in majoritate.

Si in cazul tocatoarelor de radacinoase observam un avans al tehnologiei , in vremurile de demult agricultorii nu aveau prilejul de a se bucura de tocatoare actionate electric.

Singura modalitate de tocare fiind una manuala cu ajutorul unei tocatoare din otel turnat, utilaj masiv, greu de utilizat,dotat cu o manivela ce actioneaza asupra razatorii.In imaginea alaturata (Figura 1.5 ) v-a prezint un astfel de model fabricat de catre cei de la Clayton & Schuttleworth.

Figura 1.5

Tocatoare de radacinoase – Clayton & Schuttleworth

Dupa – http://www.claytonshuttleworth.com.au/

In general tocatoarea prezentata in imagine era folosita in tocarea sfeclei, aceasta fiind una din legumele cele mai des cultivate fie pentru obtinera zaharului, pentru fabricarea bauturilor alcoolice de casa sau hrana pentru porci (sfecla fiind o sursa de hrana foarte nutritiva pentru acestia).

Astazi tocatoarele de radacinoase au cu totul o alta infatisare si eficacitate, sunt prevazute cu motoarele electrice ce actioneaza printr-o serie de curele asupra rotorului si ulterior a razatorii .

Capacitatea de tocare a utilajului prezentat la punctul 3.3 este una de 3 tone pe ora .Intre cele doua utilaje nu exista un termen de comparatie cand vine vorba de productivitate si capacitate .

Cand vorbim de avans tehnologic in agricultura , beneficiul a fost mereu in favoarea tuturor partilor, atat a fermierului, producatorului de utilaje noi dar si a populatiei care se bucura de siguranta unei alimentatii de baza .

De un beneficiu mai ridicat se bucura producatorii de astfel de utilaje din moment ce cererea este mai mare, automat profitul lor este mai ridicat.

De asemeni daca utilaje folosite sunt unele cu tehnologie noua calitatea este mult mai ridicata si bineinteles este realizata intr-un timp scurt .

Mai exact, odata cu cresterea demografica s-a inregistrat si un prosces de avansare a utilajelor ce le permite fermierilor sa produca o recolta mai mare ceruta de catre populatie in mod imperative.

In Romania primul om care a preluat inițiativa de a încerca construirea unor unelte agricole, printre care și plugul de fier este Al.I. Ghica.

Producători și importatori

In acest punct al lucrarii voi prezenta producatorii utilajelor mentionate in proiect dar si cativa dintre producatorii de renume la nivel mondial.

Moara de grau si porumb prezentata in proiectul meu de diploma este produsa de SC.TEHNOFAVORIT SRL. Companie Situata in Bontida la doar 30 de kilometri de Cluj, dinspre Dej, compania Tehnofavorit este o urmasa a fostei Statiuni de Masini Agricole si Tractoare.

Compania isi are inceputul in anul 1949 si a adoptat dezvoltarea tehnologica in mecanizarea agriculturii a anilor urmatori. In 1995 acestia au inceput o colaborare tehnologica stransa cu oameni din Germania ,Italia si Franta.

Aceasta firma importa deasemeni utilaje din tarile mai devreme mentionate , dar si utilajele produse in Romania de TEHNOFAVORIT ajung pe piata tarilor straine din Europa si nu numai.

Compania produce masini cu comanda numerica, masini de debitat cu laser, echipamente de sablare si vopsire etc, fac ca utilajele produse la Bontida sa satisfaca cele mai exigente cerinte , aceste carateristici fac ca TEHNOFAVORIT sa fie unul din liderii de piata in domeniu .

Batoza de porumb prezentata in punctul 3.1 este comercializata pe piata romaneasca de catre compania cu acelasi nume SC.MAGAZINUL MICULUI FERMIER SRL. este o companie infiintata recent in anul 2011 , cu sediul in judetul Timis localitatea Timisoara .

Brand-ul Micul Fermier este un brand tanar, 100% romanesc creat din nevoia de a aduce si pe piata romaneasca a unor produse de calitate superioara la preturi rezonabile.

Uneltele Micul Fermier sunt asamblate in Rusia, China, Canada, Polonia si Ucraina dupa cerintele si sub stricta supraveghere a specialistilor romani. Produsele Micul Fermier respecta toate normele de securitate si de calitate in vigoare.

Datorita calitatii si preturilor corecte, gama de produse Micul Fermier s-a facut remarcata foarte repede pe plan national, ajungand sa cuprinda in acest moment peste 1000 de produse, fiind in continua crestere.

In lucrarea mea am tratat in cadrul punctului 3.3 tocatoarea de radacinoase SS-1A construita de Radviliskis Machine Factory Lithuania , si distribuita in Romania de catre partenerul lor SC.Kenobi.SRL.

Productia celor de la Radviliskis Machine Factory Lithuania include: combine pentru recoltarea fructelor de arbusti USK-1 “JOVARAS”, instalatii de tratare a semintelor SBI-1, mori de cereale, distribuitoare de ingrasaminte, cositoare si alte produse.

Compania partenera in Romania este producator de uscatoare pentru tocatura SC. Kenobi SRL.

JSC "Radviliskis machine factory" se pregateste pentru noi proiecte în Romania, tara bogata în materii prime regenerabile, unde proiectele sunt sustinute si din fonduri ale Uniunii Europene.

In continuarea acestui capitol voi prezenta compania producatoare utilajului prezentat in punctul 3.4 al acestei lucrari .

SC.VALBOMAR.SRL este o societate ce comercializeaza utilaje agricole, are capital total privat. Compania este unicul distribuitor al firmei producatoare MIRA snc din ITALIA. MIRA este in principal un constructor de utilajelor agricole profesionale cum ar fi motosape, anumite tipuri de motocultivatoare si mini tractoare dotate cu roti sau senile.

Denumirea Situ-lui de Geomotoagro a fost aleasa pentru o mai usoara promovare pe internet .Sediul firmei se afla in Jud.ILFOV,Oras CHITILA si tot aici si punctul de desfacere.

Fabrica MIRA snc a fost fondata in anul 1969 sub atenta supreveghere a lui Raffoni Carlo si a ficei Prima, in companie au fost implicate succesiv si alti componenti ai familiei care in prezent participa activ in conducerea firmei.

