Sistemul Socio Ecologic Rural Transilvan

În această lucrare am analizat abordarea ecosistemică într-un studiu care a realizat evaluarea condițiilor sociale și capitalului natural, a dinamicii sistemului socio-ecologic (SSE) pe care acestea îl susțin în sud-estul Transilvaniei și modul în care au fost aplicate principiile abordării ecosistemice.

Studiul face parte dintr-un program transdisciplinar amplu, pe 10 ani – Schimbări ecosistemice și societate – care își propune să integreze activitățile de cercetare cu privire la gestionarea sistemelor socio-ecologice, serviciile pe care le generează, precum și relațiile dintre capitalul natural, bunăstare, mijloace de trai, inegalitate și sărăcie (pecs-science.org).

Abordarea sistemică este de natură să faciliteze înțelegerea în profunzime a sistemului socio-ecologic la scară regională și oferă o bază de analiză a riscurilor și oportunităților de dezvoltare durabilă a zonei.

Rezumatul studiului

Zona studiată

Zona de studiu este sud-estul Transilvaniei, la poalele Munților Carpați, cu o altitudine între 230 – 1100 m, și o acoperire a terenurilor după cum umează: 28% păduri, 24% pășuni și 37% terenuri arabile.

După Hanspach et al, 2014

Zona se caracterizează prin practicarea agriculturii de subzistență, la scară mică și prin practici tradiționale. Acest lucru a permis păstrarea biodiversității.

Populația umană cuprinde etnici români, maghiari, romi, sași, ceea ce implică un număr mare de culturi și tradiții.

Schimbarea de regim survenită în 1989, precum și globalizarea și aderarea la Uniunea Europeană au condus la reorganizarea întregii societăți într-un timp scurt, a instituțiilor și economiei, având ca urmări: emigrare masivă, părăsirea gospodăriilor, retrocedări de terenuri și schimbarea utilizării acestora. De aici decurg posibile riscuri, dar și oportunități de dezvoltare durabilă.

Analiza condițiilor biofizice și socio-demografice s-a realizat prin următorii pași:

* cartografierea zonei (448 de sate), urmărind caracteristicile capitalului natural, social, demografic, ale terenului și conectivității (prin drumurile către oraș).

S-au ales aleator 30 de sate, acoperind întregul gradient de înălțime și stări de conservare (zone protejate / neprotejate) și s-au urmărit variabile care descriu:

– capitalul natural: proporția teren arabil / pășuni / livezi, zone de vânătoare, frumusețea peisajului, stocuri de carbon, biodiversitatea terenurilor agricole, polenizatori.

– date socio-demografice (din statistici locale): efectivul populației, proporții ale principalelor grupuri etnice, rata șomaj, nivel de migrație, numărul de elevi în raport cu populația totală.

– gradul de izolare (distanța față de cel mai apropiat oraș).

S-au deosebit trei tipuri principale de sate, funcție de utilizarea dominantă a terenurilor: forestier, arabil, pășuni. De aici decurg serviciile ecosistemice oferite de către aceste sisteme ecologice.

* întâlniri cu organizații locale și persoane cheie care reprezintă interese sociale, economice și de mediu pentru a putea descrie dinamica sistemului socio-ecologic regional.

– identificarea grupurilor: reprezentanți ai etniilor, partide politice, biserici și școli, ofițeri de poliție locală, organizații interesate de conservarea naturii, dezvoltare regională, silvicultură, agricultură, turism.

– întâlniri cu fiecare grup, urmate de întâlniri comune.

– discuțiile s-au concentrat pe principalele modificări sociale, economice, ecologice din trecut, prezent, potențiale schimbări și modul în care acestea i-au influențat.

Astfel au rezulat relații cauză-efect, incertitudini și o anumită dinamică a SSE.

Dinamica SSE, Hanspach et al, 2014

* realizarea de hărți ilustrând tendințele de dezvoltare socio-ecologică.

* dezvoltarea de scenarii cu un orizont de 30 de ani, cu participarea factorilor interesați.

* combinarea hărților cu tendințele actuale de dezvoltare și scenariile pentru a identifica locurile unde tendințele actuale s-ar amplifica sau atenua sub diferite scenarii.

Tendințele de evoluție a SSE au rezultat prin acordarea unui anumit punctaj răspunsurilor, între –5 când o anumită schimbare este foarte puțin probabilă și +5, foarte probabilă.
De ex. abandonarea a fost mult mai probabilă în sate mici, izolate, între dealuri, cu mulți romi, și mai puțin probabilă în sate mari, plate, bine conectate.

Acest sistem de notare a servit drept instrument de comparație a diferențelor relative între sate și scenarii.

