Sistemul Informational Financiar Contabil al Decontarilor cu Salariatii Si Bugetul Asigurarilor

CUPRINS

ARGUMENT

Contabilitatea este cea mai veche dintre toate științele de gestiune, ea constituind un obiect foarte interesant pentru istoric, ea însăși fiind istorie: cărțile contabile având vocația de a păstra urma unui anumit număr de evenimente sau consecințe economice.

Contabilitatea este una din cele mai sublime creații ale spiritului omenesc, pe care fiecare bun gospodar ar trebui să o folosească în gospodăria lui și repezintă unul dintre limbajele formalizate, acceptate în viața întreprinderilor.

Munca reprezintă unul din factorii de producție, iar politica de remunerare a factorului muncă este foarte importantă în cadrul unei întreprinderi deoarece constituie un element în motivarea și integrarea personalului în întreprindere.

Pentru a-și atinge țelurile, oamenii se situează pe primul plan în desfașurarea activității unei întreprinderi.

Salariile se plătesc înainte oricăror alte obligații bănești ale angajatorului. Din punct de vedere strict fiscal, sensul și conținutul noțiunii de salariu se vor înțelege corect și pe deplin numai dacă este privit atât din punct de vedere al celui care îl acordă (al angajatorului, care este plătitorul de salarii), cât și din punct de vedere al celui care îl primește (al salariatului, care este beneficiarul veniturilor din salarii).

Pentru ca o întreprindere să își poată desfășura activitatea este nevoie de personal care prin munca prestată ajută la realizarea obiectului de activitate. După cum unui serviciu îi corespunde un contraserviciu, este necesar să se plătească personalului o sumă de bani și să fie asigurat pentru anii în care își pune forță de muncă în slujba angajatorului. Dar, în același timp este necesar să se stingă datoriile față de stat, rezultate în urma declarațiilor depuse lunar.

Contabilitatea decontărilor privind contribuțiile sociale cuprinde obligațiile pentru contribuția la asigurările sociale, contribuția la asigurările sociale de sănătate și la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj. Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare, aferente exercițiului în curs, se înregistrează ca alte datorii și creanțe sociale. Aici se cuprinde și contribuția unității la schemele de pensii facultative și la primele de asigurare voluntară de sănătate.

Motivul pentru care am ales această temă este importanța deosebită pe care o are contabilitate decontărilor cu personalul pentru activitatea pe care o desfășoară un contabil.

Lucrarea cuprinde contabilitatea decontărilor cu personalul precum si contabilitatea decontărilor privind contribuțiile sociale la S.C. GIMDAN SPED S.R.L. Bacău.

Lucrare conține aspecte teoretice preluate din mai multe surse privind domeniul ales, precum și anexe: date din documentele contabile și financiare ale întreprinderii.

CAPITOLUL I

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL, CU ASIGURĂRILE SOCIALE ȘI PROTECȚIA SOCIALĂ

1.1. Considerații generale privind salariile

Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă. Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.

La stabilirea și la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală.*

Salariul se stabilește pentru fiecare salariat în raport cu pregătirea (calificarea) și competența profesională, cu importanța și complexitatea lucrărilor ce revin postului în care este încadrat, și cuprinde:

Salariul de bază se acordă în raport cu timpul lucrat. Începând cu data de 1 ianuarie 2011, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 670 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe lună în anul 2011 reprezentând 3,94 lei/ora.

Conform contractului colectiv de munca unic la nivel național pentru perioada 2011-2014, au fost stabiliți următorii coeficienți minimi de ierarhizare, care se aplică la salariul minim negociat pe societate pentru următoarele categorii de salariați:

Muncitori:

Necalificați = 1;

Calificați = 1,1;

Personal administrativ încadrat în funcții pentru care condiția de pregătire este:

Liceala = 1,1;

Postliceala = 1,15;

Personal de specialitate încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este:

Școala de maiștri = 1,3;

Studii superioare de scurtă durată = 1,3;

Personal încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este cea de studii superioare = 1,72.

Sporuri, și anume:

Pentru condiții de munca deosebite, grele, periculoase sau penibile;

Pentru condiții novice de muncă;

Pentru orele suplimentare și pentru orele lucrate în zilele libere și în zilele de sărbători legale;

Pentru vechime în muncă: minimum 5 % pentru 3 ani vechime și maxim 25 % pentru o vechime de peste 20 ani, din salariul de bază;

Pentru lucrul în timpul liber;

Pentru exercitarea și a unei alte funcții;

Alte categorii de sporuri: sporul de izolare, sporul pentru folosirea unei limbi străine, sporul de fidelitate, sporul de confidențialitate, sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihice, sporul pentru titlul științific de doctor, etc.

Adaosuri:

adaosul de acord;

premiile acordate din fondul de premiere;

alte adaosuri, convenite la nivelul unitarilor și instituțiilor: participarea salariaților la profit, tichetele de masă, tichetele cadou sau tichetele de creșă acordate conform prevederilor legale și înțelegerii părților.

Prin sintagma venitul brut realizat lunar se înțelege totalitatea veniturilor în bani sau în natură, realizate dintr-o activitate dependentă, indiferent de fondurile din care acestea se achită, realizată de asigurați. În venitul brut realizat de aceste categorii de persoane sunt incluse și acele venituri în bani sau în natură care sunt obținute ca urmare a desfășurării unor activități remunerate, în folosul unor entități, altele decât angajatorul/angajatorii la care se derulează activitate de bază. Sintagma venit brut lunar cuprinde, fără să se limiteze la acestea, următoarele:

Venituri în bani:

salariile/indemnizațiile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv de lucru în program de muncă și suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit, indexări, compensări și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază;

drepturile de soldă lunară și alte drepturi acordate soldaților și gradaților voluntari;

sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condițiile deosebite de muncă; activitate desfășurata în mediul rural, în zone izolate, muncă prestată în schimbul de noapte; îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază; sporul de fidelitate și altele asemănătoare;

sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, indiferent de perioada efectuării, concedii de studii, zile de sărbătoare legale, zile de repaus săptămânal, concedii plătite pentru evenimente familiale deosebite, ziua profesiei, zile necesare instalării pe post în cazul transferului, întreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariaților)*;

sume acordate cu ocazia ieșirii la pensie;

premiile anuale și cele din cursul anului, sub diferite forme, altele decât cele reprezentând participarea salariaților de profit;

sumele plătite conform legii sau contractelor colective de munca (al 13-lea salariu, prime de vacanță, aprovizionarea de iarnă, prime acordate cu ocazia sărbătorii naționale sau religioase);

alte adaosuri la salarii, aprobate prin lege sau stabilite prin contractele individuale ori colective de muncă,(bonusuri, stimulente, compensații, indemnizația pentru concediul de odihnă neefectuat, precum și alte sume, reprezentând veniturile curente sau aferente perioadelor anterioare, inclusiv cele achitate în lunile în care asigurații nu au prestat activitate salarizată);

sumele rezultate prin plata cu ora, gărzi, indemnizații clinice;

sumele acordate, potrivi legii, contractului colectiv de muncă sau contractului individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă, încetării raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, a mandatului sau a calității de membru cooperator, ca urmare a concedierilor individuale ori colective, indiferent de denumire, cuantumul și durata acordării acestora;

ajutoarele, asimilate prestațiilor sociale, acordate de către angajator salariaților sau altor persoane, datorită producerii unor evenimente sociale sau familiale, peste limita cheltuielilor sociale deductibile fiscal;

indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ (sindicate, asociații, fundații);

cadourile în bani oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului îi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sau cu orice altă ocazie;

sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație, în comitetul de direcție și în comisia de cenzori;

indemnizații de ședință acordate, potrivit legii, membrilor comisiilor constituite la nivelul autorităților și instituțiilor publice;

sumele primite de către diverse persoane fizice, altele decât cele autorizate, potrivit legii, să desfășoare activități independente, ca urmare a desfășurării unor activități profesionale cum ar fi cele din domeniul asigurărilor, marketingului, publicității, imobiliar etc.;

sumele primite în baza unor convenții civile de prestări și servicii sau contracte de colaborare;

orice alte venituri în bani care, conform prevederilor legale, nu sunt exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale.

Venituri în natură:

angajator conform Codului muncii;

utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepția deplasării de distanță dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

contravaloarea chiriei sau a unei părți din acestea și după caz, a utilităților, suportate de către angajator, cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum și alte bunuri sau servicii oferite gratuit ori la un preț mai mic decât prețul pieții;

împrumuturi nerambursabile;

anularea unei creanțe a angajatorului asupra angajatului;

abonamentele și costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;

permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariații proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plății primei respective, altele decât cele obligatorii.

Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor. Nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele colective de muncă aplicabile. Salariul individual se stabilește prin negocieri individuale între angajator și salariat. Sistemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.

Salariul este confidențial, angajatorul având obligația de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidențialității. În scopul promovării intereselor și apărării drepturilor salariaților, confidențialitatea salariilor nu poate fi opusă sindicatelor sau, după caz, reprezentanților salariaților, în strictă legătură cu interesele acestora și înora și în relația lor directă cu angajatorul.

Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe țară. Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară. Aceste dispoziții se aplică și în cazul în care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să își desfășoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepția grevei. Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este adus la cunoștința salariaților prin grija angajatorului.

Pentru salariații cărora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de muncă, le asigură hrană, cazare sau alte facilități, suma în bani cuvenită pentru munca prestată nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe țară prevăzut de lege.

Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz. Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar. Plata în natură a unei părți din salariu, în condițiile stabilite la art. 165 din Codul muncii, este posibilă numai dacă este prevăzută expres în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă. Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Salariul se plătește direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta. În caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate până la data decesului sunt plătite, în ordine, soțului supraviețuitor, copiilor majori ai defunctului sau părinților acestuia. Dacă nu există niciuna dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt plătite altor moștenitori, în condițiile dreptului comun.

Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit. Statele de plată, precum și celelalte documente justificative se păstrează și se arhivează de către angajator în aceleași condiții și termene ca în cazul actelor contabile, conform legii.

Nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege. Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. În cazul pluralității de creditori ai salariatului va fi respectată următoarea ordine:*

obligațiile de întreținere, conform Codului familiei;

contribuțiile și impozitele datorate către stat;

daunele cauzate proprietății publice prin fapte ilicite;

acoperirea altor datorii.

Reținerile din salariu cumulate nu pot depăși în fiecare lună jumătate din salariul net.

Acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată în astfel de situații nu poate avea semnificația unei renunțări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispozițiilor legale sau contractuale.

Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.

Constituirea și utilizarea fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale se vor reglementa prin lege specială.

Concedii de odihnă și indemnizații pentru concedii de odihnă

Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților. Dreptul de concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul unei cesiuni, renunțări sau limitări.

Deși Codul Muncii prevede un număr minim de 20 zile lucrătoare de concediu de odihnă, se aplică prevederile Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național aplicabil (are rang de lege) conform căruia durata minimă a concediului de odihnă anual este 21 zile lucrătoare. În funcție de prevederile Contractului Colectiv de Muncă la fiecare unitate, numărul de zile de concediu de odihnă ce se acordă salariaților se poate diferenția în funcție de vechimea în muncă sau alte criterii, dar niciodată sub nivelul minim prevăzut în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național aplicabil.*

Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil, este prevăzută în contractul individual de muncă și se acordă proporțional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.

Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. Efectuare concediului în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege sau în cazurile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil.

Angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârșitul anului următor, tuturor salariaților care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediu de odihnă la care aveau dreptul.

Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

Salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tineri în vârsta de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare.

Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanților salariaților, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor.

Prin programările colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de muncă.

Prin programarea individuală se poate stabili data efectuării concediului sau, după caz, perioada în care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioadă care nu poate fi mai mare de 3 ani.

În cadrul perioadelor de concediu stabilite salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel puțin 60 de zile anterioare efectuării acestuia.

În cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat se efectueze într-un an calendaristic cel puțin 15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.

Salariatul este obligat sa efectueze în natură concediu de odihnă în perioada în care a fost programat, cu excepția situațiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediu nu poate fi efectuat.

Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.

Indemnizația de concediu de odihnă se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.

Concediu de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.

Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forță majoră sau pentru interese urgente care impun prezența salariatului la locul de muncă. În acest caz angajatorul are obligația de a suporta toate cheltuielile salariatului și ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum și eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.

În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariații au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă.

Evenimentele familiale deosebite și numărul zilelor plătite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

Pentru rezolvarea unor situații personale salariații au dreptul la concedii fără plată.

Durata concediului fără plată se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

Salariații au dreptul la zilele libere plătite pentru evenimentele deosebite în familie sau pentru alte situații, după cum urmează:

Căsătoria salariatului – 5 zile;

Căsătoria unui copil – 2 zile + 10 zile dacă a urmat un curs de puericultură;

Nașterea unui copil – 5 zile;

Decesul șotului, copilului, părinților, socrilor – 3 zile;

Decesul bunicilor, fraților, surorilor -1 zi;

Donatorii de sânge – conform legii;

La schimbarea locului de munca în cadrul aceleiași unități, cu mutarea domiciliului în altă localitate -5 zile.

Concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate

Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor este de o lună realizată în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.

Se asimilează stagiul de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate perioadă în care asiguratorul:

a beneficiat de concediu și indemnizație de asigurări sociale de sănătate ;

a beneficiat de pensie de invaliditate;

a urmat cursurile de zi ale învățământului universal; organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora.

Asigurații au dreptul la concediu și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiții de stagiu de cotizare, in cazul urgențelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor și SIDA.

Baza de calcul a indemnizațiilor se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cel 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe țară lunar, pe baza cărora se calculează contribuția pentru concedii și indemnizații.

Asigurații beneficiază de concedii și indemnizații, în baza certificatului medical eliberat de medicul curant.

Certificatele de concediu medical se completează și se eliberează la data la care se acordă consultația medicală, stabilindu-se numărul de zile de concediu medical.

Certificatele de concediu medical sunt completate cu anumite coduri de indemnizație de asigurări sociale de sănătate, în funcție de care se vor calcula și plăti indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, astfel:

Concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate la care au dreptul asigurații sunt:

Concediile și indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii:

Se acordă pe o durată de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire.

Începând cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de către medicul specialist până la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.

Durata de acordare a concediului și a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale și se diferențiază după cum urmează:

Un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară și unele boli cardiovasculare;

Un an, cu drept de prelungire până la un an și 6 luni de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală și urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, pentru SIDA și neoplazii, în funcție de stadiul bolii;

Un an și 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară operată și ostio-articulară;

6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extra-pulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Medicul primar sau, după caz, medicul specialist în afecțiunea principal invalidantă poate propune pensionarea de invaliditate dacă bolnavul nu a fost recuperat la expirarea duratelor de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă.

Medicul expert al asigurărilor sociale decide, după caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reducerea programului de lucru, reluarea activității în raport de pregătirea profesională și de aptitudini ori pensionarea de invaliditate.

Prelungirea concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de zile.

Asigurații a căror incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă sau al concediului fără plată beneficiază de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, concediu de odihnă sau fără plată fiind întrerupt, urmând ca zilele neefectuate să fie reprogramate;

Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează:

De către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă;

Din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu ziua următoare celor suportate de angajator și până la data încetării incapacității temporare de muncă a asiguratului sau a pensionarii acestuia.

Indemnizația se calculează astfel:

unde:

– cuantumul indemnizației;

– media zilnică a bazei de calcul a indemnizației;

P – procentul stabilit în funcție de codul de indemnizație de asigurări sociale de sănătate;

– numărul de zile lucrătoare din concediul medical;

V- suma veniturilor din ultimele 6 luni pe baza cărora s-a achitat contribuția pentru concedii și indemnizații;

– numărul total de zile lucrate din ultimele 6 luni pe baza cărora s-a achitat contribuția pentru concedii și indemnizații.

Concediile și indemnizațiile pentru prevenirea îmbolnăvirii și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale

În scopul prevenirii îmbolnăvirii și recuperării capacității de muncă, asigurații pot beneficia de:

Indemnizație pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală, dacă, din motive de sănătate, nu mai pot realiza durata normală de muncă;

Concediu și indemnizație de carantină, dacă li se interzice continuarea activității din cauza unei boli contagioase;

Tratament balnear, în conformitate cu programul individual de recuperare, întocmit de medicul curant, cu avizul obligatoriu al medicului expert al asigurărilor sociale.

Asigurații aflați în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive beneficiază de tratamentul balnear și de recuperare a capacității de muncă, pe baza biletului de trimitere, în condițiile prevăzute de Contractul cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul și stemului de asigurări sociale de sănătate.

În funcție de tipul afecțiunii și de natura tratamentului, durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile și se stabilește de medicul curant.

Cuantumul brut lunar al indemnizației se determina astfel:

Pentru reducerea timpului de munca:

– cuantumul indemnizației (nu poate depăși Bmax;

Beli – baza de calcul lunar a indemnizației;

S – venitul salarial brut realizat de asigurat prin reducerea timpului normal de munca;

Ntz – numărul total de zile lucrate din ultimele 6 luni pe baza cărora s-a achitat contribuția pentru concedii și indemnizații;

Mntz – media zilelor lucrătoare din ultimele 6 luni din care se constituie baza de calcul;

Bmax – baremul maxim pentru cuantumul indemnizației.

Pentru carantină, se determină după aceeași formulă de calcul folosită în cazul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii:

Ci = Mzbci × 75% ×Nzlcm

Indemnizațiile pentru reducerea timpului de muncă și concediu pentru carantină sunt suportate integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Costurile tratamentului balnear, precum și cele ale acțiunilor de recuperare a capacității de muncă se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate în condițiile prevăzute de Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și de normele metodologice de aplicare a acestuia.

Concediile medicale și indemnizațiile pentru maternitate:

Cuantumul brut lunar al indemnizației se determină astfel:

Ci = Mzbci × 85% × Nzlcm

unde Mzbci și Nzlcm au aceeași semnificație ca și în formula de calcul folosită în cazul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii.

Concediile medicale și indemnizațiile pentru îngrijirea copilului bolnav:

Cuantumul brut lunar al indemnizației se determină astfel:

Ci = Mzbci × 85% × Nzlcm

Concedii medicale și indemnizații de risc maternal:

Cuantumul brut lunar al indemnizației se determină astfel:

Ci = Mzbci × 75% × Nzlcm

Potrivit Codului Fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoana fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă.

În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:

indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ;

drepturile de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome;

sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale se constituite prin subscripție publică;

sumele primite de reprezentanți în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație, în comitetul de direcție și în comisia de cenzori;

sumele primite de reprezentanți în organisme tripartite, potrivit legii;

indemnizația lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declarația de asigurări sociale;

sumele acordate de organizații nonprofit și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația primită pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariații din instituțiile publice;

indemnizația administratorilor, precum și suma din profitul net cuvenite administratorilor societăților comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acționarilor;

orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

Avantajele primite în legătură cu activitate dependentă includ, însa nu sunt limitate la:

utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scopul personal, cu excepția deplasării pe distanța dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum și alte bunuri sau servicii oferite gratuit, sau un preț mai mic decât prețul pieței;

împrumuturi nerambursabile;

anularea unei creanțe a angajatorului asupra angajatului;

abonamentele și costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;

permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariații proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plății primei respective, altele decât cele obligatorii.

Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit:

ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamitaților naturale, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, veniturile reprezentând cadourile pentru copiii minori ai salariaților, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, costul prestaților pentru tratament și odihnă, inclusiv transportul pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă;

cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 Iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoare cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depășește 150 lei;

tichetele de creșă acordate potrivit legii;

tichetele de masă și drepturile de hrană acordate de angajator angajaților, în conformitate cu legislația în vigoare;

contravaloarea folosinței locuinței de serviciu sau a locuinței din incinta unității, potrivit repartiției de serviciu, numirii conform legii sau specificității activității prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranța națională, precum și compensarea diferenței de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;

cazarea și contravaloare chiriei pentru locuințele puse la dispoziția oficialităților publice, a angajaților consulari și diplomatici care lucrează în afara țării, în conformitate cu legislația în vigoare;

contravaloare echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igenico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în vigoare;

contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajații își au domiciliul și localitate în care se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situațiile în care nu se asigură locuință sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

sumele primite de angajați pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare a indemnizației primite pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizația acordată salariaților din instituțiile publice;

sumele primite, potrivit dispozițiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

indemnizațiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum și indemnizațiile de instalare și mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituțiile publice și celor care își stabilesc domiciliul în localitățile din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care își au locul de muncă;

sumele reprezentând părțile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de munca au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, precum și sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apărare națională, ordinea publică și siguranța națională la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere și de restructurare, acordate potrivit legii;

veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, încadrate cu contract individual de muncă;

veniturile din salarii, ca urmare a activității de creare de programe de calculator;

sumele sau avantajele primite de persoanele fizice din activități dependente desfășurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepție veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfășurare a activității în străinătate;

cheltuieli efectuate de angajator pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajatului legată de activitatea desfășurata de acesta pentru angajator;

costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

Avantajele primite în bani și în natură și imputate salariatului în cauză nu se impozitează.

Art. 56. din Codul Fiscal – Deducerea personală

Persoanele fizice prevăzute la Art. 40. alin (1) lit. a) și alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază.

Deducerea personală se acordă acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.000 lei inclusiv, astfel:

pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere – 250 lei;

pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 350 lei;

pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere – 450 lei;

pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere – 550 lei;

pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere – 650 lei;

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.001 lei și 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele de mai sus și se stabilesc prin ordin al ministerului finanțelor publice.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3 .000 lei nu se acordă deducere personală.

Persoana în întreținere poate fi șotia/șotul, copii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale șotului/șotiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 250 lei lunar.

În cazul în care o persoană este întreținută de mai mulți contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înțelegerii între părți.

Copii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniți, ai contribuabilului sunt considerați întreținuți.

Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreținerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreținute. Perioada se rotunjește la luni întregi în favoarea contribuabilului.

Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere:

persoanele fizice care dețin terenuri agricole și silvice în suprafața de peste 10.000 mp în zonele colinare și de șes și de peste 20.000 mp în zonele montane;

persoanele fizice care obțin venituri din cultivarea și valorificarea florilor, legumelor și zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri și/sau în sistem integrat, din cultivarea și din valorificarea arbuștilor, plantelor decorative și ciupercilor, precum și din exploatarea pepinierelor viticole și pomicole, indiferent de suprafață.

Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.

Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla funcția de bază, în limita venitului realizat.

Deducerea personală este stabilită în funcție de venitul brut lunar din salarii realizat la funcția de bază de către contribuabil și numărul de persoane aflate în întreținerea acestuia.

Obligația stabilirii persoanelor aflate în întreținerea contribuabilului în funcție de care se atribuie deducerea personală este în sarcina plătitorului de venit de salarii, la funcția de bază.

Pentru ca o persoană să fie în întreținere, aceasta trebuie sa îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

existența unor raporturi juridice între contribuabil și persoana aflată în întreținere;

persoana fizică întreținută să aibă venituri impozabile și neimpozabile mai mici sau egale cu 250 lei lunar.

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri.

1.2. Contribuții angajat și angajator 2011

Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 117/2010 a fost introdus în Codul Fiscal un nou titlu, Titlul IX indice 2 „Contribuții sociale obligatorii”. Având în vedere însă și Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011, dar și Legea nr. 287/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011, iată în continuare cotele de contribuții ce trebuie plătite de către angajator și angajat în 2011.

Cotele sunt valabile din 01.01.2011 și aplicabile la fondul de salarii din luna calendaristică.

PENSII – CAS:

20,8% – condiții normale de muncă,

25,8% – condiții deosebite de muncă,

30,8% – condiții speciale de muncă (valabil la ce datorează un angajator)

10,5 % – condiții normale de muncă,

10,5% – condiții deosebite de muncă,

10,5% – condiții speciale de muncă (aferente contribuțiilor datorate de angajat).

SĂNĂTATE –CASS

5.2% (angajator),

5.5% (angajat),

0.85% (angajator) – contribuția aferentă concediilor și indemnizațiilor.

ANOFM ȘOMAJ:

0.5% (angajator)

0.5% (angajat)

0.25% (angajator) – fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale

Accidente și boli profesionale – între 0,15% și 0,85% – cotele aplicate diferă în funcție de codul CAEN al societății

Comision ITM – nu se mai aplică la fondul de salarii.

Impozit pe veniturile din salarii – în cuantum de 16%, calculat astfel:

Salariu brut – ( CAS angajat (10,5%)+CASS angajat (5,5%)+S angajat (0,5%) ) = R1

Apoi

R 1 – Deducerea legală (de la 250 RON în jos, în funcție de salariu –)= R2

Apoi

R 2 X 16% = Impozit pe venit ce trebuie reținut angajatului și plătit

În cazul veniturilor din salarii și/sau al diferențelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează și se reține la data efectuării plății, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara funcției de bază la data plății, și se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.

Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit, pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și pentru acordarea de burse private, conform legii.

Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Informațiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fișele fiscale. Plătitorul de venituri are obligația să completeze formulele pe întreaga durată de efectuare a plății salariilor. Plătitorul este obligat sa păstreze fișele fiscale pe durata angajării și să transmită organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat.

Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate – formular 112

Hotărârea Guvernului nr. 1397 / 2010 privind modelul, conținutul, modalitatea de depunere și de gestionare a "Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidență nominală a persoanelor asigurate" publicată în Monitorul Oficial nr. 897/2010A

Vor depune declarație toți cei care au obligațiile de plată prevăzute în Nomenclatorul “Creanțe fiscale” din Hotărârea Guvernului nr. 1397 / 2010 privind modelul, conținutul, modalitatea de depunere și de gestionare a "Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate" publicată în Monitorul Oficial nr. 897/2010.

Nu se depune declarația 112 pentru diferențele de impozit pe venit și contribuții sociale stabilite în urma inspecției fiscale.

Categorii de impozite și contribuții pentru care se depune declarația 112

Formularul 112  "Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate" se depune de angajatori sau entități asimilate acestora, pentru următoarele categorii de impozite și contribuții:

impozit pe venitul din salarii;

contribuția individuală de asigurări sociale reținută de la asigurați;

contribuția de asigurări sociale datorată pentru persoanele pentru care plata drepturilor se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj;

contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale pentru șomeri;

contribuția de asigurări sociale datorată de angajator;

contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator;

contribuția pentru asigurări sociale de sănătate reținută de la asigurați;

contribuția pentru asigurări sociale de sănătate datorată pentru persoanele pentru care plata drepturilor se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj;

contribuția pentru asigurări sociale de sănătate  pentru persoanele care se află în concediu medical pentru incapacitate de muncă din cauză de accident de muncă sau boală profesională suportată de angajator și alte deduceri legale;

contribuția pentru asigurări sociale de sănătate datorată de pensionari pentru veniturile care depășesc plafonul legal;

contribuția pentru asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate/arest preventiv;

contribuția pentru asigurări sociale de sănătate pentru persoanele aflate în concediu și indemnizație pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări pi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru persoanele care beneficiază de indemnizație pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 și 7 ani, potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

contribuția pentru asigurări sociale de sănătate datorate de angajator;

contribuția pentru concedii și indemnizații datorată de persoanele aflate în șomaj;

contribuția pentru concedii și indemnizații de la persoanele juridice sau fizice care au calitatea de angajator;

contribuția individuală de asigurări pentru șomaj reținută de la asigurați;

contribuția individuală de asigurări pentru șomaj datorată de angajator;

contribuția angajatorilor la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;

contribuția pentru asigurări sociale  de sănătate datorată pentru persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările si completările ulterioare;

contribuția individuală de sănătate datorată pentru persoanele, cetățeni străini, aflate în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum și pentru persoanele, cetățeni străini, victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identității și sunt cazate în centrele special amenajate, potrivit legii;

contribuția individuală de sănătate datorată pentru persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 105, 113 si 114 din Codul penal, precum și pentru persoanele care se află în perioada  de amânare sau întrerupere a executării pedepsei privative de libertate;

contribuția individuală de sănătate  datorată pentru personalul monahal al cultelor recunoscute;

contribuția individuală de sănătate datorată pentru persoanele, cetățeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni;

contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator pentru persoanele care se află în concediu medical pentru incapacitate de muncă, din cauza unui accident de muncă sau boală profesională suportată din Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale (FAAMBP), conform Legii nr. 95/2006, cu modificările si completările ulterioare;

contribuția individuală de asigurări sociale datorată de persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele de natură salarială;

contribuția individuală de asigurări pentru șomaj datorată de persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele de natură salarială;

impozit pe veniturile din pensii;

impozit pe veniturile din drepturi de autor și drepturi conexe, definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13 din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare;

impozit pe veniturile rezultate din activități profesionale desfășurate în baza contractelor/convențiilor încheiate potrivit Codului civil.

Formularul 112 "Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidență nominală a persoanelor asigurate" se depune lunar, până la data de 25 ,inclusiv, a lunii următoare celei pentru care se datorează impozitul pe venit și contribuțiile sociale, începând cu data de 25 februarie 2011, la organul fiscal în a cărui evidență contribuabilul este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe și contribuții

Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă, precum și cele pentru incapacitatea temporară de muncă, plătite din fondul de salarii și alte drepturi în bani și/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată.

Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani. Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective, între persoanele juridice sau fizice care angajează și salariați sau reprezentanți ai acestora. Ca o excepție de la acest principiu, sistemul de salarizare al personalului din instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.

CAPITOLUL II – SISTEMUL INFORMAȚIONAL FINANCIAR-CONTABIL AL DECONTĂRILOR CU SALARIAȚII ȘI BUGETUL ASIGURĂRILOR

2.1. Sistemul informațional al contabilității

Un sistem este un ansamblu de elemente conectate între ele, care formează un întreg, iar sistemul informațional este definit ca fiind un „ansamblu de procedee, și mijloace de colectare, prelucrare si transmitere a informației necesare procesului de conducere a întreprinderilor, instituțiilor, ministerelor etc.”

Informația este o „comunicare, veste, știre care pune pe cineva la curent cu o situație” și constituie o „reprezentare simbolica asupra unor entități din realitate”. Aceasta prezintă caracter de noutate pentru receptori, fiind reprezentată de elemente noi, în raport cu cunoștințele prealabile, ce sunt cuprinse în semnificația unui simbol sau a unui grup de simboluri: text scris, mesaj vorbit etc. Informațiile se obțin pe baza datelor. Suportul material al datelor îl constituie purtătorii de date (documente, diverse registre, CD-uri, carduri memorie, memory stick, etc.), care au calitatea de a conserva, stoca și restitui datele.

Conducerea oricărei unități presupune adoptarea de către echipa manageriala a unei multitudini de decizii, cu privire la activitatea curentă, previzională, de investiții etc. Pentru luarea de decizii, decidenții au nevoie de informații, cu ajutorul cărora sa-și fundamenteze opțiunea lor. Managementul unității, indiferent de obiectul de activitate, se bazează pe informații, care după zona de proveniență se împart în informații interne (furnizate din interiorul unității) și informații externe (colectate din exteriorul unității).

Informațiile care, prin conținutul și modul lor de organizare și regăsire, prezintă utilitate și disponibilitate pentru folosirea lor de către factorul uman în scopuri de cunoaștere, decizie sau acțiune dau conținut resurselor informaționale. Constituirea și utilizare resurselor informaționale pot fi considerate la nivel de organizație, de sector economic, de economie națională, precum și la scara internațională. La nivelul firmelor de afaceri, resursele informaționale reprezintă o sursă majoră de avantaj concurențial, care devine activă în funcție de abilitatea cu care aceste resurse sunt gestionate pentru promovarea obiectivelor strategice urmărite. În ansamblul unui sistem cu resurse epuizabile, informația, continuu regenerabilă, tinde să devină resursa ce mai importantă. Pentru ca informația să devină aptă pentru utilizare, aceasta trebuie să îndeplinească condițiile de autenticitate în reprezentarea realității, exactitate a fixării aspectelor ei cuantificabile și oportunitate a disponibilizării sale în locul și la momentul cerut.

În funcție de obiectul de reflectare și de destinația atribuită de către utilizatori, informația poate fi de natură economică, științifică, tehnică, social-politică etc. Dacă mesajul comunicat se referă la activități economico-financiare atunci avem de-a face cu o informație economică. Aceasta este o categorie de informații, ce are ca reprezentare agenții economici, procesele și mărimile economice. Se prezintă, în cea mai mare parte, sub forma unor indicatori cu diferite grade de agregare și sintetizare (macro, mizo și microeconomic), provenind din surse publice sau private.

Pentru realizarea obiectivelor sale întreprinderea acționează într-un mediu complex, care exercită influențe și constrângeri asupra activității sale. În condițiile concurențiale ale economiei de piață, complexitatea activităților economice determină creșterea rolului informației economico-financiare în luarea deciziilor. Calitate informației influențează calitatea deciziei luate, indiferent de orizontul de timp la care se referă decizia (termen scurt sau termen lung).

Cele mai importante surse de date și informații economice sunt:

Planificarea economică;

Evidența economică (contabilitatea, statistica, evidența operativă);

Legislația economico-financiară.

După unii autori 46-50% din totalul informațiilor economice sunt furnizate de contabilitate. „Informația, ca element în jurul căruia glisează toate acțiunile omului în context social-economic, are în domeniul economico-financiar drept principal furnizor contabilitatea.”

Utilizând informația, contabilitatea este văzută ca fiind „o tehnica de ordin cantitativ, de colectare, prelucrare și analiză a informațiilor privind fluxurile economice din activitatea unei întreprinderi.” Privită ca și activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute, contabilitatea trebuie să asigure – potrivit art. 2, alin (1) al Legii contabilității nr. 82/1991 republicată – înregistrarea cronologic și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori. Din această definiție rezultă că unitățile patrimoniale trebuie să furnizeze informații despre activitatea desfășurată tuturor acelora cu care acestea au relații: statul, băncile, furnizorii, clienții, salariații, asociații și acționarii, alte persoane fizice și juridice, iar comunicarea are ca obiect informațiile contabile.

Informația contabilă este produsul finit al contabilității. Aceasta nu poate fi decât rezultatul unui compromis între așteptări și exigențe multiple. Profesorul Mihai Ristea consemna următoarele „ acceptată ca o practică socială, contabilitatea se află în situația de a-și trata produsul pe care-l furnizează ca un compromis între așteptările și exigențele protagoniștilor sociali, între cererea și oferta de informații contabile.”

Sistemul informațional contabil poate fi definit ca fiind ansamblul mijloacelor, procedeelor și metodelor utilizate pentru colectarea, consemnarea, prelucrarea, transmiterea, utilizarea și stocarea informațiilor contabile.

Contabilitatea este o sursă majoră de informații pentru conducerea oricărei societăți, cu cele două ramuri ale sale: contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune. În cadrul contabilității financiare informațiile contabile sunt sintetizate în situațiile financiare ale întreprinderii. Aceste documente se întocmesc, pentru perioade de timp, numite exerciții financiare. În cadrul contabilității de gestiune informațiile contabile sunt conținute de diverse documente destinate uzului intern al managementului, pentru adoptarea deciziilor curente ale întreprinderii. Nevoile informaționale ale managerilor sunt acoperite, în cea mai mare parte, prin rapoarte nepublicate.

Funcția de informare a contabilității constă în furnizarea informațiilor în scopul fundamentării deciziilor. Contabilitatea are o funcție de informare internă (pentru managementul întreprinderii) și o funcție de informare externă (a terților). Informațiile furnizate de contabilitate stau la baza procesului decizional atât în interiorul cât și în exteriorul întreprinderii.

Contabilitatea furnizează informații cu privire la modul de gospodărire a resurselor de care dispune (materiale, financiare, umane), evoluția producției obținute, costurile de producție, veniturile realizate etc. După gradul de transparență, informațiile furnizate de contabilitate se grupează în două mari categorii:

informații total transparente: cele care se referă la poziția și performanța financiară. Acestea fac obiectul contabilității financiare. Se obțin după reguli precizate de Ministerul Finanțelor Publice, au deci un caracter normat, publicându-se în vederea informării corecte a tuturor persoanelor interesate;

informații mai puțin transparente: cele care se referă la calculația costurilor, structura bugetelor întreprinderii, cunoașterea performanțelor interne etc. Acestea fac obiectul contabilității de gestiune. Nu au un caracter normat și nu sunt divulgabile marelui public, întrucât țin de secretul de întreprindere.

Având în vedere aceasta delimitare a informațiilor, sistemul informațional contabil al întreprinderii are două componente:

una care se ocupă de furnizarea informațiilor în exterior – contabilitatea financiară;

și alta, care furnizează informații doar celor din întreprindere – contabilitatea de gestiune.

Contabilitatea financiară (generală) este considerată „fața externă” a întreprinderii, iar contabilitatea de gestiune (internă, managerială, de exploatare, analitică) considerată „fața internă” a întreprinderii.

Delimitarea informațiilor în informații publice și informații confidențiale (nedivulgabile) a apărut din momentul în care s-a conturat conținutul contabilității de gestiune ca urmare a multiplicării societăților pe acțiuni (care au separat conducerea întreprinderilor de proprietarii acestora), a revoluției industriale și apariția concurenței.

Sub aspectul organizării sistemului informațional contabil al unei întreprinderi există două concepte: monism contabil și dualism contabil. Monismul contabil presupune existența unui singur circuit de informații contabile, în timp ce dualismul contabil separă cele două categorii de informații contabile.

Corespunzător celor menționate, contabilitatea unei firme poate fi organizată în două circuite: pe de o parte, contabilitatea financiară (un circuit), iar pe de altă parte contabilitatea de gestiune (al doilea circuit). Sistemul de contabilitate în dublu circuit (dualist) este practicat îndeosebi în țările Comunității Europene, pe când în țările anglo-saxone și în America domină contabilitatea într-un singur circuit (monistă).

În România, începând cu data de 1 ianuarie 1994, contabilitatea este organizată în dublu circuit: unul, cel al contabilității financiare și altul, cel al contabilității de gestiune.

