Sistemul Informational AL Trezoreriei Statului Privind Cheltuielile Bugetelor Locale

CUPRINS

CAPITOLUL 1

Fluxurile financiare care reflectă utilizarea fondurilor bugetelor locale

1.1. Execuția cheltuielilor publice prin Trezoreria Statului

Ordonatorii de credite

Conceptul de „ordonatori de credite”

Cheltuielile privind întreținerea și funcționarea instituțiilor publice și anume Parlamentul, Președinția României, Guvernul, Ministerele, autoritățile judecătorești și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale sunt asigurate în cea mai mare parte din bugetul de stat și bugetele locale. Prin urmare aceste instituții publice au obligația ca toate operațiunile de plăți și de încasări să le efectueze numai prin Trezoreria Statului, a cărei activitate se desfășoară sub garanția statului.

Conducătorii instituțiilor publice centrale și locale, în funcție de drepturile conferite de Lege în legătură cu aprobarea, repartizarea și utilizarea fondurilor de la buget, poartă denumitrea de ordonatori de credite.

Dicționarul Explicativ al Limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998, definește ordonatorul de credite ca fiind „conducător al unei instituții bugetare, centrale sau locale, care are dreptul să dispună de creditele bugetare aprobate prin Planul de venituri și cheltuieli al instituției”.

O definiție simplistă a ordonatorilor de credite ar fi aceea care îi încadrează în această categorie pe conducătorii instituțiilor de stat mandatați prin lege să contribuie la proiectarea bugetului public și la executarea acestuia.

Clasificarea ordonatorilor de credite

Ordonatorii de credite sunt grupați pe trei nivele:

– ordonatorin principali de credite;

– ordonatori secundari de credite;

– ordonatori terțiari de credite.

Angajarea cheltuielilor publice se face de către ordonatorii principali de credite, care sunt minișrii sau conducătorii elorlalte organe centrale de stat. Legea Finanțelor Publice, art. 53, precizează că „ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale, sunt conducătorii autrităților publice, miniștri și conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale.

În catedoria ordonatorilor secundari de credite sunt incluși conducătorii instituțiilor de stat centrale sau locale care au în subordine instituții de stat cu personalitate juridică pentru care trebuie să defalce creditele bugetare, menținând necesarul propriu de credite. În această situație de ordonatori secundari de credite sunt inspectoratele județene de învățământ, direcțiile sanative, direcțiile de muncă și protecție socială, etc.

Ordonatorii secundari de credite se găsesc în raport de subordonare față de ordonatorii principali de crdite și ierarhic superiori față de ordonatorii terțiari de credite. Aceeași ordonatori nu au relație directă cu bugetul statului, dar din creditele primite de la ordonatorul principal repartizează mijloacele bugetare și ordonatorilor terțiari de credite.

Ordonatorii terțiari de credite sunt conducătorii instituțiilor de stat care nu au în subordine unități cu personalitate juridică, acestea fiind răspunzătoare de folosirea creditelor repartizate de către ordonatorii principali sau secundari de credite în funcție de poziția instituției de ierarhizare (unitate subordonată direct ministerului sau subordonată unei instituții teritoriale).

În legătură cu execuția bugetului propriu, ministerele, instituțiile centrale sau cele județene, ca unități în subordine, având personalitate juridică au aceste atribuții.

Elaborarea proiectului bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale e efectuează de către Guvern (potrivit Legii Finanțelor Publice). Guvernul exercită conducerea generală a activității executive în domeniul Finanțelor Publice. Un rol important îl are Ministerul Finanțelor care elaborează normele metodologice corespunzătoare.

Ministerul Finanțelor întocmește proiectul bugetul de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite. La rândul lor, ordonatorii principali de credite (miniștri și conducătorii organismelor centrale) solicită propuneri de la ordonatorii secundari și terțiari de credite din sistem, pentru bugetul anului următor.

Atribuțiile ordonatorilor de credite

Legea Finanțelor Publice la art. 36 prevede următoarele atribuții ale ordonatorilor de credite:

utilizarea creditelor bugetare;

realizarea veniturilor;

folosirea cu eficiență și eficacitate a sumelor primite de la bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale;

integrarea bunurilor încredințate unității pe care o conduce;

organizarea și ținerea la zi a contabilității.

Creditele bugetare

Prezentarea noțiunii

Instituțiile publice centrale și locale sunt finanțate de la bugetul satului, bugetele locale, bugetul asigurărilor de stat, bugetele fondurilor speciale sau din mijloace extrabugetare, pe baza bugetului de venituri și cheltuieli întocmite și aprobate în fiecare an potrivit normelor legale în vigoare.

Bugetele instituțiilor publice centrale cuprind, de regulă numai prevederile de la partea de cheltuieli, respectiv creditele bugetare.

Creditul bugetar, din punct de vedere conceptual, reprezintă limita maximă până la care se poate efectua o plată de casă.

Dicționarul enciclopedic Român, Ediția Politică București, 1962, definește creditul bugetar ca fiind „suma limită aprobată prin bugetul de stat, până la care se poate efectua o anumită categorie de cheltuieli di buget”.

Creditele bugetare puse la dispoziția unor agenți economici sub formă de subvenții sau cele destinate finanțării instituției publice au o singură șansă: veniturile bugetare, ele sunt nerambursabile, nepurtătoare de dobânzi și sunt utilizate în interesul general al statului sau al colectivității locale.

Spre deosebire de creditele bancare, care reprezintă o sumă de bani primită cu titlu de împrumut rambursabil contra unei dobânzi negociabile, creditul bugetar constă în mijloace bănești prevăzute în legea bugetară anuală ca limite maxime pentru cheltuială fiecărui exercițiu bugetar, în structura aprobată prin lege, cu destinații riguros stabilite prin clasificație, nerambursabile, nepurtătoare e dobânzi.

Noțiunea de credit bugetar poate fi înțeleasă prin:

Credit bugetar – reprezintă limita maximă până la care o instituție publică poate beneficia de o finanțare de la buget (bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale).

Creditul bugetar deschis – reprezintă cuantumul finanțării de care beneficiază un ordonator principal de credite bugetare, în baza și în limita cărora poate efectua plățile de casă.

Credite bugetare repartizate – reflectă cuantumul financiar sau dreptul instituției publice de a dispune plăți de casă pentru ordonatorii de credite subordonați care pot fi secundari sau terțiari, după caz.

Credit bugetar retras – reprezintă suma cu care s-a redus creditul bugetar repartizat sau deschis anterior.

Credit bugetar rămas (disponibil) – reprezintă creditul deschis la instituția publică sau repartizat instituției publice la un moment dat.

Credit bugetar reconstituit – apare atunci când o parte din plățile de casă au fost restituite instituției publice, sume cu care se reconstituie crditul bugetar inițial.

Cu privire la creditele bugetare ca limite maxime a cheltuielilor, ce nu pot fi depășite, Legea Finanțelor Publice face următoarele precizări:

alocațiile bugetare pentru cheltuieli de personal aprobate pe ordonatori de credite și pe capitole, nu pot fi majorate sau utilizate ca alte articole de cheltuieli;

creditele aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi folosite pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite sau de la un capitol la altul;

nu se pot face virări de credite bugetare provenite de la capitole care au fost majorate din fondul de rezervă bugetară sau din fondul de intervenție la dispoziția Guvernului.

Noțiunea de credit bugetar nu are aceeași semnificație pentru ordonatorii de credite finanțați din bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat sau pentru cei finanțați din bugetele locale.

Instituțiile publice finanțate prin bugetul statului sau prin bugetul asigurărilor sociale de stat trebuie să dispună de credite bugetare aprobate.

Instituțiile publice finanțate prin bugetele locale trebuie să dispună de credite bugetare aprobate,dar, pe deasupra trebuie să aibă lichidități efective în cont.

Orice cheltuială din sume alocate de la buget, se poate efectua de ordonatorii de credite numai după ce documentele au fost în prealabil vizate de compartimentul financiar contabil sau de alte persoane împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv.