Regiuna istorica Savignano sul Rubicone (Forli) in Emilia Romagna este evocata deseori pentru industria mecanica si concentratia foarte mare in productia de masini agricolesi tot aici isi are sediul si fabrica Geomotoagro.

Grecia a fost prima piata de desfacere pentru ei si in timp s-a extins in tari precum Cipru, Spania, Franta, Turcia, Siria, Emiratele Arabe Unite ,Germania, Qatar,si ajungand pana in America Latina (Nicaragua , Mexic , Peru)

Din anul 2008 acestia sunt prezenti si n Romania prin compania SC.VALBOMAR.SRL unic concesionar pe teritoriul tarii noastre.

CAPITOLUL 2 – SITUAȚIA EXISTENȚEI ECHIPAMENTELOR ÎN GOSPODĂRII

2.1 Situatia morilor de porumb si grau

Daca in urma cu cativa zeci de ani existau cate o moara la fiecare comuna maxim doua in functie de marimea comunei ,situatia in zilele de azi s-a schimbat . Inainte cerealele erau colectate de catre CAP-uri si macinate in functie de necesitate in morile proprii, cultivatorilor reveninu-le pana la maxim 25 la suta ,restul granelor erau depozitate in hambare gigant pana la macinarea lor .

In ziua de azi cultivatorii au o gama mult mai variata de valorificare a culturilor ,fie prin vanzarea cerealelor in forma bruta , fie prin macinare si vanzarea fainii , fie prin exportul catre tarile unde clima si solul nu permite cultivarea necesarului pentru hranirea populatiei .

Acum foarte multi agricultori opteaza pentru mori mici de uz casnic in vederea obtinerii furajelor pentru animale, numarul acestor mori crescand vertiginos in ultimii ani ,fapt datorat pretului scazut a utilajului si amortizarea investitiei foarte rapid.

Numarul acestor mori de uz gospodaresc a fost direct influentat de pozitia geografica a satului, tipului de sol (daca este sau nu favorabil cultivarii graului si porumbului ), nivelul de trai din respectivul sat ,numarul de locuitori si posibilitatile fiecarui satean .

La nivelul judetului Iasi exista inregistrate un numar de aproximativ 23 mori de grau si porumb, dintre acestea 4 sunt localizate pe raza localiatii Iasi si restul in afara ( Valea Seaca, Sinesti, Dumbravita, Rediu, Uda, Hoisesti, Mosna , Habasesti, Comarna, Mogosesti Siret, Lespezi, Golaiesti, Belcesti, Valenii,Tibanesti, Suhulet,Tansa )

Dupa cum se poate observa si in Figura 2.1-1, la Iasi se afla unul din cei mai importanti producatori de faina de grau si porumb din Romania – BOROMIR , liderul de piata pe plan national al producatorilor fiind DOBROGEA .

In anul 1961 – a fost inființă Intreprinderea de Morărit Panificație Dobrogea dupa punerea în funcțiune a două mori de grâu.

In prezent compania este una cu capita privat 100 % si este inregistrata ca fiind o societate pe actiuni, si desi profilul companiei este de panificatie nu este deloc de neglijat faptul ca acestia is cultiva in cea mai mare parte cerealele in regie proprie, detinand o suprafata de pamant cultivabila foarte mare.

Figura 2.1-1

Principalii producatori de faina

Dupa – http://www.slideshare.net/

Morile de porumb mici folosite la obtinerea crupelor si in general a unei granulatii grunjoase sunt utilizate mult in gospodarii deoarece faina de porumb obtinuta – malaiul, nu este la fel e pretentios ca cea de grau.

Malaiul fiind folosit deseori in obtinerea furajelor hrana puilor si mult mai putin in alimentatia omului .Deasemeni calitatea fainii nu are variatii la fel de mari ca cea de grau, drept urmare utilajul folosit nu are aceeasi importanta ca la grau.

Ca sa punctez cu adevarat care este situatia actual a morilor evidentiez faptul ca in 2010 s-a deschis in Romania cea mai mare moara din tara si una din cele mai mari mori din Europa de Est.

Investitia de 11 milioane de euro a fost sustinuta in principal din fonduri proprii , dar a beneficiat si de sprijinul Uniunii Europene prin programul SAPARD.

Proprietarul a optat pentru un sistem computerizat si astfel acesta si-a redus cheltuielile de functionare si operare foarte mult, el are in prezent aproximativ 100 de angajati, incluzandu-i si pe cei din administratie.

Moara are o capacitate de procesare de pana la 500 de tone/ 24 h si intreaga productie de faiana de porumb a acestei companii este data catre export in tarile lovite de razboi , ele fiind una din principalele cumparatoare (Irak , Afganistan si America de nord).

Propietarul a opat pentru accesarea exclusiva a pietei de export din mtiva financiare si stabilitate , cererea pe aceasta piata fiind una ce se bucura de stabilitate.

Moara apartine sectorului privat sub brand-ul ATON Transilvania sau popular zis moara din Carani .

2.2 Situatia batozelor de porumb .

In Romania un fermier care detine intre unu si cinci hectare de pamant de obicei il cultiva cu mijloace populare, aratul se face cu disc si tractare animala, la fel si semanatul, lucrarile de ingrijire a pamantului sunt facute in general de forta umana prin plivit si prasit.

Astfel un fermier ajunge la o recolta de pana in 4 tone de porumb ,3-3.5 tone de grau si doar 2 tone de floarea soarelui .

In cazul fermierilor cu o suprafata mai mare de 5 hectare , acestia isi permit mijloace mecanizate de arat, semanat, erbicidare sau fertilizare, lucru care sporeste cu mult cantitatea de recolta, exista fermieri din aceasta categorie care ajung pana la recolte de opt one de porumb/ hectar cultivat.

Cazul prezentat mai sus a micilor fermieri, este unul extrem de des intalnit in Romania, aceasta fiind situatia a peste 4 milioane de hectare de pamant cultivabil.

Acesta este motivul pentru care batozele de porumb de dimensiuni mici sunt inca prezente in gospodarile romanilor, pentru ei fiind mult mai convenabil sa execute si lucrarea de dezghiocare a boabelor in regie proprie.

Batoza de porumb prezentata in punctul 3.2 este una care se muleaza destul de bine pe nevoile micilor fermieri, batoza este una capabila si ii ofera agricultorului ce o detine posibilitatea de a procesa recolta treptat in functie de necesitate.

