Sistemul Informational al Organizatiei de Depozitare Pentru Evidenta Operatiilor cu Valori Mobiliare ale Fondurilor de Investitii Si Depozitar
Cuprins:
Introducere …………………………..…….…………………..……………………….…8
1. Introducere în Delphi
1.1 Scurt istoric al mediului Delphi…..………………………………………..…..…..………10
1.2 Ce este și ce poate Delphi ……………..……………………..…..…..…..…..…..…..……11
2. Principiile programării vizuale orientate pe obiecte
2.1 Programarea orientată pe obiecte ……………..……………………..…..…..…..…………13
2.2 Obiecte, proprietăți, metode, evenimente ……………..……………………..…………….13
2.3 Bazele programării vizuale ale interfețelor ……………..……………………..……..……14
2.4 Sisteme de elaborare rapidă a aplicațiilor ……………..……………………..……..…..…14
3. Baze de date
3.1 Principiile de construire a bazelor de date ……………..……………………..………..….15
3.2 Tipuri de baze de date ……………..……………………..………..…..…..…..…..…..…..16
3.3 Organizarea legăturilor cu bazele de date în Delphi ………..……………………..………17
3.4 Scurtă relatare a componentelor folosite pentru stabilirea legăturii cu baza de date ………18
3.5 Componente – set de date (data set) ……………..……………………..……..…..…….…18
3.6 Componente de vizualizare și de gestionare cu datele ……………..……………………….20
3.7 Administrarea tranzacțiilor, componentul DataBase……………..…………………………21
3.8 Modulele de date ……………..……………………..…………………..……………….…21
4. Descrierea corespunderii cu cerințele CNVM
4.1 Descrierea programului sub aspectul respectării cerințelor CNVM..……….…………….22
5. Descrierea Sistemului Informațional
5.1 Dispoziții generale ……………..…………………………..……………………..…………29
5.2 Instalarea ,lansarea și utilizarea SI Depozitar ……………..……………………..…………30
5.3 Descrierea sistemului ……………..……………………..……..…..…..…..…..…..…..……31
5.4 Regimurile de funcționare ……………..……………………..……..…..…..…..…..………32
5.4.1 Companii de brocheri ……………..……………………..……..…..…..…..…..…..…..…32
5.4.2 Companii manageriale(managerul Fondului) ……………..……………………..…….…34
5.4.3 Emitenti SA ……………..……………………..……………………..……………………34
5.4.4 Registrator ……………..……………………..……………………..…………………….35
5.4.5 Clienții Depozitarului ……………..…………………..…..…..…..…..…..…..…..………35
5.4.6 Clase de valori mobiliare ……………..…………….………..……..…..…..…..…..……36
5.4.7 Registrul operațiilor de blocare-anulare blocare ……………..………………………….37
5.4.8 Registrul Contractelor de transfer a Valorilor mobiliare ……………..…………………37
5.4.9 Cont personal al Fondului ……………..……………………..……..…..…..…..…….…38
5.4.10 Operația de deschidere a unui cont personal ……………..……………………..……..39
5.4.11 Operațiunea de închidere a unui cont personal ……………..……………………….…40
5.4.12 Active nete ale fondului ……………..……………………..……..…..…..…..…..……40
5.4.13 Blocarea contului personal ……………..……………………..……..…..…..…..…..…41
5.4.14 Anularea blocării contului personal ……………..……………………..……..…..……42
5.4.15 Valori mobiliare………. ……………..……………………..……..…..…..…..…..……42
5.4.16 Valoarea de bilanț ……………..……………………..……..…..…..…..…..…..………43
5.4.17 Blocarea valorilor mobiliare de portofoliu ……………..……………………..……….43
5.4.18 Inregistrare transfer valori mobiliare ……………..……………………..………..……45
5.4.19 Confirmare transfer valori mobiliare ……………..……………………..……………..47
5.4.20 Anulare transfer valori mobiliare ……………..……………………..…..…..…………47
5.4.21 Cote Părți ……………..……………………..……..…..…..…..…..…..…..…..………48
5.4.22 Blocarea cotelor părți ……………..……………………..……..…..…..…..…..…….…48
5.4.23 Anularea bocării cotelor părți ……………..……………………..……..…..…..………49
5.4.24 Transferul de cote părți ……………..……………………..………..…..…..…..…..….50
5.4.25 Confirmare transfer cote părți ……………..……………………..……..…..…..………51
5.4.26 Anularea transferului de cote păți ……………..……………………..……..…..………51
5.4.27 Portofoliul clientului………….. ……………..……………………..………..…..……52
5.4.28 Numărul de cont la Registrator ……………..……………………..……..…..…..…….54
5.4.29 Portofoliul cotelor de participare ……………..……………………..……..…..…..…..54
5.4.30 Societatea comercială ……………..……………………..……..…..…..…..…..………55
5.4.31 Imprimare D1-Contul personal ……………..……………………..……..…..…..…….56
5.4.32 D2-Extras de pe contul personal ……………..……………………..……..…..…….…57
5.4.33 D3-Contul analitic ……………..……………………..……..…..…..…..…..…..………59
5.4.34 D4-Registrul conturilor analitice ……………..……………………..………..…..…..…59
5.4.35 D5-Registrul circulant la contul analitic (SA)/(SRL) ……………..……………..…..….60
5.4.36 D6-Registrul circulant la contul analitic ……………..……………………..………..….60
5.4.37 D7-Registrul operațiilor depozitare ……………..……………………..………..…..…..60
5.4.38 D8-Deținătorul real al valorilor mobiliare ……………..……………………..…………61
5.4.39 D9-Dispoziția de plata încasare ……………..……………………..………..…..…..…..62
5.4.40 Alte opțiuni ……………..……………………..……………………..………………….63
6. Partea economică a proiectului………….….….…..….….…..………….……………64
6.1. Planificarea rețea pentru elaborarea “Sistemul informațional SI-Depozitar” ………………64
6.2. Evaluarea economică a “SI Depozitar” ……………..………………………………………73
7. Protecția muncii…………………………………………………………………………..78
7.1 Organizarea protecției muncii la facultatea C.I.M ……………..……………..…..……..….78
7.2 Instrucțiunile Tehnicii Securității în laborator ……………..………………………………..78
7.3 Analiza condițiilor de munca. Factorii dăunători și periculoși la locul de lucru ……………80
7.4 Condiționarea aerului ……………..……………………..……..…..…..…..…..…..…..……80
7.5 Securitatea antiincendiară la facultatea C.I.M. ……………..……………………..…………85
CONCLUZII ……..………..………..………..………..…….…..………..………..……….87
=== DIPLOM ===
Cuprins:
Introducere …………………………..…….…………………..……………………….…8
1. Introducere în Delphi
1.1 Scurt istoric al mediului Delphi…..………………………………………..…..…..………10
1.2 Ce este și ce poate Delphi ……………..……………………..…..…..…..…..…..…..……11
2. Principiile programării vizuale orientate pe obiecte
2.1 Programarea orientată pe obiecte ……………..……………………..…..…..…..…………13
2.2 Obiecte, proprietăți, metode, evenimente ……………..……………………..…………….13
2.3 Bazele programării vizuale ale interfețelor ……………..……………………..……..……14
2.4 Sisteme de elaborare rapidă a aplicațiilor ……………..……………………..……..…..…14
3. Baze de date
3.1 Principiile de construire a bazelor de date ……………..……………………..………..….15
3.2 Tipuri de baze de date ……………..……………………..………..…..…..…..…..…..…..16
3.3 Organizarea legăturilor cu bazele de date în Delphi ………..……………………..………17
3.4 Scurtă relatare a componentelor folosite pentru stabilirea legăturii cu baza de date ………18
3.5 Componente – set de date (data set) ……………..……………………..……..…..…….…18
3.6 Componente de vizualizare și de gestionare cu datele ……………..……………………….20
3.7 Administrarea tranzacțiilor, componentul DataBase……………..…………………………21
3.8 Modulele de date ……………..……………………..…………………..……………….…21
4. Descrierea corespunderii cu cerințele CNVM
4.1 Descrierea programului sub aspectul respectării cerințelor CNVM..……….…………….22
5. Descrierea Sistemului Informațional
5.1 Dispoziții generale ……………..…………………………..……………………..…………29
5.2 Instalarea ,lansarea și utilizarea SI Depozitar ……………..……………………..…………30
5.3 Descrierea sistemului ……………..……………………..……..…..…..…..…..…..…..……31
5.4 Regimurile de funcționare ……………..……………………..……..…..…..…..…..………32
5.4.1 Companii de brocheri ……………..……………………..……..…..…..…..…..…..…..…32
5.4.2 Companii manageriale(managerul Fondului) ……………..……………………..…….…34
5.4.3 Emitenti SA ……………..……………………..……………………..……………………34
5.4.4 Registrator ……………..……………………..……………………..…………………….35
5.4.5 Clienții Depozitarului ……………..…………………..…..…..…..…..…..…..…..………35
5.4.6 Clase de valori mobiliare ……………..…………….………..……..…..…..…..…..……36
5.4.7 Registrul operațiilor de blocare-anulare blocare ……………..………………………….37
5.4.8 Registrul Contractelor de transfer a Valorilor mobiliare ……………..…………………37
5.4.9 Cont personal al Fondului ……………..……………………..……..…..…..…..…….…38
5.4.10 Operația de deschidere a unui cont personal ……………..……………………..……..39
5.4.11 Operațiunea de închidere a unui cont personal ……………..……………………….…40
5.4.12 Active nete ale fondului ……………..……………………..……..…..…..…..…..……40
5.4.13 Blocarea contului personal ……………..……………………..……..…..…..…..…..…41
5.4.14 Anularea blocării contului personal ……………..……………………..……..…..……42
5.4.15 Valori mobiliare………. ……………..……………………..……..…..…..…..…..……42
5.4.16 Valoarea de bilanț ……………..……………………..……..…..…..…..…..…..………43
5.4.17 Blocarea valorilor mobiliare de portofoliu ……………..……………………..……….43
5.4.18 Inregistrare transfer valori mobiliare ……………..……………………..………..……45
5.4.19 Confirmare transfer valori mobiliare ……………..……………………..……………..47
5.4.20 Anulare transfer valori mobiliare ……………..……………………..…..…..…………47
5.4.21 Cote Părți ……………..……………………..……..…..…..…..…..…..…..…..………48
5.4.22 Blocarea cotelor părți ……………..……………………..……..…..…..…..…..…….…48
5.4.23 Anularea bocării cotelor părți ……………..……………………..……..…..…..………49
5.4.24 Transferul de cote părți ……………..……………………..………..…..…..…..…..….50
5.4.25 Confirmare transfer cote părți ……………..……………………..……..…..…..………51
5.4.26 Anularea transferului de cote păți ……………..……………………..……..…..………51
5.4.27 Portofoliul clientului………….. ……………..……………………..………..…..……52
5.4.28 Numărul de cont la Registrator ……………..……………………..……..…..…..…….54
5.4.29 Portofoliul cotelor de participare ……………..……………………..……..…..…..…..54
5.4.30 Societatea comercială ……………..……………………..……..…..…..…..…..………55
5.4.31 Imprimare D1-Contul personal ……………..……………………..……..…..…..…….56
5.4.32 D2-Extras de pe contul personal ……………..……………………..……..…..…….…57
5.4.33 D3-Contul analitic ……………..……………………..……..…..…..…..…..…..………59
5.4.34 D4-Registrul conturilor analitice ……………..……………………..………..…..…..…59
5.4.35 D5-Registrul circulant la contul analitic (SA)/(SRL) ……………..……………..…..….60
5.4.36 D6-Registrul circulant la contul analitic ……………..……………………..………..….60
5.4.37 D7-Registrul operațiilor depozitare ……………..……………………..………..…..…..60
5.4.38 D8-Deținătorul real al valorilor mobiliare ……………..……………………..…………61
5.4.39 D9-Dispoziția de plata încasare ……………..……………………..………..…..…..…..62
5.4.40 Alte opțiuni ……………..……………………..……………………..………………….63
6. Partea economică a proiectului………….….….…..….….…..………….……………64
6.1. Planificarea rețea pentru elaborarea “Sistemul informațional SI-Depozitar” ………………64
6.2. Evaluarea economică a “SI Depozitar” ……………..………………………………………73
7. Protecția muncii…………………………………………………………………………..78
7.1 Organizarea protecției muncii la facultatea C.I.M ……………..……………..…..……..….78
7.2 Instrucțiunile Tehnicii Securității în laborator ……………..………………………………..78
7.3 Analiza condițiilor de munca. Factorii dăunători și periculoși la locul de lucru ……………80
7.4 Condiționarea aerului ……………..……………………..……..…..…..…..…..…..…..……80
7.5 Securitatea antiincendiară la facultatea C.I.M. ……………..……………………..…………85
CONCLUZII ……..………..………..………..………..…….…..………..………..……….87
Introducere
Rezultatul final al oricărui sistem informațional este:ridicarea eficacității funcționării procesului de control. Toate sistemele informaționale conduc la îmbunătățirea și automatizarea circulației documentelor, prelucrarea la calculator a masivelor informaționale mari, alcătuirea diferitor rapoarte și buletine. Ele au sens doar atunci când în rezultat crește productivitatea muncii muncitorilor, se îmbunătățește folosirea resurselor de muncă, materialelor și energiei, crește cantitatea și calitatea produselor emise.
Sistemul Informațional este un sistem om-mașină. Este foarte important de construit un model bun, adecvat obiectului, de creat un algoritm efectiv, de scris și compilat un program rapid care nu are nevoie de resurse de calcul mari, de organizat colectarea, păstrarea și căutarea informației. Dar dacă aici nu se va ține cont de factorul omenesc, interesele utilizatorilor, atunci e greu de presupus expluatarea cu succes a sistemului.
Sistemul Informațional elaborat trebuie să posede un înalt grad de adaptare la cerințele mereu schimbătoare ale utilizatorilor și vitalitate, adică capacitatea de a funcționa în condițiile de deviere de la situațiile normale.
Asigurarea calităților de acest tip greu se supune formalizării și în afară de aceasta are nevoie de participarea necontenită a inginerului în procesul analizei funcționării sistemului și introducerii modernizării necesare fără întreruperi în lucru.
