Sistemul Public de Pensii
LUCRARE DE LICENȚĂ
Sistemul public de pensii
CUPRINS
ABREVIERI
LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ȘI A FIGURILOR
INTRODUCERE
CAPITOLUL I CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND SISTEMUL PUBLIC DE PENSII
Pensie –noțiune , necesitate
Sistemul public de pensii –evoluție, principii
CAPITOLUL II ADMINISTAREA ȘI FINANȚAREA SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII
2.1. ADMINISTRAREA SISTEMULUI
2.1.1. Ministerul Muncii , Familiei și Protecției Sociale
2.1.2.Casa Națională de Pensii Publice
2.1.3. Casele teritoriale de pensii
2.2.FINANȚAREA SISTEMULUI
2.2.1. Bugetul asigurărilor sociale de stat
2.2.2.Contribuabili la sistemul public de pensii
2.2.3.Contribuția de asigurari sociale
CAPITOLUL III PRINCIPALA FORMĂ A DREPTURILOR DE ASIGURARI SOCIALE
3.1.Pensia pentru limită de vârsta
3.2 Pensia Anticipată
3.3 Pensia Anticipată Parțială
3.4 Pensia de Invaliditate
3.5 Pensia de Urmaș
3.6 CONDIȚII DE ACORDARE A DREPTURILOR DE MUNCĂ
3.6.1 Stagiul de cotizare –Notiune și stagiul de cotizare
3.6.2 Calculul pensiilor -Formula de calcul a pensiilor, valoarea punctului de pensie
3.6.3 Stabilirea și plata pensiilor- Stabilirea, decizia și plata pensiilor
CAPITOLUL V STUDIU DE CAZ SISTEMUL PUBLIC DE PENSII DIN ROMÂNIA
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
ABREVIERI
MMFPSPV – Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
CNPP – Casa Națională de Pensii Publice
ANOFM – Agentia Nationala pentru Ocuparea Forței de Muncă
BASS – Bugetul asigurărilor sociale de stat CAS – Contribuția pentru asigurări sociale etc – etcetera Km –Kilometri
Nr- număr
INS –Institutul național de statistică
LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ȘI A FIGURILOR
Tabel 1. Numărul pensionarilor de asigurări sociale
Tabel 2. Ponderea pe fiecare categorie în parte de pensii de asigurări sociale de stat
Tabel 3. Pensia limită de vârstă –numărul total de pensionari de asigurări sociale de stat și agricultori
Tabel 4. Numărul pensinarilor cu pensie limită de vârstă de asigurări sociale de stat
Tabel 5. Număr pensionari de invaliditate de asigurări sociale de stat și agricultori
Tabel 6. Pensia medie de invaliditate pentru asigurări sociale de stat și agricultori
Tabel 7. Număr pensionari de invaliditate de asigurări sociale de stat
Tabel 8. Pensia medie de invaliditate pentru asigurări sociale de stat
Tabel 9. Numărul pensionarilor agricultori pentru pensia de invaliditate
Tabel 10. Pensia medie de invaliditate pentru agricultori
Grafic 1. Evoluția cotelor contribuțiilor asigurărilor sociale de stat
Grafic 2. Evoluția valorii punctului de pensie
Grafic 3. Bugetul asigurărilor sociale de statîn perioada 2009-2013
Grafic 4. Numărul total de pensionari
Grafic 5. Pensionarii de asigurări sociale de stat
Grafic 6. Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat
Grafic 7. Pensia medie
Grafic 8. Pensia pentru limită de vârstă pe sexe de asigurări sociale și agricultori
Grafic 9. Pensia medie pentru limită de vârstă de asigurări sociale ți agricultori
Grafic 10. Pensia pentru limită de vârstă pe sexe de asigurări sociale de stat
Grafic 11. Pensia medie pentru limită de vârstă de asigurări sociale de stat
Grafic 12. Număr pensionari agricultori pentru pensia limită de vârstă
Grafic 13. Pensia medie pentru limită de vârstă a agricultorilor
Grafic 14. Numărul beneficiarilor pensiei anticipată
Grafic 15. Pensia medie anticipată
Grafic 16. Pensia anticipată parțială – număr pensionari
Grafic 17. Pensia medie anticipată parțială
Grafic 18. Numărul pensionarilor de invaliditate de asigurări sociale de stat și agricultori
Grafic 19. Pensia medie de invaliditate de asigurări sociale și agricultori
Grafic 20. Număr pensionari de invaliditate de asigurări sociale de stat
Grafic 21. Pensia medie de invaliditate de asigurări sociale de stat
Grafic 22. Numărul mediu al pensionarilor agricultori pentru pensia de invaliditate
Grafic 23. Pensia medie de invaliditate pentru agricultori
Grafic 24. Numărul mediu al pensionarilor pentru pensia de urmaș
Grafic 25. Pensia medie de urmaș
INTRODUCERE
Am ales să abordez acestă temă „Sistemul Public de Pensii” deoarece este foarte dezbătută datorită unor neîntelegeri politice dar și faptului că orice persoană care are un contract de muncă o să beneficieze de o pensie la bătrânețe, dar nu numai . Orice persoană își dorește a beneficia de acest drept ce poate i se cuvine la o vârstă înaintată sau dacă are unele probleme cum ar fi incapacitatea de muncă pentru a avea parte de un trai mai liniștit și a nu duce grija unui venit constant și sigur. Sistemul public de pensii se confruntă în această perioadă cu unele dificultăți datorită bugetului asigurărilor sociale de stat care în ultima perioadă se află în deficit. Factorul politic are o mare importanță asupra sistemului public de pensii și arată inechitatea acesteia atât timp cât nu se îmbină interesele financiare și cele politice, dacă aceste interese nu se îmbină sistemul pensiilor nu pot funcționa cum trebuie și la modul de desfășurare a acestora.
În capitolul I am vorbit despre pensie atât ca noțiune cât și ca necesitate. Pensia perezintă suma de bani ce este primită de un fost contribuabil la sistemul de pensii, aceasta se virează lunar de către statul român. Noțiune de pensie și pensionar sunt strâns legate între ele. Pensionarul reprezintă persoana ce primește un venit lunar numit pensie ce reprezintă pentru stat o cheltuială. Sistemul de pensii din România este împarțit pe 3 piloni. Pilonul I este cel de stat fiind plătit de la bugetul acestuia după ce au fost achitate toate contribuțiile atât de angajat cât și de angajator în timpul vieții profesionale, un avantaj al acestei pensii este reprezentat de siguranța sa deoarece sunt administrate de stat. Necesitatea pensiei reprezintă grija de ocrotire a statului pentru cetățenii săi aceasta rezultădin activitatea profesională a unui angajat în deplină capacitate de muncă, iar la diverse probleme pensia să îi fie de ajutor. România a fost printre primele țări care a introdus o lege a asigurărilor sociale de stat.
În capitolul II am discutat despe administrarea și finanțarea sistemului public de pensii. Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice este instituția publică care își are atribuțiile în domenii precum pensii, familie, muncii, etc. MMFPSPV are sub autoritatea sa Casa Națională de Pensii Publice, aceasta fiind o instituție cu persoanalitate juridică. Are un statut propriu aprobat de Guvern și are în subordine casele județene și pe cele teritoriale de pensii. Csele teritoriale de pensii pot avea persoanalitate juridică, iar activitatea sa este controlată de CNPP. Cheltuielile pentru aceste instituții sunt făcute de la bugetul de stat, iar atribuțiile sunt fixate de guvern la propunerea MMFPSPV. Finanțarea sistemului public de pensii se face din bugetul asigurărilor sociale de stat care este parte a bugetului de stat dar se realizează distinct de acesta. Contribuabilii sistemului public de pensii sunt atât persoane fizice cât și persoane juridice care trebuie să plătească o anumită sumă de bani statului mpentru un contra serviciu viitor și incert. Persoanele care devin obligatoriu cntribuabilisunt: cele cu contract individual de muncă, fincționari publici, etc. Contribuția ce trebuie plătită de o persoană asigurată obligatriu de asigurări sociale de stat este de 10,5%în cazul angajatului din care 4,5%se virează către fondul de pensii administrat privat obligatoriu pentru persoanele cu vârsta de până în 35 de ani. Contribuția datorată de angajator diferă în funcție de condițiile de muncă 20,8% dacă salariatul este încadrat în condiții normale, 25,8% pentru condiții deosebite de muncă și 30,8% pentru condiții de muncă speciale.
Capitolul III se axează pe princepalele forme a drepturilor de asigurări sociale de stat care sunt: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parțială de invaliditate și de urmaș, dar și pe condițiile de acordare a drepturilor de muncă. Pensia pentru limită de vârstă se acordă bărbaților care au vârsta de 65 de ani și în cazul femilor de 63 de ani, iar stagiul minim de cotizare este de 15 ani pentru ambele cazuri și cel complet fiind de 35 de ani. Se acordă și o reducere a stagiului condiții deosebite și condițiile speciale de muncă. Pensia anticipatăse acordă cu cel mult 5 ani înainte de a se împlini vârsta standard de pensionare dar cu condiția ca stagiul de cotizare să fie mai mare cu cel puțin 8 ani decât cel prevăzut de lege. Pensia ce o să îi revină unui pensionar se stabilește în acelaș mod ca și la pensia pentru limită de vârstă, dar atunci când vârsta standard este atinsă pensia anticipată devine automat pensie pentru limită de vârstă. Pensia anticipată parțială este acordată persoanelor care au un stagiu complet de cotizare sau l-au depășit cu cel mult 8 ani și vârsta de pensionare nu a fost atinsă acordându-se cu cel mult 5 ani înainte. Pensia ce i se cuvine unei persoane este determinată din pensia limită de vârstă dar se reduce cu u procent de 0,75% pe lună pentru perioada în care se acordă această categorie după care se trece automat la împlinirea vârstei standard la cea limită de vârstă. Pensia de invaliditate este acordată persoanelor care și-au pierdut capacitatea de muncă din diverse motive. Pensia de invaliditate se acordă pe 3 grade: gradul I, II, III. Pensia de urmaș este acordată atât copiilor dar și soților rămași în viață. Copiii pot beneficia de pensia de urmaș până la vârsta de 26 de ani, dar trebuie sa facă atestarea studii superioare. Pensia de urmaș se acordă într-un procent de 50% din baremul susținatătorului care a decedat în cazul unui singur urmaș, în cazul a 2 urmaș se acordă într-un procent de 75% și 100% pentru 3 sau mai mulți urmaș. Stagiul de cotizare este intervalul de timp în care o persoană a bebficiat de un contract de muncă. Valoarea unui punct de pensie este în acest moment de 762,1 lei .
În capitolul IV am dezvoltat partea practică a ceea ce am prezentat în partea teoretica în capitolele III. Am vorbit despre Sistemul Sublic de Pensii din România, numărul de pensionari ce au beneficiat de pensii ale asigurărilor sociale de stat, dar și agricultori pe fiecare categorie de pensie și pensia medie de care au beneficiat aceste persoane. Sunt prezentate grafice sau tabele privind evoluțiile acestora în ultimii 5 ani, în perioada de studiu sunt cuprinși anii 2009-2013.
CAPITOLUL I CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND SISTEMUL PUBLIC DE PENSII
Termenii de pensie și pensionar sunt în strânsă legatură unul cu celălalt atât în vorbirea de zi cu zi cât și în lectura de specialitate, dar acești termeni nu au concordanță cu sensul lor semantic. Prin pensie se înțelege venitul cuvenit unei persoane care a contribuit la fondul de pensii și se acordă din cotizațiile salariaților sau al persoanelor active. Iar prin noțiunea de pensionar se înțelege pesoana căreia îi revine suma de bani din partea statului.
Pensia reprezintă suma de bani atribuită lunar persoanelor de o instituție a statului fiincă persoana în cauză s-a retras din viața profesională, producție deoarece aceasta a ajuns la limită de vârstă sau incapacitate de muncă. Noțiunea de pensie reperezintă un venit pentru pensioner și o cheltuială pentru stat, suma finală acordată persoanei beneficiar se determina din venitul salarial, durata în câmpul muncii sau contribuțiile la fondul de pensie. Acesta este cea mai însemnată remunerație de asigurări sociale din sistemul public de pensii, este o contraplată și reprezintă un venit pentru asigurarea anumitor riscuri în care nu este posibil ca pesoana în cauză să se întrețină, riscuri precum bătrânețe, incapacitateL I CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND SISTEMUL PUBLIC DE PENSII
Termenii de pensie și pensionar sunt în strânsă legatură unul cu celălalt atât în vorbirea de zi cu zi cât și în lectura de specialitate, dar acești termeni nu au concordanță cu sensul lor semantic. Prin pensie se înțelege venitul cuvenit unei persoane care a contribuit la fondul de pensii și se acordă din cotizațiile salariaților sau al persoanelor active. Iar prin noțiunea de pensionar se înțelege pesoana căreia îi revine suma de bani din partea statului.
Pensia reprezintă suma de bani atribuită lunar persoanelor de o instituție a statului fiincă persoana în cauză s-a retras din viața profesională, producție deoarece aceasta a ajuns la limită de vârstă sau incapacitate de muncă. Noțiunea de pensie reperezintă un venit pentru pensioner și o cheltuială pentru stat, suma finală acordată persoanei beneficiar se determina din venitul salarial, durata în câmpul muncii sau contribuțiile la fondul de pensie. Acesta este cea mai însemnată remunerație de asigurări sociale din sistemul public de pensii, este o contraplată și reprezintă un venit pentru asigurarea anumitor riscuri în care nu este posibil ca pesoana în cauză să se întrețină, riscuri precum bătrânețe, incapacitatea de muncă sau parțială.
Pensionarul reprezintă persoana în cauză, titularul sau urmașul acestuia caruia i se atribuie pensia lunar din partea statului . Pensionar poate fi decât cel care a încheiat un contract de muncă cu o organizație privată sau de stat și a depus lunar din veniturile sale o contribuție un anumit numar de ani si de aici formandu-se fondul persoanl de pensie.
Sistemul de pensii din România este format din trei piloni de pensii. Pilonul I este reprezentat de pensia de stat care este platită din bugetul de stat după ce ficare angajat și-a plătit contribuțiile la bugetul de pensii a statului în timpul activității depuse de aceștia conform datelor din contractu de muncă și din cartea de muncă a fiecărei persoană impozabilă. Avantajele pensiei de stat pilonul I sunt: siguranța deoarece acestea sunt administrate de stat, drepturi egale pentru toți contribuabilii săi, un venit lunar. Printre dezavantajele pensiei de stat pentru a putea beneficia de o pensie din partea statului trebuie ca persoana în cauză să fi lucrat cu acte și anume contract de munca, iar pe toata perioada contractului să fi avut carte de muncă în care sunt specificate conditiile de muncă , numirile ulterioare în funcție, numărul de ore lucrate pe zi sau modul de desfașurare a activitații. Probabilitatea de a nu se mai primi pensia în cazul decesului iar contribuabilul nu are urmaș care sa primească acest beneficiu din partea statului reprezintă tot un aspect negativ . Un alt dezavantaj al pensiei de stat pilonul I este punctul mic de pensionare și al numărului pensionarilor tot mai mare în comparație cu numărul salariaților. Contribuțiile achitate in permanență pe o perioadă mare de timp sunt oar direct redistribuite către pensionarii viitori este un alt dezavantaj al pensiilor de stat.