Pretul unei batoze fiind unul foarte accesibil 350 lei -1000 lei, munca este realizata mecanic cu un minim efort din partea utilizatorului.

Astfel apreciem ca batozele de porumb aflate in gospodarii au o densitate de apox 1-2 la 100 de case in cazul satelor aflate intr-o zona favorabila cultivarii porumbului.

Batoza prezentata la punctul 3.2 (Micul fermier 3 in 1) are o capacitate de 500 kg pe h , astfel unui mic fermier cu 5 hectare de pamant si o recolta de 4,.4 tone la hectar , nu ii v-a lua mai mult de 55 h de lucru pentru procesarea intregi recolte.

Ca urmare a celor mentionate, concluzia este una favorabila producatorilor de batoze, acestia comercializand un numar ridicat de produse, dar si a pieselor de schimb.

Partea nefavorabila a subiectului tratat, sunt in mod evident cifrele scazute inregistrate la recolta pe suprefete mici , si numarului mare de hectare cultivate in acest fel .

Asadar batoza de porumb este un utilaj foarte des intalnit in gospodariile oamenilor, procesul tehnologic de modernizare a acestui echipament este unul care s-a dezvoltat foarte rapid, in zilele de azi intalnind batoze de porumb care indeplinesc functii precum, curatarea boabeleor de pe stiulete, macinare si uruiala.

Modelul batozelor noi, dupa cum am mentionat mai sus au capacitatea de a finaliza mai multe operatiuni, si practic salveaza timp si bani fermierului.

2.3 Situatia tocatoarelor de radacinoase

Tocatoarele de radacinoase se impart in doua categorii , actionate electri si actionate manual printr-o manivela , puterea de rotire si rotatiile razatorii fiind una mult mai scazuta .In aceasta lucrare am decis sa tratez in amanunt tocatoarea de radacinoase electrica .

“Tocator de radacinoase SS-1A” produs de catre Radviliskis Machine Factory Lithuania si find comercializata in Romania de catre SC.KENOBI.SRL , este un model foarte bine conceput si foarte eficient.

Este un model nou cu o tehnologie avansata ,cu o capacitate mai mare de tocare si timp mai putin de supraveghere si incarcare.

SS-1A este un model actionat electric ,exista multe alte modele similare acestuia si sunt des intalnite in gospodariile oamenilor din zone in care este favorizata cultivarea radacinoaselor .

In general acest tip de tocatori actionate electric se gasesc in gospodariile fermierilor mici , si sunt utilizate in tocarea bostanilor in vederea obtinerii de

furaje pentru animale precum porci,pui,rate etc. sau in tocarea sfeclei si ulterior prin procesul de macerare, tuica .

Exista tocatoare industriala insa fermierii micii care apeleaza la serviciile acestor companii , fie trebuie sa plateasca in bani , fie trebuie sa lase cota parte din materia ce a necesitatat tocare , drept urmare este mult mai convenabil sa achizitioneze un asftel de utilaj , sa il inchirieze sau imprumute.

Ca sa facem un simplu calcul de eficacitate a unei astfel de tocatoare , luam ca exemplu un fermier cu 4 hectare de pamant ,unde acesta a cultivat morcovi .

Recolta medie de morcovi la hectarul cultivat de este aprox 15 tone .

Astfel :

1500 kg la o capacitate de tocare de 3 tone/h = 5 ore de lucru

20 minute pauza la fiecare ora = 1 h 20 m

TOTAL – 6 ore 20 pentru tocare , la acest timp se adaga si timpul de incarcare.

Timpul de incarcare a tocatoarei este unul mare la prima vedere , buncarul fiind unul de capacitate mare , insa la o a doua privire , constatam; chiar daca timpul este unul mai indelungat capaciatea este una mare deci frecventa incarcaturilor este una mult mai scazuta .

Ca si paranteza mentionez faptul ca timpul de incarcare, este necesar indiferent de care este tipul de procesare in gospodarie sau tocatoare industriala, incarcarea fiind necesara si pentru a umple buncarul dar si pentru a transporta incarcatura la sediul tocatoarei.

Ca si situatie la nivel national preconizez ca astfel de tocatori sau modele asemanatoare din punct de vedere a peformantelor, exista aproximativ 1-2 in fiecare sat, si tinem cont ca satul are intre 100-200 de case.

2.4 Situatia masinilor de curatat

Situatia utilajelor de curatat in Romania la nivelul gospodariilor mici nu este una la fel de buna ca cea a utilajelor mai sus mentionate , mai exact agricultorii de talie mica prefera utilizarea mijloacelor nemotorizate .Acestia folosesc des utilaje cu tractiune animala sau umana pentru curatarea terenurilor , in unele cazuri apeleaza la utillaje mari inchiriate sau utilaje de talia celui prezentat contra unui cost mult mic platit proprietarului.

Adesea aceste tipuri de utilaje sunt achizitionate de primariile satelor sau comunelor, in vederea mentenantei de spatii verzi, spatii de joaca, elemente florale decorative etc.

Ca si ecipament de curatare am optat in a va prezenta tocatoarea de provenienta italiana GEO-EFG105, este un utilaj de simplificare a muncilor campului, fermierii ce il achizioneaza fiindin general proprietari a unor suprafete

mai mari de 4-5 hectare, astfel randamentul si amortizarea acestui utilaj devin mult mai facile.

Fermierii de aceasta talie, il utilizeaza in general la munc campului dupa recoltare, exemplu pentru tocarea cocenilor dupa ce porumbul a fost cules, sau in nivelarea terenurilor acolo unde este necesar .

GEO-EFG105 este un utilaj conceput sa usureze munca fermierului insa acestia nu il considera extrem de necesar in gopodariile lor.

Un incovenient in vanzarea in numar ridicat a acestui produs il reprezinta si sursa propulsoare, acesta necesitant agatarea de un tractor utilaj de care nu dispun foarte multi agricultori mici .

Desi am gasit cateva motive pentru care fermierii nu achizioneaza astfel de utilaje, iata si cateva motive pentru care unii deja au in proprietatea lor un astfel de echipament : reducerea timpului acordat curatirii , efortul fizic minimalizat , usor de manevrat cu o latime de lucru de 1m si 5 cm , astfel la o viteza de deplasare de 20 km / h fermierul are nevoie de 5 ore pentru curatirea integrala a unui hectar de pamant.