În așa mod expluatarea Sistemelor Informaționale are două aspecte:
folosirea Sistemelor Informaționale în calitate de instrument, ce ridică eficacitatea procesului de producție;
asigurarea capacități de muncă și dezvoltării.
Selectarea etapelor aparte de creare a Sistemelor Informaționale și determinarea conținutului lucrului la fiecare etapă are o însemnătate esențială pentru o planificare mult mai clară, pentru un control mai operativ și pentru conducerea activității unui colectiv.
Specificarea Sistemelor Informaționale stabilește executarea simultană a lucrărilor târzii și devremi. În așa condiții reglamentarea devine destul de necesară. Importanța cea mai esențială o are selectarea etapelor de elaborare pentru sistemele mari, unde e nevoie de selectarea etapelor adăugătoare și introducerea diferitor metode de decompoziție ale sistemului pentru proiectarea paralelă și în legătură reciprocă a părților lui componente.
Macro-nivelul de proiectare este mai mult o artă decât un proces bazat pe calcule inginerești. Aceasta se lămurește prin prezențe a unui număr mare de legături ne formale ale Sistemului Informațional cu mediul exterior.
O influență esențială o execută factorul omenesc slab reglamentat, absența criteriilor strict formulate, greutatea evidențierii unei mulțimi mari de restricții, selectarea celor principale intre ele. Și totuși interpretarea arbitrară a principalelor întrebări ale idiologiei lucrului sistemului, subiectivizmul la soluționarea lor nu se permite. Modelele elaborate, într-o măsură mai mică sau mai mare formalizate, ajută la aplicarea metodologiei analizei de sistem, simplifică analiza sistemului la nivelul logicii, formalizând rezultatele studierii existente. De aceea elaboratorul trebuie, o dată cu studierea și folosirea metodelor de analiză a sistemelor, să manifeste o atitudine creatoare și să elaboreze metodele sale mai stricte pentru etapa acesta de proiectare.
Dezvoltarea Sistemelor Informaționale a mers pe calea creării sistemelor funcționale, analoge secțiilor funcționale a conducerii administrativ-organizatorice. Aceasta determină structura sistemului și componența problemelor rezolvate în sub-sisteme.
Posibilitatea folosirii computerelor la fiecare loc de muncă cu unirea lor în rețea permite crearea unui Sistem Informațional fiabil.
O însemnătate esențială o au metodele de protecție a Sistemelor Informaționale de la pierderi de informații, protejarea lor de la accesul necondiționat. Cea mai importantă este soluționarea problemelor de folosire a informației pentru conducere – cui ?, ce volum ?, cu care precizie ? și cu care nivel de detalizare ? trebuie de dat informație pentru luarea deciziilor.
În cazuri responsabile capacitatea de muncă a S.I., nemaivorbind de eficacitatea lui, se determină de faptul cât de atent sânt prelucrate în proiect întrebările introducerii protocoalelor interacțiunii personalului cu Sistemul Informațional, păstrarea în arhivă a știrilor destul de detaliate pentru următoare analiză a activității nu numai a colaboratorilor în parte ci și a Sistemului Informațional ca un tot întreg.
Caracterul asigurării matematice și programabile a Sistemului Informațional se schimbă esențial pe măsura dezvoltării posibilităților mijloacelor tehnice. Acum computerele posedă productivitate înaltă, memorie dezvoltată și posibilitatea unirii în rețele globale și locale.
Limbajele de programare de nivel înalt se desăvârșesc. Ușurând lucrul utilizatorului aceste limbaje cer o asigurare sistemică programabilă dezvoltată, conținutul căreia tot mai des devine diferit pentru utilizatori diferiți și trebuie să se precizeze în procesul proiectării Sistemului Informațional concret.
Introducere în Delphi
1.1 Scurt istoric al mediului Delphi
Pascalul este un limbaj de nivel înalt care își are originea undeva pe la începutul anilor ‘70. Atunci când a purces la conceperea sa, Niklaus Wirth, profesor la ETH Zurich, a avut în vedere, în principal următorul aspect: noul limbaj trebuia să reflecte in mod clar și natural o serie de concepte de bază care să permită utilizarea sa în scopuri didactice.Se pare ca Wirth a reușit ce și-a propus și, grație lui, beneficiem astăzi de un limbaj utilizat nu de putini începători în ale programării. Aspectul didactic este reflectat și de faptul că Pascalul este și cel mai apropiat limbaj de pseudocod. In 1974 Niklaus Wirth va publica “Pascal – Manualul utilizatorului și raportul revizuit”, material ce era constituit din doua părți, prima fiind destinata acelora care doreau sa se familiarizeze cu noul limbaj de programare, in timp ce a doua parte era axata pe definirea limbajului pascal standard care va sta, de altfel, la baza principalelor implementări ulterioare. Aproape zece ani mai târziu, la mijlocul anilor ‘80, Anders Hejlsberg avea sa scrie prima versiune a compilatorului Turbo Pascal. Acest compilator a fost lansat pe piața software-ului de dezvoltare de o mica firma numita inițial MIT iar apoi Borland, și avea sa devină cel mai faimos compilator de Pascal. Apariția lui Turbo Pascal a fost principalul factor care a determinat și o creștere imediata a popularității limbajului Pascal pentru platformele PC, aflate și ele la început, in acea vreme. Tot Turbo Pascal a fost cel care a introdus pentru prima oara noțiunea de mediu integrat de dezvoltare (Integrated Development Environment). Astfel, programatorii de Pascal aveau posibilitatea editării codului sursa, rulării programului și după caz a depanării acestuia, și toate acestea in cadrul unuia și aceluiași program, denumit mediu integrat de dezvoltare. De-a lungul anilor ce au urmat, cei de la Borland au perfecționat continuu atît limbajul Pascal cat și mediul de dezvoltare pe care îl promovau, fiind practic singurii care au furnizat un compilator de Pascal pentru calculatoare compatibile IBM PC. Printre extensiile cele mai notabile ale limbajului Pascal, introduse de firma Borland se număra și introducerea, încă de la versiunea 6.0 a compilatorului Turbo Pascal, a suportului pentru programarea orientata obiect. Astfel a apărut Object Pascal. După alți zece ani, mai exact in 1995, cei de la Borland vor scoate prima versiune de Delphi, moment ce va marca trecerea la programarea vizuala in Pascal. Delphi 1.0 a fost prima unealta de dezvoltare pentru Windows care a combinat un mediu vizual de dezvoltare cu un compilator nativ optimizat și un acces facil la un motor de baze de date. Astfel a fost introdusa o noua sintagma: Rapid Application Development.
1.2 Ce este și ce poate Delphi
Daca s-ar pune problema unei definiții pentru ceea ce este Delphi probabil ca ea ar trebui sa fie cam așa: Delphi este un RAD și in același timp o unealta de dezvoltare a aplicațiilor orientate pe obiecte pentru sisteme de operare Microsoft Windows. Așa cum am spus și mai devreme Delphi combină cu ușurință utilizarea unui mediu vizual de dezvoltare, viteza unui compilator pe 32 de biți optimizat și accesul la un procesor de baze de date. Fiecare dintre aceste trei componente primare sunt atinse și de o serie de alte unelte de dezvoltare, insa Delphi este unic tocmai prin aceea ca îmbină in mod armonios toate aceste trei tehnologii intr-un singur mediu de dezvoltare. Pana acum s-a vorbit despre Delphi ca fiind un mediu de dezvoltare, ar trebui totuși amintit faptul ca este vorba despre o familie de medii Delphi, care număra nu mai puțin de patru componente, și anume: Delphi Standard, Delphi Professional, Delphi Client/Server și Delphi Enterprise. Este evident ca fiecare dintre aceste versiuni este destinata altei categorii de dezvoltatori de aplicații, fiecare varianta inferioara fiind conținută integral in varianta imediat superioara. In continuare sa vedem o scurta trecere in revista a destinațiilor fiecăreia dintre variantele menționate.
Varianta Standard este nivelul cel mai de jos și conține in principal tot ce este necesar celor care se afla la primele contacte cu Delphi. Este ideala pentru începatori, prețul unei astfel de versiuni fiind pe măsura.
Varianta Professional este destinata deja dezvoltatorilor
profesioniști, dar numai acelora care nu au nevoie de funcționalitățile client/server.
Varianta Client/Server este destinata dezvoltatorilor de aplicații mari cu acces la baze de date client/server și/sau Internet.
In fine, varianta Enterprise a fost conceputa pentru dezvoltarea de aplicații multinivel (multitier) pentru corporațiile mari.
Deci ce poate Delphi?! E capabil să soluționeze următoarele probleme:
Construirea aplicațiilor pentru OS Windows, pentru diferite domenii, începând de la acelea de calcul și logice și terminând cu grafica și multimedia.
Elaborarea rapidă (chiar de către programatorii începători) a interfețelor grafice pentru diferite aplicații, scrise în orice limbaj de programare; interfețele construite satisfac toate cerințele OS Windows și automat se adapteaza la acel OS care este instalat la calculatorul utilizatorului, deoarece Delphi folosește majoritatea funcțiilor și procedurilor din Windows.
Construirea bibliotecilor dinamice proprii (DLL) de componente, formelor, funcțiilor, care apoi pot fi utilizate din alte limbaje de programare.
Construirea sistemelor puternice de lucru cu bazele de date locale și îndepărtate de diferite formate.Plus la aceasta în Delphi pot fi elaborate aplicații de lucru cu baze de date în rețea.
Construirea și imprimarea rapoartelor complexe, ce include tabele, grafice, diagrame ș.a.
Elaborarea sistemelor Help (fișiere .hlp), atât pentru aplicațiile proprii, cât și pentru cele din Windows.
Elaborarea programelor profesionale de instalare pentru aplicații Windows, respectând toate cerințele Windows.
Și multe multe altele.
Principiile programării vizuale orientate pe obiecte
2.1 Programarea orientată pe obiecte
Programarea Orientată pe Obiect (POO) este o metodă de programare relativ noua. Apariția acestei diercții nu a condus în mod neaparat la simplificarea scrierii codului sursă, însa cu siguranță a contribuit semnificativ la ușurarea procesului de întreținere a acestuia. De asemenea, prin legarea datelor de codul care le prelucrează se simplifică și procesul de depanare și depistare a erorilor, precum și eliminarea acestora prin intervenția, în cea mai mare măsură, doar la nivelul obiectului în cauză. Această direcție a luat naștere în așa limbaje de programare ca: Ada, Smalltalk, C++, Borland Pascal. Până la apariția POO domina programarea procedurală. Baza acestei programări erau procedurile și funcțiile, adică acțiunea.
În POO și proiectare punctul de reper îl constitue nu procedura, și nici funcția, ci – obiectul. La drept vorbind abordarea dată este esențială deoarece cotidian noi interacționăm cu obiecte (oameni, obiecte, instalații), ce interacționează între ele.
Aplicația (program aplicativ), construită după principiul orientare pe obiect, nu are un algoritm rigid, ci constituie un ansamblu de obiecte și metode (vezi subcapitolul 2.2), ce interacționează între ele. Schimbul de informație între obiecte se face prin intermediul mesajelor.
2.2 Obiecte, proprietăți, metode, evenimente
Inițial obiectului I se poate da următoarea determinare: un ansamblu de date și metode de lucru cu ele. Utilizatorul și obiectul e necesar să poată citi datele obiectului, să le prelucreze și apoi să fie scrise în obiect ca valori noi. În cazul dat o importanță mare o are principiul incapsulării și polimorfismul datelor. Pentru menținerea principiului plimorfismului, în obiect se determină funcțiile și procedurile ce operează cu datele. Aceste funcții și proceduri se numesc metode. Prin intermediul metodelor are loc interacțiunea obiectului cu datele.
Ansamblul de date și metode sunt numite proprietăți ale obiectului.
Analizând cele menționate mai sus putem da definiția noțiunii de obiect – setul de proprietăți și metode, precum și evenimentele la care obiectul poate reacționa.
Cu scopul reparizării dinamice a memoriei, orice obiect are metode de creare – constructor și metode de distrugere – destructori.
Includerea obiectelor în program se face în două moduri : manual (prin anumiți operatori) și vizual, folosind componentele.
Obiectele (sau clasele) sunt niște entități care combină datele cu partea de cod, mediul de dezvoltare Delphi fiind un adevărat mediu de dezvoltare orientat-obiect oferă suport integral pentru incapsulare,moștenire și polimorfism.
Spre deosebire de C++, Delphi nu suportă moștenire multiplă. Acest aspect nu poate fi considerat ca fiind unul negativ deoarece acest concept este destul de controversat, existând păreri atât pro cât și contra. Moștenirea multiplă se referă la posibilitatea de a deriva un obiect din două sau mai multe obiecte separate.
Object Pascal dispune de două posibilități diferite de evitare a moștenirii multiple. Prima, și cea mai simpă soluție este includerea unei clase într-o alta clasă, se va include un câmp de tipul clasei părinte, care se dorește a fi moștenită. Această soluție este larg utilizată și la nivelul ierarhiei de clase VCL.
Cea de a doua soluție este mai complicată și se bazează pe termenul de interfețe (interfaces). Astfel se pot obține obiecte care să suporte mai multe interfețe.
2.3 Bazele programării vizuale ale interfețelor
Până nu demult un impas al programării îl constituia elaborarea interfeței pentru utilizator. Programarea manuală a ferestrelor, butoanelor, meniurilor necesita tot mai mult timp. În general această rutină constituia 80-90% din codurile programului.
Ieșirea din acest impas a fost făcută prin două moduri. Primul pas – standardizarea funcțiilor interfeței, datorită cărui fapt a apărut posibilitatea folosirii bibliotecilor, de exemplu din Windows. Prin urmare când a avut loc trecerea de la Windows 3.X la Windows 95, aplicațiile s-au acomodat automat la noul sistem, fără vre-o oarecare programare. În programare a aparut o nouă tehnică: folosirea repetată a codurilor de programe.
Alt pas, ce a ușurat viața programatorilor a fost apariția programării vizuale. Pentru prima dată această tehnologie a fost elaborată în Visual Basic al firmei Microsoft. Mai apoi a fost implimentată și în Delphi și C++ al lui Borland.
