Sistemul Organizatoric
INTRODUCERE
În Romania, ca de altfel în toate celelalte țări care au aderat la Uniunea Europeană, legislația în domeniul achizițiilor publice a suferit modificări succesive. Acest fapt s-a datorat, pe de o parte, necesității îndeplinirii angajamentelor asumate în vederea integrării, dar și a adaptării continue la realitățile economiei de piață românești.
Pachetul legislativ privind atribuirea contractelor de achiziții publice, prin care a fost adoptat aquis-ul comunitar în acest domeniu, ține seama de diversitatea și complexitatea contractelor de achiziție publică ce sunt atribuite de autoritățile contractante, dar și de facilitățile puse la dispoziție de noile tehnologii informaționale.
Reforma sistemului achizițiilor publice a fost un angajament esențial asumat de Guvern în procesul de aderare la Uniunea Europeană, implicând restructurarea instituțională, schimbarea mentalităților care au stat la baza sistemului de achiziții publice precum și eforturi susținute din partea tuturor instituțiilor publice care au avut obligația de a respecta prevederile cadrului legislativ european în domeniu.
Dimensiunea acestui sector economic este estimată de către Comisia Europeană la 16,5% din PIB-ul Uniunii Europene. Armonizarea procedurilor de achiziții publice la nivelul Uniunii Europene este un deziderat important al pieței comune europene.
Legislația europeană încurajează concurența între firme prin utilizarea de proceduri de selecție transparente. De asemenea, legislația europeană conține prevederi de acțiune coercitivă împotriva autorităților contractante care nu-și îndeplinesc obligațiile.
Directivele europene sunt periodic revizuite în scopul simplificării cadrului legislativ existent și pentru stimularea utilizării procedurilor electronice în vederea obținerii unei transparențe cât mai mari.
Tema lucrării o constituie reproiectarea Serviciului de Achiziții Publice și Derulări Contracte din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, având în vedere deficiența personalului prin raportare la volumul sarcinilor ce trebuie îndeplinite în vederea desfășurării activității MFP în condiții optime. Activitatea acestui serviciu poate fi îmbunătățită printr-un proces complex de modernizare, proces ce ar transforma serviciul într-unul mai eficient.
Prin tratarea acestui subiect am vrut să evidențiez atât importanța structurii organizatorice a Serviciului de Achiziții Publice și Derulări Contracte ce funcționează în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, cât și importanța sarcinilor desfășurate în cadrul acestui serviciu.
În primul capitol am prezentat sistemul organizatoric prin prisma unei abordări teoretico – metodologice.
În al doilea capitol sunt cuprinse informații generale despre Ministerul Finanțelor Publice, precum și informații despre Serviciului de Achiziții Publice și Derulări Contracte. Sunt detaliate relațiile organizatorice, cadrul legal de organizare și funcționare, precum și aspect referitoare la personal.
În al treilea capitol am analizat informațiile cuprinse în capitolele anterioare, respective principiile organizatorice, relațiile organizatorice, cadrul legal etc.
Cert este faptul că orice instituție/organizație pentru a-și realiza obiectivele trebuie să dispună permanent de oameni calificați.
Capitolul 1
Sistemul organizatoric
Abordare teoretico – metodologică
În accepțiune sistemică organizațiile sunt sisteme create, structurate și conduse de oameni pentru îndeplinirea obiectivelor previzionate. Din perspectiva procesului de management obiectivele reprezintă, în același timp, ieșiri (output-uri) ale funcției de previziune și intrări (input-uri) ale funcției de organizare. Pornind de la acestea organizarea trebuie să creeze “mecanismul” care să asigure succesul firmei.
Organizarea
Definirea organizării firmei
Conceptul de organizare este folosit cel mai adesea pentru a exprima activitatea de ordonare, dispunere sau aranjare a unor elemente într-un scop bine definit. Ca urmare, organizarea “creează” sisteme prin ordonarea, dispunerea sau aranjarea elementelor și a relațiilor dintre acestea.
În esență, organizarea firmei constă în stabilirea și delimitarea proceselor de muncă fizică și intelectuală, a componentelor acestora (mișcări, timpi, operații, lucrări, sarcini), precum și gruparea lor pe posturi, formații de muncă, compartimente etc., corespunzător anumitor criterii manageriale, economice, tehnice și sociale, în vederea realizării în cele mai bune condiții a obiectivelor previzionate.
Organizarea este nemijlocit subordonată atingerii obiectivelor previzionate, circumscrise firmei, constituind un mijloc esențial pentru realizarea lor. Așadar, conținutul organizării și modul său de manifestare sunt condiționate de caracteristicile obiectivelor pe termen lung, mediu și scurt. Datorită acestui fapt, însăși denumirea conținutului organizării implică referiri la sistemul de obiective din cadrul firmei. Ca urmare procesul de previziune stabileste un sistem de obiective, care se referă atât la ansamblul activităților firmei, cât și la componentele sale.
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală constă, în principal, în studierea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare realizării ansamblului de obiective ale organizației. Rezultatul organizării se concretizează în funcțiuni, activități, atribuții și sarcini. Realizarea obiectivelor organizației este posibilă cu ajutorul componentelor organizării procesuale:
Piramida organizării procesuale
Funcțiunea reprezintă ansamblul activităților omogene, complementare sau convergente, orientate asupra exercitării unei sau mai multor tehnici, în scopul realizării unor obiective derivate rezultate din obiectivele generale ale întreprinderii, desfășurate cu un personal de o anumită specialitate prin folosirea diferitor metode și tehnici specifice.
Activitatea este ansamblul atribuțiilor omogene, îndeplinite de un personal care posedă cunoștințe de specialitate dintr-un domeniu mai restrâns în vederea realizării obiectivelor secundare (obiective derivate de gradul II).
Atribuția formează ansamblul muncilor/sarcinilor executate periodic de un personal cu cunoștințe specifice unui domeniu restrâns, concurând la realizarea unor obiective specifice.
Sarcina este formată din ansamblul operațiilor, fiind o parte elementară a unui proces de muncă complex sau a unui proces de muncă simplu, desfășurat în scopul îndeplinirii unui obiectiv individual.
Operația este cea mai simplă componentă a organizării procesuale, fiind executată pe o perioadă determinată de către o persoană la locul de muncă.
Funcțiunile organizației
Funcțiunile recunoscute ale unei organizații sunt:
Funcțiunea de cercetare-dezvoltare este reprezentată de ansamblul activităților care se desfășoară în cadrul organizației în vederea realizării obiectivelor din domeniul producerii de noi idei și transformării ideilor în noutăți utile dezvoltării în viitor. Aceasta are un caracter complex prin faptul că se manifestă în toate domeniile.
În cadrul funcțiunii de cercetare – dezvoltare deosebim trei activități principale și mai multe secundare. Principalele activități sunt:
Previzionare – constă în elaborarea proiectelor strategiilor și politicilor organizației, concretizate în prognoze și planuri, în defalcarea pe perioade și principalele subdiviziuni organizatorice și în urmărirea realizărilor,
Concepție tehniccă – reprezintă ansamblul cercetărilor aplicative și dezvoltărilor cu caracter tehnic efectuate în cadrul organizației, și
Organizarea – constă în reuniunea ansamblelor proceselor de elaborare, adaptare și introducere de noi concepte și tehnici cu caracter organizatoric.
Funcțiunea de producție reprezintă ansamblul activităților de bază, auxiliare și deservire prin care se realizează obiectivele din domeniul fabricării produselor, executării lucrărilor și prestării serviciilor din cadrul organizației.
Având în vedere importanța obiectivelor din punct de vedere al ponderii și naturii proceselor de muncă, funcțiunea de producție cuprinde, în principal, următoarele activități:
fabricarea sau exploatarea, constând în transformarea obiectelor muncii în produse, servicii sau lucrări care fac obiectul de baza al activității organizației;
controlul tehnic de calitate al materiilor prime, semifabricatelor și subansamblelor pe întregul flux de fabricație, precum și al produselor finite, potrivit metodelor frecvenței și mijloacelor prevăzute în documentația tehnică;
întreținerea și repararea utilajelor în vederea menținerii acestora în stare de funcționare, preîntâmpinării și evitării pe cât posibil a efectelor uzurii fizice și morale a acestora;
producția auxiliară prin care se asigură condițiile pentru buna desfășurare a fabricației de bază din cadrul organizației.
Funcțiunea comercială cuprinde activitățile menite să concure la realizarea obiectivelor din domeniul stabilirii legăturilor unității economice cu mediul ambiant în vederea procurării mijloacelor necesare și desfacerii produselor, serviciilor și lucrărilor care fac obiectul de baza al unității.
Aceasta funcțiune cuprinde trei activități principale:
aprovizionarea tehnico-materială, menită să asigure în mod complet, complex și la timp mijloacele de producție necesare desfășurării neîntrerupte și în bune condiții a procesului de producție;
desfacerea, vizând livrarea produselor, serviciilor și lucrărilor, precum și încasarea contravalorii acestora, trecerea produselor din sfera de producție în sfera de circulație;
marketingul, având drept scop crearea și descoperirea necesităților consumatorilor în vederea orientării producției proprii spre satisfacerea acestor necesități.
În condițiile unei piețe în continuă schimbare crește rolul funcțiunii comerciale, în sensul cunoașterii, sistematizării și interpretării informațiilor din mediu în vederea organizării activității viitoare.
Funcțiunea financiar-contabilă reprezintă ansamblul activităților prin care se realizează obiectivele privind obținerea și folosirea mijloacelor financiare necesare unității, precum și înregistrarea și evidența în expresie valorică a fenomenelor economice din cadrul unității.
Printre activitățile acestei funcțiuni menționăm:
activitatea financiară, care se referă la obținerea și folosirea rațională a mijloacelor financiare necesare firmei;
activitatea contabilă, care vizează înregistrarea și evidența în expresie valorică a fenomenelor din cadrul firmei.
Funcțiunea de personal cuprinde ansamblul activităților desfășurate în cadrul organizației pentru realizarea obiectivelor din domeniul asigurării și dezvoltării potențialului uman necesar.
Principalele activități cuprinse în funcțiunea de personal se refera la planificarea, recrutarea, selecția, perfecționarea, motivarea, salarizarea și protecția personalului. În manifestarea acestei funcțiuni, conducerea trebuie să asigure în orice moment un echilibru, de altfel greu de realizat, având în vedere diversitatea reacțiilor indivizilor care compun colectivitatea din unitatea economică.
Componentele organizării procesuale
Obiective reprezinta caracterizari calitative si/sau cantitative ale scopurilor urmarite de firma. Ele se pot imparti, in functie de sfera de cuprindere si de importanta, in mai multe categorii :
Obiective fundamentale care exprima principalele scopuri urmarite de un agent economic in ansamblul sau. Acestea se refera la perioade mai indelungate, avand un caracter sintetic si integrator
Obiective derivate de gradul I care se deduc nemijlocit din obiectivele fundamentale, a caror realizare implica o parte apreciabila din procesele de munca desfasurate in cadrul firmei.
Obiective derivate de gradul II, ce se deduc direct din obiectivele derivate de gradul I, caracterizate printr-o definire mai concreta si prin implicarea in realizarea lor a unor procese de munca restranse, de regula cu aceleasi caracteristici esentiale
Obiectivele specific ce sintetizeaza utilitatea unor lucrari sau actiuni care contribuie la realizarea obiectivelor derivate
Obiective individuale care concretizeaza obiectivele specifice la nivelul persoanelor.
Organizarea structurală
Reprezintă procesul de proiectare a structurii organizatorice pentru o întreprindere. Cuprinde ansamblul posturilor și compartimentelor, modul în care sunt constituite și grupate, precum și legăturile ce se stabilesc între ele în scopul realizării obiectivelor întreprinderii.
Organizarea structural are la bază rezultatele organizării procesuale: funcțiunile, activitățile, atribuțiile și sarcinile, pe care le încadrează în structuri organizatorice adecvate fiecărei întreprinderi în parte.
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Сonceptul de structură organizatorică
Se definește ca ansamblul posturilor, al subdiviziunilor organizatorice și al relațiilor dintre acestea astfel constituite și reglementate încât să asigure premisele organizatorice necesare obținerii performanțelor prestabilite. Poate fi considerată drept scheletul întreprinderii sau „anatomia întreprinderii”.
Aceasta este formată din două părți distincte:
Structura de management (funcțională) reprezintă ansamblul membrilor de conducere și al compartimentelor (tehnice, economice și administrative), modul de constituire și grupare al acestora, precum și relațiile dintre ele, necesare desfășurării corespunzătoare a procesului managerial și de execuție.
Structura de producție (operațională) reprezintă ansamblul unităților de producție, control și cercetare (secții, ateliere, formații de lucru, locuri de muncă), mărimea și amplasarea lor pe teritoriul întreprinderii și legăturile ce se stabilesc între ele.
Elemente componente
Din conceptul de structură managerială rezultă componentele primare ale acesteia. Prezentate într-o succesiune logică aceste component sunt: postul, funcția, compartimentul, relațiile organizatorice, ponderea ierarhică și nivelul ierarhic.
Postul reprezintă cea mai simplă subdiviziune organizatorică și este alcătuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competențelor și responsabilităților desemnate pe anumite perioade de timp unui membru al organizației. Obiectivele postului se regăsesc în sistemul piramidal al obiectivelor firmei.
Obiectivele postului se realizează prin sarcini și atribuții, definite ca:
Atribuția este ansamblul de sarcini identice necesare pentru realizarea unei părți dintro activitate, iar sarcina este cea mai mică unitate de muncă individuală care reprezintă o acțiune clar formulată ce se desfășoară după o procedură stabilită.
Sarcinile ce revin unui anumit post sunt stabilite cu ocazia desfășurării activităților privind proiectarea postului. Această activitate este deosebit de importantă, cel puțin din două motive. În primul rînd, activitățile trebuie să fie grupate în mod logic pentru a asigura funcționarea eficientă a unității economice. În al doilea rînd, proiectarea postului are o influență semnificativă asupra motivației angajaților. Aceasta înseamnă că managerii trebuie să ia în considerare cu prioritate cele două aspecte: eficiența și motivația, atunci cînd proiectează posturile din unitățile economice.
În proiectarea postului este necesar să se țină seama de următoarele abordări:
Simplificarea postului este procesul de proiectare a postului astfel încît deținătorul acestuia să aibă un număr mic de sarcini de îndeplinit. Activitățile la care se adresează procesul de simplificare sunt simple și repetitive, asigurînd o creștere semnificativă a productivității muncii. Simplificarea excesivă poate avea efecte negative asupra lucrătorului, în sensul că se efectuează operații simple, repetitive care reduc motivația acestuia la care se pot adăuga plictiseala, slaba satisfacție, absenteismul etc.
Rotația postului presupune transferul angajaților cu o anumită periodicitate justificată între diferitele posturi. Are în vedere reducerea monotoniei asociată simplificării prin crearea unor varietăți a sarcinilor. Are avantajul instruirii permanente a executanților, astfel încît să asigure o flexibilitate maximă a acestora.
Lărgirea postului se înfăptuiește prin alocarea unui număr mai mare de sarcini asemănătoare unui post pentru a-l face mai atractiv. Procesul de lărgire a postului mărește numărul de sarcini diferite pe care un angajat le îndeplinește într-un post. Lărgirea în limite raționale are efecte pozitive, exagerarea acestuia va crea dificultăți în realizarea sarcinilor de către ocupantul postului.
Îmbogățirea postului este procesul de combinare a mai multor sarcini pentru a mări oportunitățile de dezvoltare și de recunoaștere profesională ale postului. Se asigură o creștere a profunzimii postului, lucrătorii își pot programa și controla mai riguros munca.
Competența organizatorică sau autoritatea formal definește limitele în cadrul cărora titularul de post are posibilitatea să acționeze în vederea realizării obiectivului individual. Cu ajutorul competenței formale se stabilesc mijloacele care pot fi utilizate de titularul postului în vederea exercitării atribuțiilor care îi revin. În funcție de domeniul în care se exercită, autoritatea formală poate fi:
Pe lîngă autoritatea formală, fiecare ocupant al postului trebuie să posede și autoritatea informală (profesională) exprimată de nivelul de pregătire în domeniu, de experiența de care dispune o persoană, prin care dobândește recunoașterea contribuției personale la realizarea obiectivelor unității. Între cele două componente ale competenței este necesar să existe o concordanță deplină, autoritatea formală trebuie însoțită de cea dobîndită prin prestigiul profesional. Responsabilitatea este obligația de a îndeplini anumite sarcini sau atribuții, de a realiza obiectivele individuale care revin fiecărui post. Importanța și complexitatea obiectivelor aflate în sfera de cuprindere a unui post trebuie să fie dedublate de autoritatea și responsabilitatea cuvenite.
