Sistemul Informational

MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Tehnică din Moldova

Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică

Catedra Automatică și Tehnologii Informaționale

Sistemul Informațional

„Baza de date a tezelor de doctorat”

Proiect de licență

Student: ( T.Văcaru )

Conducător: (A.Leahu )

Consultanți: (R.Melnic )

_________________( A. Dodu )

_________________(Sv.Cojocaru)

Șef de secție TI (R.Bulai)

Șef catedră ATI ________________(D.Ciorbă)

Chișinău 2016

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța problemei abordate. Tehnologiile web în ultimii ani prezintă o ascendență din punct de vedere a utilizării foarte mare, astfel multe aplicații încorporate în SO care pot fi înlocuite cu aplicații web își pierd din raiting. Creșterea numărului de cereri a tehnologiilor web e direct proporțională cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale în această direcție, care în ultimii ani se manifestă printro diversitate foarte mare de limbaje, framework-uri etc. ,cât și de o multitudine de comunități de dezvoltare foarte puternice. De asemenea si sistemele de gestiune a bazelor de date ce nu oferă interfață pentru programarea web pierd din numărul de utilizatori.

Astfel majoritatea sistemelor vechi tind să migreze codul lor la cele mai noi și mai utilizate tehnologii, deoarece vechile tehnologii nu mai evoluează, nu țin pasul cu noile tehnologii prin faptul că nu dispun de facilitățile oferite de cele noi.

Scopul și obiectivele tezei. În contextul dezvoltării tehnologiilor web s-a propus migrarea sistemului vechi de gestiune a tezelor la un sistem mai nou, care ar oferi posibilități mai multe, o interfață mai sugestivă și interactivă, o flexibilitate mai mare la instalare și configurare. Pentru atingerea acestui scop s-au conturat următoarele obiective:

Analiza sistemului vechi de gestiune a tezelor, prin stabilirea punctelor slabe ale acestuia, care vor fi eliminate în sistemul nou.

Reproducerea schemei bazei de date într-un nou limbaj și și aducerea unor modificări structurii în privința optimizării bazei de date

Crearea unor pagini web de administrare a bazei de date ce ar permite introducerea, editarea (în 3 limbi) și ștergerea informațiilor despre teze cât și datele conexe acestora.

Adaugarea posibilității de diferențiere a utilizatorilor în acei ce au drepturi depline de utilizare administrare a tezelor și utilizatori ce pot doar vizualiza datele.

Implementarea unui modul de autorizarea a adminstratorilor prin e-mail.

Integrarea unei biblioteci de vizualizare sigură a documentelor pdf.

Valoarea aplicativă a lucrării. Noul sistem va permite o securizare mai bună a datelor prin restricționare accesării paginilor de administrator utilizatorilor neautorizați. Deoarece noul sistem folosește niște tehnologii web noi și gratuite el va rezolva probleme ca: portabilitate, compatibilitate, simplitate.

ANALIZA TEHNOLOGIILOR DE CREARE A SISTEMULUI INFORMAȚIONAL

Sistemul Informațional reprezintă o totalitate organizatoric-aranjată de resurse informaționale, tehnologii informaționale, echipament și mijloace de comunicare, care permite colectarea, păstrarea, procesarea și utilizarea informației. [15]

Sistemul Informațional constă din următoarele componente de bază:

software reprezintă totalitatea informației, datelor și programelor ce sunt procesate de sistemele computerizate;

asigurarea informațională reprezintă asigurarea cu date faptice ale structurilor de administrare, utilizarea datelor informaționale pentru sistemele automatizate de administrare, folosirea informației pentru asigurarea activității diferitor consumatori;

hardware reprezintă un complex de dispozitive electronice, electrice și mecanice ce fac parte din sistem sau rețea;

personalul de deservire.