2.4 Sisteme de elaborare rapidă a aplicațiilor
Datorită apariției POO vizuale a apărut tehnologia elaborării rapidă a aplicațiilor (RAD- Rapid Application Development). Primul mediu ce a folosit tehnologia dată a fost Visual Basic. Necătând la aceea că Visual Basic era foarte solocitat, el nu era lipsit de unele probleme, cum ar fi productivitatea scăzută. Delphi a făcut următorul pas în acest domeniu, respectiv au fost lichidate un șir de neajunsuri ale lui Visual Basic.
Baze de date
3.1 Principiile de construire a bazelor de date
La apariția necesității de manipulat cu masive mari de date sunt aplicate bazele de date .Bază de date (se subînțelege bază de date relațională) numim, în primul rând, un set de tabele, însă tot din baza de date fac parte și unele obiecte și proceduri. Tabel numim orice tabelă bidimensională cu atribute a unei mulțimi de obiecte. Orice tabel are nume adică identificator. Coloanele tabelului sunt numite câmpuri. Fiecare câmp este caracterizat de nume (identificator) și tipul datelor păstrate. Fiecare rând din tabel îi corespunde unui obiect și poartă numele de inregistrare. La construirea tabelelor bazelor de date este esențial să lichidăm carcterul contradictoriu al informației. Lucrul dat se face introducând câmpuri cheie, asigură unicitatea fiecărei inregistrări. Lucrând cu baza de date, cursorul parcurge inregistrările din tabel și în orice moment avem o inregistrare curentă, care o prelucrăm. Inregistrările în tabelul bazei de date fizic nu sunt ordonate (ordinea în care sunt introduse). La vizualizare însă poate apărea necesitatea de ordonare a datelor (sortare). Pentru aceasta se folosește indexul, ce indică ordinea în care trebuiesc afișate datele.
Indexul poate fi primar și secundar. Drept index primar pot servi câmpurile cheie, stabilite la proiectarea bazei de date. Pe când indexul secundar poate fi creat la proiectarea bazei precum și în timpul lucrului cu ea.
De obicei baza de date conține nu un singur tabel, ci mai multe. Tabelele separate sunt utile, însă mult mai multă informație se conține într-un set de tabele.
În baza de date există tabele principale și secundare. Tabelul secundar este legat de cel principal prin chei. În calitate de cheie apar câmpurile prezente în ambele tabele.
Bazele de date și interpelările (query) se costruiesc în Siteme de Gestionare a Bazelor deDate (SGBD). Se cunosc un șir de SGBD ce au aceleași posibilități, dar care în același timp concurează între ele: Paradox, dBase, Micrisoft Access, FoxPro, Oracle, InterBase, Sybase.
Diferite SGBD organizează și păstreză datele diferit. De exemplu, Paradox și dBase păstrează fiecare tabel în fișiere aparte. În cazul dat baza de date este un directoriu în care se păstrează fișierele tabelelor. În Microsoft Access și InterBase câteva tabele se păstrează într-un fișier, baza de date, în cazul dat, este numele fișierului și calea până la el (path). Sistemele de tip client/server așa ca Sybase și Microsoft SQL păstrează toate datele pe un calculator aparte și interacționează cu clientul prin intermediul unui limbaj special, SQL.
Deoarece proprietățile bazelor de date sunt foarte variate, utilizatorului i-ar fi foarte greu să memorizeze toate aceste fișiere, directoare, servere ș.a. Pentru rezolvarea acestor probleme au fost inventate pseudonumele bazelor de date. Pseudonumele (alias) conține toată informația necesară de acces la bază. Alias-ul arată unde este amplasată fizic baza de date.
La lucrul cu bazele de date se folosește cache-rea schimbărilor. Aceasta constă în aceea că, toate schimbările din tabel se păstzrează provizoriu într-un tabel virtual. Și, numai la o comandă anumită, după verificarea veridicității informației introduse, în tabel este fixată schimbarea dată, în caz contrar în bază se păstrează informația veche.
3.2 Tipuri de baze de date
În diferite cazuri e rațional de folosit diferite modele de baze de date .Procesul de determinare a modelului bazei de date pentru o aplicație anumită se numește scalare.
Sunt cunoscute următoarele de baze de date:
Autonome
Fișier – server
Client/server
Multinivel
Bazele de date autonome sunt cele mai simple din punct de vedere al construirii. Ele-și păstrează datele pe același calculator pe care e instalat SGBD. Bazele de date autonome sunt utile când utilizatorul trebuie să manipuleze cu datele sale personale la calculatorul său și n-are nevoie de acces la datele altui utilizator, de pe alt calculator.
Baze de date fișier – client ,spre deosebire de cele autonome, pot fi accesibile pentru mai mulți utilizatori prin rețea. Aceasta este foarte comod, deoarece schiombările în aceste baze de date sunt vizibile pentru toți utilzatorii. Însăși baza de date se află pe fișierul – server din rețea într-un exemplar unic. Pentru fiecare client în timpul sesiuni de lucru este creată o copie locală a datelor, cu care el manipulează. În cazul dat apar probleme legate de accesul simultan a mai multor utilizatori la una și aceeași informație, ce duce supraîncarcarea rețelei – neajunsul principal al bazelor de date fișier – server. Un alt neajuns este că controlul față de integritatea datelor îl duce programul clientului și deci în bază pot fi comise erori ce se reflectă asupra tuturor utilizatorilor.
Baze de date client/server se folosesc pentru baze de date masive. Modelul dat de baze de date prevede stocarea informației pe un calculator special – server. Clientul dă comandă serverului ca acesta din urmă să facă operațiile necesare cu datele din bază. Serverul, la rândul lui, îndeplinește operațiile și returnează rezultatele obținute.
O astfel de organizare a lucrului sporește eficacitatea executării aplicației din contul serverului și eliberează rețeaua. În bazele de date client/server apare o problemă adăugătoare: de proiectat astfel aplicația ca aceasta să folosească la maxim capacitățile serverului și la minim să fie încărcată rețeaua.
Baze de date multinivel – o cale nouă și cu perspectivă de prelucrare a datelor în rețea. Modelul dat de baze de date mai este numit multi-tier – multifir. Prin fir se subînțelege unul din fluxurile de date ce fac schimb concomitent cu baza. Cel mai răspândit este modelul din trei nivele:
La nivelul inferior pe calculatoarele utilizatorilor sunt amplasate aplicațiile- client, ce asigură interfața utilizatorului.
La nivelul doi se află serverul aplicațiilor, ce asigură schimbul de date între utilizator și bazele de date distribuite. Serverul aplicațiilor se află în nodul rețelei accesibil pentru toți clienții.
La nivelul trei e situat serverul bazelor de date distribuite, ce primește informația de la serverele aplicațiilor și manipulează cu ele.
Organizarea dată a bazelor de date este cea mai complicată și flexibilă. În Delphi e posibil de construit aplicații pentru primele două nivele. Menționez faptul că la nivelul inferior, BDE nu trebuie neapărat de instalat pe calculatorul utilizatorului. Aceasta este un avantaj considerabil al bazelor de date multinivel.
3.3 Organizarea legăturilor cu bazele de date în Delphi
Instrumentul principal al lui Delphi de lucru bazele de date este Borland Database Engine (BDE) – procesor de baze de date al firmei Borland. BDE este mediatorul între baza de date și aplicație. Aplicația Delphi nu se adresează nemijlocit la baza de date ci la BDE. Apicația Delphi face legătura cu baza de date prin BDE, indicându-i acestuia alias-ul și numele tabelului. BDE nu este altceva decât o DLL, care ca orișice biblioteci este înzestrată cu API (Application Program Interface) numit IDAPI (Integrated Database Application Interface). Aceasta este lista de funcții și proceduri de lucru cu bazele de date, pe care le folosește aplicația.
BDE după alias selectează driver-ul potrivit pentru baza de date indicată. Driver – un program auxiliar, ce înțelege cum de lucrat cu baza de date. Dacă BDE are driver-ul propriu ce corespunde SGBD date, el stabilește legătura prin driver-ul ales cu baza de date și tabela, prelucrează interpelarea și întoarce în aplicație rezultatul prelucrării. BDE are driver-e pentru așa baze de date ca: Microsoft Acces, FoxPro, Paradox și dBase.
Dacă în BDE pentru SGBD dată lipsește driver-ul potrivit, atunci se folosește driver-ul ODBC (Open Database Conectivity). ODBC este tot o DLL analogică după funcții cu BDE, elaborată de Microsoft. Deoarece Microsoft a creat pentru ODBC driver-e practic pentru oriceSGBD, firma Borland a construit pentru BDE un driver pentru lucrul cu ODBC. La drept vorbind lucrul prin intermediul ODBC e mai lent, însă datorită legăturii cu ODBC din Delphi se poate de lucrat cu orice SGBD.
BDE menține limbajul SQL – limbaj standardizat de interpelări, ce permite de lucrat cu datele de pe SQL-servere, așa ca: SyBase, Microsoft SQL, Oracle, Interbase. Limbajul dat se folosește la lucrul pe platforma client/server.
În Delpi 5 este introdusă o altă posibilitate alternativă de lucru cu bazele de date, fără BDE. Aceasta este tehnologia ActiveX Data Object (ADO) elaborat de Microsoft. ADO este o interfață de utilizator pentru orice tip de baze de date. Legătura cu datele se face prin OLE DB. La procesarea bazelor de date tehnologia ADO este foarte eficace, însă pentru aceasta e necesar ca pe calculator să fie instalat sistemul ADO 2.1 sau altă versiune mai nouă.
3.4 Scurtă relatare a componentelor folosite pentru stabilirea legăturii cu baza de date
Componentele folosite la lucrul cu bazele de date se află pe paginile DataAcccess (accesul la date) și DataControl (gestiunea datelor). Orice aplicație de lucru cu baze de date , de obicei, conține cel puțin un component de urmatoarele trei tipuri:
Componente – set de date (data set), ce sunt legate nemijlocit cu baza de date cum ar fi: Table, Query, Stored Proc.
Component – sursă de date (data source), ce asigură schimbul de informație între componentele data set pe de o parte și componentele de vizualizare și gestionare a datelor. Un astfel de component este Data Source.
Componente de vizualizare și gestionare a datelor, cum sunt: DBGrid, DBText, DBEdit ș.a.
În afară de componentele menționate, în aplicații mai este inclus un component DataBase. Acest component se folosește de obicei în aplicațiile ce lucrează pe platforma client/server. El este folosit pentru stabilirea legăturii cu serverul de distanță, realizarea tranzacțiilor, lucrul cu parolele. Componentul dat e rațional de folosit cât mai rar, deoarece dacă el nu este introdus, atunci automat îl introduce Delphi
3.5 Componente – set de date (data set)
Table Cum am mai menționat Table este un component set de date (data set). În aplicații de acest component este legat componentul Data Source, ce servește ca sursă de date. Ambele aceste componente sunt nevizuale, de aceea ele pot fi amplasate oriunde pe formă. De fapt pentru componentele date (când baza conține mai multe tabele) se folosește un “container” – o formă specială numită DataModule, despre care se va vorbi puțin mai târziu.
Legătura între sursa de date (DataSource) și setul de date (Table) se face în felul următor : în Inspectorul Obiectelor a componentului DataSource, principala proprietate este DataSet, în care se fixează numele tabelului respectiv (se are în vedere identificatorul componentului Table). Următorul pas este legarea componentului Table cu tabelul fizic al bazei de date. Pentru aceasta componentul Table are două proprietăți : DatabaseName și TableName. Mai întâi trebuie de fixat proprietatea DatabaseName. Din lista în cădere a proprietății date, din Inspectorul Obiectelor se alege alias-ul ce-i corespunde bazei de date cu care lucrăm. După aceasta fixăm valoarea proprietății TableName: din lista în cădere alegem tabela necesară a bazei de date.Legarea cu componentele de vizualizare și gestiune se va relata în subcapitolul 3.6
O altă proprietate a componentului Table este Exclusive. Această proprietate determină accesul concomitent la tabelă a mai multor aplicații (de exemplu, lucrul în rețea cu baza de date). Dacă fixăm valoarea proprietății date în true, tabela va fi inaccesibilă pentru alte aplicații. Valoarea proprietății date poate fi schimbată doar când Active=false.
Proprietățile de bază ale componentului Query.Comparații între Table și Query.
Componentul Query de clasa TQuery este un component data set. Componentul dat se folosește pentru implimentarea limbajului SQL în aplicații Delphi. Majoritatea proprietăților și metodelor componentului Query coincid cu cele ale lui Table, prin urmare Query, în multe cazuri, poate fi inclus în aplicație în loc de Table. Un avantaj adăugător a lui Query – posibilitatea formării interpelărilor în limbajul SQL.
Deoarece câteodată componentele Table și Query sunt interschimbabile, apare întrebarea, care din ele de folosit?. La lucrul cu bazele de date locale mai des se folosește Table. Cu ajutorul lui e mai simplu nu numai de vizualizat tabela, ci și modificarea, ștergerea și inserarea inregistrărilor. Când lucrăm cu bazele de date de pe server el devine puțin efectiv. În cazul dat el crează o copie provizorie a datelor pe calaculatorul utilizatorului și lucrează cu ea, e clar că procedura dată necesită multe resurse și se încarcă rețeaua. Neajunsul dat lipsește la Query. Dacă interpelarea se reduce la vizualizarea tabelului (interpelarea Select), atunci rezultatul interpelării se amplasează într-un fișier provizoriu pe calculatorul utilizatorului. Tabela dată e numai pentru citire și nu permite careva modificări. Dacă interpelarea e legată de careva modoficări în tabelă, atunci nu se crează tabela provizorie. BDE transferă interpelarea pe server, acolo se prelucrează și în aplicație se returnează informația despre succesul realizării operației date. Prin urmare la lucrul în rețea comonentul Query este mai efectiv decât Table.
Pe de altă parte lucrând cu bazele de date locale eficacitatea lui Query este cu mult mai mică decât cea a lui Table. Încetinirea calculelor devine considerabilă.
Din cele expuse mai sus conchidem că în aplicațiile server e rațional de folosit Query, iar lucrând cu bazele de date locale folosim Table. Componentul Query ca și Table se unește cu DataSource prin proprietatea DataSet, pentru ca mai târziu la DataSource să fie alipit un component de vizualizare sau gestionare a datelor.