În literatura de specialitate corelarea și corespondența dintre sarcini, autoritate, responsabilitate și obiective sunt cunoscute sub denumirea de triunghiul de aur al managementului:
Triunghiul de aur al managementului
Funcția constituie factorul care generalizează posturi asemănătoare din punct de vedere al ariei de cuprindere, a autorității și responsabilității. Funcțiile pot fi grupate în: funcții de conducere și funcții de execuție.
După natura competențelor, responsabilităților și sarcinilor, funcțiile pot fi: de conducere (managerială) și de execuție.
Funcția de conducere (managerială) se caracterizează prin implicarea titularilor de post în luarea deciziilor cu privire la activitatea altor componenți ai unității economice, are o sferă mai largă de competențe și responsabilități, în exercitarea funcțiilor managementului.
Funcția de execuție se caracterizează prin competențe și responsabilități limitate, nu exercită funcții ale managementului, are ca principală sarcină să transpună în practică deciziile adoptate de ocupanții posturilor cu funcții de management.
Compartimentele sunt rezultatul agregării unor posturi și funcții cu conținut similar și/sau complementar, reunind persoane care desfășoară activități relativ omogene sau complementare și solicită cunoștințe specializate dintr-un anumit domeniu, amplasate într-un anumit spațiu, dotat cu mijloacele de producție necesare și subordonate nemijlocit unei singure persoane (autorități unice).
În raport de obiectivele pe care le au, compartimentele pot fi împărțite în:
Compartimentele operaționale contribuie în mod efectiv la obținerea producției și realizarea prestărilor de servicii.
Compartimentele funcționale pregătesc și stabilesc obiectivele unității, fundamentează deciziile adoptate de organismele și posturile de management aflate la niveluri ierarhice superioare și medii, asigurînd, în același timp, asistența de specialitate compartimentelor operaționale.
Nivelul ierarhic prezintă poziția succesivă față de managementul de vârf al posturilor de conducere ale diferitor compartimente situate pe aceiași linie ierarhică (plasate pe linii orizontale la aceeași distanță față de cel al întreprinderii). Numărul de niveluri ierarhice este influențat de dimensiunea întreprinderii, diversitatea activităților, complexitatea producției, tipul producției, dispersarea teritorială a subunităților, competența managerilor.
Ponderea ierarhică reprezintă numărul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere și înregistrează valori diferite. Astfel, pe verticala structurii organizatorice crește către nivelurile inferioare, iar pe orizontala structurii organizatorice se amplifică pe măsura trecerii de la compartimente cu activitate tehnico-economică spre compartimente cu activitate operațională.
Relațiile organizatorice sunt alcătuite din ansamblul legăturilor dintre componentele structurii stabilite prin reglementări oficiale.
Relațiile organizatorice pot fi:
Unilaterale, care au loc între două compartimente sau posturi de conducere cînd una din părți are numai obligația de a furniza informații celeilalte;
Bilaterale cînd informațiile circulă în ambele sensuri între conducător și fiecare dintre subordonații săi;
Multilaterale specific managementului participativ, aceste relații se mențin între membrii unui grup (organism de management) reprezentînd un anumit domeniu de informații.
Acestea pot fi grupate în:
Relații de autoritate ce rezultă ca urmare a investirii unui titular de post sau a unui compartiment cu dreptul de a transmite altor titulari subordonați ordine și dispoziții cu caracter imperativ și de a primi de la acestea informații cu privire la realizarea sarcinilor atribuite. La rândul lor acestea pot fi grupate în:
– relații de autoritate ierarhică, acestea sunt raporturile nemijlocite de subordonare dintre titularii posturilor managerial și cei ai posturilor de execuție sau managerial situate pe un nivel ierarhic superior
– relații funcționale se desfășoară în paralel cu cele de autoritate ierarhică, completîndu-se reciproc. Aceste relații se concretizează în investirea unor manageri sau compartimente, de o anumită specializare, cu dreptul de a transmite reglementări, metodologii de lucru, studii etc., unor posturi sau compartimente de altă specialitate și de a controla îndeplinirea lor. Prin acest sistem de relații se asigură o mai bună îndrumare de specialitate, fără să afecteze relațiile de subordonare ierarhică și unitatea de conducere.
– relații de stat major se stabilesc prin delegarea de către conducătorul unității economice, a realizării de sarcini unor persoane sau colective în vederea soluționării unei probleme mai complexe care afectează unul sau mai multe compartimente.
Relații de cooperare se stabilesc între posturi situate pe același nivel ierarhic, care aparțin unor compartimente diferite. Instituirea lor are marele avantaj de a simplifica rezolvarea unor probleme care apar cu o anumită frecvență, prin evitarea folosirii liniilor ierarhice, asigurînd creșterea operativității. Cestea fiind confirmate formal prin Regulamentele de organiyare și funcționare, organigramă etc.
Relațiile de control se stabilesc între organismele specializate de controlul și organizațiile/subdiviziunile ce sunt controlate.
Relațiile de reprezentare se stabilesc între manager la nivel superior sau reprezentanți autorizați ai organizației profesionale, sindicale sin organizație și persoane fizice sau juridice din afara acestora.
Factori de influență
Factorii de influență sunt:
Forma social-juridică a organizației – dacă organizația este privată individuală sau societară, publică sau mixtă, influențează structura organizatorică prin rațiunea sa de a fi, număr de persoane etc.
Factorii economico-organizatorici, cum sunt:
– dimensiunea întreprinderii: cu cât aceasta este mai mare cu atât structura organizatorică este mai complexă;
– profilul organizației (structura de producție): tipurile de compartimente vor corespunde tipurilor, numărului ramurilor/activităților;
– nivelul de intensitate a procesului de producție (extensiv sau intensiv);
– gradul de integrare a întreprinderii în filierele produsului de la materia primă și până la consumator;
– nivelul profesional al resursei de muncă;
– metodele de conducere, gradul de calificare și competență a conducătorilor.
Factorii naturali sunt reprezentați de configurația terenului, relieful și gradul de fragmentare a lui, gardul de concentrare a teritoriului.
Tipologia structurilor organizatorice
În funcție de conexiunea dintre compartimente sub aspectul intrării și ieșirii, există două tipuri structuri organizatorice: – structura organizatorică în paralel
în care: x1, x2 = intrări; y1, y2 = ieșiri
– structura organizatorică în serie
X c1 c2 Y
Din punct de vedere al nivelurilor de subdivizare a întreprinderii avem:
structură organizatorică cu un nivel
structură organizatorică cu două sau mai multe niveluri.
După modul de îmbinare și raporturile ce se stabilesc între elemente (de natură funcțională și operațională) se disting următoarele tipuri de structuri:
structura ierarhică (ierarhic-liniară)
structura funcțională
structura ierarhic-funcțională (mixtă)
Principiile de bază ale alcătuirii structurii organizatorice
Principiul managementului participativ, presupune crearea de organisme de management participativ, adică, la nivelul fiecărei unități economice se constituie Adunarea Generală a Acționarilor și Consiliul de Administrație.
Principiul supremației obiectivelor, a cărui aplicare impune ca fiecare subdiviziune organizatorică a unității economice să adopte astfel de decizii încît să asigure realizarea unor obiective precise care decurg din cele generale ale unității. Nerespectarea acestui principiu pune în pericol realizarea obiectivelor generale ale unității economice.
Principiul unității de decizie și acțiune, conform căruia, fiecare titular al unui post de conducere sau execuție trebuie să fie subordonat unui singur șef ierarhic.
Principiul apropierii managementului de execuție prin aplicarea căruia se asigură reducerea la strictul necesar a nivelurilor ierarhice și stabilirea unui număr optim de relee informaționale.
Principiul interdependenței minime a cărui respectare presupune definirea clară a obiectivelor generale, derivate și individuale cît și stabilirea sarcinilor, competențelor și responsabilităților astfel încît să reducă la minim dependențele și paralelismele.
Principiul economiei de comunicații, în conformitate cu care volumul și structura informațiilor se stabilesc la strictul necesar.
Principiul definirii armonizate a posturilor și funcțiilor, a cărui aplicare asigură corespondența dintre volumul, natura și complexitatea sarcinilor, competențelor și responsabilităților postului cu aptitudinile, deprinderile, cunoștințele, calitățile și experiența titularului de post.
Principiul flexibilității structurii, care presupune continua adaptare la realitățile existente și la cerințele de dezvoltare în perspectivă.
Principiul variantelor de structură, potrivit conținutului acestui principiu, în activitatea de elaborare a structurii organizatorice, este necesar să se alcătuiască mai multe variante care urmează a fi evaluate, urmînd ca opțiunea să fie pentru cea care prezintă avantajul maxim.
Principiul eficienței structurii, prin care este redată necesitatea comensurării permanente a cheltuielilor ocazionate de fiecare element component și pe ansamblul structurii cu efectele economice pe care le generează.
Principiul instituirii de colective intercompartimentale, a cărui respectare impune alcătuirea unor grupe de specialiști de profesii diferite pentru soluționarea unor probleme complexe care implică cunoștințe din mai multe domenii.
Etapele elaborării structurii organizatorice
Etapa pregătitoare care presupune un studiu preliminar referitor la situația economică, la sistemul de relații organizatorice din unitate, la relațiile cu alte unități similare sau terți, la modul de manifestare a funcțiunilor unității și funcțiilor managementului etc
Etapa definirii și analizei volumului de muncă și a activităților de management care urmează să se desfășoare în ansamblul unității. Activitățile identificate în etapa precedentă sunt analizate și sistematizate.
Etapa a treia coincide cu formarea compartimentelor. Pe baza rezultatelor din etapa anterioară are loc alcătuirea propriu-zisă a compartimentelor operaționale și funcționale. Alcătuirea compartimentelor se face în funcție de motivația cantitativă și calitativă care justifică existența lor în structura unității.
Etapa a patra are drept conținut stabilirea propriu-zisă a structurii. Lucrările constau în plasarea compartimentelor în structura și precizarea sistemului de relații organizatorice și a sistemului informațional decizional corespunzător noii structuri.
Evaluarea structurii, în aceasta etapă, variantele de structura, elaborate în etapa anterioară, sunt supuse unei analize pe baza unui system de indicatori și parametrii, în scopul cuantificării, pe cît posibil, a avantajelor și dezavantajelor pe care le oferă fiecare variantă.
Etapa a șasea corespunde experimentării structurii. După ce s-a precizat varianta ce oferă avantajele maxime se trece la aplicarea ei în practică. În această etapă se urmărește funcționalitatea tuturor componentelor, se stabilesc punctele critice, se analizează și apoi se aduc corectivele ce se impun.
Etapele arătate mai sus își găsesc aplicabilitate în toate situațiile de proiectare a unei structuri organizatorice. Pentru unitățile nou înființate este necesară o atenție sporită, în mod deosebit, în primele etape cînd se culeg informațiile necesare, se prelucrează și se sistematizează pentru formarea compartimentelor.
Documente de formalizare
În vederea formalizării unei structuri organizatorice sunt utilizate DOCUMENTE DE FORMALIZARE, printre care amintim:
Regulamentul de organizare și funcționare, stabilește forma de organizare și conducere a întreprinderii, fiind format din cinci părți:
prima parte, denumită organizarea firmei, cuprinde dispoziții generale, actul normativ de înființare, obiectul de activitate, tipul societății, statutul juridic și prezentarea structurii organizatorice;
partea a doua se referă la atribuțiile firmei;
în partea a treia se fac precizări cu privire la conducerea firmei: care sunt atribuțiile adunării generale a acționarilor, atribuțiile consiliului de administrație, atribuțiile conducerii executive cu detalierea responsabilităților pentru funcțiile de director general și director pe funcțiuni;
partea a patra cuprinde atribuțiile și diagrama de relații pentru fiecare compartiment funcțional și operațional;
partea a cincea cuprinde dispoziții generale.
Fișa postului este un document operațional important, ce prezintă în detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acesta să-și poată exercita în condiții normale activitatea. Fișa postului cuprinde:
denumirea și obiectivele postului
compartimentul din care face parte
competențele și responsabilitățile
cerințe referitoare la studii, vechime și aptitudini.
Fișa postului servește ca document organizatoric indispensabil fiecărui salariat și ca suport pentru evaluarea muncii acestuia.
Organigramă
Structura organizatorică se poate exprima și sub formă grafică, ilustrarea grafică fiind prezentată prin organigramă. Aceasta presupune reprezentare grafică sugestivă, sistematică și sintetică a structurii organizatorice, utilizându-se diferite forme geometrice, simboluri numerice, literale și cromatice. Reprezintă un element de informare și de analiză (de studiu) care are ca obiectiv punerea în evidență a elementelor componente: funcțiile, compartimentele, nivelurile ierarhice, relațiile organizaționale.
Structura și complexitatea organigramei sunt influențate de o serie de factori:
mărimea întreprinderii,
dispersarea geografică a subunităților componente,
natura produselor, lucrărilor și serviciilor,
tipul de producție,
sistemul informațional,
numărul și calificarea personalului,
obiectivele strategice.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot fi:
organigrame generale – care reprezintă structura pentru toată întreprinderea și
organigrame parțiale – care prezintă structura doar pentru unele părți ale întreprinderii.
Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor și al relațiilor dintre ele, organigramele pot fi:
Rectangulare (verticale și orizontale). Cele verticale, în raport de numărul de subordonați ce îi revin unui conducător, pot fi:
de tip grilă (număr mare de subordonați si număr minim, de numai două niveluri ierarhice)
de tip evantai (un număr mic de angajați și un număr de niveluri ierarhice mai mare de două).
Circulare.
Criterii de structurare organizatorică
În principal, o organizație se structurează după 2 criterii:
Criteriul teritorial provine de la caracterul spațial și de la faptul că pământul este un principal mijloc de producție. Acest criteriu presupune constituirea compartimentelor prin reunirea în cadrul lor a activităților comasate sau apropiate dintr-un anumit teritoriu indiferent de felul acestora.
Criteriul funcțional presupune, în primul rând constituirea compartimentelor pe seama reunirii în cadrul lor a unor activități similare indiferent de amplasarea lor în spațiu, caz în care rezultă numai compartimente specializate.
Există și cazul particular al unor organizații cu un grad mare de concentrare și specializare (cu deosebire în întreprinderile industriale sau în agricultură: creșterea animalelor, cultivarea plantelor în sere etc.). În acest caz criteriile de structurare se fundamentează, luând ca bază fazele procesului tehnologic. Corespondentele celor două criterii se modifică, rezultând: structurare pe linii tehnologice sau structurare pe faze ale ciclului de producție
pe faze ale ciclului de producție
CI CII CIII
LI CI
CI CII CIII
LII CII pe linii tehnologice
CI CII CIII
LIII CIII
– turnare – prelucrări mecanice – finisaj și asamblare
Organizarea informală și informal
Organizație formal
Este tipul de organizare cu o structură clar definită, ea descriind normele, pozițiile și rolurile specifice relațiilor dintre membrii acesteia. Structura organizației formale statueaza, de asemenea ierarhia obiectivelor, relațiilor de autoritate, putere și responsabilitate, relațiile de comunicare etc. Datorită accentului pus pe reguli, ordine și reglementări, organizațiile formale, spre deosebire de cele informale sunt stabile și relativ inflexibile. O organizație tipică pentru organizația de tip formal este organizația birocratică.
Caracteristicile acestei organizații sunt:
structura clar definita;
implica norme;
descrie pozitiile si rolurile;
este creata in mod deliberat;
scara ierarhica;
scop clar definit;
motivatie extrinseca (venit, bani).
Organizație formal
În plan Informal se constituie grupuri de oameni caracterizate prin existența unor relații spontane, flexibile sau nedefinite cu claritate. Natura exactă a interacțiunilor dintre membri și chiar scopurile organizării nu sunt specificate. Altfel spus, organizarea informală este slab structurată sau cu o structură nedefinită în mod explicit. Ex: familia, grupul de prieteni etc.
Caracteristicile acestei organizații sunt:
scara ierarhică slab definită/ neclară;
relații spontane;
slab structurată;
puncte comune;
flexibilitate – caracterizată de relația dintre membri;
motivație intrinsecă (mulțumire sufletească).
Managementul nu poate înființa o organizare informală și nici nu o poate desființa, dar managementul poate și trebuie să învețe să conviețuiască cu aceasta, folosind diferite măsuri de a o influența, cum ar fi:
managementul trebuie să accepte și să înțeleagă organizarea informală cu care trebuie să coexite și să coopereze;
managementul trebuie să ia în considerație efectele posibile ale reacției organizării informale la acțiunile pe care le întreprinde și să le convingă de justețea lor;
managementul trebuie să integreze, cât mai rapid posibil, interesele grupului informal cu cele ale organizării formale;
managementul trebuie să exercite activități formale cu tact, înțelepciune, fără amenințări inutile la adresa organizării informale.