Pensia de tip pilonul I se acordă obligatoriu de către stat pentru toate persoanele care în decursul statutului de salariat s-au plătit contribuțiile către bugetul de stat, iar dupa vârsta necesara pensionarii bucurându-se de pensia cuvenită din partea statului. Aceasta acordându-se în diferite moduri la vârsta necesară , mai repede din motive de sănătate, de urmaș sau au realizat stagiul complet de cotizare.
Pensia necesitate
Necesitatea pensiei poate fi definită ca o grijă a ocrotirii cetățenilor din partea statului prin diverse tipuri de forme ale pensiei, constă în protejarea cetățenilor prin forme diferite ale pensiei ce s-au dezvoltat în funcție de factorii de producție. Asigurările soaciale din România s-au modificat și s-au îmbunătațit în permanență, procesul continund și în ziua de azi. Necesitatea acordării pensiei rezultă din participarea angajatului la efectuarea unor activității prestate în timpul activității profesionale ,iar acum reprezintă venitul acordat de stat pentru a crea un nivel minim al nevoilor cetațelilor, pentru cumpararea celor necesare satisfaceii confortului minim al vieții. Și în Constituția României este prezentată necesitatea pensiei ca o protecție socialăpentru un nivel decent de viată.
Articolul 47. „Statul este obligat să ia masuri de dezvoltare economică și protecție socială, de natură să asigure cetațenilor un nivel de trai decent . Cetățenii au dreptul la pensie, concediu de maternitate platit , la ajutorul de somaj și alte forme sociale prevazute de lege.Cetațenii au dreptul și la măsuri de asistență socială potrivit legii.”
O pensie mai este necesară deoarece cu înaintarea în vârstă scade și capacitatea muncii, o persoană este mult mai mult predispusă la îmbolnăvire la vârsta avansată și în concluzie nu își mai poate cele necesare prin munca sa, bunuri și servicii care sunt necesare vieții și traiului persoanei în cauză cât cel mai probabil și al familiei.
Sistemul public de pensii –evoluție, principii
Din Europa, România a fost printre primele țari care a instituit o lege a asigurărilor de pensii in anul 1912 drept la pensie si regelementări .În anul 1933 s-a votat pentru un sistem nou de asigurări ,iar in anul 1947 sistemulu asigurărilor a fost preluat de stat, fondurile sistemului au fost introduse în bugetul statului , acest an a coincis cu trecerea României la epoca comunistă. Legea pensiilor din anul 1977 a fost cea mai importanta din perioada comunistă păstrandu-se multe din prevederi. Sistemul național unificate de asigurări sociale s-a conturat dupa anul 1992 prin aderarea în asigurările sociale de stat a sistemelor diferite de asigurări social. Între anii 1990- 2000 au avut loc numeroase revizuiri ale vechilor legi, dar abia în anul 2000 a fost votat o nou lege 19 din anul 2000 intrând în vigurare in anul 2001. În perioada respectiva factorii politici au intervenit foarte multi in sistemul de pensii , în perioada respectivă salariații au fost încurajați să iasă la pensie anticipat datorită inteprinderilor de supra-angajare . Partea financiară a fost rezolvată mereu ad-hoc , fară a se ține cont de anumite strategii pentru termen lung de timp de aceea s-au creat dezechilibre mari în sistem între resurele disponibile și cele atrase. Sistemul public de pensii funcționează pe principiul redistributiv conform acestui principiu ceea ce este colectat de la contributiile sociale de pensii care este baza de calcul din salariul brut lunar contribuția datorată de persoanele fizice pentru bugetul asigurărilor sociale de stat este de 10,5% din acest procent 4,5 % se distribuie către fondurile de pensii administrate privat. Contribuția de asigurări sociale datorate de angajator către bugetul asigurărilor sociale de stat este de 20,8% pentru condiții normale de muncă, 25,8% acordat pentru condiții deosebite de muncă si 30,8% suma datorată de angajator pentru condiții speciale de muncă. Contribuțiile colectate se redistribuie sub formă de pensii pentru pensionarii actuali.
În România dreptul la asigurările sociale se realizează cu ajutorul sistemului public de pensii. Acesta este bazat pe trei componente sau piloni componenta obligatorie administrativă de stat pilonul I pensia publică, componenta obligatorie fondul de pensie administrat privat pilonul II și anume pensia privată obligatorie pentru persoanele cu vârsta mai mică de 35 ani componenta facultativa pilonul III și anume pensia privată facultativă. Sistemul public de pensii se structurează și funcționează având bază urmatoarele „principii uncitătii, obligativității, contributivitații, egalității, repartiției, solidarității, autonomiei, imprescriptibilității și incesibilității.”
Principiul unicității conform căruia statul asigură Sistemul Public De Pensii întemeiat pe aceleași norme pentru toți contribuabilii săi din sistem.
Principiul obligativității conform acestiu principiu persoanele fizice și cele juridice au obligația portivit legii de a participa la sistemul public de pensii
Principiul contributivității potrivit acestuia fondul de asigurările sociale se relizează din contribuțiile plătite de persoanele juridice și de cele fizice.
Principiul egalității se asigură tuturor atât contribuabililor cât si beneficiarilor la sistemul public de pensii un tratament la fel de nediscriminator intre persoane cu o situație juridică asemănătoare.
Principiul repartiție conform acestuia fondurile de asigurările sociale se va reîmpărți suma datorată pentru obligațiile ce se asigură sistemului public de pensii potrivit legii.
Principiul solidarității sociale potrivit căruia participanții la sistemul public de pensii i-au asupra sa atât obligațiile cât și drepturile pentru restrângerea, anularea riscurilor asigurate conform legii.
Principiul autonomiei conform caruia administrarea sistemului public de pensii este de sine stătătoare.
Principiul imprescriptibilității reprezintă obligația din parte statului la pensie nu se prescrie.
Principiul incesibilității reprezintă dreptul titularului pensiei care nu se poate da alte persoane în totalitate sau parțial.
CAPITOLUL II ADMINISTAREA SI FINANȚAREA SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII
2.1.1. Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice este o instituție cu persoanelitate juridică în subordinea Guvernului, activează ca organism specializat al administrsației centrale publice , rolul său fiind de a sintetiza și de a coodona aplicațiile stategice și politice ale Guvernului în domeniile familei , muncii, protectiei sociale și egaltitatea de șanse .
Pentru a îndeplini obiectivele propuse Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice îndeplinește anumite funcții :
Dezvoltă proiecte pentru acte normative și asigură punerea în folosire a programului din domeniul cu care se ocupa instituția administrației publice centale și anume muncii, familiei, protecției sociale și egalității de șanse.
Diversificarea programelor pentru domeniile conduse de acest minister
Elaborarea cadrului normativ și a cadrului instituțional pentru a atinge obiectivele propuse
Exsitența unor legaturi a cadrului legislativ a minsterului cu reglementările Uniunii Europene
Reprezentarea atât pe plan intern cât si pe plan extern pentru a asigura și pune în valoare domeniile de activitate
Autoritatea statului se asigură prin respectarea și exercitarea regelementărilor legale care trebuie a fi respectate
Administrarea bunurilor statului și gestiunea eficientă a bugetelor și fondurilor alocate se face de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru domeniile din subordinea sa.
Pentru a îndeplini aceste funcții Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice trebuie sa îndeplineasca anumite atribuții :
Promovează acordul public- privat pentru aplicarea proiectelor din domeniu;
Asigură legătura cu mass-media, Parlamentul României și Consiliul Economic și Social;
Relaizează documente cu privire la poziția României în Uniunea Europeană pentru domeniile din subordinea sa;
Dezvoltă relații cu Organizația Națiunilor Unite ,Consiliul Europei , Organizația Internațională a Muncii și cu alte instituții care ai același domeniu de activitate;
Protejarea cetațenilor români cu activitate în străinatate;
Stabilirea strategiilorr de resure umane din minister;
Elaborează anual programe de formare profesională;
Asigură mijloacele financiare din bugetul propriu al ministerului;
Întocmește bugetul anual atât pentru activitățile desfășurate de acest minister cât și de instrituțiile din subordinea acesuia;
Reprezentant al statului în instanțele de judecată cu privire la problemele din domeniul de activitate;
Realizează potrivit legii activități de audit public intern;
Supravegheaza execuția bugetului și ia decizii ,măsuri pentru buna desfășurare a plăților drepturilor protecției sociale;
Atribuțiile specifice îndeplinirii de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice sunt exercitate în domenii precum :
„Pensii și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special
Protecția drepturilor copilului
Protecția familiei
Securitatea și sănătatea în muncă”etc
Instituțiile din subordinea Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice sunt:
Inspecția Muncii
Organisme intermediare regionale pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
Oficiul Român pentru Adopții
Instituții sub autoritatea Ministerului Muncii, Familie, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice sunt :
Casa Națională de Pensii Publice
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă”
2.1.2. Casa Națională de Pensii Publice
Casa Națională de Pensii Publice este o instituție cu personalitate juridică , autonomă de interes național și un organism de specialitate al administrației centrale publice. Este instituția care conduce sistemul public de pensii care este sub autoritatea Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice cu sediul în București. Casa Națională de Pensii Publice are în subordinea sa casele județene de pensii și casa de pensii București care sunt organe cu personalitate juridică, poate hotarî înființarea de case teritoriale de pensii care pot fi fără personalitate juridică și funcționează sub administrarea caselor teritoriale de pensii. Casa Națională de Pensii Publice stabilește, coordonează sarcinile activităților caselor teritoriale de pensii pentru aplicarea legii în domenile din subordinea sa.
Casa Națională de Pensii Publice este condusă de un președinte și 22 membrii toți aderanți ai consiliului de administrație . Conducatorul insitituției publice este numit in funcție de primul-ministru sub îndrumarea minsitrului muncii, familiei, protectiei sociale și personalelor vârstnice având un mandate pe o durata de 5 ani putând fi reînoit pentru un viitor mandate. Președintele are și funcția de secretar de stat, acesta fiind si președintele consiliului de administrare, membrii acestui consilui sunt aleși pe o periaodă de 4 ani. Pentru a îndeplini prevederile legale membrii consiliului prezenți la sedință trebuie sa fie într-un numar minim de 15 persoane pentru a se putea lua hotărârile conform legislației în viguare din România. Atât preșdintele cât și membrii pot fi înlocuiți din funcții de persoanele care i-au numit dacă nu respect legislația României. Cele 22 de personae ale consiliului sunt desemnați de mai multe instituții ale statului :5 membrii din partea Guvernului , numiți de ministrul muncii, familie, protecției sociale și persoanelor vârstnice, 3 ai caselor de pensii numiți de presedintele instituțiilor statulu, 5 dintre membri reprezentanți ai patronatelor numiți de organizațiile patronale , 5 din partea sindicatelor și 4 membrii din partea pensionarilor numiți de organizațiile de pensionari.
Casa Națională de Pensii Publice are un statut propriu, aprobat de Guvern , acesta cuprinzând sarcinile consiliului, președintelui casei naționale de pensii ,dar și organizarea și funcționarea acestei autarități a satatului.
Casa Națională de Pensii Publice are urmatoarele atribuții, fiind și cele mai reprezetative ale acesteia
Coordonează modul de punere în practică a dispozițiilor date către instituțiile din suboridinea sa și anume casele teritoariale de pensii
Prezintă rapoarte atât Guvernului cât și partenerilor săi privind modul de gestionare a bugetului asigurarilor sociale de stat
Verifică activitățile de expertizămedicala cât și de recuperare a capacității de muncă
Face statistica la nivel național a tuturor persoanelor care contribuie la sistemul public de pensii
Asigură a se încasa veniturile bugetului , stabilește și controlează activitatea executării creanțelor bugetare
Strânge și virează contribuțiile asigurărilor sociale
Anunța rapoartele privind activitatea desfașurată annual
Ghidează metodic casele teritoriale de pensii
Transmite date pentru elaborarea bugetului asigurărilor
Ordonează pregatirea și calificarea personalului din domeniul cu care se ocupă casa de pensii
2.1.3.Casele teritoriale de pensii
Casele teritoriale de pensii au luat naștere sub conducerea Ministerul Administrației și Internelor după situație ele pot avea personalitate juridică, activitatea acestora este coordonată metodic de CNPP și funcționează ca un serviciu descentralizat. Instituția publica teritorială garantează utilizarea unitară a legislației din sectorul asigurărilor sociale, dar și îndeplinirea sarcinilor ce îi revin acesteia. Cheltuielile de funcționare a acestor administrații publice sunt făcute din bugetul de stat. Persoanele delegate a conduce și administra casele teritoriale de pensii sunt ordonatori terțiar de crdite pentru cheltuielile efecutate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Atribuțiile caselor de pensii teritoriale se fixează prin dispoziția Guvernului la propunerea MMFPSPV. Îndatoririle ce îi revin aceste instituții publice sunt asemănatoare cu ale Casei Naționale de Pensii Publice, acestea sunt :
Colectează și virează cotizațiile datorate de persoanele pentru asigirările sociale
Supraveghează încasarea veniturilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat
Structurează activitatea pentru fixarea și plata contribuțiilor fondurilor de pensii administrate privat în conformitate cu prevederile legale
Garantează pentru a exporta prestația stabilită conform legii pentru persoanele cu domiciliul în străinatate.
2.2.1. Bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetul asigurărilor sociale de stat este componentă a bugetului de stat întocmindu-se distinct de bugetul național. Se elaborează și se aprobă în același timp cu bugetul de stat ambele având același calendar bugetar, iar ca bază de constituire a acestui buget stau indicatorii macroeconomici dar și unii specifici fluxului financiar. În bugetul asigurărilor sociale de stat sunt cuprinse veniturile și cheltuielile sistemului public de pensii. Cel care elaborează proiectul bugetului este Guvernul prin propunerile CNPP dat spre adoptare Parlamentului . Dacă legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu s-a adoptat în timpul necesar până la expirarea exercițiului bugetar, se continua pe bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul precedent până la adoptarea unui nou buget . Proveniența veniturilor acestui tip de buget se face din mai multe resurse , din care sunt venituri de natura fiscală și de natura nefiscală.