Software

Software reprezintă totalitatea de programe a sistemelor de procesare a informației și documentelor de program, necesare pentru exploatare a programelor acestea, clasificîndu-se în următoarele:

software de sistem – un set de programe, care gestionează componentele SI, cum sunt procesorul, dispozitivele comunicaționale și periferice, precum și programele destinate asigurării funcționării și capacității de funcționare a întregului sistem:

– sistemele operaționale cu destinație generală, de timp real, de rețea, incorporabile;

– încărcătorul sistemului operațional;

– driver-ele dispozitivelor;

– programele capabile să realizeze transformarea fluxului de date sau a semnalului;

– utilite;

mijloacele software de protecție – includ programe pentru identificarea utilizatorilor, controlul accesului, criptarea informației, ștergerea informației reziduale (de lucru) de tipul fișierelor temporare, controlul de testare a sistemului de protecție. Mijloacele software de protecție sunt:

– gateway criptice;

– mijloacele de autentificare;

– mijloacele de monitorizare și audit;

– scanerele gradului de protecție;

– mijloacele de delimitare a accesului;

– sistemele de protecție criptografică, criptare și semnătură electronică-digitală;

– programele anti-virus și anti-spam;

– ecrane între rețele;

software instrumental – programele destinate utilizării în procesul de proiectare, elaborare și mentenanță a Sistemului Informațional. Include mijloacele de elaborare a software, sisteme de gestionare a bazelor de date, compilatoare, translatoare, generatoare;

software aplicativ include:

– aplicațiile de birou: redactori de text, procesoare de text, procesoare de tabele, redactori de prezentări;

– Sisteme Informaționale corporative: programe de contabilitate, sisteme de gestionare a proiectelor, sisteme de automatizare a circuitului documentelor, sisteme de gestionare a arhivelor documentelor, portalul corporativ;

– sisteme de proiectare și producere, sisteme automatizate de gestionare a procesului tehnologic;

– sisteme de suport logistic al produselor: sisteme de analiză a suportului logistic și sisteme organizatorico-tehnice;

-sisteme de prelucrare și păstrare a informației medicale;

– software-ul științific;

– sisteme geo-informaționale;

– sisteme de susținere a luării deciziilor;

– clienți pentru acces la serviciile Internet: poșta electronică, resursele Web, transmiterea momentană a mesajelor, canalele chat, telefonia IP, schimbul de fișiere P2P, difuzarea în torente, client-bancă;

– multimedia.[6]

Asigurarea informațională

Infrastructura Sistemului Informațional include subsisteme organizatorice și tehnologice, precum și un complex de resurse de furnizare, cu ajutorul cărora sunt realizate atât sarcinile interne cât și cele externe de administrare și organizare, în conformitate cu funcțiile stabilite de legislație.

Sistemul Informațional asigură legătura subsistemelor în cadrul unei logici unice, a standardelor, „interfețelor” și utilizării în comun a resurselor informaționale.

Resursele informaționale includ:

bazele de date și banca de date;

documentația de sistem;

ghidul utilizatorului;

materialele educaționale;

procedurile operaționale și procedurile de suport;

planurile de asigurare a funcționării neîntrerupte a organizației;

procedurile de trecere la regimul de avarie.

În dependență de utilizare, resursele informaționale de stat se împart în:

resurse informaționale de stat de bază;

resurse informaționale de stat departamentale;

resurse informaționale de stat teritoriale.

Resursele informaționale de stat de bază sunt resursele informaționale destinate utilizării comune de către toate autoritățile administrației publice, persoanele juridice și fizice, în limitele împuternicirilor acordate.

Resursele informaționale de stat departamentale se formează și sunt folosite de organele de specialitate ale administrației publice, deținătoare ale acestor resurse. Resursele informaționale departamentale conțin informație necesară pentru îndeplinirea de către organele menționate a funcțiilor acestora, cu excepția datelor destinate includerii în resursele informaționale de bază.

Resursele informaționale teritoriale se formează și sunt utilizate de autoritățile administrației publice locale, deținătoare ale acestor resurse. Resursele informaționale teritoriale conțin date despre toate tipurile de obiecte geografice naturale și artificiale, inclusiv potențialul de resurse pe teritoriile administrare.[8]

Hardware

Hardware sunt folosite în scop de instalare, menținere și stopare a conexiunii, precum și în scop de asigurare a prelucrării semnalelor între echipamentul de date definitiv și canalul de acces comun, și includ:

calculatoare și dispozitive logice;

dispozitive externe și aparataj de diagnosticare;

resurse comunicaționale;

dispozitive energetice;

baterii;

acumulatoare.

Resursele comunicaționale sunt destinate gestionării proceselor de transmitere a informației între alte sisteme și includ:

comutatoare;

concentratoare;

routere;

ecrane între rețele;

adaptoare;

sisteme de cablare;

dispozitive de repetare, poduri.