Proprietatea de bază a lui Query este SQL, de tip TString, ce conține codurile interpelării SQL. În procesul de proiectare e necesar de formulat o oarecare interpelare pentru a stabili la care tabel ne conectăm. În continuare, la executarea aplicației, interpelarea poate fi formată la nivel de programare prin intermediul metodelor tipului TString: Clear – lichidarea și Add – adăugarea codului.
În proprietatea DatabaseName a componentului Query ca și la Table trebuie de fixat alias-ul baze de date ce urmează a fi accesată. Proprietatea TableName, a lui Table la Query lipsește, deoarece tabelul cu care se lucrează este indicat în interpelarea SQL.
3.6 Componente de vizualizare și de gestionare cu datele
Cel mai des pentru vizualizarea datelor se folosește componentul DBGrid de pe pagina Data Control a palitrei de componente. Componentul dat este vizibil, el redă datele din tabelul de date. Principala proprietate a lui DBGrid și a altor componente de vizualizare și gestionare cu datele este DataSource. În Inspectorul Obiectelor din lista în cădere a proprietății DataSource alegem sursa necesară de date. O altă proprietate importantă a componentului DBGrid este ReadOnly care prîntâmpină redactarea datelor din bază.
Componentul DBGrid e comod, dar nu întotdeauna cel mai potrivit. Forma de prezentare a datelor în el nu e întotdeauna comodă: e prea regulată, fără separatori. Pe pagina DataControl există mai multe componente de vizualizare și gestionare cu datele:
DBText – analogul lui Label, legat însă cu datele. Componentul dat redă numai datele unui câmp și n-are posibilatea de redactare a datelor.
DBEdit – analogul ferestrei obișnuite de redactare. Componentul dat redă datele, precum dă posibiliatea de a le redacta. Însă dacă proprietatea lui ReadOnly =true, el servește numai pentru vizualizarea datelor.
Mai există multe componente de acest tip: DBMemo, DBRichEdit, DBImage, DBCheckBox,DBRadioGroup, dar cel mai des sunt folosite cele menționate mai sus.
Toate componentele menționate de vizualizare a datelor și gestionare cu ele au două proprietăți de bază: DataSource – sursa de date și DataField – câmpul cu care este legat componentul.
3.7 Administrarea tranzacțiilor, componentul DataBase
În subcapitolul 3.4 s-a menționat că chiar fără vre-o intenție în manipularea cu tranzacțiile ele automat au loc la modificarea datelor. Aceasta se înfăptuiește prin intermediul componentului DataBase,pe care Delphi îl include automat în aplicație. Componentul dat soluționează următoarele probleme:
Conectarea la serverul de la distanță
Inregistrarea utilizatorului la prima adresare la server
Crearea alias-urilor locale pentru aplicații
Dirijarea tranzacțiilor
Determinarea nivelului de izolare a tranzacțiilor (reglarea tranzacțiilor concomitente la unul și același tabel)
Dacă dorim să dirijăm cu tranzacțiile intenționat, atunci includem manual componentul DataBase în aplicație.DataBase se leagă cu componentele Table și Query prin numele bazei de date la care se conectează. Numele dat se fixează în proprietatea DatabaseName. Se poate de indicat alias-ul bazei de date sau calea deplină până la ea. Dacă se cunoaște baza de date ce are alias BDE, atunci proprietățile AliasName, DriverName, Params pot rămâne nespicificați. În caz contrar trebuie de dat valoare proprietății AliasName sau proprietăților DriverName și Params.
3.8 Modulele de date
La construirea aplicațiilor complexe de baze de date e primit de separat logica de lucru de interfața cu utilizatorul. În Delphi aceasta se realizează prin modulele de date – componente –container de tip TDataModule. În procesul de executare a aplicației modulul datelor, ce conține componentele invizibile de legare cu baza, este tot invizibil.În Delphi a fost elaborat un instrument de proiectare a modulelor de date – Data Module Designer. El este activat prin comanda File/New și de pe pagina New selectăm pictograma DataModule. În rezultat apare apare o fereastră de dialog cu două paneluri; în panelul din stânga putem vedea arborele componentelor data set și data source, câmpurile lor, restricții. Panelul din dreapta conține două pagini: Components – componentele și Data Diagram – digrama datelor.
Descrierea corespunderii cu cerințele CNVM
4.1 Descrierea programului sub aspectul respectării cerințelor CNVM
"INSTRUCTIUNEA PRIVIND EVIDENTA DE CATRE ORGANIZATIA DE DEPOZITARE A OPERATIILOR CU HIRTIILE DE VALOARE(COTE DE PARTICIPARE) ALE FI "
Tab.1
Tabelul de corespundere
(continuare) Tab.1
(continuare) Tab.1
(continuare) Tab.1
(continuare) Tab.1
(continuare) Tab.1
(continuare) Tab.1
5. Descrierea Sistemului Informațional
5.1 Dispoziții generale
Sistemul Informațional al organizației de depozitare pentru evidența operațiilor cu valori mobiliare(cote părți) ale fondurilor de investiții SI "DEPOZITAR" (în continuare SI "DEPOZITAR") este elaborat în conformitate cu cerințele Hotărîrii Nr. 76/2 din 29.12.97 "Cu privire la evidența de către organizațiile de depozitare a operațiilor cu valori mobiliare(cote de participare) ale fondului de investiții" a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare a Republicii Moldova.
SI "DEPOZITAR" este destinat organizațiilor autorizate să opereze cu evidența și gestiunea valorilor mobiliare ale fondurilor de investiții aflate în depozitare și permite:
Evidența (înregistrarea) drepturilor fondului de investiții asupra valorilor mobiliare (cotelor părți) de portofoliu;
Ținerea evidenței operațiunilor cu valori mobiliare (cote părți) de portofoliu;
SI "DEPOZITAR " oferă utilizatorului următoarele posibilitați:
Gestionarea ( introducerea, redactarea, corectarea, lichidarea) informației despre clienții Depozitarului-Fondurilor de investiți;
Gestionarea informației despre "Emitenți" SA.
Gestionarea informației despre "Societăți comerciale" SRL.
Gestionarea informației despre "Companii manageriale"
Gestionarea informației despre "Companiile de brocheri"
Gestionarea informației despre "Registratori"
Gestionarea informației despre "Clase de valori mobiliare"
Deschidere(închiderea) conturilor personale ale clienților Depozitarului
Înregistrarea/confirmarea/anularea transferului valorilor mobiliare
Blocarea/Anulare blocare cont personal
Blocarea/Anulare blocare valori mobiliare
Blocarea/Anulare blocare cote părți
Gestiunea portofoliului Fondului de investiții(valori mobiliare si cote părți)
Înregistrarea valorilor de piață și valorilor de bilanț a hîrtiilor de valoare și cotelor părți.
SI "DEPOZITAR " permite obținerea tuturor registrelor și rapoartelor prevăzute
de Hotărîrea CNVM
D1." CONTUL PERSONAL"
D2 "EXTRAS DIN CONTUL PERSONAL"
D3 "CONTUL ANALITIC AL CONTULUI PERSONAL"
D4 "REGISTRUL DE EVIDENȚĂ A CONTURILOR ANALITICE"
D5 " REGISTRUL CIRCULANT LA CONTUL ANALITIC"
D6 "REGISTRUL DE EVIDENȚĂ A OPERAȚIUNILOR CU HÎRTIILE DE
VALOARE(COTELE PĂRȚI)"
D7 "REGISTRUL CRONOLOGIC AL OPERAȚIUNILOR DEPOZITARE"
D8 "INFORMAȚIE DESPRE DEȚINĂTORII REALI DE VALORI MOBILIARE"
D9 "DISPOZIȚIA DE PLATĂ-ÎNCASARE"
DN7 "DEȚINEREA VALORILOR MOBILIARE ȘI COTELOR PĂRȚI"
DN8(1,2) "VALORI MOBILIARE/COTE PĂRȚI PRIMITE/RETRASE
ÎN/DIN DEȚINERE NOMINALĂ"
DN8(3,4) "TRANZACȚII CU VALORI MOBILIARE/COTE PĂRȚI
ÎNTRE CLIENȚII DEPOZITARULUI"
DN8(5L) "PERSOANE CE LA APARȚIN PACHETE MARI
DE VALORI MOBILIARE/COTE PĂRȚI"
DN8(5S) "MODIFICĂRI ÎN LISTA PERSOANELOR CE LA APARȚIN PACHETE MARI
DE VALORI MOBILIARE/COTE PĂRȚI"
DN-8S "FORMA SĂPTĂMÎNALĂ CERUTĂ DE CNVM"
DN-8L "FORMA LUNARĂ CERUTĂ DE CNVM"
În scopul asigurării păstrării informației este prevăzut un regim special de arhivare și restabilire a informației salvate.
În scopul prevenirii accesului nesancționat la SI "DEPOZITAR " sunt prevăzute cîteva nivele de protecție a datelor, inclusiv prin controlul și inregistrarea parolei utilizatorului, parolizarea și codificarea accesului la bazele de date din exterior.
5.2 Instalarea ,lansarea și utilizarea SI Depozitar
SI "DEPOZITAR " se furnizează pe suporturi magnetice în forma de fișiere arhivate .EXE. Instalarea SI "DEPOZITAR " se efectuează prin copierea fișierelor pe unitatea de disc C: și lansarea lor spre dezarhivare. În rezultat se va efectua crearea tuturor directoriilor și fișierelor necesare pentru lucrul sistemului. Pentru lansarea spre execuție a programului se va proceda în mod tradițional pentru sistemele ce rulează în mediul WINDOWS prin crearea unei iconițe în zona DESKTOP al calculatorului ori în altă parte conform preferințelor personale ale utilizatorului și indicarea căii de acces spre fișierul SIEHV.EXE.
Pentru a asigura funcționarea și ajustarea SI "DEPOZITAR " la necesitățile fiecărui utilizator, se furnizează un program suplimentar care permite ajustarea parametrilor de funcțiionare și datelor generale despre utilizatori.
5.3 Descrierea sistemului
Sistemul lucrează în mediul WINDOWS, fiind accesibile toate opțiunile și posibilitățile
cunoscute.După lansare apare invitația de a introduce parola și accesul în sistemă.( Fig.1)
Fig.1 Accessul în sistemă după introducerea corectă a parolei
În cazul introducerii parolei incorecte unica posibilitate este ieșirea din sistem.
În cazul introducerii corecte a parolei devine accesibil întregul spectru de posibilități.(Fig.2)
Fig.2 Spectrul larg de posibilități oferit de sistemă.
În scopul sistematizării și unei mai bune evidențe a operațiilor efectuate, fiecare zi începe cu deschidearea zilei de lucru și recpectiv se sfîrșește cu închiderea zilei de lucru.Se va ține cont de faptul că sistemul efectuează controlul consecutivității zilelor de lucru deschise și închise precum și corespunderea datelor. În caz de necesitate data se poate selecta și din căsuța de dialog alăturată.După trecerea cu succes a acestor două etape (accesul și deschiderea zilei de lucru) Sistemul oferă toate posibilitățile de lucru prevăzute în instrucțiunile de activitate a Depozitarului.
5.4 Regimurile de funcționare
Ziua de lucru – are două variante:
posibilitatea deschiderii sesiunii de lucru anterior închise , și respectiv accesul la toate funcțiile de lucru ale programului;
respectiv închiderea sesiunii deschise, lucru care implică fixarea datei sesiunii curente și blocarea tuturor posibilităților pînă la o nouă deschidere a următoarei zile de lucru.
Registre – (Fig.5.4.1) regim destinat gestiunii informației din registrele disponibile(Companii de brocheri, Companii manageriale, Emitenți, Registratori, Clienți, Clase de valori mobiliare, precum și Registrele de Blocare(Anulare Blocare) și a Contractelor de transfer a Valorilor Mobiliare și Cotelor părți).
5.4.1 Companii de brocheri
Companii de brocheri- participant profesionist pe piața hîrtiilor de valoare, care execută tranzacții cu hîrtii de valoare în caliate de persoană împuternicită sau comisionar.În cazul selectării acestui regim de lucru se afișează, într-o fereastră standard, lista tuturor înscrierilor existente. (Fig.3)
Notă: Fiind vorba despre o fereastră standard, care va fi foarte des întîlnită pe parcursul lucrului cu programul, vom descrie amănunțit toate elementele descriptive și funcționale incluse:
Fig.3 Strucrura vizuală a unui Registru
Unde:
– Denumirea registrului, indică registrul care la moment este activizat și vizionat
Titlurile coloanelor, indică denumirile cîmpurilor informația cărora se afișează pentru fiecare înscriere.
Caseta funcțională, este un set standard posibilități, utilizat în toate tabelele Sistemului care au următoarea semnificație:
deplasarea în interiorul bazei de date:la prima înscriere, precedenta,
următoarea, ultima înscriere
– adăugarea unei înscrieri noi (deasemenea se activează și cu tasta INSERT)
– lichidarea înscrierii selectate(deasemenea se activează și cu tasta DELETE)
– editarea înscrierii selectate(active)
– ieșire din regimul de vizualizare a Registrului
Este necesar de accentuat următoarele momente:
La alegerea și activarea opțiunii de "Adăugarea unei înscrieri noi(INSERT)" se activează o formă tipică care se va întîlni pe parcursul întregului program, prin intermediul căreia se introduce informația în Registrul respectiv.
În dependența de registrul activ, conținutul formei (elementele care vor fi completate) , va fi diferit. După completarea cîmpurilor respective este necesar de activat tasta "Confirmare", dacă se dorește înregistrarea formei, ori "Anulare" în caz contrar.
2. La alegerea și activarea opțiunii "Lichidarea înscrierii selectate(DELETE)" neaparat se va afișa mesajul de confirmare a intenției de lichidare.