Resursele din veniturile fiscale sunt sub forma contribuțiilor :
contribuții pentru asigurări sociale de stat datorate de angajatori în cote de 20,8% pentru condiții normale de muncă , 25,8% pentru condiții deosebite de muncă sau 30,8% pentru
condiții de muncă special , aplicate fondului brut de salarii
contribuții de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale datorate de angajatori este între 0,15% – 0,85% din fondul brut de salarii, după gradul de risc în care este încadrat angajatul ;
contribuții pentru asigurări sociale de stat, datorate de angajat în cotă de 10,5%, aplicată salariilor brute;
Resursele din veniturile nefiscale sunt sub forma de venituri din prestări de servicii și alte activități, din proprietăți , vânzări de bunuri și servicii; Un alt venit la bugetul asigurărilor sociale de stat mai poat fi subvențiile de la bugetul de stat, dar si din alte surse .
Cheltuielile nu sunt trecute în buget până nu sunt stabilite sursele veniturilor din care ulterior vor fi plătite. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat trebuie sa acopere prestațiile de asigurări sociale în special pensile, tratamentele balmeare, indemnizațiile pentru maternitate și cresterea copilului etc., dar și cheltuieli de funcționare și organizare . 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale se străng anual pentru un fond de rezervă , care nu poate trece pentr cheltuielile prevazute din anul bugetar. Fondul de rezervă se utilizează în situații extreme sau pentru efectuarea anumitor cheltuieli prevazute în buget prin lege. Acest fond se realizează numai în anii în care bugetul asigurărilor sociale de stat este excedentar. Deși bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale este anexat în bugetului asigurărilor sociale de stat, el cu toate acestea el se întocmește și se executa distinct față de bugetul asigurărilor sociale de stat .
Elaborarea și administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat este realizată de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice care emite anumite cerințe, norme metodologie, dar numai cu avizul Ministerului Finanțelor Publice. Principalele baze ale acestui buget o constituie prognozele nivelurilor viitoare a pensiilor, nivelului minim al salariilor. Când se elaborează bugetul se urmărește a se respecta legislația în viguare cu strictețe. Atunci când se elaborează acest fond de asigurări sociale de stat trebuie să se țină cont și de calendarul bugetar , stadiul execuției să se realizeze până în iulie august anul de bază pentru anul viitor. În timpul elaborării proiectului de buget, acesta trebuie să fie însoțit de un memoriu care cuprinde pricipiile acestuia. Bugetul se prezintă Parlamentului și se adoptă până la data de 30 noiembrie a anului de bază . Acesta va fi studiat de cele 2 camere și implicit de comisiile buget-finațe, viitoarele amendamente vor fi supuse unor noi propuneri pentru dezbatere și mai apoi aprobarea lor. După ce a fost adoptat urmează etapa executării privind desfășurarea bugetului și anume primirea veniturilor și stingerea cheltuielilor. Atât instituțiile publice cât și persoanele juridice au obligația de a calcula conform legii și să vireze la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuțiile în termenele legale, respectarea drepturilor asigurărilor sociale și a face evidența veniturilor și executarea cheltuililor asigurărilor sociale . Încheierea bugetului se face la 31 decembrie , nu mai poate avea aplicabilitate după această dată și la baza are date contabile. Veniturile încasate ulterior acestei perioade de 31 decembrie se înscriu în contrul anuli viitor. Examinarea contului este realizată de comisiile buget-finanțe. Diferența dintre veniturile virate în conturile statului până la sfarșitul exercițiului bugetar și efectuarea cheltuielilor până la sfârșitul anului se reflectă în soldul contului bugetului asigurărilor sociale de stat care poate fi în excedent sau în deficit.
2.2.2. Contribuabilii la sistemul public de pensii
Contribuabilul rerezintă persoana fizică sau juridică obligată prin lege să plătescă o sumă de bani statului ,un impozit pentru un contra serviciu viitor probabil dar incert deoarece nu se știe cu exactitate dacă se va mai primi acest serviciu în anumite situații și în anumite circumstanțe. Contribuabilii sunt asigurații persoane fizice care plătesc statului contribuția de asigurări sociale de stat, dar nu numai din salariul său brut sau activități dependente aceștia mai pot fi și persone juridice sau angajatori care plătesc contribuția pentru asigurări sociale de stat conform legii în viguare. Persoanele fizice asigurate la sistemul public de pensii având drepturi viitoare pentru diferite prestații , pot fi cetațeni români, dar pot fi și cetățeni străini ai altor state atât timp cât au domiciliul sau reședința în țară respective Romania. Persoanele asigurate obligatoriu și care devin contribuabili la sistemul public de pensii sunt:
Persoanele cu contract individual de muncă
Funcționarii publici
Persoanele care își au activitatea privind bunul mers al țarii, funcții elective (senatori, deputați etc.)
Persoanele care realizează din venitul impozabil pe un an egal cu trei salarii minime impozabile (brute) și prezintă una din situații :
Asociat unic
Manager sau administrator care au semnat un contract pe această funcție
Persoane autorizate pentru activități independente
Membrii asociațiilor familiale
Persoanele care mai pot fi asigurate în sistemul public de pensii cu un contract de asigurări sociale sunt cei ce nu se regăsesc în formele de încadrare specificate, nu se regăsesc cu plata pentru anumite perstații de asigurări sociale, dar și cele care nu sunt asigurate în alte sisteme ale asigurărilor sociale de stat care nu sunt regăsite în sistemul de pensii.Contribuabili ai sistemului public de pensii mai pot fi pensionarii ce au venituri din dreptul ce li se cuvine din partea statului deoarece pe parcursul activității profesionale au plătit contibuția de asigurări sociale, iar acum beneficiază de o pensie ce depășește suma de 740 lei. O alta categorie a contribuabililor ai sistemelor de asigurări sociale mai sunt instituțiile publice care stabilesc, opresc și achită contribuția de asigurări sociale în numele asiguratului cum ar fi CNPP, ANOFM. O persoană nu poate avea mai mult de un singur contract de asigurare la sistemul public pe pensii ,indiferent de numarul unitaților care plătește contribuția de asigurări sociale statului.
2.2.3. Contribuția de asigurări sociale
Contribuția de asigurări sociale, denumită CAS, este una din contribuțiile obligatorii care se reține și se virează periodic (lunar/trimestrial) de către angajator în contul Bugetului Asigurărilor Sociale (BAS). Baza de calcul a contribuției de asigurări sociale este reprezentată de venitul brut realizat lunar de salariat căruia i se aplică o cotă, baza de calcul datorată de angajator se stabilește peste contul total de remunerațiile brute lunare efecutate de asigurat și peste veniturile lunare efetuate de către persoanalul care îșî desfășuară activitatea profesională .
Contribuțiil pentru asigurările sociale a fluctuat foarte mult în ultimii 26 de ani de la 9% la 14% nivelul atins în anul 1989 în anul 1990 contribuția a crescut cu 6% ajungând la 20%fiind o cotă unică. Între timp a aparut o diferențiere în funcție de gradul de muncă pnetru o echitate și a exista o legătură între contrubuția achitată către stat și obținerea unor beneficii la vârsta de pensionare după grupa de muncă sau condițiile de muncă. În anul 2001 contribuțiile se modifică în funcție de condițiile de muncă : normal cota este de 35% din aceasta 23,33% este procentul datorată de angajator și 11,65% datorat de angajatdin fondul salariului său brut ,deosebite cotele fiind de 26,67% datorat de angajator și 13,33% trebuie plătit de angajat adică în total o cotă de 40%, speciale o cotă de 45% din care 30% achitat de angajator și 15% suportată din salariul brut al asiguratului . În anul 2003 contribuția care trebuia plătită către stat pentru grupa I era de 44% din venitul al salariaților pentru grupa II contribuția era de 39% aplicată tot asupra veniturilor brute ale contribuitorilor , iar pentru grupa III era de 34% aplicată în aceleași condiții ca și pentru celelate grupe acestă contribuție fiind datorată către bugetul asigurărilor sociale de statse scade 9,5% contribuția datorata de angajat ,iar cotribuția care trebuie platită de angajator ajunge la 34.5%, 29,5% și 24,5% în funcție de grupa de muncă. Din aceste cote un procent de 2% se virau de către angajatorii atât instituțiile publice cît si agenții economici direct Ministerului Sănatații pentru reducerea parțială a costului la achiziționarea de medicamente. Acestă cotă de 2% a fost introdusă înca din anul 1993. Se intrduce o nouă lege prin care se face o diferenșiere a cotelor de contribuții după condiții de muncă. Aceste condiții sunt numite speciale, deosebite și normale.
Cotele de contributii de asigurari sociale sunt diferite datorită condiților de muncă normale, deosebite sau speciale, 10,5% pentru angajat indiferent de condițiile de muncă ,iar pentru angajatori diferă această contribuție ,acestea fiind de 20,8% pentru condiții normale de muncă , 25,8% pentru condiții deosebite de muncă sau 30,8% pentru condiții de muncă speciale, aplicate fondului brut de salarii care se datoreaza bugetului . Cota de contribuție de asigurări sociale suportată de angajat de 10,5% în acest procentaj este inclusă și cota aferenta fondurilor de pensii administrate privat, prevazută de legea României privind fondurile de pensii administrate privat cu un procent de 4,5% din 10,5%.
În graficul următor sunt prezentate evoluțiile cotelor contribuțiilor asigurărilor sociale de stat .
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Finanțelor
După cum se poate observa în anul 2008 față de anul 2007 contribuția datorată de angajator pentru toate tipurile de condiții de muncă a fost redusă de către statul român cu 1,5% , iar contribuția datorată de angajat a ramas la aceași valoare de 9,5%. În anul 2009 față de anul 2008 a crescut atât contibuția datorata de angajator cu 2,8% pentru toate categoriile de muncă de la 23% cât era în anul 2008 pentru condiții normale a ajuns la 25,8% în anul următor.Și contribuția datorată de angajat a crescut cu un procent de 1 % de la 9,5% la 10,5% modificările făcându-se pentru toate tipurile de încadrare în muncă.
Capitolul III Principala formă a drepturilor de asigurări sociale
3.1.Pensia pentru limită de vârstă
Pensia pentru limită de vârstă este acordată persoanelor care trebuie să îndeplinească anumite criterii, condiții pentru a putea beneficia de acest tip de pensie și anume la data pensionării sau depunerii dosarului de pensionare trebuie să îndeplinească condițiile privind vârsta necesară pensionări și nu mai îndeplinește cum trebuie capacitatea de muncă. Oaltă condiție ar fi legată de stagiul minim de cotizare, să aibă o vechime minimă în câmpul muncii realizat în timpul statututlui de salariat, angajat pentru a putea beneficia de acest drept din partea statului . Vârsta standard de pensioanare limită de vârstă este de 65 de ani în cazul bărbaților și vârsta de pensionare la femei a crescut de la 60 de ani la 63 de ani, dorindu-se o egalizare în viitor a vârstelor dintr-e femei și bărbați .Vârstele de pensionare au crescut în ultimii ani datorită speranței de viață tot mai mari , tehnologia a contribuit și ea foarte mult la creșterea speranței de viață atât în România cât si în Uniunea Europeană deoarece a ușurat în cele mai multe cazuri atât viața profesională cât si viața persoanală a fiecărui cetățean.
Stagiul de cotizare minim pentru a se putea beneficia de acestă categorie de pensie este de 15 ani atât în cazul femeilor cât și al bărbaților așa cum prevede legea .Acest stagiu se calculează în funcție de anul și luna nașterii se obține anul și luna pensionării de aici calculându-se stagiul minim, maxim de cotizare pentru a putea beneficia de o pensie tip pilonul I. În ultimul deceniu vechimea minimă pentru pensionare a oscilat foarte mult. Din anul 2001 până undeva în 2006 a fost de 10 ani în acest timp mai adaugând luni în funcție și de anul nașterii . Din 2007 în 2008 vechimea a oscilat în jurul a 11ani , 11ani și 10 luni pentru noiembrie 2008. Între anii 2009 și 2010 stagiul de cotizare minim a fost de 12 ani ca la sfarsitul acestei perioade să ajungă la 12 ani si 10 luni. Între anii 2011 și 2012această vechime a mai crescut cu un an ajungând la 13 ani. În perioada următoare 2013-2014 stagiul minim de cotizare a crescut la 14 ani înregistrându-se la începutul anului 2013, iar la începutul anului 2014 stagiul minim de cotizare fiind de 14 si 6 luni în funcție de vârsta standard pentru a putea beneficia de pensie. La începutul anului 2015 stagiul de cotizare va fi de minim 15 ani și menținându-se o perioada mai îndelungată posibil până în 2030 așa se dorește a se menține . Acest stagiu de cotizare este valabil și în cazul femeilor și al bărbaților .
Stagiul complet de cotizare atât în cazul femeilor și al bărbaților este de 35 de ani . Excepția de la cest stagiu complet de 35 de ani o reprezintă cadrele militare, polițiștiiși funcționarii publici din sistemul administrației penitenciarelor , persoanalul din domeniul ordinii publice si siguranței naționale au un stagiu minim de pensionare de 20 de ani în specializarea respectivă , stagiul complet de cotizare este de 30 de ani . Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani și pentru femei și pentru bărbați . Acestea sunt cazuri excepționale de pensionare, fiind asigurate obligatoriu în sistemul public de pensii .
Asigurații care și-au efectuat întreaga activitate și au un stagiu complet de cotizare au dreptul la o reducere a vârstei de pensionare dacă au lucrat într-una din condițiile de muncă: deosebite sau speciale pe toată durata activității sau numai parțial. Reducerea de vârsta de la un stagiu complet de cotizare de 35 de ani este de 8 ani , adică de la 65 de ani vârsta standard de pensionare pentru bărbați si 63 de ani pentru femei reducerea de 8 ani pentru stagiu complet de cotizare desfăsurat în condiții deosebite de muncă , vârsta standard pentru această categorie de pensie ajunge la 57 de ani pentru bărbați si 55 de ani pentru femei . Pentru 6 ani lucrați în condiții deosebite de muncă , vârsta standard se reduce cu 1 an, adică la 6 luni lucrate în condiții deosebite vârsta de pensionare se reduce cu o lună. Cu cât munca depusa în condiții deosebit este mai de lungă durată se acorda o reducere a vârstei mai mare. Persoanele care si-au executat stagiul complet de cotizare si au fost încadrate în întreaga activitate sau numai parțial în condiții speciale de muncă au dreptul la o reducere a vârstei standard de pensionare. Reducerea cuvenită pentru un stagiu de cotizare de 2 ani în condiții speciale de muncă este de un an , la 2 luni lucrate reducerea vârstei standard de pensionare este de o lună. Aceslași mecanism se aplică la un stagiu de 26 de ani și mai mult în condiții speciale , reducerea care se cuvine unui angajat din această categorie de munca este de 13 ani . Bărbați care ar trebui să se pensioneze la 65de ani pentru acest tip de pensie , lucrând în condiții speciale de muncă și având un stagiu de cotizare de cel puțin 26 de ani în această catregorie de lucru beneficiază de reducerea de 13 ani , iar vârsta standard de pensionare în cazul lor este de 52 de ani, iar pentru femei vârsta standard de pensionare la un stagiu complet este de 50 de ani, tot pentru condiții speciale de muncă. Vârstele de pensionare nu pot fi mai mici de 50 de ani excepție facând acrobații și balerinii pentru care vârsta de pensionare este de 40 de ani pentru partea feminină și 45 de ani pentru partea masculină .