Resursele comunicaționale constituie un multi-procesor complex specializat, care trebuie să fie configurat, optimizat și administrat.[30]

Caracteristicile interne și externe ale calității sistemului informațional

Caracteristicile interne și externe ale calității sistemului informațional sunt compuse din șase grupuri de indicatori de bază, fiecare dintre care este detaliat prin câteva subcaracteristici normative:

utilitatea funcțională a sistemului informațional:

– utilitatea pentru aplicare;

– corectitudinea (precizia, exactitatea);

– capacitatea de interacțiune;

– protecția;

fiabilitate sistemului informațional:

– nivelul de completare (lipsa erorilor);

– rezistența la defecte;

– capacitatea de restabilire;

– accesibilitatea-pregătirea;

eficacitatea sistemului informațional:

– eficacitatea temporară;

– gradul de utilizare a resurselor;

aplicabilitatea (caracterul practic) sistemului informațional:

– claritatea;

– simplitatea utilizării;

– posibilitatea de studiere;

– atractivitatea;

mentenabilitatea sistemului informațional:

– comoditatea analizării;

– modificabilitatea;

– stabilitatea;

– testabilitatea;

transferabilitatea (mobilitatea) sistemului informațional:

– adaptabilitatea;

– simplitatea instalării;

– coexistența –corespunderea;

– substituibilitatea.[6]

Analiza sistemului de gestiune a bazelor de date MySQL

Prezentare generală

Bazele de date sunt folosite pentru stocarea informațiilor in vederea furnizarii ulterioare în funcție de solicitarea primită.

MySQL este un sistem de baze de date funcțional independent.

MySQL este un server de baze de date SQL (Structured Query Language) foarte rapid. O baza de date reprezintă o colecție de date organizate dupa anumite criterii. Pentru a accesa, adăuga sau procesa date conținute în baza de date este nevoie de un sistem de administrare a bazelor de date precum MySQL.

MySQL este foarte rapid, dar și usor de învățat. În plus, este și gratuit; pachetul MySQL este disponibil pe situl ,,mama sub forma unei arhive zip care trebuie despachetata într-un folder, de regula partiția în care este instalat sistemul de operare. MySQL a fost dezvoltat pentru a lucra cu baze de date foarte complexe. Conectivitatea, viteza și securitatea il fac foarte potrivit pentru accesarea bazelor de date în Internet.

MySQL este componentă integrată a platformelor Lamp , Wamp si Xamp platform utilizata si in realizarea proiectului in cauza (Linux/Windows-Apache-MySQL-PHP/Perl/Python). Popularitatea sa ca aplicație web este strâns legată de cea a PHP-ului care este adesea combinat cu MySQL și denumit Duo-ul Dinamic. În multe cărți de specialitate este precizat faptul ca MySQL este mult mai ușor de invățat și folosit decât multe din aplicațiile de gestiune a bazelor de date, ca exemplu comanda de ieșire fiind una simplă și evidentă: „exit” sau „quit”.

Pentru a administra bazele de date MySQL se poate folosi modul linie de comandă sau, prin descărcare de pe internet, o interfață grafică: MySQL Administrator și MySQL Query Browser. Probabil cel mai util instrument de management al acestor baze de date este aplicația gratuită, scrisă în PHP, phpMyAdmin.[13]

Caracteristicile de bază ale MySQL

Popularitatea MySQL se datorează în primul rând multiplelor facilități oferite de acesta, dintre care vom aminti:

Câteva dintre caracteristicile de bază ale MySQL sunt:

viteza de execuție: programatorii susțin că MySQL este cel mai rapid sistem de gestiune a bazelor de date care se găsește la ora actuală pe piață.

ușurința în utilizare: Complet multi-threaded folosind thread-uri de kernel acest lucru înseamnă că MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date cu performanțe ridicate dar relativ simplu de utilizat și poate lucra cu ușuință pe mai multe procesoare dacă sunt disponibile, a cărui configurare și administrare sunt mult mai simple decât în cazul sistemelor mai mari.

accesul concurent la date de către un număr nelimitat de utilizatori: la server-ul MySQL se pot conecta mai mulți clienți simultan; clienții pot folosi mai multe baze de date simultan; se poate obține acces la MySQL în mod interactiv, folosind numeroase interfețe care permit introducerea de interogări și vizualizarea rezultatelor.

conectivitatea și securitatea: MySQL poate fi folosit integral în rețele, iar bazele de date sunt accesibile de oriunde din internet, oferind astfel posibilitatea partajării datelor cu oricine, oriunde; MySQL are controlul accesului astfel încât persoanele care nu au dreptul să citească datele nu vor avea această posibilitate.

distribuția liberă: MySQL este gratuit, fapt ce a atras extinderea fără precedent a folosirii acestui server de baze de date.