O estimare proprie facuta in cazul comunei Tibanesti din judetul Iasi ne arata faptul ca pe raza comunei exista un numar de 3 de astfel deutilaje.Comuna Tibanesti este formata din opt sate Glodenii Gandului, Griesti, Jigoreni, Rasboieni, Recea, Tibanesti, Tungujei si Valenii, practic este o tocatoare la apoximativ 3 sate .

CAPITOLUL 3 – ALCĂTUIREA ,UTILIZAREA ȘI PRINCIPIILE DE FUNCȚIONARE ALE ECHIPAMENTELOR DE UZ AGRICOL GOSPODĂRESC

3.1 Alcatuirea si utilizarea morii de porumb si griu

Moara de porumb si grau de uz gospodaresc este folostia in principal pentru obtinerea crupelor si a fainii de joasa calitate care urmeaza a fi folosita in general folosita doar in gospodaria proprie .

O alta caracteristica a morii de porumb si grau pe care eu am optat sa o detaliez in lucrarea mea este ca tehnologia folosita in constructia ei este una noua ce permite utilizatorului confectionarea de faina cu o granulatie mai mica decat a morilor de uz casnic obisnuite.

Chiar mai mult decat atat acest tip de moara vine cu un set de site ajustabile in functie de granulatia dorita, practic ii v-a oferi fermieului posibilitatea de a macina atat pentru animale cat si pentru consum propriu cu o calitate mai ridicata decat normalul oferit de o moara fara site.

Macinarea cerealelor este principalul factor care influenteaza calitatea furajului pentru animale. Operatia de macinare pentru obtinerea de produse furajere, se realizeaza în mori cu ajutorul morii cu ciocanele si este foarte important ca cerealele sa fie macinate uniform, iar praful furajer sa fie eliminat in cantitate cât mai mica posibila.

Pentru aceasta lucrare am decis sa tratez in detaliu moara de porumb cu ciocanele MCU-1.8 comercializata de catre unul dintre producatorii lideri de pe piata romaneasca, mai exact S. C. TEHNOFAVORIT S. A. cu sediul in judetul Cluj -Stean cel mare nr 273.

Dupa cum o sa vedeti in descrierea si destinatia produsului mai jos, eu am optat pentru acest model deoarece este ca o mica multifunctionala ce executa lucrarile necesare fiecarei gospodarii.

Destinatia produsului

Moara cu ciocane MC-1.8 este utilizata la macinarea concentratelor (boabe de cereale, stiuleti de porumb) si a furajelor grosiere si a fainii de consum propriu La cerere moara poate fi echipata si cu :

Dispozitiv de tocat radacinoase cum ar fi sfecla sau tuberculii

Dispozitiv circular montat pe acelasi cadru pentru taiat lemne

Practic acesta este un utilaj complex ce poate fi folosit in mai multe activitati din jurul gospodariei, el este un echipament cu 3 functii diferite care pentru un agricultor de rand este utilajul perfect.

Il numesc utilajul perfect deoarece ocupa putin spatiu, are un consum redus si investitia initiala este una mult mai mica decat daca ar opta sa cumpere separat utilajele.

Detaliile tehnice a morii MCU 1.8

Productivitate

Cereale boabe………………..170 – 210kg/h

Stiuleti de porumb……………100 – 110kg/h

Tulpinile porumbului ………..60 – 100kg/h

Sfecla…………………………150 – 300kg/h

Puterea motorului electric si monofazic…………….1,8 sau 2,2Kw

Turatia motorului electric …………………………..3000 rotatii pe min

Curea de transimisie ………………………………..10x8x1350

Numarul total de ciocanele cu care este dotata……..16

Pentru cerealele boabe dimensiunea orificiilor pentru sita ………. D3

Pentru stiuletii de porumb dimensiunea orificiilor pentru sita …….D5

Dimensiunile fizice ale utilajului

Inaltime…………………….1200

Lungime …………………..1300

Latime……………………..500

Alcatuirea morii MCU 1.8

1.Cadrul morii este alcatuit din 4 picioare formate din teava metalica pe care se fixeaza rama de cornier. Tot pe cadrul morii mai sunt fixate si acele urechi necesare sistemului prindere de masa a dispozitivului de taiat lemne.

2.Partea exterioara a morii este confectionata din tabla de otel aceasta fiind prevazuta cu un tub cu capac de cauciuc pentru introducerea stiuletilor. Capacul se fixeaza cu ajutorul a 3 piulite si este prevazut cu un miner de tip bila. Clapeta de reglare a debitului precum si jgheabul de evacuare se fixeaza deasemeni pe carcasa exterioara a utilajului.

3.Utilajul este prevazut cu un rotor cu ciocanele si este format din doua inele ce sunt prinse intre ele cu 4 distantiere. Intre acestea se fixeaza cele 4 bolturi pe care mai apoi sunt montate ciocanelele.

4.Motorul cu care moara este prevazatuta este un motor actionat electric si cu transmisie prin curea trapezoidala.Aceast tip de curea permite actionarea partilor active din component morii.

5.Dispozitivul de taiat lemne despre care am spus ca poat fi montat la cerere, este alcatuit din axul propriu-zis pe care urmeaza sa fie fixat discul de taiere si masa basculanta .

6.Dispozitivul de taiat radacinoase care deasemeni poate fi montat la cerere, este alcatuit dintr-un disc dotat cu un cutit de taiere si un capac care este prevazut cu o pilnie utilizata pentru introducerea radacinoaselor.

Figura 3.1-1

Moara cu ciocanele MCU 1.8 Tehnofavorit

Dupa- http://tehnofavorit.ro/

3.2 Alcatuirea si utilizarea batozei de porumb

In esenta ei batoza de porumb este o masina agricola care desface boabele din spice, din pastai sau din stiuleti si le separa de celelalte parti ale plantei, aceasta lucrare fiind efectuata in unele cazuri direct masina de treierat.

Batoza de porumb este un utilaj ce inlocuieste in mare parte munca manuala pe care un fermier ar trebui sa o execute, munca ce necesita un timp si efort indelungat.