Asigurații care au efectuat stagiul de cotizare având un grad de handicap beneficiază de o reducere a vârstei de pensionare diferențiat după gradul de handicap , reducere de 15 ani daca hadicapul este grav, în condițiile în care persoana cu hadicap a realizat o treime din stagiul complet de cotizare . O reducere cu 10 ani pentru asigurații cu handicap accentuat și au relaizat în aceast grad de handicap două treimi din stagiul total de cotizare. Tot o reducere cu 10 ani se acordă și asiguraților cu un grad mediu de handicap, dacă au realizat în condițiile de handicap stagiul complet de cotizare . De o reducere a vârstei standard beneficiază și nevăzatorii pentru pensia limită de vârstă , dacă au efectuat ca nevazator o treime din stagiul complet de cotizare , indiferent de vârstă.
Persoanele care aing condițiile de pensionare și își doresc să își desfășoare în continuare activitatea realizată până atunci, specifică calificării salariatului se realizează numai cu acordul în prealabil al angajatorului . Cei interesați să muncească în continuare și după împlinirea vârstei standard de 65 de ani la bărbați si 63 de ani la femie pot cere cu 3 luni înaintea împlinirii vârstei solicitării conform legii dreptul la pensie angajatorului să îi mențină în activitate pe o durată de timp de maxim 3 ani.
Personalul didactic se poate pensiona numai după terminarea anului scolar sau universitar, pot exista însă și excepți de pensionare în timpul anului, dar numai cu acordul inspectoratului scolar sau al senatului universitar. Se pot pensiona la cerere înainte cu 3 ani de limita de vârstă potrivit legii, dacă vechimea din învățamânt este de 30 de ani pentru femei si 35 de ani pentru bărbați . Persoanalul cu graul I din învățamântul preuniversitar sau care au dobândit titlu științific de doctor și dovedesc că au competențe deosebite pot rămâne în funcție cu 3 ani mai mult decât vârsta standard de pensionare, prin cerere și cu avizul și aprobările anuale ale inspectoratului . Personalul academic cu titlu științific de doctor își pot păstra funcția până la vârsta de 70 de ani, numai dacă dovedesc competențe deosebite dar și cu acordul și aprobările anuale din partea senatului universitar și a consiliului profesoral .
Pentru a beneficia de pensia limită de vârstă sunt necesare următoarele documnete : cerere de înscriere la pensie, cartea de muncă, diploma de studii, adeverință cu privire la condițiile de muncă, etc.
3.2. Pensia anticipată
Pensia anticipată se acordă cu 5 ani cel mult până a împlini vârsta standard de pensionare, celor care au efectuat un stagiu de cotizare mai mare cu 8 ani cel puțin decât stagiul prevăzut de lege. În cazul cadreleor militare, polițițti și funcționari publici primirea dreptului de pensie anticipată este indispensabil facerea stagiului minim de cotizare pe specialitate de încadrare și se regăsesc în situații precum sunt în rezervă deoarece s-a ajuns la limita de vârstă în funcțiile de polisțiști, cadre militare, etc. sunt în rezervă sau au trecut în retragere ca și consecință a plasării ca inapt ori apt condiționat pentru aceste funcții de cadre militare de către comisiile medico-militare.
În fixarea stagiului de cotizare a pensiei anticipată nu se ține cont de intervalul stagiului de cotizare când asiguratul a avut din partea statului o pensie de invaliditate, a realizat un stagiu militar, cursuri ale universităților, stagii de cotizare altele decât cel pentru sistemul public de pensii cum ar fi cel al avocaților. La stabilirea stagiului de cotizare se ține cont și de condițiile de muncă ale asiguratului deosebite sau speciale pentru acordarea pensiei anticipată, dar nu se ține cont dacă nu s-a realizat stagiul minim de cotizare.
Suma finală pentru pensia anticipată se fixează în aceași parametrii ca și la pensia limită de vârstă. Vârsta standard a pensionării pentru pensia anticipată nu se reduce și nu se însumează cu alte diminuări legalizate sau alte legi specifice. Când vârsta standard de pensionare este atinsă conform legislației în viguare pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează punându-se intervalele stagii de cotizare efectuate în timpul încetării pensiei anticipate. Acest drept de pensie devine automat, din oficiu pensie pentru limită de vârstă, în condițiile prevăzute de lege. Pensia anticipată se recalculează pentru a se pune noile venituri sau anumite stagii de cotizare care s-au realizat anterior pensionări, dar nu au fost luate în calcul în momentul pensionări noile drepturi acordându-se o dată cu începerea lunii viitoare de la depunerea cererii. Revizuirea pensiei se poate reliza din oficiu sau la cererea pensionarului atunci când se constată anumite diferențe între suma acordată și suma cuvenită conform legii în viguare. Rezultatul diferenței se dă pensionarului sau se plătește de către titularul pensiei anticipată într-un termen de 3 ani de când s-au remarcat neregulile. Achitarea pensiei anticipate se suspendă din luna viitoare de când :
Pensionarul și-a mutat domiciliul în străinătate, iar statul român are încheiat cu statul de domiciliu al pensionarului o convenție, iar pensia se poate plăti de statul străin
Beneficiarul pensiei anaticipată se află într-una din situațiile :
– desfășuară munca pe temeiul unui contract de muncă , cadrele militare în funcție cei care au venituri profesionale cum ar drepturi de autor în afară de cele salariale
– desfășuară munca pe anumite posturi elective din mediu legislativ, judecătoresc
– realizează un venit anual mai mare de 4 ori decât salariul mediu și au o funcție de administrator persoane fizice autorizate sau orice alt tip de activitate profesională din care se realizează venit
La dorința pensionarului
Pensia anticipată încetează a se mai plăti cu luna viitoare în condițiile în care pensionarul a decedat sau acesta nu mai realizează situațiile legale și conforme cu momentul acordării pensiei. Reacordarea penseie anticipată se poate face la cererea beneficiarului și se acordă luna viitoare celei în care a fost depusă cererea , sau luna următoare celei în care sa anulat cauza care a dus la suspendarea pensiei cu condiția ca cererea să fi fost depusă în 30 de zile de când cauza suspendării a fost anulată. Dreptul de pensie poate fi retras de cel care apredat solicitarea în orice moment până ce decizia de pensionare se emite sau într-un interval de la comunicarea deciziei de pensionare de o lună.
Pentru a putea primi pensia anticipată , persoanele interesate de acest tip de pensie trebuie să depună la casele locale de pensii următoarele documentații: carte de muncă atât capie cât și în original, adeverință în care se specifică de cât timp nu mai este dobândită calitatea de asigurat , actele privind stare civilă: certificat de naștere, carte de identitateși certificat de căsătorie, în original cât și în copii,alte acte potrivit legii privind vechimea, etc. Actele necesare pensionării se predau de solicitant la casele teritoriale de pensii din apropierea zonei de domiciliu, punându-se în executare după îndeplinirea tuturor criteriilor de pensionare. Pensia anticipată este acordată după ce toate situațiile sunt conforme cu legea și se dă de la data în care solicitantula a înmânat cererea de pensionare, personalul casei teritoariale de pensii i-a inventariat-o ,iar plata efectuată în contul posesorului se realizează din data în care acesta a încetat a mai fi asigurat, deoarece îndeplinea toate condițiile pentru pensia anticipată. Plata se poate face de către CNPP prin poștă la locuința beneficiarului sau într-un cont curent ale unei bănci care are contract cu casele de pensii, iar beneficiarul are deschis un cont la unitatea bancară .Acest drept de plată se efectuează lunar de către stat către toți beneficiarii care în timpul vieții au contribuit la sistemul public de pensii.
3.3. Pensia anticipată parțială
Pensia anticipată parțială se distribuie persoanelor care au un stagiu complet de cotizare sau au depățit cu cel mult opt ani acest stagiu, iar vârsta standard de pensionare nu a fost atinsă și se acordă cu 5 ani înainte a împlini necesarul de ani. Suma finală acordată pentru pensia anticipată parțială este determinată din suma de pensie limită de vârstă atribuită fiecărui asigurat și reducerea acesteia cu un procent de 0,75% pentru fiecare lună acordată de pensie anticipată parțial până la împlinirea etății pentru acordarea pensiei limită de vârstă . Când se ajunge la vârsta standard de pensionare pensia anticipată parțial se schimbă în pensie limită de vârstă , se recalculează prin anularea diminuării procentuale impuse de lege și prin punerea unor stagii de cotizare din timpul încetării plății pensiei anticipată parțială. Aceasta devine automat pensie limită de vârstă , transformarea se face din oficiu de către cei de la casele teritoriale de pensii. Pentru primirea pensiei anticipată parțială ,diminuarea vârstei standard de pensionare nu merge a fi însumată cu alte diminuări reglementate de legislația în viguare .
Posesorul pensiei anticipată parțială nu are voie sa însumeze pensia cu alte sume din viața profesională pentru care este obligatoriul plata contribuției pentru pensie. Excepție de la această normă o reprezintă veniturile cumulate cu pensia anticipată parțială obținute din: profesii precum consilieri locali sau consilieri la nivelul județului, alte venituri profesionale decât cele din venituri salariale care pot fi de autor sau anumite contracte, convenții încheiate în acest timp în care se acordă și dreptul la acestă categorie de venit din partea statului datorită muncii depuse în timpul vieții profesionale, cadre militare care nu mai dețin funcția avută și sunt trecuți în rezervă.
Persoanele cu domiciliul în zone poluate de extracții , minereuri care au conținut de plumb, sulf, etc. zone precum Baia Mare, Zlatna, și au locuit pe o perioadă minimă de 30 de ani și pe un perimetru de 8 km în jurul localităților afectate de poluare, au o reducere a vârstei de pensionare cu 2 ani , această prescripție este aplicată în România până la sfarșitul anului 2030.
Pentru a putea beneficia de pensia anticipată parțială este necesară urmatoarea documentație : cerere de înscriere la acest tip de pensie , cartea de muncă atât copie cât și originalul , alte acte privind vechimea, actele privind starea civilă, adeverință în care sunt specificate condițiile de muncă, etc. Cererea împreună cu actele care atestă dreptul la pensionare se transmit de solicitant către casa teritorială de pensii din zona de domiciliu a titularului. Atunci când se acordă pensia anticipată parțială nu se țin cont pentru fixarea stagiului de cotizare : intervale de timp ale stagiului de cotizare în care persoana a avut pensie de invaliditate, a continuat studiile universitare la o formă de învățământ la zi, a urmat stagiul militar sau a realizat un stagiu de cotizare dar nu cel al sistemului public de pensii. Pentru a se determina stagiul de cotizare se mai ține cont și de condițiile de muncă speciale, deosebite dar nu și atunci când se decide stagiul minim de cotizare. Pensia anticipată parțială se acordă de când toate condițiile au fost îndeplinite, se acordă de când a fost depusă cererea și plata se face de când nu se mai are calitatea de asigurat. Dreptul de pensie se acordă lunar , după cerințele pensionarului prin mandat poștal, plata realizându-se la domiciliul acestuia sau plata putând fi făcută într-un cont curent sau virată într-un cont de card la o bancă la care titularul are deschis un cont și cu care CNPP are încheiată o înțelegere cu banca respectivă. Recalcularea acestui tip de pensie se face prin sporirea veniturilor sau înscrierea anumitor stagii de cotizare care nu au fost luate în calcul la momentul acordării dreptului de pensie, noile drepturil aplicate după recalculare sunt transmise titularului luna viitoare celei în care a fost depusă cererea. Stagiile de cotizare care au fost efectuate după acestă dată a recalculării pensiei anticipată parțială se vor acorda cțnd se relizează trecerea la pensia limită de vârstă. Revizuirea acestui tip de pensie se poate face din oficiu sau la cererea pensionarului în care se constată diferența între suma acordată și suma cuvenită legal. Rezultatul din diferență se dă pensionarului sau se plătește de către acest într-un termen de 3 ani de la data în care s-a remarcat ilegalitatea. Pensia anticipată parțială nu se mai plătește cu luna viitoare în condoțiile în care pensionarul a decedat sau nu mai îndeplinește clauzele legale pentru care i-a fost acordat acest tip de remunerație de către statul român. Reacordarea dreptului la pensia anticipată parțială se efectuează la cererea beneficiarului , acordându-se luna următoare în care cuza încetării plății pensiei a încetat, îar cererea a fost transmisă casei de pensii în 30 de zile de cînd cauza suspendării a fos anulată sau următoarea lunăîn care cererea a fost luată în baza de date a casei de pensii, iar depunerea cererii s-a realizat după termenul de o lună. Dreptul de pensie se poate retrage de cel care apredat solicitarea în orice perioadă până ce decizia de pensionare se transmite titularului său sau într-un interval de la comunicarea persoanei în cauză de decizia de pensionare de o lună.
3.4. Pensia de invaliditate
Pensia de invaliditate se atribuie persoanelor care au fost angajate în muncă și nu mai pot să îndeplinească funcția de angajat, capacitatea de muncă pierdându-se total sau în proporție foarte mare din diferite cauze: a accidentelor produse în timpul muncii de îndeplinire a sarcinilor, boli profesinale, dar și bolilor și accidentelor din afara serviciului. Prin invaliditate se percepe că asiguratul și-a pierdut capacitatea de muncă fie total sau numai parțial pe o perioadă de timp determinată sau nedeterminată.
La pensia de invalditate mai au dreptul elevi, studenti care și-au pierdut capacitatea de muncă total sau parțial din cauza accidentelor de munca ori au dobândit o boală profesională întamplate în perioada practicii profesionale și din acest motiv a survenit boala sau acchdentul de muncă. Pot beneficia de pensie de invaliditate și persoanele care au fost implicate în Revoluția României din anul 1989 fiind ranite și au pierdut potențialul de muncă , erau contribuabili ai sistemului asigurărilor sociale până la producerea incidentului au dreptul la pensie de invaliditate ca și persoanele care au îndurat un accidenta la locul de muncă. Dacă capacitatea de muncă s-a produs din motivul unor boli sau accidente care nu țin de locul de muncă persoana în cauză poate profita de o pensie de invaliditate dacă are un stagiu de cotizare conform legii. Pentru acordarea acestui tip de pensie asiguratului i se stabilește un stagiu potențial de cotizare calculat ca diferența dintre stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare al asiguratului efectuat până la încaadrarea într-un grad de invaliditate.