Dispune de API pentru C, C++, Eiffel, Java, Perl, PHP, Pyton, Ruby și Tcl.

Un sistem de alocare a memoriei foarte rapid și bazat pe thread-uri.

Serverul este disponibil ca program separat ce poate fi folosit într-un mediu de rețea de tip client/server. De asemenea, este disponibil și ca bibliotecă ce poate fi inclusă în aplicații de sine stătătoare.

Oferă motoare tranzacționale și non-tranzacționale de stocare a datelor.

Folosește tabele temporare stocate în memorie

Serverul este disponibil ca program separat ce poate fi folosit într-un mediu de rețea de tip client/server. De asemenea, este disponibil și ca bibliotecă ce poate fi inclusă în aplicații de sine stătătoare[5]

Tipuri de date utilizate de MySQL

Tipurile de date care apar în coloanele MySQL sunt diferite în funcție de tipul lor. MySQL alocă spațiu pe disc în funcție de tipul de date specificat de utilizator. Iată și tipurile de date, spațiul pe care îl ocupă precum și valorile minime și maxime pe care le pot avea:

Tipul de câmp TIMESTAMP oferă posibilitatea de a data automat operațiile de tip INSERT și UPDATE. El este compus implicit din 14 caractere pentru formatul 'YYYYMMDDhhmmss' dar putem să specificăm la crearea unui tabel că dorim să conțină mai puține caractere. Tipurile de string-uri în MySQL sunt BLOB, TEXT, CHAR, VARCHAR, ENUM și SET. În tabelul următor puteți vedea marimea maximă admisă pentru cele mai folosite dintre ele precum și spațiul alocat pe disc pentru fiecare:

Câmpul de tip BLOB poate conține o cantitate variabilă de informație, similar cu TEXT însa diferit printr-un singur aspect: căutarea într-un câmp BLOB este case sensitive (se face diferență între majuscule și minuscule), iar într-un câmp TEXT nu este. Tipul VARCHAR este similar tipului TEXT cu deosebirea ca într-o coloană de tip VARCHAR putem specifica numărul maxim de caractere admise.[4]

Administrarea bazelor de date MySQL din linia de comandă

În cazul unui sistem de operare Windows, conectarea pentru a lucra în mod interactiv cu cu serverul MySQL instalat pe același calculator realizează lansând în execuție monitorul MySQL numit mysql.exe din directorul mysql/bin.[14]

Comenzile SQL se pot scrie cu litere mari sau mici, având același efect. Comenzile SQL se termină, uzual, cu caracterul “ ; “. Dând comanda help; (sau \h sau ?) pe ecran apar o serie de comenzi MySQL importante.

Câteva comenzi din linia de comandă:

create database – crează o bază de date

use – se selectează o bază de date

create table – se crează tabele

alter – modificarea definiției unei tabele se realizează folosind comanda alter

insert – adăugare de înregistrări într-un tabel

update – permite modificarea valorilor unor câmpuri dintr-un tabel

drop – permite suprimarea unui tabel din baza de date

show – se folosește pentru listarea tabelelor care alcătuiesc baza de date

select – este cea mai complexă comandă din limbajul SQL și este destinată regăsirii unor anumite date

quit – determină întreruperea conexiunii cu serverul MySQL[17]

Analiza sistemului de gestiune a bazelor de date Oracle

Caracteristicele Oracle

 Principalele caracteristici ale sistemului Oracle sunt:

Oracle este un SGBD relațional, portabil pe o mare varietate de platforme șifolosește un număr mare de utilitare care se pot folosi pe toate etapele modelării,de la specificarea cerințelor până la exploatarea aplicațiilor dezvoltate.