Utilajul pe care eu am ales sa il detaliez in lucrarea mea de licenta este unul confectionat in totalitate din metal, lucru care il face mult mai rezistent atat pe timpul de lucru cat si in timp , este un utilaj usor de manevrat , fiind necesar un singur operator , l-am ales si pentru consumul mic de energie electrica dat si pentru ca randamentul in raport cu pretul si durata de procesare este unul foarte ridicat .

Batoza pentru porumb este usor de utilizat avand o constructie simpla ce se bazeaza pe separare fortata. Faramitarea se face prin forta continua, sub banda de actionare aflandu-se un raft tip sita post de evacuare.

Ca si exemplu in aceasta lucrare Micul Fermier 3 in 1 un model cu o tehnologie noua 2015.

Capacitatea batozei de porumb (stiuletii ies curati fara boabe ramase)-550Kg/ora

Capacitatea de uruiala a stiuletilor de porumb – 110 kg/ ora

Capacitatea de macinare propriu-zisa- 150-180 kg/ ora (in functie de sita aleasa )

Capacitatea de sfarmare a boabelor pentru crupe – 450 kg/ ora

Putere motorului monofazic- 2.5KW (2500W)

Viteza de rotatie -2800 rpm

Voltaj-220V – alimentare la priza normal

Componentele batozei de porumb oferita de cei de la compania Micul Fermier sun urmatoarele :

a) Gura de alimentare pentru porumb

b) Capac superior de protective

c) Placuta cutit pentru taiere

d) Corp inferior

e) Suport

f) Tub de evacuare a produsului finit

g) Fulie

h) Sita ajustabila

i) Ax

j) Cutit

Precizam aici ca tote aceste component au o forma robusta si sunt confectionate din materile dure ce favorizeaza pastrarea utilajul in timp contra ruginii si deasemeni pastreaza functionalitatea utilajului pentru o perioda de timp foarte lunga.

Acestea fiind unele din cele mai cautate caracteristici pentru astfel de utilaje, agricultorii opteaza pentru acest tip de material deoarece acest tip de achizitie este una cu pe termen foarte lung.

Figura 3.1-2

Batoza de porumb sau popular batogar

Dupa – http://www.uneltedecalitate.ro

3.3 Alcatuirea si utilizarea tocatoarei de radacinoase

Descrierea produsului

Tocatorul de radacinoase ales pentru lucrarea mea de diploma este recomandat pentru tocarea diferitelor feluri de sfecla, mere, morcovi, frunze, etc.

Produsul obtinut in urma tocarii este folosit in general pentru prepararea furajelor pentru animale sau prin macerarea ulterioara si obtinerea bauturilor alcoolice de casa.

Tocatoarea de radacinoase este un utilaj necesar in gospodariile in care in general exista si multe animale domestice, prepararea furajelor pentru acestea devenind una mult mai usoara si rapida.

Luand in considerare si faptul ca nu se poate procesa intreaga recolta odata deoarece produsul rezultat devine unul cu un grad de expunere extrem de ridicat catre deteriorare, solutia este procesarea treptata si doar la nevoie, lucru ce poate fi executat cu usurinta de utilajul pe care il prezint mai jos.

Un exemplu pe care am decis sa il detaliez este modelul “Tocator de radacinoase SS-1A” el este produs de catre Radviliskis Machine Factory Lithuania si este comercializat in Romania de catre SC.KENOBI.SRL.

Tocatorul de radacinoase SS-1A este alcatuit din materiale inoxidabile si este recomandat pentru folosirea in ferme mici si medii.

Detalii tehnice principale :

Capaciatea ……………………………………….. 3 t/h

Puterea motorului electric – trifazat ………………1,5 kW

Turatiile rotorului …………………………………900-1600 rpm

Greutate ……………………………………………58 kg

Operator ……………………………………………1 persoana

Dimensiunile fizice ale utilajului

Latime…………………………………………….. 530 mm

Inaltime …………………………………………….1250 mm

Alcatuirea tocatoarei de radacinoase Micul Fermier 3 in 1

1. Camera de lucru – se refera la spatiul propriuzis de lucru. Acesta este unul inchis pentru a oferi o mai mare securitate impotriva accidentelor in timpul lucrului.

2. Buncarul – este unul relativ mare ceea ce face ca utilajul ales de mine sa fie unul usor de manevrat. Nu este necesara incarcarea constanta a utilajului, ca in alte cazuri. Nu este necesar ca acest utilaj sa fie supravegheat in permanenta datorita buncarului de capacitate mare care poate fi incarcat pana la maxim si apoi utilajul v-a executa operatiunea singur.

3. Rotorul – este componenta utilajului ce actioneaza asupra partilor mobile ce executa miscari rotative prin care se toc propriu-zis produsele introduse in buncar. Rotorul avand o capacitate mare de rotire in mod implicit roteste cu repeziciune razatoarea si astfel produsele sunt tocate intr-un timp foarte scurt.

4. Motorul electric – este in primul rand una din cele mai eficiente dotari, spun acest lucru deoarece acesta scuteste de munca manuala utilizatorul. Este inima utilajului acesta actionand rotoul printr-o curea de transimsie,fara motorul electric intregul process devine unul greoi si foarte incet. Precizez faptul ca aces motor este unul ce necesta curent electric trifazat, practice agricultorul are nevoie de un brasament tip de la furnizorul de energie din zona in care isi v-a desfasura activitatea.

In incheierea acestei descrieri doresc ca mentionez si cateva dintre avantajele acestui utilaj:

Lamele rotorului sunt fabricate din oțel aliat.

Este potrivit in producția sucului de mere deasemenea.

Poate face bucăți mici sau pireu.

Figura 3.1-3

Tocatoare de radacinoase SS-1A

Dupa – http://www.factory.lt/ro

3.4 Alcatuirea si utilizarea masinilor de curatat

Tocatorile sunt utilaje agricole destinate curatirii si maruntirii resturilor vegetale ramase dupa recoltare (cocenilor), dar si pentru lucrari comunale – curatarea suprafetelor inclinate (diguri, canale) de ierburi si lastari.

Standard aceste tocatori de resturi vegetale sunt prevazute cu cutite in forma literei “L ” sau “Y ” .

Tocatorile de resturi vegetale sunt utilizate si pentru nivelarea trenurilor cu musuroaie sau tufe mici din fanete.