Ambele circuite ale contabilității – financiară și de gestiune – sunt obligatoriu de organizat și condus în întreprinderile românești. Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului sau altei persoane care are obligația gestionarii unității respective.

Contabilitatea financiară, denumită și generală, este cea care asigură obținerea informațiilor privind gestionarea patrimoniului, necesare factorilor interni de decizie ai unității economice, precum și informațiile privind rezultatele financiare necesare utilizatorilor externi (exogeni), inclusiv statului.

Contabilitatea de gestiune, întâlnita în literatura de specialitate, și sub denumirea de managerială, internă, analitică sau de exploatare se referă la acea contabilitate care tinde să descompună cât mai analitic posibil activitatea unei entități patrimoniale, și care trebuie să servească managerilor de la diferite nivele organizatorice, pentru necesitățile lor de informare.

Sistemul informațional contabil, ca element structural fundamental al sistemului informațional al firmei, intervine cu mijloace și tehnici specifice de reflectare fidelă a procesului economic pe toate stadiile circuitului economic. Legătura funcțională între sistemul informațional al firmei și sistemul informațional contabil este una de la întreg la parte; chiar mai mult, apreciem ca sistemul informațional contabil reprezintă coloana vertebrală a sistemului informațional al firmei (figura nr.1).

Diferența dintre sistemul informațional contabil și sistemul informațional al firmei este dat de natura informației.

Sistemul informațional al firmei cuprinde toate categoriile de date și informații, iar sistemul informațional contabil are în componență numai un anumit tip de date, care reflectă fenomenul economic preponderent valoric.

Informații contabile Informații financiare

Ca subsistem, sistemul informațional contabil nu exclude scopul sistemului informațional al firmei.

Elaborarea sistemului informațional contabil este un proces complex prin care se identifică evenimentele și faptele ce generează date, se delimitează obiectivele cunoașterii și conducerii, se stabilesc purtătorii materiali de informații și modul în care se culeg și înregistrează datele, se aleg metodele și sistemele de prelucrare a acestor date, se definesc parametrii de acțiune, destinațiile informațiilor și canalele de distribuție către utilizatori.

2.2. Documente justificative

2.2.1. Definirea documentelor contabile

Legea contabilității obligă toate societățile comerciale să întocmească în momentul și la locul producerii operațiunilor economice documente contabile, care se mai numesc documente justificative. Între atribuțiile Ministerului Finanțelor este și stabilirea nomenclatorului și formatului documentelor.

În general sunt acceptate, mai ales în operațiuni de verificare și control, numai documentele tipizate, al căror model este oficial și în orice caz sunt tipărite.

Pentru acestea organul central amintit stabilește conținutul formularelor, ceea ce STATUL DE SALARII este documentul justificativ de înregistrare în contabilitate și este folosit pentru „calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților, precum și al contribuției privind protecția socială și al altor datorii”

Acest document este întocmit în două exemplare, lunar, pe secții, ateliere, servicii, pe baza documentelor de evidență a muncii și a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizați în acord, pe baza fișelor de evidență a salariului, a evidenței și a documentelor privind reținerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale și se semnează pentru confirmarea exactității calculelor, de către persoana care determină salariul cuvenit și întocmește statul de salarii.

Acest formular poate fi folosit pentru centralizarea la nivelul unității a salariilor și a elementelor componente ale acestora, inclusiv a reținerilor. Plățile care sunt făcute în cursul lunii, precum: avansul chenzinal, lichidările, indemnizațiile de concediu, se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde întreaga sumă a salariilor calculate și toate reținerile legale din perioada de decontare respectivă.

Un stat de salarii trebuie să conțină cel puțin:

denumirea unității, secției, serviciul;

denumirea formularului;

întocmit pentru luna, anul;

numele și prenumele salariatului;

venitul brut;

contribuția individuală de asigurări sociale, contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj, contribuția pentru asigurări sociale de sănătate;

cheltuieli profesionale;

venitul net;

deducere personală de bază, deduceri suplimentare;

venitul bază de calcul;

impozitul calculat și reținut;

salariul net;

semnături: conducătorul unității, conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care întocmește.

Statul de plată circulă:

la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata;

la casieria unității pentru efectuarea plății sumelor cuvenite;

la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate;

la compartimentul care a întocmit statele de salarii, pentru a servi la acordarea vizei atunci când se solicită plata salariilor neridicate.

Este necesar ca acest document să fie arhivat, constituind o probă importantă în cazul unui control viitor. Așadar, statele de salarii se arhivează:

la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăți;

la compartimentul care a întocmit statele de salarii.

LISTĂ DE AVANS CHENZINAL este documentul justificativ de înregistrare în contabilitate, folosit pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților ca avansuri chenzinale, pentru reținerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale plătite.

Acest document se întocmește lunar de către compartimentul care are această atribuție, pe baza documentelor de evidență a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate și se semnează pentru confirmarea exactității calculelor de persoana care a calculat avansurile chenzinale și a întocmit lista.

Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:

denumirea unității, secției, serviciului;

denumirea formularului;

întocmit pentru luna, anul;

numele și prenumele;

salariul de bază;

timpul efectiv: lucrat, concediu medical; avans de plată;

semnături: conducătorul unității, conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care îl întocmește.

Lista de avans chenzinal circulă astfel:

la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata;

la casieria unității, pentru efectuarea plății avansurilor cuvenite;

la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate;

la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de salarii la sfârșitul lunii.

În ceea ce privește arhivarea acestui document trebuie precizate următoarele aspecte:

copie ajunge la compartimentul financiar – contabil;

iar alta la compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal.

LISTĂ DE INDEMNIZAȚII PENTRU CONCEDIUL DE ODIHNĂ este documentul justificativ de înregistrare în contabilitate și se folosește pentru stabilirea drepturilor privind indemnizațiile cuvenite salariaților pe timpul efectuării concediului de odihnă.

Acest document se întocmește în două exemplare, pe măsura plecării personalului în concediu de odihnă, de compartimentul care are această atribuție, pe baza datelor din fișa de evidență a salariilor, și se semnează pentru confirmarea realității datelor și exactității calculelor de persoana care a calculat indemnizațiile și a întocmit lista.

Lista de indemnizații pentru concediul de odihnă circulă astfel:

la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata;

la casieria unității;

la compartimentul financiar – contabil pentru înregistrarea în contabilitate;

la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de salarii la sfârșitul lunii.

Acest formular se arhivează astfel:

la compartimentul financiar – contabil;

la compartimentul care a întocmit lista.

ORDIN DE DEPLASARE (DELEGAȚIE) este documentul justificativ de înregistrare în contabilitate, dispoziția către persoana delegată să efectueze deplasarea spre decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate, folosit pentru stabilirea diferențelor de primit sau de restituit de titularul de avans.

Acest formular se întocmește într-un exemplar, pentru fiecare deplasare de către persoana care va efectua deplasarea, precum și pentru justificarea avansurilor acordate în vederea procurării de valori materiale în numerar.

Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:

denumirea unității;

denumirea și numărul formularului;

numele, prenumele și funcția persoanei delegate;

scopul, destinația și durata deplasării, ștampila unității;

semnătura conducătorului unității, data;

data (ziua, luna, anul, ora) sosirii și plecării în/din delegație, ștampila unității, semnătura conducătorului unității;

ziua și ora plecării; ziua și ora sosirii;

data depunerii decontului, penalizări calculate;

avans spre decontare;

cheltuieli efectuate: felul actului și emitentul, numărul și data actului, suma;

numărul și data chitanței pentru restituirea diferenței;

diferența de primit/restituit;

semnături: conducătorul unității, controlul financiar preventiv, persoana care verifică decontul, șeful de compartiment, titularul de avans.

Ordinul de deplasare circulă:

la persoana împuternicită să dispună deplasarea, pentru semnare;

la persoana care efectuează deplasarea;

la persoanele autorizate de la unitatea unde s-a efectuat deplasarea să confirme sosirea și plecarea persoanei delegate;

la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe baza actelor justificative anexate la acesta de către titular la întoarcerea din deplasare sau cu ocazia procurării materialelor, stabilind diferența de primit sau de restituit, avându-se în vedere eventualele penalizări și semnând pentru verificare.

În cazul în care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este mai mare decât avansul primit, pentru diferența de primit de titularul de avans se întocmește „Dispoziție de plată către casierie”.

În cazul în care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decât avansul primit, diferența de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pentru care se emite „Chitanța”;

la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viză;

la conducătorul unității pentru aprobarea cheltuielilor efectuate.

Acest formular se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

FIȘA DE EVIDENȚĂ A SALARIILOR este documentul de evidență a sumelor ce se rețin eșalonat (rate, chirii, popriri), pentru evidența timpului lucrat efectiv și a salariilor în vederea calculării indemnizațiilor pentru concediul de odihnă.

Acest document se întocmește într-un exemplar, lunar, de către compartimentul care are atribuții de calcul și stabilire a drepturilor de salarii, pe baza statelor de salarii. Coloanele de rețineri ale formularului se completează cu sumele a căror reținere urmează a se face eșalonat pe luni, pe baza contractelor sau altor documente legale.

În cazul în care într-o lună suma reținută nu corespunde cu cea înscrisă în formular, suma afectiv reținută se înscrie în aceeași rubrică, alături sau sub suma trecută pe baza contractului sau altui document legal.

Acest formular nu circulă, fiind document de înregistrare.

Fișa de evidență a salariilor se arhivează la compartimentul unde se întocmește.

Informațiile din fișa de evidență a salariilor cuprinde informațiile fixe și informații variabile.

Informațiile fixe sunt acelea repetabile și general regăsite în toate documentele de același fel.

Informațiile variabile sunt acelea specifice condițiilor concrete în care se derulează operațiunea. Exemplu: specific în industrie, agricultură, transporturi, ș.a.

Se stabilește astfel forma formularului, adică liniatura, așezarea pe rânduri și coloane a datelor ce trebuie consemnate și formatul documentului, respectiv mărimea.

Pe lângă formularele tipizate există și formulare netipizate, adică acelea a căror formă și format nu sunt prestabilite și imprimate. Folosirea lor este la latitudinea unităților patrimoniale.

Documentele justificative sunt documentele care se întocmesc în momentul și locul derulării operațiunilor, dobândind astfel calitatea de documente justificative, iar pe baza lor se înregistrează intrarea sau ieșirea în / din patrimoniu a diferitelor elemente, în funcție de particularitățile acestora.

Pe aceste documente se fundamentează înregistrările cu ajutorul conturilor.

Documentele justificative au un anumit conținut, după cum urmează:

denumirea;

numărul și data documentului;

denumirea și sediul unității patrimoniale sau a serviciului și sectorului care a întocmit documentul;

menționarea părților care participă la efectuarea operației;

conținutul operației (explicația) ;

temeiul legal al operației;

datele cantitative și valorice;

semnăturile care privesc persoana care a întocmit, verificat sau avizat.

După întocmire documentele sunt supuse prelucrării. Aceasta înseamnă sortarea documentelor pe feluri de operații, exprimarea în etalon monetar a mărimii operațiilor economico-financiare, eventuale cumulări prealabile pentru operațiuni repetabile, verificarea de formă și de fond (vizând legalitatea, realitatea, oportunitatea, necesitatea și economicitatea operațiunilor consemnate în document).

În vederea înregistrării în contabilitate, documentele sunt supuse unei analize și apoi se efectuează contarea lor. Aceasta înseamnă înscrierea pe document a conturilor ce urmează a se debita și a se credita, cu valorile respective. Aceste operațiuni se derulează document cu document, iar pentru cele repetabile și de același fel se întocmesc documente centralizatoare.

O importanță deosebită o reprezintă respectarea cronologiei documentelor, în funcție de data întocmirii (sau primirii) documentelor.

O problemă o constituie aceea a erorilor constatate cu ocazia verificării. În această privință există reguli precise: dacă într-un document se greșește partea de text sau cifre acestea se “taie” cu o linie simplă și se scrie deasupra textul și cifra corectă. Corectarea se confirmă prin semnătura persoanei sau persoanelor care au făcut aceasta. Se menționează data efectuării acestei corecturi. Pentru situații deosebite, la locul corecturii se aplică și ștampila personală a persoanei respective.

În documentele referitoare la mijloacele bănești nu sunt admise corecturi sau ștersături. Documente cu regim special, cum sunt chitanța fiscală, cecul pentru bancă ș.a., dacă sunt greșite se anulează și nu se detașează din carnetul respectiv.

Pentru documentele care prevăd operațiuni de predare-primire, corectura trebuie confirmată prin semnături atât ale primitorului cât și ale predătorului.

Aspecte aparte apar în legătură cu completarea documentelor în regim informatic. Corecturile sunt admise numai înainte de începerea prelucrării electronice a acestora. Pentru erorile constatate ulterior se redactează o listă cu erori.