Scenarii pe 30 de ani

Dezvoltare economică și socială, locuitori puțin mai bogați

– agricultura intensivă o înlocuiește pe cea tradițională

– exploatarea pădurilor

– simplificarea peisajului, pierderi de biodiversitate forestieră

– deteriorarea funcțiilor de reglare, suport, estetică.

Dezvoltare socio-economică – investitori străini, mai puțini localnici beneficiază

– utilizare intensivă a terenurilor

– simplificarea peisajului, sat izolat de exploatații agricole intensive

– deteriorarea funcțiilor de reglare, suport, estetică.

Dezvoltare durabilă

– agricultură eclogică în sistem intensiv concomitent cu o utilizare sustenabilă a resurselor

– peisaj eterogen, turism sustenabil – cultural și ecoturism

– venituri stabilie, inegalități sociale reduse, spirit comunitar.

Posibilități ratate

– localnicii nu reușesc să profite de oportunitățile oferite prin politicile pro-mediu

– ferme ecologice străine, care profită de prețuri mici ale terenurilor și forței de muncă

– agricultură de subzistență, păduri exploatate pentru lemn de foc , uneori ilegal

– peisaj eterogen, unele terenuri abandonate, sat izolat de exploatații agricole intensive

– locuitori săraci, sau care părăsesc zona; conflicte.

Principiile abordării ecosistemice

Obiectivele de management reprezintă o problemă de alegere socială

Analiza reflectă nevoile economice, culturale și sociale ale comunităților cercetate. Abordarea holistă ține seama atât de diversitatea culturală, cât și de cea biologică.

Descentralizare până la nivelul de organizare socială și administrativă cel mai potrivit

Zona studiată se suprapune peste trei județe: Brașov, Covasna, Harghita – aproximativ o treime din Transilvania.

Unitatea de bază este satul – o scară utilă pentru analiză socială și ecologică într-un sistem socio-ecologic predominant rural. Variabilele definite pentru cele 30 de sate reprezentative au fost folosite pentru a rezuma condițiile locale în toate cele 448 de sate.

Înțelegerea sistemului ecologic într-un context economic.

Analiza pune accent pe condițiile socio-economice existente și formulează scenarii de dezvoltare durabilă.

Schimbarea este inevitabilă.

Schimbările au început odată cu schimbarea regimului, iar studiul identifică riscuri și oportunități, astfel încât să canalizeze aceste schimbări către o dezvoltare durabilă.

Considerarea tuturor surselor și formelor de cunoștințe și informații relevante (științifice, indigene, locale, inovații și practici tradiționale)

Datele colectate, inclusiv prin participarea părților interesate, au facilitat înțelegerea, transformându-se în cunoștințe.

Implicarea tuturor sectoarelor relevante ale societății (toate compartimentele CSE) și
a tuturor disciplinelor științifice (domeniile științelor naturii, socio-economice și tehnice)

Analiza holistă efectuată a necesitat cunoștințe variate, de la GIS și statistică la biologie și comunicare, luând în considerare practicile tradiționale și făcând apel la cooperarea tuturor grupurilor de interes (abordare inter și transdisciplinară).

Limite

Accentul se pune pe percepția și nevoile comunităților fără să aprofundeze evaluarea biodiversității și a metabolismului CSE.

Aspecte pozitive

Consultarea părților interesate atât la colectarea datelor, căt și la elaborarea scenariilor.

Abordarea integratoare, ținând seama de relația cauză-efect și dinamica sistemelor regionale.

Modelul integrării hărților cu tendințe actuale de dezvoltare și scenarii ar putea fi utilizat și la alte sisteme socio-ecologice regionale.

Consecințe imediate / pe termen lung

Evaluarea nu este urmată de propuneri concrete, nu are consecințe imediate, dar oferă o bază pentru programe de dezvoltare durabilă.

Consecințe favorabile / nefavorabile

Rezultatele obținute pot fi utilizate / integrate în alte studii de caz regionale pot fi folosite pentru a orienta politici regionale, sau extrapola la scară națională. De asemeni, pot genera schimbări comportamentale și instituționale și, implicit, dezvoltare durabilă.

Bibliografie

Hanspach, J., T. Hartel, AI Milcu, F. Mikulcak, I. Dorresteijn, J. Loos, H. von Wehrden, T. Kuemmerle, D. Abson, A. Kovács-Hostyánszki, A. Báldi, and J. Fischer, 2014, A holistic approach to studying social-ecological systems and its application to southern Transylvania. Ecology and Society 19(4):32.

Convention on Biological Diversity, COP 5 Decision V/6: The ecosystem approach and adaptive management.

pecs-science.org