Aceste utilaje agricole au o constructie simpla si robusta prezentand o mare rezistenta la utilizarea lor pe tipul de pamant pe care sunt necesare –teren denivelat cu resturi,tepuse etc.

Pentru acest punct al lucrarii voi lua drept exemplu tocatoarea GEO-EFG105 utilaj care poate fi achizitionat online pe www.utilajeagricole.ro si poate fi vazut in showrom-ul din Ploiesti Str.Strandului nr. 70 (DN1-B Ploiesti-Buzau).

Mentionam faptul ca tara de provenienta a acestui utilaj este Italia si este comercializat in Romania de un distribuitor autorizat.

Versatilitatea acestui utilaj permite folosirea lui in cele mai diferite situatii, de la camp deschis la livezi.

Alcatuirea Tocatoarei de radacinoase GEO-EFG 105

1.Usa de vizitare – amplasata posterior si este folosita in principal pentru operatii de intretinere dar si pentru eliberarea tocaturii pe terenuri cu vegetatie densa,in cazul unui blocaj.

2. Brat flexibil – Utilajul este prevazut cu un astfel de brat pentru a ne oferi un plus de manevrabilitate,in cazul in care tocatoarea trebuie utilizata in spatii oblice, semicerc etc.

3.Cutie de viteze – construita aproape in totalitate din fonta

4.Curele robuste dintate – pentru transmisie

5.Carligele duble – pentru prindere

6.Role reglabile – amplasate in spate si dotatecu razuitoare pentru indepartarea noroiului de pe pereti de protectie

7.Intinzator reglabil – pentru lucru la distanta unde vehiculul de care este agatata nu poate patrunde

8.Rotor electronic echilibrat – control asupra lamei de taiere pentru a asigura o taiere perfecta

9. Cutite sau ciocane pentru iarba

10. Atasare se face in spatele tractorului cat. I (3 puncte de prindere), suport ax cardanic.

Dimensiuni si detalii fizice ale utilajului

Latime de lucru ………………………105cm

Masa totala ……………………………156kg

Cutite tip Y ……………………………36buc

Puterea necesara pentru actionare…….26CP

Pentru a avea o privire de ansamblu asupra utilajului am ales sa atasez o imagine cu acesta – Figura 3.1-4.

Dupa cum se poate observa in imagine utilajul nu poate fi actionat pe cont propriu, neavand o sursa locomotorie. Desi pare un utilaj mare si greu de manevrat, datorita sistemelor de actionare asupra bratului in functie de necesitate, il face sa fie la indemana oricarui utilizator cu un nivel de cunostinte mediu.

Datorita carcasei metalice ce protejeaza tot sistemul de cutite din interior, utilajul devine unul mai sigur cu un risc de accidentare mult mai scazut.

O gospodarie ce se bucura de posesia unei vii, poate beneficia de pe urma acestui utilaj, el executand cu success operatiuni de curatare a viilor, maruntirea lastarilor si a resturilor aflate la nivelul solului.

Figura 3.1-4

Tocatoare de resturi vegetale – GEO EFG 105

Dupa- http://www.utilajeagricole.ro

3.5 Principiile de functionare la moara de porumb si grau

Moara cu ciocane este folosita pentru macinarea unei game vaste de nutreturi existente in gospodariile individuale si microfermele de animale.

Maruntirea boabelor care intra în camera de macinare a morii este realizata prin izbirea in mod repetitiv a acestora de ciocanele aflate in permanenta mișcare, dar si prin ciocnirea boabelor între ele sau prin lovirea acestora de peretii morii.

Procesul de macinare a boabelor dureaza pâna se ajunge la o granulatie suficient de mica ce permite patrunderea produsului prin gaurile sitei.

Rolul sitelor fiind ca produsul finit dupa macinare daca nu este unul omogen din punct de vedere al dimensiunilor particulelor (deși acest lucru este de dorit) sa nu fie eliberat pana nu ajunge la granulatia dorita.

Caracteristicile fizico-chimice ale cerealelor utilizate ca materii prime care care ajung in stadiul de particule granulare și pulverulente rezultate din macinare, determina comportarea lor ulterioara în intregul procesul tehnologic de obtinere a nutreturilor combinate.

Moara de porumb si grau din Figura3.1-1 este dotata cu un motor actionat electric, motor ce necesita curent electric monofazic, cu o putere de 1,8 -2,2 Kw / ora,valoare determinata in functie de tipul de actiune pe care il dorim a executa .

In cazul macinarii cerealelor acesta v-a consuma 2,2 Kw procesul fiind unul mult mai migalos fata de taiatul lemnelor .

Acest tip de moara este folosit in scopul realizarii unei granulatii grosiere la polul opus fiind morile cu bile, cu ajutorul carora se obtin produse cu o granulatie fina prin lovirea si frecarea boabelor de corpurile de macinare si morile cu valturi, care au ca principiu de functnonare macinarea complexa.

Alimentarea morii cu boabe se face prin jgheabul de de alimentare.

Gura de acces este prevazuta cu clapeta reglabila, putindu-se astfel obtine debite de alimentare in functie de produsul si de puterea absorbita pentru macinare.

Boabele odata intrate in camera de macinare sunt preluate de catre ciocane, aruncate in contrabatatoare si trecute prin sita.

Din sita actioneaza asupra lor forta gravitational si astfel macinisul se scurge prin jgheab si dupa cum se vede si in Figura 3.1-1, moara este dotata cu un suport pentru sac, faina fiind colectata direct in sac, si in acest fel eliminam o mare parte din pierderi .

In Figura 3.1-5 am prezentat schita de alcatuire interioara a morii in plan orizontal si vertical.

Figura 3.1-5

Moara de porumb si grau MCU 1.8

Dupa – http://tehnofavorit.ro/

3.6 Principiile de functionare la batoza de porumb

Batoza de porumb prezentata si in punctul 3.2 are ca si principiu de functionare unul mai migalos si care necesita mai mult timp in partea utilizatorului.

Partea pozitiva este aceea ca utilajul nu are nevoie decat de un singur utilizator.

Principiul de functionare al batozei de porumb este unul simplu mai exact

alimentarea cu stiuleti a masinii se face manual, stiuleti sunt introdusi unul dupa altul si de regula introdus cu varful in jos.

Stiuletii se introduc la un interval de 3 – 4 secunde prin gura de alimentare.