Cea mai adecvată combinație a celor două forme de organizare (formală și informală) pare a fi un sistem predominant formal, care să mențină unitatea în atingerea obiectivelor, împreună cu un sistem informal suficient dezvoltat pentru a menține coeziunea grupurilor de munca. Cu alte cuvinte, organizarea informlă trebuie să fie suficient de puternică pentru a ajuta, dar insuficient de puternică pentru a domina.
Capitolul 2
Prezentarea generală a sistemului de achiziții publice din România și a Serviciului de Achiziții Publice și Derulări Contracte din cadrul Ministerului Finanțelor Publice
2.1.Prezentarea generală a Ministerul Finanțelor Publice
În contextul respectării angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europena, Autoritatea Nationala pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (A.N.R.M.A.P.) s-a înființat prin Ordonanța de Urgența a Guvernului nr. 74/2005, ca instituție publică, în subordinea Guvernului, coordonată directă a Primului – Ministru și reprezintă elementul pivot pe care s-a bazat implementarea Strategiei de reformă a sistemului achizițiilor publice din Romania, adoptat prin H.G. nr.901/2005 privind aprobarea Strategiei de reformă a sistemului achizițiilor publice, precum și a planului de acțiune pentru implementarea acesteia în perioada 2005-2007.
Activitatea A.N.R.M.A.P. este orientată spre crearea și întreținerea unui cadru propice valorificării întregului efort economic angajat și creșterii impactului social al procesului de achiziție publică, prin susținerea unui sistem de achiziții publice sănătos, eficient și credibil. Menținera unui cadru corespunzător de aplicare a legislației în domeniul achizițiilor publice și responsabilizarea autorităților contractante și/sau a persoanelor fizice/juridice care au obligația de a aplica procedurile de atribuire este singura modalitate prin care se poate garanta eficiența utilizării fondurilor publice.
ACHIZIȚIILE PUBLICE ÎN ROMÂNIA
În general termenul de achiziții publice este folosit pentru a descrie obținerea de lucrări, produse și servicii de către autorități publice naționale, regionale sau locale.
Regulile de achiziții publice se referă la proceduri pentru atribuirea contractelor de achiziție publică de produse, servicii și lucrări în Uniunea Europeană.
O definiție generică a achiziției publice este dobândirea, definitivă sau temporară, de către o persoană juridică definită ca autoritate contractantă, a unor produse, lucrări sau servicii, prin atribuirea unui contract de achiziție publică. Instituțiile definite ca "autorități contractante" trebuie să obțină produse, servicii și lucrări pentru o varietate largă de activități pe care le desfăsoară. Majoritatea contractelor pe care le atribuie trebuie făcute publice atât pe plan național cât și pe plan european, cu respectarea deplină a tuturor principiilor achizițiilor publice.
Regulile pe baza cărora se atribuie contractele de achiziții publice sunt menite să asigure libertatea de miscare a bunurilor și serviciilor în Uniunea Europeană și să garanteze că procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică respectă reglementările privind libera concurență.
Realizarea unui sistem al achizițiilor publice eficient și credibil în România a reprezentat unul dintre elementele fundamentale ale procesului de integrare în Uniunea Europeană, cu impact asupra tuturor celorlalte arii de interes ale acquis-ului comunitar aferent "Pieței interne". În acest context intensificarea a fost elaborată o legislație complet armonizată cu noua legislație europeană. Realizarea procesului de reformă a fost o prioritate a Guvernului, care s-a angajat să furnizeze resursele necesare.
Organizare formală din cadrul instituției
Organizarea procesuală – cuprinde ansamblul funcțiunilor, activităților, atribuțiilor și sarcinilor.
Funcționarea – reprezintă ansamblul activităților ce contribuie la realizarea obiectivelor fundamentale ale firmei.
Funcțiile Achizițiilor publice
reflectă gradul de descentralizare managerială al organizației prin inserarea competențelor ( a dreptului de a decide ) și responsabilităților titularului de funcție sau post;
reflectă gradul de descentralizare economico-managerială prin evidențierea obiectivelor individuale ce revin funcției/postului; obiectivele individuale – dintre care o parte apreciabilă sunt de natură economică – dau contur sistemului de obiective, alături de cele fundamentale, derivate I, derivate II și specifice;
facilitează imprimarea caracteristicilor de ordine, disciplină și rigurozitate muncii managerilor și executanților prin delimitarea și dimensionarea corespunzătoare a sarcinilor și responsabilităților;
poziționează funcția și postul în configurația structurală a organizației, ca importante componente primare, situate pe un anumit nivel ierarhic, înr-un anumit compartiment etc;
evidențiază, sau ar trebui să evidențieze, orice modificare produsă în organizație la nivelul acestor componente structurale;
reliefează conexiunile dintre titularul funcției, respectiv postului, și titularii altor posturi;
exprimă cerințele la care trebuie să răspundă ocupantul lor, cerințe de natură profesională și managerială, în principal;
servesc drept sursă informațională și reper decizional major în selecția titularului de post.
Având în vedere, principalele puncte slabe ale sistemului achizițiilor publice, semnalate în perioada 2001 – 2004, respectiv:
suprapuneri legislative și distribuție neclară a competențelor instituțiilor publice care sunt implicate în gestionarea sistemului achizițiilor publice, ceea ce a determinat o disoluție a autorității și, implicit, a responsabilităților;
derogări ad-hoc de la prevederile legislației privind achizițiile publice, în cazul atribuirii unor contracte de mare anvergură;
personal insuficient la nivelul structurii instituționale cu rol de reglementare și monitorizare;
capacitatea redusă a autorităților contractante de a aplica procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică în mod corect și eficient;
sistem neadecvat de control intern ex-ante;
lipsa unei abordări coerente a procesului de instruire a personalului autorităților contractante;
mecanism ineficient de colectare a informațiilor privind modul de funcționare a sistemului achizițiilor publice;
sistem relativ lent și neperformant de soluționare a contestațiilor;
strategia de reformă a sistemului achizițiilor publice a avut în vedere remedierea, în intervalul de timp 2005 – 2007, a aspectelor negative constatate, asigurându-se astfel calitatea și eficiența modului de funcționare a sistemului achizițiilor publice în România, în concordanță cu cerințele și standardele impuse la nivelul Uniunii Europene.
În 2005, Guvernul a avut obligația să adopte o soluție eficientă care să remedieze urgent deficiențele punctuale ale sistemului achizițiilor publice semnalate la acea oră. Soluția a constat în înființarea A.N.R.M.A.P. Autoritatea a devenit operațională în luna noiembrie 2005. Această instituție și-a concentrat eforturile în direcția elaborării și adoptării noii legislații în domeniul achizițiilor publice, armonizată cu acquis-ul comunitar, a eliminării suprapunerilor legislative existente și a practicilor derogărilor ad-hoc de la prevederile legislației privind achizițiile publice, în cazul atribuirii unor contracte de mare anvergură și a dezvoltării unui sistem de monitorizare, control și de soluționare a contestațiilor, eficient. Nu în ultimul rând, A.N.R.M.A.P. a acționat prioritar pentru îmbunătățirea sistemului de instruire a personalului autorităților contractante cu scopul de a asigura la nivelul acestora o capacitate corespunzătoare de implementare a prevederilor legislative.
În aprilie 2006 a fost adoptat noul cadru legislativ privind achiziții publice, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cadru legislativ care duce la îndeplinirea angajamentelor asumate de România pentru integrarea în Uniunea Europeană, așa cum reiese din Raportul de Monitorizare al Comisie Comunităților Europene din mai 2006.
Noua legislație în domeniul achizițiilor publice a fost apreciată de Comisia Europeană ca fiind clară și comprehensivă, respectând prevederile directivelor europene în domeniu. Mai mult, aceasta furnizează un cadru legal unitar de aplicare al procedurilor de atribuire, indiferent dacă acestea sunt desfășurate în sistem “tradițional” sau “electronic”.
În acest sens, noua lege aduce o serie de îmbunătățiri în procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică, la nivelul elaborării specificațiilor tehnice, la nivelul procedurilor aplicabile pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, la nivelul modalităților de flexibilizare a procesului de atribuire a respectivelor contracte precum și în ceea ce privește transparența procesului de achiziție publică. De asemenea, prevederile relevante în materie de concesiuni sunt bazate pe conceptele de “concesiune de lucrări publice” și concesiune de “servicii publice” așa cum sunt ele definite în directivele europene.
Introducere în Achiziții Publice
1.1. Legislația națională
În anul 2004 Comisia Europeană a adoptat două noi directive privind achizițiile publice, respectiv Directiva 2004/17/EC și Directiva 2004/18/EC, abrogate în prezent și înlocuite cu Directiva 2014/24/UE și Directiva 2014/25/UE. În acest sens, Uniunea Europeană a elaborat o serie de reguli care acum se aplică și Romaniei, în virtutea obligațiilor asumate prin programul de aderare la UE.
Principiile aflate la baza acestor reguli sunt înlăturarea barierelor și deschiderea unei noi piețe, competitive și nediscriminatorii.
Actuala legislație din România în domeniul achizițiilor publice a intrat în vigoare în luna iunie 2006 și a avut ca obiectiv principal transpunerea Directivelor UE din acest domeniu, asigurându-se astfel armonizarea deplină cu acquis-ul comunitar. Putem menționa că aceasta a suferit nenumărate modificări.
Acte normative privind achizițiile publice:
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare;
Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare;
Hotărârea Guvernului nr. 1.660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică prin mijloace electronice din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii prevăzute in Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări p
concesiune de servicii;
Ordinul Președintelui A.N.R.M.A.P. nr. 155/2006 privind aprobarea Ghidului p
contractelor de achiziție publică; Ordinul Presedintelui A.N.R.M.A.P. nr. 183/2006 privind aplicarea dispozițiilo
contractul de publicitate media; Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice ș
concesiune de servicii publice; Legea nr. 228/2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesulu
achiziție publică; Hotărârea Guvernului nr. 942/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesulu
i de atribuire a contractelor de achiziție publică; Hotărârea Guvernului nr. 1.083/2007 pentru modificarea și completarea Normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii publice ap
• Ordinul nr.113/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii;
• Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii;
• Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale;
• Vocabularul comun al achizițiilor publice – CPV – adoptat prin Regulamentul nr. 2.195/2002/CE al Parlamentului European si al Consiliului privind vocabularul comun al achizițiilor publice, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 340 din 16 decembrie 2002, modificat din 15 septembrie 2008.
Acte normative complementare:
Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 21/1996 legea concurenței, cu modificările și completările ulterioare;
Această enumerare este minimă. În funcție de specificul achiziției, la elaborarea documentației de atribuire autoritățile contractante trebuie să respecte și alte acte normative cu incidență in procedurile de atribuire pe care le inițiază.
Scopul si domeniul de aplicare
Scopul OUG nr.34/2006 îl constituie:
promovarea concurentei intre operatorii economici;
garantarea tratamentului egal si nediscriminarea operatorilor economici;
asigurarea transparentei si integritatii procesului de achizitie publica;
asigurarea utilizarii eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de catre autoritatile contractante.
Strategia de reformă a sistemului de achiziții publice, precum și a planului de acțiune pentru implementarea acesteia în perioada 2005-2007, aprobată prin Hotărarea Guvernului nr.901/2005, a vizat rezolvarea unor aspecte din domeniul achizițiilor publice, fiind orientată pe două direcții principale de acțiune: perfecționarea cadrului legislativ și întarirea capacității de implementare a legislației. De asemenea, în cadrul Strategiei de reformă există prevederea privind crearea la nivelul fiecărei autorități contractante a unui compartiment specializat în atribuirea contractelor de achiziție publică. Principalele modalități de asigurare a întăririi capacității de implementare la nivelul autoritaților contractante au fost sintetizate în cadrul Strategiei de reformă a sistemului de achiziții publice după cum urmează:
alocarea adecvată a resurselor umane și materiale la nivelul compartimentelor de achiziții din cadrul fiecarei autorități contractante;
accesul facil la consultanță metodologică;
utilizarea de instrumente de instruire și materiale de referință (buletine informative, ghiduri);
participarea la programe de instruire periodică a personalului implicat în activitatea de achiziții publice;
În ceea ce priveste aplicabilitatea OUG nr.34/2006, potrivit reglementărilor în vigoare, aceasta se referă la: a) atribuirea contractului de achiziție publică, inclusiv a contractului sectorial, in acest din urmă caz fiind OUG nr.34/2006;
aplicabile prevederile cap. VIII din
b) încheierea acordului-cadru; c) atribuirea contractului de lucrări de către un operator economic care nu are calitatea de autoritate contractantă, în cazul în care se îndeplinesc în mod
cumulativ următoarele condiții: – respectivul contract este subvenționat în mod direct, în proporție de mai mult de 50%, de către o
autoritate contractantă; – valoarea estimată a respectivului contract este mai
mare decât echivalentul în lei a 2.500.000 euro; c¹) atribuirea contractului de servicii de către un operator economic care nu are calitatea de autoritate contractantă, în cazul în care se îndeplinesc în mod
cumulativ următoarele condiții:
– respectivul contract este subvenționat în mod direct, în proporție de mai mult de 50%, d
autoritate contractantă; – valoarea estimată a respectivului contract este mai mare decât echivalentul în lei a 125.000 euro; d) atribuirea contractului de achizitie publica de catre o autoritate contractanta, in numele si pentru o alta persoana fizic
contract este finantat/subventionat in
proportie de mai mult de 50%, de catre o autoritate contractanta; e) organizarea concursului de soluții; f) atribuir
p
acest caz fiind aplicabile prevederile cap. VII din OUG nr.34/200
1.2. Principalii actori ai sistemului de achiz
publice
I.Supraveghetorii sistemului de achiziții publice cipalele instituții care au rolul de
sistemul achizițiilor publice sunt:
• Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice
• Ministerul Economiei și Finanțelor
• Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.
