Siteurile Web Suport Pentru Marketing Educational

INTRODUCERE

Învățământul este un pilon de bază al formării unei națiuni și educația este cel mai puternic motor al schimbărilor sociale și al dezvoltării, dar pentru activarea acestui motor sunt necesare schimbări fundamentale care să facă posibilă dezvoltarea unei societăți bazată pe cunoaștere.

Tehnologiile informatice sunt cele care vor putea produce schimbări în educație, pentru că aduc oportunități deosebite de predare și învățare. Abilitatea de a crea medii de învățare utilizând calculatoarele și Internetul va influența în viitorul apropiat toate formele de educație.

Colegiile și instituțiile de învățământ vor folosi tehnici sofisticate de marketing, pentru că și ele, ca și organizațiile din sectorul privat trebuie să facă față unor probleme cum ar fi: crearea și menținerea unei bune reputații, mobilizarea resurselor, angajarea și pregătirea personalului, dezoltarea programelor educationale, asigurarea unui nivel cât mai înalt al satisfacției clientilor indentificarea și acoperirea nevoilor comunitare.

În acest sens lucrarea de față, care se structurează în 4 capitole, va încerca să evidențieze importanța utilizării site-urilor web ca suport tehnic și implementarea marketingului educațional în colegiile și instititutiile de învățământ superior din România.

Capitola întâi prezinta felul în care marketingul educațional poate fi implementat în colegiile și instituțiile de învățământ superior prin aplicarea strategiilor de marketing și introducerea modalităților de predare prin folosirea alături de metodele tradiționale a unor tehnologii noi ( laptop, videoproiectoare etc.) la distanta, colegii și universități virtuale.

Punctul forte al tehnologiilor de ultima ora este Internetul de aceea în al treilea capitol al lucrării este prezentat un scurt istoric al Internetului și cele mai utilizate limbaje de programare folosite pentru crearea paginilor web. Internetul oferind posibilitatea aplicării metodelor tehnologice de promovare a colegiilor și instituțiilor de învățământ superior.

Ca studiu de caz a fost selectat Colegiul biblic „Christos pentru România” din Cluj-Napoca. Colegiu biblic face parte dintr-un lanț de colegii „Christ for the Națion” care dezvoltă activități didactice în 120 de țări. Acest lanț de colegii a fost înființat de către Gordon Lidsay și soția sa, Freda Lidsay în anul 1970. Colegiul biblic din Cluj-Napoca a început activitatea didactică la data de 15 ianuarie 2000. Datorită numărului mic de studenți care fregventau cursurile acestui colegiu s-a optat aplicarea strategiilor de marketing educațional în activitățile pe care această instituție le întreprinde și promovarea instituției de învățământ prin crearea unui site web al colegiului.

Capitolul I

1. Marketingul educațional în cadrul colegiilor și instituțiilor de învățământ superior.

1.1. INTRODUCERE în marketingul educațional

Introducerea și aplicarea marketingului în cadrul colegiilor și instituțiilor de învățământ superior să lovit și continua să se lovească de multe bariere.

Aceste bariere se datorează fie legislației fie mentalității celor din cadrul colegiilor și instituțiilor de învățământ superior. Mulți academicieni privesc marketingul cu suspiciune, iar în unele cazuri el este considerat ca fiind nedorit, deoarce marketingul nu a avut o tradiție îndelungată în cercetarea pe plan teoretic.

De asemenea, marketingul este privit ca o activate manipulatore, nepotrivită și risipitoare de RESURSE. Mulți manageri ai colegiilor și instituțiilor de învățământ superior consideră că valoarea educației oferită de instituția pe care o conduc este evidentă și suficientă pentru a atrage studenții.

Colegiile și instituțiile de învățământ superior se confruntă cu majoritatea problemelor cu care se confruntă și firmele: construirea și întreținerea unei reputații și imagini, atragerea resurselor, angajarea personalului, dezvoltarea unor programe, atragerea, fidelizarea și satisfacerea clienților, bunăstarea comunității, etc.

Necesitatea aplicării marketingului în colegiilor și instituțiile de învățământ superior apare ca urmare a schimbărilor din mediul acestora:

Creșterea lentă, nesemnificativă a alocațiilor guvernamentale pentru învățământ și necesitatea găsirii altor surse de finanțare

Intensificarea concurenței directe și a concurenței generice;

Nevoia creări refacerii sau a păstrării reputației și imaginii procesului de învățământ și a profesiei în cadrul comunității;

Impactul globalizării asupra scolii și educației

Posibilitatea obținerii succesului numai prin crearea și menținerea unui avantaj concurențial.

Din ce în ce mai mult, universitățile se confruntă cu novoia de a controla mediul de marketing care se modifică tot mai rapid. Cerințele procesului de prelucrare a informațiilor cresc pe măsură ce mediul concurențial devine tot mai dinamic și nestatornic.

Prima provocare izvorăște din riscul determinat de modificările în structură și preferințele cereri după 1990, a scăzut interesul potențialilor studenți pentru profilurile facultăților de inginerie, aceștia orientându-se către profilurile altor facultăți. Aceste fluctuații ale cererii obligă universitățile și colegiile să fie flexibile și capabile să se adapteze noilor preferințe ale studenților, firmelor și societății în ansamblul ei.

A doua provocare derivă din riscul determinat de ineficientă, imposibilitatea de a oferii servicii educaționale (servicii educaționale propriu-zise: cazare, manuale, etc.) la nivelul prețului concurenților.

De aceea managerii colegiilor și instituțiilor de învățământ superior trebuie să înțeleagă că :

Colegiile și instituțiile de învățământ superior sunt nevoite să introducă și să aplice principiile marketingului în activitatea lor curentă;

Marketingul va juca un rol important în asigurarea succesului și supraviețuirii pe piață;

Colegiilor și instituțiile de învățământ superior care vor aplica principiile marketingului nu numai că vor rămâne în contact cu nevoile existente și cu schimbările care apar ci vor continua să își desfășoare activitatea și în viitor;

Marketingul nu poate rezolva toate problemele care apar , dar poate oferii know-how-ul și încrederea necesară înțelegerii și configurării mediului universitar și colegial;

Marketingul va ajuta colegiile și instituțiile de învățământ superior să înțeleagă contextul larg de schimbări în care acționează, va furniza un mecanism foarte important de feedback pentru identificarea nevoilor diferite și în schimbare, și va duce la identificarea serviciilor de calitate care vor satisface consumatorii de-alungul timpului;

Kotler și Fox afirmau că ideea centrală a marketingului educațional este reprezentată de „potrivirea” dintre ceea ce instituția (profesorul, catedra, facultatea, universitatea, colegiul) are de oferit și nevoile, dorințele consumatorului (studenți, părinți) pentru a atinge scopul instituției.

Cea mai mare realizare este atunci când nu se vinde un produs sau un serviciu educațional, ci satisfacția clientului, atunci când colegiul și instituția de învățământ superior este implicată în „afacerea” întâlnirii nevoilor consumatorilor.

O instituție de învățământ superior trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări;

Care este motivul pentru care exista instituția?

Cine sunt clienții noștri?

Ce vor clienții de la instituția de învățământ?

Care sunt resursele de care dispunem pentru a înfăptui aceste lucruri?

Ce vrem să facă instituția noastră de învățământ?

Care dorințe ale consumatorilor noștri vor fi satisfăcute de cursul de acțiune dorit de noi?

Planificăm să oferim servicii și programe educaționale care întâlnesc și satisfac dorințele și nevoile consumatorului?

1.2. Piața educațională

Definirea pieței educaționale în cazul colegiilor și instituțiilor de învățământ superior trebuie făcută plecând de la relațiile de piață pe care acestea le dezvoltă în cadrul mediului. Atât agenții economici cât și celelalte organizații necesită personal cu o anumită calificare și pregătire pentru a-și desfășura activitatea deoarece colegiile și instituțiile de învățământ superior sunt cele care se ocupă cu pregătirea superioară a forței de muncă, ele pot fi privite ca furnizori de forță de muncă înalt calificată.

De fapt, colegiile și instituțiile de învățământ superior pot și trebuie să dezvolte cu firmele legături mult mai strânse din următoarele motive: proiectele comune vor conduce la dezvoltarea ambilor parteneri, universitățile vor atrage fonduri din industrie, firmele pot sponsoriza universitățile și colegiile pentru îmbunătățirea dotărilor, managerii experimentați pot devenii membri ai consiliului de conducere a colegiului și aptitudinile lor pot ajuta la dezvoltarea colegiului.

Crearea unor centre de cercetare și expertiză în colaborarea cu diferite firme pe lângă avantajele care decurg din desfășurarea activității acestuia, conduce la îmbunătățirea imaginii colegiului respectiv și implicit la atragerea unui număr mai mare de studenți.

Colegiile intră în relații cu studenții, care din diferite motive, doresc să urmeze cursurile acestora. În acest caz ele reprezintă un furnizor de cunoștințe.

Fiecare colegiu și instituție de învățământ superior are mai multe categorii de public care au un interes unitar sau potențial asupra instituției. Este necesar ca aceste instituții să creeze, să dezvolte și să mențină relații bune cu fiecare componentă a publicului propriu. În dezvoltarea și gestiunea acestor relații trebuie să se țină cont că fiecare dintre aceste segmente au nevoi, dorințe și așteptări diferite. Înțelegerea faptului că instituția are relații diferite cu fiecare segment de public și necesitatea tratări acestora în mod diferit este critică pentru supraviețuirea pe piața.

Publicul țintă al unei universități /colegiu poate fi împărțit în următoarele categorii:

Studenții proprii;

Elevii din liceu (studenți potențiali);

Absolvenți;

Universități și colegii partenere din țara și străinătate;

Personalul academic;

Personalul administrativ;

Familiile studenților actuali și potențiali;

Comunitatea economică (instituții, organizații, camere de comerț și industrie, etc.)

Organizațiile ce oferă locuri de munca;

Media;

Societatea civilă (ONG, asociații, fundații);

Autoritățile locale și zonale;

Autoritățile centrale.

Datorită faptului că colegiilor și instituțiile de învățământ superior sunt nevoite să concureze pentru resurse și studenți acestea vor fi obligate să își adapteze modelele educaționale dorințelor pieței.

O problemă cu care se confruntă colegiilor și instituțiile de învățământ superior este reprezentată de identificare consumatorilor și stabilirea importanței fiecărei categorii de consumatori.

Categoriile de consumatori ai unui colegiu sunt următoarele;

Studenții care „consumă” produsele și serviciile educaționale și de altă natură;

Părinții care plătesc și care așteaptă ca colegiilor și instituțiile de învățământ să transmită cunoștințe copiilor săi;

Angajatorii care așteaptă ca facultățile să furnizeze oameni calificați corespunzători ținând cont de nevoile firmelor;

Alumin care așteaptă ca universitatea lor sau colegiul să aibă o activitate remarcabilă care să ii facă mândri de faptul ca au absolvit instituția respectivă;

Contribuabilii care așteaptă ca colegiilor și instituțiile de învățământ superior să „producă” oameni educați;

Statul și societatea în ansamblul ei care așteaptă oameni cât mai bine pregătiți care să fie capabili să ridice nivelul de trai;

Abordarea studenților ca și clienți conduce la adoptarea planurilor de învățământ pentru a satisface aspirațiile sau necesitățile carierei studenților. De asemenea această abordare este foarte atractivă și pentru studenții care simt că sunt tratați ca și consumatori ai procesului educațional.

Managerii unei instituții de învățământ trebuie să fie conștienți de faptul că persoanele care doresc să urmeze cursurile unui colegiu/facultăți nu sunt motivați de dorința de a acumula cunoștințe.

Aceștia vor să se înscrie launoștințe.

Aceștia vor să se înscrie la un colegiu din diferite motive: pentru a socializa, pentru a se recrea, pentru a atinge aptitudinile necesare angajării, pentru îmbunătățirea culturii generale, pentru a putea urma cursurile post universitare, pentru a putea avansă în funcție etc. Serviciile oferite de către aceste instituții trebuie adoptate astfel încât să satisfacă motivele studenților potențiali.

Activitățile principale ale colegiilor și instituțiilor de învățământ superior constau în transmiterea cunoștințelor. „privite din punctul de vedere al ofertei” aceste activități alcătuiesc grupa serviciilor de bază denumite servicii de învățământ.

Colegiile datorită personalului de care dispun pot și trebuie să acționeze pe piața cercetării științifice în vederea obținerii unor contracte de cercetare.

Aceste activități sunt derivate din cele de bază. „ele alcătuiesc grupa serviciilor suplimentare”

În vederea creșterii atractivității serviciilor de bază colegiile și instituțiile de învățământ superior desfășoară o serie de activități superioare: cazarea studenților, masă, petrecerea timpului liber, etc. „ele formează grupa serviciilor social-culturale”.

Oferirea unor programe educaționale care să conducă la pregătirea unor specialiști în domenii care nu sunt cerute de firmele care oferă locuri de muncă va avea ca efect doar „crearea” de șomeri și implicit va atrage lipsa de interes al studenților potențiali față de programele respective.

Definirea ofertei educaționale trebuie să țină cont atât de specializările necesare în cadrul unei țari cât și de numărul locurilor de muncă necesare într-un domeniu. Formularea unei oferte educaționale trebuie să țină cont de nevoile studenților; existența unor profesori cu aptitudini pedagogice și cunoștințe de specialitate adegvată, crearea unei baze materiale necesare, existența cărților etc.

Așadar, în formularea unei oferte educaționale a colegiilor și instituție de învățământ superior trebuie să pornească atât de la nevoile firmelor care oferă locuri de muncă cât și de la nevoile studenților. Datorită spectrului foarte larg de domenii în care agenții economici, organizațiile și fundațiile își desfășoară activitatea, cererea de servicii educaționale este foarte diversă.