După aceste operațiuni documentele sunt supuse operațiunii de clasare, prin întocmirea de dosare (pe tipuri de operațiuni sau în ordine cronologică a documentelor) pentru o anumită perioadă de timp. În final documentele sunt arhivate.

2.3. Conturile folosite și functiunea lor

Contabilitatea decontărilor cu personalul se conduce cu ajutorul următoarelor conturi sintetice de gradul I și gradul II:

Funcțiunea contului 421 "Personal – salarii datorate"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau în natură, inclusiv a sporurilor, adaosurilor, premiilor din fondul de salarii etc.

În creditul contului 421 "Personal – salarii datorate" se înregistrează salariile și alte drepturi cuvenite personalului (in debitul contului 641).

În debitul contului se înregistrează rețineri din salarii reprezentând avansuri acordate personalului, sume opozabile salariaților datorate terților, contribuția pentru asigurări sociale, contribuția pentru ajutorul de șomaj, garanții, impozitul pe salarii, precum și alte rețineri datorate (in creditul conturilor 425, 427, 431, 437, 428, 444); valoarea la preț de înregistrare a produselor acordate salariaților ca plată în natură, potrivit legii (creditul contului 345); drepturi de personal neridicate (creditul contului 426); salariile nete achitate personalului (creditul conturilor 512, 531).

Soldul contului reprezintă drepturile salariale datorate.*

Funcțiunea contului 423 "Personal – ajutoare materiale datorate"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces și a altor ajutoare acordate.

În creditul acestui cont se înregistrează ajutoarele materiale suportate potrivit legii, precum și alte ajutoare acordate (in debitul conturilor 431, 645).

În debitul contului 423 "Personal – ajutoare materiale datorate" se înregistrează ajutoare materiale achitate (in creditul conturilor 512, 531); reținerile reprezentând avansuri acordate, sume datorate unității sau terților, contribuția pentru asigurări sociale, contribuția pentru asigurări de sănătate și pentru ajutorul de șomaj și impozitul datorat (creditul conturilor 425, 427, 428, 431, 437, 444); ajutoare materiale neridicate (creditul contului 426).

Soldul contului reprezintă ajutoare materiale datorate.

Funcțiunea contului 424 "Prime reprezentând participarea personalului la profit"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența primelor acordate personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale, reprezentând participarea acestora la profit.

În creditul contului 424 "Prime reprezentând participarea personalului la profit se înregistrează valoarea primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii (643).

În debitul contului 424 se înregistrează rețineri reprezentând avansuri, sume datorate unității și terților, precum și alte rețineri datorate (in creditul conturilor 427, 428, 444); sumele achitate personalului (in conturile 512, 531); sumele neridicate de personal (contul 426).

Soldul contului reprezintă primele acordate din profit, datorate.

Funcțiunea contului 425 "Avansuri acordate personalului"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența avansurilor acordate personalului.

În debitul contului 425 "Avansuri acordate personalului" se înregistrează avansurile achitate personalului (creditul conturilor 512, 531).

În creditul contului 425 se înregistrează sumele reținute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale, reprezentând avansuri acordate (debitul conturilor 421, 423).

Soldul contului reprezintă avansurile acordate.

Funcțiunea contului 426"Drepturi de personal neridicate"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența drepturilor de personal neridicate în termenul legal.

În creditul contului se înregistrează sumele datorate personalului, reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, ajutoare de boală, prime și alte drepturi, neridicate în termen (debitul contului 421, 423, 424).

În debitul contului 426 "Drepturi de personal neridicate" se înregistrează: sumele achitate personalului (conturile 512, 531); drepturile de personal neridicate, aferente exercițiilor financiare anterioare, prescrise in creditul contului 758

Soldul contului reprezintă drepturi de personal neridicate.

Funcțiunea contului 427 "Rețineri din salarii datorate terților"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența reținerilor și popririlor din salarii, datorate terților.

În creditul contului 427 "Rețineri din salarii datorate terților" se înregistrează: sumele reținute personalului, datorate terților, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate și alte obligații față de terți (debitul conturilor 421, 423, 424).

În debitul contului se înregistrează: sumele achitate terților, reprezentând rețineri sau popriri (creditul contului 512, 531).

Soldul contului reprezintă sumele reținute, datorate terților.

Funcțiunea Contului 428 "Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența altor datorii și creanțe în legătură cu personalul.

În creditul contului 428 se înregistrează: sumele reținute personalului reprezentând garanții (debit contul 421); sumele datorate personalului, pentru care nu s-au întocmit state de plată, determinate de activitatea exercițiului care urmează să se închidă, inclusiv indemnizațiile pentru concediile de odihnă neefectuate până la închiderea exercițiului financiar (debitul contului 641); sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (contul 438); sumele încasate sau reținute personalului pentru sumele datorate de acesta (în conturile 531, 512, 421, 423, 424).

În debitul contului 428 "Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul" se înregistrează: sumele achitate personalului, evidențiate anterior ca datorie față de acesta (creditul contului 531); sumele datorate de personal, reprezentând chirii, avansuri nejustificate, salarii, ajutoare de boală, sporuri și adaosuri necuvenite, imputații și alte debite, precum și sumele achitate de unitate acestuia (in conturile 706, 708, 758, 4427, 438, 512, 531); sumele restituite gestionarilor reprezentând garanțiile și dobânda aferentă (creditul contului 531); cota-parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal (conturile 758, 4427); valoarea biletelor de tratament și odihnă, a tichetelor și biletelor de călătorie și a altor valori acordate personalului (credit contul 532); sume prescrise sau anulate reprezentând alte datorii în legătura cu personalul aferente exercițiilor financiare anterioare (credit cont 117); sume reprezentând avansuri nejustificate sau nedecontate până la data bilanțului (credit cont 542).

Soldul creditor al contului reprezintă sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor, sumele datorate de personal.

Contul 428 "Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul" are următoarele conturi analitice:

4281. "Alte datorii în legătură cu personalul "– este utilizat pentru sumele datorate salariaților pentru care nu s-au întocmit state de plată, determinate de activitatea exercițiului care urmează să se închidă, înregistrare în creditul acestui cont, urmând ca în momentul achitării lor să se înregistreze în debit; tot în acest cont se evidențiază sumele decontate de titularii de avans peste mărimea avansului acordat.

4282. " Alte creanțe în legătură cu personalul" – este utilizat pentru sumele datorate de către personal, reprezentând chirii și consumuri care se fac la unitatea patrimonială, precum și eventualele sume datorate privind remunerații, sporuri sau adaosuri necuvenite și care se înregistrează în debitul acestui cont, urmând ca în momentul recuperării acestor sume de la salariați, să se înregistreze în creditul acestui cont.

Funcțiunea contului 444 "Impozitul pe venituri de natura salariilor"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența impozitelor pe veniturile de natura salariilor și a altor drepturi similare, datorate bugetului statului.

În creditul contului se înregistrează: sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor, reținut din drepturile bănești cuvenite personalului, potrivit legii (debitul conturilor 421, 423, 424); sumele reprezentând impozitul datorat de către colaboratorii unității pentru plățile efectuate către aceștia (in contul 401).

În debitul contului 444 "Impozitul pe venituri de natura salariilor" se înregistrează: sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe veniturile de natura salariilor și a altor drepturi similare (creditul contului 512); sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor, anulate potrivit legii (contul 758).

Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului statului.

2.4 Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale și protecția socială

Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale și protecția socială cuprinde obligațiile entității și a personalului pentru contribuția la asigurări sociale, contribuția la asigurările sociale de sănătate și la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj, precum și indemnizațiile cuvenite personalului și plătite de către entitate în contul asigurărilor sociale.

Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale și protecție socială se conduce cu ajutorul următoarelor conturi sintetice de gradul I și gradul II :

Contul 431 Asigurările sociale

Contribuția unității la asigurările sociale;

Contribuția personalului la asigurările sociale;

Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate;

Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate.

Contul 437 Ajutor de șomaj

Contribuția unității la fondul de șomaj;

Contribuția personalului la fondul de șomaj.

Contul 438 Alte datorii și creanțe sociale

Alte datorii sociale;

Alte creanțe sociale.

Funcțiunea contului 431 "Asigurări sociale"

Contul 431 "Asigurări sociale" este un cont de pasiv, cu ajutorul căruia se ține evidența decontărilor privind contribuția angajatorului și a personalului la asigurările sociale și a contribuției pentru asigurările sociale de sănătate.

În creditul contului se înregistrează: contribuția angajatorului la asigurările sociale; contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate; sume reprezentând alte drepturi de asigurări sociale, potrivit legii (debitul contului 645); contribuția personalului la asigurări sociale (in conturile 421, 423); contribuția personalului pentru asigurări sociale de sănătate (in conturile 421, 423).

În debitul contului 431 se înregistrează: sumele virate asigurărilor sociale și asigurărilor sociale de sănătate (creditul contului 512); sumele datorate personalului, ce se suportă din asigurări sociale (contul 423); sume reprezentând datorii privind asigurările sociale, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (in contul 758).

Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.*

Contul sintetic 431 "Asigurări sociale" se descompune in următoarele conturi analitice:

4311 „Contribuția unității la asigurările sociale” – evidențiază obligațiile agentului economic angajator față de bugetul sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale;

4312 „Contribuția personalului la asigurările sociale” – arată contribuția angajatului la bugetul sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale;

4313 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” – reflectă obligațiile agentului economic angajator față de bugetul asigurărilor sociale de sănătate;

4314 „Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate” – prezintă obligațiile angajaților față de bugetul asigurărilor sociale de sănătate.

Funcțiunea contului 437 "Ajutor de șomaj"

Contului 437"Ajutor de șomaj" (cont de pasiv) ține evidența decontărilor privind ajutorul de șomaj, datorat de angajator, precum și de personal, potrivit legii.

În creditul contului se înregistrează: sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de șomaj (debitul contului645); sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de șomaj (in conturile 421, 423).

În debitul contului 437 "Ajutor de șomaj" se înregistrează: sumele virate reprezentând contribuția unității și a personalului pentru constituirea fondului de șomaj (contul 512 – pe credit); sume reprezentând datorii privind ajutorul de șomaj, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (pe creditul contului 758).

Soldul contului reprezintă ajutorul de șomaj datorat.

Conturile analitice corespondente contului 437 „Ajutor de șomaj” sunt următoarele:

4371„Contribuția unității la fondul de șomaj” – evidențiază datoriile agentului economic angajator la fondul de șomaj;

4372 „Contribuția personalului la fondul de șomaj” – contabilizează contribuția angajatului la fondul de șomaj.

Funcțiunea contului 438 "Alte datorii și creanțe sociale"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența contribuției unității la schemele de pensii facultative și la primele de asigurare voluntară de sănătate, a datoriilor de achitat sau a creanțelor de încasat în contul asigurărilor sociale, precum și a plății acestora.

În creditul contului 438 se înregistrează: contribuția unității la schemele de pensii facultative; contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate (debitul contului 645); sumele reprezentând ajutoare achitate în plus personalului (contul 428); sume restituite de la buget reprezentând vărsăminte efectuate în plus în relația cu bugetul asigurărilor sociale (in debitul contului 512).

În debitul contului se înregistrează: sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (contul 428); sumele virate reprezentând contribuția unității la schemele de pensii facultative; sumele virate reprezentând contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate; sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii (in creditul contului 512); sume reprezentând alte datorii privind asigurările sociale, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (contul 758).

Soldul creditor al contului reprezintă contribuția unității la schemele de pensii facultative și la primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și sumele datorate bugetului asigurărilor sociale, iar soldul debitor, sumele ce urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale.

Fiind un cont bifunctional, contul 438 "Alte datorii și creanțe sociale", are ca si conturi analitice contul 4381 „Alte datorii sociale” care este un cont de pasiv si contul de activ 4382 „Alte creanțe sociale”, cu ajutorul cărora se tine evidenta următoarelor înregistrări

4381 „Alte datorii sociale” – reflectă anumite contribuții ale angajatorului față de bugetele de asigurări și protecție socială, contribuții rezultate din obligații față de personal pentru care nu s-au întocmit încă „State de plată”;

4382 „Alte creanțe sociale” – contabilizează creanțele angajatorului față de organismele de asigurări și protecție socială generate de eventualele plăți efectuate în plus față de cele efectiv datorate și care vor fi încasate sau compensate cu ocazia plăților viitoare, după caz.

Funcțiunea contului 641 "Cheltuieli cu salariile personalului"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu salariile personalului, în debitul căruia se înregistrează: valoarea salariilor și a altor drepturi cuvenite personalului (creditul contului 421) si drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit statele de plată, aferente exercițiului financiar încheiat (contul 428).