Autoritatea Națională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizițiilor Publice (A.N.R.M.A.P.) este instituția publică, cu personalitate juridică, aflată în
su
formularea la nivel de concepție, promovarea și implementarea politicii
tre principalele funcții și atribuții ale ANRMAP se sesc urmatoarele:
• elaborează planurile de acțiune în scopul implementării strategiei și politicilor de dezvoltare a sistemului achizițiilor publice; elaborează și propune spre aprobare Guvernului proiecte de acte normative care au ca obiect reglementarea în domeniul achizițiilor publice, precum și propune Gu
normative care pot aduce atingere compatibilității/conformității cu legislația comunitară în materie; evaluează
normativ în domeniu și propune măsurile de remediere a deficiențelor constatate în aplicarea acestuia;
• dezvoltă mecanismele de monitorizare a sistemului de achiziții publice și monitorizează modul de atribuire a contractelor de achiziție publică;
• realizează analize, studii și evaluari privind sistemul de achiziții publice, propunând soluții practice pentru perfecționarea și dezvoltarea acestuia; supraveghează modul de funcț
achiziții publice, dispunând, după caz, aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația în vigoare din domeniul achizițiilor publice; menține legătura comunicațională și operațională cu structurile specializate care au anumite competențe în domeniul achizițiilor publice, consultându-se și cooper
organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu alte instituții publice, precum și cu societatea civilă; elaborează punctul de vedere la solicitările de clarificare pe care a
contractante/potențialii ofertanți le transmit cu privire la modul de interpretare a prevederilor legislației în domeniul achizițiilor p
• acordă consiliere metodologică autorităților contractante privind bunele practici în aplicarea procedurilor de achiziție publică; elaborează și publica documente standard, formulare și modele-cadru, ghiduri, manuale și alte instrumente operaționale pentru ap
procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică precum și suporturi de curs și alte materiale informative în domeniul achizițiilor publice; organizează intalniri periodice
identificarea soluțiilor optime de perfecționare a sistemului achizițiilor publice. Ministerul Economiei si Finanțelor este organul de specialitate al administrației publice centrale responsabil pentru îndeplinirea funcției de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor care intră sub incidența l
atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. Verificarea privește etapele procesului de achiziție publică, după publicarea anunțului de participare până la atribuirea și semnarea contractului. În situațiile excepționale reglementate de lege, în care este permisă încheierea contractului fară publicarea prealabilă a anunțului de participare, verificarea privește etapele
p
invitației de participare la negociere/ordinului de cumpărare, până la atribuirea și semnarea contractului. Verificarea aspectelor procedurale în domeniul achizițiilor publice se exercită prin Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice (UCVAP) și prin structurile subordonate, existente în cadrul direcțiilor generale ale finanțelor publice teritoriale, denumite în continuare compartimente de verificare a achizițiilor publice din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a municipiului București. UCVAP verifică etapele proce
parse de autoritățile contractante, după publicarea anunțului de participare și până la atribuirea și semnarea
contractului, făcând posibilă: – corectarea în timp util a erorilor și/sau omisiunilor; corectarea neconform
întocmite pe parcursul procesului de achiziție publică, de concesiune de lucrări publice și
concesiune de servicii; corectarea neconcordanțelor, pe parcursul derulării procedurii de atribuire, cu
– reducerea numărului de contestații formulate în cadrul procedurii de atribuire, înainte de încheierea și semnare
parcurgerea de către autoritățile contractante
–
achiziție. re principalele atribuții ale UCVAP se regăsesc: indeplinește funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a
contractelor care intră sub incidența legislației privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii; asigură stabilirea și aplicarea unui cadru unitar de elaborare și implementare a procedurilor de
verificare pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii;
– urmărește derularea procedurilor în legătura cu procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii; analizeaz
-contractantă în scopul atribuirii contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii; întocmește, în timp util, note intermediare care
conțin și recomandările pentru corectarea abaterilor, ori de câte ori pe parcursul unei proceduri de achiziție publică se constată neconformități în aplicarea legislației în domeniul achizițiilor publice;
– emite avizul cu caracter consultativ pe baza notelor intermediare neremediate, în situația în care sunt constatate neconcordanțe în aplicarea legislației în domeniul achizițiilor publice; elaborează raportul de
procedură de atribuire a contractului de achiziție publică, a contractului de concesiune de lucrări publice și a contractului de concesiune de servicii ce a fost supusă verificării, după finalizarea activității de observare;
– elaborează și propune spre aprobare programul de activitate anual, trimestrial și lunar al UCVAP și al CVAP, pe baza informațiilor și datelor din planurile de achiziții publice ale autorităților
contractante; – colaborează cu ANRMAP, CNSC, autoritățile de management, cu alte structuri de control și instituții publice, în baza protocoalelor încheiate cu acestea;
– constată contravențiile și aplică sancțiunile prevăzute de OUG nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale af
procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, aprobată prin Legea nr. 228/2007; sesizează organele de cercetare penală în cazul constatării de abateri care ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni; acționează pentru menținerea unui înalt grad de integritate, etică și morală a observatorilor în
activitatea de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări și a contractelor de concesiune de servicii și pentru respectarea Codului de conduită etică al observatorului;
–
privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii publice;
C
(CNSC) este organismul cu activitate administrativ-juridicțională, fiind competent să soluționeze contestațiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, înainte de încheierea contractului. În acest sens, in exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul adoptă decizii. Competențele Consiliului Național de Soluționare a onte
C
in
ale transparenței și imp
precum si cu cele ale legalității, celerității, contradictorialității și a dreptului la aparare, potrivit
legii.
II. Autoritățile contractante În sensul OUG nr.34/2006 cu modificările și completările ulterioare este autoritate contractantă : a) oricare organism al statului – autoritate publică sau instituție publică – care acționează la nivel cent
nivel regional sau local; ) oricare organism de drept public, altul decat unul re cele prevăzute la lit. a), cu persona
care a fost inființat pentru a satisface nevoi de interes eral fără caracter comercial sau industrial si care se cel puțin in una dintre următoarele situații:
1. este finanțat, in majoritate, de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public; se află in subordinea sau este supusă controlului unei autorități contractante, astfel cum este definită la lit. a), sau unui alt organism de drept
3. in componența consiliului de administrație/organului de conducere sau de
membrilor acestuia sunt numiți de catre o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public; c) oricare asociere formată de una sau mai multe autorități contractante dintre cele prevăzute la lit. a) sau b);
d) oricare intreprindere publică ce desfasoară una sau mai multe dintre activitățile prevăzute la cap. VIII secțiunea 1 din OUG nr.34/2006, atunci cand aceasta atribuie contracte de achiziție publică sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitați;
e) oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la lit. a) – d), care desfășoară una sau mai multe dintre activitățile
nr.34/2006, în baza unui drept special sau exclusiv, astfel cum este acesta definit la art. 3 lit. k) din OUG nr.34/2006, acordat de o autoritate competentă, atunci când acesta atribuie contracte de achiziție publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activități. Asa cum este reglementat domeniul de aplicare al OUG nr.34/2006, legiuitorul a prevăzut in mod distinct anumite reguli si condiții si pentru operatorii economici car
sens, in OUG nr.34/2006 se precizează că in cazurile prevăzute la art. 9 lit. c) și c¹), autoritatea contractantă are obligația de a impune prin contractul de finanțare aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență pentru atribuirea contractelor de achiziție publică respective. De asemenea, în cazul atribuirii de către un operator economic care nu are calitatea de autoritate contractantă a unui contract de furnizare care este subvenționat în mod direct, în proporție de mai mult de 50%, de către o autoritatea contractantă, aceasta din urmă are obligația, pentru atribuirea contractului respectiv, de a impune prin contractul de finanțare fie aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, fie aplicarea unei proceduri specifice stabilite prin norme interne de către respectiva autoritate contractantă, cu condiția asigurării transmiterii unei invitații de participare către cel puțin 3 operatori economici la procedura r
legala este aplicabila și
s
proporție de mai mult de 50% de către o autoritate contractantă, dar a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 9 lit. c) și c¹) din OUG nr.34/2006.
III. Operatorii economici Confor
e
servicii ori executant de lucr
fi
astfel de persoane cu activitate in domeniul care oferă in mod licit pe piață produse, servicii și /sau execuție de lucrări 1.3. Principiile achizițiilor publice
publice potrivit scopului acestora izii, autoritatea cont 4/2006 in relația cu operato articipe la proceducipiile achizițiilor publice sunt:
nediscriminarea
rnosterea reciprocă transparența
Potrivit Ordinului Presedintelui ANRMAP nr.155/2006, principiile achizițiilor publice sunt definite astfel :
Nediscriminarea reprezintă asigurarea condițiilor de manifestare a concurenței reale pentru ca orice operator economic, indiferent de naționalitate să poată participa la procedura de atribuire și să aibă șansa de a deveni contractant.
Tratamentul egal reprezintă stabilirea si aplicar
toarcursul procedurii de atribuire a acelorași cerințe, rei și criterii identice pentru toți operatorii
ecomici, astfel incat acestia să beneficieze de șanse egale de a deveni contractanți.
Recunoasterea reciprocă reprezintă acceptarea: produselor, servi
–
licit pe piața Uniunii Europene; – diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autoritățile com
–
alente cu cele solicitate la nivel național. Transparența reprezintă aducerea la cunostința
p
a procedurii de atribuire. Proporționalitatea reprezintă asigurarea corelației între necesitatea autorității contractante, obiectul contractului de achiziție publică si cerinț
Eficiența utilizării fondurilor publice reprezintă aplicarea procedurilor de atribuire competitiționale și utilizarea de criterii care sa reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor in vederea obținerii raportului optim intre calitate și preț.
A
s
procesul
profesionalismului, imparțialității
d
eciziilor adoptate pe parcursul
Cap. II. Planificarea Achizițiilor Publice Programul Achizițiilor Publice
Autoritatea contractantă are obligația , confo
prevederilor legale din domeniu, de
anual al achizițiilor publice, ținând cont de: – necesitățile obiective de produse, lucrări, ser
– gradul de prioritate al necesităților – anticipările fondurilo
prin bugetul anual Acest program : – se elaborează ca proiect până la sfârșitul anului în curs pentru anul u
– se definitivează după aprobarea BVC (bugetului de venuturi și cheltu
– cuprinde toate contractele/acordur
care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie/
Programul anual al achizițiilor publice trebuie să cuprin
• obiectul contractului/acordului-cad
• CPV- codul vocabularului comun
publice
• Ve -valoarea estimată, fără TVA, exprimată în lei și euro
• data estimată a începerii procedurii • data estimată a finalizarii procedurii • persoana responsabilă pentru atribuirea contractului care va fi și președintele comisiei de evaluare Programul anual al achizițiilor publice se aprobă de conducătorul autorității contractante cu avizul compartimentului financiar – contabil chiar și pentru orice modificare/completare.Autoritatea contractantă are drepul de modifica /completa ulterior programul cu cond
Ce este Codul CPV?
Vocabularul comun privind achizițiile publi
desemnează nomenclatorul de referintă aplicabil contractelor de achiziție publică fiind compus dintr-un : • vocabular principal • un vocabular suplimentar Vocabularul princip
arborescentă și conține coduri de până la 9 cifre , cărora le corespunde o denumire care des
serviciile și lucrările care pot face obiectul contractelor de achiziție publică.
Codul numeric din vocabularul principal cuprinde 8 cifre subdivizate
– diviziuni, identificate prin primele două cifre ale codului (XX0000
– grupe, identificate prin primele trei cifre ale codului (XXX00000-Y)
– clase, identificate prin primele patru cifre ale codului (XXXX0000-Y) autoritatea contractantă intenționează să lanseze un SAD (sistemul dinamic de achiziție), are obligația de a preciza acesta în progranul anual al achizițiilor publice.
– categorii, identificate prin primele cinci cifre ale codului (XXXXX00
–
Y)- ul
– verificator (XXXXXXXX-Y), servește la verificarea cifrelor precedente
Ex.
01000000-7 Produse agricole, horticole
vânătoare și produse conexe.
01100000-8 Produse ag
de grădină pentru comercializare
01110000-1 Cereale și alte prod
01111000-8 Cereale.
01111100-9 Grâu.
01111110-2 Grâu dur.
0
01111200-0 Porumb. 01111300-1 Orez. 01111400-2 Orz. Vocabularul suplimen
e
Este compus dintr-nu cod
copunde o denumire care permite efectuări suplimentare.
preci l CPV se m
– Programul anual al achizțiil
Anunțurile de intenție, de p
–
atribuire – Documentația de atribuire – Informațiile către ANRMAP
ulinerale privind estimarea valorii
23 de a esti
ma valoarea, fără TVA, a fiecărui contract de zipublică pentru:
– utilizarea eficientă a bugetului; respectarea obligației privind
anunțurilor – alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică. !!!!!!Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte istincte de valoare mai mică si nici de a utiliza metode de calcul care sa conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor OUG nr. 34/2006 Autoritatea contractantă are obligatia de a estima valoarea contractului de achiziție publică pe baza calculării și însumării tuturor sumelor plătibile pentru res
îndeplinirea contractului con
siderare orice forme de opțiuni care po
omentul estimării, orice eventuale su
orări ale valorii estimate. ă se achiziționează : – produse similare defalcate pe loturi – servicii similare defalcate pe loturi
– lucrare ce permite execuția pe obiecte/loturi pentru care se vor atribui contracte distincte, atunci valoarea estimată este valoarea cumulată a tuturor loturilor/obiectelor. În cazul utilizării de catre autoritatea contractanta a acordului – cadru valoarea estimată se consideră a fi aloarea
v
contractelor de achiziție publică ce se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului- cadru pe întreaga sa durată. In cazul utilizării de către autoritatea contractantă a SAD ( sistemului de achiziție dinamic) valoarea estimată se consideră a fi valoarea estimată maximă, fara TVA, a tuturor contractelor de achiziție publică ce se anticipeaza că vor fi atribuite prin utilizarea sistemului de achiziție dinamic respectiv, pe intreag
duratăValoarea estimată a contractului de achiziție publică trebuie să fie determinată înainte de inițierea procedurii de atribuire a contractului respectiv. Această valoare
publică trebuie să fie valabilă la momentul transmiterii spre publi
de participare.
Praguri stabilite prin legislația in vigoare
Praguri privind aplicarea proce
contractelor de achiziție publică:
– de furnizare: 75.000 euro
–
– de lucrări : 500.000 euro
Cap. III.
P
3.1.Etape
O clasic, o putem împărții în două faze și anume:
și
oa
3.
Autoritarea contractantă are dre
u
ff-line (procedu
• licitația deschisă
• licitația restransă
• dialogul com
necierea
– cu publicarea unui anunț de participare
– fară publicar
• cererea de oferte
•
concurs de soluții (procedură specialși
achiziția princumpărarea directă On-line( proceduri aplicate integral prin mijloace electronice în SEAP – si
lice:licitatia deschisă
• licitatia restransă
• cererea de oferte licitația electronică, ca etapă finală a procedurilor clasice si a celor derulate integral electronic și achizitionarea directă din catalogul electronic!!! Procedurile pot fi urmate de o etapă finală de licitație lectronică, care se derule
ee
lectronic de achiziții publice. Prin HG nr.198/2008, s-au stabilit masuri speciale de utilizare a mijloacelor electronice, în sensul că începând cu anul 2008, autoritatea contractantă are obligația de a utiliza mijloacele electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire și pentru realizarea achizițiilor directe, într-un procent de cel putin 2
efectuate de aceasta în cursul anului respective.
3
Regula Licitație restrânsă !!!Pentru celelalte proceduri compartimentul de achiziții publice are obligația
d
ju
3.4. Reguli comune Autoritarea contractantă are obligația de a asigura garantarea protejă
operatorul economic le precizează în oferta sa, ca fiind confidențiale. Autoritarea contractantă are dreptul de a achiziționa până la aprobarea bugetului propriu, produsele sau serviciile necesare pentru consumul curent, ținând seama de nivelul res
Excepția Dialog competitiv Negociere cu anunț N egociere fără anunț Cerere de ofertă
28 utilizate , cu această destinație , potrivit legii, în • perioada respectivă. Autoritarea contractantă are dreptul de a prelungii durata contractelor de furnizare sau servicii cu caracter de regularitate și c
decembrie pe o durata de max. 4 luni, când cumulativ se îndepli
– în documentația de atribuire s-a prevăzut suplimentarea; – în documentația de atribuire și în contrac
clauză: dreptul autorității contractante de a opta pentru suplimentare condiționat de a
cu suplimentarea respectivă. Autoritarea
peadele minime pentru deru
fuie de: – complexitatea contractului
– cerințele specifice Autoritarea contractantă are obliga
perioada de elaborare a oferte
lor ( data limită de depunere se decalează) în cazurile: – de vizitare amplasamente – autoritarea contractantă nu are posibilitatea
a
solicitarea de clarificări în termenele legale stabilite. • Autoritarea contractan
tă are dreptul de a iniția carea procedurii numai dacă, în mod cumulativ, eplinite condițiile: • contrac
sunt cuprinse în programul anual ( excepție forța majoră);
• sunt identificate sursele de finanțare prin
contractului
3.5. Licitația deschisă
Se aplică atunci când valoarea estimată, fară TVA
contractului de achiziție publică este mai mare d
echivalentul în lei a pragurilor: pentru contractul
•
• pentru contractul de servicii 75.000 euro • pentru contractul de lucr
ri operator economic interesat are dreptul a une ofertă.
– Procedura se inițiază prin transmiterea spr
publicare în SEAP unui anunț de participare și Se desfasoară, de regulă, într-o singură etapă. – Autoritatea contractantă are drep
decide organilicitație
de participare și în documentația de atribuire.
Teene intre:
3.6. Licitația restrânsă
Se aplică atunci când oferta pieței este excedentară și valoarea estimată, fară TVA, a contractului de achiziție publică este mai mare decât echivalentul în lei a pragurilor:
– pentru contractul de furnizare 75.000 euro
– pentru contractul de servicii 75.000 euro
– pentru contractul de lucrări 500.000 euro
!!! Orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura dar, numai candidații selectați au dreptul de a depune ofertă.
• Procedura se initiază prin transmiterea spre publicare în SEAP, a unui anunț de participare prin care se solicită operatorilor economici interesați depunerea de candidaturi.
• Se desfașoară, de regulă, în două etape:
– etapa I de selectare a candidaților (criterii de selectie)
– etapa II de evaluare a ofertelor depuse de candidații selectați (criterii de atribuire)
Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza o etapă suplimentară de licitație electronică dacă se specifică în anunțul de participare și în documenația de atribuire.
Autoritatea contractantă are obligația de a indica în anunțul de participare:
– criteriile de calificare și de selecție (acordare punctaj )
– regulile aplicabile
– numărul minim al candidaților pe care îi selectează
– numărul maxim al acestora, dacă este cazul
!!! numărul minim al candidaților selectati nu poate fi < 5
Dacă : numărul candidaților selectați < nr. minim indicat în anunțul de participare și :
– nu au fost depuse suficiente candidaturi,
– au fost candidați descalificați
atunci autoritatea contractantă are dreptul:
– de a anula procedura sau,
– de a continua procedura numai cu acei candidați selectați, în cazul în care numărul acestora este decel puțin 3.