În funcție de peirderea capacității de muncă ,pensia de invaliditate se acordă după gradul de invaliditate. Gradul I caracterizat printr-o capacitate de muncă în proporție de 100% și are nevoie de un însoțitor pentru a putea fi îngrijit. Gradul II de invaliditate se definește printr-o pierdere totală a posibilitații de muncă nu are nevoie de însoțitor persoana în cauză se poate îngriji singură. Pensia de invaliditate grad III este definita prin pierdera parțială a potențialului de muncă într-o proporție de cel putin 50%, putând desfașura activitatea cu un timp și interval orar redus sau putând presta o alta activitate prfesională mai ușoară. Condițiile și normele pentru angajarea într-unul din cele 3 grade de invaliditate sunt realizate prin hotărârile Guvernului României la propunerile MMFPSPV și a altor ministere, dar numai cu recomandarea Ministerului Sănatății în termen de 90 zile. Încadrarea în gradul de invaliditate se face ținând cint de anumite criterii : dezvoltarea bolii, pericolul, natura cum s-a produs , puterea bolii asupra potențialului viitor de muncă, viitoarele recuperări și vindecări având capacitatea de muncă , agravarea bolii în condițiile în care persoana își continuă activitatea profesională.
CNPP și casele din subordinea acesteia cu ajutorul Institutului Național de Expertiză constituie, desfășoară și verifică activitatea privind expertizele medicale și recăpătării posibilitați de a munci. Pentru fixarea gradului de invaliditate se execută de un medic de specialitate al CNPP prin cerere. Actele solicitantului împreună cu cerera se predau cabinetului de expertiză medicală pentru a se face aprecierea capacității de muncă. După ce a fost făcută o analiză a pacientului cât și a documentelor acestuia, medicul întocmește un raport împreună cu decizia medicală , daca sunt necesare analize suplimentare medicul specialist amână raportul final și mărește durata concediului pentru incapacitate de a putea perge și desfășura în continuare activitatea profesională. Decizia finală nu trebuie să dureze mai mult de 45 de zile de când cererea a fost înregistrată, iar timpul de a transmite rezultatul solicitantului să nu depășească 5 zile , exista situații speciale în care acest interval se poate mări , fiind excepți de la acestă regulă. Decizia privind capacitatea de muncă poate fi renegată într.un timp de 30 zile după ce a fost comunicat rezultatul solicitantului. Contestația se rezolvă în aceeași durată de timp ca și hotărârea anterioară de 45 de zile și comunicarea către persoana în cauza se face tot în 5 zile . Rezultatele contestațiilor pot fi soluționate în instanțele judecătorești , cererea depunându-se în 30 de zile de la comunicare , cele necontestate în perioada care prevede legea se fixează ca fiind definitive și irevocabile. CNPP poate stabili convenții cu anumite servicii medicale de specialitate.
3.5. Pensia de urmaș
Pensia de urmaș se atribuie copiilor și soțiilor rămase în viață prin cerere, dacă persoana decedată avea calitatea de pensionar sau realiza condițiile pentru primirea unui asemnea drept din partea statului. Copiilor persoanei decedate li se cuvine pensia de urmaș, dacă au până în 16 ani sau dacă fac studiile universitare până la absolvirea acestora dar nu mai târziu de 26 ani, aceștia mai pot beneficia de pensia de urmaș dacă până la vârsta de 16 sau 26 ani deoarece își continuă studiile sau a aparut un grad de invaliditate de orice categorie. Pentru orfanii de ambii părinți cunatumul pensiei se determină prin totalizarea drepturilor de pensionare, calculate pentru fiecare părinte în parte.
Soțul rămas în viață beneficiază de pensie pe tot parcursul vieții numai dacă perioada de căsătorie a fost de minim 15 ani, iar în situația în care căsătoria a fot între 10 și 15 ani suma finală a pensiei de urmaș atribuită soțului rămas în viață se micșorează cu 0,5% pe fiecare luna, adică 6 % pe fiecare an în care nu s-au împlinit cei 15 ani de căsătorie. Soțului supraviețuitor i se cuvine pensie de urmaș dacă prezintă un grad de invaliditate (I sau II) pe perioada de infirmitate, vârsta nu este luată în seamă cu condiția să fi avut o căsnicie de minim un an. Se mai poate beneficia de pensia de umaș necontând vârsta și timpul în care au fost căsătoriți în cazul în decesul a survenit în urma unui accident de muncă sau din motivul unei bolii profesionale dacă nu efectuează câștiguri lunare ca salariat pentru care este asigurată obligatoriu, sau realizează venituri sub 35% din salariul mediu brut. O altă condiție în care o persoană poate primii pensie de urmaș pe o durată de 6 luni după deces dacă nu sunt efectuate câstiguri lunare ca salariat sau sunt realizate sub 35% din salariul mediu brut. O altă posibilă cauză în care se acordă pensia de urmaș este atunci când soțul supraviețuitor are de crescut copiii care au până în 7 ani, dreptul de urmaș i se cuvine până ce ultimul copil împlinește vârsta de 7 ani și nu execută venituri lunare ca salariat sau dacă sunt prea mici față de nivelul minim brut. În condițiile în care soțul rămas în viață poate beneficia de propria pensie și potrivit legii poate beneficia și de pensia de urmaș are dreptul de a alege pe cea care este mai rentabilă.
Plata pensiei de urmaș se fixează fie din pensia limită de vârstă acordată înainte decesului sau la cea care ar fi putut să i se acorde conform legii ori din pensia de invaliditate cu gradul cel mai serios I dacă decesul s-a produs înainte primirii pensiei pentru limita de vârstă. Suma finală a pensiei de urmaș se fixează procentual din baremul anual al susținătorului după numărul de urmaș 50% în cazul unui singur urnaș, 75% în cazul a 2 urmași și 100% în cazul a 3 urmaș sau mai mulți urmași, dacă numărul de urmași se modifică se restabilește și pensia de urmaș în viguare cu dispozițiile legale. Posesorii pensiei de urmaș cu grad de invaliditate sunt obligați a face periodic expertize medicale și trebuie să urmeze anumite programe privind recuperarea care este obligatorie pentru pensia de invaliditate.
3.6. CONDIȚII DE ACORDARE A DREPTURILOR DE MUNCĂ
3.6.1 Stagiul de cotizare- Notiune și stagiul de cotizare
„Stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu declarație individuală de asigurare sau contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii.”
Stagiul de cotizare reprezintă intervalul de timp în care un individ a fost potrivit legii salariat și activitatea depusă s-a bazat pe un contract de muncă dacă acesta s-a desfășurat la stat, cum ar fi agenții economici, organizații corporale sau de tipul de contract , ori alte periade de timp conform legii în care s-au achitat sumele datorate pentru contribuțiile asigurărilor sociale. Stagiul de cotizare este sinonim cu vechimea în muncă, ambele semnifică același lucru: periada de timp în care contribuțiile de asigurări sociale au fost transferate către stat și în acest timp a desfășurat o activitate profesională. Dacă s-a efecutat un stagiu complet de cotizare sau acesta a fost depășit, persoana în cauză are dreptul la o diminuare a vârstei de pensionare dacă asiguratul a executat munca în condiții speciale ori în condiții deosebite . Se mai poate beneficia de reducerea vțrstei de pensionare în cazul în care pensionarul solicită una din pensiile anticipată sau anticipată parțială dacă îndeplinește condițiile necesare pentru aceste tipuri de pensie. Atât stagiul de cotizare cât si vârsta de pensionare cea standard sunt determinate prin lege după anul și luna nașterii, dar și după sex. Acestă vechime în muncă se confirmă de către CNPP din oficiu din 2 în 2 ani , dar se mai poate confirma și la cererea asiguratului contra unei sume de bani . Dovada stagiului de cotizare constă în „declarațiile nomimale de asigurări depuse de angajator”, dar până în anul 2001 se face cu ajutorul carnetului de muncă.
Stagiul de cotizare este intervalul de timp în care un anumit individ a fost deportat în afara țării după anul 1944 fie în acestă periaodă a fost prizonier sau reținut în captivitate. Pentru una din situațiile menționate mai sus la un an de prizonierat sau reținere ceea ce se adaugă la stagiul de cotizare este de un am și 6 luni, aceste situații sunt stabilite de comisiile fiecărui județ. Persoanele care s-au aflat în asemena situații trebuie a dovedi aceste fapte cu acte oficiale sau prin orice altă metodă care prevede lege. O altă situație în care o persoană poate contribui la stagiul de cotizare fiind atunci când este trimis să execute o pedeapsă stabilită de o instanță straină fiind un dosar penal cetățeanul fiind român, iar faptele sale nu au fost recunoscute de instanțele române. Într-o altă situație în care o persoană poate contribui la un stagiul de cotizare atunci când participă la război, pe perioada spitalizării și a concediilor medicale survenite în urma acestor perioade de război . De aceste perioade se ține cont la calcularea pensiei deoarece ele reprezintă și sunt luate în considerație ca și vechime în câmpul muncii.
Persoanele care sunt încadrate conform contractului de muncă cu o jumătate de normă sau care nu se încadrează la normă întragă, stagiul de cotizare se ia în calcul proporțional cu norma lucrată Chiar dacă un salariat prestează activitatea sa mai mult decât este încheiată convenția, la stagiul de cotizare pentru a putea în viitor să beneficieze de anumite servicii din partea statului este trecut timpul corespunzător convenției o normă întreagă. În perioadele în care unei persoane i se acordă indemnizația de șomaj , acest interval de timp i se adaugă la stagiul de cotizare și nu intervine o ruptură între vechimea anterioară si cea actuală acordată cu indemnizația de șomaj. Se ia în considerație la stagiul de cotizare perioada în care s-a lucrat în asociațiile familiale, intreprinderi mici sau activități individuale. Persoanele care efectuează activitatea profesională temporar sau sezonier, la stagiul de cotizare se adaugă timpul efectiv de muncă. Stagiul de cotizare se înscrie în carnetul de muncă sau în declarația nominală și are un rol deosebit deoarece este stabilit coantumul indemnizațiilor necesare salariaților în cazul încapacității de muncă. Dovada stagiului de cotizare se realizează cu carnetul , declarația sau alte acte doveditoare în condițiile legii .Acest stagiu conferă titularului anumite drepturi: calcularea perioadei de timp a concediului de odihnă, promovarea pe o anumită funcție datorită anilor de muncă lucrați în acea unitate. Dacă s-a absolvit o unitate de învățământ superioară aceasta se adaugă la stagiul de cotizare , iar în cazul a mai multe instituții superioare absolvite se alege una dintre ele pentru a beneficia la stagiul de cotizare de aceasta.
Se adaugă la stagiul de cotizare și perioadele în care femeile au beneficiat de concediu postnatal și concediul prenatal pentru creșterea copilului pe o perioadă de 2 ani de la nașterea acestuia , dar și concediul de odihnă se ia în clacul pentru stabilirea stagiului. Femeile care au fost încadrate cu jumătate de normă pentru a putea crește copii mai mici de 7 ani, la stagiul de cotizare se calculează ca timp integral de muncă.
3.6.2 Calculul pensiilor -Formula de calcul a pensiilor, valoarea punctului de pensie
Calculul pensiilor reprezintă suma ce trebuie plătită de stat către un pensionar ce se stabilește prin înmulțirea punctajului anual stabilit de către salariat cu valoarea punctului de pensie. Dacă suma finală care ar trebui primită de persoana în cauză este în fracțiune a leului se adaugă în beneficiarul pensionarului până nu mai este fracțiune din leu. Exemplu pentru un pensionar ce i se cuvine o pensie din parta statului de 758,4 lei acesta va primi din 60 de bani reîntregindu-se fracțiunea de leu în favoarea celui care beneficiază de pensie.
Punctajul anual se calculează prin împărțirea numărului de puncte stabilite din punctajul anual la numărul de ani specific unui stagiu complet de cotizare. Punctajul asiguratului pe o perioadă calendaristică de un an nu poate fi mai mic de 5 puncte și se folosesc 5 zecimale. Punctajul anual al unui asigurat se calculează prin împarțirea la 12 a sumei punctelor lunare reașizate de un asigurat pe o perioadă de un an. Pentru determinarea perioadelor asimilate și pentru stabilirea punctajului anual sau lunar ale unui asigurat se iau în considerare și suma obținută la pensia de invaliditate sau alte obligații ale statului către beneficiarul asigurării obținute în intervalele de timp respective. Se mai utilizează la determinarea punctajului 25% din venitul salarial mediu brut ce corespund perioadelor asimilate. Dacă un asigurat beneficiază de perioade asimilate, dar în același timp obține venituri pentru care este obligat să plătească contribuția de asigurări sociale, la evaluarea punctajului persoanei beneficiare se ține cont de ambele situații orin însumarea atât a veniturilor cât și a perioadelor asimilate. Pentru un stagiu posibil pentru persoanele care au dreptul a primi pensia de invaliditate punctajul obținut de aceștia este de 0,70 puncte acordate persoanelor cu grad I de invaliditate, persoane care au un handicam grav. 0,55 puncte acordate pentru grad II de invaliditate, persoane ce au un handicap accentuat și 0,35 puncte acordate pentru grad III de invaliditate, respectiv persoane cu handicap mediu. Pentru persoanele cu un stagiu minim de cotizare și care sunt contribuabili la sistemul public de pensii după ce au împlinit vârsta necesară pensionării punctajul lunar realizat după vârsta standard de pensionare se majorează cu 0,5%. Aceași normă se aplică și pentru asigurații care au realizat un stagiu de cotizare minim în specializare cum sunt cadrele militare, polițiștii, persoanele din domeniul apărării naționale ce au împlinit vârsta standard contribuind și după această vârstă la sistemul public de pensii punctajul lunar după ce s-a realizat vechimea minimă se majorează tot cu 0,5%. Aceste majorări ale punctajului lunar nu sunt acordate pentru intervalele în care se însumează pensia cu venituri salariale.
Asigurații care au derulat activitatea profesională încadrați în grupa Isau II până în anul 2001 potrivit legii anterioare sau cei ce au derulat activitatea profesională în condițiile deosebite sau speciale ori alte condiții de muncă conform legii profită de majorarea punctajelor lunare în intervalele specificate după urmatoarele reguli:
Cu 50% pentru intervalele de timp în care si-au derulat activitatea în grupa Iconform legislației anterioare anului 2001 sau încadrarea s-a realizat în condiții speciale de muncă
Cu 50% pentru intervalele de timp în care s-a derulat activitatea profesională în alte condiții de desfășurare a muncii, conform legislației în viguare.