Stiuletele este mai apoi preluat pe rand de catre roata de curatire, apoi de catre elementul de antrenare si urmat de elementul de presare.

Acestea din urma ii dau o miscare de avans sub forma de spirala si totodata desprinzand boabele de pe cocean. Pentru ca operatia de curatare a boabelor sa fie cat mai completase recomanda ca stiuletii trebuie sa fie cat mai bine uscati.

Se recomanda reglaje adecvate pentru stiuletii de marimi extreme (fie prea mici sau prea mari).

O piesa expusa in mare masura uzurii este garnitura de cauciuc care trebuie inlocuita dupa o perioada lunga de functionare (garnitura de schimb vine inclusa in pachet la achizitionarea morii)

Prin constructie, roata de curatire se poate apropia de elementul de antrenare pe o distanta de 5 mm, deci, pe masura ce garnitura se uzeaza, este necesar un reglaj in cazul apropierii rotii de curatire de elementul de antrenare.

Pentru utilizarea la randament maxim, este necesar ca actionarea sa fie facuta de un motor cu putere nominala de minimum 1,7 kW la 3.000 rotatii / minut, iar diametrul maxim al fuliei motorului trebuie sa fie de 65mm.

3.7 Principiile de functionare la tocatoarea de radacinoase

Tocatoarea de radacinoase este folosita in gospodarii in vederea obtinerii de furaje pentru animale sau prepararea amestecurilor ce sunt folosite prin macerare la obtinerea bauturilor alcolice (palinca,tuica).

Principiul de functionare a tocatoarei este unul simplu si nu necesita efort si timp indelungat din partea operatorului .Utilajul are un motor de 1.5 kw trifazat si necesita o racordare speciala la curent electric.

Practic materia prima este incarcata in buncar de catre operator ,prin materie prima intelegem – morcovi,sfecla,mere,pere etc.

Dupa ce materia a fost incarcata, motorul actioneaza asupra rotorului care la randul lui imprima razatorii o miscare cicrulara care atinge intre 900 si 1600 de rotatii pe minut.

Conexiunea dintre rotor si razatoare se face in baza unei simple curele de transmisie in cazul nostrum una din cauciuc (o transmisie pe baza de lant ar fi fost mult mai trainica si din pacate urilajul nu poate fi ajustat si modificat pentru aceast tip de transimsie).

Razatoarea face acest procedeu de tocare considerabil mai eficient decat in cazul tocatoarii manuale.

In partea de jos a acestui echipament exista o gura de evacuare a produsului finit dorit, si pentru colectarea acestuia este necesar un cos.

Capaciatea tocatoarei este de aproximativ 3 tone pe ora si este recomandat de catre producator ca la fiecare ora de lucru sa acordam 20 de minute pauza.

3.8 Principiile de functionare la masinilor de curatat

Voi incepe aceasta descriere prin a puncta faptul ca acest utilaj necesita tractarea de catre un tractor el fiind imobil si neavand o sursa de propulsare individuala.

Utilajul este montat in spatele tractorului, printr-un sistem de prindere in 3 puncte, este echipat cu o cutie de viteze din fonta ce permite ajustarea vitezei in functie de locul conditiile si mai ales tipul de resturi vegetale pe care dorim sa le indepartam. Transmisia si realizeaza printr-o serie de curele robuste si dintate .Intinzatorul este unul reglabil in functie de distanta la care este necesara amplasarea utilajului.

Utilajul este dotat cu lame ascutie si mari pentru a facilita taierea cat mai aproape de perfectiune, deasemeni are cutite sau ciocane in functie de model pentru indepartarea ierbii sau nivelare a musuroaielor.

O componenta esentiala in buna functionare a acestu echipament este rotorul, producatorii optand pentru un rotor electronic echilibra ,practic aceasta piesa asigura rotirea partilor mobile de taiere a utilajului ( cutite,lame,ciocane).

Odata setate atat viteza cat si lungimea bratului se poate incepe

procedeul de curatare, procedeu care implica actionarea rotorului si a partilor taioase,astfel pe o latime de 105 cm atat cat are raza de actiune utilajul, resturile vegetale vor fi taiate si vor ramane pe sol urmand sa fie colectate de catre alte echipamente.

CAPITOLUL 4 – STUDIU EXPERIMENTAL MOARA DE PORUMB

4.1 Descrierea si destinatia produsului

1.1.Denumirea: MOARA APLATIZATOR CU VALTURI MV- 5-0

1.2.Domeniul de utilizare.

Moara se foloseste in principal pentru prelucrarea prin strivire a cerealelor si transformarea acestora in furaje folosite pentru hrana animalelor.

1.3 Descrierea morii cu valturi (Fig.4.1-1), aceasta se compune din:

1.3.1 Carcasa superioara (poz. 1).este cea care formeaza cuva de alimentare a morii.Pe aceasta cuva se fixeaza parghiile care actioneaza asupra sistemul de dozare.

1.3.2. Mecanismul responsabil cu dozare (poz. 2). Este cel care permite variatiile cantitatilor de cereale care sunt introduse in moara.

1.3.3. Transmisia este realizata cu ajutorul fuliilor si curelelor (poz. 3). Acestea reduc viteza de rotatie a motorului de la 1440 rot/min la 500 rot/min la tamburi.

1.3.4. Aparatoarea (poz. 4). Este confectionata din tablă si sunt menite sa impiedice accesul la curele si la fulii a utilizatorului.

1.3.5. Bloc cu valturi (poz. 5).Este in esenta compus din cele 3 valturi reglabile pentru aplatizare, ele sunt dotate cu roti dintate pentru transmisia miscarii.

1.3.6. Motor electric (poz. 6). Motor electric de 5,0 Kw si 960 rot/min. Motorul se poate deplasa aceasta miscare fiind asigurata de mobilitatea la intindere a curelelor.

1.3.7. Suportul morii (poz. 6). Este un suport metalic confectionat din profil cornier si table indoita in profile.

1.3.8 . Aparatoarea (poz. 8). Este menita sa impiedice accesul la mecanismul de roti dintate a celui care exploateaza moara si este confectionata din tablă.