YES – confirmarea repetată a dorinței de lichidare a înscrierii
NO – refuzul de a lichida înscrierea selectată
5.4.2 Companii manageriale(managerul Fondului)
Companii manageriale participant pe piața hîrtiilor de valoare , care în baza de Contract, efectuează administrarea fiduciară a investițiilor Fondului.Prelucrarea informației necesare despre Managerul Fondului ( afișarea, corectarea, introducerea, lichidarea) se va face în modul similar descris anterior. Interfața de lucru are următorul aspect: (Fig.4)
Fig.4 Registrul Informațional-Companii Manageriale
5.4.3 Emitenti SA
Emitenti SA -agentul economic care emite în nume propriu hîrtii de valoare și prin vînzarea lor investitorilor acumulează capital pentru a desfășura activitatea economică. (Fig.5)
Fig.5 Registrul Emitenților
5.4.4 Registrator
Registrator participant profesionist pe piața hîrtiilor valorilor mobiliare care desfășoară în exclusivitate pe activitatea de ținere și păstrare a registrelor deținătorilor de valori mobiliare nominative în baza unei licențe corespunzătoare a CNVM.Operațiile asupra informației cu privire la registratori se va efectua prin intermediul.(Fig.6)
Fig.6 Înregistrarea informației privind Registratorul
5.4.5 Clienții Depozitarului
Clienti regim care permite afișarea și lucrul cu informația despre următoarele două tipuri de clienți: clienții depozitarului și clienții străini.
Clienții străini sînt participanții la operații pe piața hîrtiilor de valoare care nu au Contract de deservire cu Depozitarul. Despre acest tip de clienți se va introduce numai denumirea, pentru a putea urmări cu cine au tranzacționat Clienții depozitarului.
Clienții Depozitarului sînt acele Fonduri de investiții care au Contract de deservire cu Depozitarul care utilizează Sistemul. Despre acest tip de clienți se introduce un volum maxim de informații, conform modelului de mai jos.(Fig.7)
Fig.7 Registrul clienților depozitarului
5.4.6 Clase de valori mobiliare
Clase de valori mobiliare reprezintă un loc aparte în tot sistemul de evidență și activitate a Depozitarului. Clasa de valori mobiliare reprezintă toatalitatea de valori mobiliare nominative de același tip ale unui emitent, care au aceleași caracteristici distinctive.
Actualizarea și operarea cu Clasele de valori mobiliare se efectuează prin următoarele posibilități:Lista tuturor claselor de valori mobiliare și Fișa detaliată a fiecărei Clase. (Fig.8)
Fig.8 Registrul Clase de Valori mobiliare
5.4.7 Registrul operațiilor de blocare-anulare blocare
Registrul operațiunilor de Blocare(Anulare blocare) – conturi personale, valori mobiliare,cote părți compartimentul prin care se vor efectua operațiunile de înregistrare a Blocării și respectiv Anulării blocării conturilor personale, unui număr de valori mobiliare ale Fondului ori a unui număr de cote părți deținute de Fondul de investiții. Forma de lucru are următorul aspect(similar pentru toate tipurile): (Fig.9)
Fig.9 Registrul operațiilor de blocare anulare blocare
5.4.8 Registrul Contractelor de transfer a Valorilor mobiliare
Registrul Contractelor de transfer a Valorilor mobiliare afișează toate contractele de transfer înregistrate oferind posibilitatea de a introduce un Contract nou, de a confirma Contractul de transfer introdus ori de a anula un contract de transfer înregistrat. (Fig.10)
Fig.10 Registrul contractelor de transfer a valorilor mobiliare
Unde iconițele indică respectiv:
Înregistrarea unui nou Contract de transfer a Valorilor mobiliare
Confirmarea unui Contract înregistrat anterior
Anularea unui Contract de Transfer a Valorilor mobiliare înregistrat anterior
Afișarea continutului unui Contract de transfer a Valorilor mobiliare
Activarea regimului de filtrare(selectare) a Contractelor de transfer după criteriul datei
de înregistare
Dezactivare filtru
5.4.9 Cont personal al Fondului
Cont personal al Fondului – reprezintă registrul sintetic de evidență, deschis de către Depozitar și care conține totalitatea înscrierilor de evidență privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra hîrtiior de valoare(cotelor părți) de portofoliu.
Sistemul informațional oferă următoarele posibilități de lucru:
efectuarea operațiilor Deschidere a unui Cont nou în cazul încheerii unui nou Contract cu un client(Fond)
efectuarea operațiunii de Închidere în caz de terminarea contractului ori trecerea Fondului la alt Depozitar.
Introducerea activelor nete ale Fondurilor
operațiunile de Blocare și Anulare blocare a întregului Cont personal.
Selectarea opțiunilor este posibilă din următorul meniu (Fig.11)
Fig.11 Deschiderea unui cont personal nou
5.4.10 Operația de deschidere a unui cont personal
Efectuarea operațiilor Deschidere a unui Cont nou în cazul încheerii unui nou Contract cu un client(Fond) se efectuează prin activarea regimului Deschidere. În rezultat se va afișa lista Conturilor deja înscrise și fișa-model pentru completarea informației necesare după cum urmează: (Fig.12)
Fig.12 Forma de deschidere a unui cont personal
Pentru fiecare Fond se va completa în mod special "Numărul și Data Contractului", "Numărul Contului ", "Abreviatura","Capitalul social", "Nr. și Data Certificatului de înregistrate". Din caseta de dialog se va selecta "Compania de manageri" care administrează Fondul precum și celelalte cîmpuri. "Data deschiderii " contului în mod automat va coincide cu data "Zilei de lucru" active la momentul efectuării operației.Înregistrarea informației în Baza de date se efectuează dupa activarea tastei "Confirmare". Există posibiliatatea de a refuza operația de deschidere a Contului prin activarea tastei "Anulare".
5.4.11 Operațiunea de închidere a unui cont personal
Efectuarea operațiunii de închidere în caz de terminarea contractului ori trecerea Fondului la alt Depozitar se înregistrează prin activarea opțiunii respective din meniu. Din lista de Fonduri afișată se va selecta cel necesar și la activarea tastei "Enter" ori double-clik de mouse va apărea fișa cu toate rechizitele Fondului completate anterior. Pentru executarea operațiunii de închidere se va activa tasta din caseta de taste din bara de jos. După o a doua confirmare, contul personal se închide, cu data zilei active și nu mai este disponibil pentru efectuarea operațiilor. RESTABILIREA UNUI CONT ÎNCHIS ESTE IMPOSIBILĂ.
5.4.12 Active nete ale fondului
Activele nete ale Fondului vor fi înregistrate prin intermediul formei afișate mai jos. Din listă se va selecta Fondul de investiții și la activarea tastei "Enter" ori click pe mouse apare fereastra pentru introducerea sumei și "Confirmare " ori "Anulare". Aceeași operație se poate de efectuat si cu tastele care reprezintă respectiv: editarea și selectarea lunii pentru introducerea Sumei activelor nete ale Fondului. (Fig.13)
Fig.13 Registrul Activelor nete ale clientului
5.4.13 Blocarea contului personal
Blocare cont personal – regim care permite înregistrarea înscrierii în Contul personal cu privire la interzicerea temporară de a efectua operații cu participarea acestui Cont. Înregistrarea încrierii de blocare se efectuează prin intermediul formei de mai jos: (Fig.14)
Fig.14 Blocarea contului personal
Pentru înregistrarea operației de blocare a Contului este necesar de a indica următoarea informație:
Număr document în baza căruia se efectuează blocarea
Data documentului
Clientul(Fondului) al cărui Cont personal se blochează din lista care se deschide se va selecta
Temeiul în baza căruia se blochează Contul.
Programul în mod automat va atribui un număr intern acestei operațiuni de blocare și ea va fi înregistrată în registru intern al operațiunilor cu data zile de lucru.
Pentru înscriere se va activa tasta "Confirmare", ori anulare în caz de refuz. De fiecare dată va fi nevoie de încă o aprobare suplimentară pentru a evita înregistrarea operației din greșeală.
5.4.14 Anularea blocării contului personal
Anulare blocare Cont personal permite înregistrarea înscrierii în Contul personal al clientului cu privire la anularea restricțiilor de a efectua operațiuni cu participarea acestui Cont personal.
Înregistrarea operațiunii de anulare a blocării Contului personal se efectueaza în mod identic cu operațiunea de Blocare, prin efectuarea acelorași pași.
Vom menționa în special că opearțiunile de Blocare și Anulare a blocării contului personal pot fi activate din meniul funcțional prin activarea iconițelor respective: blocarea Contului și anularea blocării Contului.
5.4.15 Valori mobiliare
Este unul din regimurile de bază care permite înregistrarea operațiunilor asupra valorilor mobiliare și anume: (Fig.15)
fixarea prețului de piață(cotă) a unei acțiuni ,fixarea prețului de bilant, efectuarea Blocărilor /Anularea Blocărilor unui număr de valori mobiliare aparținînd unui Client concret,efectuarea nemijlocită a Tranzacțiilor (transferurilor) valorilor mobiliare:înregistrare transfer;confirmare transfer;anulare transfer.
Fig.15 Prețul de piață a valorilor mobiliare
Înregistrarea prețului de piață al unei acțiuni este regimul prin intermediul căruia se introduce în Sistem valoarea curentă a prețului de piață (estimativ) a hîtriilor de valoare de portofoliu ale Fondului.
Din bara de jos cu meniuri cu ajutorul iconiței vom selecta luna pentru care este valabilă prețul indicat.
Există deasemenea posibilitatea de a căuta un ISIN concret prin activarea iconiței
La activarea ei apare următorul meniu, unde se poate alege din listă prin activarea bifei triunghiulare ori prin culegerea în cîmpul evidențiat a ISIN ului și confirmarea căutării.
5.4.16 Valoarea de bilanț
Valoarea de bilanț se introduce prin intermediul următoarei interfețe:
unde prin intemediul ferestrei de căutare se va selecta din listele respective Clientul(Fondul de investiții) și ISIN ul ori prin căutarea după denumire. După selectarea valorii mobiliare se va introduce valoarea de bilanț respectivă. (Fig.16)
Fig.16 Cautarea unui cont analitic
5.4.17 Blocarea valorilor mobiliare de portofoliu
Blocare Valori Mobiliare de portofoliu permite înregistrarea în registrele de evidență a Depozitarului fondului a operației, care reflectă grevarea hîrtiilor de valoare de portofoliu cu obligațiuni, apărute în rezultatul perfectării de către managerul Fondului a tranzacției de înstrăinare a lor sau din alte temeiuri (gajare, decizie instanței de judecată s.a).
Înregistraea operației de Blocare se efectuează prin intermediul formei de mai jos (Fig.17)
Fig.17 Blocarea valorilor mobiliare de portofoliu
Pentru inregistrarea operației de blocare a Valorilor Mobiliare se va indica următoarea informație:
Număr document în baza căruia se efectuează blocarea
Data documentului;
Temeiul în baza căruia se blochează Contul;
Clientul(Fondul) al cărui Valori Mobiliare se blochează se va selecta din lista care se deschide ;
Codul ISIN al Valorii Mobiliare care se blochează se va selecta din lista care se deschide;
Cantitatea de Valori Mobiliare care este supusă blocării.
După selectarea Codului ISIN programul în mod automat afișează Soldul curent al Contului analitic unde se indică:
Cantitatea de Valori mobiliare libere
Cantitatea de Valori mobiliare blocate
Soldul total de Valori mobiliare.
Programul în mod automat va atribui un număr intern acestei operațiuni de blocare și ea va fi înregistrată în registru intern al operațiunilor cu data zilei de lucru și atribuindu-i -se un număr intern unical.Deasemenea în mod automat Programul va efectua controlul dacă cantiatea indicată spre Blocare nu depășește soldul de Valori mobiliare libere. În caz contrar operația nu este permisă.Pentru înscriere se va activa tasta "Confirmare", ori anulare în caz de refuz. De fiecare dată va fi nevoie de încă o aprobare suplimentară pentru a evita înregistrarea operației din greșeală.După "Confirmarea " operațiunii de blocare Programul va afișa modificările survenite în rezultatul operației pe Soldul contului analitic, prin modificarea valorilor respective a soldului: Libere, Blocate, Sold.Operațiunea odată confirmată nu mai poate fi anulată ori corectată. După afișarea rezultatelor unicul buton accesibil este cel de "Ieșire".Anulare blocare Valori mobiliare este operația inversă Blocării și se efctuează în mod similar avînd aceleași restricții și cerințe.
5.4.18 Inregistrare transfer valori mobiliare
Transferul Valorilor Mobiliare reprezintă operația de retragere a unui număr de Valori mobiliare ale unei clase din contul Sursă(Contul personal al proprietarului ori a deținătorului nominal) și trecerea acestora în contul receptor(Contul personal al noului proprietar ori noului deținătorâ nominal). Este una din operațiile principale în activitatea Depozitarului , înregistrarea corectă a căreia permite ținerea evidenței și actualizării stării Contului personal al Clientului.Operația se va înregistra prin intermediul formei ce urmează: (Fig.18)
Fig.18 Transferul valorilor mobiliare
Pentru înregistrarea Transferului de Valori mobiliare se vor completa următoarele cîmpuri:
Tip document, numărul și data documentului
Temei pentru efectuarea transferului(se va selecta din listă)
Informația despre contul sursă:
Proprietarul vechi(se va selecta din listă)
Administratorul Fondului(se afișează în mod automat de program în baza informației introduse la deschiderea Contului personal al Fondului);
Reprezentantul(Compania de brocheri) prin intermediul căreia s-a efectuat transferul;
Informația despre Emitent prin Codul ISIN al Valorilor mobiliare care se tranzacționează
Codul ISIN poate fi cules direct(automat în regim de căutare) ori selectat din lista care apare;
(după introducerea Codului ISIN apare imediat denumirea Emitentului, starea soldului Contului analitic la momentul înregistrării transferului și prețul nominal , prețul de bilanț și prețul de piață al unei Valori mobiliare).
Prețul de transfer și Cantitatea valorilor mobiliare.
După introducerea tuturor rechizitelor , penrtu înregistrarea transferului se va activa tasta "Confirmare".În continuare, se va răspunde afirmativ la următorul răspuns:
După înregistrare în bază , utilizatorul va primi un mesaj de confirmare a înregistrării
Confirmare transfer este operația care se va înregistra cînd Depozitarul va primi toate documentele necesare care vor confirma transferul Valorilor mobiliare de la Proprietarul vechi la Proprietarul nou. La alegerea acestui regim, se va afișa lista tuturor contractelor înregistrate și încă neconfirmate. În caz de necesitate , prin activarea iconiței se poate afișa din nou lista tuturor contractelor, pentru alte selectări.