Deschiderea de credite din bugetul statului

Creditele bugetare se aprobă prin Legea bugetară, ca limita maximă pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, pe acțiuni:

sociale-culturale: învățământ, sănătate, cultură și artă, asistență socială;

apărare națională;

ordine publică;

organizarea puterii de stat;

acțiuni economice și alte cheltuieli.

În cadrul fiecărui capitol sunt prevăzute prin lege următoarele categorii de cheltuieli:

cheltuieli curente, unde sunt cuprinse:

cheltuieli de personal;

cheltuieli materiale;

subvenții și transferuri.

cheltuieli de capital

Acordarea de credite, cum am precizat și anterior se face cu anumite restricții și anume cheltuielile unui exercițiu nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor unui alt exercițiu și cheltuielile aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor unui alt ordonator de credite. De asemenea, nici cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor unui alt capitol.

Finanțarea cheltuielilor prevăzute în bugetul statului se efectuează pe baza creditelor bugetare deschise de MEF, la cererea odonatorilor principali de credite. Acordarea fondurilor de la bugetul statului se poate aproba de către ordonatorii de credite și se efectuează doar dacă a fost în prealabil avizată de conducătorul serviciul financiar contabil.

În vederea deschiderii crditelor bugetare, ordonatorii de credite principali procedează porivit normelor metodologice elaborate în acest scop și anume:

1. a) După aprobarea bugetului statului, bugetului asigurărilor sociale de stat, a bugetelor locale și a fondurilor speciale, ordonatorul principal de credite adresează MEF un document numit „cerere de deschidere de credite bugetare”. Acesta este un document tipizat, împărțit pe fiecare capitol de cheltuieli aprobat de lege și defalcat pe cheltuieli curente și de personal.

b) Creditele bugetare se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru și în limita prevederilor trimestriale. Cererea de deschidere de credite bugetare se prezintă până în ziua de 20 din ultima lună a trimestrului împreună cu o „notă de fundamentare” , direcției de finanțare corespunzătoare din MEF, iar ulterior se transmite cu avizare Direcției Generale a Trezoreriei.

c) O dată cu „Cererea de deschidere de credite bugetare” odonatorul principal de credite întocmește și „Direcți bugetare pentru repartizarea creditelor”, pentru cheltuieli proprii, pentru cheltuielile ordonatorilor secundari de credite din subordine și pentru cheltuielile instituțiilor publice din subordine, ai căror conducători îndeplinesc atribuțiile ordonatorilor terțiari de credite.

Cererea de deschidere de credite trebuie să cuprindă următoarele elemente, care sunt verificate:

încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor bugetare aprobate și neconsumate;

completarea corectă a elementelor în formular;

semnătura persoanelor autorizate;

ștampila și îmborderarea;

codificarea conturilor corespunzătoare clasificației bugetare a cheltuielilor bugetului statului și planului de conturi pentru activitatea Trezorea Trezoreriei;

verificarea „Notelor justificative” pentru categoriile de cheltuieli menționate în cererea pentru deschidere a creditelor bugetare, în scopul stabilirii nivelului dispozițiilor, al cheltuielilor preliminare și pe această bază a determinării mărimii creditelor ce pot I deschise;

încadrarea valorii totale a „Dispozițiilor bugetare pentru repartizarea creditelor” în totalul creditelor bugetare ca și pe subdiviziunile acestuia.

2) După analiza și verificarea Cererilor de deschidere a creditelor bugetare, Direcția Generală a Trezoreriei aprobă deschiderea de crdite bugetare sau restituie documentația instituțiilor publice. Dacă cererea de deschidere a creditelor bugetare este aprobată, un exemplar se înaintează Direcției Județene de Trezorerie.

3) Un alt exemplar din „Dispozițiile bugetare de repartizare a creditelor” ajunge la Trezoreria Municipală sau Orășenească unde instituția publică respectivă își are deschise conturile.

Această operațiune se realizează prin intermediul Direcției județene de Trezorerie.

4) Cea de-a patra operațiune conduce practic la declanșarea procesului de folosire a sumelor prevăzute în bugetul statului pentru realizarea obiectivelor aprobate. Această operațiune constă în deschiderea creditelor bugetare și primirea documentației la nivelul Trezoreriilor teritoriale (operative). Normele de organizare și exercitare a controlului financiar stabilesc obligațiile ordonatorilor de credite de a asigura controlul preventiv al cheltuielilor și cntrolul de gestiune.

Virările de credite

Plățile din credite bugetare deschise și repartizate se fac din inițiativa ordonatorului de credite, care poartă răspunderea utilizării prevederilor bugetare în conformitate cu normele legale în vigoare.

În vederea efectuării plăților prin Trezorerie, pentru decontare din conturi, se folosește documentul numit „ordin de plată” , prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea plăților din conturile sale.

Între unitățile BNR pe de o parte și unitățile trezoreriei pe de altă parte se inițiază și derulează operațiuni de decontare pentru realizarea plăților prin virament.

Procesul relizării plăților prin virament antrenează următoarele fluxuri:

FLUXUL 1

Constituirea de către furnizori și alți creditori a creanțelor asupra instituțiilor publice ai căror conducători sunt ordonatorii de credite;

FLUXUL 2

Instituțiile publice emit, prin intermediul ordonatorilor de credite, către trezoreriile teritoriale la care sunt arondate și au conturi deschise, documentele de plată pentru achitarea furnizorilor și creditorilor care au conturi dechise la băncile comerciale.

FLUXUL 3

Documentele de plăți sunt transmise către Direcția Județeană de Trezorerie respectiv a municipiului București,

În acest scop procedează astfel:

ordinele de plată precum și cecurile primite de la Trezorerie, se grupează și totalizează zilnic, distinct, pe operații de creditare și pe sedii ale băncilor comerciale unde agenții economici au conturile deschise;

pe baza documentelor grupate, Serviciul contabilitate decontări întocmește o dispoziție de plată centralizatoare, model tipizat, pentru operații de plăți dispuse din conturile instituțiilor publice pentru care s-a creditat contul trezoreriei, potrivit jurnalelor zilnice de înregistrare. Dispoziția de plată împreună cu documentele anexate (ordine de plată, cecuri, etc.) se înaintează Direcției Județene de Trezorerie. În cazul operațiilor de încasări care se efectuează între conturile deschise la această Trezorerie, documentele justificative rămân la trezoreria respectivă.

FLUXUL 4

După primirea documentelor de plăți de către trezoreriile județene, respectiv a municipiului București, se efectuază transmiterea acestora la sucursalele BNR, în vederea decontării cu băncile comerciale la care beneficiarii își au conturile deschise.

În acest scop Direcția de Trezorerie Județeană și a municipiului București, la primirea documentului de la trezoreriile municipale și orășenești respectiv ale sectoarelor procedează astfel :

verifică dispozițiile centralizatore de plată cu documentele anexate;

timite la sucursala BNR unde are deschis contul curent, documentele de plăți. În acest sens întocmește pe baza documentelor primite de la trezorerii, câte o dispoziție centralizatoare pentru fiecare Bancă Comercială la care au conturile deschise agnții economici și la care urmează să le vireze sumele.

FLUXUL 5

Sucursala județeană a BNR efectuează virarea sumei către Banca Comercială a furnizorilor și a altor creditori.

FLUXUL 6

Ultima operație prin care furnizorii respectivi și ceilalți creditori primesc extrasul de cont prin care sunt înștiințați de intrarea sumelor în contul lor și deci stingerea creanțelor pe care le aveau asupra instituției publice respective.

La urmărirea legalității cheltuielilor se va porni de la gruparea acestora în cheltuieli de personal, cheltuieli materiale și cheltuieli de capital, urmărindu-se pentru fiecare categorie în parte respectarea actelor normative specifice fiecărui ordonator de credite.

Execuția cheltuielilor bugetare

În execuția cheltuielilor bugetului de stat, se parcurg succesiv următoarele etape :

a) Angajarea este reprezentată de obligația pe care și-o asumă un organism public de a plăti unei terțe persoane fizice sau juridice o anumită sumă de bani repatizată din bugetul statului.