1.3.9. Cuva de evacuare (poz. 9). Asigura evacuarea cerealelor aplatizatesi este confectionata din metal.

Figura.4.1-1

Moara aplatizator cu valturi MV- 5-0

Dupa – http://tehnofavorit.ro

4.2 Caracteristici principale

Caracteristici tehnice:

Parametri ………………….MV 5-0

Nr. Valturi………………………3

Motor electric …………………5,0 Kw

Turatie motor………………….960 rpm

Suprafata valturilor…………. rifluită

Protectie ……………………….. prin apărători adecvate

Lungime ……………………….. 1,16 m

Latime …………………………… 0,88 m

Inaltime …………………………. 1,55 m

Greutate …………………………. 350 kg

Productivitate:

Pentru Grau, orz, ovăz:

Distanta dintre valturi ……………….. 0,1-0,5 mm

Capacitate …………………………600 – 1300 kg/h

Pentru porumb :

Distanta dintre valturi ……………….. 0,3-1.5 mm

Capacitate …………………………1000 – 1300 kg/h

Pentru mazare :

Distanta dintre valturi ……………….. 0,5 – 2 mm

Capacitate …………………………670 – 1000 kg/h

4.3 Amplasare si montaj

Utilajul este o constructie simpla si nu necesita o fundatie speciala pentru amplasare. Producatorul recomanda montarea acestei morii sub un de protectie atat pentru moara cat si pentru personalul de deservire. Este astfel recomandat pentru ferirea de intemperii, umezeala si praf.

Se recomanda amplasarea unor placi cauciucate de aproximatix 10 mm intre suportul morii si postament pentru reducerea vibratiilor dar si marirea pentru o mai mare stabilitate a morii.

Acest tip de moara nu se fixeaza in suruburi.

4.4 Reglaje

Inainte de a porni utilajul trebuie efectuate urmatoarele reglaje:

-intinderea curelelor trapezoidale

-dozarea boabelor

-distanta intre valturi functie de tipul de cereal

4.4.1.Reglajul intinderii curelelor poz. 3 din Fig.4.1-1 se face prin actionarea surubului de intindere, dupa slabirea acestora dar si a motorului pe placa. Intinderea corecta a curelelor se vor strange la loc suruburile de fixare a motorului si precis faptul ca sageata la apasare cu mana trebui sa fie 3-4 mm.

4.4.2.Dozarea boabelor se face prin deplasarea manetei mecanismului de dozare (poz 2) Fig.4.1-1. Actionand asupra manetei in spre moara se mareste cantitatea, si in sens invers se micsoreaza.

4.4.3. Distanta intre valturi trebuie reglata in functie de tipul de cereale folosite. Spre exemplu pentru porumb distanta dintre valtul destinat preluari si valtul mare de aplatizare trebuie sa fie de 5 mm. Pentru restul cerealelor care pot fi folosite in acest tip de moara distanta va fi de 2mm.

Reglarea distantei este ilustrata in Fig.4.1-2.

Distanta dintre valturile de aplatizare in pozitia inferioara a parghiei este de 0 – 0.1 mm si de cca 2 mm intre cel de preluare si cel mare.

Cand parghia de reglare este in pozitie superioara distanta dintre valturile de aplatizare este de aproximativ 3 mm. Distanta dintre valtul de preluare si valtul mare este de 6 mm.

Figura.4.1-2

Sistem de reglare a morii cu aplatizator si valturi MV- 5-0

Dupa – http://tehnofavorit.ro

4.5 Exploatare – functionare

Moara trebuie pornita intotdeauna in gol, alimentarea cu materie prima se poate face numai dupa ce valturile au ajuns la o turatia normala de lucru (500 rot/min).

Dupa introducerea materialului in jgheabul de alimentare cantitatea de material se regleaza cu ajutorul mecanismului de dozare actionat prin maneta astfel ca moara sa nu fie suprasolicitata.

Inainte de aplatizare cerealele trebuie curatate de pietre, obiecte metalice,si alte impuritati care ar putea duce la deterioarea valturilor.

Boabele odata intrate in camera de macinare sunt preluate de valtul de

preluare si apoi cu ajutorul valturilor de aplatizare sunt turtite, dupa aceasta operatiune,gravitational, produsul obtinut este lasat sa curga pe jgheabul de evacuare.

4.6 Intretinere si reparatii

7.1.Intretinere

Pe carcasele rulmentilor sunt montati gresori M10 prin care se asigura in mod constant ungerea rulmetilor la intervale de 120 ore de functionare.

7.2.Reparatii

Inlocuire rulmenti.

Trebuie desfacute aparatorile de protective apoi trebuie scoase capacele de pe lagare. Ulterior se desfac si aceste lagare, dupa care se scot rulmentii, acestia sunt de doua tipuri a)UC 208 pentru tavalugi mari de aplatisare

b)UC 206 pentru tavalugul de preluare.

Montajul lor inapoise face in ordine inversa.

Inlocuire roata de curea si pana.

Aici trebuie desfacut surubul de fixare a rotii de curea, apoi se va scoate saiba si pana ulterior putand fi scoasa si roata de curea.Se inlocuiesc piesele dupa caz si mai apoi totul se monteaza la loc.

Inlocuire curelei.

Pentru inlocuirea curelei se indeparteaza aparatoarea, mai apoi se slabesc suruburile de fixare a motorului.Dupa ce aceste doua operatiuni au fost duse la capat cu success se deplaseaza motorul spre dreapta, acest lucru facand posibil scoaterea curelelor uzate si si inlocuirea lor cu altele noi.

4.7 Deranjamente de functionalitate – cauze si remedieri

Cea mai des intalnita defectiune este la pornirea morii acesta decuplează automat.

Cauze:

-cădere mare de tensiune – remediere se înlătură cauza

-rețea prea încărcată – remediere se înlătură cauza

– defecțiune de contactor – remediere se înlătură cauza

-suprasolicitarea motorului – ca si remediere pentru aceasta cauza se recomanda reglarea debitului de alimentare

Campania Antenei Satelor isi propune, plecand de la o stare de fapt, sa prezinte noile tendinte in agricultura globala si sa aprecieze sansele pe care le avem ca sa contam intr-o piata sensibila si vitala. Romania ca tara si fermierii romani ca truditori ai unui pamant despre care ne placem sa spunem ca e bogat, au de facut o alegere importanta. Continuam sa lucram pamantul pentru a supravietui sau pentru a trai onorabil facand performanta?
In perioada 11-22 martie aveti toate raspunsurile in emisiunile Antenei Satelor.