De aceea, trebuie identificate cerințele din fiecare domeniu atât sub aspectul structurii cât și al numerelor. O altă caracteristică a pieței educaționale o reprezintă decalajul care există între momentul apariției în cadrul organizațiilor angajatoare a nevoii unor specializări și momentul în care universitățile pot furniza specialiștii pregătiți corespunzători „3-6”.

De asemenea, datorita duratei mari pe care o presupune prestarea serviciilor educaționale, 3-6 ani, pregătirea unor specialiști continuă câțiva ani după ce anumite categorii de specialități nu mai sunt căutate pe piața muncii ( cazul unor specializări din cadrul colegiilor imediat după revoluție ).

Desfășurarea pregătirii în cadrul învățământului superior pe o perioadă îndelungată de timp combinată cu imposibilitatea modificării planurilor de învățământ imprimă pieței educaționale un caracter rigid.

Garcia Garrido a identificat următoarele tendințe care se manifestă în cadrul învățământului superior în prezent :

Generalizarea învățământului superior. Această tendință vine în contradicție cu principalul motiv de existență al colegiilor, educarea unei elite în domeniul științei și artelor. Politicile educaționale încearcă să realizeze o compatibilitate între procesul de masificare și selecția candidaților ținând cont de anumite abilități ale acestora;

Creșterea numărului persoanelor de sex feminin în postura de studente și de cadre didactice în cadrul educației superioare;

Sporirea complexității conducerii colegiilor și instituțiilor de învățământ superior;

Creșterea interesului pentru învățământul la distanță;

Descoperirile științifice din ultimii 100 de ani au condus la creșterea aprecieri de care se bucurau colegiile ;

Utilizarea tehnologiilor performante în procesul de predare, creșterea gradului de specializare și oferirea unei pregătiri profesionale;

„Deculturalizarea” universităților;

Creșterea lipsei de interes fată de etica în colegii;

Finanțarea colegiilor din mai multe surse (alocații bugetare, obținerea unor contracte de cercetare, donații, valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, taxe, etc.);

Apariția și dezvoltarea învățământului privat și transnațional;

Creșterea autonomiei colegiilor și instituțiilor de învățământ superior.

Colegiile și instituțiile de învățământ superior trebuie să cunoască și să țină cont de tendințele care se manifestă în cadrul pieței educaționale pentru a putea evolua cu succes în cadrul mediului în care își desfășoară activitatea.

1.3. Mixul de MARKETING în cadrul COLEGIILOR ȘI INSTITUȚIILOR de învățământ superior

Universitățile nu pot crea nevoi și așteptări oamenilor; totuși ele pot încerca să înțeleagă care sunt acestea. Esența marketingului educațional este reprezentată de modificarea și adoptarea mixului unei instituții de învățământ pentru a se suprapune peste nevoile pieței astfel încât fiecare parte să fie satisfăcută. Scopul unei instituții de învățământ este să își concentreze atenția asupra diferitelor segmente ținta, printr-un proces de schimb care să furnizeze valoarea.

Aceasta înseamnă că universitățile nu trebuie să furnizeze produse și servicii educaționale, ci trebuie să își suprapună oferta peste nevoile segmentelor țintă ca de exemplu în figura 1.

Figura.1

1.4. Particularitățile serviciilor educaționale.

Prestarea serviciilor educaționale întâmpină greutăți datorită caracteristicilor pe care acestea le au. Toate produsele și serviciile sunt combinații între elemente tangibile și intangibile. Educația este prin excelență preponderent intangibilă, nu poate fi „atinsă”, nu poate fi ușor definită și formulată. Elementele predatului sunt dinamice, subiective, de scurtă durată și greu cuantificabile.

Datorită caracterului preponderent al educației aceasta trebuie prezentată prin intermediul unor elemente care pot fi percepute prin intermediul celor 5 simțuri. Marketingul trebuie să ajute părinții, studenții și comunitatea înconjurătoare să judece serviciile educaționale furnizându-le indicii tangibile. Un student nu poate aprecia eficacitatea unui profesor citând doar programa analitică, este necesar ca acesta să participe la câteva cursuri.

Serviciile educaționale se caracterizează prin furnizarea și consumul simultan (un profesor produce un serviciu educațional în timp ce studenții îl consumă). Datorită faptului ca furnizorul de servicii este prezent în momentul consumului este foarte important modul în care este realizată distribuția.

Astfel, educația trebuie distribuită nu mai în locul potrivit, la timpul potrivit, ci și în modul potrivit. În plus dacă studentul lipsește la câteva cursuri și apelează la notițele unui coleg satisfacția pe care o obține nu este acceși ca și în cazul în care ar fi participat personal la cursuri.

Deoarece predarea unui curs presupune, prezența simultană a mai multor studenți, calitatea prestației percepută de un student nu depinde numai de un profesor și de acel student, ci și de celelalte persoane care participă la cursul respectiv.

Educația se caracterizează printr-o standardizare și o uniformitate redusă. Educația se bazează mai mult pe oameni decât pe echipamente. Ca urmare a acestui lucru serviciile educaționale se caracterizează printr-o eterogenitate ridicată. Profesorii diferă între ei în privința atitudinilor de a preda, în privința relației pe care o au cu studenții, în privința cunoștințelor personalității, atitudinii fata de munca și fata de studenți. Este puțin probabil ca același profesor să țină un curs identic în două semestre diferite, să folosească aceleași figuri, să folosească aceleași exemple, să dea aceleași explicații etc. În plus, în semestrul următor profesorul poate fi antrenat în activitățile administrative ale instituției sau trebuie să se dedice unor probleme familiare și astfel calitatea cursului poate să scadă.

În cazul educației există un potențial ridicat pentru adoptarea serviciilor, pentru a întâlni nevoile individuale ale consumatorului. O provocare pentru educație este de a determina situația în care trebuie aplicată personalizarea și standardizarea.

Educația are un caracter abstract. În plus, parcurgerea cursurilor unei universități presupune perioade de timp îndelungate: 36 ani la nivel de licență, 1-2 ani la nivel de masterat și studii aprofundate și 3-6 ani la nivel de doctorat. Serviciile educaționale au un impact deosebit de puternic asupra carierei și viitorului persoanelor care beneficiază de ele.

Costurile materiale și psihologice necesare absolvirii unei universități sunt ridicate. Datorita acestor factori riscul perceput de către student atunci când decide să achiziționeze acest tip de serviciu este foarte ridicat.

Ca urmare a acestor particularități marketerii care își desfășoară activitatea în domeniul educațional se confruntă cu provocări deosebite.

1.5. Proiectarea programelor educaționale.

Cele mai multe colegii și instituții de învățământ superior oferă mai multe tipuri de programe sau servicii: programe educaționale (cursuri, accesul la biblioteci și alte surse de informații, laboratoare dotate cu calculatoare, conferințe etc.), programe recreative (cluburi și baze sportive, documentare etc.) servicii și programe de dezvoltare personala ( centre de consiliere, organizații religioase) servicii medicale, programe și servicii de planificare a viitorului (consultanța privind cariera, servicii de plasament). Mixul de servicii sau programe al unei universități-colegiu cuprinde toate programele și serviciile pe care instituția respectiva le oferă.

Philip Kotler afirma ca un produs sau un serviciu poate fi analizat la 3 nivele: oferta de bază, oferta tangibilă, și oferta îmbunătățită. La nivelul cel mai elementar se află oferta de bază care oferă răspuns la următoarele întrebări:

Ce caută de fapt consumatorii?

Ce nevoie satisface programul sau serviciul educațional?

Astfel unii studenți doresc să urmeze cursurile unei facultăți pentru ași îmbunătăți șansele de angajare în timp ce alții caută o „distracție” înainte de a începe să lucreze.

Să presupunem că beneficiarul de vaze pe care un student îl caută este informația. Oferta tangibilă este reprezentă de a amfiteatrul în care studentul ocupă un loc privind câtre profesorul care prezintă conținutul cursului și care uneori poate să scrie sau să deseneze diagrame pe tablă. Oferta tangibilă are 4 trăsături: caracteristici, calitate, ambalare și marcă.

Caracteristicile sunt componente care pot fi adăugate sau eliminate fără să afecteze stilul sau calitatea serviciilor. De exemplu o facultate poate să își îmbunătățească gama aparatelor într-o sală de fitness fără ca această schimbare să afecteze calitatea serviciului educațional. Aceste caracteristici pot fi folosite ca instrumente de diferențiere.

Calitatea reprezintă nivelul de performanță perceput al serviciului. Calitatea serviciului educațional este importantă pentru că ea poate să difere mult în funcție de atitudinile profesorului, motivația acestuia, dispoziția lui, etc.

Ambalajul reprezintă containerul sau învelișul care înconjoară un produs sau un serviciu. Ambalajul joacă un rol important deoarece poate influența modul în care este perceput un produs sau un serviciu.

În cazul serviciilor educaționale rolul de ambalaj este jucat de campusul colegiului: arhitectura, topografia, peisajul etc.

Colegii și instituțiile de învățământ superior pot folosi nume, un simbol, o sigla, un semn, un desen sau o combinație a acestor elemente pentru a se diferenția fată de competitorii săi. Existența unei politici în acest sens poate adăuga valoare și satisfacție studenților. De exemplu, echipele de fotbal, baset, hambal etc. ale unor universități se bucură de loialitate și sprijin datorită faptului ca folosesc numele unui colegiu.

Marketerii colegiilor și instituțiilor de învățământ superior pot oferii piețelor țintă, servicii și beneficii suplimentare care depășesc oferta de bază și cea tangibilă.

Aceste beneficii și servicii sunt oferite pentru a atrage mai mulți consumatori. Concurența între instituțiile de învățământ nu se mai dă între ceea ce acestea oferă în cadrul cursurilor ci între elementele pe care acestea le adaugă ofertei standard sub forma serviciilor de consultanță, publicității, metodelor de furnizare ale serviciilor, burselor, etc.

O universitate/colegiu poate oferii absolvenților săi posibilitatea de a beneficia de serviciile unui centru de plasament sau de a se înscrie în cadrul asociației Alumni și chiar accesul la cursurile ei pentru a-și îmbunătăți și dezvolta ulterior abilitățile.

Așadar serviciul educațional este un ansamblu complex de elemente. Instituția de învățământ trebuie să examineze toate elementele acesteia și să le proiecteze astfel încât acestea să satisfacă în cel mai înalt grad dorințele și nevoile consumatorilor și să diferențieze oferta instituției de cea a competitorilor.

Colegii și instituțiile de învățământ superior trebuie să își analizeze periodic mixul de servicii pentru a vedea dacă acesta este în concordantă cu planul strategic al instituției precum și cu nevoile și dorințele clienților și a societății.

Pe măsură ce unele programe devin inadegvate sau dacă apare nevoia unor programe noi, instituția de învățământ trebuie să ia în considerare necesitatea lansării unor programe noi.

De asemenea poate să apară necesitatea modificării serviciilor sau a programelor oferite sau necesitatea adăugării unor servicii și programe suplimentare. Îmbunătățirea continuă a serviciilor contribuie la satisfacția clientului.

1.6. Stabilirea prețului serviciilor educaționale.

Desfășurarea activităților unei instituții de învățământ presupune consumul unor resurse care reprezintă costul prestației serviciului respectiv. Acoperirea acestor costuri se realizează în mod diferit în cazul colegiilor și instituțiilor de învățământ de stat și al instituțiilor de învățământ privat. Universitățile/colegiile particulare pot să-și acopere costurile de funcționare din următoarele surse: taxe de școlarizare, proiecte de cercetare, colaborări cu firme comerciale, donații și subvenții, prestații comerciale. Așadar aceste instituții, pentru a reuși să-și desfășoare activitatea trebuie să proiecteze și să aplice o politică de preț eficace.

Colegiile și instituțiile de învățământ superior de stat se bazau în principal pe alocațiile de la bugetul de stat. Creșterea numărului de studenți concomitent cu menținerea sau chiar reducerea alocațiilor de la bugetul de stat obligă aceste instituții să acorde importanță deosebită taxelor de școlarizare și celorlalte surse de finanțare. Colegiile și instituțiile de învățământ superior de stat pentru a reuși să facă față concurenței și pentru a atrage suficiente fonduri, pentru a-și desfășura activitatea vor fi nevoite să elaboreze și să aplice o politică de preț adegvată.

Costul serviciilor educaționale trebuie suportate de către toți beneficiarii acestora. Deoarece firmele beneficiază în urma desfășurării activității colegiilor si instituțiilor de învățământ superior acestea ar trebui să suporte o parte a costurilor și colegiilor serviciilor educaționale. În prezent, în țara noastră, firmele suportă taxele de școlarizare numai în cazul unor cursuri postuniversitare pe care le urmează angajații săi.

Stabilirea prețului serviciilor educaționale se poate realiza în raport cu costurile, în raport cu concurența și în raport cu cererea.

Să presupunem că directorul economic estimează atât costurile pentru anul viitor cât și veniturile obținute din donații, sponsorizări și alte surse. Scăzând din totalul cheltuielilor aceste venituri obținem suma de bani care trebuie acoperită din taxe. Cifra obținută este împărțită la numărul estimat de studenți care se vor înscrie la instituția respectiva. Valoarea obținută a taxei trebuie comparată cu taxele altor instituții concurente și trebuie să se analizeze, în cazul unei creșteri a taxei, dacă aceasta valoare este „rezonabilă”.

Stabilirea prețului în funcție de costuri presupune ca prețul obținut să acopere toate costurile. Deoarece universitățile sunt organizații no-profit în cazul stabilirii prețului nu se adaugă și profitul.

Această metoda de stabilire a taxei de școlarizare este destul de dificilă deoarece orice instituție de învățământ s-ar bucura de o creștere a veniturilor sale cărora le-ar putea găsi ușor o destinație.