Angajarea rezultată dintr-un act legal și poate avea natură :

voluntară, în situația când este consecința unei decizii deliberate;

involuntară, în situația plăților impuse de acoperirea unor pagube produse de accidente sau calamități naturale sau alte evenimante deosebite necunoscute dinainte.

Această etapă este efectuată de ordonatorii principali de credite bugetare și se bazează:

pe prerogativele guvernamentale în materie în limita creditelor bugetare aprobate;

ca urmare a deciziei organului legislativ, pentru situații speciale intervenite în cursul derulîrii execuției bugetare.

b) Lichidarea operațiunea de verificare și constatare a realității furnizării lucrării sau a serviciului prestat în favoarea statului, în funcție de care se stabilețte cuantumul plății ce urmează a fi efectuată sau aprobată. Deoarece în momentul angajării cheltuielilor publice sumele datorare de instituțiile statului către diverse persoane nu pot fi stabilite decât cu aproximație, lichidarea reprezintă o fază distinctă a procesului de execuție a cheltuielilor publice.

Lichidarea trebuie să aibă la bază actele justificative privind livrările de mărfuri, lucrările executate și serviciile prestate, statele de plată ale salariaților sau a altor drepturi bănești, ea fiind o operațiune posterioară realizării prestațiilor către instituțiile de stat angajatoare a cheltuielilor bugetare.

c) Ordonanțarea reprezintă operațiunea care constă în emiterea unui ordin de plată sau a unei dispoziții de plată, prin care, pe baza evaluării realizării prin lichidare, se dispune plata unei sume de bani, în favoarea unui terț îndreptățit la aceasta.

Există cazuri când se sare peste această etapă, trecând direct la operațiunea de plată, atunci când statul efectuează cheltuieli în temeiul unor legi cu o mare valabilitate în timp (de exemplu plata dobânzilor aferente datoriei publice sau a salariilor funcționarilor publici).

c) Plata este operațiunea prin care are loc singerea obligației bănești a statului față de persoanele fizice sau juridice care au efectuat anumite prestații în favoarea unei instituții sau a unui organism public.

Plata se efectuează prin instrumente de plată fără numerar, prin mandat poștal sau în numerar.

1.2.Fluxurile financiare privind efectuarea cheltuielilor publice

1.2.1 Fluxurile financiare determinate de plățile fără numerar și reflectarea lor în contabilitate

Etapele parcurse de Trezoreria Statului în vederea implementării Sistemului Electronic de Plăți

Începând cu anul 2004 Trezoreria Statului a parcurs mai multe etape, imperios necesare, în vederea implementării Sistemului Electronic de Plăți dintre care cele mai importante sunt :

-reproiectarea aplicației Trezor în tehnologie Oracle, care să asigure securitatea datelor și compatibilitatea necesară pentru intrarea în Sistemul Electronic de Plăți;

-introducerea începând cu 01.09.2004 a codurilor IBAN în conformitate cu prevederile Regulamentului nr.2/ 2004 a Băncii Naționale, privind utilizarea codurilor IBAN în România, pentru instituțiile publice și agenții economici care au conturile deschise la unitățile Trezoreriei Statului. Codul IBAN identifică în mod unic la nivel internațional, contul unui client, cont utilizat pentru procesarea plăților în cadrul sistemului de plăți;

-dotarea tuturor trezoreriilor operative cu necesarul minim de: servere, calculatoare și imprimante, cu finanțare din fonduri Phare;

-conceperea noului model de ordin de plată pentru trezoreria statului (OPT), model care s-a aprobat prin OMFP nr.246/2005 și care asigură preluarea numărului de evidentă al plății pentru obligațiile bugetare.

Obiectivul decontării prin Sistemului Electronic de Plăți și instrumentele de plată în relația cu Trezoreria Statului

Obiectivul introducerii Sistemului Electronic de Plăți (SEP) este înlocuirea viramentelor procesate pe suport hârtie , cu înregistrări electronice, preluate o singură dată în sistem, de către trezoreria plătitorului și transmise electronic la banca sau trezoreria beneficiarului plății în urma unui proces de decontare electronică între centralele bancare și trezoreria statului.

Elementele obligatorii care însoțesc o plată electronică inițiată de o trezorerie operativă indiferent de destinatar sunt:

– numărul de referință al plății (reprezintă un număr unic pe țară, indiferent

de perioada de timp , număr atașat automat fiecărei plăți);

– numărul documentului ( numărul dat de plătitor pe ordinul de plată);

– data documentului (data întocmirii de plătitor a ordinului de plată) ;

– codul fiscal sau codul numeric personal al plătitorului (codul fiscal fără

litera, respectiv CNP, corecte din punct de vedere al cifrelor de control );

– numele plătitorului ( se completează automat de programul Trezor pe baza

informațiilor din nomenclatorul de conturi analitice);

– contul IBAN al plătitorului (se completează automat);

– trezoreria plătitorului (cod BIC de identificare)

– codul fiscal sau codul numeric personal al beneficiarului;

– contul IBAN al beneficiarului;

– numele/denumirea beneficiarului;

– trezoreria sau banca beneficiarului (cod BIC);

– data efectuării plății;

– numărul de evidentă al plății (un număr atribuit prin programul de asistență contribuabili pentru fiecare declarare a unui impozit la data scadenței, acest număr însoțește și plata efectuată de contribuabil, astfel încât să se asigure o cuplare automată între suma declarată și plata efectuată. Numărul se utilizează numai pentru impozitele și taxele administrate de unitățile fiscale. Acest număr este gestionat de organele fiscale și înlocuiește categoria fiscală și data scadenței care au fost preluate până la decontarea în SEP. Numărul de evidență al plății este prevăzut a fi preluat în modelul nou de ordin de plată pentru trezorerie.

– suma în lei;

– tipul tranzacției;

– prioritatea de decontare în SEP ( automat dată de programul Trezor și

reprezintă prioritatea plății la decontare);

– numărul de referință al inițiatorului plății (necesar în caz de retur);

– tipul mesajului;

– explicații;

BIC=cod de identificare al centralelor bancare și a Trezoreriei statului;

Se disting două categorii de instrumente de plăți:

– instrumente de plată de credit

-instrumente de plată de debit

Instrumentele de plată de credit în relația cu trezoreria statului sunt documentele de plată care circulă în sistemul intern de decontări al trezoreriei statului sau în sistemul de decontări interbancar, de la unitatea trezoreriei statului la care este deschis contul plătitorului ( care se debitează) către unitatea trezoreriei statului/unitatea bancară la care este deschis contul beneficiarului (care se creditează) . Instrumentele de plată de credit acceptate de trezoreria statului sunt ordinele de plată și declarația-ordin de plată privind obligațiile la bugetul general consolidat.

Ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) aprobat prin OMFP nr. 246/2005, se utilizează de către plătitori astfel:

a) persoane juridice și persoane fizice (agenți economici și alți plătitori):

– pentru achitarea impozitelor, taxelor și a altor obligații, inclusiv restituiri din finanțarea bugetară a anilor precedenți datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, bugetului Trezoreriei Statului, bugetelor de venituri proprii ale instituțiilor publice, inclusiv a sumelor datorate Ministerului Finanțelor Publice;

– pentru achitarea în contul instituțiilor publice a sumelor reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, bunurilor livrate și a lucrărilor executate de către acestea;

– transferul în conturile proprii deschise la instituțiile de credit sau, după caz, la Banca Națională a României al sumelor încasate în conturi deschise la Trezoreria Statului și alte plăți efectuate din aceste conturi, conform reglementărilor legale în vigoare;

b) ordonatori de credite, pentru:

– achitarea impozitelor, taxelor și a altor obligații datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Trezoreriei Statului, bugetelor locale și bugetelor fondurilor speciale;

– achitarea obligațiilor către furnizori și creditori, virări de sume reprezentând transferuri și subvenții, restituiri de venituri bugetare încasate necuvenit;

c) Ministerul Finanțelor Publice și unitățile descentralizate, pentru:

– restituiri de venituri bugetare încasate necuvenit, compensări și regularizări din bugetul de stat și din celelalte bugete; virări de sume din fonduri publice gestionate de Ministerul Economiei și Finanțelor în numele statului, inclusiv plăți pentru datoria publică internă și externă, rambursări de credite, precum și alte plăți.

Ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) se completează de către plătitori distinct pentru fiecare tip de obligație bugetară.

Formularul "Ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT)" se generează cu ajutorul programului de asistență pus la dispoziție de Ministerul Economiei și Finanțelor și se distribuie contribuabililor în mod gratuit de către unitățile fiscale sau poate fi descărcat de pe serverul de web al Ministerul Economiei și Finanțelor, de la adresa www.mfinanțe.ro/informații contribuabil/sistem fiscal/programe utile.

Elementele/rubricile noi aduse de formular sunt :

"adresa" plătitorului;

"codul BIC" al instituției inițiatoare;

"codul BIC" al instituției beneficiare;

"codul de identificare fiscală a beneficiarului"

"numărul de evidență al plății", care se completează numai pentru obligațiile bugetare prevăzute în anexa A la Ordinul ministrului Finanțelor publice nr. 1.870/2004, potrivit precizărilor din anexa la același ordin, și se generează automat la întocmirea ordinelor de plată cu ajutorul programului de asistență.

Instrumente de plată de debit în relația cu trezoreria statului sunt documentele de plată care circulă în sistemul intern de decontări al trezoreriei statului sau în sistemul de decontări interbancar, de la unitatea trezoreriei statului la care este deschis contul beneficiarului ( care se creditează) către unitatea trezoreriei statului/ unitatea bancară la care este deschis contul plătitorului (care se debitează). Din categoria instrumentelor de plată de debit acceptate de trezoreria statului face parte biletul la ordin.

Decontarea în Sistemului Electronic de Plăți Categorii de decontări. Tipuri de operațiuni

Se disting două mari categorii de decontări : decontări interne ale trezoreriei statului și decontări interbancare.

Decontările interne ale trezoreriei statului se împart în:

decontări intratrezorerii

decontări intertrezorerii

Decontările intratrezorerii sunt operațiuni de decontare între unități operative ale trezoreriei statului din cadrul aceluiași județ și operațiuni de decontare din conturi deschise la aceeași unitate a trezoreriei statului către alte conturi din aceeași unitate.

Decontările intertrezorerii sunt operațiuni de decontare între două unități operative ale trezoreriei statului din județe diferite sau unități operative ale trezoreriei statului din cadrul unui județ și trezoreriile sectoarelor municipiului București, Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a municipiului București sau Direcția Generală a Contabilității Publice precum și între trezorerii ale sectoarelor municipiului București .

Decontările interbancare sunt operațiuni de decontări între unități ale trezoreriei statului , inclusiv Direcția Generală a Contabilității Publice și unitățile bancare.

De asemenea se disting două categorii de operațiuni :

– operațiuni de încasări ( mari si mici)

– operațiuni de plăți (mari, mici, locale și interjudețene)

Încasările mari și încasările mici se primesc de către Trezoreria Centrală, de la Transfond S.A., se contabilizează și se distribuie trezoreriilor județene , trezoreriilor de sector , trezoreriei municipiului București și Direcției Generale a Contabilității Publice- serviciului de operațiuni financiare și deschideri de credite .

Trezoreriile județene după înregistrare, asigură la rândul lor distribuirea acestora către trezoreriile operative din subordine.

Plățile inițiate care fac obiectul Sistemului Electronic de Plăți sunt numai plățile care se transmit din trezoreria emitentă, către o altă trezorerie sau o unitate bancară. În funcție de destinație se disting următoarele categorii de plăți:

– plăți locale, adică plățile care au ca destinatar o trezorerie din același județ;

– plăți interjudețene, adică plățile care au ca destinatar o trezorerie operativă aparținând unui alt județ, o trezorerie de sector sau a municipiului București, precum și plățile între trezoreriile de sector sau a municipiului București;

– plăți mici, adică plățile care au ca destinatar o unitate bancară , dar a căror valoare este sub 500 milioane lei;

– plăți mari, adică plățile care au ca destinatar o unitate bancară , dar a căror valoare este peste 500 milioane lei inclusiv, precum și plățile urgente.

Plățile locale, tranzitează numai trezoreria județeană care asigură distribuirea către trezoreriile operative destinatare;

Plățile interjudețene, plățile mici și plățile mari tranzitează trezoreria județeană unde se înregistrează în contabilitate și se transmit la Trezoreria Centrală, care după înregistrare le transmite după cum urmează:

– plățile mari și plățile mici intră în decontări la Transfond S.A. în sistemele

ReGIS și SENT;

– plățile interjudețene se distribuie trezoreriilor județene destinatare unde se

înregistrează în contabilitate și se distribuie trezoreriilor operative

destinatare;

În trezoreria operativă, trezoreria de sector și Direcția Generală a Contabilității Publice- serviciul de operațiuni financiare și deschideri de credite care asigură preluarea operațiunilor de încasări și plăți, acestea se înregistrează ca încasări sau plăți prin virament fiind codificate pe tipuri de operațiuni, distinct pe :

– plăți locale, plăți interjudețene, plăți mici, plăți mari, plăți urgente, rambursări mici, rambursări mari, rambursări interjudețene, restituiri mici, restituiri mari;

– încasări mici, încasări mari.

În procesul de preluare al plăților se asigură verificarea automată a tipului plății și a corelației între codul de operație și trezoreria sau banca destinatară, nivelul sumei pentru departajarea plăților, în vederea încadrării corecte a operațiunii. BIC-urile trezoreriei și băncilor destinatare sunt completate automat. Nici o plată inițiată nu poate fi transmisă în circuitul electronic de plăți dacă nu este supusă unui proces de confirmare.

Confirmarea fiecărei plăți care iese din trezorerie către un alt destinatar este asigurată de către un supervizor de plăți. Supervizorul de plăți este o persoană care verifică fiecare ordin de plată dacă a fost corect procesat (plătitorul, beneficiarul,suma, banca/trezoreria destinatară) și confirmă sau dă refuz de plată pentru documentul în cauză. În confirmare intră numai ordinele de plată corecte. Ordinele de plată care au fost confirmate pot fi transmise în circuitul electronic iar ordinele de plată care au primit refuz de plată, se anulează de către referentul care le-a inițiat. Nu se poate închide ziua de lucru dacă există operațiuni refuzate la plată și neanulate. Programul oferă posibilitatea obținerii unei liste în ordinea precizată anterior. Procesul de confirmare este asistat de calculator.

Pentru afișarea și listarea ordinelor de plată refuzate este pus la dispoziție un program cu această funcționalitate. Pentru anularea acestora referentul utilizează programul de preluare operațiuni prin virament. În acest program se afișează starea ordinului de plată (neconfirmat, confirmat, refuzat sau transmis), și se poate asigura anularea .

Selectarea plăților inițiate pentru transmitere se realizează după cod operație și marcajul de transmitere. Operațiunea de selectare și transmitere se realizează de către supervizorul de plăți, în urma acestei operațiuni rezultă un fișier (container) cu date și un borderou însoțitor, pentru fiecare tip de plată. Pentru același tip de plată pot fi transmise mai multe containere, în aceeași zi.

Transmiterea plăților se realizează conform orarului de transmitere stabilit de Direcția Generală a Contabilității Publice pentru fiecare categorie de plată și constă în furnizarea către serverul Lotus Notes a unui container cu date. Operațiunea de transmitere se poate realiza de pe o singură stație de lucru, indiferent de tipul containerului. Fiecare container este însoțit de un borderou, care cuprinde : trezoreria expeditoare, dată expedierii containerului, numele containerului, numărul total de operațiuni conținute în container, suma totală a operațiunilor. Transmiterea containerului însoțit de borderou se efectuează prin poșta Lotus Notes , iar expeditorul va primi mesaj de confirmare.