Funcțiunea contului 642 "Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu tichetele de masă acordate salariaților. În debitul acestuia se înregistrează valoarea tichetelor de masă acordate salariaților (in creditul contului 532).

Funcțiunea contului 643 "Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu prime reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii.

În debitul contului 643 se înregistrează valoarea primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate acestora (contul 424 – pe credit).

Funcțiunea contului 644 "Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii.

În debitul contului se înregistrează : valoarea instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajaților (in contul 106).

Funcțiunea contului 645 "Cheltuieli privind asigurările și protecția socială"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind asigurările și protecția socială.

În debitul contului 645 se înregistrează : sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protecția socială (in contul 423); contribuția unității la asigurările sociale si de sănătate (contul 431); contribuția unității la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj (contul debitor 437); contribuția unității la schemele de pensii facultative;contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate (in creditul contului 438).

Contul 645 „Cheltuieli privind asigurările și protecția socială" se descompune în următoarele conturi sintetice de gradul II:

Contul 6451 „Contribuția unității la asigurările sociale” – reflectă cheltuielile agentului economic pentru asigurările sociale;

Contul 6452 „Contribuția unității pentru fondul de șomaj” – evidențiază cheltuielile agentului economic pentru fondul de șomaj;

Contul 6453 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” – reflectă cheltuielile agentului economic angajator față de bugetul asigurărilor sociale de sănătate;

Contul 6456 „Contribuția unității la schemele de pensii facultative”

Contul 6457 „Contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate”

Contul 6458 „Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială” – reflectă alte cheltuieli ale angajatorului pentru asigurările sociale și protecția socială.

CAPITOLUL III

PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII

S.C. GIMDAN SPED S.R.L.

3.1. Scurt istoric

Societatea comercială "GIMDAN SPED" S.R.L. este înființată la data de 3 noiembrie 1994 prin Hotărârea Judecătorească nr. 1862/9 noiembrie 1994, înscrisă în Registrul Comerțului sub nr. J04/1966/1994. Are cont deschis la Banca Comercială Română, sucursala județeană Bacău, cod fiscal RO6569391 și un capital social subscris și vărsat de 200 lei.

Societatea are formă juridică de societate cu răspundere limitată și își desfășoară activitatea în Sat Dumbrava, Com. Ițești, Județul Bacău.

Societatea s-a constituit inițial prin asocierea a trei cetățeni români, cu un capital social de 500.000 lei. În urma unor succesive modificări ale capitalului social, acesta a ajuns în prezent la suma de 200 lei.

Începând cu data de 15.01.1997, doi asociați se retrag din S.C.”GIMDAN SPED” S.R.L. și devine asociat a acestei societăți Gondac Georgeta. Ca urmare a acestei cesiuni cei doi asociați care compun societatea au distribuit capital social, după cum urmează:

În cadrul societății își desfășoară activitatea un număr de 21 salariați, toți fiind angajați pe baza contactelor individuale de muncă.

Obiectul de activitate la înființarea societății conform Codificatorului Activităților din Economia Națională (CAEN) și statutului societății era următorul:

Întreținerea și repararea autovehiculelor;

Comerț cu piese și accesorii pentru autovehicule;

Servicii pe bază de comision;

Transporturi rutiere de mărfuri;

Alte activități anexe transporturilor terestre;

Închirierea altor mijloace de transport terestre;

Alte activități de servicii prestate în principal societăților comerciale;

Alte activități de servicii;

Import-export.

Odată cu creșterea activității pe parcursul anilor societatea s-a axat pe serviciile de transportul intern și internațional de mărfuri.

Cod CAEN 4941 – Transport rutier de mărfuri

Pentru desfășurarea activității sale și pentru fluidizarea decontărilor cu partenerii de afaceri, S.C. GIMDAN SPED S.R.L. Bacău a deschis conturi în lei și în valută la Banca Comercială Română – sucursala județeană Bacău.

În prezent societatea GIMDAN SPED S.R.L. Bacău are ca activitate de bază transporturile rutiere de mărfuri, efectuând în proporție de 99% transporturi internaționale de mărfuri generale în țările Uniunii Europene dar și în alte țări europene cum ar fi Elveția.

Baza materială care asigură desfășurarea activității societății o constituie autocamioanele pentru transporturi rutiere de mărfuri. Ținând cont de acest aspect, societatea a arătat o preocupare continuă în ceea ce privește reînnoirea și dezvoltarea parcului său auto, fapt care a condus în prezent la deținerea și utilizarea următoarelor mijloace de transport:

1994 achiziționarea unui autovehicul MAN și a unei prelate SCHMITZ (prin plată cash);

1998 achiziționarea unui autovehicul MAN și a unei prelate SCHMITZ (prin leasing financiar extern pe o perioadă de 3 ani);

1999 achiziționarea unui autovehicul MAN și a unei prelate SCHMITZ (prin leasing financiar extern pe o perioadă de 3 ani);

2000 achiziționarea unui autovehicul MAN (prin leasing financiar extern pe o perioadă de 3 ani) și a unei prelate S.C.HMITZ;

2001 achiziționarea a două autovehicule VOLVO și a două prelate SCHMITZ (prin leasing financiar extern pe o perioadă de 4 ani);

2002 achiziționarea a unui autovehicul VOLVO și a unei prelate SCHMITZ (prin leasing pe o perioadă de 3 ani);

2003 achiziționarea unui autovehicul VOLVO și a unei prelate SCHMITZ (prin leasing financiar extern pe o perioadă de 3 ani);

2004 achiziționarea unui autovehicul VOLVO și a unei prelate SCHMITZ (prin leasing financiar extern pe o perioadă de 3 ani);

2005 achiziționarea unui autovehicul MAN si a unei prelate SCHMITZ (prin preluarea unui contract de leasing financiar);

2005 achiziționarea unui autovehicul VOLVO și a unei prelate KRONE (prin leasing financiar extern pe o perioadă de 3 ani);

2007 achiziționare a două autovehicule VOLVO și a unei prelate mega si a unui termoking (prin credit bancar pe o perioada de 3 ani).

Autovehiculele menționate mai sus au fost achitate conform condițiilor specificate în contractele de leasing.

2006 achiziționarea a două autovehicule VOLVO și a două prelate mega SCHMITZ (prin leasing financiar extern pe o perioadă de 4 ani – leasing prelungit încă un an deoarece societatea nu avea lichidități pentru plata valorii reziduale de aproximativ 20.000Eur/buc);

2008 achiziționarea unui autovehicul VOLVO și a unei prelate mega prin leasing financiar intern.

Întrucât societate își desfășura activitatea într-un imobil închiriat, conducerea societății a decis în anul 2008 construirea unui spațiu propriu destinat pentru birouri, un service auto pentru camioane, vulcanizare și spațiu de depozitare pentru comercializarea de cauciucuri și uleiuri auto.

Activitatea societății se desfășoară prin relații cu parteneri interni sau externi, care în baza unor comenzi și contracte ferme (cu termen) solicită efectuarea transporturilor de mărfuri.

3.2 Principalii furnizori și clienți

În categoria principalilor clienți, societatea GIMDAN SPED S.R.L. Bacău poate include următoarele societăți pentru care se prestează transport internațional sau intern de mărfuri:

Clienți interni:

S.C. DUMAGAS S.R.L. – exporturi și importuri Italia;

S.C. DUNCA EXPEDIȚII S.R.L.– import Italia;

S.C. ERREDI S.R.L. – pentru exporturi și importuri Italia;

S.C. LUPTRANS S.R.L. – pentru exporturi Italia;

S.C. RIFIL S.A. Săvinești – pentru exporturi de fire și fibre sintetice în Italia, Spania și Polonia;

S.C. SUBEX S.A. Bacău – pentru exporturi de șuruburi în Italia, Spania și Germania;

S.C. SORCETI IMPORT – EXPORT S.R.L. București – pentru exporturi de robinete în Franța și Germania.

S.C. ALPI RIGACCI S.R.L. București – pentru exportul de textile în Italia.

S.C. DELAMODE S.R.L. București – casa de expediție specializată importuri Italia.

Clienți externi:

CIMA SPA (Italia) – pentru importuri de materiale destinate industriei confecțiilor și pentru exporturi de confecții;

PALMA SPA (Italia) – pentru exporturi cherestea Italia.

ABC SPEDITION S.R.L. – pentru importuri din Italia și Germania;

SPITRA S.R.L. – pentru transporturile efectuate intracomunitar pe relația Italia-Spania, Portugalia, Olanda, Polonia, Belgia etc.

MARVI S.R.L. – pentru transporturi intracomunitare.

Desfășurarea activității specifice societății. GIMDAN SPED S.R.L. Bacău este condiționată de anumite aprovizionări de la diverși furnizori interni sau externi, dintre care cei mai importanți sunt:

Furnizori interni:

pentru reparații și întreținere camioane:

S.C. S.C.UT S.A. Bacău;

EVW HOLDING S.R.L. Bacău;

FILTRANS S.R.L.;

CAMIOANE S.R.L. Oradea;

pentru piese de schimb:

S.C. S.C.UT SA Bacău;

S.C. AUTOCAMIOANE VOLVO S.R.L. București

S.C. ATP EXODUS S.R.L. Baia Mare

S.C. KIPA S.R.L. Bacău;

pentru anvelope:

S.C. EVW S.R.L. Bacău;

MICHELIN ROMANIA Bacău;

S.C. IMPAR S.R.L. Bacău;

pentru combustibili (motorină și alte produse petroliere):

LUKOIL DOWNSTREAM S.R.L. ROMANIA

ROMPETROL DOWNSTREAM S.A. ROMANIA

PETROM S.A.

Furnizori externi:

Pentru combustibil și taxe autostrăzi

SHELL HUNGARY ZRT – societate care se ocupă și de recuperarea de TVA pentru achizițiile făcute în UE, precum și de obținerea unor discount-uri pentru cantități mai mari de combustibil, reduceri pe categorii de poluare pentru taxele de autostradă.

pentru uleiuri minerale:

CASTROL GMBH (Germania)

ARAL GMBH (Germania)

VALVOLINE GMBH (Germania)

3.3 Structura organizatorică

Desfășurarea activității societăți economice, GIMDAN SPED S.R.L., sub multiplele ei aspecte tehnice, economice și sociale care, de fapt, coincid cu exercitarea funcțiunilor sale, presupune conceperea și realizarea unei structuri organizaționale care să favorizeze atingerea obiectivelor pe care și le-a fixat și, implicit, a scopurilor urmărite de componenții săi. Este vorba de constituirea unor elemente structurale ale societății economice cu caracter de execuție și funcționale care să contribuie, după caz, la obținerea serviciilor prestate de societate.

Importanța deosebită a organizării în desfășurarea activităților din unitățile economice a generat, după cum era si firesc, păreri diverse în legătură cu conceptul de organizare structurală, tipuri de structuri, elemente componente ale structurii organizatorice etc..

Organizarea unei societăți economice poate fi abordată sub două forme principale: organizarea procesuală și organizarea structurală.

Organizarea procesuală constă în stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare realizării ansamblului de obiective fundamentale, derivate, specifice, individuale ale unității economice. Rezultatul acestei forme de organizare îl reprezintă delimitarea funcțiunilor, activităților, atribuțiilor și sarcinilor.

Punctul de pornire în crearea structurii organizatorice îl constituie funcțiunile unității economice. Realizarea activităților pe care le presupune fiecare funcțiune solicită formarea unor compartimente specializate în domeniile respective. Delimitarea funcțiunilor are loc ca rezultat al organizării procesuale. Având în vedere procesele de munca fizică și intelectuală, care în prealabil, sunt supuse studiului pentru a fi cunoscute: specificul lor, volumul de muncă necesar pentru a le realiza, calificarea profesională etc..

În continuare are loc gruparea compartimentelor de muncă, ținând seama de asemănarea sau de caracterul complementar dintre ele și specificul metodelor și tehnicilor reclamate de desfășurarea lor. Pe aceasta bază se pot constitui elementele structurale ale compartimentelor: posturi și funcții.

Organizarea structurală constă în gruparea funcțiunilor, acțiunilor, atribuțiilor și sarcinilor în funcție de anumite criterii și realizarea acestora în subdiviziuni organizatorice, în scopul realizării lor, pe grupuri de persoane, în vederea asigurării unor condiții cât mai bune pentru îndeplinirea obiectivelor unității organizatorice. Rezultatul organizării structurale îl reprezintă structura organizatorică.

Structura organizatorică se definește ca fiind ansamblul posturilor, al subdiviziunilor organizatorice și al relațiilor dintre acestea astfel constituite ăi reglementate încât să asigure premisele organizatorice necesare obținerii performanțelor prestabilite.

S.C. GIMDAN SPED S.R.L. are un număr de 21 de angajați distribuiți pe următoarele funcții: administratorul societății, un economist, un coordonator transport, un asistent manager, paisprezece șoferi și trei paznici.