La finalizarea etapei I comisia are obligația de a elabora un raport intermediar , care se aprobă de conducerea autorității contractante.
Se comunică imediat candidaților participanți rezultatul primei etape și după caz, motivele respingerii.
Autoritatea contractantă are obligația de a transmite la etapa II, concomitent tuturor candidaților selectați o invitație de participare și un exemplar al documentației de atribuire.
!!! Este interzisă invitarea unui operator economic care: – nu a depus candidatura la etapa I
– nu a îndeplinit criteriile de selecție
!!!Candidații selectați nu au dreptul de a se asocia.
2. Etapa de negociere
Autoritatea contractantă are obligația de a transmite, concomitent, o invitație de participare la etapa a doua a procedurii tuturor candidaților preselectați.
!!!Este interzisă invitarea la etapa a doua a procedurii a unui operator economic care :
– nu a depus candidatura în prima etapă sau
– nu a îndeplinit criteriile de preselecție.
Autoritatea contractantă derulează negocieri cu fiecare candidat preselectat în parte. In cadrul negocierilor se determină toate aspectele tehnice, financiare și juridice ale viitorului contract.
Autoritatea contractantă are obligația de a asigura aplicarea principiului tratamentului egal fată de toți candidații.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a furniza informații într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre candidați un avantaj în raport cu ceilalți.
Autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui, fără acordul candidatului în cauză, propunerea de ofertă sau alte informații confidențiale prezentate de acesta.
Autoritatea contractantă are dreptul sa prevadă în cadrul documentației descriptive posibilitatea de a desfasura negocierile în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de propuneri de ofertă care intră în negociere.
Reducerea succesivă a propunerilor de ofertă se realizează numai pe baza factorilor de evaluare stabiliți în documentația descriptivă.
Autoritatea contractantă deruleaza negocieri pană la identificarea și stabilirea, pe baza criteriilor de atribuire, a celei mai avantajoase propuneri de ofertă din punct de vedere economic.
3. Etapa ofertei finale
Autoritatea contractantă are obligația de a solicita candidatului care, în urma negocierilor, a obținut cea mai avantajoasă propunere de ofertă din punct de vedere economic, să reconfirme rezultatul negocierilor prin depunerea unei oferte finale.
!!! Ofertantul nu are dreptul ca, prin oferta finală, să aducă modificări elementelor stabilite în procesul de negociere.
3.8.2. Negocierea fară publicarea prealabilă a unui anunț de participare
Înainte de inițierea procedurii autoritatea contractantă are obligația de a elabora o notă justificativă privind întrunirea condițiilor de aplicare a procedurii.
Inițierea procedurii se realizează prin transmiterea unei invitații de participare la negocieri:
• către unul sau, ori de câte ori este posibil
• către mai mulți operatori economici ca să se asigure o concurență reală.
Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura numai în cazurile:
– contractul de achiziție publică poate fi atribuit numai unui anumit operator economic pentru motive:
• tehnice
• artistice
• legate de protecția unor drepturi de exclusivitate
– ca o măsură strict necesară determinată de evenimente imprevizibile și care nu se datorează unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante și din motive de extremă urgență nu pot fi respectate perioadele de aplicare a
• licitației deschise
• licitației restrânse
• negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare
• cererii de oferte
!!! Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabilii durata contractului pe o perioadă mai mare decât cea necesară pentru a face față situației de urgență.
!!!!Dacă produsele ce urmează a fi livrate sunt fabricate exclusiv în scopul :
• cercetării științifice
• experimentării
• studiilor sau dezvoltarii tehnologice
și numai dacă produsele nu se realizează pentru obținerea unui profit și nu se urmărește acoperirea costurilor aferente.
!!!!Dacă este necesară achiziționarea de la furnizorul inițial, a unor cantități suplimentare de produse destinate înlocuirii parțiale sau extinderii echipamentelor/instalațiilor livrate anterior și numai dacă schimbarea furnizorului inițial ar conduce la achiziționarea de produse care ar determina incompatibilități sau dificultăți tehnice sporite de operare și întreținere.
!!! Procedura se aplică într-un interval care nu va depăși, de regulă, 3 ani de la atribuirea contractului de furnizare inițial :
– pentru achiziționarea de materii prime cotate la bursele de mărfuri, ca urmare a tranzacțiilor de pe piața disponibilă
– dacă produsele pot fi achiziționate în condiții deosebit de avantajoase:
• de la un operator economic care își lichidează definitiv afacerile.
• de la un judecator-sindic care administrează afacerile unui operator economic în stare de faliment sau lichidare.
• printr-un aranjament cu creditorii unui operator economic în stare de faliment sau lichidare
• atunci când, ca urmare a unui concurs de soluții, contractul de servicii trebuie să • fie atribuit, conform regulilor stabilite inițial.
• concurentului caștigator sau
• unuia dintre concurenții câștigători cu obligația de a transmite invitație la negocieri tuturor concurenților castigători.
– dacă este necesară achiziționarea unor lucrări/servicii suplimentare /adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care, datorită unor circumstante neprevăzute au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, și numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiții:
• atribuirea sa fie facută contractantului inițial lucrările/serviciile suplimentare/adiționale nu pot fi, tehnic și economic, separate de contractul inițial fară apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă
•lucrările/serviciile suplimentare/adiționale deși separabile de contractul inițial sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia
!!!Valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite sau a actelor adiționale care vor fi încheiate pentru lucrări și/sau servicii suplimentare ori adiționale nu depășeșc 50% din valoarea contractului inițial:
– când ulterior atribuirii unui contract de lucrări/servicii, se intenționează a se achiziționa lucrări și servicii noi similare cu cele achiziționate inițial și numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiții:
• atribuirea se face contractantului inițial, iar lucrările și serviciile noi, constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare celor prevazute în caietul de sarcini al contractul atribuit inițial
• contractul de lucrări/servicii inițial a fost atribuit prin procedura de licitație deschisă sau licitație restrânsă.
!!!Valoarea estimată a contractului inițial de lucrări/servicii s-a determinat prin luarea în considerare inclusiv a lucrărilor/serviciilor similare care pot fi achiziționate ulterior.
În anunțul de participare la procedura pentru atribuirea contractului inițial s-a precizat faptul ca autoritatea contractantă are dreptul de a opta pentru achiziționarea ulterioară de noi lucrări/ servicii similare, de la operatorul economic castigător în cadrul procedurii respective.
!!!Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica această procedură într-un interval care nu poate depași 3 ani de la atribuirea contractului inițial.
CEREREA DE OFERTE
Este o procedură simplificată (durate mai mici, valoare estimată mai mică) prin care se solicită oferte de la mai mulți operatori economici.
Procedura este identică cu procedura licitației deschise.
Se aplică numai dacă valoarea estimată, fară TVA, a contractului de achiziție publică este mai mică sau egală decât echivalentul în lei a pragurilor:
– pentru contractul de furnizare 75.000 euro
– pentru contractul de servicii 75.000 euro
– pentru contractul de lucrări 500.000 euro
Inainte de inițierea procedurii autoritatea contractantă are obligația de a elabora nota justificativă de alegere a procedurii.
Se inițiază prin transmiterea spre publicare în SEAP- Sistemul Electronic de Achiziții Publice a unei invitații de participare.
Autoritatea contractantă are obligația de a transmite invitația de participare spre publicare în SEAP – Sistemul Electronic de Achiziții Publice – cu cel puțin 10 zile înainte de data limită de depunere a ofertelor.
Dacă autoritatea contractantă
• publică în SEAP- sistemul electronic de achiziții publice- întreaga documentație de atribuire și
• se permite, începând cu data publicării invitației de participare, accesul direct și nerestricționat al operatorului economic la această documentație și
• atribuie un contract de furnizare de complexitate redusă
atunci termenul se poate reduce cu 4 zile, de la 10 – la 6 zile.
Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitație electronică dacă se specifică în invitația de participare și în documentația de atribuire.
3.9. Cumpararea directă
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea estimată, pe durata unui an, fără TVA, este:
Ve < 10.000 euro
pentru fiecare achiziție de produse, servicii sau lucrare.
Achiziția se realizează pe bază de document justificativ care, în acest caz se consideră a fi contract de achiziție publică.
! ! ! AC are obligația de a asigura obținerea și păstrarea documenelor justificative care dovedesc efectuarea oricărei achiziții publice.
Noul cadru legislativ în domeniul achizițiilor publice aduce o serie de îmbunătățiri în procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică, prin respectarea următoarelor principii:
nediscriminarea;
tratamentul egal;
recunoasterea reciproca;
transparenta;
proportionalitatea;
eficientizarea utilizarii fondurilor;
asumarea raspunderii;
2.1. Necesitatea armonizarii legislatiei nationale cu obiectivele
europene privind achizitiile publice
Ca urmare a dobandirii calitatii de stat membru al Uniunii Europene, incapand cu 1 ianuarie 2007, Romania, pentru a deveni parte integranta a spatiului de libertate economica, securitate si justitie, are obligatia implementarii politicilor comunitare.
Pentru Romania, armonizarea legislatiei reprezinta o necesitate care decurge, in primul rand, din optiunea sa fundamentala pentru reforma si constituirea unei economii de piata si, in acelasi timp, o obligatie asumata prin Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, Comunitãtile europene si statele membre, pe de altã parte, acord ratificat de tara noastrã prin Legea nr. 20/1993. Capitolul III din Titlul V din Acord este consacrat exclusiv armonizãrii legislatiei. Potrivit art. 70 din Acord, armonizarea legislatiei va urmãri în special urmãtoarele domenii: legea vamalã, legea societãtilor, legea bancarã, conturile si taxele societãtilor, sistemul achizitiilor publice, proprietatea intelectualã, protectia fortei de muncã si a locurilor de muncã, securitatea socialã, serviciile financiare, regulile de concurentã, protectia sãnãtãtii si vietii oamenilor, animalelor si plantelor, protectia consumatorilor, impozitarea indirectã, standardele si normele tehnice, legile si reglementãrile în domeniul nuclear, transport si mediu..
Un alt obiectiv major a fost armonizarea legislatiei nationale aferente modalitatilor de exercitare a cailor de atac si a mecanismelor de solutionare a contestatiilor cu prevederile Directivei 2007/66/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor 89/665/CEE si 92/13/CEE ale Consiliului in ceea ce priveste ameliorarea eficacitatii cailor de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitii.
Armonizarea legislatiei nationale in domeniul achizitiilor publice Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 (aprobata prin Legea nr. 337/2006)cu pachetul legislativ european alacatuit din:
• Directiva 17/2004/EC – sectorul de “utilitati”
• Directiva 18/2004/EC – sectorul “clasic”
• Directiva 89/665/EEC – remedii pt. sectorul "clasic“
• Directiva 92/13/EEC – remedii pt. sectorul "utilitati"
Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative privind aplicarea procedurilor privind caile de atac fata de atribuirea contractelor de achizitii publice de produse si a contractelor publice de lucrari [4] si Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achizitii publice ale entitatilor care desfasoara activitati in sectoarele apei, energiei, transporturilor si telecomunicatiilor [5] privesc caile de atac in materia contractelor atribuite de autoritatile contractante mentionate la articolul 1 alineatul (9) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de bunuri si de servicii [6] si respectiv de entitatile contractante mentionate la articolul 2 din Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale [7]. Directivele 89/665/CEE si 92/13/CEE urmaresc sa asigure aplicarea efectiva a Directivelor 2004/18/CE si 2004/17/CE.
Prin urmare, Directivele 89/665/CEE si 92/13/CEE se aplica numai contractelor care intra in domeniul de aplicare al Directivelor 2004/18/CE si 2004/17/CE in conformitate cu interpretarea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, indiferent de procedura competitiva sau de modalitatea de chemare la competitie utilizate, inclusiv concursurile de proiecte, sistemele de calificare si sistemele dinamice de achizitie. In conformitate cu jurisprudenta Curtii de Justitie, statele membre trebuie sa asigure existenta unor cai de atac efective si rapide impotriva deciziilor luate de autoritatile contractante si de entitatile contractante in ceea ce priveste includerea unui anumit contract in domeniul de aplicare personal si material al Directivelor 2004/18/CE si 2004/17/CE.
Consultarea partilor interesate si a jurisprudentei Curtii de Justitie a evidentiat o serie de deficiente ale cailor de atac in statele membre. Ca rezultat al acestor deficiente, mecanismele instituite prin Directivele 89/665/CEE si 92/13/CEE nu permit intotdeauna sa se asigure respectarea dreptului comunitar, in special in stadiul in care abaterile inca pot fi corectate. Prin urmare, garantiile de transparenta si nediscriminare urmarite de directivele respective ar trebui sa fie consolidate astfel incat sa asigure ca Comunitatea, in ansamblul sau, beneficiaza pe deplin de efectele pozitive ale Directivelor 2004/18/CE si 2004/17/CE, in sensul modernizarii si simplificarii regulilor de atribuire a contractelor de achizitii publice. Directivele 89/665/CEE si 92/13/CEE ar trebui, prin urmare, sa fie modificate prin adaugarea unor precizari esentiale care vor permite atingerea rezultatelor dorite de legislativul comunitar.
Deficientele constatate includ in special inexistenta unei perioade, intre decizia de atribuire a contractului si incheierea contractului in cauza, care sa permita o cale de atac efectiva. Aceasta are uneori drept rezultat faptul ca autoritatile si entitatile contractante care doresc sa faca ireversibile efectele deciziei de atribuire contestate initiaza foarte rapid semnarea contractului. Pentru a remedia aceasta deficienta, care constituie un obstacol important in calea protectiei juridice efective a ofertantilor interesati, adica a ofertantilor care nu au fost inca exclusi in mod definitiv, este necesar sa se prevada un termen suspensiv minim in timpul caruia incheierea contractului in cauza se suspenda, indiferent daca incheierea se produce in momentul semnarii contractului sau nu.
La data de 1 ianuarie 2010 a intrat in vigoare Regulamentul Comisiei Europene nr. 1177/2009 de modificare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare a acestora în cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții, dupa cum urmeaza :
a) contractelor care au o valoare estimată, fără taxa pe valoare adăugată (TVA), cel
puțin egală cu următoarele praguri:
387.000 euro, fara TVA in cadrul contractelor de bunuri si servicii;
4.845.000 euro , fara TVA in cadrul contractelor de lucrari ;
b) concursurile de proiecte organizate în cadrul unei proceduri de atribuire a contractelor de servicii a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare de 387.000 euro, fara TVA ;
c) concursurilor de proiecte în cadrul cărora valoarea totală a primelor de participare la concurs și a plăților acordate participanților este egală sau mai mare de 387.000 euro, fara TVA ;
d) 125.000 euro, fara TVA, pentru contractele de achiziții publice de bunuri și de servicii ;
e) pentru contractele de achiziții publice de bunuri atribuite de autoritățile contractante care își desfășoară activitatea în domeniul apărării, 193.000 euro, fara TVA ;
f) contractelor subvenționate direct cu peste 50 % de autoritățile contractante și a căror valoare estimată, fără TVA, este egală cu sau mai mare de 4.845.000 euro:
g) contractelor de servicii subvenționate direct cu peste 50 % de autoritățile contractante și a căror valoare estimată, fără TVA, este egală cu sau mai mare de 193.000 euro ;
h) Statele membre adoptă toate măsurile necesare pentru a se asigura că toți concesionarii de lucrări publice care nu sunt autorități contractante aplică normele de publicitate definite de articolul 64 la atribuirea contractelor de achiziții publice de lucrări unor terți, în cazul în care valoarea respectivelor contracte este egală cu sau mai mare de 4.845.000 euro, fara TVA ;
i) 387.000 euro, fara TVA pentru contractele de furnizare de bunuri si servicii ;
j) 4.845.000 euro, fara TVA pentru contractele de lucrari ;
Regulamentul a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2010, este obligatoriu in toate elementele sale si se aplica direct in toate statele membre. Fiind direct aplicabil in Romania, Regulamentul modifica pragurile valorice stabilite prin O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu privire la:
-transmiterea spre publicare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) a anunturilor de intentie, de participare si de atribuire ;
-aplicarea legislatiei achizitiilor publice contractelor finantate/subventionate cu peste 50% de catre o autoritate contractanta.