Trezoreriile județene și Direcția Generală a Contabilității Publice – Serviciul de decontări, se organizează pentru primirea și transmiterea containerelor de plăți, prin prelucrarea pe o singură stație pentru fiecare categorie de plăți (locale, interjudețene, mari, mici) și categorie de încasări(mari, mici). La primirea containerului , de către trezoreria județeană sau Direcția Generală a Contabilității Publice – Serviciul de decontări , după caz, se verifică datele primite și :

dacă borderoul nu coincide cu informațiile totalizate din container, se editează automat un raport de eroare care se transmite expeditorului, se arhivează containerul eronat și nu se introduce în contabilitate nici o informație;

dacă borderoul coincide cu informațiile totalizate din container, se înregistrează automat informația în contabilitate, după formula contabilă afișată pe ecran, corespunzătoare normelor de decontare stabilite. Se salvează conținutul containerului în vederea transmiterii la destinatar iar la sfârșitul zilei se editează situațiile privind decontarea, care servesc pentru control cu unitățile din subordine.

La primirea containerului cu încasări de către trezoreriile operative, trezoreriile de sector și municipiul București , Direcția Generală a Contabilității Publice – serviciul Operațiuni financiare și deschideri de credite , se verifică datele primite și se urmează procedura de mai sus (raport de eroare sau contabilizare). În cazul în care lipsește contul în nomenclatorul de conturi analitice, contul IBAN aferent contului analitic este diferit de cel existent în baza de date sau contul este blocat la încasări, contabilizarea încasării se asigură în analiticele contului 61.99 “Sume în curs de clarificare”. Programul informatic Trezor, asigură listarea tuturor informațiilor existente în analiticele contului 61.99, sub forma OPHT, astfel încât aceste sume să poată fi clarificate și introduse în conturile corespunzătoare sau inițiate ordine de plată de retur, după caz.

În fiecare trezorerie județeană sau Direcția Generală a Contabilității Publice – Serviciul decontări, programele care asigură primirea containerelor editează două tipuri de rapoarte de eroare:

un raport de eroare privind conformitatea cu borderoul, care se transmite trezoreriei expeditoare;

un raport de eroare în cazul negăsirii în nomenclatorul de conturi analitice a unor conturi de decontări.

Tratarea tuturor operațiunilor aferente SEP, se asigură prin aplicația Trezor. Pentru asigurarea destinației corecte a plăților trebuie actualizate corect și imediat toate informațiile bancare în nomenclatorul de bănci prevăzut în Trezor.

Pentru controlul între trezorerii se transmit de către fiecare trezorerie ierarhic superioară extrase de cont sau situația sintetică a operațiunilor, în conformitate cu normele de decontare.

Înregistrarea operațiunilor de decontare în contabilitatea

trezoreriei statului

Pentru a se asigura înregistrarea în contabilitatea trezoreriei statului a operațiunilor de decontare a fost completat Planul de conturi, introducându-se conturi sintetice de gradul II, după cum urmează:

a) În cadrul contului sintetic 60 ”Contul curent general al trezoreriei statului”:

60.01.”Contul curent general al trezoreriei statului-operațiuni de

mică valoare” ;

60.02.”Contul curent general al trezoreriei statului-operațiuni de mare

valoare”;

b) În cadrul contului sintetic 61”Cont corespondent al trezoreriei statului”:

61.01.“Cont corespondent al trezoreriei statului-decontări interbancare

de mică valoare”;

61.02.“Cont corespondent al trezoreriei statului-decontări interbancare

de mare valoare”;

61.03.“Cont corespondent al trezoreriei statului – decontări

intertrezorerii”;

61.04. “Cont corespondent al trezoreriei statului – decontări

intratrezorerii”;

c) În cadrul contului sintetic 62 ”Decontări cu Banca Națională a României

din operațiuni inițiate”:

62.01. ”Decontări cu Banca Națională a României din operațiuni

inițiate – decontări interbancare de mică valoare”,

62.02. ”Decontări cu Banca Națională a României din operațiuni

inițiate – decontări interbancare de mare valoare”,

Aceste conturi se desfășoară în conturi analitice pe trezorerii județene, trezoreriile sectoarelor municipiului București, Direcția trezorerie și contabilitate publică a municipiului București și a județului Ilfov, Direcția Generală a Contabilității Publice, după caz ;

Conturile 60 ” Contul curent general al trezoreriei statului” și 62 ”Decontări cu Banca Națională a României din operațiuni inițiate” funcționează numai în contabilitatea Direcției Generale a Contabilității Publice.

Înregistrarea celor trei mari categorii de operațiuni

Decontări intratrezorerii

Operațiunile de decontare de credit/de debit între unități operative ale trezoreriei statului din cadrul aceluiași județ

a) La unitatea trezoreriei statului inițiatoare (trezoreria“A”)

Înregistrarea operațiunilor privind plățile efectuate din conturi de cheltuieli

Bugetare ale bugetelor locale, de disponibilități, etc.

% = 61.04.Trezxxx „Cont corespondent

al trezoreriei statului- decontări

intratrezorerii”;

24”Cheltuielile bugetului local”

30“ Fonduri cu destinație specială”

50” Disponibilități ale instituțiilor publice”, etc.;

b) La trezoreria județului în cadrul căruia se efectuează decontarea

61.04TREZxxx = 61.04 TREZyyy

”Cont corespondent al trezoreriei ”Cont corespondent al trezoreriei

statului- decontări intratrezorerii” statului decontări intratrezorerii”

c) La unitatea trezoreriei statului destinatară ( trezoreria“B”)

61.04Trez yyy ”Cont = %

corespondent al trezoreriei- 20” Veniturile bugetului de stat”

statului decontări intratrezorerii” 21” Veniturile bugetului local”

22” Veniturile bugetului asig.

sociale de stat”

26 ”Veniturile bugetului Fondului

național unic de asigurări

sociale de sănătate”

28 ”Veniturile bugetului Fondului asigurărilor pentru șomaj’

30“Fonduri cu destinație specială”

50” Disponibilități ale institutiilor

publice”

61.04.99 “Cont corespondent al

trezoreriei statului – decontări

intratrezorerii, in curs de

lămurire”, cu documentele de

decontare întocmite eronat care

se returnează plătitorului.

La returul documentelor se

înregistrează stornare în negru

(61.04.99 = 61.04.xxx) etc.,

unde: xxx, reprezintă codul unic de identificare al trezoreriei A;

yyy, reprezintă codul unic de identificare al trezoreriei B;

Operațiunile se înregistrează în contabilitate pe baza ordinelor de plată pentru trezoreria statului sau a biletelor la ordin emise de către instituții publice sau agenți economici, prin care s-au dispus plăți din conturile acestora deschise la trezoreria statului. Documentele de plată pe suport hârtie rămân la unitatea trezoreriei statului inițiatoare;

Operațiuni de decontare de credit/de debit între conturi deschise la aceeași unitate a trezoreriei statului

Pentru această categorie de operațiuni nu se utilizează conturi de decontare.

Înregistrarea operațiunilor de decontare se efectuează prin debitarea conturilor corespunzătoare de cheltuieli bugetare ale bugetelor locale sau de disponibilități, după caz, din care s-a dispus plata, și creditarea conturilor corespunzătoare de venituri bugetare sau de disponibilități cărora se cuvin sumele respective. Operațiunile se înregistrează în contabilitate pe bază de ordin de plată, de notă contabilă ( în cazul operațiunilor de compensare sau al altor operațiuni inițiate de către trezoreria statului conform reglementărilor în vigoare) sau a biletelor la ordin emise de către instituții publice sau agenți economici, prin care s-au dispus plăți din conturile acestora deschise la trezoreria statului către beneficiari cu conturi deschise la aceeași unitate a trezoreriei statului, cu respectarea reglementărilor în vigoare .

Decontări intertrezorerii

Decontările intertrezorerii reprezintă decontări între unități operative ale trezoreriei statului din județe diferite.

a) La unitatea trezoreriei statului inițiatoare (trezoreria“A”):

Înregistrarea operațiunilor privind plătile efectuate din conturi de cheltuieli bugetare ale bugetelor locale, de disponibilități, etc.