Beneficiarul stabilirii taxei de raport cu concurența este acela că fiecare instituție își apreciază „valoarea” (prestigiul, calitatea serviciilor academice etc.). Și-și stabilește taxa în raport cu competitorii săi. Indiferent de modalitatea pe care o adopta instituția respectivă pentru stabilirea taxei, decizia finală asupra taxei o ia clientul – cât își permite și cât este dispus să plătească.

Persoanele care răspund de politica de preț a unei instituții de învățământ de multe ori nu țin cont de semnificația pe care o are prețul asupra consumatorilor. Taxa de școlarizare nu reprezintă costul total pe care îl „plătește” studentul. Pe lângă costul bănesc studentul „plătește” și alte costuri constând în timpul alocat, efortul fizic și psihic pe care studentul îl depune.

Costurile se desfășoară pe o perioadă destul de îndelungată de timp 3-6 ani. Un alt cost pe care îl suportă studentul este reprezentat de veniturile pe care le-ar fi putut obține studentul dacă nu ar fi urmat cursurile colegiului și ar fi fost angajat. Pentru un procent important de studenți urmarea cursurilor colegiului presupune mutarea într-o alta localitate. Această schimbare presupune costuri psihologice foarte mari deoarece studentul nu mai beneficiază constant de sprijinul moral al părinților și al prietenilor.

Practic viața acestuia se modifică radical, el fiind nevoit să-și construiască noi relații de prietenie. Pentru a urma cu succes cursurile unei facultăți /colegiu studentul trebuie să întocmească diferite eseuri, referate, lucrări și să învețe. În plus studentul mai este supus stresului generat de sesiune și examene.

În formularea politicii de preț a unei instituții trebuie să fie luate în considerare atât costurile suportate de student cât și beneficiile obținute: experiențele din timpul perioadei de studii, îmbunătățirea șanselor pentru crearea unei cariere, unicitatea programelor educaționale, prestigiul dobândit, obținerea unei slujbe prin intermediul centrului de plasament al universității etc.

Determinarea valorii frecventării cursurilor unei anumite instituții de învățământ este aproape imposibilă înaintea înscrierii în cadrul acesteia sau chiar pana în momentul absolvirii. Educația este o experiență care nu poate fi evaluată înainte de trecerea prin procesul educațional, iar beneficiile acesteia pot fi observate uneori doar în momentul în care absolventul își caută un loc de muncă.

Deoarece educația poate fi evaluată doar după consumul serviciilor educaționale oamenii tind să-și formeze judecata pe baza aspectelor care pot fi observate, cum ar fi frumusețea campusului și dotările de care acesta dispune. Studiile arată că adeseori prețul unui produs sau serviciu este considerat de către consumatori ca fiind un indicator al calității.

Consumatorii tind să se bazeze pe preț în special când trebuie să ia o decizie importantă și când le lipsește încrederea în capacitatea lor de a lua decizia respectiva. Consumatorii serviciilor educaționale se întreabă care sunt motivele pentru care un colegiu are taxele mai mici și pot considera că instituțiile cu taxe mai mari oferă o pregătire mai bună.

În cazul universităților de stat exista și locuri fără taxă, dar este gratuit numai serviciul de bază pentru celelalte servicii studentul trebuie să plătească. În ultimul timp numărul acestor locuri este tot mai mic în raport cu numărul locurilor cu taxă. Studenții pot beneficia și de burse care se acordă pe baza rezultatelor obținute sau în funcție de situația materială a studenților.

În stabilirea politicii de preț o instituție de învățământ trebuie să țină cont de efectul pe care acesta îl va avea asupra misiunii instituției, de efectul pe care îl va avea asupra înscrierilor precum și de gradul în care politica respectivă încurajează studenții potențiali pentru a se înscrie în vederea urmării cursurilor instituției respective.

În plus, trebuie să se țină cont de taxa practicată de principalii competitori precum și de reacțiile competitorilor la modificarea nivelului taxei.

Mixul de prețuri a unei instituții de învățământ superior cuprinde: taxa de bază, taxe suplimentare, burse, discounturi, termeni de plată, percepția studentului asupra valorii, raportul calitate /preț.

Prețul reprezintă un element important în formarea imaginii instituției respective și poate fi folosit și ca mijloc de selecție a clientelei instituției respective. În general, este recomandat ca prețul serviciilor educaționale să nu fie modificat pe parcursul unui an deoarece modificarea acestuia determina reacții negative, așadar prețul în cazul serviciilor educaționale are o mobilitate redusă.

În cadrul colegiilor și instituțiilor de învățământ superior de la noi din țară prețul ocupă un rol redus în cadrul mixului de marketing deoarece numărul persoanelor care doresc să urmeze cursurile unui colegiu este ridicat.

Ca urmare a scăderii ratei natalității începând cu anul 1990 universitățile se vor confrunta cu reducerea numărului de studenți potențiali. În această situație prețul va constitui un element foarte important în atragerea și fidelizarea studenților.

Procesul de recrutare și admitere al studenților este, în principal, un proces de „potrivire”, în cadrul căruia instituțiile de învățământ caută studenți atractivi pentru instituție care vor beneficia la rândul lor de educația oferită. În cadrul procesului de „potrivire”, instituția de învățământ trebuie să-și atingă obiectivele financiare pentru a fi capabilă să funcționeze și să își îmbunătățească activitatea.

1.7. Furnizarea programelor și a serviciilor educaționale

Întrebarea elementară care apare în cazul furnizării de servicii ale unei instituții de învățământ este: cum putem să facem ca programele și serviciile instituției să fie disponibile și accesibile consumatorilor țintă?

Localizarea și orarul programelor educaționale poate avea o influență mare asupra succesului acestora.

Oferirea unor servicii de calitate ridicată însoțite de o politică de preț adecvată nu este suficientă.

Instituții de învățământ ar trebui să identifice care sunt dorințele consumatorilor țintă actuali și potențiali cu privire la orarul, modalitățile de livrare și amplasarea campusului și să încerce să se adapteze acestor dorințe.

Totuși, schimbările fundamentale în acest sens sunt extrem de greu de efectuat într-un termen scurt, însă fiecare instituție poate să identifice căile de îmbunătățire a modulului de folosire a resurselor existente făcând disponibilă oferta educațională.

Cele mai multe colegii si instituții de învățământ superior oferă mai multe programe educaționale fiind necesară proiectarea unei strategii adecvate pentru furnizarea acestora.

Modul în care aceste programe precum și rezultatele lor sunt puse la dispoziția clienților reprezintă sistemul de livrare al instituției respective.

Un colegiu poate să presteze mai multe tipuri de servicii: programe educaționale, contracte de cercetare, publicații, evenimente culturale și sportive, servicii culturale. De asemenea colegiul mai „produce” și produse intangibile cu ar fi relațiile de prietenie care se stabilesc între studenți și sentimentul de mândrie al locuirilor orașului în care este amplasată universitatea.

Multe servicii sunt create și furnizate direct de prestator, clientului. În cazul cursurilor, de cele mai multe ori, profesorul este cel care creează programa analitică a unui curs și predă domeniu și informarea celor pe care ii afectează aceste descoperiri. Personalul din cadrul colegiului scrie cărți pe care le editează și le tipăresc.

Aceste cărți pot fi vândute atât în librăriile colegiului cât și prin canalele tradiționale de distribuție a cărților.

Atunci când o instituție de învățământ își stabilește modalitățile de distribuție pe care le va utiliza trebuie să țină cont atât de natura serviciului educațional cât și de cele mai importante caracteristici ale beneficiarilor acestor servicii. Un sistem de distribuție este superior dacă ușurează procesul , dacă reduce costurile pentru o parte sau pentru ambele parți și /sau adaugă efecte mai mari.

În figura 2 sunt ilustrate sistemele de distribuție pentru serviciile prestate de o universitate.

SISTEME de DISTRIBUȚIE în cazul serviciilor EDUCAȚIONALE.

Figura 2.

1.8. Semnificațiile locației

Termenul de locație are mai multe înțelesuri: acesta se poate referi la locul în care este amplasată efectiv instituția respectivă, la tipul ariei în care este amplasată, la localizarea campusului și a celorlalte clădiri ale instituției, la amplasarea față de zona în care locuiesc studenții actuali și potențiali.

Multe colegii și instituții de învățământ superior au mai multe clădiri uneori amplasate în locații diferite. Când se iau în considerare modalitățile de îmbunătățire a modului în care sunt servite segmentele țintă, îmbunătățirea sistemelor de distribuție consta în învestiții în clădirile existente.

Administratorii acestor instituții încearcă să identifice căi de atragere a oamenilor către clădirile existente și de cele mai multe ori aceștia nu încearcă să identifice modalități de aducere a ofertei lor mai aproape de clienții săi.

Totuși modificarea sistemelor de distribuție a serviciilor educaționale nu este ușor realizabilă deoarece achiziționarea unei clădiri sau cumpărarea unui teren și construirea unei clădiri presupune costuri ridicate. În plus, actuala amplasare poate să aibă semnificații simbolice.

Sistemul de distribuție al unei instituții educaționale trebuie analizat în funcție de trei elemente: amplasarea (accesibilitatea, atmosfera și dotările), orarul și modalitățile de livrare.

Locul în care o instituție de învățământ este amplasată este deosebit de important și trebuie să ținem cont atât de caracteristicile consumatorilor cât și de natura serviciilor și programelor educaționale livrate. O facultate cu profil tehnic ar trebui amplasată în apropierea unor centre industriale în timp ce amplasarea unei facultăți de arte în apropierea unei zone cu multe muze și galerii de artă poate constitui un avantaj important.

De asemenea, amplasarea; laboratoarelor, centrelor de cercetare, bibliotecilor, a locurilor de cazare etc. trebuie realizată astfel încât să corespundă cat mai bine nevoilor și dorințelor studenților.

Atât atmosfera cât și dotările colegiilor și instituțiilor de învățământ superior oferă în funcție de profilul acestor instituții. Atmosfera din cadrul unei facultăți de arte va fi diferita în funcție de profilul acestor instituții. Atmosfera din cadrul unei facultăți de arte va fi diferită fată de atmosfera existentă în cadrul unei facultăți de inginerie. În același timp dotările necesare unei facultăți de chimie nu vor fi aceleași cu cele ale unei facultăți de litere.

Pentru a crea un sistem eficient de distribuție al serviciilor și programelor educaționale, nu este suficient să se țină cont numai de amplasare. Serviciile educaționale presupun ca furnizorul (profesorul) și consumatorul (studentul) să fie prezenți în același loc și în același timp.

De aceea, colegiile și instituțiile de învățământ superior trebuie să își adopte orarul dorințelor consumatorului. Este puțin probabil ca persoanele care sunt angajate să poată să urmeze un curs de masterat dacă orele de curs sunt dimineața.

Colegiile și Instituțiile de învățământ superior trebuie să amelioreze modalitățile de predare prin folosirea alături de metodele tradiționale a unor tehnologii noi (laptop, videoproiector etc.) pe distanță și chiar au apărut și primele universități /colegii virtuale.

1.9. Comunicarea cu piața

Colegiile și instituțiile de învățământ superior trebuie să comunice eficient cu piețele țintă și cu publicul lor. Dezvoltarea unor programe și servicii educaționale adecvate, elaborarea unei politici de preț adecvate și furnizarea acestora nu sunt eficiente. Universitatea trebuie să-și informeze consumatorii și publicul despre obiectivele, activitățile și ofertele ei.

Fiecare colegiu și instituție de învățământ superior comunică în mod constant despre ea prin intermediul programelor, studenților, absolvenților, a campusului și a comunicării formale.

Comunicarea instituțiilor educaționale trebuie să asigure:

Menținerea sau îmbunătățirea imaginii instituției;

Dezvoltarea loialității asociației Alumin și atragerea sprijinului acestora;

Atragerea studenților;

Furnizarea de informații despre oferta instituției;

Atragerea studenților potențiali și încurajarea acestora să se înscrie pentru a urma cursurile instituției respective;

Corectarea informațiilor incomplete și lipsite de acuratețe despre instituție.

În plus, instituția trebuie să determine și să întâlnească nevoile informaționale ale facultății, personalului, a studenților actuali și a altor persoane din mediul intern al instituției.

Comunicarea presupune un schimb între instituție și audiența acesteia. Cel care comunica trebuie să ia în considerare atunci când pregătește comunicațiile atât scopul instituției cât și motivele pentru care audiența îi va acorda atenția. Doar după ce sunt stabilite aceste elemente se poate trece la stabilirea formei, a conținutului și a modalității de comunicare a mesajului pentru a atinge audiența și implicit scopul instituției.

Cele mai multe colegii si instituții de învățământ superior folosesc relațiile cu publicul, publicațiile de marketing și la un nivel mai redus sau chiar deloc

Responsabilii cu relațiile publice trebuie să fie persoane cu capacități de comunicare deosibite care să fie capabile să organizeze conferințe de presă la nivel de universitate și la nivelul colegiilor, să proiecteze materiale scrise, să dea comunicate de presă, să organizeze inaugurări și evenimente, să acorde interviuri, să susțină discursuri și să ușureze contactul cu administratorii instituției sau cu diferite persoane din cadrul acesteia.

Un instrument foarte util îl poate reprezenta și ziarul instituției respective.

Universitatea poate dezvolta relații cu o firmă pentru realizarea și comercializarea unor materiale cu însemne și sigla universității (tricouri, căni, pixuri, breloguri etc.). Un loc important îl are site-ul atât al universității cât și al colegiului. Acesta trebuie să fie cât mai atrăgător și să permită obținerea ușoară de informații despre universitatea respectivă. Site-ul trebuie actualizat în permanentă.

Publicațiile de marketing includ mape și cd-uri de prezentare, publicații, pliante, cataloage, broșuri și alte materiale. Practic orice publicație a instituției respective întră în această categorie. O importanță deosebită o au materialele folosite pentru atragerea studenților potențiali, strângerea fondurilor și relațiile cu publicul.