5.4.19 Confirmare transfer valori mobiliare
Pentru Confirmarea transferului se va indica tipul , Numărul și data documentului care confirmă îndeplinirea tansferului. Este posibil controlul vizual al Contractului de transfer, înainte de a efectua confirmarea. La activarea tastei "Confirmare" are loc înscrierea operației. Concomitent se va efectua ,în regim automat, deblocarea hîrtiilor de valoare blocate la Proprietarul vechi și transferul lor în contul Proprietarului nou. După înscrierea operației , rezultarele cu soldurile respective modificate, vor fi afișate pe ecran.
Forma pentru înregistrarea confirmării transferului are următorul aspect(Fig.19)
Fig.19 Confirmare transfer valori mobiliare
5.4.20 Anulare transfer valori mobiliare
Anularea transferului operațiune care permite anularea(din diferite motive) a unei tranzacții înregistrate anterior. În rezultatul acestei operațiuni, se execută în mod automat deblocarea tuturor valorilor mobiliare blocate la etapa "Înregistrării transferului" ale Proprietarului vechi, ele devenind disponibile pentru noi tranzacții..Forma electronică și modul de lucru este identic cu cel al operațiunii de "Confirmare a transferului". (Fig.20)
După confirmare, prin activarea butonului YES , se va afișa confirmarea faptului ca contractul a fost anulat, și rezultatul anulării Contractului, adică deblocarea Valorilor mobiliare blocate la operațiunea de Înregistrare a contractului.
Fig.20 Forma de anulare transfer a valorilor mobiliare
5.4.21 Cote părți
Este regimul de lucru care permite înregistrarea operațiunilor asupra cotelor părți și oferă următoarele posibilități:blocarea cotelor părți,anularea blocării cotelor părți,înregistrarea transferului cotelor părți,confirmarea transferului cotelor părți,anularea transferului cotelor părți.
5.4.22 Blocarea cotelor părți
Blocarea cotelor părți permite blocarea unui număr de cote părți . Forma prin intermediul careia se va înregistra informația despre blocarea cotelor părți are următorul aspect: (Fig.21)
În rezultatul confirmării operației se va efectua înregistrarea blocării numărului indicat de cote părți și modificarea numărului de cote libere și a soldului.
După confirmarea operațiunii de blocare este imposibilă revenirea asupra acestei operații, deacea la executarea operațiunilor este necesară maximum de atenție din partea utilizatorului.
Fig.21 Blocarea cotelor părți
5.4.23 Anularea bocării cotelor părți
Anularea blocării cotelor părți reprezintă operațiunea inversă Blocării și se înregistraeză prin intermediul următoarei forme de ecran: (Fig.22)
Fig.22 Anulare blocării cotelor părți
Se va înregistra:
Numărul documentului, Data documentului, Temeiul anulării, Clientul(Fondul), Emitentul
Numărul de cote părti care se deblochează
Concomitent se va afișa starea Soldului curent al contului.
După confirmarea operației de anulare a blocării Cotelor părți , rezultatul oparției se va afișa în compartimentul Soldul curent.
5.4.24 Transferul de cote părți
Înregistrare transfer cote părți – regimul de lucru care oferă posibilitatea utilizatorului de a înregistra operațiile de transfer a cotelor părți de la proprietarul vechi la proprietarul nou. Forma de lucru are următorul aspect: (Fig.23)
Fig.23 Transferul de cote părți
După cum vedem, aspectul general este foarte asemănător cu regimul de transfer a valorilor mobiliare. Deosebirea se referă numai la compartimentul în care se indică Numărul de cote părți care se transferă.
În mod tradițional, va fi nevoie de confirmarea intenției de a înregistra transferul. În rezultatul confirmării pe ecran va apare informația despre blocarea numărului transferat de cote părți și mesajul de confirmare a înregistrării.
5.4.25 Confirmare transfer cote părți
Confirmare transfer cote părți este operația care se va înregistra cînd Depozitarul va primi toate documentele necesare care vor confirma transferul Cotelor părți de la Proprietarul vechi la Proprietarul nou. La alegerea acestui regim, se va afișa lista tuturor contractelor înregistrate și încă neconfirmate. În caz de necesitate , prin activarea iconiței se poate afișa din nou lista tuturor contractelor, pentru alte selectări.
Pentru Confirmarea transferului se va indica tipul , Numărul și data documentului care confirmă îndeplinirea tansferului. Este posibil controlul vizual al Contractului de transfer, înainte de a afectua confirmarea. La activarea tastei "Confirmare" are loc înscrierea operației. Concomitent se va efectua ,în regim automat, deblocarea numărului de Cote părți blocate la Proprietarul vechi și transferul lor în contul Proprietarului nou. După înscrierea operației , rezultatele cu soldurile respective modificate, vor fi afișate pe ecran. (Fig.24)
Fig.24 Confirmarea transferului de cote
5.4.26 Anularea transferului de cote păți
Anularea transferului operațiune care permite anularea(din diferite motive) a unei tranzacții înregistrate anterior. În rezultatul acestei operațiuni, se execută în mod automat deblocarea tuturor cotelor părți blocate la etapa "Înregistrării transferului" ale Proprietarului vechi , ele devenind disponibile pentru noi tranzacții..Forma electronică și modul de lucru este identic cu cel al operațiunii de Confirmare a transferului de cote părți.
NOTĂ: În cazul cînd se dorește lansarea regimului de Anulare a transferului de cote părți(opțiune existentă și valabilă și pentru valori mobiliare) și nu există nici un contract de transfer înregistrat și neconfirmat, apare mesajul următor.
5.4.27 Portofoliul clientului
Portofoliul clientului reprezintă totalitatea de hîrtii de valoare (sub forma de înscriere în contul personal) ale altor emitenți care aparțin Fondului de investiții cu drept de proprietate, și referitor la care Depozitarul exercită atribuțiile de deținător nominal în conformitate cu contractul de prestare a serviciilor de depozitare fondului.
În cadrul Sistemului Portofoliul clientului reprezintă regimul de implementare și actualizare a informației, avînd destinația introducerii portofoliului Clienților (Fondurilor de Investiții ) și înregistrarea Cotelor părți în cazul SRL. (Fig.25)
Fig.25 Portofoliul clientului
La selectarea Regimului Emitentul(SA) se va afișa lista tuturor Fondurilor deservite de Depozitar . Pentru introducerea unei noi înregistrări în Portofoliul clientului se va proceda astfel.
– la activarea tastei "space" va apare caseta de dialog pentru căutare rapidă a înscrierilor; gruparea înscrierilor afișate după Client(Fond de investiții). Se va alege din lista Fondul și/ori codul ISIN al Valorilor mobiliare. Căutarea în fiecare cîmp se poate efectua și prin culegerea, în cîmpul respectiv, a denumirii cu litere. În acest caz se efectuează poziționarea după denumire. Forma de lucru va avea următorul aspect: (Fig.26)
Fig.26 Căutarea rapidă a unui cont analitic
Parcurgerea înscrierilor – trecerea operativă la prima, ultima, precedenta, următoarea înscriere.
Adăugare Hîrtii de valoare – la activarea acestei iconițe se va afișa forma de introducere a unei înregistrări noi în portofoliu care are următorul aspect și semnificații:
– se va selecta din lista Clientul (e posibilă căutarea pe denumire)
– se va introduce ISIN ul
– se va introduce denumirea Emitentului
– introducerea capitalului social al Emitentului
– selectarea din listă a Registratorului independent
– indicarea numărului contului Emitenului la Registrator
nominalul unei Hîrtii de valoare
valoarea inițială a unei Hîrtii de valoare
– numărul de HV libere- numărul de HV blocate
Butoane de confirmare ori anulare.Dupa completarea tuturor cîmpurilor și activarea tastei "Confirmare" se efectuează controlul logic al informației, adică existența valorilor în cîmpurile obligatorii. În cazul lipsei a unor valori obligatorii se va afișa mesajul de preîntîmpinare respectiv cu indicarea denumirii cîmpului neintrodus ori introdus greșit. Dacă cîmpurile sînt introduse corect , Sistemul în mod automat va deschide un nou cont analitic conform următoarei reguli: 740170302AAAAX unde:
740170302 numărul contului de extrabilanț al Depozitarului unde se ține evidența Valorilor mobiliare depozitate
AAAA – abreviatura clasei de valori mobiliare înregistrată
X – tipul Valorilor mobiliare
Lichidare Hîrtii de valoare – permite lichidarea unei înscrieri din portofoliul clientului. La selectarea acestui regim se va afișa mesajul de avertizare despre lichidarea înscrierii. În cazul confirmării, înscrierea din portofoliu va fi lichidată, cu înregistrarea operației în registrul operațiilor.
5.4.28 Numărul de cont la Registrator
Număr cont la Registrator regim de lucru care oferă posibilitatea de a introduce(ori corecta) Numărul contului Emitentului la Registrator și are următorul aspect.(Fig.27)
Fig.27 Numărul de cont la Registrator.
5.4.29 Portofoliul cotelor de participare
Cotele de participare-sînt cotele de participare la capitalul societăților comerciale, care intră în componența patrimoniului fondului cu drept de proprietate , și referitor la care depozitarul exercită atribuțiile de deținător nominal în conformitate cu contractul de deservire. Înregistrarea Cotelor de participare se va efectua prin intermediul regimului de lucru Emitent(SRL) care oferă următoarea formă de introducere în care se va indica :Clientul Depozitarului,Emitentul cotelor părți(SRL),Numărul de cote libere,Numărul de cote blocate. (Fig.28)
Fig.28 Inregistrare cont analitic pentru SRL
5.4.30 Societatea comercială
În caz dacă Clientul deține Cote părți ale unui SRL care nu este introdus în Sistem, se poate efectua acest lucru chiar din forma propusă. Astfel, la activarea butonului din dreapta cîmpului "Emitentul" apare următorul ecran de lucru: (Fig.29)
Fig.29 Registrul societăților comerciale
După completarea tuturor cîmpurilor necesare, la activarea tastei "Confirmare" se va efectua înregistrarea în bază de date, astfel SRL devenind disponibil pentru selectare și introducere a valorilor cotelor părți.
5.4.31 Imprimare D1-Contul personal
Imprimare – posibilitatea calculării, afișării și imprimării dărilor de seamă și extraselor. Prin activarea acestui regim se va afișa următorul meniu:
Din meniul afișat se poate alege oricare din Dările de seamă și extrasele prevăzute în Instrucțiunea privind evidența de către organizația de depozitare a operațiilor cu Hîrtii de valoare ale fondului. (Fig.30)
Fig.30 Forme pentru imprimare
La selectarea oricărei Dări de seamă ori extras se va afișa mai întîi varianta de ecran . În caz de necesitate, se poate activa regimul de pregătire a formei pentru tipar. În rezultat, programul generează Darea de seamă ori extrasul selectat și-l afisează pe ecran exact în forma cum va apărea tipărit.
În continuare vom descrie modul de prezentare a fiecărei Dări de seamă .
D1 "CONTUL PERSONAL".
La selectarea acestui regim apare următorul ecran (Fig.31)
Din caseta de dialog se va selecta Fondul de investiții al cărui Cont personal se afișează(Selectarea se poate efectua deasemenea și dupa denumirea Fondului). Odată selectat Fondul de investiții, se va afișa întreg portofoliul Clientului. La activarea iconiței se efectuează pregătirea și afișarea Formei D1, în varianta pentru tipar, care are următorul aspect(dealtfel comun pentru toate formele de ieșire) (Fig.32)
Fig.31 Forma D1
Pentru fiecare Formular pregatit pentru tipar si afisat , in partea de sus este plasat meniul functional cu urmatoarele posibilitati:
Fig.32 Tiparul formei D2
5.4.32 D2-Extras de pe contul personal
D2 "EXTRAS DIN CONTUL ANALITIC" se va efectua în caz dacă se dorește obținerea unui extras total ori parțial din contul clientului și are următorul aspect și avînd următoarele funcțioanlități:
selectarea datei la care se dorește calculul estrasului din caseta respectivă
selectarea tipului de extras dorit: total ori parțial:(prin calcul parțial vom intelege calcularea pentru un număr anumit de conturi analitice; selectarea se efectuează prin metoda standardă Windows-combinația de taste Ctrl+mouse click ori Shift +Ins ori Shift+sageată )
activarea iconiței cu "imaginea calculatorului" lansează procedura de calculare și afișare .
activarea iconiței efectuează pregătirea și afișarea Formei D2 în varianta pentru tipar
Notă : Atragem atenția că zona de afișare este împărțită în două compartimente: partea de sus afișează informația despre emitenti(Societăți pe acțiuni); partea de jos- pntru cote părți ale SRLurilor. (Fig.33)
Fig.33 Forma D2
5.4.33 D3-Contul analitic
Afișarea informației din contul analitic al unui Fond de investiții se va efectua la apariția următoarei forme: (Fig.34)
Fig.34 Forma D3
La poziționarea cu ajutorul mouse-ului ori săgeților pe oricare Cont analitic și activarea tastei se va efectua pregătirea și afișarea la ecran a Formularului D3 care poate fi după dorință vizionat ori tipărit folosind bara funcțională descrisă anterior.
5.4.34 D4-Registrul conturilor analitice
D4 "REGISTRUL CONTURILOR ANALITICE" se va afișa la selectarea regimului respectiv din meniu și are următorul aspect:
Modul de activare și tipărire este similar celui descris anterior.