% = 61.03. Trez xxx” “Cont corespondent

al trezoreriei statului-decontări

intertrezorerii”;

24”Cheltuielile bugetului local”

30“ Fonduri cu destinație specială”

50” Disponibilități ale instituțiilor publice”, etc.;

b) La trezoreria județului în cadrul căruia are sediul trezoreria inițiatoare

61.03TREZxxx“Cont corespondent = 61.03 TREZ 000“Cont corespondent

al trezoreriei statului – decontări al trezoreriei statului – decontări

intertrezorerii intertrezorerii” – analitic

Serviciul decontări

c) La Direcția Generală a Contabilității Publice:

61.03 TREZ 000“Cont corespondent = 61.03 TREZ iii “Cont cores-

al trezoreriei statului – decontări pondent al trezoreriei statului –

intertrezorerii” decontări intertrezorerii”

– analitic Serv. decontări – analitic trezoreria județeană în

care are sediul trezoreria inițiatoare

si concomitent ,

61.03 TREZ bbb “Cont corespondent = 61.03 TREZ 000 “Cont cores-

al trezoreriei statului – decontări pondent al trezoreriei statului –

intertrezorerii” – decontări intertrezorerii”-

analitic trezoreria județeană în care analitic Serv.decontări

are sediul trezoreria beneficiară

d) La trezoreria a județului în cadrul căruia are sediul trezoreria beneficiară

61.03 TREZ 000“Cont corespondent = 61.03 TREZ yyy “Cont cores-

al trezoreriei statului – decontări pondent al trezoreriei statului –

intertrezorerii” decontări intertrezorerii”

– analitic Serv. Decontări – analitic trezoreria operativă

beneficiară

e) La unitatea trezoreriei statului destinatară (trezoreria“B”):

61.03Trez yyy”Cont corespondent = %

al trezoreriei statului – dec. intertrez.”

20” Veniturile bugetului de stat”

21” Veniturile bugetului local”

22 ”Veniturile bugetului asigurări

sociale de stat”

26 ”Veniturile bugetului Fondului

național unic de asigurări

sociale de sănătate”

28 ”Veniturile bugetului Fondului

asigurărilor pentru șomaj’

30“Fonduri cu destinație speciala”

50”Disponibilități ale instituțiilor

publice”

61.03. 99 “Cont corespondent al

trezoreriei statului- decontări intertrezorerii , în curs de lămurire”, cu documentele de decontare întocmite eronat care se returnează plătitorului .La returul documentelor se înregistrează stornare în negru

Decontări interbancare

Înregistrarea operațiunilor de decontare în sistem interbancar în contabilitatea unităților operative ale trezoreriei statului, unităților de trezorerie și contabilitate publică județene și a municipiului București, trezoreriilor sectoarelor municipiului București precum și în contabilitatea Direcției Generale a Contabilității Publice se realizează cu ajutorul următoarelor conturi :

– 61.01. “Cont corespondent al trezoreriei statului – decontări interbancare

de mică valoare”;

– 61.02. “Cont corespondent al trezoreriei statului – decontări interbancare de

mare valoare”;

Înregistrarea plăților de mică valoare

a) La unitatea trezoreriei statului inițiatoare (trezoreria“A”):

Înregistrarea operațiunilor privind plătile efectuate din conturi de cheltuieli bugetare ale bugetelor locale, de disponibilități, etc.

% = 61.01. Trez xxx” “Cont corespondent

al trezoreriei statului-decontări

interbancare de mică valoare”;

24”Cheltuielile bugetului local”

30“ Fonduri cu destinație specială”

50” Disponibilități ale instituțiilor publice”, etc.;

b) La trezoreria județului în cadrul căruia are sediul trezoreria inițiatoare

61.01TREZxxx“Cont corespondent = 61.01 TREZ 000“Cont corespondent

al trezoreriei statului – decontări al trezoreriei statului – decontări

interbancare de mică valoare interbancare de mică valoare”

-analitic Serviciul de decontări

Plățile se transmit electronic la Direcției Generale a Contabilității Publice care după verificare și înregistrare le transmit electronic către Transfond S.A. pentru a fi decontate cu băncile comerciale prin sistemul SENT.

Înregistrarea încasărilor de mică valoare

Înregistrarea încasărilor de mică valoare primite de la Transfond S.A. de către Direcția Generală a Contabilității Publice, care după înregistrare le transmite trezoreriilor județene

a) La trezoreria a județului în cadrul căruia are sediul trezoreria beneficiară

61.01 TREZ 000“Cont corespondent = 61.01 TREZ yyy “Cont cores-

al trezoreriei statului – decontări pondent al trezoreriei statului –

interbancare de mică valoare” decontări interbancare de mică

– analitic Serv. Decontări valoare”- analitic trezoreria

operativă beneficiară

b) La unitatea trezoreriei statului destinatară (trezoreria“B”):

61.01Trez yyy”Cont corespondent = %

al trezoreriei statului – dec.

interbancare de mică valoare.”

20” Veniturile bugetului de stat”

21” Veniturile bugetului local”

22 ”Veniturile bugetului asigurări

sociale de stat”

26 ”Veniturile bugetului Fondului

național unic de asigurări

sociale de sănătate”

28 ”Veniturile bugetului Fondului

asigurărilor pentru șomaj’

30“Fonduri cu destinație speciala”

50”Disponibilități ale instituțiilor

publice”

61.01. 99 “Cont corespondent al

trezoreriei statului – decontări interbancare de mică valoare , în curs de lămurire”, cu documentele de decontare întocmite eronat care se returnează plătitorului .La returul documentelor se înregistrează stornare în negru

În cazul încasărilor de mare valoare se efectuează aceleași înregistrări , înlocuindu-se contul 61. 01 „Cont corespondent al trezoreriei statului – decontări interbancare de mică valoare” cu contul 61.02 „Cont corespondent al trezoreriei statului -decontări interbancare de mare valoare”. Decontarea operațiunilor se efectuează prin sistemul ReGIS.

1.2.2. Fluxurile financiare determinate de plățile în numerar

și reprezentarea lor în contabilitate

Tendința țărilor dezvoltate este de înlocuire a numerarului, chiar și pentru plățile mărunte. Cu toate acestea, în România se vehiculează cantități uriașe de numerar, atât dinspre populație către sistemul bancar, cât și invers.

Eliberările de numerar pe care le fac unitățile operative ale Trezoreriilor sunt determinate, mai ales, de plata salariilor sectorului bugetar și în mai mică măsură pentru plăți mărunte ale instituțiilor publice prin casieriile proprii, privind cumpărări de materiale, prestări de servicii etc.

Dreptul de a efectua eiberări de numerar către instituțiile publice îl au numai Trezorriile operative care au organizate în cadrul lor case de plăți și case-tezaur, deoarece numai aceste categori de unități au dreptul de a păstra în seiful lor numearul necesar pentru asemenea operațiuni în limita unui plafond stabilit de comun acord cu BNR.

Eliberările de numerar către unitățile administrativ teritoriale adică primării, consilii județene și prefecturi servite de unități ale Trezoreriei, care nu au organizate case de plăți, se face pe bază de mandat al Trezoreriei județene, de către o bancă comercială agreată, de regulă din localitatea Trezoreriei operative, în schimbul căruia trezoreria virează băncii în cauză banii de cont (scripturali).

Pentru eliberarea de numerar unei instituții publice finanțată din bugetul local, spre exemplu, înregistrarea contabilă este:

Eliberările de numerar de către Trezoreria Statului la dispoziția primăriilor determină o reducere a resurselor Trezoreriei la nivelul numerarului eliberat, dar până când acest numerar nu este cheltuit efectiv de instituția publică care l-a solicitat, resursele publice totale nu sunt diminuate.