ORACLE dispune de un limbaj de definire (DDL), un limbaj de manipulare (DML) a datelor și un limbaj de control al datelor (LCD);

Manipularea datelor se facecu ajutorul limbajului SQL și PL/SQL (Procedural Language);

Oracle suportă proceduri, funcții și biblioteci (pachete) stocate la nivelul bazei dedate. Pachetele pot fi apelate prin programele utilizatorilor sau de către sistem caurmare a realizării unui anumit eveniment declașator (trigger).;

Oracle asigură: coerența datelor, confidențialitatea datelor, integritatea datelor,salvarea și restaurarea datelor, gestiunea acceselor concurente, portabilitateadatelor și a aplicațiilor dezvoltate

Componentele oracle

Componentele care formează arhitectura Oracle sunt structurate pe trei niveluri:

Nucleul

Intefețele

Instrumentele de întreținere.

Aceste componente sunt dispuse într-o configurație client/server. Componentele de client și de server sunt plasate pe calculatoare diferite într-o rețea în care:

serverul asigură memorarea și manipularea datelor, precum și administrarea bazei

de date;

clientul asigură interfața cu utilizatorul și lansează aplicația care accesează datele

din baza de date.

Selectarea sistemului de gestiune a bazei de date

Comparație MySQL și Oracle

Începind realizarea sistemului informațional am decis să fac o comparare dintre cele mai cunoscute sisteme de gestiune ale bazelor de date care se numesc Oracle și MySQL Server, deținute de compania Microsoft. In continuare voi face diverse comparații intre cele doua sisteme, pentru ca in final să se poată eventual concluziona ce sistem trebuie ales pentru realizarea sistemului informational ce conține o parte importantă de baze de date.

MySQL egaleaza și chiar depașește Oracle în aceasta privință fiind una dintre cele mai rapide și scalabile sisteme de baze de date cu un set de caracteristici bune, dar una care nu dispune de toate configurațiile precum Oracle, așa că dacă scrim un cod care este proiectat pentru a fi portabil este o alegere destul de bună. Admin / security sunt eficiente, dar de configurarea acestora și a altor caracteristici nu sunt prea complicate.Cu toate astea, este o alegere destul de bună pentru majoritatea cerințelor simple. MySQL este caracterizat ca fiind un program gratuit de baze de date, rapid, fiabil, deschis bazelor de date relaționale. Acesta nu este sofisticat și are anumite facilități, dar are si o echipa de dezvoltare activă. La un moment dat va exista un compromis între viteză și capabilități, precum și echipa MySQL intenționează să păstreze motorul lor de baze de date rapide și de încredere.

MySQL este de obicei ales pentru aplicații de înaltă performanță în timp ce Oracle se adaptează mai bine celor de performanță medie. MySQL deține recordul de 1126 de tranzactii pe secunda conform Transaction Processing Performance Council (TPC) pe cînd Oracle a reușit sa se apropie de 1000. Oracle poate rula și gestiona mai multe tranzactii decat MySQL. Oracle ar fi mai bun dacă aveți de gând sa utilizati o mulțime de baze de date. Cu toate acestea, MySQL are resurse cu PHP, care a afectat încarcarea serverului. Oracle pe de altă parte, este mai bun cu pierderile de memorie și se ocupă de mai multe fire. Putem face Tranzacții cu SQL, proceduri stocate, DTS în Oracle care nu le poți face in versiunile anterioare MySQL. Oracle este mai scump, deși au ieșit cu editia Oracle Free pentru a atrage utilizatorii MySQL.Utilizatorii MySQL se bucura de această bază de date deoarece este disponibila la aproape toate companiile. Oracle se limitează doar la marile corporații din cauza costurilor de licențiere și nu toate companiile au Oracle (acestea ar putea fi SQL Server, dar nu și Oracle).Puteți face miliarde de date cu MySQL, dar va fi lent pe server. În plus, backup-ul bazei de date MySQL ia pentru totdeauna, comparativ cu instrumentele Oracle, care face baza de date de rezervă foarte usor. Dacă aveți de gând să folositi MySQL, apoi se adaugă o mulțime de memorie. În plus, se recomandă să se separe site-ul din baza de date. Cu alte cuvinte, au email-uri și site-ul pe un server separat și au doar un server MySQL specific numai pentru dazele de date MySQL.