5.4.35 D5-Registrul circulant la contul analitic (SA)/(SRL)
Oferă posibilitatea reflectăriii tuturor operațiilor efectuate cu Valorile mobiliare ale Fondului și are următorul aspect și avînd următoarele funcțioanalități:
selectarea Fondului de investiții
selectarea Valorii mobiliare (Codului ISIN)
selectarea intervalului de date pentru care se dorește calculul extrasului din caseta respectivă
activarea iconiței lansează procedura de calculare și afișare .
activarea iconiței efectuează pregătirea și afișarea Formei D5 în varianta pentru tipar (Fig.35)
Fig.35 Forma D5
Notă: Pentru SRL procedura este similară cu deosebirea ca în loc de ISIN se va selecta Denumirea SRLului
5.4.36 D6-Registrul circulant la contul analitic
D6" REGISTRUL CIRCULANT LA CONTUL PERSONAL" permite reflectarea tuturor operațiilor efectuate în perioada definită pe întreg Contul Personal și are următorul aspect(partea de sus este rezervată Societăților pe actiuni cea de jos SRLurilor: (Fig.36)
Fig.36 Forma D6
5.4.37 D7-Registrul operațiilor depozitare
D7" REGISTRUL OPERAȚIUNILOR DEPOZITARE" este registrul în care se efectuează evidența tuturor operațiilor înregistrate în sistem astfel oferindu-se posibilitatea de a urmări cronologic și a controla toate mișcările hîrtiilor de valoare.
Notă: Înregistrările în Registrul operațiunilor se efectuează în mod automat , în momentul confirmării operațiunilor. Din această cauză este exclusă oricare intervenție din exterior în ordinea cronologică de efectuare a operațiunilor.
Urmează cîteva regimuri de administrare a bazelor și informației destinate în special administratorului și care vor fi descrise în Ghidul Administratorului.
5.4.38 D8-Deținătorul real al valorilor mobiliare
D8 "DEȚINĂTORUL REAL AL VALORILOR MOBILIARE" reprezintă registrul care permite afișarea și tiparul listei Deținătorilor reali ale valorilor mobiliare ale Emitentului. Lansarea Formularului D8 se va efectua prin opțiunea respectivă din Meniul "IMPRIMARE". În rezultat se activează următoarul ecran: (Fig.37)
Fig.37 Forma D8
Unde din caseta de selecție "Emitentul" se va selecta Emitentul dorit și data la care va fi calculat soldul respectiv. În rezultat pe ecran va fi afișată următoarea formă:(Fig.38)
Fig.38 Forma rezultat pentru Forma D8
Care va include informații cu privire la ISIN, Fondul deținător real, Numărul de Valori mobiliare deținute și altă informație despre Fond. Prin activarea tastei se va lansa procedura de pregătire și afișare a formei pentru tipar care va avea următorul rezultat:(Fig.39)
Asupra acestei Forme pregătite pentru tipar sînt valabile toate funcțiile și opțiunile descrise pentru forma D1 si anume
Fig.39 Forma tipar pentru D8
5.4.39 D9-Dispoziția de plata încasare
D9 "DISPOZIȚIE DE PLATĂ -ÎNCASARE" este forma de ieșire , solicitată de beneficiari, care va conține informația despre circulația mijloacelor bănești.
Lansarea Formularului D9 se va efectua prin opțiunea respectivă din Meniul "IMPRIMARE". În rezultat se activează următorul ecran:(Fig.40)
Fig.40 Forma D9
În care va fi nevoie de selectat Data pentru care se dorește tiparul dispoziției de plată-încasare. După selectarea datei se va activa iconița calculatorului care reprezintă lansarea procedurii de selectare și calculare a sumelor încasării și sumelor plății.
Prin activarea iconiței tradiționale se poate trece la pregătirea raportului pentru tipar, care va avea următoarea formă: (Fig.41)
Fig.41 Forma pentru tipar D9
5.4.40 Alte opțiuni
Depozitarul – regim de lucru care oferă posibilitatea de administare a informației generale despre ogranizația de depozitare. După activare are următorul aspect și semnificații:
Anchetă- fișă de înregistrare a datelor despre Depozitar. Aceste date se vor folosi la tiparul Formularelor D1-D9.Registrul operațiilor- permite afișarea și vizionarea registrului intern general al operațiilor cu indicarea persoanei responsabile care a efectuat operația.
Arhiva oferă posibilitatea de lucru cu arhiva, și anume:
Crearea și exportul arhivei
Selectarea și importul Bazelor de Date din arhivă(cu posibilitatea selectării datei )
Vizionare arhivă
Lichidare arhivă
Acces regim pentru gestionarea modului de acces în Sistem. Vom menționa că Sistemul a fost proiectat pentru posibilitatea funcționării cu două nivele de acces: ADMINISTRATOR și UTILIZATOR.
ADMINISTRATORul are bineînțeles toate drepturile de acces, inclusiv dreptul de modificare a parolelor utilizatorului..
UTILIZATORul poate modifica numai parola proprie.
6. Partea economică a proiectului
6.1. Planificarea rețea pentru elaborarea
“Sistemul informațional SI-Depozitar”
Proiectele informaționale contemporane sunt caracterizate de următoarele particularități:
tehnologia nouă utilizată este foarte complexă și este construită utilizând ultimele elaborări științifice.
accelerării vitezei de elaborare a proiectelor.
proiectele informaționale sunt supuse uzurii morale foarte rapide.
necesitatea proiectării de sistemă la elaborarea softului și sistemelor tehnice.
Toate acestea au dus la necesitatea de creare a unor noi metode de planificare. Una din aceste metode prezintă modelarea procesului de elaborare, adică prezentarea legăturilor și caracteristicilor lucrărilor în procesul elaborării proiectului.
Metodele tradiționale de planificare presupun utilizarea celor mai simple modele de construire a diagramelor de tip consecutive și ciclice.
Dar în asemenea diagrame nu este posibil de a prezenta legăturile dintre niște lucrări, de unde rezultă imposibilitatea de a afla cât de importantă este lucrarea dată pentru executarea scopului final. Pot apărea diferite întârzieri în timp, ce apar pe porțiuni de interconectare a lucrărilor, care sunt complicat de prezentat în diagrame. De obicei, în procesul dirijării se culege informația despre lucrările efectuate și aproape nu se culege și nu se prezintă informația referitor la prognoza finisării lucrărilor viitoare, de aceia este imposibil de a prognoza rezultatele diferitor variante de soluționare la modificările planului inițial de lucru. Este de asemenea complicat de a reflecta și dinamica lucrărilor, de a corecta toată diagrama în legătură cu schimbarea termenilor de efectuare a unei lucrări, ce este necesar de a efectua ca să nu schimbăm termenul de efectuare a întregului complex de lucrări.
Aceasta este doar o parte mică din neajunsurile metodelor utilizate în prezent pentru planificarea și prezentarea grafică a planurilor de pregătire a producerii. Aceste neajunsuri în mare parte sunt excluse de către sistemele de planificare și dirijare în rețea utilizate în prezent.
Sistemele de planificare și gestiune în rețea prezintă un complex de metode grafice și de calcul, metode de control și de organizare, care asigură modelarea, analiza și reconstruirea dinamică a planului de executare a proiectelor complexe.
Sistemele de planificare și gestiune în rețea reprezintă o metodă cibernetică creată pentru gestiunea cu sisteme dinamice complexe cu scopul asigurării condiției de optim pentru careva indicatori. Așa indicatori, în dependență de condițiile concrete, pot fi:
timpul minim pentru elaborarea întregului complex de lucrări;
costul minim al elaborării proiectului;
economia maximală a resurselor.
Particularitățile sistemului de planificare și gestiune în rețea în general sunt următoarele:
se realizează metoda proiectării de sistem la rezolvarea problemelor de organizare a gestiunii proceselor;
se utilizează modelul informațional-dinamic special (graful-rețea) pentru descrierea matematico-logică a procesului și calculul automat (conform algoritmului) a parametrilor acestui proces (durata, costul, forțele de muncă, etc.);
se utilizează sisteme de calcul pentru prelucrarea datelor operative pentru calculul indicatorilor și primirea rapoartelor analitice și statistice necesare.
Documentul de bază în sistemul de planificare și gestiune în rețea este graful-rețea (modelul rețea), care prezintă modelul informațional-dinamic, în care sunt prezentate legăturile și rezultatele tuturor lucrărilor, necesare pentru atingerea scopului final.
Tab.2
Graful-rețea..
(continuare) Tab.2
(continuare) Tab.2
Fig.42 Graful-rețea pentru elaborarea “SI Depozitar”
Tab.3
Durata efectuării lucrărilor
(continuare) Tab.3
Tab.4
Calculele parametrilor grafului-rețea.
(continuare) Tab.4
Tab.5
Componența grupului de lucru.
6.2 Evaluarea economică a “SI Depozitar”
Tab.6
Executarea lucrărilor de către lucrători
(continuare) Tab.6
(continuare) Tab.6
Pentru salariu remunerat de bază sau cheltuit
Sb = 2580,00 + 2490,00 + 1770,00 + 1770,00 + 1740,00 = 10350,00 lei.
Salariu auxiliar (25%)
Sa = 10350,00 0,25 = 2587,50 lei.
Defalcări în Fondul Social (31%)
Cfs = (10350,00 + 2587,50) 0,31 = 4010,63 lei.
Cheltuielile totale pentru achitarea salariului
Ct = 12937,50 + 4010,63 = 16948,13 lei
Tab.7
Evenimentele care necesită timp de lucru cu calculatorul
(continuare) Tab.7
(continuare) Tab.7
Programul va fi scris la calculatoare arendate cu 15 lei pe oră.
Suma cheltuielilor pentru ore-mașină va constitui
Smas = 332,00 * 15 = 4980,00 lei.
Tab.8
Cheltuielile pentru procurarea softului necesar.
De asemenea s-a procurat literatură tehnică în valoare de 340,50 lei și rechizite de birou în valoare de 85,5 lei.
Tab.9
Cheltuielile prețului de cost și prețului de livrare al
“SI Depozitar”
Beneficiarul acestui produsul final este MOLDINDCONBANK și o firmă particulară oficiul lui FI Exiton-Bon.
7. Protecția muncii
7.1 Organizarea protecției muncii la facultatea C.I.M
Pentru ridicarea eficacității lucrului, procesul de producere este strâns legat de asigurarea condițiilor normative sanitare și nepericuloase de muncă.
Protecția muncii poate fi considerată ca o sistema care definește normativele de interacțiune a oamenilor cu mijloacele tehnice implicate în procesul de producție și mediul înconjurător din punct de vedere a păstrării sănătății și capacității de lucru.
Supravegherea, modificarea, perfecționarea condițiilor de muncă este o sarcină a administrației Universității, în particular a administrației facultății C.I.M. Condițiile de muncă în mare măsură determină starea sănătății și capacitatea de lucru a persoanei implicate în procesul de producție. Starea și normele condițiilor de muncă se determină prin prezența factorilor dăunători și periculoși, care se divizează în patru grupe: fizice chimice, biologice și psihofiziologice. În cazul facultății C.I.M. factorii dăunători și periculoși cei mai frecvent întâlniți sunt factorii psihofiziologici și fizici.
Factorii fizici prezenți caracteristici pentru facultatea C.I.M. sunt: dispozitive cu alimentare din rețeaua electrică cu valoarea tensiunii egală cu 380 volți, dispozitive în circuitele cărora tensiunea poate ajunge până la valoarea de 16 kV (transformatoarele baleajului orizontal în videomonitoare ș.a.).
Conform cerințelor Tehnicii Securității sunt luate măsuri pentru reducerea la minimum a posibilităților de acțiune a factorilor dăunători și periculoși.
Pentru minimizarea posibilității de electrocutare dispozitivele electrice sunt unite prin intermediul barelor de metal la pământ. în laboratoarele universitare, studenții fac cunoștință cu regulile tehnicii securității, regulile de comportare în laborator, regulile de lucru cu dispozitivele din laborator. Înainte de a fi admiși la efectuarea lucrărilor de laborator studenții se iscălesc în registrul din laborator ca confirmare că au făcut cunoștință cu aceste reguli.
La factorii psihofiziologici se atribuie factorii fizici și supraîncărcarea psihologică și a sistemului nervos.
7.2 Instrucțiunile Tehnicii Securității în laborator
Laboratorul trebuie să fie înzestrat cu mijloace de protecție individuală conform categoriei corespunzătoare. Utilajul tehnic cât și starea sanitară trebuie să corespundă acestei categorii.La începutul simestrului sau a unui nou ciclu de lucrări de laborator se face un instructaj cu studenții inregistrându-i în registru conform regulamentului cu privire la Tehnica Securității.
Persoanele care au încălcat regulamentul cu privire la Tehnica Securității sunt supuși unui instructaj repetat, indicând în registru motivele. Dacă încălcările se repetă atunci persoanele în cauză sunt lipsite de dreptul de a continua lucrul în laborator.
Cerințele securității tehnice la începutul lucrului
Până la începutul propriu zis a lucrului practic în laborator, studenții sunt obligați să studieze locul său de lucru: dislocația dispozitivelor aflate sub tensiune, a întrerupătoarelor de curent, caracteristica tehnică a utilajului, instrucțiunile de exploatare a dispozitivelor folosite la efectuarea lucrărilor de laborator. Trebuie de studiat principiul de lucru a echipamentului și metode de operare inofensive în timpul lucrului.
Cerințele securității tehnice în timpul lucrului
Este interzisă cuplarea echipamentului la rețea fără permisiunea persoanei responsabile de lucrări; cuplarea în rețea a echipamentului care în timpul efectuării lucrării de laborator nu este folosit.
Studenții neatestați de lector nu sunt admiși la lucrări de laborator.
În procesul efectuării lucrării de laborator se interzice categoric:
– abaterea de la subiect cât și atragerea altora;
– părăsirea locului de lucru lăsând utilajul sub tensiune;
– efectuarea lucrului de reparație a utilajului aflat sub tensiune;
Dacă în procesul de lucru apar cazuri ieșite din comun (miros de izolație arsă, fum, etc.) utilajul se decuplează, urgent de la rețea informând despre aceasta dirigintele de lucrări sau responsabilul de laborator.
Acțiuni în cazuri fatale
Dacă vre-o persoană nimerește sub tensiune, este necesar de urgent de decuplat tensiunea, despre ce se informează dirigintele de lucrări.
Dacă persoana în cauză a rămas în conștiință trebuie să-i creăm condiții de liniște și odihnă. Apoi în caz de necesitate chemăm medicul. Daca individul a pierdut cunoștința și nu respiră este
necesar de a-i face respirație artificială, chemând totodată salvarea. Respirația artificială se aplică până vine medicul sau până se restabilește respirația.