2.2. Elemente de noutate pentru organizarea
si functionarea sistemului achizitiilor publice dupa aderarea
Romaniei la Uniunea Europeana
Reforma sistemului achizițiilor publice a implicat restructurarea instituțională, reformarea mentalităților care stau la baza sistemului actual, precum și eforturi financiare care au trebuit asumate. Realizarea procesului de reformă a fost o prioritate a guvernului care s-a angajeazat să furnizeze resursele necesare.
Strategia de reforma a sistemului achizitiilor publice a vizat problemele sistemice în domeniul achizițiilor publice, așa cum au fost relevate în mai multe rapoarte de evaluare. Principalele puncte slabe ale sistemului achizițiilor publice, semnalate în perioada 2001 – 2004, se pot sintetiza după cum urmează:
– suprapuneri legislative și distribuție neclară a competențelor instituțiilor publice care sunt implicate în gestionarea sistemului achizițiilor publice, ceea ce a determinat o disolutie a autorității și, implicit, a responsabilităților;
– derogări ad-hoc de la prevederile legislației privind achizițiile publice, în cazul atribuirii unor contracte de mare anvergură;
– personal insuficient la nivelul structurii instituționale cu rol de reglementare și monitorizare ;
– capacitate adesea redusă a autorităților contractante de a aplica procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică în mod corect și eficient;
– sistem neadecvat de control intern ex-ante;
– lipsa unei abordări coerente a procesului de instruire a personalului autorităților contractante ;
– mecanism ineficient de colectare a informațiilor privind modul de funcționare a sistemului achizițiilor publice;
– sistem relativ lent și neperformant de soluționare a contestațiilor.
Strategia de reforma a sistemului de achizitii publice a avut in vedere remedierea, în intervalul de timp 2005 – 2007, a aspectelor negative constatate, asigurându-se astfel calitatea și eficiența modului de funcționare a sistemului achizițiilor publice în România, în concordanță cu cerințele și standardele impuse la nivelul Uniunii Europene.
Noua legislație a integrat într-o viziune unitară atât sistemul ”traditional” al achizitiilor publice, cât și sistemul "achizițiilor electronice", evitânduse in acest mod suprapuneri legislative care creează dificultăți de interpretare. De asemenea, în corpul noii legislații au fost incluse și reglementări referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări/servicii sau alte forme de parteneriat public-privat.
Sistemul achizitiilor publice desemneaza ansamblul regulilor, principiilor, institutiilor si actiunilor referitoare la modul de cheltuire a banilor publici in interesul comunitatii si in care cererea lansata de o autoritate contractanta se intalneste cu oferta unui operator economic.
Supravegherea sistemului achizitiilor publice este asigurata de :
– Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (A.N.R.M.A.P.) – institutie publica in subordinea Guvernului.
– Ministerul Economiei si Finantelor (M.E.F.) – Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice (U.C.V.A.P.) – organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Guvernului.
– Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale care a preluat atributiile Agentiei pentru Serviciile Societatii Informationale, aceasta fiind reorganizata prin Legea nr. 329/2009 , atributii ce se exercita prin Centrul National de Management pentru Societatea Informationala si Centrul National ’’ Romania Digitala ‘’- operatorul sistemului electronic de achizitii publice (S.E.A.P.)
– Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (C.N.S.C.) – organism administrativ jurisdictional, independent.
– Curtea de Conturi – institutia suprema de control financiar.
– Autoritatea de Audit – autoritatea publica a statului constituita pe langa Curtea de Conturi, organism fara personalitate juridica independent din punct de vedere operational.
Sistemul achizitiilor publice cuprinde autoritatea de reglementare, autoritatile contractante, operatorii economici si supraveghetorii sistemului.
Autoritatea contractantă are obligația de a respecta principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) în relația cu operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire.
Procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică asigura o publicitate adecvata si transparenta a contractelor , precum o procedura de atribuire corecta si impartiala a acestora:
a) licitația deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta;
b) licitația restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura, urmând ca numai candidații selectați să aibă dreptul de a depune oferta;
c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura si prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidații admisi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluții apte să răspundă necesităților sale, urmând ca, pe baza soluției/soluțiilor, candidații selectați să elaboreze oferta finală;
d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidații selectați si negociază clauzele contractuale, inclusiv prețul, cu unul sau mai mulți dintre acestia. Negocierea poate fi:
– negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare;
– negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare;
e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulți operatori economici.
Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluții, respectiv o procedură specială prin care achiziționează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice si peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurențiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii.
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziției, estimată conform prevederilor secțiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăseste echivalentul în lei a 15.000 euro pentru fiecare achiziție de produse, servicii sau lucrări. Achiziția se realizează pe bază de document justificativ, care în acest caz se consideră a fi contract de achiziție publică, iar obligația respectării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se limitează numai la prevederile art. 204 alin. (2).
Atribuirea contractului de achizitie publica se face prin aplicarea procedurilor de licitatie deschisa sau licitatie restransa. Orice autoritate contractanta are dreptul de a aplica procedurile de atribuire prin utilizarea mijloacelor electronice. Aplicarea acestor proceduri se realizeaza prin intermediul SEAP. Operatorul SEAP are obligația de a asigura Autorității Naționale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizițiilor Publice accesul nerestricționat la anunțurile transmise de către autoritățile contractante, înainte de publicarea acestora. Autoritatea Națională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizițiilor Publice verifică fiecare anunț transmis de către autoritatea contractantă pentru publicare în SEAP, în măsura în care anunțul respectiv este în legătură cu aplicarea procedurii de atribuire a unui contract cu o valoare estimată mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 124.
Cadrul legislativ care reglementeaza achizitiile publice a prevazut, conform Directivelor Europene si un sistem de remedii in cazul in care, prin acte ale autoritatii contractante, se incalca prevederile legale. Solutionarea contestatiilor pe cale administrativ-jurisdictionala de catre Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor sau în justitie. In situatia in care, cu privire la acelasi obiect au fost formulate, atât contestatie în fata Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, cât si actiune la instanta judecatoreasca, aceasta din urma, pentru asigurarea unei bune judecati, va putea dispune, la cererea partilor sau din oficiu, prin încheiere, întrunirea cauzelor. Încheierea poate fi atacata numai o data cu fondul, iar Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor va transmite dosarul în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii.
De un interes major sunt si modificarile introduse în ceea ce priveste calcularea taxei de timbru pentru cererile de chemare în judecata având ca obiect contractele care intra în sfera de aplicare a O.U.G. nr. 34/2006. Astfel, a fost eliminata taxa de timbru unica în cuantum de 2% din valoarea contractului de achizitie publica, care fusese introdusa prin O.U.G. nr. 19/2009. Potrivit noii reglementari, taxarea cererilor de chemare în judecata se va face diferentiat, în functie de mai multe praguri valorice ale contractelor.
2.2.1. Noutati in cadrul legislativ
Avand in vedere necesitatea adoptarii unor masuri urgente pentru perfectionarea si dezvoltarea sistemului achizitiilor publice in contextul angajamentelor asumate de Romania si al recomandarilor Comisie Europene si a monitorizarii Uniunii Europene a pregatirilor de aderare s-au adoptat urmatoarele acte normative :
Hotararea nr. 901/2005 privind aprobarea Strategiei de reforma a sistemului
achizitiilor publice, precum si a planului de actiune pentru implementarea acesteia in perioada 2005 – 2007 ;
_________________________________________________
art 204 alin(2) “autoritatea contractanta are obligatiade a asigura obtinerea si pastrarea documentelor justificativecare dovedesc efectuarea oricarei achizitii”
art 124 “valoarea estimata fara TVA este mai mica sau egala decat echivalentul in lei a urmatoarelor praguri :pentru contractul de furnizare 100.000 euro; pentru contractul de servicii 100.000 euro, pentru contractul de lucrari 750.000 euro”
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.74/2005 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice ;
– Hotararea nr. 782/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Consiliului National de Solutionare al Contestatiilor ;
– Ordinul 133/2006 privind aplicarea dispozitiilor referitoare la contractul de publicitate media ;
Perfecționarea cadrului legislativ în domeniul achizițiilor publice, ca urmare a necesității de transpunere în legislația națională a prevederilor noului pachet legislativ european – Directiva 18/2004/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări, de furnizare și deservicii, Directiva 17/2004/CE privind coordonarea procedurilor de achiziție aplicate de entitățile care operează în sectoarele apă, energie, transport și servicii poștale , Directiva 66/2007/CE de modificare a Directivelor 89/665/CEE si 92/13/CEE ale Consiliului in ceea ce priveste ameliorarea eficacitatii cailor de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica a impus elaborarea și adoptarea unor legi si acte normative privind atribuirea contractelor de achiziție publică, dupa cum urmeaza :
– Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor
de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii ;
– Legea nr.337 /2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/
2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii ;
– Legea nr. 128/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii ;
– Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.94/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice nsi a contractelor de concesiune de servicii ;
– Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.143/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii ;
– Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.228/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative;
– Ordonanta de Urgenta nr. 19/2009 privind unele masuri in domeniul legislatiei referitoare la achizitiile publice
– Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 72/2009 privind unele masuri in domeniul legislatiei referitoare la achizitiile publice;
– Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 129/2007 pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii ;
– Hotararea Guvernului Romaniei nr. 525/2007 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice , modificata prin Hotararea Guvernului nr. 1482/2009 ;
– Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii ;
– Hotararea Guvernului Romaniei nr.370/2009 pentru modificarea si completarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.1660/2006 ;
– Ordinul A.N.R.M.A.P. nr.51/2009 privind accelerarea procedurilor de licitatie restransa si negociere cu publicare prealabila a unui anunt de participare ;
– Ordinul A.N.R.M.A.P. nr.107/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii , modificat prin Ordinul nr.122/2009
– Ordinul M.F.P. si A.N.R.M.A.P nr.1.517/2009 privind aprobarea Ghidului pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrari publice si servicii in Romania ;
– Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1439/2009 privind infiintarea Centrului National de Management pentru Societatea Informationala si a Centrului National ’’ Romania Digitala ’’ ;
– Ordonanta de Urgenta nr. 34/2006 evidentiaza mult mai amanuntit modalitatile de estimare a valorii viitorului contract de achizitie publica in functie de situatiile date, tipurile de produse implicate, imposibilitatea de anticipare a pretului total etc.
Un element de noutate il reprezinta si regulile pentru evitarea conflictului de interese, potrivit carora nu au dreptul sa fie implicate in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor persoane care fac parte din consiliul de administratie/organul de conducere ori de supervizare a unuia dintre ofertanti/candidati, sotul/sotia, ruda sau afinul, pana la gradul al patrulea inclusiv cu persoane care fac parte din organele de conducere ale unuia dintre ofertanti/candidati etc. Autoritatea contractanta are obligatia de a preciza in cadrul documentatiei de atribuire orice cerinta, criteriu, regula si alte informatii necesare pentru a asigura ofertantilor o informare corecta, completa si explicita cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. In acest sens, noua reglementare pune accentul pe specificatiile tehnice care trebuie sa fie definite in caietul de sarcini al achizitiei publice cu privire la aspecte calitative, tehnice si de performanta ale ofertei. Tot ca noutate, introducerea contractele de concesiune. Procedura de atribuire a unui contract de concesiune se initiaza prin publicarea unui anunt de participare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, care contine cel putin informatiile din formularul standard adoptat de Comisia Europeana. Publicarea anuntului de participare este obligatorie in toate situatiile in care valoarea estimata a contractului de concesiune care urmeaza sa fie atribuit este mai mare decat echivalentul in lei a 4.845.000 de euro. Contractul de concesiune se atribuie prin aceleasi proceduri ca si in cazul contractelor de achizitii publice.
Contractele sectoriale sunt contractele de achizitie publica ce se atribuie in scopul efectuarii unei activitati relevante in sectoarele de utilitate publica: apa, energie, transport, posta.
2.2.2. Noutati in cadrul institutional
Aderarea României la Uniunea Europeana a coincis cu demararea implementarii efective a ultimei etape a reformarii cadrului institutional in domeniul achizitiilor publice. In vedere necesitatea adoptarii unor masuri urgente pentru perfectionarea si dezvoltarea sistemului achizitiilor publice in contextul angajamentelor asumate de Romania si al recomandarilor Comisiei Europene, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, se infiinteaza Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, ca institutie publica independenta, cu personalitate juridica, organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, cu sediul in municipiul Bucuresti, prin reorganizarea Directiei de reglementare si monitorizare a achizitiilor publice din cadrul Ministerului Finantelor Publice si a Serviciului achizitii lucrari publice al Directiei generale achizitii in lucrari publice si infrastructura rurala din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Autoritatea se organizeaza si functioneaza sub coordonarea directa a primului-ministru Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice.
Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice are ca rol fundamental formularea la nivel de concepție, promovarea și implementarea politicii în domeniul achizițiilor publice.
În realizarea funcțiilor sale Autoritatea Nationala pentru Reglementarea Achizitiilor Publice are, în principal, următoarele atribuții:
a) asigurarea unui cadru legal coerent și armonizat cu acquis-ul comunitar în domeniul achizițiilor publice;
b) îndeplinirea obligațiilor corelative derivate din aplicarea prevederilor directivelor Uniunii Europene în materie de achiziții publice;
c) asigurarea unui canal de comunicare permanent cu structurile din cadrul Comisiei Europene, cu instituțiile publice corespondente din statele membre ale Uniunii Europene și cu organisme de interes public național;
d) asigurarea unui cadru de aplicare conformă a legislației în domeniul achizițiilor publice;
e) dezvoltarea capacității de implementare la nivelul autorităților contractante.
În subordinea președintelui ANRMAP funcționează compartimentul de audit public intern.
În cadrul A.N.R.M.A.P., în subordinea președintelui funcționează următoarele structuri organizatorice:
a) Directia generala politici, reglementare si analiza;
b) Directia generala supraveghere, monitorizare sie valuare;
c) Cabinetul presedintelui;
d) Departamentul de comunicare si relatii publice;
e) Serviciul juridic si resurse umane;
f) Comparimentul audit intern;
g) Seviciul financiar-contabilitate;
h) Serviciul administrative;
A.N.R.M.A.P. funcționează în baza O.U.G. 74/2005 și este singura instituție publică în măsură să verifice procedurile de achiziții publice și aplicarea prevederilor O.U.G. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii cu modificările și completările ulterioare, act normativ redactat și aprobat cu respectarea în detaliu a prevederilor Directivelor Comisiei Europene ce reglementează la nivel european domeniul achizitiilor publice, respectiv Directiva 2004/18/CE și Directiva 2004/17/CE, modificate prin Regulamentul (CE) nr.1177/2009 al Comisiei.
Ministerul Economiei si Finantelor. Avand in vedere necesitatea adoptarii unor masuri urgente pentru stabilirea unui sistem de control ex-ante in domeniul achizitiilor publice, in contextul angajamentelor asumate de Romania in cadrul capitolului 21 "Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale" si al recomandarilor Comisiei Europene, se desemneaza Ministerul Economiei si Finantelor ca organ de specialitate al administratiei publice centrale responsabil pentru indeplinirea functiei de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor care intra sub incidenta legislatiei privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.
Fac obiectul verificării aspectele procedurale aferente procesului de atribuire a următoarelor contracte:
a) contractele de lucrări și contractele de concesiune de lucrări publice cu valoare estimată, fără TVA, mai mare sau egală cu echivalentul în lei a 500.000 euro;
b) contractele de servicii și contractele de concesiune de servicii cu valoare estimată, fără TVA, mai mare sau egală cu echivalentul în lei a 75.000 euro;
c) contractele de furnizare cu valoare estimată, fără TVA, mai mare sau egală cu echivalentul în lei a 75.000 euro;
d) acordurile-cadru încheiate în vederea atribuirii contractelor prevăzute la lit. a)-c).
In situatia in care, in exercitarea functiei de verificare, constata neconcordante in aplicarea legislatiei din domeniul achizitiilor publice, structurile specializate din cadrul
Ministerului Economiei si Finantelor au dreptul sa consulte Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice inainte de a emite avizul consultativ.
Structurile specializate din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor au obligatia de a transmite avizul consultativ autoritatii contractante, Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice si, dupa caz, organului ierarhic superior al autoritatii contractante.
In baza avizului consultativ al structurilor specializate din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, autoritatea contractanta poate sa modifice, sa inceteze, sa revoce, sa anuleze actele in conformitate cu care s-a emis avizul consultativ.
In situațiile reglementate de lege în care este permisă încheierea contractului fără publicarea prealabilă a anunțului de participare,verificarea Unității pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice ( U.C.V.A.P.), privește etapele procesului de achiziție începând cu transmiterea invitației de participare la negociere până la atribuirea și semnarea contractului. În cazul în care nu are loc semnarea contractului, activitatea de verificare încetează la data expirării termenului legal de contestare a comunicării rezultatului procedurii de atribuire.