Cu 25% pentru intervalele de timp în care și-au derulat activitatea încadrați în grupa II până în anul 2001 sau încadrarea s-a realizat în condiții deosebite de muncă.
CNPP și cele teritoriale transmit asiguraților periodic punctajului anual și cele cumulat pentru intervalele în care s-a realizat cotizarea.Atât timp cât o persoană a fost șomeră se ține cont de drepturile financiare ce i-au fost acordate lunar constituind baza de a socoti contribuția de asigurări sociale. Excepția de la această normă sunt persoanele ce au primit plăți compensatorii, contribuția fiind plătită de la bugetul fondului de șomaj. În cazul acesta pentru a se determina punctajul atât cel lunar cât și cel anual se aplică tootalul obținut „dintre raportul cotei de contribuție individuală de asigurări sociale și cota de contribuție de asigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă în condiții normale.”
Valoarea punctului de pensie se mărește anual într-un procent de 100% din rata medie a inflației, la acest procent adăugându-se 50% din majorarea câstigului salaraial mediu brut. În cazul în care un indicator folosit la stabilirea punctului de pensie are o valoare negativă se aplică indicatorul care are un curs pozitiv, iar în situația în care indicatorii ai valoare negativăeste menținută ultima valoare a punctului de pensie. Din anul 2021 cotele indicatorilor se vor modifica, cota pentru rata inflației rămâne la 100% cea care se modifică fiind în scadere față de momentul actuale cu 5% este cota creșterii salariului mediu brut ajungând la 45%. În graficul următor este prezentată evoluția valorii punctului de pensie.
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
În anul 2013 punctul de pensie a ajuns la valoarea de 762.1 lei cu 29,3 lei mai mult decât în anul 2010 când s-a înregistrat 732,8 lei. În ultimii ani valoarea punctului de pensie a avut o evoluție ascendentă de la 581,3 cota înregistrată în anul 2007 a crescut până la 762,1 lei cu 180,8 lei a crescut valoarea punctului de pensie în 6 ani. După cum se poate vedea și în grafic valoarea punctului de pensie a fost menținut 3 ani la aceași valoare de 732,8 lei din anul 2010 până în anul 2012, valoarea punctului de pensie crescând în 2013 la 762,1 lei.
3.6.3 Stabilirea și plata pensiilor- Stabilirea, decizia și plata pensiilor
Pensia este acordată numai la cererea beneficiarului sau a tutorelui acestuia care trebuie predată personal sau prin mandatar. Actele se pot predau de la data în care s-au îndeplinit condițiile necesare pensionării la casele teritoriale de pensii. Persoanele care au domiciliul în străinătate care au dreptul de a beneficia de o pensie a sistemului public pot timite cererea tot la casele teritoriale sau sectoriale de pensii cele mai aproape de ultimul punct în care au avut calitatea de asigurați în România. Acceptarea sau respingerea cererii se face de către casele de pensii cele teritoriale și sectoriale în 45 zile de la momentul înregistrării cererii.
Pensiile sunt fixate la decizia casei teritoriale de pensii emisă în conformitate cu legislația în viguare și este dată de la momentul înregistrării cererii. Hotărârea de pensie poate fi anulată de către titular prin cerere în 30 zile de când i-a fost comuncat rezultatul, iar casa de pensii are dreptul de a informa titularul cu privire la decizia de pensie după emiterea acesteia în 5 zile.
În funcție de tipul de pensie, aceastea se pot ceda și la o altă dată :
Din prima zi a urmatoarei luni în care asiguratul a decedat se poate acorda pentru pensia de urmaș
Dacă nu a mai beneficiat de indemnizația pentru incapacitatea de muncă sau s-a perdut calitatea de asigurat, iar în acest timp cererea de pensiaonare a fost predată în 30 zile de când i-au fost comunicat persoanei în cauză decizia medicului în situația acordării pensiei de invaliditate.
În sistemul public de pensii plata se face lunar,iar achitare drepturilor ce le revin persoanelor îndreptățite se acordă de la momentul fixării deciziei de către casele teritoriale sau sectoriale de pensii excepție făcând atât pensia anticipată cât si pensia anticipată parțială care se acordă din momentul în care nu se mai îndeplinește statutul de asigurat. Pensia se plătește titularului sau tutorelui și se poate achita după vointă fiecărui beneficiar : prin mandat poștal, prin bancă în contul curent sau în contul cardului dar numai cu condiția ca între instituția bancară și CNPP să existe încheiată o convenție. Chiar dacă un titular al unei pensii a ales să primească dreptul său printr-o instituție bancară acesta primește lunar prin „Poșta Română” din partea caselor teritoriale sau sectoriale de pensii talonul de plată a pensiei.
Plata pensiei nu se mai acordă începând cu luna viitoare dacă s-a produs una din situațiile:
Titularul pensiei a decedat
Beneficiarul nu mai realizează condițiile legale pentru care i-a fost acordată pensia
Persoanele care beneficiază de pensia de urmaș, invaliditate nu s-au mai prezentat în ultimele 12 luni la revizuirea medical obligatorie ori nu s-au mai prezentat la diferite convocări
Persoana care a beneficiat de o pensie de urmaș a ajuns la vârsta de 26 de ani
Persoana care a primit pensia de urmaș și a primit o condamnare de către instituțiile judecătorești definitivă de omor sau tentativă de omor
Plata pensie se suspendă începând cu luna viitoare dacă s-a produs una din situațiile:
Pensionarul și-a mutat domiciliul în străinătate iar România are încheiat cu acest stat o convenție ,pensia plătindu-se de statul străin
Beneficiarii pensiei de urmaș nu se duc la revizuirea medical obligatorie
Titularii pensie de invaliditate nu mai continuă recuperarea așa cum a fost întocmită de medical specialist
Pensiaonarul de urmaș a împlinit vârsta de 16 ani și nu are actele doveditoare continuării studiilor
Soțul celui decedat care beneficiază de pensia de urmaș face venituri brute pentru care este obligatorie asigurare și sunt mai mari de 35%din salariul mediu brut
Beneficiarul pensiei de urmaș , sotul supravietuitor s-a recăsătorit
Titularul nu mai realizeazăcondițiile conforme cu legea cu referire la cumularea salariul cu pensia
Reluarea plății pensiilor se face la cererea titularului în următoarele situații:
Începând cu luna viitoare după ce a fost anulat motivul încetării plății, pensia se reia dacă cererea a fost predată în 30 de zile de la anularea cauzei
începând cu luna viitoare în care cererea a fost predată
De la începerea anului școlar pentru copii care beneficiază de pensie de urmaș
Anularea, întreruperea și reluarea pensiei dar și alte modificări se realizează prin hotărârea emisă de casele de pensii cele teritoriale și cele sectoriale cu aplicarea regimului juridic.
Sistemul public de pensii permite cumularea pensiei cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie pentru următoarele tipuri de pensionari:
Beneficiarii pensiei pentru limită de vârstă
Nevazătorii
Persoanele încadrate în gradul III de invaliditate și beneficiari ai pensiei de urmaș care au un grad III de invaliditate
Copii care beneficiază de pensie de urmaș
Orice persoană care beneficiază de o pensie a sistemului public trebuie sa prezinte caselor de pensii de pe raza căreia iși au domiciliul orice modificare a propriei situații care ar putea îmbunătăți sau afecta condițiile de pensionare într-un termen de 15 zile de la data modificării propriei situații.
CAPITOLUL V STUDIU DE CAZ SISTEMUL PUBLIC DE PENSII DIN ROMÂNIA
Sistemul public de pensii din România se confruntă cu o problemă destul de serioasă și anume insuficiența fondurilor cu toate că de-a lungul anilor contribuțiile au crescut, numărul salariaților care susțin sistemul de pensii este într-o continuă descreștere iar la ora actuală un salariat trebuie să susțină din contribuțiile sale 1,20 pensionari. Posibilele cauze ale acestei probleme sunt sunt: foarte multe persoane își desfășuară munca prin activități independente și nu plătesc contribuțiile, se lucreză fără un contract de muncă așa zisa „munca la negru” încurajându-se în acest mod evaziunea fiscală, numărul tot mai mare de șomeri care pe perioada în care cel puțin primesc fondul de șomaj nu plătesc contribuțiile de asigurări sociale. În continuare o să prezint evoluția numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat și agricultori pentru perioada 2009- 2013, dar și pensia medie pentru aceleași tipuri de asigurări ale sistemului pentru totate tipurile de pensie limită de vârstă, anticipată, anticipată parțială, invaliditate și de urmaș.
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Bgetul asigurărilor sociale în perioada 2009-2013 s-a încheiat de fiecare dată cu deficit, cea mai mare diferență dintre veniturile curente și cheltuielile curente s-a înregistrat în anul 2011 când deficitul a ajuns la 13,2 miliarde lei. În numai 2 ani deficitul aprope s-a dublat de la 7,4 miliarde lei cât s-a înregistrat în anul 2009 a ajuns la 13,2 miliarde lei, crescând în numai 2 ani cu 5,8miliarde lei. După anul 2011 deficitul a continuat să descrească, dar nu mult în anul 2013 s-a înregistrat un deficit de 12,1 miliarde lei cu 1,1 miliarde lei mai putin decât în anul 2011. Veniturile curente ale bugetului asigurărilor sociale au avut și ele anumite fluctuații în anul 2010 încasările curente la buget au avut valoarea cea mai scăzută din perioada analizată 31,9 miliarde lei , în rest acestea au avut o evoluție ascendentă în anul 2013 ajungând la o valoare de 37,9 miliarde lei , în raport cu această creșterea a veniturilor au evoluat și cheltuielile curente de la 40,4 miliarde lei au ajuns în anul 2013 până la 50 miliarde lei .Aceste creșteri ale veniturilor se datorează contribuțiilor asigurărilor sociale care au fost mărite, creșterea salariilor dar și numarului de angajați care au contribuit semnificativ la creșterea veniturilor curente. În raport cu veniturile au crescut și cheltuielile care au fost tot mai mari datorită pensiilor militarilor care au trebuit achitate din bugetul asigurărilor sociale, până în anul 2009 acestea au fost plătite direct de la bugetul de stat.
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
În ultimii ani numărul pensionarilor este în scădere după cum se poate observa și în graficul numărul 4. O scădere mult mai semnificativă este pentru pensionarii agricultori de la un număr de 785656 câți se înregistrau în anul 2009 s-a ajuns a fi în anul 2013 la un număr de 540909. În numai 5 ani totalul pensionarilor a scăzut cu 244747, dacă scade în același ritm în 5 ani media pensionarilor agricultori o să rămână la jumătate față de anul 2013 și în 10 ani această categorie de pensie va dispărea deoarece sistemul agricol practicat a disparut. Această concluzie a dispariției pensionarilor este susținută și de evoluția lor în ultima perioadă în anul 2006 s-au înregistrat 969408 iar la sfârșitul anului 2013 acest număr aproape s-a înjumătățit într-o perioadă de 7 ani.
Tabel 1. Numărul pensionarilor de asigurări sociale
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Numărul pensionarilor de asigurări social în ultimii 5 ani se menține în jurul a 4.700.000 de pensionari având anumite oscilații, depășind această valoare sau având undeva în jur de 4.680.000. În anul 2013 în comparație cu 2012 numărul total de pensionari ai asigurărilor sociale a fost în scădere cu 9.652 persoane, reprezentând un procent de 0,20602% din totalul de pensionari de 4.683.973 din anul 2013. Tot în scădere este numărul pensionarilor din anul 2012 față de anul 2011 cu 37.709, reprezentând 0,8034%din numărul total de pensionari din anul 2012. O diferență de 39.807 este și între anii 2011 față de anul 2010, reprezentând un procent mai mic în anul 2011 cu 0,84134% față de anul precedent. În anul 2010 față de anul 2009 numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost mai mare cu 35527 față de anul 2009 adică cu 0,74462% mai mulți pensionari în 2010 în comparație cu anul 2009. Cel mai mare număr de pensionari s-a înregistrat în anul 2010, numărul de pensionari ajungând în acest an la 4771141.
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Tabel 2. Ponderea pe fiecare categorie în parte de pensii de asigurări sociale de stat
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Cele mai mari ponderi le are pensia limită de vârstă, procentajul acestora depășind 66% din totalul persoanelor care beneficiază de o pensie și ajungând în anul 2013 până la procentul de aproximativ 71%, diferența de procentaj dintre acest ani este de aproximativ 5%. Proporția cea mai mare îi revine pensiei pentru limită de vârstă cu o medie pentru cei 5 ani de 68,606% corespunzător unui număr de pensionari de aproximativ 4740000. Cele mai mici ponderi sunt deținute de pensia anticipată având valori între 0,20% și 0,30%, o evoluție între ele de 0,10 %. Pensia anticipată parțială a avut o pondere între 2,10% și 2,60% o diferență de 0,50% înrte cea mai mică valoare înregistrată și ccea mai mare valoare pentru această categorie de pensie. Procentajul pentru pensia de invaliditate este cuprins între 15,25% și 19,15% evoluția dintre ele fiind de 3,9% în periada analizată, pensia de uramș are un procentaj mai mic decat pensia de invaliditate în toți cei 5 ani studiați, ponderea acestei pensii fiind cuprinsă între 11,46% și 12,17% având o diferență de procentaj de 0,71%
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Pensia medie de stat a avut o evoluție ascendentă în perioada 2009-2013 de la 715 lei cât s-a înregistrat media pensiei de asigurări sociale de stat în anul 2009 a crescut până la 811 lei la sfarșitul anului 2013, diferența dintre acești 5 ani fiind de 96 lei. Pensia medie a crescut cu 29 lei în anul 2010 față de anul precedent și a înregistrat o valoare mai mică cu 33 lei față de anul 2011. Între perioada 2011-2012 pensia medie nu a crescut foarte mult, diferența dintre cei 2 ani fiind numai de 1 leu. Iar în anul 2013 s-a realizat o creștere mai mare față de perioada precedentă , aceasta fiind de 33 lei. Conform CNPP la sfârșitul lunii decembrie a anului 2013, 55,72% din totalul pensionarilor au beneficiat de o pensie sub suma de 704 lei, cea medie fiind de 811 lei. Pensia medie de asigurări sociale și agricultori a fost în toți cei 5 ani analizați mai mică decât cea de asigurări sociale de stat, dar ea în toată această perioadă a avut o evoluție ascendentă crescând de la 656 lei la 761 lei, valoarea pensiei medii de stat și agricultori a crescut în perioada studiată din 2009 până la sfârșitul anului 2013 cu 105 lei. Pensia medie de asigurări sociale de stat și agricultori a fost mai mică în anul 2009 decât cea de asigurări sociale de stat cu 59 lei, în 2010 a fostmai scăzută cu o valoare de 56 lei anul următor valoarea dintre ele s-a înregistrat ca fiind de 57 lei, în anul 2012 diferența între cele 2 medii s-a menținut la valoarea dintre ele stabilindu-se la 50 lei, media dintre ele în cei 5 ani fiind în jurul valorii de 54 lei.