Fluxul financiar determinat de eliberarea numerarului de către Trezorerii la dispoziția primăriilor presupune efectuarea următorilor pași:

Prezentarea reprezentantului primăriei pentru plată în numerar;

Trimiterea documentelor de încasare;

Depunerea numerarului;

Eliberarea chitanței;

Depunerea numerarului încasat la casa de încasări;

Eliberarea chitanței agentului plătitor;

Depunerea numerarului încasat la filiala sau agenția băncilor comerciale;

Transmiterea documentelor de încasare pentru prelucrare;

Restituirea documentelor prelucrate și a extraselor de cont;

Transmiterea extraselor de cont privind operațiunile efectuate prin banca comercială;

Alimentarea casei de plăți cu numerar;

Prezentarea reprezentantului primăriei în vederea verificării documentelor pentru ridiarea numerarului;

Transmiterea documentelor de plată pentru verificare pe calculator;

Transmiterea documentelor de plată verificate în vederea eliberării numerarului;

Eliberarea numerarului;

Transmiterea jurnalului de casă-plăți și a numerarului neutilizat;

Transmiterea jurnalului de casă-plăți și a documentelor de plată pentru înregistrare în contul de cheltuieli;

Eliberare extrasde cont;

Transmiterea jurnalului de casă al casieriei tezaur către Serviciul decontări din contul curent al Trezoreriei Statului.

Consecință a activității cu numerar, pe care o desfășoară Trezoreria Statului și fiecare bancă cu clienții săi, rezultă operațiuni de depunere către BNR a numerarului în moneda națională, când se depășesc plafoanele stabilite de Banca Națională a României, pe de o parte, iar pe de altă parte, operațiuni de retragere a acestuia de la Banca Națională a României, în cazul insuficienței lui pentru efectuarea de plăți către clienții lor.

CAPITOLUL 2

Sistemul informațional al Trezoreriei Statului privind reflectarea utilizării fondurilor comunităților locale

2.1. Etapele proiectării sistemului informațional al Trezoreriei staului privind bugetele locale

De la organizarea primelor unități ale Trezoreriei Statului în anul 1993, informațiile contabile privind derularea fluxurilor financiare privind constituirea și utilizarea fondurilor publice a cunoscut o ameliorare continuă, atât dacă ne referim la conținutul și structura acestora, cât și la gradul lor de operativitate.

Conținutul și structura irnformațiilor contabile ale Trezoreriei Statului depind în mare măsură de perioada la care acestea se referă, mai sintetice dacă este vorba de o raportare zilnică sau lunară și mai complexe și bogate în informații dacă raporturilr sunt trimestriale și anuale.

Așa se face că raportarea execuției zilnice a contului de execuție a bugetului local de către trezoreriile teritoriale se realizează într-un sistem integrat acare cuprinde toate componentele bugetului general consolidat, pe baza unei singure situații:

– „Execuția operativă a contului Trezoreriei”

Raportarea lunară se face pe baza a cinci situații informative:

– „Soldul contului curent al Trezoreriei la finele lunii”

– „Contul de execuție a bugetului de stat”

– „Contul de execuție a bugetului local”

-„Execuția bugetului asigurărilor sociale de sat

– „Contul de execuție a bugetului Trezoreriei Statului”

Raportarea execuției trimestriale și anuale se realizează prin șapte documente informative:

– Bilanțul contabil al Trezoreriei Statului

– Contul de execuție al bugetului de stat

– Contul de execuție al bugetului local

– Execuția bugetului asigurărilor sociale de stat

– Contul de execuție a veniturilor și cheltuielilor bugetului Trezoreriei Statului

– Situația disonibilităților instituțiilor publice

– Situația disponibilitățilot aflate în contul Trezoreriei Statului la finele lunii.

Important este că la elaborarea lucrărilor menționate să se aibă în vedere următoarele:

– informațiile contabile să fie cele mai semnificative, prin alegerea din structura veniturilor și a cheltuielilor pe acelea care determină echilibrul între fluxurile de intrări și ieșirile de resurse;

– execuția operativă a contului Trezoreriei să aibă la bază datele execuției reale și corecte rezultate din balanțele de verificare zilnice, lunare și trimestriale privind veniturile și cheltuielile bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor soiale de stat și cele de disonibilități;

– raportările contabile, mai ales cele trimestriale și cele anuale, dar în toate situațiile când împrejurările o cer, să fie suficient de analitice pentru a pune la îndemâna factorilor de decizie informații utile pentru a se putea hotărâ în consecință;

– raportările prin sistemul informațional contabil trebuie, de asemenea, să fie suficient de operative, respectiv, la perioade mai scurte, chiar zilnice, atunci când situația nefavorabilă a circuitelor fluxurilor financiare o impun;

– sistemul de date și informații contabile trebuie să fie suficient de suplu, pentru a se putea adapta din mers necesităților de moment, mai sintetice sau analitice, mai ample sau ma reduse, așa cum factorii de decizie o cer;

– datele și informațiile contabile ale Trezoreriei, deși sunt consecința unei operațiuni și analize complexe, ele trebuie reduse la prezentări simple și concise, din lecturarea cărora să rezulte cât mai exact și clar natura operației sau indicatorului. Astfel spus, acestea trebuie să fie suficient de transparente și pe înțelesul factorilor de destinație;

– ele trebuie să permită construcția și sinteza unor irnformați și indicatori conciși și de esență care să exprime cât mai complet și fidel fenomenul luat în analiză (deficitul bugetar, datorie publică, echilibrul Trezoreriei etc.);

– mijloacele și instrumentele contabile, planul de conturi, sistemul adoptat etc, trebuie să fie receptiv și disponibil pentru adaptare, la cerințele unui tablou de bord complex și semnificativ, solicitat de factorii de conducere.

Sistemul de contabilitate privind reflectarea contului de execuție al bugetului local, în cadrul Trezoreriei se asigură pe baza următoarelor documente:

– jurnalul de înregistrare

– fișele de cont sintetic

– fișe de cont analitic și extras de cont

– balanța de verificare

2.2. Documentele cu caracter informațional ale Trezoreriei statului privind bugetele locale

Jurnalul de înregistrare

Reprezintă documentul contabil de bază al Trezoreriei Statului pentru înregistrarea operațiunilor în mod cronologic și sistematic. El se deschide și se închide zilnic pentru conturile sintetice de bilanț, separat pentru operațiunile de creditare și separat pentru operațunile de debitare.

Înregistrarea în jurnal se efectuează concomitent cu înregistrarea documentelor în conturile analitice. La sfârșitul fiecărei zile, sumele din coloanele în care s-au înregistrat operațiuni pe conturile sintetice se totalizează înscriindu-se pe un rând separat rulajul zilei respective, după care acesta se cumulează cu rulajul precedent, rezultând rulajul cumulat de la începutul anului. Totalul rulajului contului sintetic trebuie să corespundă cu totalul rulajelor pe conturile corespunzătoare debitoare sau creditoare, după caz.

Pe baza rulajului zilnic centralizat din jurnalul de înregistrare se întocmește jurnalul de sinteză al contului sintetic, care, după verificare, se transmite serviciului contabilitate.

Fișele de cont sintetice

Se întocmesc pentru fiecare cont sintetic, în care se înregistrează zilnic operațiunile, pe baza datelor din jurnalul de sinteză. Pe primul rând din fișă se înscrie soldul contului sintetic din anul precedent, dacă este cazul, iar în continuare operațiunile curente. Zilnic se stabilește rulajul debitor, creditor al contului, precum și rulajul cumulat, în care se cuprinde și soldul de la începutul anului. Pe baza acestor fișe se întocmește balanța de verificare.

Fișa de cont analitic este specifică scopului urmărit astel:

– pentru veniturile bugetelor locale fișa se deschide pe subcapitole, grupate în cadrul fiecărui capitol, iar în cadrul fiecărui subcapitol, pe plătitorii de venituri;

– pentru cheltuielile bugetelor locale, fișa de cont analitică se deschide pe fiecare instituție publică (ordonatori de credite), înăuntrul lor pe capitole, iar în cadrul capitolului pe titluri.