Verificarea aspectelor procedurale în domeniul achizițiilor publice se exercită de către Ministerul Economiei și Finanțelor prin U.C.V.A.P., care funcționează la nivel de direcție generală, și prin structurile subordonate, care funcționează în cadrul direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, denumite în continuare compartimente de verificare a achizițiilor publice, și în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice București, Serviciul de verificare a achizițiilor publice.
Verificarea aspectelor procedurale se efectuează prin urmărirea directă a modului de derulare a procedurii de atribuire a contractelor de achiziție publică, de concesiune de lucrări publice și de concesiune de servicii, precum și prin verificarea documentelor emise in legatura cu procedura respectiva.
U.C.V.A.P. functioneaza in mod independent din punct de vedere operational fata de structurile implicate in managementul si contractarea fondurilor publice, precum si fata de Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (A.N.R.M.A.P.) și de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.
Aparatul central al U.C.V.A.P. coordonează din punct de vedere metodologic și procedural întreaga activitate a compartimentelor teritoriale de verificare a achizițiilor publice, precum și a aparatului propriu.
Compartimentele teritoriale de verificare a achizitiilor publice desfasoara activitatea de verificare a aspectelor procedurale aferente procedurilor de atribuire, pe baza programului de activitate transmis de U.C.V.A.P.
În exercitarea atribuțiilor sale, U.C.V.A.P. colaborează cu Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice(A.N.R.M.A.P.), operatorul Sistemului electronic de achiziții publice (SEAP), Consiliul național de soluționare a contestațiilor, autoritățile de management, cu alte structuri de control și instituții publice. În acest scop, U.C.V.A.P. va încheia protocoale cu autoritățile și cu instituțiile implicate.
Avand in vedere reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International s-a infiintat Centrul National de Management pentru Societatea Informationala (C.N.M.S.I.) si Centrul National "Romania Digitala" (C.N.R.D.), ca organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale (M.C.S.I.), finantate integral de la bugetul de stat, prin divizarea Agentiei pentru Serviciile Societatii Informationale, denumita in continuare ASSI, care s-a desfiintat.
In realizarea obiectului sau de activitate, C.N.M.S.I. are urmatoarele atributii principale:
a) gestioneaza si opereaza sistemul e-guvernare disponibil la adresa www.e-guvernare.ro, Sistemul electronic de achizitii publice si Sistemul informatic pentru atribuirea electronica a autorizatiilor de transport international rutier de marfa si pentru atribuirea electronica a traseelor nationale din programele de transport prin serviciile regulate judetene, interjudetene limitrofe si interjudetene;
b) opereaza solutiile prin care se asigura continuitatea serviciilor oferite prin sistemele gestionate;
c) gestioneaza capacitati de procesare alocate in acest sens de M.C.S.I.;
d) reglementeaza activitatile specifice domeniului sau de activitate;
e) implementeaza si opereaza la nivel national sisteme informatice si de comunicatii pe domeniul specific de activitate, in scopul furnizarii serviciilor destinate guvernarii prin mijloace electronice;
f) colaboreaza cu institutii si organizatii nationale, regionale si internationale din domeniul sau de competenta;
g) inainteaza M.C.S.I. propuneri de acte normative pentru imbunatatirea cadrului legislativ in domeniul furnizarii de servicii publice prin mijloace electronice si al serviciilor societatii informationale;
h) auditeaza, la cerere, performanta aplicatiilor si sistemelor informatice destinate furnizarii de servicii publice prin mijloace electronice;
i) gestioneaza si opereaza sistemul denumit "Ghiseul virtual de plati";
j) asigura recunoasterea in sistemele pe care le opereaza a oricarei semnaturi electronice extinse bazate pe un certificat calificat emis de un furnizor de servicii de certificare acreditat;
k) acorda consultanta de specialitate pentru institutii si organizatii nationale, regionale si internationale;
l) incheie conventii, protocoale, intelegeri cu institutiile din tara care au atributii in domeniu si cu institutiile similare din strainatate, in conditiile legii;
m) poate fi membru al organizatiilor interne si internationale de specialitate si participa la activitatile acestora;
n) realizeaza cercetari, studii, analize, sinteze, activitati de proiectare si cursuri de pregatire privind domeniile sale de activitate;
o) intocmeste rapoarte anuale asupra activitatii proprii, pe care le supune spre aprobare ministrului comunicatiilor si societatii informationale;
p) exercita orice alte activitati stabilite in sarcina sa in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare;
q) preia activitatea de gestionare a contractelor de cercetare-dezvoltare multianuale incheiate in baza Hotararii Guvernului nr. 1.266/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finantarea, monitorizarea si evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, cu modificarile ulterioare, pe baza de protocol incheiat cu M.C.S.I.
Centrul National ’’Romania Digitala’’ pentru asi realiza obiectivul de activitate are urmatoarele atributii :
a) asigura managementul continutului informational si serviciile de informare din cadrul eRomania si gestioneaza si opereaza sistemele informatice prin intermediul carora sunt prestate serviciile publice electronice din cadrul eRomania;
b) indeplineste atributiile de autoritate responsabila pentru realizarea, operationalizarea si administrarea PCU electronic, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romania;
c) opereaza sistemul prin care se presteaza serviciile de verificare si validare a starii certificatelor digitale emise de furnizori de servicii de certificare acreditati;
d) opereaza solutiile prin care se asigura continuitatea serviciilor oferite prin sistemele gestionate;
e) gestioneaza capacitati de procesare alocate in acest sens de MCSI;
f) reglementeaza activitatile specifice domeniului sau de activitate;
g) implementeaza si opereaza la nivel national sisteme informatice si de comunicatii pe domeniu specific de activitate, in scopul furnizarii serviciilor destinate guvernarii prin mijloace electronice;
h) colaboreaza cu institutii si organizatii nationale, regionale si internationale din domeniul sau de competenta;
i) inainteaza MCSI propuneri de acte normative pentru imbunatatirea cadrului legislativ in domeniul furnizarii de servicii publice prin mijloace electronice si al serviciilor societatii informationale;
j) auditeaza, la cerere, performanta aplicatiilor si sistemelor informatice destinate furnizarii de servicii publice prin mijloace electronice, specifice domeniului sau de activitate;
k) asigura recunoasterea in sistemele pe care le opereaza a oricarei semnaturi electronice extinse bazate pe un certificat calificat emis de un furnizor de servicii de certificare acreditat;
l) acorda consultanta de specialitate pentru institutii si organizatii nationale, regionale si internationale;
m) incheie conventii, protocoale, intelegeri cu institutiile din tara care au atributii in domeniu si cu institutiile similare din strainatate, in conditiile legii;
n) poate fi membru al organizatiilor interne si internationale de specialitate si participa la activitatile acestora;
o) realizeaza cercetari, studii, analize, sinteze, activitati de proiectare si cursuri de pregatire privind domeniile sale de activitate;
p) intocmeste rapoarte anuale asupra activitatii proprii, pe care le supune spre aprobare ministrului comunicatiilor si societatii informationale;
q) exercita oricare alte activitati stabilite in sarcina sa in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare;
r) asigura coordonarea accesarii fondurilor structurale si europene in domeniul societatii informationale;
s) asigura consultanta, expertiza, evaluare si participa cu membri in cadrul comisiilor de atribuire a proiectelor finantate din fonduri structurale.
Sistemul Electronic de Achizitii Publice (S.E.A.P.) reprezinta o infrastructura informatica unitara care ofera institutiilor publice din Romania posibilitatea achizitiei de produse, bunuri si servicii prin mijloace electronice, iar Agentilor Economici posibilitatea de a depune ofertele pentru licitatii deschise electronice.
S.E.A.P. pune la dispozitia autoritatilor contractante facilitati tehnice pentru utilizarea licitatiei elctronice , astfel asa cum este prevazuta aceasta modalitate speciala de atribuire a contractului de achizitie publica la art. 161-169 din ordonanta de urgenta, cat si, posibilitatea tehnica de a achizitiona direct, prin intermediul unui catalag electronic, produse, servicii, lucrari, a caror achizitionare intra sub incidenta prevederilor art.19 din ordonanta de urgenta.
Orice autoritate contractanta, precum si orice operator economic au obligatia, de a solicita inregistrarea si, respectiv, reinoirea inregistrarii in S.E.A.P., cu respectarea conditiilor si procedurii reglementate prin normele de aplicare.
Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor funcționează ca organism administrativ-jurisdicțional pe lângă Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, având următoarele competențe:
a) să soluționeze contestațiile formulate în cadrul procedurilor de atribuire înainte de incheierea contractelor ;
_______________________________________________
art. 161 – 169 licitatia electronica din OUG 34/2006 privind atribuirea contractelro de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii
art.287 alin(4) “Cererea reconvențională se introduce în termen de 3 zile de la comunicarea cerereii de chemare in judecata
b) să se pronunțe asupra legalității procedurilor și operațiunilor desfășurate de autoritate contractanta în atribuirea contractelor de achiziție publică;
c) să emită opinii asupra existenței unei încălcări a legislației în domeniu deduse judecatii dacă instanța de judecată solicită acest lucru, în conformitate cu prevederile art. 287 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
În desfășurarea activității sale, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor stabilește contacte și cooperează cu instituțiile corespondente din statele membre ale Uniunii Europene sau cu organisme internaționale similare.
Solutionarea contestatiilor de catre completele de solutionare din cadrul Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor are la baza urmatoarele principii:
a) legalitatii- conform caruia, autoritatile de stat, institutiile publice si cetatenii sunt obligati sa respecte legea.
b) celeritatii- cauza trebuie solutionata cat mai repede posibil, inaintea oricaror alte obligatii ale C.N.S.C.;
c) contradictorialitatii- fiecare dintre parti trebuie sa aiba cunostinta de sustinerile, cerintele si apararile formulate de catre cealalta parte, putand sa isi exprime apararile/sustinerile in combaterea sustinerilor si apararilor formulate de cealalta parte;
d) dreptul la aparare- care in sens formal, mai restrans, se rezuma la dreptul de a-si angaja un aparator, in sens material contrar in dreptul de a formula cereri , de a propune probe, de a lua la cunostinta de actele depuse la dosar, de a pune concluzii ori de a exercita caile de atac;
Perioada de timp in care se poate formula contestatia, incepe sa curga de la data la care contestatorul a luat la cunostinta de actul autoritatii contractante pe care il considera ilegal.
Depunerea contestatiei in fata Consiliului, pentru care nu s-a luat act de renuntare, suspenda de drept procedura de atribuire, incepand cu data expirarii termenului de asteptare si pana la data expirarii termenului de atac a deciziei CNSC, legea sanctionand cu nulitatea contractul incheiat in aceasta perioada.
Pentru solutionarea contestatiei, Consiliul are dreptul de a solicita partilor lamuriri, orice alte date sau documente in masura in care acestea sunt relevante in raport cu obiectul contestatiei, cat si, orice date necesare si de la alte persoane fizice sau juridice care au posibilitatea de a administra probe.
Decizia pronuntata de Consiliu se comunica in termen de maxim 3 zile de la pronuntare, atat contestatorului, cat si autoritatii contractante. Decizia poate fi atacata cu plangere in termen de 10 zile de la comunicare, atat pentru motive de nelegalitate, cat si de netemeinicie. Plangerea formulata impotriva deciziei Consiliului se depune la Curtea de Apel, Sectia de contencios administrativ si fiscal in a carei raza se afla sediul autoritatii contractante.
În concordanță cu obiectul său de activitate, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor întocmește și păstrează următoarele registre:
a) Registrul general de contestații: în acest registru se trec în ordinea intrării toate contestațiile primite, cu rubricile stabilite în acest scop. Toate cererile depuse ulterior sau corespondența în legătură cu dosarul vor fi înregistrate sub același număr;
b) Registrul informativ: în acest registru se menționează, pentru fiecare dosar înregistrat în ordine numerică, data ieșirii dosarului din arhivă și persoana căreia i s-a predat, data reintrării în arhivă, numărul, data deciziei și soluția pe scurt, data trimiterii dosarului către instanța competentă și data revenirii dosarului, conexarea sau atașarea acestuia;
c) Registrul de termene al arhivei: în acest registru se trec toate dosarele soluționate pe termene de soluționare, consemnându-se numărul și data înregistrării lor;
d) Opisul alfabetic: în acest registru se trec numele și prenumele sau, după caz, denumirea părților din dosar, inclusiv a celor introduse ulterior în procedura de soluționare, precum și numărul dosarului;
e) Registrul de evidență a redactării deciziilor: în acest registru se trec în ordine numerică toate deciziile pronunțate și se notează numărul dosarului și numele membrului Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor care a redactat decizia;
f) Registrul de evidență a căilor de atac: în acest registru se trec, în ordinea datei introducerii plângerii, denumirea părții care a introdus plângerea, numărul dosarului, data declarării căii de atac și data înaintării dosarului către Curtea de Apel;
g) Registrul privind evidența practicii instanțelor de judecată: în acest registru se trec toate dosarele sosite de la Curtea de Apel și soluțiile pronunțate în căile de atac;
h) Registrul de intrare-ieșire a corespondenței administrative;
Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice asigură suportul logistic pentru desfășurarea în bune condiții a activității Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.
Curtea de Conturi este autoritatea publica a statului care exercita auditul extern in sectorul public in calitate de institutie suprema de audit prin exercitarea functiei de control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, furnizand Parlamentului si, respectiv, unitatilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea si administrarea acestora, in conformitate cu principiile legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficientei si eficacitatii.
Prin servicii de calitate în domeniul controlului și auditului public extern, în vederea obținerii și furnizării de informații reale și obiective privind legalitatea, eficiența și transparența utilizării fondurilor publice și a celor reprezentând finanțări externe, se urmareste promovarea responsabilității, a corectitudinii și a celor mai bune practici în operațiunile efectuate în legătură cu fondurile publice. Asigura îmbunătățirea continuă a mecanismelor de control și audit public extern, prin Rapoartele întocmite sprijinind Parlamentul în realizarea atribuțiilor sale constituționale. Urmareste creșterea gradului de implementare a legislației în domeniul cheltuirii banului public și promovarea, prin acțiuni, a unui nivel ridicat de profesionalism, astfel încât auditul public extern din România să se înscrie pe linia bunei practici europene și internaționale.
Prin susținerea unui sistem de control și audit sănătos, eficient și credibil, se urmareste creșterea impactului social al procesului de cheltuire a banului public. Curtea de Conturi a României este una dintre instituțiile fundamentale ale statului de drept care se bucură de independență financiară, funcțională, organizatorică și operațională în conformitate cu recomandările Declarației de la Lima privind liniile directoare de control al finanțelor publice. Isi desfăsoara activitatea în mod autonom, prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit elaborate în conformitate cu standardele de audit internaționale. Asemenea instituțiilor similare din noile state membre ale Uniunii Europene, Curții de Conturi îi revine un rol cheie privind creșterea responsabilității în utilizarea și administrarea fondurilor publice, inclusiv a fondurilor alocate României de Uniunea Europeană și de alte instituții financiare internaționale, la combaterea risipei și a fraudei și la instaurarea unui climat ferm de respectare riguroasă a disciplinei financiare, potrivit principiilor bunei gestiuni financiare. Se urmareste eliminarea erorilor și neregularităților și ameliorarea modului de gestionare a banului public .
Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operațional față de Curtea de Conturi și față de celelalte autorități responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, cu sediul în municipiul București. În teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale organizate în județele în care își desfășoară activitatea agenții, autorități de management și/sau organismele intermediare care gestionează fondurile comunitare.
Autoritatea de audit este singura autoritate nationala competenta sa efectueze audit public extern, in conformitate cu legislatia comunitara si nationala, asupra fondurilor mentionate.
Principalele atributii ale Autoritatii de Audit sunt urmatoarele:
a) evaluarea conformității sistemelor de management și control pentru programele operaționale cofinanțate prin instrumentele structurale și prin Fondul European pentru Pescuit, cu prevederile legale comunitare;
b) verificarea, pe bază de eșantion reprezentativ, a cheltuielilor declarate de autoritățile responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor menționate;
c) raportarea anuala privind compatibilitatea sistemelor de management si controlale autoritatilor responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor menționate, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operațiunilor cu reglementările comunitare;
d) verificarea existentei si corectitudinii elementului de cofinantare national;
e) eliberarea certificatelor de audit privind conturile anuale ale agentiilor de plati, precum si pentru contul euro SAPARD, in ceea ce priveste integralitatea, acuratetea si veridicitatea acestor conturi;
f) emiterea opiniei asupra declarației de asigurare, emise de agențiile de plăți pentru agricultură și dezvoltare rurală ;
g) urmărirea respectării criteriilor de acreditare a autorităților responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, destinate agriculturii și dezvoltării rurale, pe toată perioada de implementare tehnică și financiară a acestora;
h) urmărirea modului de implementare de entitățile auditate a recomandărilor formulate ca urmare a acțiunilor de audit efectuate de Autoritatea de Audit ;
Autoritatea de Audit raportează Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilor comunitare nerambursabile menționate, iar principalele constatări și recomandări rezultate în urma auditurilor efectuate sunt incluse în raportul public anual al Curții de Conturi.