Pensia pentru limită de vârstă
Tabel 3. Pensia limită de vârstă –numărul total de pensionari de asigurări sociale de stat și agricultori
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Pensia limită de vârstă de asigurări sociale plus pensiile pentru agricultori au oscilat în ultimii 5 ani. În 2010 numărul acestora a crescut cu 32.329 de persoane, s-a mărit cu un procent de 0,8% față de anul 2009. După acest an numărul persoanelor care au beneficiat de acest drept din partea statului a fost în descreștere până în anul 2013. În anul 2011 numărul pensionarilor a scăzut cu 34.730 reprezentând un procent de 0,9% mai mic decât anul precedent. Aceași tendință a continuat și în anul 2012 înregistrându-se o scadere de 5.239, o diminuare mult mai semnificativă este față de anul 2010 mai exact 39.969 de pensionari. Și în anul 2013 numărul beneficiarilor de pensia limită de vârstă a continuat sa fie în scădere cu 10.050 de persoane în comparație cu anul anterior, dar valoarea toatală a pensionarilor s-a păstrat în toți acești ani în jurul a 3.800.000 de pensionari având diverse oscilați. În toată această perioadă numărul femeilor care au beneficiat de pensia pentru limită de vârstă a fost mai mare decât numărul bărbaților .În anul 2009 a fost o diferență de 494.275 între numărul femeilor și cel al bărbaților pensionari, procentul femeilor care au beneficiat de această pensie în anul 2009 este de 56,47%, iar al bărbaților de 43,57% un procent mai mic cu 12,9%. În anul următor s-a înregistrat o diferență de 607.772 procentul femeilor din anul 2010 reprezentând 57,89% și cel al bărbaților de 42,11% procentul parții masculine fiind mai mic cu 15,78% În anul respectiv a crescut numărul femeilor care au primit acestă pensie și a scăzut cel al bărbaților. Anul 2011 s-a diminuat atât totalul pensionarilor de sex feminin cât și de sex masculin, diferența înregistrată între aceștia a fost de 623.886 dar valoarea între aceștia a continua sa fie mare chiar să crească , în favoarea părții feminine . Din totalul pe anul 2011 58,17% fiind procentul deținut de femei, iar 41,83% fiind cel deținut de bărbați cu 16,34% mai puțin bărbați decât femei. În anul 2012 diferența dintre aceste 2 categori de persoane este de 645.367, iar procentajul este de 58,46% pentru partea feminină și partea masculină 41,54% cu 16,92% mai multe femei. În ultimul an 659.369 fiind deosebirea dintre aceste tipuri de pensionari, iar 58,67% ilustrează cota procentuală a femeilor, 41,33% procentul bărbaților cu 17,34% mai puțini decât femile. În toți acești ani diferența dintre cele 2 sexe nu s-a înregistrat mai jos de 600.000, iar procentajul mediu în cazul femeilor fiind de 57% și în cazul bărbaților de 42%.
Pensia medie limităde vârstă de asigurări sociale de stat și agricultori
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Pensia medie pentru limită de vârstă de asigurări sociale și agricultori s-a menținut în fiecare an la o valoare mai mare față de evoluția punctului de pensie, înregistrând valori mai mari și ca pensia medie de asigurări sociale de stat, acest lucru nu este valabil decât pentru pensia medie de asigurări sociale de stat si agricultori deoarece pensia pendie a femeilor a înregistrat valori mai mici decât în cele 2 cazuri prezentate mai sus. În toți cei 5 ani analizați media pensiei pentru limită de vârstă, dar și media pensiei femeilor pentru aceași categorie a avut o evoluție crescătoare de la valoarea de 741 lei cât s-a înregistrat în anul 2009 s-a ajuns la o sumă de 859 lei cu 118 lei mai mult decât în primul an analizat, media de creștere a acestei pensii este de 23,6 lei pe an. Și pensia media a femeilor a crescut din anul 2009 când media s-a fixat la o valoare de 629 lei până la 726 lei cu 97 lei mai mult decât în anul de bază (2009), media de creștere pe fiecare an fiind de 19,4 lei cu 4,2 lei mai puțin în cazul pensiei medii a femeilor decât media de asigurări sociale și agricultori pentru cei 5 ani. Diferența dintre media generala și cea deținută de femei pentru anul 2009 a fost de 112 lei, iar in anul 2010 de 114 lei diferența dintre cele 2 categori crescând cu 2 lei. În anul 2011 s-a înregistrat o diferentă de 132 lei majorându-se față de anul precedent cu 18 lei, în anul 2012 diferența dintre cele 2 a scazut fixându-se la o valoare de 129 lei cu 3 lei mai puțin decât cea din anul 2011, iar în anul 2013 a avut o evoluți ascendentă continuând sa crească ajungând la cea mai mare diferență dintre cele 2 medii aceasta fiind de 133 lei, diferența dintre acestea crescând cu 4 lei față de anul anterior.
Tabel 4. Numărul pensinarilor cu pensie limită de vârstă de asigurări sociale de stat
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Pensia limită de vârstă de asigurări sociale a avut anumite fluctuații în ultimii 5 ani. În 2010 numărul acestora a crescut cu 96.634 de persoane, s-a mărit cu un procent de 2,99% față de anul 2009. După acest an numărul persoanelor care au beneficiat de acest beneficiu din partea statului a fost în creștere până în anul 2013. În anul 2011 numărul pensionarilor a crescut cu 13.071 reprezentând un procent de 0,4% mai mic decât anul precedent. Aceași tendință a continuat și în anul 2012 înregistrându-se o creștere de 42.322 de persoane care au beneficiat de această categorie de pensie , o creștere semnificativă este față de anul 2009 mai exact 152.027 de pensionari. Și în anul 2013 numărul beneficiarilor de pensia limită de vârstăde asigurări sociale de stat a continuat sa fie în urcare cu 34.676 de pensionari în comparație cu anul anterior, dar valoarea toatală a pensionarilor s-a păstrat în toți acești ani în jurul a 3.200.000 de pensionari având diverse oscilați. În toată această perioadă numărul femeilor care au beneficiat de pensia pentru limită de vârstăde asigurari sociale de stat a fost mai mare decât numărul bărbaților ca și în cazul numărului femeilor de la pensia limită de vțrsta de asigurări sociale de stat. În anul 2009 a fost o diferență de 39.183 între numărul femeilor și cel al bărbaților pensionari, procentul femeilor care au beneficiat de această pensie în anul 2009 este de 50,62%, iar al bărbaților de 49,38% un procent mai mic cu 1,24%. În anul următor s-a înregistrat o diferență de 132.451 persoane în favoarea femeilor procentul femeilor din anul 2010 reprezentând 52,05% și cel al bărbaților de 47,95% procentul parții masculine fiind mai mic cu 4,1% în anul respectiv a crescut atât numărul femeilor care au primit acestă pensie cât și cel al bărbaților. Anul 2011 s-a majorat numarul pensionarilor de sex feminin și s-a diminuat cel de sex masculin, diferența înregistrată între aceștia a fost de 17.8710 persoane, din totalul pe anul 2011 52,75% fiind procentul deținut de femei, iar 47,25% fiind cel deținut de bărbați cu 5,5% mai puțin bărbați decât femei. În anul 2012 diferența dintre aceste 2 categori de persoane este de 231.128, iar procentajul este de 53,52% pentru partea feminină și partea masculină 46,48% cu 7,04% mai multe femei. În ultimul an 275.566 fiind deosebirea dintre aceste tipuri de pensionari, iar 54,15% ilustrează cota procentuală a femeilor, 45,85% procentul bărbaților cu 8,3% mai puțini decât femile. Procentajul mediu în cazul femeilor fiind de 51% și în cazul bărbaților de 49%, procentaje apropiate față de cele de la pensia limită de vârsta de asigurări sociale de stat și agricultori un de diferența între bărbați și femei era mult mai mare.
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Pensia medie pentru limită de vârstă de asigurări sociale s-a menținut în fiecare an la o valoare mai mare față de evoluția punctului de pensie, înregistrând valori mai mari și ca pensia medie limită de vârstă de asigurări sociale de stat și agricultori. În toți cei 5 ani analizați media pensiei pentru limită de vârstă, dar și media pensiei femeilor pentru aceași categorie a avut o evoluție crescătoare de la valoarea de 833 lei cât s-a înregistrat în anul 2009 s-a ajuns la o sumă de 934 lei cu 101 lei mai mult decât în primul an analizat, media de creștere a acestei pensii este de 20,2 lei pe an. Și pensia media a femeilor a crescut din anul 2009 când media s-a fixat la o valoare de 746 lei până la 818 lei cu 72 lei mai mult decât în primul an de analiză (2009), media de creștere pe fiecare an fiind de 14,4 lei cu 5,8 lei mai puțin în cazul pensiei medii a femeilor decât media de asigurări sociale pentru cei 5 ani. Diferența dintre pensia media și cea deținută de femei pentru anul 2009 a fost de 87 lei, iar in anul 2010 de 93 lei diferența dintre cele 2 categori crescând cu 6 lei. În anul 2011 s-a înregistrat o diferentă de 112 lei majorându-se față de anul precedent cu 19 lei, în anul 2012 diferența dintre cele 2 a rămas constantă fixându-se la o valoare tot de 112 lei, iar în anul 2013 a avut o evoluți ascendentă continuând sa crească ajungând la cea mai mare diferență dintre cele 2 medii aceasta fiind de 116 lei cu 4 lei mai mult decât în ani 2012 și 2011.
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
În comparație cu numărul total de pensionari limită de vârstă ai asigurărilor sociale cei agricultori sunt o pătrime mai puțini iar evoluția lor arată o scădere masivă în ultima perioadă numărul acestora s-a diminuat cu 204393, cel al femeilor cu 168841 și al bărbaților cu 37552. Dacă continuă aceași evoluție a scăderii numărului acestora în 5 ani cifra lor se injumătățește față de anul 2013 peste aproximativ 10 ani în jurul anului 2023 această categorie de pensie de limită de vârstă a agricultorilor va dispărea. Procentul femeilor este dominant pentru aceast tip fiind de 88,31% și cel al bărbaților de numai 11,69% cu 76,62% mai puțini cei ai laturei masculine.
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Pensia medie limităde vârstă a agricultorilor cât și pensia medie limită de vârstă a agricultorilor dar pentru femei a avut aceleași valori 4 ani și având o evoluție pozitivă. În anul 2013 diferențadintre ele fiind de 1 leu, iar în toată această perioadă a crescut cu 27 de lei respective 26 de lei o majorare de 5,4 lei pe an și 5,2 lei pe an în cazul femeilor. Între această pensie și cea limită de vârstă de asigurări sociale de stat este o diferentă majoră, în anul 2013 deosebirea între ele fiind de 586 lei numai rezultatul dintre ele este mai mare decât pensia medie a agricultorilor pentru limită de vârstă. Și între cea a femeilor diferenta înregistrându-se la o valoare de 471 lei.
Pensia Anticipată
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Din totalul ponderilor deținute de pensiile de asigurări sociale pensia anticipată are cele mai mici valori cuprinse undeva la o medie pentru cei 5 ani de analiză la 0,23%. În anul 2009 s-au înregistrat 9182 de pensionari cu 432 pesoane mai mult decât în anul 2010, din acest an numărul pensionarilor pentru acest tip de pensie a fost în creștere. Diferența dintre anul 2011 și anul 2010 fiind de 1535 reprezentând o creștere cu 14,93% mai mare față de anul 2010. Între anul 2012 și anul 2011 difeneța fiind de 1665 de persoane creșterea fiind de 13,93% față de anul 2011. O difenență mult mai considerabilă se poate vedea între anii 2013 și 2012 aceasta fiind de 4312 persoane majorarea dintre cei 2 ani înregistrându-se la un procent de 26,52%. În cei 5 ani numărul pensionarilor care au accesat această pensie a crescut considerabil de la 9.182 la 1.6262 o creștere de 7.080 de persoane. În toată această perioadă numărul femeilor care au primit această pensie a ramas mai mare ca cel al bărbațiilor. În perioada 2009 au fost cu 2420 mai multe femei procentul acestra fiind de 63,18%, iar ai bărbaților de 36,82% diferența de procentaje dintre cele 2 categorii care au solicitat acest drept este de 26,36%. În anul 2010 a scazut atât numărul total al femeilor cât și al bărbaților ce au beneficiat de pensia anticipată dar diferența între cele 2 categori a rămas în continuare ridicată la 2546 în beneficiul femeilor,iar cota deținută de acestea este de 64,55%, iar a bărbaților de 35,45% cu 30,1% mai puțin cei de sex masculin. Pentru următorul an difeneța este de 2283 cu o proporție de 61,1% pentru parte feminin și 38,9% pentru cealaltă categorie diferența este de 22,2% în favoarea femeilor. În anul 2012 a continuat sa crească numărul celor 2 tipuri de pensionari pentru pensia anticipată și s-a mărit și diferența între ele fiind de 2704 cu un porcent deținut de femei de 61,31% și 38,69% cel avut de bărbați cu 22.62% mai puțin cei de sex masculin. Pentru anul 2013 diferența este de 3608 cea mai mare dintre toți ani analizați, iar porcentajul deținut de femei este de 61.09% și cel înregistrat de bărbați de 38,91% aceștia sunt cu 22,18% mai puțini decât femeile care primesc această pensie anticipată.
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Pensia medie anticipată a avut valori mult mai mari decât evoluția punctului de pensie ,pensia medie de asigurăro sociale și a înregistrat valori mai mai mari decât pensia pentru limită de vârstă.. În toți 5 ani de examinare media pensiei pentru limită de vârstă, dar și media pensiei femeilor pentru aceași categorie a avut o evoluție crescătoare de la valoarea de 954 lei cât s-a înregistrat în anul 2009 s-a ajuns la o sumă de 980 lei cu 26 lei mai mult decât în primul an analizat, media de creștere a acestei pensii este de 5,2 lei pe an, reprezintă o medie scuzută deoarece în 2011 si 2012 media acestei pensii a avut o panta descendentă. Și pensia media a femeilor a crescut din anul 2009 când media s-a fixat la o valoare de 923 lei până la 936 lei în acesti ani având fluctuații de creștere cum sunt anii 2010 și 2013 dar si fluctuații de scădere în anii 2011 și 2012 o consecintă fiind si criza mondială pe care a resimțit-o din plin și România .