Pentru toate cazurile fatale se fac procese verbale conform regulamentului.
Acțiuni contra incendiilor
În laborator nu este admis lucrul cu foc deschis. Laboratorul trebuie să fie înzestrat cu utilaj de combatere a incendiilor.
În caz de incendiu este necesar urgent de decuplat în întregime energia electrică din laborator, de îndepărtat cât mai departe substanțele și materialele ușor inflamabile, de localizat și de nu admis răspândirea de mai departe a focului. Dacă stingerea focului nu se reușește, atunci prin telefonul 01 sunt chemați pompierii.
Cerințele securității tehnice la sfârșitul lucrului.
La sfârșitul lucrărilor de laborator, cu permisiunea dirigintelui, tot utilajul este decuplat
de la rețea, locul de lucru se aduce în ordinea cuvenită, instrumentul și aparatajul de măsurat se predă responsabilului de laborator.
7.3 Analiza condițiilor de munca. Factorii dăunători și periculoși la locul de lucru.
Analiza condițiilor de lucru pi aprecierea factorilor dăunători se efectuează conform cerințelor pi standardelor elaborate special de comisiile pentru Tehnica Securității care sunt ca criterii de baza pentru analiza condițiilor la locul de lucru. Analiza se efectuează conform STAS 12.1.05 – kY
7.4 Condiționarea aerului
Parametrii necesari ai microclimei în încăperile de producție se asigură prin diferite metode. Pentru menținerea normelor aflării substanțelor dăunătoare în aer la locul de lucru se iau măsuri spre izolarea izvoarelor de substanțe dăunătoare, limitarea timpului de aflare a oamenilor în încăperile cu conținutul atmosferic dăunător, folosirea tehnologiilor avansate pentru micșorarea conținutului de substanțe dăunătoare în aer ș.a.
Una din tehnicile folosite în procesul de producție pentru eliminarea substanțelor dăunătoare din aerul zonei de lucru este ventilarea. Sistemele de ventilare asigura parametrii necesari ai microclimei în aerul zonei de lucru. Ventilarea este divizată în două categorii în dependență de natura acestea: ventilarea naturala și ventilarea artificială.
La ventilarea artificială schimbul de aer se efectuează cu ajutorul ventilatorului prin sistemele de canale cu aer. Reieșind din principiul de lucru a ventilatorului, ventilarea artificială se clasifică în următoarele categorii: de tragere, de extragere, de tragere-extragere. În sistemele de ventilare artificială aerul tras în încăperea de lucru poate fi uscat, umezit, răcit. Adică parametrii aerului tras, la ventilarea artificială pot fi schimbați.
În prezent pentru asigurarea normativelor de ventilare a aerului zonei de lucru. sunt folosite dispozitive de condiționare a aerului. Cu ajutorul dispozitivului de condiționare aerul poate fi uscat, umezit, ozonat, dezodorat răcit sau încălzit.
Conform normativelor sanitar-igienice fiecărui lucrător trebuie de-i asigurat de la 20m3'/ h până la 30m3/ h. Raportul între volumul încăperii și numărul de persoane care lucrează în această încăpere nu trebuie sa fie mai mic decât 20m . În lipsa substanțelor dăunătoare în încăpere, dacă volumul de aer pentru un lucrător e mai mare de 40 m3, normativele de ventilare nu sunt reglementate.
Deoarece sala laboratorului catedrei întră în categoria I – raportul volumului de aer din laborator și numărul de persoane care se afla în laborator în timpul lucrărilor este mai mic decât 20m pentru o persoană, aerul zonei laboratorului trebuie ventilat. Volumul de aer care trebuie sa fie tras trebuie să fie în diapazonul de la 20m3/h pentru o persoană până la 30 m3 /h. Deci trebuie de ales un așa tip de dispozitiv de condiționare care ar asigura cerințele expuse mai sus.
Un așa tip de aparat poate servi dispozitivul de tip BK-1000, care are următorii parametri
tehnici:
volumul de aer tras – 1000 m3/ora;
Tensiune de alimentare 220V, 50 Hz
Schema de lucru a unui dispozitiv de condiționare tipic este arătată în desenul de mai
jos
1 – canalul aerului din afară
2 – canalul aerului recirculant
3 – filtrul
4,7 – încălzitoare de aer
5 – injectoare
6 – separatorul de picături
8 – aerul condiționat
Date din pașaportul tehnic a condiționerului BK 2500
Datele tehnice:
Instalația de condiționare BK-2500
Productivitatea de aer rece, kcal /h 2500
Substanța folosită pentru răcire Freon 22
Puterea consumata (de la sursa de curent alternativ) W 1650
Tensiunea, V 220
Frecvența curentului, Hz 50
Nivelul de zgomot, dB 60
Curentul de lucru, A 8
Dimensiunile, mm
înălțimea 460 lățimea 660
adâncimea 615
greutatea, Kg
Calculul iluminatului natural
Lumina este unul din factorii principali care acționează asupra stării sănătății a persoanei implicate în procesul de producție. Organizarea corectă a iluminării stimulează decurgerea corectă a proceselor activității vitale și ridică capacitățile de muncă, micșorând în același timp traumatismul în timpul procesului de producere. Ca rezultat a insuficienței de lumină productivitatea muncii scade considerabil, persoana implicată obosește repede, crește probabilitatea acțiunilor greșite, care sunt cauzele principale a creșterii traumatismului.
Normativele de iluminare a locului de lucru trebuie să satisfacă următoarelor condiții:
1. Nivelul de iluminare trebuie să satisfacă normelor igienice pentru lucrul dat.
2. Trebuie să fie asigurată repartizarea egală a luminii în încăpere, lipsa contrastelor bruște între locul de muncă și mediul înconjurător.
3. În câmpul de lucru nu trebuie să apară strălucire de la sursele de iluminare sau de la alte obiecte. Iluminatul poate fi natural, artificial și suprapus. Iluminatul natural se face prin ferestre (lateral), felinare (de sus), și concomitent prin ferestre și felinare (combinat). Normarea iluminatului natural se face cu ajutorul coeficientului iluminării naturale, în procente (%).
La iluminatul suprapus iluminatul natural se complectează cu cel artificial. Iluminatul artificial trebuie să fie aproape de cel natural după conținutul spectral.
Iluminatul artificial se împarte după funcțiile sale în: de lucru, de serviciu, de avarie. de evacuare și de pază.
Alegerea parametrilor iluminării locului de muncă depinde de caracterul lucrului îndeplinit. Precizia lucrului îndeplinit se alege în dependență de mărimea minimală a obiectului, părții lui care trebuie deosebită în procesul de lucru. În dependență de dimensiunile obiectului de distingere și distanța obiectului de la ochii lucrătorului toate lucrările se împart în 8 clase de precizie.
Calculul iluminatului natural în laborator
Calculul iluminatului natural se efectuează conform regulilor STAS II-4-79. Deoarece
în laborator avem iluminare naturală laterală calculele preventive a suprafeței ferestrelor prin care va pătrunde lumina naturala se vor efectua după următoarea formula:
unde:
S0 – suprafața spațiilor prin care pătrunde lumina naturala la iluminarea laterala.,
Sp – suprafața podelei încăperii;
en – valoarea normata KEO;
Kz – coeficientul de rezervă, conform (STAS II-4-79);
n0 – caracteristica de lumină a ferestrelor, conform (STAS II-4-79).,
Kzd – coeficientul ce ține de întunecarea ferestrelor de clădirile care se află vizavi,
conform (STAS II-4-79);
t0 – coeficientul general de trecere a luminii, conform formulei
t0=t1*t2*t3*t4*t5
t1 – coeficientul de trecere a luminii a materialului, conform (STAS II-4-79>;
t2 – coeficientul ce ține de pierderile de lumină în limitele volumului între suprafețele
din material transparent, conform (STAS II-4-79);
t3 – coeficientul, ce ține de pierderile de lumină în construcțiile de bază, conform (la iluminarea laterala t3= 1);
t4 – coeficientul ce ține de pierderile de lumină în dispozitivele de protecție de razele
solare, conform (STAS II-4-79);
t5 – coeficientul, ce ține de pierderile de lumină în reșourile de protecție, care se ia egal
cu 0.9;
r1 – coeficientul, ce ține de creșterea KEO la iluminarea laterală datorită luminii, reflectate
de la suprafețele obiectelor și de la stratul de acoperire a clădirii.
Calculul iluminarii naturale pentru laboratorul de la C.I.M.
Vom calcula suprafața spațiilor prin care pătrunde lumina naturală care va corespunde normelor de iluminare.
În laborator iluminatul natural este lateral. Laboratorul are spațiul de 5×6 m deci vom avea suprafața podelei: Sp =5×6=30m2.
Coeficientul en reprezintă valoarea normata KEO. Conform tabelelor 1 pi 2 (STAS II-
4-79) vom lua precizia lucrărilor efectuate ca comună permanentă și zona climaterică nu intră nici în una din clasele speciale vom avea en =0.3
Coeficientul de rezervă Kz =1.2 deoarece ferestrele sunt plasate vertical și încăperea este de tip clasă de studii.
Coeficientul n0=18 luând în considerație raportul între lungimea încăperii și adâncimea
lui – 1 și raportul între adâncimea încăperii și înălțimea lui de la nivelul suprafeței de lucru și marginea de sus a ferestrei.
Coeficientul Kz=1,1 deoarece raportul între distanța până la clădirea apropiată și
înălțimea ei este aproximativ 2.
Coeficientul t1=0.8 deoarece sticla de la geam este dublă
Coeficientul t2=0.6 ramele ferestrei sunt despărțite una față de alta.
Coeficientul t3=1 deoarece ferestrele sunt plasate lateral
Coeficientul t4= 1 deoarece materialele protectoare de razele solare sunt jaluze.
Coeficientul t5 se ia egal conform STAS II-4-79 cu 0.9
Coeficientul r1 este egal cu 1.25 deoarece raportul între lungimea încăperii și adâncimea lui este aproape de 1, iar raportul între adâncimea încăperii și înălțimea între suprafața de lucru și marginea de sus a ferestrei este aproximativ 3.
Deci vom primi:
;
;
t0=t1*t2*t3*t4*t5= 0.8*0.6*1*1*0.9= 0.432;
S0=3.96 m2
Deci vom primi suprafața ferestrelor din încăperea de laborator trebuie sa fie egală cu
3.96m2
7.5 Securitatea antiincendiară la facultatea C.I.M.
Ardere se numește reacția chimică de oxidare ce este însoțită de eliminarea unei cantități de căldura. Manifestarea externă a arderii însoțită de iluminare este focul. Substanțele ce se formează în timpul arderii se numesc produse a arderii. Fumul – sistema dispersata din produsele de ardere și aer, ce conține particule solide.
După caracteristica de ardere materialele se împart: materiale ce nu ard (pereții, podurile blocului, facultății), materiale ce ard greu, materiale ce ard (mesele de lemn, ușile, ramele ferestrelor, dulapurile ce se află în auditoriile și laboratoarele facultății).
Procesul de ardere este posibil daca sunt prezente substanțe arzătoare, sursa de aprindere și oxigen, care cel mai des este oxigenul aflat în aer în destule cantități.
Incendiu se numește arderea necontrolată în afara locurilor speciale, ce aduce daune materiale.
Cauzele incendiilor pot fi de caracter electric si neelectric. Cauzele de caracter electric sunt: Scânteierea în aparatele electrice, descărcări electrice, fulgerul, curenții la scurt circuit, supraîncărcarea cablurilor și bobinelor dispozitivelor electrice, ce aduce la încălzirea lor până la temperaturi înalte, contactele rele în locurile de unire a cablurilor.
Cauzele neelectrice sunt: folosirea aparatelor de încălzit ce sunt avariate, Defectele aparatajului de producție, fumatul în locuri destinate nu pentru aceasta.
La facultatea C.I.M. cauzele cele mai probabile care pot duce la incendiu sunt cauze de caracter electric.
Clădirile după proprietățile materialelor și substanțelor după pericolul incendiar se împart în 5 categorii a, b, c, d, e. Blocul facultății C.I.M. este de categoria B. Clădirile după rezistență la incendiu se împart în 5 grade. Blocul facultății C.I.M. face parte din gradul I: clădire din materiale naturale sau artificiale de piatră, beton armat.
La facultate sunt instalate mijloace de semnalizare și stingere a incendiilor. Mijloc de semnalizare de tip KX-9 care se pune în funcțiune apăsând pe buton. Ele sunt instalate pe scări și-s vopsite cu roșu. În auditorii sunt instalate semnolatoare automate termice. care sub acțiunea temperaturii ridicate declanșează semnalul de alertă.
Cel mai ieftin și răspândit mijloc de stingere a incendiilor este apa. Apa in blocul facultății vine prin sistema comună de alimentare cu apă. Pentru unirea furtunului de incendiu în dulapuri sunt instalate robinete de furtun, câte 3 pe etaj. În aceste dulapuri mai sunt și stingătoare chimice cu spuma ДЖ-10 ce este confecționat din baloane de oțel și-i vopsit în culoare roșie. Accesul la furtune și stingătoare este liber.
CONCLUZII
În rezultatul efectuării acestei lucrări m-am familiarizat și am implementat în practică un sistem de economic pentru “Piața Valorilor Mobiliare” la MOLDINDCONBANK. Studiind diverse medii de lucru folosite de participanții pieții valorilor mobiliare am ajuns la concluzia că în Moldova nu exista în general un sistem informațional unic, majoritatea ca instrument de lucru folosind instrumente ca Word,Excel,Acces dar care nici pe departe nu rezolvă problema.Sistemul informațional creat automatizează total lucrul circulației documentelor , punîndul la dispoziție întreaga gamă de rapoarte în număr de 20-toate rapoartele posibile.
În afară de aceasta, acesta este singurul sistem din Moldova pentru organizațiile de depozitare ,care are licență de la Comisia Națională de Valori Mobiliare a Moldovei ceea ce înseamnă că orice participant din Moldova ce practică o astfel de activitate trebuie să se folosească de un sistem licențiat.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sistemul Informational al Organizatiei de Depozitare Pentru Evidenta Operatiilor cu Valori Mobiliare ale Fondurilor de Investitii Si Depozitar (ID: 130410)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.