Pornind de la recomandările formulate de Uniunea Europeană în vederea integrării României în rândul țărilor membre, Standardele de audit ale Curții de Conturi au fost elaborate pe baza Standardelor de audit ale Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI2[2]) și ale Federației Internaționale a Contabililor (IFAC3[3]). De asemenea, au fost avute în vedere Liniile directoare europene pentru implementarea Standardelor INTOSAI precum și standardele de audit ale altor instituții supreme de audit.
2.2.3. Organizare S.E.A.P.
Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) asigura mijloace electronice a procedurilor Sistemul Electronic de Achizitii Publice asigura mijloace electronice a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica in conditii de transparenta, egalitate de tratament si concurenta reala impuse prin cadrul legislativ national. Pe plan mondial se afla printre cele mai bune sisteme de e-procurement dezvoltate la nivel national.
Sistemul Electronic de Achizitii Publice (S.E.A.P.) este sistemul informatic de utilitate publica, accesibil prin internet la adresa www.e-licitatie.ro, utilizat in scopul efectuarii de achizitii publice prin mijloace electronice.
Societatea informationala si Centrul National ’’Romania Digitala’’ in calitate de operator al S.E.A.P.-ului este persoana juridica de drept public care, in conditiile stabilite de autoritatea contractanta si in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, asigura suportul tehnic in vederea atribuirii de catre autoritatile contractante a contractelor de achizitie publica prin procedura electronica, stabilind in acest sens cadrul de operare specific.
Sistemul Electronic de Achizitii Publice reprezinta o infrastructura informatica unitara care are urmatoarele obiective:
a)transparenta si eficienta procesului de achizitie care implica fonduri publice;
b)simplificarea procedurii de participare la licitatie a furnizorilor;
c)proceduri de lucru eficiente si standardizate;
d)micsorarea cheltuielilor publice prin reducerea preturilor de achizitie;
e)furnizarea de informatii publice despre procesele de achizitii publice;
f)auditarea procesului de achizitie publica;
g)asigurarea unui cadru de inalta securitate si incredere pentru derularea activitatilor de gestionare a fondurilor publice;
Procedurile de achizitie care se regasesc in cadrul sistemului sunt conforme cu clasificatia europeana in domeniu, S.E.A.P. fiind considerat un sistem compatibil cu cerintele Comunitatii Europene si se realizeaza prin:
a)licitatii deschise , la care poate participa orice ofertant;
b) licitatii restranse, caracterizate prin existenta etapei de selectie.
Transmiterea in S.E.A.P. a anunturilor de intentie, de participare si de atribuire, se poate realiza numai prin completarea formularelor specifice disponibile in sistemul informatic si numai de catre autoritatile contractante inregistrate in S.E.A.P..
Procedura de înregistrare în SEAP a operatorilor economici cuprinde urmatoarele faze:
a) completarea on-line a formularului de înregistrare disponibil în SEAP;
b) transmiterea unei cereri de înregistrare adresate operatorului SEAP, semnată de reprezentatul legal al operatorului economic sau de persoana împuternicită expres să îl reprezinte pe acesta în relațiile cu terții, situație în care va fi transmisă o copie certificată de pe actul de împuternicire;
c) transmiterea de documente edificatoare care să dovedească forma de înregistrare ca persoană fizică autorizată sau juridică și, după caz, de atestare ori apartenența din punct de vedere profesional;
d) transmiterea prin mijloace electronice de către operatorul SEAP a certificatului digital de înregistrare și a instrucțiunilor de utilizare a acestuia, după finalizarea etapelor
Operatorul SEAP are obligația de a pune la dispoziția autorității contractante și/sau operatorului economic, prin mijloace electronice, certificatul digital de înregistrare și instrucțiunile de utilizare a acestuia, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data primirii cererii de înregistrare, în condițiile completării corecte și complete a formularului de înregistrare.
Certificatul digital de înregistrare în SEAP este valabil pe o perioadă de 2 ani de la data emiterii acestuia, atât în cazul autorităților contractante, cât și al operatorilor economici. Certificatul de înregistrare în SEAP se reînnoiește la fiecare 2 ani, respectându-se procedura electronică stabilită de operatorul SEAP.
Aplicarea procedurilor de atribuire prin utilizarea mijloacelor electronice:
Licitatia deschisa reprezinta procedura de atribuire a contractului de achizitie publica la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta. Licitatia deschisa se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare prin care se solicita operatorilor economici depunerea de oferte, se desfasoara intr-o singura etapa si se poate finaliza printr-o etapa suplimentara de licitatie electronica.
Dupa data publicarii anuntului de participare, pentru a continua apalicarea procedurii de licitatie deschisa prin mijloace electronice, autoritatea contractanta are dreptul de a introduce in SEAP informatiile solicitate in mod automat in sistemul informatic pentru generarea procedurii.
Operatorul economic are dreptul de a transmite oferta numai in format electronic si numai pana la data limita de depunere a ofertelor prevazuta in anuntul de participare. In cazul in care prin documentatia de atribuire s-a solicitat indeplinirea unor criterii de calificare, operatorii economici introduc in SEAP, impreuna cu oferta, si informatiile necesare demonstrarii indeplinirii criteriilor de calificare, in conditiile solicitate de autoritatea contractanta.
După finalizarea verificărilor, comisia de evaluare introduce în SEAP, utilizând facilitățile tehnice accesibile prin acest sistem informatic, numele ofertanților ale căror oferte sunt admisibile, precum și ale ofertanților ale căror oferte au fost declarate inacceptabile sau neconforme. În cazul în care criteriul de atribuire a contractului de achiziție publică este "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", comisia de evaluare introduce în SEAP și punctajul obținut de fiecare ofertă admisibilă prin aplicarea factorilor de evaluare de natură tehnică prevăzuți în documentația de atribuire.
Autoritatea contractantă are obligația de a transmite în SEAP rezultatul procedurii de atribuire, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data la care sistemul informatic permite accesul autorității contractante la informațiile prevăzute la art. 22 alin. (2). Pe baza informațiilor introduse în SEAP de către autoritatea contractantă, sistemul
informatic generează automat către toți ofertanții participanți la procedura de licitație deschisă prin mijloace electronice înștiințări cu privire la rezultatul procedurii.
Licitatia restransa. După data publicării anunțului de participare, pentru a continua aplicarea procedurii de licitație restrânsă prin mijloace electronice, autoritatea contractantă are obligația de a introduce în SEAP informațiile solicitate în mod automat de sistemul informatic pentru generarea procedurii. Orice operator economic înregistrat în SEAP are dreptul de a-și depune candidature pentru prima etapă a procedurii de licitație restrânsă prin mijloace electronice
În urma verificării modului de îndeplinire a criteriilor de selecție, comisia de evaluare introduce în SEAP, utilizând facilitățile tehnice accesibile prin acest sistem informatic, denumirea/numele candidaților declarați selectați și neselectați, precum și punctajul obținut de fiecare candidat prin aplicarea criteriilor de selecție prevăzute în documentația de atribuire. În baza informațiilor introduse potrivit alin. (1), rezultatul etapei de selectare este stabilit automat în cadrul SEAP prin utilizarea facilităților tehnice disponibile în cadrul acestui sistem informatic. Sistemul informatic generează automat către toți candidații participanți la procedura de licitație restrânsă prin mijloace electronice înștiințări cu privire la rezultatul etapei de selectare. Sistemul informatic permite doar candidaților selectați în etapa anterioară să depună oferte în cadrul etapei a doua a procedurii de licitație restrânsă prin mijloace electronice.
Cererea de oferte. Cererea de oferte prin mijloace electronice se inițiază prin transmiterea de către autoritatea contractantă a unei invitații de participare la procedura de atribuire, care se publică în SEAP. După transmiterea invitației de participare, regulile aplicabile procedurii de cerere de oferte prin mijloace electronice sunt similare cu cele prevăzute la art. 14-25 pentru aplicarea licitației deschise. După încheierea contractului de achiziție publică, autoritatea contractantă are obligația de a transmite un anunț de atribuire, spre publicare în SEAP, cu respectarea prevederilor art. 56 din ordonanța de urgență.
Licitatia electronica. În cazul în care licitația electronică reprezintă etapa finală a unei proceduri de atribuire care a fost aplicată prin utilizarea integrală a mijloacelor electronice, aceasta poate fi inițiată de autoritatea contractantă numai după transmiterea de către SEAP a informațiilor prevăzute la art. 22 alin. (2). În cazul în care licitația electronică reprezintă etapa finală a unei proceduri de atribuire care a fost aplicată prin utilizarea parțială a mijloacelor electronice sau la reluarea competiției dintre operatorii economici care au semnat un acord-cadru, aceasta poate fi inițiată numai după introducerea de către autoritatea contractantă în SEAP ainformațiilor solicitate în mod automat de sistemul informatic. Durata unei runde de licitație electronică se stabilește în zile și este de minimum o zi, iar între runde trebuie să existe intervale stabilite în zile, a căror durată minimă este de o zi. În orice moment pe parcursul desfășurării licitațiilor electronice, sistemul informatic pune la dispoziția participanților la procesul repetitiv de ofertare informații necesare acestora pentru a-și determina poziția pe care o ocupă în clasament.
La momentul finalizării licitației electronice, sistemul informatic va pune la dispoziția autorității contractante clasamentul rezultat ca urmare a derulării acestei faze, determinat prin luarea în considerare a ofertelor finale introduse de ofertanții participanți și pe baza criteriului de atribuire stabilit conform prevederilor secțiunii a 3-a a cap. V din ordonanța de urgență.
In cazul în care ofertantul declarat admis și înregistrat în SEAP nu modifică în cadrul fazei de licitație electronică elementele ofertei care fac obiectul procesului repetitiv, la stabilirea clasamentului final este luată în considerare oferta depusă de către acesta anterior desfășurării acestei faze, introdusă în prealabil în SEAP de autoritatea contractantă.
Catalogul electronic. În cadrul SEAP, operatorii economici înregistrați au posibilitatea de a publica un catalog cuprinzând produsele, serviciile sau lucrările pe care le oferă, cu rol de instrument de lucru opțional pentru aplicarea prevederilor art. 19 din ordonanța de urgență. Autoritatea contractantă, accesând cataloagele publicate în SEAP, are dreptul de a alege dintre produsele, serviciile sau lucrările prezentate în aceste cataloage și de a transmite în acest scop, prin intermediul SEAP, notificări operatorilor economici care le oferă. În cazul în care operatorul economic acceptă condițiile impuse de autoritateacontractantă, va transmite acesteia, prin intermediul SEAP, oferta fermă pentru furnizarea produselor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor.
Codul CPV stabileste un singur sistem de clasificare pentru achizitiile publice cu scopul de a standardiza referintele utilizate de autoritatile si entitatile contractante pentru a descrie obiectul contractelor de achizitii publice.
Solutionarea contestatiilor. In cazul contestațiilor care vizează acte ale autorității contractante în legătură cu o procedură de atribuire aplicată integral prin mijloace electronice, autoritatea contractantă are obligația de a comunica în SEAP, prin utilizarea facilităților tehnice puse la dispoziție de sistemul informatic și nu mai târziu de termenul prevăzut la art. 271 alin. (3) din ordonanța de urgență, faptul că procedura de atribuire este suspendată de drept. Daca contestația vizează acte emise în legătură cu o procedură de atribuire aplicată integral prin mijloace electronice, autoritatea contractantă are obligația de a transmite operatorului SEAP toate deciziile luate de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, referitoare la contestația în cauză, precum și dispozitivul hotărârilor judecătorești în situația în care au fost formulate acțiuni în justiție .
2.2.4. O noua dimensiune în solutionarea contestatiilor
Prin abrogarea tuturor actelor ce contin prevederi cu privire la achizitiile publice, printre care O.U.G. nr. 60/ 2001 privind achizitiile publice, Legea nr.219/1998, O.U.G. nr. 20/2002, noua lege implementeaza Directivele UE, 17 si 18 din 2004 intr-un singur act. O singura lege faciliteaza o utilizare mai usoara de catre toti participantii la procesul de achizitie publica. Adoptarea ordonantei de urgenta a fost necesara si in scopul asigurarii conditiilor de accesare a sumelor nerambursabile de care Romania va beneficia prin intermediul fondurilor structurale, de coeziune, începând cu anul 2007, în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Sistemul de rezolvare a contestatiilor a fost reproiectat, elementul de noutate constituindu-l infiintarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor – CNSC. Acesta este un organism independent, cu activitate administrativ-jurisdictionala, format din 21 de consilieri de solutionare a contestatiilor, care functioneaza pe langa ANRMAP, dar fata de care isi pastreaza independenta in ceea ce priveste deciziile pronuntate in solutionarea contestatiilor cu care este sesizat.
Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante, prin încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante de a emite un act, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicțională sau în justiție.
În vederea soluționării contestațiilor pe cale administrativ-jurisdicțională, partea care se consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului național de Soluționare a Contestațiilor , cu respectarea prevederilor art. 2562 si 270 – 271. Prin excepție de la prevederile alin. (1), litigiile privind procedurile de atribuire de servicii si/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național, asa cum este definită de legislația în vigoare, sunt de competența exclusivă a Curții de Apel Bucuresti.
Înainte de a se adresa instanței competente, persoana vătămată notifică autoritatea contractantă cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice si la intenția de a sesiza instanța judecătorească competentă.
Notificarea nu are ca efect suspendarea de drept a procedurii de atribuire. După primirea notificării, autoritatea contractantă poate adopta orice măsuri pe care le consideră necesare pentru remedierea pretinsei încălcări, inclusiv suspendarea procedurii de atribuire sau revocarea unui act emis în cadrul respectivei proceduri.
Masurile adoptate se comunică în termen de o zi lucrătoare atât persoanei care a notificat autoritatea contractantă, cât si celorlalți operatori economici implicați în procedura de atribuire.
Persoana vătămată care, primind comunicarea prevăzută la alin. (4), consideră că măsurile adoptate sunt suficiente pentru remedierea pretinsei încălcări va transmite autorității contractante o notificare de renunțare la dreptul de a formula acțiune în justiție sau, după caz, de renunțare la judecarea acțiunii în ceea ce priveste respectiva încălcare.
Persoana vătămată poate sesiza Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sau, după caz, instanța judecătorească competentă în vederea anulării actului si/sau recunoasterii dreptului pretins ori a interesului legitim, în termen de:
a) 10 zile începând cu ziua următoare luării la cunostință, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, despre un act al autorității contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea contractului care urmează să fie atribuit, estimată conform prevederilor art. 23 si ale cap. II secțiunea a 2-a, este mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2);
b) 5 zile începând cu ziua următoare luării la cunostință, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, despre un act al autorității contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea contractului care urmează să fie atribuit, estimată conform prevederilor art. 23 si ale cap. II secțiunea a 2-a, este egală sau mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2).
Partea nu se poate adresa, pentru soluționarea aceleiasi cereri, concomitent Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor si instanței judecătoresti competente. În caz contrar, se prezumă renunțarea la calea administrativ-jurisdicțională, partea având obligația de a notifica Consiliului introducerea cererii la instanța judecătorească competentă.
Instanța competentă să soluționeze plângerea formulată împotriva deciziei pronunțate de Consiliu este curtea de apel, secția de contencios-administrativ si fiscal în a cărei rază se află sediul autorității contractante. Cu excepția cazurilor în care plângerea are ca obiect contestarea amenzii, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor nu are calitatea de parte în proces.
Procesele si cererile privind actele autorităților contractante, acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum si cele privind executarea , nulitatea , anularea , rezoluțiunea , rezilierea sau
_______________________________________
art. 2562 a fost introdus prin O.U.G. nr. 19/2009, publicată în M.Of. Nr. 156 din 12 martie 2009
denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția de contencios administrativ si fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante, cu excepția litigiilor privind procedurile de atribuire de servicii si/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național, care se soluționează în primă instanță de către Curtea de Apel Bucuresti.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sistemul Organizatoric (ID: 146764)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.