Un program eficient de comunicare de marketing trebuie să aibă următoarele particularități. Comunicările unei instituții de învățământ trebuie să fie coordonate.

Instituția trebuie să analizeze care sunt caracteristicile de comunicare a segmentelor țintă și ale segmentelor de public. În funcție de răspunsul pe care vrea să îl obțină de la fiecare segment de consumatori și public va dezvolta un program de comunicare pentru fiecare segment.

Colegiile și instituția de învățământ superior trebuie să folosească un singur logo în cadrul publicațiilor și a altor comunicații pentru a crește șansele de recunoaștere a instituției. Conținutul și stilul comunicării trebuie să fie compatibile cu obiectivele comicării (o broșură destinată posibililor sponsori va fi de o calitate mai bună decât o broșură cu orarul cursurilor). Pentru a crește eficiența programului de comunicare al instituției, procesul de comunicare trebuie să fie subordonat unui director de comunicare.

Dacă este posibil, instituția trebuie să încerce să-și personalizeze comunicarea.

Comunicațiile difuzate în mediu trebuie să fie autentice, instituția trebuie să difuzeze informații reale despre oferta ei precum și despre dotările de care dispune.

Trebuie să țină cont de faptul că programul de comunicare deși este important reprezintă numai o parte din efortul de marketing al instituției și că trebuie să fie corelat cu oferta, cu politica de preț și cu modalitățile de distribuție a programelor și serviciilor educaționale.

1.10. Atragerea și fidelizarea studenților

Studenții furnizează instituțiilor educaționale rațiune de existență. Fără studenți instituțiile de învățământ superior s-ar închide nu numai pentru că ar dispărea veniturile obținute din taxe, ci și pentru că nu ar mai avea clienți care să urmeze cursurile, să beneficieze de consiliere și de alte servicii pe care instituțiile educaționale le oferă.

Atragerea studenților este una din sarcinile cheie ale instituțiilor de învățământ. Instituțiile educaționale au încercat să-i atrag și să-i determine să se înscrie în cadrul instituție respective pe acei studenți care vor beneficia în urma ofertei lor educaționale.

Odată ce au fost atrași un număr suficient de studenți de o calitate corespunzătoare, principala sarcină a marketingului este acea de a se asigura că fiecare așteptare „rezonabilă” a studenților este satisfăcută astfel încât studentul va urma cursurile instituției respective și va deveni un absolvent satisfăcut. Deoarece un student poate să renunțe la serviciile oferite de către o instituție de învățământ fidelizarea studenților este foarte importantă. În acest scop, instituția respectivă trebuie să le asigure studenților un nivel ridicat de satisfacție.

Pentru a realiza acest lucru trebuie să fie măsurată periodic satisfacția studenților și trebuie determinate elementele care provoacă atât satisfacție cât și insatisfacție pentru a putea face schimbările necesare creșterii nivelului de satisfacție al clienților. Pentru a obține aceste informații trebuie realizate periodic cercetări de marketing și trebuie creat un punct de comunicare permanent între studenții și instituția respectivă.

În continuare vom prezenta modul în care o instituție de învățământ își poate adapta mixul de marketing pentru a întâlni dorințele și nevoile clienților săi.

Caldrige College din Halifax, Marea Britanie, e o instituție de învățământ .

Managerii acestei instituții au constatat o creștere a persoanelor care își deschid și își conduc propria afacere. Cei mai mulți dintre aceștia se luptau din greu să-și conducă afacerea ca urmare a lipsei lor de experiență.

Aceștia puteau obține beneficii importante prin instruirea lor în domeniul afacerilor.

Colegiul academic oferea deja o gamă de cursuri de instruire în domeniul afacerilor cu normă întreaga și parțială pentru care ofereau certificate, dar foarte puțini dintre micii întreprinzători se înscriau la aceste cursuri. De aceea, managerii au dorit să afle de ce cursurile oferite nu sunt atractive pentru aceste segment.

Cercetând piața, ei au identificat o serie de caracteristici ale micilor întreprinzători.

Aceștia erau foarte ocupați în încercarea de a-și menține afacerea pe linia de plutire și nu aveau timp să participe la cursuri. Cei mai mulți au renunțat la școală în momentul în care a apărut oportunitatea pentru deschiderea afacerii. De cele mai multe ori, amintirile din timpul școlii erau negative. Pentru ei nu exista nici o deosebire între liceu și colegiu. Ei percepeau profesorii din colegiu ca fiind „academici”, lipsiți de orice legătură de raliate și care nu erau în măsură să le ofere sfaturi practice de care aceștia aveau nevoie. Cei mai mulți considerau că trebuie să învețe despre tehnologia informațională, dar le era rușine să recunoască această lipsă.

Când au fost comparate cursurile oferite cu profilul micilor întreprinzători, a fost evident de ce aceștia nu le considerau atractive.

Cele mai multe programe de instituire în domeniul afacerilor presupuneau participarea la cursuri pe o perioadă îndelungată de timp și ofereau obținerea unor diplome, care pentru acest segment erau relevante.

Cele mai multe cursuri puneau accentul pe cunoștințele teoretice la fel de mult ca și pe cunoștințele practice. Publicitatea pe care o realiza colegiul punea accent pe cursurile oferite și pe profesorii care le țineau, și nu pe avantajele pe care le-ar fi obținut cei care urmau aceste cursuri. Majoritatea celor care urmau aceste cursuri erau tineri, iar adulții nu s-ar fi simțit bine în mediul lor. Cursurile se țineau în săli de cursuri tradiționale în clădiri în stil victoria.

Rezultatul analizei a fost dezvoltarea unui mix de marketing care să țintească segmentul micilor întreprinzători.

Programul oferit cuprindea un set de cursuri scurte care puteau fi urmate la diferite ore și în locuri atractive. Produsul și procesul furnizării au fost adaptate astfel încât să se potrivească cu cerințele pieței. Cursurile erau ținute departe de clădirile principale ale colegiului într-un complex de clădiri industriale. Dotările erau adecvate și locația convenea participanților. Aceste modificări țineau cont de locul în care se desfășurau cursurile. Cei care țineau cursurile au fost aleși cu grija ținând cont de capacitatea lor de a aborda cursurile într-o manieră practică.

Au fost invitați oameni de afaceri de succes să vorbească la cursuri, ceea ce a oferit cursurilor mai multă credibilitate deoarece erau folosite persoanele potrivite. Cei care urmau cursurile puteau să învețe în ritmul propriu, folosind echipamente IT performante, singuri cu profesorii, ceea ce sporea activitatea produsului ca urmare a creșterii intimității.

Materialele publicitare – promovarea – punea accentul pe aptitudinile practice în conducerea afacerilor pe care urmau să le obțină cei care urmau cursurile.

Crearea și implementarea acestui program presupune timp și bani, dar conducerea colegiului a obținut fonduri din surse guvernamentale. Datorită acestui fapt, taxa necesară pentru a urma cursurile – prețul – era la un nivel pe care întreprinzătorii și-l puteau permite. Ca urmare a cererii de marketing întreprinse Calderige College oferă cursuri foarte populare și foarte bine văzute de către micii întreprinzători.

Deci introducerea marketingului în activitatea curentă a colegiilor și instituțiilor de învățământ superior este o necesitate pentru asigurarea funcționării cu succes a acestor instituții într-un mediu de marketing tot mai dinamic și competitiv.

Capitolul II.

2.1 Generalități despre Internet și crearea paginilor Web

2.1.1. Cum și când a apărut INTERNETUL?

Rețeaua Internet a apărut acum 25 de ani, printr-un efort de a conecta rețeaua Departamentului Apărării Statelor Unite (cunoscuta sub numele de ARPAnet – Advanced Research Projects Agency) cu alte rețele conectate prin dispozitive radio sau satelit. ARPAnet a fost o rețea experimentală proiectată să asigure suportul pentru cercetarea militară – în particular cercetări privind construirea unor rețele care puteau rezista cu succes unor întreruperi parțiale.

Una din cele mai importante rețele noi apărute ulterior a fost NSFNET, înființată de NSF (National Science Fundation), o agenție guvernamentală americană. Spre sfârșitul anilor `80 această organizație a creat cinci noduri de comunicații puternice în centrele universitare americane cele mai importante. Problema care apărea acum era datorată costului ridicat al serviciului telefonic prin linii telefonice închiriate pe distante foarte mari. Soluția a constat în înființarea unor centre regionale. Astfel aproape fiecare campus universitar a fost conectat la centrul Internet cel mai apropiat.

In anul 1982 – ARPANet s-a unit cu MILNet (Rețea militară) cu NSFNet (cercetători și oameni de știință) și cu alte rețele (de exemplu BITNet și USENet, rețele concepute pentru schimbul de știri).

Acum în anii 90 Internetul creste cu o viteza pe care cercetătorii sau fondatorii acestei rețele nici nu au visat-o. Noi companii se lansează cu o viteză fenomenală și multe persoane accesează Internet prin distribuitori sau servicii familiare. Astfel la ora actuala sunt peste 23 000 de sisteme de rețele direct accesibile prin Internet (date care la ora tipăririi acestui material pot fi deja învechite!!!).

Ce înseamnă Internet pentru utilizatorul individual?

Faptul că Internet nu este o rețea de calculatoare, ci o colecție de rețele, înseamnă foarte puțin pentru utilizatorul final al resurselor sale. Pentru a rula un program sau pentru a accesa o anumită colecție de date nu este necesară cunoașterea modului de interacțiune a acestor rețele. Singura data când acest lucru devine interesant este în momentul în care apar probleme.

Fiecare rețea are propriul său centru de operațiuni (NOC – Network Operation Center). Centrele discută între ele și știu cum să-și rezolve problemele. Utilizatorul individual trebuie în acest caz să ia legătura cu compania care ii oferă acces Internet. Aceasta rezolvă problema respectivă, sau, dacă acest lucru nu depinde de ea, problema va fi pasată mai departe.

2.1.2 Cum funcționează Internet-ul

Înainte de a putea înțelege pe deplin cum să va orientați în Internet, trebuie să înțelegeți modul de adresare. Tot ceea ce faceți în Internet implica utilizarea unei adrese.

Adresa unui calculator îl identifică în mod unic în Internet și este o succesiune de 4 numere naturale mai mici decât 255, separate prin ".". De exemplu: 193.226.30.1, 193.226.26.30, etc. De menționat este faptul ca cele mai semnificative sunt numerele din partea stângă. Dezavantajul memorării și folosirii acestor numere de câtre utilizatori este evident. De aceea s-a recurs la o metoda de asignate a unui nume fiecărui calculator din Internet. Restricția de baza este aceea ca nu trebuie să existe în Internet doua calculatoare cu același nume (adresă de IP). Aceste numele sunt folosite doar pentru a ușura utilizarea Internet-ului, calculatoarele "preferând" să lucreze cu adrese în format numeric. Numele calculatoarelor sunt stocate în baze de date distribuite și organizate ierarhic. Sistemul de transformare a unui nume în adresă IP și invers se numește DNS (Domain Name Service). Exista domenii organizaționale diferite. În Tabelul.1 sunt prezentate câteva.

Domeniu Utilizare

Tabelul.1.

În afară de domenii organizaționale există domenii geografice. Dacă domeniul este în afara Statelor Unite, el include un cod care arată tara căreia ii aparține. Fiecare tară are câte un cod, astfel încât privând la numele unui calculator putem afla unde anume se află. Câteva coduri mai comune sunt prezentate în tabelul nr.2.

Domeniul Țara

Tabelul 2

Observație: Statele Unite au și ele un cod geografic. Însă pe Internet se presupune că, dacă nu s-a folosit un cod geografic, atunci domeniul este situat În Statele Unite.

2.1.3 Servicii Internet

Telnet: până acum am trecut în revistă o serie de noțiuni de bază. Vom trece în cele ce urmează la prezentarea serviciilor Internet pentru exploatarea eficientă a resurselor Internet. Este folosit pentru conectarea la alte calculatoare din Internet, pentru a accesa o serie de servicii publice, serviciu Internet de conectare la distantă. Odată realizata conectarea la un alt calculator, se pot introduce comenzi ca și cum utilizatorul ar lucra direct la consola acelui calculator. Se poate rula o sesiune interactivă normală (conectarea la sistem, executarea de comenzi, deconectarea de la sistem), sau se poate utiliza orice serviciu pe care acea mașina îl oferă terminalelor ei locale.

FTP (File Transport Protocol): mută fișiere de pe un calculator pe altul. Este folositor în aducerea fișierelor din arhivele publice răspândite în Internet. Acest lucru se numește FTP anonim, pentru că nu este necesar un cont pe calculatorul respectiv pentru a-l accesa. Dacă telnet permite conectarea la un alt calculator pentru executarea unor comenzi pe acel calculator, FTP permite transferarea fișierelor de pe un calculator pe altul. Nu vom desfășura pașii necesari pentru realizarea unei sesiuni ftp clasice UNIX, ci doar vom explica mecanismul FTP, la ora actuala existând și alte posibilități de a transfera fișiere prin interfețe grafice, prietenoase spre deosebire de linia de comanda UNIX.

IRC: serviciu destul de veci, dezvoltat în anii '80 cu scopul de a înlocui programul tal din UNIX. Talk permitea doar convorbirea între doua persoane. Cu IRC este permis ca mai mulți utilizatori să converseze simultan testând păreri și poziții despre un anumit subiect. IRC este o aplicație Client /Server toate persoanele care doresc să discute trebuie să ruleze un client IRC, toți clienții fiind conectați la un server IRC. În momentul când se află pe server, ei vor selecta un canal pe care doresc să converseze canalele fiind numite după subiectul ce se va discuta.

Internet Phone, Internet Fax: servicii de telefonie și fax disponibile acum și în intermediul Internet. Puteți trimite un fax sau face un apel telefonic prin intermediul calculatorului (bineînțeles dacă calculatorul dispune de aceste facilitați).