Structura organizatorică din cadrul societății GIMDAN SPED S.R.L. este relativ simplă (Figura nr.3.1), datorată formei sale de constituire, a implicării asociaților în conducerea și specificul activității, dar care le oferă o mare operativitate în luarea deciziilor și rezolvarea sarcinilor curente.

Figura nr. 3.1 – ORGANIGRAMA societății GIMDAN SPED S.R.L.

3.3.1 Organizarea compartimentului financiar – contabil

Compartimentul financiar-contabil al societății GIMDAN SPED S.R.L. cuprinde ansamblul activităților prin care se asigură resursele financiare necesare atingerii obiectivelor firmei, precum și evidența valorică a mișcării întregului său patrimoniu.

Întrucât reflectă din punct de vedere economic toate celelalte activități ce se desfășoară în societatea comercială prin prisma unor elemente valorice integrative, funcțiunea financiar-contabilă are un pronunțat caracter sintetic.

În condițiile tranziției la economia de piață, ale situării în prim plan a factorilor economici, activitățile financiar-contabile își modifică substanțial conținutul și devin din ce în ce mai importante.

În cadrul funcțiunii financiar contabile deosebim trei categorii principale: financiară, contabilitate și controlul financiar de gestiune.

Activitatea financiară din cadrul societății GIMDAN SPED S.R.L. reprezintă ansamblul proceselor prin care se determină și se obțin resursele financiare necesare atingerii obiectivelor întreprinderii.

În cadrul său delimităm două grupe de atribuții sau subactivități ce se referă la previzionarea și, respectiv, execuția financiară, după cum reiese din examinarea principalelor atribuții cu caracter financiar prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 3.1

Atribuții privind activitatea financiară la S.C. GIMDAN SPED S.R.L.

Mutațiile prin care se realizează tranzițiile la economia de piață în România impun intense schimbări în conceperea și exercitarea activității financiare:

Imprimarea unui pronunțat caracter previzional abordării financiare, dificil de realizat în condițiile inflației;

Concentrarea asupra obținerii și gestionarii cât mai eficiente a resurselor financiare;

Reconsiderarea metodelor și tehnicilor financiare utilizate ținând cont de liberalizarea pârghiilor economice, blocajul financiar, trecerea activității bancare pe baze economice etc.;

Aprofundarea analizelor economice cu accent asupra celor vizând cash flow-ul, lichiditatea, creditarea etc.;

Accelerarea vitezei de rotație a capitalului circulant, element cu influența majoră, adesea determinantă asupra eficienței societății comerciale.

Contabilitatea reunește ansamblul proceselor prin care se înregistrează și se evidențiază valoric resursele materiale și financiare ale agentului economic.

Calitatea evidenței contabile, care conține un important volum de informații, constituie unul din elementele cheie ce condiționează eficacitatea procesului managerial și, în primul rând, a procesului decizional.

O principală cerință de perfecționare a managementului activității contabile în perioada actuală ce implică în principal exercitarea atribuțiilor înscrise în tabelul nr.3.1 se referă la creșterea gradului de rigurozitate a reflectării tuturor activităților în contabilitate, în condițiile introducerii noului sistem contabil.

Tabelul nr. 3.2

Atribuții contabile în cadrul societății GIMDAN SPED S.R.L.

Controlul financiar de gestiune include ansamblul proceselor prin care se verifică respectarea normelor legale cu privire la existența, integritatea, utilizarea și păstrarea valorilor materiale și bănești cu care firma este dotată.

Scopul exercitării controlului financiar este prevenirea, descoperirea și recuperarea pagubelor aduse, fiindu-i circumscrise atribuțiile cuprinse în tabelul nr. 3.3.

Tabelul nr.3.3

Atribuții de control financiar la S.C. GIMDAN SPED S.R.L.

În managementul și realizarea acestei activități se impun mai multe perfecționări, între care:

amplificarea ponderii naturii preventive a controlului financiar,

creșterea caracterului constructiv al controlului,

trecând de la sesizarea de deficiente la indicarea de soluții,

concentrarea controlului financiar asupra aspectelor financiare esențiale pentru buna desfășurare a activităților întreprinderii etc..

3.3.2 Organizarea compartimentului resurse umane

Societatea modernă se prezintă ca o rețea de organizații, întreprinderi, instituții, societăți comerciale, firme etc., care apar, se dezvoltă sau dispar. În aceste condiții oamenii reprezintă o resursă comună și, totodată, o ramură-cheie, o resursă vitală, de azi și de mâine, a tuturor organizațiilor care asigură supraviețuirea, dezvoltarea și succesul competițional al acestora. Această realitate sau acest adevăr a determinat tot mai mulți specialiști în domeniu să afirme următoarele: „din ce în ce mai mult avantajul competitiv al unei organizații rezidă în oamenii săi”.*

Oamenii participă la numeroasele evenimente din activitatea întreprinderilor ca reprezentanți ai acesteia, însă felul în care o fac determină, în cele din urmă, felul în care va fi percepută atât imaginea întreprinderii cât și imaginea lor. Aceasta cu atât mai mult, cu cât, toată lumea proiectează o imagine și încearcă să impresioneze.

Mulți oameni tind, totodată, să considere întreprinderea ca fiind a lor, iar succesele acesteia ca propriile lor succese, în timp ce eșecurile întreprinderii sunt resimțite ca eșecuri personale.

Resursele umane

reprezintă una din cele mai importante investiții ale unei întreprinderi, ale cărei rezultate devin tot mai evidente în timp.

după cum este cunoscut, întreprinderile cheltuiesc sume importante cu angajații lor, iar datorită costurilor antrenate, nu numai cu remunerarea personalului, ci și cu angajarea, menținerea și dezvoltarea personalului, este evidențiată importanța resurselor umane.

investiția în oameni s-a dovedit a fi calea cea mai sigură de a garanta supraviețuirea unei întreprinderi sau de a asigura compatibilitatea și viitorul acesteia, ceea ce ne determină să afirmăm că în noua societate informațională, capitalul uman a înlocuit capitalul financiar, ca resursă strategică.

Aprecierea controlului intern îi permite auditorului să stabilească încă din faza inițială a misiunii sale care vor fi controalele directe pe care le va efectua și să facă recomandări pentru ameliorarea unor proceduri ineficiente.

Demersul utilizat de auditor pentru aprecierea controlului intern cuprinde 2 etape: aprecierea existenței controlului intern și aprecierea permanenței controlului intern. Prima etapă are rolul de a identifica punctele tari și punctele slabe ale societății. Evaluarea se poate face într-un raport de sinteză sau într-un tablou de evaluarea al sistemului.

Raportul de evaluare al controlului cuprinde un număr de note care rezumă pentru fiecare post semnificativ: sistemul/sistemele contabile care îl alimentează, judecățile care îl afectează, controalele interne pe care auditorul a decis să se sprijine și consecințele asupra întinderii controalelor de efectuat și natura, întinderea și calendarul altor verificări de efectuat, atunci când nu există controale interne pe care auditorul se poate sprijini.

Tabloul de evaluare al sistemului conține informații referitoare la: punctele tari ale sistemului de control, punctele slabe ale sistemului de control, efecte posibile ale existenței acestor puncte slabe, incidența punctelor slabe asupra situațiilor financiare, incidența punctelor slabe asupra programului de audit și recomandările făcute întreprinderii.*

Deciziile manageriale din domeniul resurselor umane

sunt printre cele mai dificile, deoarece acestea interconectează factorii individuali și organizaționali (cu influențe diferite funcție de variația unei diversități de factori)

variază de la o întreprindere la alta, de la o subdiviziune organizatorică la alta, deoarece deciziile respective trebuie să corespundă nevoilor acestora, iar importanța relativă a funcțiilor sau activităților din domeniul managementului resurselor umane nu este aceeași în toate situațiile

trebuie să evalueze situații cu aspect dual, moral (etic) și legal extrem de complexe sau care trebuie să facă o serie de alegeri sau selectări cu privire la factorul uman, de multe ori, deosebit de dificile.

Exemplu:

deciziile de a angaja mai mulți oameni cu o anumită calificare și experiență,

de a perfecționa și promova personalul,

de a acorda creșteri de salarii,

de a concedia sau de a nu neglija problemele angajaților nemulțumiți.

Deoarece în domeniul managementului resurselor umane sunt numeroase situațiile în care onestitatea, integritatea și cinstea sunt profund implicate, etica, ca ansamblu de norme sau obligații morale, cărora trebuie să li se subordoneze acțiunile și deciziile noastre, ne ajută să determinăm ce reprezintă comportamentul corect sau incorect, bun sau rău, just sau nejust, moral sau imoral, în acțiunile și deciziile respective. De aceea, se afirmă că modul în care abordăm problemele etice în procesul decizional reflectă stadiul de dezvoltare morală în care se află întreprinderea din care facem parte.

Activitățile specifice acestei funcțiuni de personal se referă la:

previzionarea necesarului de personal:

calculul numărului de personal pentru perioadele viitoare funcție de activitatea ce urmează a fi desfășurată și rezultatele obținute anterior;

elaborarea strategiei și politicii de personal;

analiza și proiectarea posturilor de muncă:

întocmirea fișei postului aferente fiecărui post de muncă în parte;

prezentarea atribuțiilor și responsabilităților incluse în fișa postului angajaților din întreprindere;

efectuarea analizei posturilor de muncă cu ajutorul diferitor metode;

proiectarea și evaluarea posturilor de muncă.

selecția, recrutarea, testarea, încadrarea și promovarea personalului:

realizarea procesului de recrutare;

testarea viitorilor candidați pentru posturile scoase la concurs;

selectarea candidaților cu cele mai bune rezultate obținute;

angajarea, pregătirea și promovarea personalului, etc.

evaluarea performanțelor și motivarea personalului:

efectuarea corespunzătoare a evaluării performanțelor salariaților;

stabilirea metodelor de motivare a personalului;

stabilirea sistemului de salarizare, aplicarea acestuia și calculul drepturilor bănești ale salariaților, etc.

3.4. Dinamica rezultatelor financiar-contabile obținute în perioada 2008-2010

3.4.1 Indicatori de profitabilitate

Rentabilitatea sau profitabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a obține profit, în scopul extinderii activității acesteia, dar și al remunerării capitalurilor. Managerii firmei, acționarii creditorii și investitorii sunt interesați să cunoască nivelul și evoluția acestor indicatori, care reprezintă un adevărat “barometru” al activității acesteia.

Evoluția principalilor indicatori de profitabilitate este redată în tabelul următor.

Tabelul nr. 3.4

Indicatorii de profitabilitate realizați în perioada 2008-2009

– % –

Din analiza datelor din tabelul anterior se desprind următoarele concluzii:

rezerva de profit net a scăzut în anul 2009 fata de anul 2008 cu 55 puncte procentuale ceea ce înseamnă o scădere a eficienței utilizării mijloacelor materiale și financiare;

rata profitului a scăzut în 2009 față de 2008 cu 64 puncte procentuale ceea ce duce la o rentabilitate scăzuta a activității firmei;

randamentul activelor totale în anii 2009-2008 a scăzut cu 1,08 puncte procentuale ceea ce relevă scăderea performanțelor economice globale a societății;

rentabilitatea economică a scăzut de la 1,07 în anul 2008 la 0,15 în anul 2009 ceea ce a dus la scăderea eficienței utilizării activelor societății.

rentabilitatea financiară a capitalurilor proprii și rata rentabilității capitalului social înregistrează valori pozitive ceea ce reflectă că aceste capitaluri au fost utilizate eficient.

3.4.2 Indicatorii și indicii de lichiditate și solvabilitate (ai echilibrului financiar)

Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani și ea constituie premise asigurării solvabilității, ce reprezintă capacitatea societății de a face față obligațiilor bănești, respectiv de a-și onora plățile la termenele scadente.

Tabelul nr.3.5

Indicatorii și indicii de lichiditate și solvabilitate realizați în perioada 2008-2010

– % –

Principalele concluzii care se pot desprinde din tabel sunt următoarele:

indicatorul rata lichidității generale, al cărui nivel a fost în anul 2008 (900,69%), în anul 2009 (747,16%) și în 2010 (826,37%), se situează peste intervalul admis de testul limită de situație favorabilă (200-250%), fapt ce relevă că firma are capacitatea de ași onora obligații curente exigibile pe termen scurt prin transformarea active circulante în lichidități.

rata lichidității imediate în anii 2008, 2009 și 2010 se situează peste nivelul considerat normal (>30%), ceea ce reflectă capacitatea firmei de a-și onora datoriile pe termen scurt din disponibilitățile bănești de care dispune.

situată pe tot parcursul perioadei analizate peste nivelul testului limită (80-100%), rata lichidității parțiale sau testul acid, exprimă o situație favorabilă din punct de vedere al solvabilității firmei.

rata solvabilității patrimoniale (23,89% în anul 2008, 23,28% în anul 2009 și 21,81% în anul 2010) se situează și ea sub valorile testului limită de situație favorabilă (RSP.50%). Deoarece cu cât valoarea acestui indicator este mai ridicată, cu atât este mai mare capacitatea de autofinanțare a firmei. Având în vedere nivelul sau scăzut, în cazul societății GIMDAN SPED S.R.L., rezultă că firma în prezent nu se află într-o situație bună în ceea ce privește autonomia sa financiară.