Balanța de verificare

– balanța sintetică zilnică de verificare privind contul de execuție al bugetului local cuprinde pe opt coloane soldurile zilei precedente, mișcarea zilei, sumele cumulate și soldurile finale pentru toate conturile sintetice de gradul I, II și III;

– balanța sintetică lunară are o structură aproape identică cu balanța zilnică, cu deosebirea că aceasta începe cu soldurile existente la începutul anului, continuă cu mișcările cumulate din cursul anului, totalul sumelor și soldul final. Această balanță este necesară pentru întocmirea lucrărilor de sinteză ce se transmit Trezoreriei Centrale serviciului financiar din cadrul primăriilor și pentru nevoile proprii;

– balanța analitică are ca scop să ofere posibilitatea verificăriin concordanței dintre soldul final al tuturor conturilor sintetice, ce se regăsesc în balanțele zilnice și lunare, cu suma soldurilor conturilor analitice componente ale fiecîărui cont sintetic din balanțe.

Spre finele anului este necesar ca aceste balanțe să fie întocmite mai des, pentru a se preîntâmpina existența unor neconcordanțe la fine de an, a căror clarificare și lichidare ar împiedica și amâna întomirea lucrărilor de încheiere în bune condiții, precum și posibilitatea de deschidere normală a formalităților pentru exercițiul financiar următor.

În mod obligatoriu, lunar, trimestrial sau anual, Trezoreriile operative și Direcția județeană întocmesc situații de execuție privind fluxurile financiare derulate pentru bugetele componente ale bugetului general consolidat inclusiv pentru bugetele locale: bilanțul contabil și conturilede execuție.

Bilanțul contabil al Trezoreriei cuprinde soldurile indicatorilor specifici Trezorriei, de la începutul și sfârșitul perioadei raportate pentru posturile de activ și pasiv. Activul bilanțului evidențiază disponibilitățile bănești din conturile curente de la BNR, contul de disponibilități de la băncile comerciale, contul casa, efecte și titluri de valoare, precum și cheltuielile bugetare pe componentele bugetului general consolidat. Pasivul bilanțului reflectă acoperirea cu resurse a activului, precum și structura acestora pe surse proprii sau pe surse împrumutate.

Trezoreria anexează la bilanț conturile de execuție pe bugetele componente ale bugetului general consolidat. Pentru bugetul de stat, local, al asigurărilor soiale de stat, conturile de execuție cuprind separat resursele și plățile de casă, iar pentru ceelalte componente numai soldurile lor, după ce în prealabil a avut lor compensarea cheltuielilor cu resursele constituite.

Contabilitatea Trezoreriei Statului reprezintă principala bază de date pentru întregul sistem informațional al statului, de care depinde corectitudinea și eficacitatea datelor care se raportează prin sistemul informațional al Trezoreriei Statului.

CAPITOLUL 3

Concluzii și propruneri

Organizarea Trezoreriei Statului în România a constituit o necesitate obiectivă, datorită schimbărilor care au avut loc la nivelul sistemului bancar și finanțelor publice în România, precum și datorită sporirii atribuțiilor statului în administrarea fondurilor publice.

Fluxurile financiare determinate de utilizarea resurselor publice reprezintă expresia relațiilor complexe dintre stat, instituții subordonate și persoane fizice sau juridice cu ocazia cheltuirii fondurilor alocate în acest scop.

Prezenta lucrare își propune să dezbată un subiect de actualitate, acela al folosirii fondurilor publice, cu accent pe reprezentarea contabilă a fluxurilor ce iau naștere în procesul de utilizare a fondurilor aflate la dispoziția comunităților locale. Prima parte a lucrării ia în discuție problema definitorie a lucrări, aceea a tratării fluxurilor financiare care intervin în utilizarea resurselor publice prin intermediul bugetul local. Pentru buna înțelegere a acestor mecanisme, am inclus subcapitolul referitor la execuția cheltuielilor bugetului local, unde m-am referit în primu rând la aspectele legate de ordonatorii de credite, datorită răspunderilor deosebite pe care le au în acest proces. De asemenea, în legătură directă cu aspectul amintit este subiectul despre creditele bugetare și este o noțiune fundamentală în utilizarea resurselor publice.

A doua secțiune tratează pe larg categoriile de fluxuri ce apar în utilizarea resurselor bugetelor locale, sau astfel spus, în efectuarea cheltuielilor publice, precum și reflectarea lor în contabilitate.

Capitolul doi prezintă documentele prin intermediul cărora sunt transmise informațiile referitoare la modul de utilizare a resurselor. Sistemul informațional particularizează contabilitatea Trezoreriei Statului.

Sistemul de plăți prin Trezoreria Statului a înregistrat o evoluție datorită progreselor din domeniul informaticii, tehnologiei instrumentelor propriu-zise de plăți și a unor noi mijloace și modalități de transfer al fondurilor bănești privind stingerea obligațiilor între parteneri. Perfecționarea sistemului de plăți prin Trezoreria Statului este condiționată de rolul pe care îl are Banca națională a României ca bancă Centrală, responsabilă de instituirea și perfecționarea sistemelor de plăți pe întreaga economie. Trezoreria Statului va trebui să se integreze conduitei generale instituită de BNR, aceasta neputând rămâne în afara sistemului bancar românesc și care sistem, la rândul lui, nu poate sta în afara celui european și mondial.

Luând ca exemplu practicile din țările dezvoltate, unde trezoreriile publice sunt mai implicate în politicile monetare ale statului, cu consecințe favorabile asupra susținerii monedei naționale, ar trebui procedat și în cazul țării noastre prin:

– dreptul Trezoreriei de a deține valută în cont, deoarece în situații de necesitate, pentru moneda națională, să poată efectua intervenții pe piața monetară;

– dreptul persoanelor fizice și juridice de a dețin depozite bancare la Trezorerii, prin care să se poată efectua operațiuni fără numerar, ar constitui un mijloc important de atragere a numerarului din circulație și apoi de plasare a acestuia pe piața de capital sau posibilitatea de a acorda inclusiv comunităților locale împrumuturi în condiții eficiente, adică cu costuri reduse .

Eliberările de numerar instituțiilor publice sau corespondenților săi duce la diminuarea resurselor totale ale Trezoreriei Statului, cu nominalizarea concretă a acestor diminuări pe bugetele componente ale bugetului general consolidat, dar încă în acest moment evenimentul nu înseamnă și o cheltuială pentru bugetul de stat, așa cum ne sugerează contabilitatea Trezorerei. Elibrările de numerar de către Trezoreria Statului instituțiilor publice determină o reducere a resurselor Trezoreriei la nivelul numerarului eliberat, dar până când acest număr nu este încă cheltuit efectiv de instituția publică care l-a solicitat, resursele publice totale (Trezorerie + instituție) nu sunt diminuate.

În acest context, informațiile contabile furnizate de Trezoreria Statului arată că din bugetul local s-a cheltuit o sumă de bani pentru primăria în cauză, lucru incorect, în timp ce informațiile contabile transmise de instituția publică arată că numerarul există încă în seiful instituției.

Consider că este corect ca numele contului ce evidențiază eliberarea numerarului pentru instituțiile publice să fie de „Plăți …” și nu de „Cheltuieli …”, deoarece o plată nu presupune, în toate cazurile, imediat și o cheltuială.

BIBLIOGRAFIE

1. Belean Pavel, Anghelache Gabriela – Trezoreria Statului, Editura Economică, București, 2004

2. Belean Pavel, Anghelache Gabriela – Finanțele publice ale României, Editura Economică, București, 2005.

3. Pavel Belean, Metode și proceduri ale contabilității și controlului Trezoreriei Statului, Editura vasile Goldiș, University Press, Arad, 2000.

4. Pavel Belean, Trezoreria Statului în România – Evoluție, structură organizatorică, coordonate ale contabilității, Editura Vasile Goldiș, University Press, Arad 2000.

5. Emilian Drehuță, Trezoreria Finanțelor Publice, Editura Agora, bacău, 1994.

6. Tatiana Moșteanu, Buget și Trezorerie Publică, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1997.

8. Legea nr. 500/13.08.2002 privind Finanțele Publice, Monitorul Oficial nr. 597/13.08.2002.