WWW (World Wide Web): care cu greu poate fi numit serviciu individual, pentru că oferă o gamă largă de servicii elementare.

Atunci când Internet a devenit o uriașă sursă de informație, serviciile clasice de acces (Telnet, FTP și chiar e-mail) deși puternice, s-au dovedit neintuitive în special pentru noii utilizatori ai resurselor Internet care nu aveau "răbdarea" și nici interesul să aprofundeze utilizarea unor instrumente destul de "neprietenoase". World Wide Web (într-o traducere nepretențioasă "pânza de păianjen de întindere mondială") a apărut ca un proiect destinat să distribuie informația științifică folosind un model numit hypertext. Ideea centrală era aceea de a permite cercetătorilor să-și prezinte informația într-un mod integrat (text, imagini grafice, sunete și imagini în mișcare). Paginile de informație sunt "legate" printr-o serie de "hypertext links".

Cea mai importanta caracteristică WWW o constituie simplitatea modului de acces la resurse. În mare măsură aceasta se datorează protocolului de comunicație implementat numit HTTP (Hypertext Transport Protocol).

E-mail: trimiterea și recepționarea mesajelor;

În general, un mesaj e-mail este un text (corpul mesajului – analog scrisorii) împreună cu informații referitoare la destinatar, expeditor, etc. (analogia cu un plic poștal este evidenta), informații constituite în așa-numitul heder al mesajului. De obicei, header-ul unui mesaj este generat de aplicația de e-mail folosită.

2.1.4 World Wide Web

Cu aproximație WWW-ul a apărut în luna martie a anului 1989. Tim Berners Lee de la Laboratorul European de Fizica particulelor din Geneva (CERN) a pus în circulație propunerea de a dezvolta un sistem hypertext în vederea unei eficiente partajări a informației între echipele de cercetători din High Energy Phyșics Community, situate în zone geografice diferite. Cele trei componente pe care trebuia să le conțină acest sistem în viziunea specialiștilor CERN erau:

O interfață utilizator consistentă;

Capacitatea de a încorpora o mare varietate de tehnologii și tipuri de documente;

Capacitatea de a accesa informația unitar în ciuda unei mari varietăți a tipurilor de calculatoare și a soft-ului rulat de acestea, și aceasta într-un mod cât mai simplu din punctul de vedere al utilizatorului.

Să vedem ce înseamnă WWW în prezent și ce va însemna acesta în viitorul apropiat. Iată câteva idei concretizate deja, sau în curs de materializare:

"Electonic Publishîng" – din ce în ce mai multe edituri își prezintă pe Web cataloage cu noi apariții sau chiar publicații complete. Trebuie să ne așteptam în viitorul apropiat la o largă apariție a acestor publicații din toate domeniile.

Reclame pentru companii – din ce în ce mai mult companiile își prezintă produsele într-un mod foarte atractiv folosind WWW. În prezent aproape orice material publicitar (scris pe suport clasic) face referire la pagina de WWW a firmei respective.

Tranzacții comerciale – este destul de aproape ziua când se pot încheia tranzacții comerciale prin Web (de la micile cumpăraturi casnice, până la tranzacțiile între firme). Va fi suficienta o vizitare a paginii WWW a magazinului preferat și completarea unui formular (evident, numărul cârtii de credit avid un rol central) pentru a achiziționa produsele dorite.

Vot prin Web – nu este deloc o idee fantezistă, ci doar o problema de timp până când acest sistem va putea fi folosit și în acest scop;

Sisteme interactive de recreere – deocamdată televiziunea înseamnă prezentare, dar nu peste mult timp WWW-ul va oferi utilizatorului posibilitatea să participe interactiv la emisiuni de divertisment, la piese de teatru on-line, etc. Pasul care mai trebuie făcut îl constituie găsirea unor canale de comunicație mai rapide care să permită transferul unui volum extrem de mare de date aproape instantaneu.

Instrumente de educație interactiva. Universitățile vor fi în măsura să ofere studenților cursuri și seminarii on-line, chiar să realizeze examinarea acestora.

Prezentări multimedia în timp real, beneficiind de capacitățile multimedia ale WWW-ului.

2.1.5 Cum funcționează WWW?

Cea mai importantă caracteristică WWW o constituie simplitatea modului de acces la resurse. În mare măsură aceasta se datorează protocolului de comunicație implementat numit HTTP (HyperText Transport Protocol). O sesiune de transfer se desfășoară astfel:

" Se realizează o conexiune client-server

" Clientul lansează o cerere (request)

" Serverul furnizează clientului răspunsul ca cererea formulata

" Serverul încheie conexiunea.

Prima etapa, cea de conectare, este vizibilă prin apariția în bara de stare a browser-ului a mesajului "Connecting to HTTP server". Dacă conexiunea nu se poate realiza apare mesajul de eroare "Can't connect to server", însoțit de motiv. Odată conexiunea la un server HTTP stabilita, clientul lansează cererea. Aceasta specifică tipul de protocol folosit, resursă solicitată (fișierul sau grupul de fișiere) și în ce fel trebuie să răspundă server-ul (metoda). Protocolul împreuna cu resursa alcătuiesc un URL (Uniform Resource Locator). Tipul protocolului este partea cea mai importanta a unui URL. Fără acesta browser-ul nu ar ști cum să trateze resursă respectivă.

Metoda semnifică comanda explicita a clientului către server. Cea mai utilizată este GET, ceea ce semnifică faptul ca informația este adusă pe mașina client.

Dacă cererea este acceptată server-ul produce răspunsul și transferă informația (acest lucru este vizibil în bara de stare a browser-ului, afișându-se progresiv informații de transfer).

Odată transferul încheiat, server-ul închide conexiunea și întră în acțiune clientul care tratează informația primită: încarcă și afișează pagina de informație primita, salvează informația într-un fișier, sau lansează o aplicație numita viewer (de exemplu dacă informația constă într-un fișier de sunet, viewer-ul asociat va fi un soind player). Întotdeauna clientul va ști să trateze un fișier de tip HTML (HyperText Markup Language – limbajul de descriere a documentelor în format hypertext).

2.2. Limbajul de programare HTML

2.2.1 Generalități despre HTML?

HTML este prescurtarea de la Hypertext Markup Language (limbaj de marcare hipertext), și constituie limbajul care permite crearea documentelor în World Wide Web.

În esență, este un set de coduri speciale care se înserează într-un text, pentru a se adăuga informații despre formatarea paginii, înserarea de imagini (statice și dinamice), filme, tabele etc.

HTML se bazează pe mai vechiul Limbajul Generalizat Standard de Marcare (Standard Generaly of Markup Language – SGML). Aceasta asigură un mijloc de definire a marcajelor pentru toate tipurile de documente.

SGML nu marchează efectiv un text, ci se marchează pe text utilizând o anumită aplicație a SGML.

Limbajul HTML permite ca documentele să poată fi accesate ușor și relativ independent de tipul de calculator, oriunde în rețea. HTML este un limbaj care poate fi interpretat de orice calculator care are un browser standardizat, cum ar fi Internet Explorer, Netscape Comunicator, Opera sau Mozilla.

Programele HTML sunt de fapt fișiere ASCII, deci pot fi editate din orice editor de text, de exemplu editorul Notepad, inclus în orice versiune de Windows .

HTML descrie formatul primar în care documentele sunt distribuite și văzute pe Web. Multe din trăsăturile lui, cum ar fi independența fața de platformă, structurarea formatării și legaturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet și Web.

Specificațiile de bază ale Web-ului au fost HTML, HTTP și URL.

2.2.2 SGML și HTML

HTML a fost dezvoltat inițial de Tim Berners-Lee la CERN în 1989.

Tim Berners-Lee a utilizat ca model SGML ( Standard Generalized Markup Language ), un standard internațional în plină dezvoltare. SGML avea avantajul unei structurări avansate și al independenței de platforma dar proiectarea lui a avut în vedere mai mult structura semantică a documentului decât modul de formatare.

Flexibil, SGML putea fi descris ca o specificare pentru descrierea altor formate. Utilizatorii puteau crea noi formate (DTD, Document Type Definitions) care puteau fi înțelese de orice produs soft SGML pur și simplu prin citirea mai întâi a definițiilor noilor formate.

HTML este pur și simplu un DTD, deci o aplicație a SGML. În primii ani de evoluție HTML a crescut lent, în principal pentru că îi lipseau posibilitățile de a descrie publicații electronice profesionale; limbajul permitea un control parțial asupra fontelor dar nu permitea înserarea graficii.

În 1933, NCSĂ a îmbogățit limbajul pentru a permite înserarea graficii și au construit primul navigator grafic, Mosaic. Au urmat apoi contribuții ad hoc ale diverselor firme care au adus adăugări limbajului HTML (adăugări și nu îmbogățiri pentru că unele taguri nu erau în conformitate cu principiile generale ale SGML)

Astfel încât, prin 1994 limbajul părea scăpat de sub control. Urmarea a fost că la prima conferință WWW din Geneva ( Elveția ) s-a constituit un grup ( HTML Working Group ) a cărui prima misiune a fost formalizarea HTML într-un DTD al SGML, lucru care s-a concretizat în HTML Level.

Importanta acțiunii acestui grup constă în faptul că, odată standardizat, limbajul poate fi apoi extins într-un mod mai controlat la alte nivele.

Standardul oficial HTML este World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enunțat câteva versiuni ale specificației HTML, printre care și HTML 2.0, HTML 3.0,HTML 3.2, HTML 4.0 și, cel mai recent, HTML 4.01.

În același timp, autorii de browsere, cum ar fi Netscape și Microsoft, au dezvoltat adesea propriile "extensii" HTML în afara procesului standard și le-au încorporat în browserele lor. În unele cazuri, cum ar fi tagul Netscape, aceste extensii au devenit standarde de fapt adoptate de autorii de browsere.

HTML 2.0, elaborat în Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui să-l suporte toate browserele curente – inclusiv cele mod text. Versiunea 2.0 reflectă concepția originală a HTML ca un limbaj de marcare independent de obiectele existente pentru așezarea lor în pagină, în loc de a specifica exact cum ar trebui să arate acestea.

Specificația HTML 3.0, Enunțată în 1995, a încercat o dezvolte HTML 2.0 prin adăugarea unor facilitați precum tabelele și un mai mare control asupra textului din jurul imaginilor. Deși unele din noutăți erau deja folosite de autorii de browsere, multe nu existau încă. În unele cazuri, taguri asemănătoare implementate de autorii de browsere au devenit mai răspândite decât tagurile "oficiale".

În Mai 1996, W3C a scos pe piață specificația HTML 3.2 , care era proiectată să reflecte și să standardizeze practicile acceptate la scară largă. Versiunea 3.2 include tagurile HTML 3.0 ce erau adoptate de autorii de browsere ca Netscape și Microsoft plus extensii HTML răspândite. În Bilanțul asupra HTML.

Există extensii Netscape și Microsoft care nu fac parte din specificația HTML 3.2, ori pentru că sunt mai puțin utilizate, ori au fost omologate după apariția HTML 3.2.

Pentru că navigatorul Netscape a fost printre primele browsere care suporta anumite taguri HTML 3.0, iar Netscape deține în jur de 70% din piața de browsere, mulți au crezut că toate extensiile Netscape (incluzând taguri ca <BLINK> și facilități ca ferestrele) fac parte din HTML 3.0 sau 3.2.

La momentul apariției acestui tutorial, HTML 4.0 este larg utilizat și au fost deja publicate specificațiile HTML 4.01. Documente sunt în format ASCII și prin urmare pot fi create cu orice editor de texte. Au fost însă dezvoltate editoare specializate care permit editarea într-un fel de WYSIWYG deși nu se poate vorbi de WYSIWYG atâta vreme cât navigatoarele afișează același document oarecum diferit, în funcție de platforma pe care rulează.

Au fost de asemenea dezvoltate convertoare care permit formatarea HTML a documentelor generate ( și formatate ) cu alte editoare. Evident conversiile nu pot păstra decât parțial formatările anterioare deoarece limbajul HTML este încă incomplet. Î

2.2.3 Avantajele limbajului HTML

A cunoaște și a folosi limbajul HTML prezintă avantaje importante:

Primul argument este simplitatea HTML și, în consecință, efortul mic ce trebuie depus. Crearea unei pagini de Internet utilizând un editor HTML de tipul WYSIWYG este mult mai complexă, de aceea trebuie luate în considerare următoarele sugestii.

Timpul necesar pentru familiarizarea cu un astfel de editor este destul de îndelungat. O asemenea familiarizare presupune, până la urmă, însușirea câtorva cunoștințe de HTML.

HTML fiind un limbaj de program flexibil cu ajutorului lui se pot crea pagini Web complexe.

Folosind HTML în combinație cu JavaScript se pot face foarte multe lucruri care nu se pot face folosind numai editoarele vizuale. Deoarece limbajul HTML și alte limbaje legate de Web evoluează mereu, întotdeauna vor exista lucruri care se vor putea face editând codul HTML, dar nu și dintr-un editor vizual.

Uneori editoarele vizuale HTML scriu sau interpretează greșit codul sursă HTML. Dacă știm HTML, putem corecta eroarea cu ușurință și putem lucra în continuare. Dacă nu știm HTML, este posibil să fim puși în situația de a reface pagini întregi.

Pentru a promova eficient paginile de Web în „search engine-uri”, sunt necesare cunoștințe de HTML.

Profesioniștii folosesc în majoritatea timpului un editor vizual, apoi intervin în codul sursă HTML pentru a realiza efecte speciale, pentru a verifica dacă codul scris de editorul vizual HTML este scris așa cum vor ei.