3.4.3 Indicatorii privind creanțele și datoriile

Studierea indicatorilor privind creanțele și datoriilor constituie o etapa foarte importantă în analiza financiară a firmei deoarece ne ajută să realizăm motivele pentru care firma se confruntă sau nu cu blocaje financiare și să apreciem natura relațiilor sale cu clienții și furnizorii.

Tabelul nr. 3.6

Indicatori privind creanțele și datoriile realizate în perioada 2008-2010

– % –

În cazul societății GIMDAN SPED S.R.L, principalele aspecte ce rezultă din analiza principalilor indicatori sunt următoarele:

evoluția crescătoare a perioadei de recuperare a creanțelor în cei trei ani (79,15 zile în 2008, 101,59 zile în 2009 și 113,21 zile în 2010) este mai mare decât cea considerată normală (0-30 zile), ceea ce duce la un nivel ridicat al perioadei de recuperare a creanțelor.

gradul de îndatorare, precum și rata de îndatorare globală au o evoluție crescătoare dar se încadrează în testul limită de situație favorabilă (<100), arătând proporția în care firma este finanțată din alte surse decât din fondurile proprii.

perioada de rambursare a datoriilor pe termen scurt, care indică timpul necesar pentru plata furnizorilor firmei, a avut o evoluție oscilantă (10,46 zile în 2008, 16,95 zile în 2009 și 16,59 zile în 2010), ceea ce semnifică o relație bună între firmă și furnizori.

rata de îndatorare la termen, exprimă raportul dintre datorii și capitalul propriu al firmei, iar în cazul firmei noastre acest indicator este mult peste nivelul limită (<100).

3.5 Operațiuni financiar contabile privind decontările cu salariații în cadrul societății GIMDAN SPED S.R.L

1. Se înregistrează statul de plată aferent lunii martie 2011.

2. La data de 01.03.2009 se înregistrează avansul chenzinal în valoare de 5.000 lei.

3. În aceiași zi se înregistrează plata avansului chenzinal.

4. Societatea înregistrează în luna martie reținerile aferente statului de plată.

5. Se înregistrează plata impozitului pe venituri din salarii.

6. Se achită restul de plată salariaților prin caserie.

7. Se înregistrează indemnizația socială suportată de entitate pentru un salariat aflat în incapacitate temporară de muncă, în sumă de 570 lei.

8. Adunarea generală a acționarilor hotărăște acordarea de prime repezentând participarea personalului la profit, în sumă de 3500 lei.

9. Se înregistrează salarii și ajutoare materiale neridicate în sumă de 3.000 lei, respectiv 197 lei.

10. Se achiziționează tichete de masă cu o valoare totală nominală de 4.158 lei, costul imprimatelor fiind de 200 lei + TVA 24%. Tichetele de masă cu valoarea totală nominală de 300 lei care sunt returnate către entitatea eminenta :

a) Achiziționarea tichetelor de masă de la entitățile emitente.

b) Plata facturii furnizorului.

c) Distribuirea tichetelor de masă salariaților și includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masă acordate salariaților.

d) Restituirea de către salariați a tichetelor de masă nefolosite (la valoarea nominală).

e) Returnarea către entitatea emitentă a tichetelor de masă nefolosite pe baza facturii (la valoarea nominala).

f) Încasarea valorii facturii privind tichetele de masă returnate.

Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale și protecția socială

11. Se înregistrează statul de plată aferent lunii martie 2011.

12. Se înregistrează contribuțiile angajatorului.

Înregistrarea contribuției unității la CAS

Înregistrarea contribuției unității la fondul de șomaj.

Înregistrarea contribuției unității la CASS.

Înregistrarea contribuției unității la fondul de risc și accident.

Înregistrarea contribuției unității la fondul de concedii medicale (0,85%).

f) Înregistrarea contribuției unității la fondul de garantare (0,25%).

De la 01.01.2011 s-a renunțat la carnetele de munca iar comisionul către ITM nu se mai aplica la fondul de salarii.

13. Se plătesc contribuțiile unității.

Exemplu de calcul concediu medical pentru salariatul Sochichiu Valentin

14. a) Se înregistrează concediul medical suportat de entitate:

b) Înregistrarea concediului medical suportat de FNUASS:

c) Înregistrarea contribuției angajatorului la bugetul asigurărilor sociale:

Salariu de bază minim garantat (ă) 670 lei

Cota de contribuție (b) 20,8%

Număr de zile lucrătoare de concediul medical (c) 12 zile

Număr de zile lucrătoare în luna martie (d) 22 zile

Contribuție angajator CAS (a × b × c/d) 77 lei

d) Înregistrarea contribuției angajatorului la fondul de șomaj (583 × 0,5%):

e) Înregistrarea contribuției angajatorului la bugetul asigurărilor sociale de sănătate (66 × 5,2%)

f) Înregistrarea contribuției angajatorului la fondul de asigurare pentru accidente și boli profesionale:

Salariu de bază minim garantat (a) 670 lei

Cota de contribuție (b) 0,27%

Număr de zile lucrătoare de concediul medical (c) 12 zile

Număr de zile lucrătoare în luna martie (d) 22 zile

Contribuție angajator accidente de muncă și boli profesionale (a × b × c/d) 1 lei

g) Înregistrarea contribuției angajatorului la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale (583 lei × 0,25%):

h) Înregistrarea reținerilor din indemnizație (concediu medical) ce-i revine angajatului:

Observație: Contribuția angajatului la asigurările sociale se calculează astfel:

Salariu de bază minim garantat (a) 670 lei

Cota de contribuție (b) 10,5%

Contribuția angajatului CAS (a × b) 72 lei

i) Achitarea restului de plată angajatului:

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Lucrarea Contabilitatea decontărilor cu salariații la S.C. GIMDAN SPED S.R.L. își propune să abordeze problematica uneia din componentele fundamentale ale strategiei generale ale unei societăți cu obiect de activitate transporturile internaționale de mărfuri, respectiv importanța corectei înregistrări in contabilitate a obligațiilor salariale și a obligațiilor angajatorului către stat.

Sistemul informațional contabil, ca element structural fundamental al sistemului informațional al firmei, intervine cu mijloace și tehnici specifice de reflectare fidela a procesului economic pe toate stadiile circuitului economic.

Legea contabilității obligă toate societățile comerciale să întocmească în momentul și la locul producerii operațiunilor economice documente contabile, care se mai numesc documente justificative.

Documentarea necesară realizării lucrării Contabilitatea decontărilor cu salariații s-a efectuat la S.C. GIMDAN SPED S.R.L. Bacău.

Lucrare ce este structurata pe 3 capitole astfel:

Primul capitol denumit “Considerații generale ale salariului“ cuprinde o scurtă prezentare teoretica cu privire la contabilitatea decontărilor cu salariații, definiții generale ale salariului, problematica legislativă, reglementările din Codul Muncii, precum și obligațiile fiscale și sociale.

Al doilea capitol, numit“Sistemul informațional financiar-contabil al decontărilor cu salariații și bugetul asigurărilor” oferă o imagine de ansamblu asupra importanței structurării sistemului informațional, prezentarea documentelor justificative și conturile folosite în contabilitatea decontărilor cu salariații.

Al treilea capitol, numit “Studiu de caz privind decontarea cu personalul la S.C. GIMDAN SPED S.R.L.” cuprinde un scurt istoric al societății (prezentarea acționarilor, a obiectului de activitate, a bazei materiale care asigură desfășurarea activității, a clienților si furnizorilor interni si externi, organizarea structurală a societății), organizarea compartimentului financiar-contabil, a compartimentului de resurse umane precum și anumite caracteristici tehnico – economice din transportul rutier de mărfuri.

În acest capitol am prezentat și dinamica economico-financiară a societății in perioada 2008-2010 de unde s-a observat că societatea a reușit să își păstreze poziția pe piață (fapt confirmat și de premiile obținute din partea Camerei de Comerț Bacău) chiar daca pe piața transporturilor a fost o perioada mai grea.

Ultimul subcapitol al lucrării prezintă operațiuni financiar-contabile din cadrul societății privind decontările cu salariații.

S.C. GIMDAN SPED S.R.L. acorda o mare importanta personalului întrucât acesta participă la numeroasele evenimente din activitatea întreprinderilor ca reprezentanți ai acesteia. Modul în care angajații societății își prestează serviciile de transport determină (în cele din urmă) felul în care va fi percepută atât imaginea întreprinderii cât și imaginea lor. Aceasta cu atât mai mult, cu cât, toată lumea proiectează o imagine și încearcă să impresioneze.

Mulți oameni tind, totodată, să considere întreprinderea ca fiind a lor, iar succesele acesteia ca propriile lor succese, în timp ce eșecurile întreprinderii sunt resimțite ca eșecuri personale.

Resursele umane reprezintă una din cele mai importante investiții ale unei întreprinderi, ale cărei rezultate devin tot mai evidente în timp. După cum este cunoscut, întreprinderile cheltuiesc sume importante cu angajații lor, iar datorită costurilor antrenate (nu numai cu remunerarea personalului, ci și angajarea, menținerea și dezvoltarea personalului), fapt care evidențiază importanța resurselor umane.

În cadrul societății s-au evidențiat următoarele puncte forte și slabe în domeniul resurselor umane:

Puncte forte

Puncte slabe

Investiția în oameni s-a dovedit a fi calea cea mai sigură de a garanta supraviețuirea unei întreprinderi sau de a asigura compatibilitatea și viitorul acesteia, ceea ce ne determină să afirmăm că în noua societate informațională, capitalul uman a înlocuit capitalul financiar, ca resursă strategică. De aceea, conducerea societății GIMDAN SPED S.R.L. a urmărit mereu angajarea de șoferi profesioniști, competitivi și capabili să se descurce în situații extreme atunci când li se cere.

Societatea își propune maximizarea eficienței economice a domeniului de activitate, respectiv a transporturilor internaționale de mărfuri, și motivarea personalului (prin oferirea de premii și diurne mărite) pentru prestarea de servicii clienților societății din ce în ce mai bune.

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

Bontaș D. – „Managementul Cotabilității Financiare”, Editura Universității „George Bacovia” Bacău 2007

Cojocaru C., Fotache G., Fotache M. – „Contabilitatea de gestiune”, Editura Universității „George Bacovia” Bacău 2010

Florea R. – „Contabilitatea consolidată și auditul grupurilor de societăți”, Editura Tehnopress, Iași, 2010

Paraschivescu M., Radu F. – “Managementul Contabilității Financiare”, Editura Tehnopress, Iași, 2008

Paraschivescu, M.D. – „Contabilitate financiară”, Editura Moldavia, Bacău, 2003

Paraschivescu, M.D., Radu, F. – „Concepte și modele contabile în activitatea de comerț exterior”, Editura Tehnopress, Iași, 2005

Possler L., Lambru G., Lambru B. – „Contabilitatea întreprinderii”, Editura Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța 2006

*** ORD. 3055/2010 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene publicat în monitorul oficial, partea I nr. 766 din 10 noiembrie 2010

***Legea contabilității nr. 82/1991, republicată

***Codul Muncii

***Regulamentul de organizare și funcționare al S.C. GIMDAN SPED S.R.L.

BIBLIOGRAFIE

Bontaș D. – „Managementul Cotabilității Financiare”, Editura Universității „George Bacovia” Bacău 2007

Cojocaru C., Fotache G., Fotache M. – „Contabilitatea de gestiune”, Editura Universității „George Bacovia” Bacău 2010

Florea R. – „Contabilitatea consolidată și auditul grupurilor de societăți”, Editura Tehnopress, Iași, 2010

Paraschivescu M., Radu F. – “Managementul Contabilității Financiare”, Editura Tehnopress, Iași, 2008

Paraschivescu, M.D. – „Contabilitate financiară”, Editura Moldavia, Bacău, 2003

Paraschivescu, M.D., Radu, F. – „Concepte și modele contabile în activitatea de comerț exterior”, Editura Tehnopress, Iași, 2005

Possler L., Lambru G., Lambru B. – „Contabilitatea întreprinderii”, Editura Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța 2006

*** ORD. 3055/2010 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene publicat în monitorul oficial, partea I nr. 766 din 10 noiembrie 2010

***Legea contabilității nr. 82/1991, republicată

***Codul Muncii

***Regulamentul de organizare și funcționare al S.C. GIMDAN SPED S.R.L.