Pensia Anticipată Parțială
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Din totalul ponderilor deținute de pensiile de asigurări sociale pensia anticipată parțială după pensia anticipată are cele mai mici valori cuprinse undeva la o medie pentru cei 5 ani de analiză la 2,38% valorile fiind cuprinse între 2,10% și 2,61% . În anul 2009 s-au înregistrat 112323 umătorii ani fiind în creștere la numărul total de pensionari anticipați parțial iar perioada anilor 2012-2013 a avut din nou o evoluție descendentă numărul pensionarulor din ultimul an de analiză fiind mai mic și ca în primul an de studiu numarul acestra fiind de 98224 cu 14099 mai puțini în ultimul an decât în primul. Numărul femeilor care au beneficiat de această pensie a fost mult mai mare față de al bărbaților având și ele pe parcursul timpul aceleași oscilații, media pe cei 5 ani deținută de femei fiind de aproximativ 68130 iar cea a bărbaților de 44660 mai mică cu 23470 de persoane.
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Pensia medie anticipată parâială are valori mai mici decât valoarea punctului de pensie. Acesta nu a avut partea de-a lungul timpului de creșteri semnificative doar în anul 2010 a crescut media cu 21 lei respectiv 23 lei în cazul femilor raportat la anul 2009. După acestă perioadă pensia medie anticipată a avut o pantă descendentă ajungând ca la sfârșitul anului 2013 să înregistreze cele mai scăzute valori din perioada 2009- 2013. Diferența între pensiei medie anticipată parțială și cea a femilor este de 38 lei la sfarsitul anului 2013. Media pe cei 5 ani a valorii acestei categorii de pensie este de 652 lei iar în cazul femeilor de 615 lei, diferența între ele este de 37 lei aproximativ cat era și la sfarșitula anului 2013 între ele de 37 lei.
Pensia de invaliditate
Tabel 5. Număr pensionari de invaliditate de asigurări sociale de stat și agricultori
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Numărul total al pensionarilor de invaliditate este în scădere de la 922421 câți figurau în baza de date a CNPPîn anul 2009 a scăzut la sfârșitul anului 2013 la 719695 pensionari cu 202726 de pensionari de invaliditate. Dacă în celelalte cazuri numărul femeilor era mai mare decât al bărbaților în acest caz este invers, numărul femeilor pensionate de invaliditate a scăzut în tot acest interval de timp pe când numărul bărbaților pt acestă categorie de pensie în primii 2 ani a scăzut în 2011 a crescut, iar în umătorii ani a scăzut din nou. Cei care beneficiază de pensia de invaliditate grad I au cel mai mic procentaj din totalul acestei categorii este de aproximativ 5%. Evoluția acestei pensii cu grad I de invaliditate a fost în scădere atât la numărul depensionari pentru aceast grad cât și femeile care au beneficiat de această pensie dar și numărul bărbaților a avut tot aceeași evoluție ca în cazuri de mai sus. În 5 ani media pensionarilor cu grad I de invaliditate a scăzut cu 4188 ar însemna 837 de pensionari pe an. Cei mai mulți la număr sunt pensionarii de invaliditate de gradul II, peste 50%din numărul total de pensionari pentru această categorie de pensie. În aceași situație sunt și acești pensionari ca si cei de grad I și totalul pensionarilor de invaliditate au fost într-o continuă scădere de la 552742 în moemntul 0 al începeri studiului și s-a ajuns la 332607 la sfarșitul studiului cu 220135 în scădere, numărul pensionarilor de invaliditate de grad II a scăzut în cei 5 ani de analiză într-un procent de 39,83%. Și în această situație numărul femeilor cu grad II de invaliditate a fost mai mic decât al părții masculine în 2009 înregistrând cea mai mare valoare de 272660 scăzând în toți acești și ajungând la o sumă de 145854 a scăzut (126806)îmtr-un procent de 46,50% față de primul an. Cu toate că numărul bărbaților a fost în descreștere acesta a continuat sa fie mai mare ca cel al femeilor și s-a diminuat într-un procent de 33,32% mai mic decât al femeilor. Pensia de invaliditate cu grad III a fost singura din toate cele 3 categoi care pe toată perioada a crescut la număt total cu 21898de pensionari , femei cu 7066 și bărbați cu 14532, dar în continuare cifra bărbaților a rămas superioară celei detinute de partea feminină.
Tabel 6. Pensia medie de invaliditate pentru asigurări sociale de stat și agricultori
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Pensia medie de invaliditate a înregistrat cele mai mici valori în comparație cu pensia anticipată și cea limită de vârstă. A avut o evoluție ascendetă, crescând cu 29 lei în ultimii 5 ani ar însemna 5,8 lei pe an. Pensia medie de invaliditate grad Ide-a lungul celor 5 ani a suferit majorări, dar nu foarte mari media de creștere pe an fiind de 3,8 lei cu 2 lei mai putin caa media totală. Cea de grad II a crescut cu 35 lei reprezentând o medie pe an de 7 lei cu 1,2 lei mai mult decât totalul pensie de invaliditate și cu 3,2 lei decât cea de gadul I. Pensia de grad III a crescut cu 26 lei pe cei 5 ani adică cu 5,2 lei pe an mai puțin cu 0,6 lei pe an față de totalul pensie de invaliditate.
Tabel 7. Număr pensionari de invaliditate de asigurări sociale de stat
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
După pensia limită de vârstă, pensia de invaliditate ocupă locul 2 în portofoliul pensilor de asigurări sociale (tabel 2) pentru perioada prezentată atât în tabelul 7 cât și în graficul 20 media pensionarilor este de 803938 de persoane pentru perioada analizată media deținută de femei care beneficiază de această pensie este de 374808 iar a bărbaților este de 429130 mai mare ca cea a părții feminine cu 54322 de persoane. Pensionarii care beneficiază de pensia de invaliditate grad I sunt într-un procent 5% din toalul pensioarilor de invaliditate ai asigurărilor sociale de stat, cea de gradul II fiind într-un prcent de 52 % media celor 5 ani și cea de gradul III este într-un ptocent de 43%. Numărul femeilor este în scadere pentru toate tipuri pensie de invaliditate excepție făcând cele de la grad III de invaliditate care în ultima perioadă a crescut, dar în rest numărul acestora a fost în scădere și la numărul total și pentru cele de grad I și cele de grad II de invaliditate a fost într-o cifră aflată în continuă diminuare. Aceași evoluție a avut-o și latura masculină în creștere au fost tot cei de la grad III de invaliditate celelalte grade fiind in scadere o altă exceptie făcând numărul bărbaților de invaliditate de grad I care în anii 2009-2012 a fost într-o permanentă diminuare, iar în anul 2013 numărul acestora a crescut cu 1151 de persoane față de anul precedent.
Tabel 8. Pensia medie de invaliditate pentru asigurări sociale de stat
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Pensia medie de invaliditate pentru asigurări sociale de stat nu a avut diferențe mari de valoare între cele 3 grade de acordare a pensiei în funcție de nivelul dizabilități. În comparație cu pensia medie de invaliditate pentru asigurări sociale de stat și agricultori aceasta a avut o medie de 556 lei unde avea o medie mai mică de 4 lei. Cea mai mare creștere a avut pensia de invaliditate grad II o medie a creșterii pe cei 5 ani de 31 lei însemnând 6,2 lei pe an urmată de media de invaliditate de asigurări sociale cu o medie de 25 lei fiind o majorare cu 5 lei pe an. La polul opus se află pensia de invaliditate de grad III care s-a diminut în ultimii 5 ani cu 24 lei fiind o scădere de 4,8 lei pe an.
Tabel 9. Numărul pensionarilor agricultori pentru pensia de invaliditate
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Numărul pensionarilor agricultori pentru pensia de invaliditate este într-o continuă diminuare în ultimii ani numărul acestora a scăzut cu o treime de la 16541 de persoane câți figurauîn statistica CNPP la sfârșitul anului 2009 s-a ajuns la 5012 de persoane la sfârșitul anului 2013 cu 11529 mai puține persoane care înseamnă o scădere medie de 2305 pensionari pe an. Această scadere a fost între anii 2011-2012 de 4313 iar între anii 2012-2013 acasta a fost de 2047. Și pentru această categorie numărul femeilor este dominant ca pentru tot sistemul agricol cifra laturei feminine rămâne dominant cu un procent mediu de 75% iar al bărbaților de 35% cu 40% mai puțini decât în cazul femeilor.
Tabel 10. Pensia medie de invaliditate pentru agricultori
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Pensia medie de invaliditate pentru agricultori reprezintăun venit foarte mic pentru beneficiarii acesteia. Din totalul acestui tip de pensie ce îi revine unei persoane cele mai mari valori le-a avut pensia medie a femeilor și cele mai mici sume medii cuvenite pensionarilor agricultori a fost pentru cei cu grad I de invaliditate, dar cu toate acestea ele au avut o evoluție negativă în această perioadă media pensiilor a scăzut în comparație cu anul 2009 fiind anul de bază al studiului cu 11 lei cea a femeilor a scăzut cu 7 lei. Pensia de invaliditate de grad I cu 8 lei iar a femilor pentru acest grad cu 15 lei această valoare este cea mai mare diferență înregistrată pentru această categorie a pensiei de invaliditate a agricultorilor . Pensia de grad II scăzut cu 10 lei iar a femeilor cu 6 lei.
Pensia medie a acelor proveniți din sistemul agricultorile a fost în anul 2013 329 lei mai mare cu 121 de lei decât media pensie de invaliditate pe anul 2013. Cea de invaliditate fiind mai mică cu un procent de 36,77% decât cea medie .
Pensia de urmaș
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Numărul mediu al beneficiarilor pensiei de urmaș este într-o continuă diminuare atât cei ai sitemului asigurărilor sociale de stat care s-a micșorat cu un număr de 39159 însemnând o scădere de 7832 pensionari pe anu, respectiv un procent de 6,79% față de anul de bază când figurau în statisticile CNPP un număr de 576294 în comparație cu 537135 pensionari care erau în statisticile CNPP la sfârșitul anului 2013. Și pensionarii pensie de urmaș ai sistemulul agricol s-au diminuat cu 28825 persoane pe perioada analizei adică 5765 pensionari pe an.Această scadere de pensionari însemnând un porcent de 37,37% și diminuarea ao treime din personele beneficiare ale acestei pensii. Din totalul numărului de beneficiari cei ai sistemului de asigurări sociale de stat au o pondere medie în portofoliul pensiei de urmaș de 90% iar cea a sistemului agricol de numai 10% diferența între ele fiind majoră de un procent de 80%. Cea mai mare cotă a pensiei sistemului asigurărilor sociale de stat este cea din anul 2013 de 91,17% până în această perioadă procentele au fost ceva mai mici, iar de cea agricultorilor în anul 2009 de 11,80% după acest an a început sa se diminueze proccentul
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Pensia medie de urmaș se acrdă soțului supraviețuitor sau copiilor a limita minimă de 50% din veniturile celui decedat. Pensia medie de urmaș a sistemului asigurărilor sociale de stat are cele mai mari valori în comparație cu cea a agricultorilor toate au avut o evoluție ascendentă. Cea a asigurărilor sociale de s tat a crescut în perioada 2009-2013 cu 57 lei această creștere însemnând 11.4 lei creștere pe an respectiv un procent de 3,22% majoarea pensiei pe an și pe toată perioada fiind de 16,1%. Cea mai mare creștere s-a înregistrat între anii 2012-2013 aceasta fiind de 20 lei, iar cea mai mică fiind între anii 2011-2012 de numai 5 lei. Pensia de urmaș a agricultorilor a avut cele mai scăzute valori din toate categoriile de pensii limită de vârstă, anticiptă, anticipată parțială și ce invaliditate. Față de media pesniei agricultorilor de la sfarșitul perioadei 2013 de 329 lei cea de urmaș este aproape la jumătate din valoarea acesteia. Acestă categorie nu a maiavut o creștere foarte mare în cei 5 ani , aceasta fiind de numai 12 lei adică 8,57% însemnând 2,4 lei pe an și procentul pe an fiind de 1,71%. Între anii 2010-2011 și 2011-2012 s-a înregistrat cea mai mică creștere de 1 leu, iar cea mai mare creștere fiind între anii 2012-2013 de 6 lei.
Concluzii și propuneri
Sistemul public de pensii atât cel din România cât și cel din țările Uniunii Europene fiind multipilon specific țării noastre sau nu cum este cazul altor state ale Comunității Europene se confruntă cu anumite dificultăți financiare. Chiar dacă pilonul II a fost privit ca soluția de salvare de a diminua din deficitul sistemului public de pensii și să scadă din dezechilibrul bugetului acestă metodă nu a avut rezultatele așteptate. Soluția de rezolvare a acestor probleme nu a fost cunoscută până acum deoarece riscul politic este factorul influențabil și determinabil al deficitului financiar din cadrul sistemului publici de pensii din orice stat care ar fi studiat. Datorită unei politici de pensii nu tocmai bună dar și ai altor factori cum ar fi: sustemul fiscal, piața muncii toate acestea au dus la o situație în care sistemul public de pensii să se afle în deficit cu toate ca România are în această perioadă un raport demografic pozitiv și este una din țările Uniunii Europene cu populația cea mai tânără. România pare anu dori să beneficieze de acest avantaj dat de demografie care conform INS este de 15% copii, 70% populația activă și 15% persoanele vârstnice. Cu toate că populația activă este într-un număr mare, piața muncii nu reușește să atragă investitori și să fie cât mai multe locuri de muncă. În momentul actual 1 salariat susține la plata pensiei 1,20 persoană, ceea ce este foarte mult. Dacă ar crește numărul salariaților ar crește și pensia medie ce i se cuvine unuei persoane. În viitor se presupune tendințe de îmbătrinire a populației combinate cu o piață a muncii aflată în scădere și o economie nu tocmai bună reprezintă o amenințare serioasă asupra bunăstării întregii populației nu numai pentru sistemul de pensii. Această îmbătrinire a populației dar mai ales cum se poate vedea și în studiul realizat a pensionarilor se observă și în evoluția pensionarilor prezentat pe fiecare categorie de pensie dar și pe sisteme de pensii cel al asigurărilor sociale de stat dar și al agricultorilor care are cele mai importante scăderi în perioada 2009-2013. Se presupune că numărul pensionarilor și cel al pesoanelor vârstnice va ajunge undeva la 11% în anul 2015 cu 2% mai puțin decât la sfârșitul perioadei 2013 când figurau cu un procent de 15%.
Sistemul public de pensii este constrâns de riscuri uriașe dar supus și unor presiuni uriașe, cheltuielile sistemului sunt din ce în ce mai mari iar absorția veniturilor pentru bugetul asigurărilor sociale de stat este în scădere. Din totalul cheltuielilor publice pensiile din România au cea mai mare pondere de aproximativ 10% din PIB, iar din totalul cheltuielilor bugetului consolidat acestea sunt reprezentate într-un procent de 26% de aici rezulta și deficitele foarte mari în ultimii 5 ani (grafic 3).
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sistemul Public de Pensii (ID: 129834)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.