3.1. Proiectarea paginilor Web

Site-urile bune nu apar spontan, precum ciupercile după ploaie, ci sunt rezultatul unui efort de înțelegere a nevoilor vizitatorilor. În Web design, nu gusturile designer-ului sunt pe primul loc, ci nevoile utilizatorilor. A le răspunde e prima prioritate în Web design, câteva sfaturi date de designerii cu experiență:

Dimensiunea unui fișier sã fie cât mai mică

Încărcarea unei pagini nu trebuie sã dureze mai mult de 15 secunde, indiferent de conexiune

Grafica sã fie redusã la minimum, deoarece fișierele grafice au dimensiuni mari

Informația utilã sã nu fie la o distantã mai mare de douã click-uri.

Pagina sã fie vizibilã în întregime, fãrã ca surfer-ul sã utilizeze bara de scroll

Numărul nivelelor site-ului sã nu fie prea mare.

Textul sã nu fie dispus ca un bloc unitar de informație, ci sã fie divizat prin linii orizontale sau imagini. Frazele rezumat pot fi prezentate pe un fundal diferit colorat, eventual încadrate.

Deși sunt la modã fondurile foarte mici, e de dorit sã nu precizeze mărimea fontului, astfel încât vizitatorul cu probleme de vedere sã poată folosi opțiunea View, Text Size, Larger sau Largest.

Fundalul sã nu fie agresiv "Un bun fundal trebuie sã stea exact în fundal

Informația trebuie prezentatã astfel încât efortul depus de vizitator pentru înțelegerea și folosirea informației sã fie minim.

Cele trei etape importante în proiectarea paginilor Web:

3.1.1 Etapa I Stabilirea subiectului site-ului Web

În aceastã etapã, trebuie stabilit cu mare claritate subiectul site-ului. Trebuie stabilit ceea ce va conține site-ul și, mai ales, ceea ce nu va conține. Dacã site-ul este creat pentru o instituție, nu se va introduce aici pozele de familie din albumul directorului. Dacã site-ul conține CV-u unei persoane., nu se vor pune în acesta pozele prietenilor. Un site Web trebuie dedicat unui singur subiect.

3.1.2. Etapa II Identificarea audientei

Trebuie avut în vedere de la început cui se adreseză pagina, ceea ce presupune stabilirea:

Nivelului cultural al vizitatorilor

Motivațiile accesării site-ului ( patronul unei firme caută salariați, un elev caută referate etc. )

Rezoluția monitorului vizitatorilor

Viteza conexiunii folosite de vizitatori

Tipul de browser folosit

3.1.3. Etapa a III-a: Structurarea informației

Se vor stabili următoarele:

Cum va naviga vizitatorul.

Setul de culori pentru background / fonturi / link-uri. E de dorit folosirea cât mai puțină a culorilor, iar acestea sã nu agreseze vizitatorul.

Un logo al site-ului, adică o imagine simplă, sugestivã și de dimensiune cât mai mică. E de dorit sã fie originală, dar aceasta condiție e greu de îndeplinit de la început. Pe Internet, există graficieni specializați în logo-uri. Prezenta unui logo nu îngreunează accesarea site-ului, deoarece acesta se încarcă în memoria browserului la accesarea primei pagini. E de dorit folosirea un singur logo în toate paginile.

Numărul de nivele al șirului. Sã presupunem cã site-ul e alcătuit din fișierul index.html și directorul texte, în care se aflã toate celelalte fișiere. Aceasta înseamnă cã site-ul are douã nivele: cel al fișierului index.html și cel al celorlalte fișiere. Numărul nivelelor unui site nu trebuie sã fie prea mare, pentru a nu plictisi vizitatorul.

3.1.4. Web design

Există o selecție de reguli și principii care sunt general acceptate în industria de Web design.

Paginile principale nu trebuie să depășească 60Kb (incluzând aici codul HTML, plus elementele grafice), așa încât să se încarce în maximum 30 de secunde la o conectare dial-up de 28,8. Cu cât mai puțin cu atât mai bine. Un exemplu bun ar fi site-ul Yahoo! , care rămâne cel mai popular site de pe Internet și datorită faptului că respectă această regulă elementară.

Nu trebuie să fie necesare mai mult de 4 clic-uri pe „scrollbar” pentru a ajunge la capătul unei pagini. Pagina de întrare în site (home page sau index) trebuie să specifice clar care este scopul site-ului.

Una dintre cele mai frecvente greșeli de Web design este să nu existe informații de contact pe fiecare pagina a site-ului – cel puțin o adresă de email unde vizitatorii să poată trimite observații, reclamați sau felicitări. Răspunsurile la mesaje se vor trimite in cel mult 48 de ore.

Actualizările în site trebuie făcute cel puțin o dată pe săptămână. Asta nu înseamnă că trebuie să petrecem ore în șir pentru a schimba întregul site. Cu cel mult 10-15 minute alocate pe zi, se pot face schimbări minore în diferite pagini. Făcând aceste mici actualizări cu regularitate, vizitatorii se vor întoarce frecvent pentru a afla noutăți.

Punând doar câteva imagini și câteva date personale într-un site personal spre exemplu, pagina voastră va semăna cu duzini de alte pagini personale și nu se va deosebi prin nimic, chiar atunci când aspectul grafic s-ar putea să fie reușit. Adăugând însă conținut unic, care să ofere vizitatorului ceva ce nu găsește în altă parte, vom câștiga cu siguranță un public constant.

Vizitând site-uri cu teme similare sau complementare, analizând cum sunt construite, putem învăța din greșelile altora.

Trebuie observat ce se întâmplă în motoarele de căutare când se caută pe cuvinte cheie care descriu cel mai bine site-ul. Ce site-uri au ieșit în top 10 – 20? O modalitate bună de inspirație este căutarea în sursa de pagină ca să observam cum sunt construite și să aflam de ce sunt selectate în top de către robotii de căutare. De asemenea, se pot face schimburi de link-uri cu aceste site-uri, dacă obțineți acordul webmaster-ului.

Mulți fac greșeala afirmând: "construiți site-ul și vizitatorii vor veni" și ați mai auzit probabil că este cât se poate de departe de a fi adevărată. Corect ar fi să spunem "Promovați site-ul și vizitatorii vor veni, promovați-l mereu și ei vor continua să vină". De îndată ce nu-l veți mai promova, traficul în site va înceta. Întotdeauna site-ul trebuie testat în diferite navigatoare (cel puțin în Internet Explorer și Netscape), în diferite rezoluții ale ecranului și în diferite setări de culoare.

Site-ul trebuie construit pentru a fi văzut în cele mai comune condiții. Pentru vizitatorii care dispun de tehnologii mai noi, se vor construi eventual câteva pagini speciale, care să fie accesibile opțional.

Trebuie verificate periodic link-urile în site pentru a asigura funcționalitate site-ului. De altfel există programe care fac această verificare automat. Este extrem de neplăcut să întâmpinam eroarea „404 – file not found”.

Trebuie verificat cu atenție ca locațiile imaginilor să fie corecte. O eroare comună pentru cei care lucrează cu servere locale de Web este dată de faptul că nu observă greșelile de locație atunci când verifică site-ul de pe calculatorul propriu. Cei care lucrează cu server Web vor vedea imaginea pe când vizitatorii nu.

Verificarea corectitudinii textelor este importantă, mai ales dacă este utilizată limba engleză. Greșelile gramaticale sau de exprimare creează o impresie de amatorism și creează un sentiment de neîncredere vizitatorilor.

Când avem produse sau servicii de vânzare prin intermediul site-ului, link-ul trebuie pus către secțiunea de vânzare chiar de pe prima pagină. Vizitatorul va fi obligat să coboare 3-4 nivele pentru a ajunge la produsele care sunt de vânzare. Expunerea fotografiilor produselor este importantă, pentru ca clientul nostru să poată compara produsele noastre cu cele aflate pe piață, este necesară utilizarea server securizat pentru a transmite informațiile de pe cartea de credit și informați cumpărătorul asupra acestui fapt, o adresă poștală și un număr de telefon al companiei trebuie introduse in pagină.

Este neidicat să utilizăm fundaluri diferite pentru fiecare pagină, sau butoane de navigare diferite de la o pagină la alta. Cel puțin un element unic de identitate (un logo) trebuie să existe absolut pe fiecare pagină a site-ului.

Bara de navigare (cu linkurile principale) trebuie să fie inclusă pe fiecare pagină a site-ului. Pozițiile clasice ale barei de navigare (sunt cele mai bune, pentru că sunt reperate ușor de către vizitatori) sunt: la începutul (și în josul) paginii, dispuse orizontal, sau pe latura dreaptă sau stângă a paginii, dispuse vertical.

Este de preferință utilizarea tabelelor pentru dispunerea textului și numai în situații speciale frame-uri (numai dacă e absolut necesar).

Aspectul grafic al elementelor de navigare trebuie să fie unitar.

Distanta de la prima pagină până la orice altă pagină în site nu trebuie să fie mai mare de 4 click-uri

Este greșită fracționarea de prea multe ori a textul în cadrul unui articol și includerea unui fundal sonor în pagini. Fișierele sonore, trebuiesc lăsate la latitudinea vizitatorilor opțiunea să le asculte sau nu.

Nici o pagină în site nu trebuie să afișeze mai mult de 2 bannere de dimensiunea 468/60, fie că aparțin unei rețele de schimb de link-uri, fie că aparțin celor care au cumpărat în mod direct spații publicitare.

Textul trebuie citit cu ușurință. Nu trebuie să fie bruiat de un fundal prea aglomerat sau de imagini prea mari, care distrag atenția vizitatorilor. Utilizarea culorilor se va face cu multă precauție și nu mai mult de 3 pe o pagină.

Orice informatician trebuie să fie capabil să realizeze o pagină de Web; atât pentru a-și crea o pagină personală cât și pentru a-și promova produsul muncii sale indiferent dacă acesta este un program de baze de date, un soft utilitar sau de sistem sau de ce nu un joc.

Capitolul III.

3.1 Studiu de caz in utilizarea managementului educațional

3.1.1 Scurt Istoric al Colegiului biblic

Institutul Christ For The Națions a fost fondat de câtre Gordon Lidsay și soția sa, Freda Lidsay în anul 1970. Astăzi absolvenții institutului CFN sunt peste tot în lume. Mai mult de 28000 de studenți au absolvit cursurile institutului, studenți care acum lucrează ca pastori în bisericile din Statele Unite ale Americii și peste tot in lume, studenți care si-au dedicat viata lor pentru a fi in slujba lui Dumnezeu. Christ For The Națion s-a implicat, pană în prezent, în 120 de țari, învățând Cuvântul Lui Dumnezeu prin intermediul colegiilor biblice înființate, publicând cărți in 81 de limbi, ajutând la extinderea proiectelor de ajutorare din lumea întreagă, asistând si participând la ridicarea a mai mult de 11000 de biserici.

Chist For Te Națions are asociate școli și colegii biblice în: Germania, Belarus, Moldova, România, Brazilia, Japonia, India și în alte țari, într-un număr total de 44.

În România Colegiul biblic și-a deschis porțile mai întâi la Suceava în anul 1991 și apoi la Timișoara în anul 1992. În anul 1996 au început activitatea alte doua colegii biblice din Mediaș și Petroșani cu sprijinul Colegiului biblic de la Suceava.

Data de 15 ianuarie 2000 a fost un început pentru Colegiul biblic din Cluj-Napoca, un început cu Dumnezeu, pentru Dumnezeu și Împărăția Lui.

Viziunea deschiderii acestui colegiu biblic din Cluj, a luat naștere în inima unui tânăr roman, Cornel Bistrian, care a absolvit cursurile Institutului Chist for The Națion din Dallas. Această viziune a devenit un vis ce a aprins în sufletul sau un foc care nu mai putea fi stins. Astfel a părăsit Statele Unite ale Americi în 1999 și s-a întors în țară pentru a-și duce la îndeplinire visul ce ardea în lăuntrul său.

John C. Maxwell spunea: “Viziunea trebuie să vină din interior, dar ea nu trebuie să se conformeze capacităților tale limitate. O viziune cu adevărat valoroasă trebuie să-l cuprindă și pe Dumnezeu. Numai El îți cunoaște toate capacitățile.”

În viziunea lui Cornel Bistrian, Dumnezeu avea locul central, deoarece această viziune venea însăși de la Dumnezeu, aceasta era chemarea lui Dumnezeu pentru el în acea perioadă. Cornel Bistrian a privit dincolo de el, dincolo de puterea sau de capacitățile sale de a reuși, dincolo de limitările sale, el a privit în sus, știa ca doar Cel care a aprins această viziune în el este capabil să-i dea putere și curaj să înfrunte orice obstacol și să-și vadă visul împlinit.

Cornel Bistrian a venit în tara in 1999, iar în ianuarie 2000 a început primele cursuri ale “Colegiului biblic”. A fost un început greu, cu multe obstacole și neajunsuri în cale. Primele cursuri au avut loc în sala Clubului CFR, în acea perioadă Colegiul Biblic nu avea un imobil în care să își dezvolte activitatea didactică. Dar în timp s-a ajuns la achiziționarea unei proprietăți în zona centrală a Clujului, pe care în anii următori s-a construit un imobil în care se desfășoară astăzi activitățile colegiului. Acest lucru a fost posibil în mare parte prin sprijinul acordat de Biserica Betezda din Dallas, Texas si a altor biserici din Statele Unite ale Americi.

Activitățile Colegiului biblic, numărul celor implicați în predarea cursurilor sau în alte activități din cadrul colegiului, și numărul studenților înscriși la Colegiul biblic a crescut considerabil.

În anul 2002, prima generație de studenți a graduat cu succes cursurile de 2 ani ale colegiului biblic. În anii următori, respectiv 2003, 2004, 2005 următoarele 3 generații de absolvenți au graduat aceste cursuri. Cursurile colegiului continuă să se desfășoare cu succes, aducând mari schimbări in viețile multor studenți, pregătindu-i pentru dezvoltarea lor spirituală și transformându-i în oameni cu dragoste pentru Dumnezeu și pentru oamenii din jur. Colegiul biblic a fost pentru mulți tineri o binecuvântare și o șansă de a-și schimba viața, ajutându-i să-și descopere totodată și scopul lor în viată.

Pentru ca ceva măreț să se nască este nevoie de o viziune măreață. Cornel Bistrian a crezut în visul său și a primit ca rezultat împlinirea visului. Acest tânăr a fost întrebat: „care este scopul tău in viată?” si răspunsul a venit imediat: “Sa-l cunosc pe Dumnezeu și dorințele Lui pentru mine, să progresez la potențialul meu maxim și să seamăn semințe de care să se bucure și alții.”

3.1.2. Scopurile Colegiului Biblice

Unul dintre scopurile principale ale Colegiului biblic este implementarea cuvântului lui Dumnezeu in inimile lor prin cursurile si materialele didactice de care dispune colegiul si formarea de oameni puternici pentru Dumnezeu, pentru Împărăția Sa. Un alt scop este de a ridica generația tânără și de a forma în ea un spirit diferit, la fel ca al lui Iosua și Caleb, ca tinerii să fie folositori pentru lucrările pe care le face Dumnezeu în România.

Se urmărește ca prin slujirea care se face în cadrul acestui colegiu, oamenii să fie eliberați de respingere, amărăciune, depresie, ură, droguri, alcool; inimile lor să fie vindecate de toate rănile și cicatriciile care mai sunt prezente în launtrul lor.

Un alt scop al colegiului este de a-i ajuta pe studenți să-și formeze o relație puternică cu Dumnezeu și apoi cu oamenii. Un mare accent se pune pe învățarea Cuvântului lui Dumnezeu și pe punerea lui în practica în viețile studenților. Studenții sunt învățați cum pot să se închine cu adevărat Lui Dumnezeu.

Studenții sunt implicați în activități practice, unde pot ajuta oamenii prin experiența acumulată. Acest lucru este foarte important pentru colegiul nostru, fiecare student fiind încurajat să participe la aceste activități practice, cum ar fi:

rugăciuni pentru oamenii bolnavi sau a celor care au probleme fizice, psihice etc.

ajutorarea persoanelor in nevoie.

vizitarea închisorilor, spitalelor, orfelinatelor, azilelor de bătrâni, copii străzi.

3.1.3 Cursuri pe care colegiul le oferă

Cursurile susținute la Colegiul Biblic sunt predate de cadre didactice care au absolvit instituții teologice de la noi din țară și din străinătate. Vom enumera în continuare cursurile Colegiului Biblic:

Doctrine creștine de bază, Ordinea neprihănirii, Rugăciune și mijlocire, Călăuzire divină, Duhul Sfânt și darurile spirituale, Inima de Tată a lui Dumnezeu, Discipline spirituale, Lauda și Închinarea, Misiune, Consiliere spirituală, Împărăția lui Dumnezeu, Principii divine din cele 10 porunci, Introducere în Noul Testament, Cum să îți ți trupul în control, Generalii lui Dumnezeu, Teologie sistematică, Intră în moștenirea ta, Istoria biserici, Consacrare, Principii de conducere, Maturitate creștină, Cultura in Biblie, Introducere în cartea Zaharia, Predica de pe Muntele Fericirii, Faptele Apostolilor, Epistola către Romani, Hermeneutică, Teologia Evangheliei, Omul spiritual, Homiletica, Eclesiologie, Pregătire pentru căsătorie, Epistola către Galateni, Erezii contemporane, Sfințenia ca mod de viața, Escatologie, Modele relaționale în Epistola către Evrei, Restaurare personală, etc.

Aceste cursuri, cât și altele au avut un impact deosebit asupra studenților, schimbându-le modul de gândire și de viața.

Dintre profesorii colegiului și persoanele care au predat cursuri în cadrul colegiului biblic amintim: Cornel Bistrian (fondatorul Colegiului Biblic);

Profesori din tară: Adrian Chiorean, Cor Butuza, Ionel Burzo, Iuliu Centea, Sorin Lupas, Dinu Burzo, Piști Guias, Zaharia Bica, Nicu Gramesc, Mihai Țandea, etc.

Profesori din Statele Unite ale Americii sau alte țări: Caroll Thompson, Dennis Pence, Mark Lambart, Mark Service, Nimrod L., Willy Perry, Finn Rasmussen, Ronald, Marin, Elmar,etc.

Aceștia sunt oamenii lui Dumnezeu, care au sacrificat din timpul și din energia lor și s-au pus la dispoziția lui Dumnezeu pentru a forma o generație de tineri puternici pentru Dumnezeu. Acești oameni au fost un exemplu demn de urmat pentru studenți, având un impact benefic în viețile lor. Acești profesori au ajutat la creșterea spirituală a multor tineri care acum le sunt recunoscători pentru ceea ce au investit in ei.

3.1.4 Concluzie

Colegiul Biblic a ocupat și ocupă un loc important în viețile multor tineri, deoarece aici ei au primit vindecarea rănilor sufletești, mângâiere și iertarea păcatelor, viețile lor au fost schimbate, găsind un rost în viata. Colegiul Biblic a fost și rămâne o mare binecuvântare pentru studenți, care la rândul lor vor avea visuri mărețe pe care să le împlinească cu ajutorul lui Dumnezeu.

Colegiul Biblic continuă să ofere sprijin și ajutor tuturor celor care doresc sa studieze in cadrul colegiului

Credem că Dumnezeu are pregătite lucrări mari pentru Colegiul Biblic pe viitor, El nu și-a încheiat încă lucrarea cu acest colegiu. Credem că în viitor, vom vedea cerul deschis și pe Dumnezeu lucrând cu mai multa putere și prin intermediul acestui colegiu.

Moto-ul colegiului biblic:

“Temelia slujirii este caracterul

Natura lucrării este caracterul

Motivul slujirii este dragostea

Măsura slujirii este sacrificiul

Autoritatea slujirii este supunerea

Scopul slujirii este a-L glorifica pe Dumnezeu

Uneltele slujirii sunt Cuvântul lui Dumnezeu și Rugăciunea

Privilegiul slujirii este creșterea spirituală

Puterea slujirii este Duhul Sfânt

Modelul slujirii este Domnul Isus.” (W. Wiersbe)

3.2 Marketingul educațional aplicat la Colegiul Biblic

Colegiile și instituțiile de învățământ superior au nevoie de introducerea și aplicarea marketingului educațional în activitățile pe care le întreprind pentru că marketingul educațional are o importanță deosebită în asigurarea succesului și supraviețuirii pe piață. Colegiile și instituțiile de învățământ superior care vor aplica principiile marketingului vor fi în contact cu nevoile existente, cu schimbările care apar și vor continua să își desfășoare activitatea și în viitor. Marketingul educațional nu garantează rezolvarea tuturor problemelor care apar într-o instituție de învățământ dar oferă soluții și încrederea necesară înțelegerii și configurării mediului universitar și colegial, totodată va duce la identificarea serviciilor de calitate care vor satisface consumatorii de-alungul timpului.

Exista 4 principii de bază ale marketingul educațional care le vom aplica la instituția noastră de învățământ ”Colegiul Biblic”.

3.2.1 Care este motivul pentru care exista Colegiul Biblic?

Dacă școlile, colegiile și universitățile din țara noastră ne oferă studii importante pentru ca viața noastră să fie mai ușoară din punct de vedere financiar, Colegiul Biblic vine ca o complectare la studiile noastre, învățându-ne cum trebuie să ne trăim viața ca să fim plăcuți în ochii lui Dumnezeu si în același timp să avem prosperitate în activitățile noastre.

Colegiul Biblic a fost înființat cu scopul de oferii studii aprofundate persoanelor care doresc să studieze Biblia ( cuvântul lui Dumnezeu ) și principiile de baza ale creștinismului.

3.2.2 Cine sunt clienții Colegiului Biblic?

Problema cea mai mare cu care se confruntă colegiile și instituțiile de învățământ superior este reprezentată de identificare clienților și stabilirea importanței fiecărei categorii de clienți. Vom enumera câteva categorii de clienți ai Colegiului Biblic:

Studenții care „consumă” produsele și serviciile educaționale și de alta natură;

Părinții care plătesc și așteaptă din partea colegiului să transmită cunoștințe copiilor săi;

Angajatorii care așteaptă din partea colegiului să furnizeze oameni calificați corespunzători ținând cont de nevoile firmelor;

Absolvenții care așteaptă ca colegiul să aibă o activitate remarcabilă care să îi facă mândri de faptul că au absolvit instituția respectivă;

Contribuabilii care așteaptă din partea colegiului să „producă” oameni educați;

Statul și societatea care așteaptă oameni cât mai bine pregătiți care să fie capabili să ridice nivelul de trai;

Abordarea studenților ca și clienți conduce la adaptarea planurilor de învățământ pentru a satisface aspirațiile sau necesitățile carierei studenților.

3.2.3 Ce așteptări au clienții și ce oferă Colegiul Biblic?

Managerul Colegiului Biblic trebuie să fie conștient de faptul că persoanele care doresc să urmeze cursurile colegiului nu sunt motivați de dorința de a acumula cunoștințe.

Aceștia vor să se înscrie la un colegiu din diferite motive: pentru a socializa, pentru a se recrea, pentru a atinge aptitudinile necesare angajării, pentru îmbunătățirea culturii generale, pentru a putea urma cursurile universitare, pentru a putea avansa în funcție etc. Serviciile oferite de către această instituție trebuie adoptate astfel încât să satisfacă motivele studenților potențiali.

Activitățile principale ale colegiului constau în transmiterea cunoștințelor. Privite din punctul de vedere al ofertei aceste activități alcătuiesc grupa serviciilor de bază denumite servicii de învățământ.

În vederea creșterii atractivității serviciilor de bază Colegiul Biblic desfășoară diferite activități superioare: cazarea studenților, masă, petrecerea timpului liber, etc.

Colegiul Biblic nu oferă un program educațional care să conducă la pregătirea unor specialiști în domenii care nu sunt cerute de firmele care oferă locuri de muncă. Acesta ducând la „crearea” de șomeri și implicit va atrage lipsa de interes al studenților potențiali față de programele respective.

Oferta educațională ține cont atât de specializările necesare în cadrul țarii cât și de numărul locurilor de muncă necesare într-un domeniu totodată ține cont de nevoile studenților; existența unor profesori cu aptitudini pedagogice și cunoștințe de specialitate adegvată, crearea unei baze materiale necesare, existenta cărților etc.

Așadar, formularea ofertei educaționale pornește atât de la nevoile firmelor care oferă locuri de muncă cât și de la nevoile studenților.

Colegiul Biblic folosește un nume, un simbol și o sigla, pentru a se diferenția fată de competitorii săi. Existența unei politici în acest sens poate adăuga valoare și satisfacție studenților. De exemplu, echipele de fotbal, basket, si hambal ale colegiului se bucura de loialitate și sprijin datorita faptului ca acestea folosesc numele unui colegiu.

3.3.3 Cum se menține pe piață Colegiul Biblic?

Instituțiile de învățământ trebuie să comunice eficient cu piețele țintă și cu publicul lor. Colegiul își informează consumatorii și publicul despre obiective, activități și oferte, comunică în mod constant prin intermediul programelor, studenților, absolvenților, a campusului și a comunicării formale.

Comunicarea Colegiului Biblic asigură:

Menținerea sau îmbunătățirea imaginii instituției;

Atragerea studenților;

Furnizarea de informații despre oferta instituției;

Atragerea studenților potențiali și încurajarea acestora să se înscrie pentru a urma cursurile instituției respective;

Corectarea informațiilor incomplete și lipsite de acuratețe despre instituție.

Colegiul Biblic determină și întâlnește nevoile informaționale ale colegiului, personalului, a studenților actuali și a altor persoane din mediul intern al instituției.

Un rol important îl are site-ul colegiului. Acesta trebuie să fie cât mai atrăgător și să permită obținerea ușoară de informații despre activitățile din cadrul colegiului. Site-ul este actualizat în permanentă pentru a ține la curent studenții și vizitatorii site-ului.

Introducerea marketingului în activitatea curentă a colegiului este o necesitate pentru asigurarea funcționării cu succes a acestor instituții într-un mediu de marketing tot mai dinamic și competitiv.

Capitolul IV

4.1. Proiectarea și implementarea site-ului Web. DesfĂșurarea proiectului.

Programul care stă la baza creări site-ului este Macromedia Dreamwaver.

Dreamwaver este un utilitar de Web design puternic prin care se pot crea numeroase obiecte pentru Web, dar sunt necesare și elemente de grafică, texte, segvențe media care vor fi create cu ajutorul altor programe (pentru imagini adobe photoshop, pentru media-flash și pentru text-word)

Grafica pentru Web poate provenii de oriunde, imagini scanate, fotografii digitale, desene realizate manual etc. Dar înainte ca grafica să poată fi afișată într-un site Web ea trebuie convertită sau salvată într-un format de fișier compatibil cu web-ul. Marea majoritate a graficii pentru Web este salvată într-unul dintre cele două formate de fișier care sunt interpretate de orice browser( gif și jpeg).

Am optat pentru acest program pentru facilitățile pe care le oferă în crearea paginilor Web iar modul în care este folosit acest program va fi explicat pe parcursul capitolului IV

4.1.1 Pași necesari pentru pregătirea paginii Web.

Primul pas în pregătirea paginii Web este crearea și salvarea fișierelor necesare într-un director de pe calculator. Paginile Web sunt, de fapt, în cele mai multe cazuri compuse din mai multe fișiere și adesea, în mai multe tipuri de fișiere. Imaginile, de exemplu, sunt toate fișiere separate, care sunt integrate în pagină.

Pentru ca toate aceste fișiere să funcționeze împreună trebuie organizate corect în site. Dacă imaginile integrate nu apar în pagină iar cadrele apar cu mesaje „page not found” (pagina nu poate fi găsită), site-ul nu are valoare. Înainte de realizarea site-ului se vor aduna și organiza o cat mai mare parte din conținutul site-ului. Cu cât pregătim o mare parte din elementele necesare cererii site-ului cu atât mai ușor se va realiza implementarea.

Există două modalități de abordare a problemă conținutului site-ului: se poate începe cu documentele deja create sau cu planul propus. Abordarea cea mai bună este cu documentele deja create, acestea fiind formate din fișiere text, imagini, media, etc. Toate elementele componente ale site-ului au fost create si salvate intr-un document.

Următorul pas este proiectarea schiței site-ului. Site-ul acesta trebuie să pornească de la o pagină de pornire „home page” (acasă) locul unde vizitatorii vor ajunge atunci când intră pe site.

Pe pagina „acasă” sunt create opțiuni de navigare pe care vizitatorul le poate urmări. Schema site-ului „colegiul biblic” este următoarea (figura 1.)

Figura 1.

4.1.2 Desfășurarea proiectului

Se va deschide programul dreamwaver, din meniul principal se alege meniul „Site”, „New Site” după care va apărea caseta de dialog „ Site Definition”. În câmpul „Site Name” din căsuța de dialog se introduce numele site-ului. Se efectuează clic pe pictograma Folder de lângă câmpul „Local Root Folder” pentru a naviga până la directorul cu fișierele culese (necesare pentru site). Caseta de validare „Refresh Local File List Automatically” se va selecta deoarece acesta sincronizează fișierele de pe computer cu cele afișate în dreamwaver.

Câmpul „Default Images Folder” va permite alegerea unui director de pe computer unde vor fi stocate imaginile pentru site. Acest câmp se va utiliza deoarece am organizat pozele într-un singur fișier.

Pentru definirea culorii de fundal (Backround), se alege „Modify” Din meniul „Page Proprerties”, „Backround Color”,

Se efectuează clic pe mostra de culoare Background pentru a alege o culoare pentru fundalul paginii. Se va utiliza mostra de culoare Text pentru a defini o culoare implicită a textului pentru pagină. Pentru a defini culorile legăturilor se vor utiliza mostrele de culoare Links, Vișited Links și Active.

Mai este o opțiune de a seta culoare de fundal și anume prin folosirea unei imagini cu format JPG sau GIF, dar aceasta va trebui să fie de dimensiune mică, pentru ca încărcarea paginii să nu dureze prea mult timp si astfel vizitatorul site-ului să își piardă răbdarea.

Imaginea de fundal se va seta în același meniul în care se poate seta culoarea backgroundului, se va alege doar cu opțiunea Background Image.

Culoarea de fundal se va alege în așa fel încât să aibă în componenta culorile potrivite și să fie în concordantă cu restul elementelor în site. Se va încerca crearea paginilor în așa fel încât vizitatorii să fie mulțumiți de ceea ce văd, culorile se vor alege în așa fel încât acestea să nu fie deranjante sau obositoare. Se va evita supraîncărcarea cu informații și poze a paginilor, pentru ca încărcarea lor să nu dureze prea mult. Pozele se vor optimiza cu ajutorul programului de procesare imagini (Photoshop), pentru o încărcare cât mai rapidă a pozelor. (Figura 1).

Figura 1.

Pagina acasă

Pagina „acasă” a fost creată în programul Dreamwaver și conține documentul numit „index.html” acesta face legătura între adresa introdusă în browser și site-ul propriu-zis (figura 2.)

Figura 2.

Pagina acasă este alcătuită din următoarele elemente:

Header, este partea de sus a paginii și este alcătuită dintr-un banner care conține logoul „Colegiul Biblic”, și numele colegiului (figura 3.). Header-ul a fost creat în totalitate în Photoshop.

Figura 3.

Bara de meniuri este amplasată în partea stânga a paginii care conține hiperlinkurile necesare pentru navigarea pe fiecare pagină a site-ului. (figura 4.), după cum urmează:

Acasă

Despre noi

Cursuri

Evenimente

Galerie Foto

Contact.

Figura 4.

Bara de meniu conține butoane Flash predefinite de către Dreamwaver. Inserarea acestora se face în meniul Insert, Media, Flash Butons. În fereastra de dialog care apare la accesarea meniului, se găsesc opțiunile pentru personalizarea butoanelor (Figura 5.), după cum urmează:

stilul butonului în meniul Style, aici vom găsi o gamă largă de butoane Flash predefinite, dar se poate opta și pentru butoane făcute manual, sau se pot descarcă alte modele de butoane de pe Internet.

Textul butonului îl vom personaliza în meniul „Font” și „Șize” (tipul fontului și dimensiunea).

Butonul îl vom asocia cu un hyperlink prin adăugarea căii dorite în câmpul „Link”.

parametrul target stabilește unde va fi încărcat conținutul link-ului selectat. Aici intervin numele care au fost atribuite în definirea paginii. Dacă acestea se grupează în parametrul target, documentul aferent linkului va apărea exact acolo unde trebuie. Pe lângă numele stabilite pentru pagini, există și câteva valori speciale.

_șelf încarcă fișierul în spatele link-ului în pagina de unde a fost apelată trimiterea. Documentul precedent dispare în acest cadru, fiind înlocuit de cel apelat.

_top este un bun mecanism de securitate. El se ramifică spre nivelul superior, iar persoana care accesează link-ul va ajunge din nou în fereastra browserului fără subîmpărțiri. _top este obligatoriu atunci când este indicat un link spre un site Web extern.

_patent încarcă documentul în fereastra în care a fost definită anterior pagina. Acesta prezintă interes în momentul în care sunt încastrate mai multe frame-uri, dar design-ul va fi derutant.

_blank. Se leagă de o nouă fereastră. Browserul va deschide o nouă fereastră, unde va reprezenta documentul.

Cea mai utilizată opțiune este cea „_patent”, folosită și pe site-ul „Colegiul Biblic”. Ultimul pas de parcurs este salvarea prin atașarea numelui în mapa care conțin fișierele cu extensia HTML.

Figura 5.

Nu a rămas altceva de făcut decât personalizarea acestora fiecare în parte. Fiecare buton conține un hyperlink, astfel din fiecare pagină se poate trece pe oricare pagină.

Sub elementul „header” este amplasată o tabelă cu două rânduri, al cârei scop este delimitarea banerului creat în Flash și zona în care se vor introduce textele, tabela etc. Acestea au caracter informativ, specific fiecărei pagini, banner-ul, este creat în Flash si conține un MovieClip pentru un design plăcut a paginii.

Cele patru elemente descrise anterior a paginii întră în construcția fiecărei pagini componentă a site-ului.

Cea mai semnificativă parte a unei pagini Web este partea de text, în cazul site-ului „Colegiu Biblic”, partea de text este înserată sub bannerul Flash (Figura 6.)

Figura 6.

Textul rămâne principalul instrument de conținut pentru site-urile Web. Dreamwaver dispune de instrumente speciale pentru importarea fișierelor Microsoft Word dar dacă fișierele de text nu sunt importate corect se pot folosi întotdeauna comenzile „copy” și „paste” pentru a aduce textul în dreamwaver. Dreamwaver simplifică aplicarea fondurilor, a dimensiunii textului și a atributelor de tip Bold, Italic, sau culoarea textului.

Este bine ca textul să nu fie editat în Dreamwaver, programul dispune de toate instrumentele de bază pentru procesare a textului, cum ar fi tăierea și lipirea, căutarea și înlocuirea, sau verificarea ortografiei. Dar procesoarele obijnuite de text îndeplinesc aceste sarcini mai bine (în timp ce Dreamwaver realizează mult mai bine partea de proiectare a paginilor Web!)

În timp ce este de dorit ca editarea să se facă în altă parte, formatarea textului este cel mai bine realizată în Dreamwaver.

În general în paginile Web sunt introduse paragrafe scurte. Un motiv este acela că sunt folosite fonduri mai mari pe paginile Web, pentru a compensa rezoluția mai mare a ecranului, care face scrisul mai greu de citit.

Un alt avantaj pe care îl aduce Dreamwaver este încadrarea textului pe lângă imagini, această metodă este mai rar întâlnită în editorul de text obijnuit.

Pagina „Despre noi”

În pagina „despre noi” sunt inserate aceleași elemente ca și în pagina „acasă” (header, meniu butoane, benner) doar conținutul textului este diferit. Rolul acestei pagini este de a prezenta activitățile și scopurile principale ale colegiului. (Figura 7.)

Figura 7.

Pagina „cursuri”

Caracteristica acestei pagini este tabelul utilizat la organizarea textului in pagina. Tabelele reprezintă instrumentul de baza pentru controlul așezării in pagina, sunt o piatră de temelie pentru Web design.

Această pagină conține aceleași elemente aflate in paginile descrise mai sus dar se deosebește prin faptul ca a fost inserată o tabelă care conține cursurile anului școlar 2004-2005 și cadrele didactice ce predau aceste cursuri.(Figura 8.)

Figura 8.

Pagina „Galerie foto”

Pagina „Galerie foto” conține aceleași elemente de bază (header, meniu butoane, banner), doar cu specificația că hiperlink-urile create în această pagină sunt de tip „_blank” așadar browser-ul va deschide o noua fereastră unde vor fi prezentate galeriile foto.

Galeriile foto au fost create în photoshop. După cum spuneam în subcapitolul 4.1.1 „pașii necesari pregătirea paginii Web” toate imaginile necesare pentru crearea paginii Web au fost salvate intr-o mapa. Cu ajutorul programului photoshop imaginile salvate se optimizează și apoi se crază galeria foto din meniul File, Automate, Web Photo Galery după cum vom vedea în următorul printscreen, (Figura 9.)

Figura 9.

Pagina „contact”

Ultima pagină dar nu și cea mai neînsemnată pagină. Este pagina de contact, este poate cea mai importantă pagină descrisă pană acum. În această pagină sunt introduse informațiile de contact (adresa, nr. de telefon, e-mail).Figura 10.

Figura 10.

La accesarea hyperlink-ului format din adresa de email, acesta va deschide automat programul de e-mailing setat de către utilizator.(cel mai folosit e-mailing este Outlook).

4.1.3 Încărcarea site-ului pe un server Web

După ce procesul de creare a site-ului sa încheiat următorul pas este publicarea site-ului pe un server Web ( sau pe un server intranet cu mai multe restricții).

Trimiterea, sau încărcarea, acestor fișiere pe un server Web aflat la distantă, necesită ca toate fișierele să fie trimise serverului și ca relațiile dintre acestea să fie păstrate. Altfel, browserele nu vor putea să găsească imaginile integrate în paginile site-ului, destinațiile legăturilor, etc.

Fereastra „Site” din Dreamwaver se ocupă de tot managementul fișierelor implicit de păstrarea ca un tot unitar a site-ului, la transferarea pe un server.

Încărcarea (uploading) – este procesul de trimitere a fișierelor de pe computerul utilizatorului către un server aflat la distantă.

Un server este un computer echipat cu software care face fișierele să devină accesibile pentru computere.

Procesul de bază al trimiterii unui site pe un server și al accesării conținutului site-ului dintr-un browser este ilustrat în (figura 11.).

Figura 11.

Concluzii

Colegiul biblic “Christos pentru România” a fost înfințat în Cluj-Napoca în anul 2000. În primul an școlar colegiul biblic și-a început activitatea educațională cu circa 30 de studenți, iar până în prezent numărul studenților atingând circa 90.

Rata creșterii numărului de studenți se datorează tehnicilor avansate de predare și strategiilor de marketing educațional folosite în cadrul instituției.

Colegiul biblic pune acent pe calitate din mai multe perspective:

materiale didactice de ultimimă oră

metode de predare cu ajutorul instrumentelor moderne (ex: videoproiector)

săli de lectură dotate

sală de informatică dotată cu calculatorare de ultima generație, etc.

Colegiul biblic, pentru fidelizarea studenților acordă o gamă largă de facilități cum ar fi:

utilizarea sălii de sport și în afara programului de învătământ

organizarea excursiilor și taberelor cu caracter educativ

facilități pentru studenții care provin din familii cu buget redus prin acordarea de reduceri pentru taxele școlare.

Colegiul biblic are în vedere o promovare mult mai accentuată a serviciilor oferite prin adoptarea strategiilor de marketing educațional și marketing electronic. Ca prim pas în abordarea strategiilor de e-marketing sa găsit necesar crearea unui site web propriu din mai multe motive:

promovarea colegiului prin Internet

facilizarea studenților prin introducerea cursurilor virtuale

crearea opțiunii de e-learning pentru studenții aflați la distanță

introducerea unui forum cu caracter de studiu a opiniilor studenților

secțiune de informații în legătură cu evenimentele propuse de colegiu

Site-ul poate fi accesat de oriude, de către oricine, și în orice moment al zilei disparând astfel îngrădirile impuse de distanță și timp.

Se propune implementarea unei baze de date ușor de manipulat pentru a facilita aflarea imediată a notelor și a orarului căt și modificarea acestora în timp real.

Site-ul ar putea conține diferite informații cum ar fi: știri din viața școlară, materiale de studiu pentru elevi și profesori, concursuri școlare, burse, cercuri de activități extrașcolare și multe altele. Implementarea acestora este doar o chestiune de timp.

Bibliografie

Armstrong S. – Internet in 30 de minute, Editura All, București, 2002

Bruhn M. – Marketing, Editura Economică, București, 1997

David K. – Macromedia Dreamwaver MX, Editura Bic All, București, 2002

Drăgan I – Noul Marketing, Editura Europa Nova, Bucuresti, 1998

Emanuela C.- Internet Manual pentru liceu,Editura POLIROM, 2002

Kotler Ph, Fox, K – Strategic Marketing for Educational Institutions,, Prentice Hall Inc, New Jersez 1995

McFedries P. – Crearea paginilor web, Editura All, București, 2003

Vorzsak A – Elemente de marketing educational, în Studii și cercetari economice, Nr. XVIII./ 1996