Oracle suporta orice sistem de operare (Windows, AIX-Based Systems, Compaq Tru64 UNIX, HP 9000 Series HP-UX, Linux Intel, Sun Solaris) pe cînd Microsoft MySQL poate rula doar pe Windows. Acest lucru poate fi un dezavantaj pentru MySQL, insă dacă sistemul de operare e stabilit ca fiind Windows atunci MySQL este mai potrivit deoarece, fiind creat de Microsoft, se adapteaza foarte bine sistemului de operare.

La capitolul preț/performanță Oracle reușește în anumite privințe să depașeasca MySQL, dupa un studiu facut tot de TPC, însa acesta e practic al 11-lea care urmeaza dupa alte 10 în care MySQL a cîștigat. MySQL și de asemenea Oracle ofera suport inclusiv pentru sisteme evoluate de pana la 64-bit cu mai mult de 8tb memorie. Cea mai mare cantitate de date deținuta de o companie pe SQL Server a reușit sa ajungă la 100TB.

MySQL este gratuit, e peste tot, acesta este întregul concept!

Concluzie

Ambele sisteme permit instalarea de instante pasive pentru a mari performanta dar acest lucru nu implică costuri pentru MySQL Server, pe cînd la Oracle se platește pe instanță. Securitatea este un lucru esential pentru protejarea proprietații intelectuale.

Este un capitol la care MySQL Server se impunea in fata Oracle pana recent cînd, odata cu ultimele versiuni, Oracle a pus la punct majoritatea vulnerabilităților.

Nu incerc sa spun ca MySQL este mai bun decat Oracle, sau invers ambele sisteme oferă support pentru BI(cuprinde tehnologii, aplicatii si practici pentru colectarea , integrarea , analiza, și prezentarea de informații de afaceri) iar, dupa un studiu al Gartner Microsoft este compania cea mai bine cotata pentru performanțele in domeniul Business Intellingence. Solutia SQL Server nu implică costuri suplimentare.

Analiza sistemului informațional al CNAA existent

Sistemul informațional baza de date a tezelor de doctorat existent al Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare este realizat și destinat special instituției. Sistemul informational este instalat pe calculatorul administratorului ce permite căutarea, editarea si adăugarea datelor dupa care modificarile sunt transferate direct pe serverul siteului cnaa.md. Acest sistem este scris în Perl, un limbaj care în zilele noastre e mai puțin folosit pentru realizarea paginilor web.

ANALIZA ȘI PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL

Acest capitol are ca obiectiv analiza cerințelor funcționale și nefuncționale, a cerințelor față de interfețele externe ale sistemului informațional, față de hardware-ul, față de asigurarea securității informaționale, determinarea arhitecturii hardware-ului, proiectarea software-ului, identificarea obiectelor și ierarhia acestora.

Aici de asemenea sunt descrise funcționalitățile sistemului, este elaborat planul și sarcinile de implementare a sistemului informațional.

Structura sistemului informational

Sarcina principală este realizarea Sistemul Informational „Baza de date a tezelor de doctorat”

Care va permite:

Autentificarea pe site

Posibilitatea trimiterii cererilor de înregistrare

Utilizatori online(vizualizarea numarului de utilizatori)

Ieșirea din sistem

Și de a introduce:

denumirea temei tezei de doctorat,

Autorul (nume, prenume),Gradului (dr/dr.hab.)

Domeniul științific (se selectează din nomenclator)

Ramura științifică (se selectează din nomenclator)

Profilul științific (se selectează din nomenclator)

Specialitatea științifică (se selectează din nomenclator)

Conducătorul tezei de doctorat

Consultantul tezei de doctorat

Instituția unde teza a fost elaborată

Instituția unde teza a fost/va fi susținută

Referenții oficiali ai tezei de doctorat

Consiliul științific specializat (Hotărîrea nr., data; denumirea; instituția; data susținerii tezei de doctorat)

Componența CȘS (Consiliul științific specializat)

Limba în care este scrisă teza

Nr. Pagini a tezei de doctorat

Data susținerii tezei de doctorat

Ora susținetii tezei de doctorat

Statutul tezei (examinare/aprobată/respinsă/retrasă/echivalare)

Data conferirii gradului

Adnotările (ro/ru/en)

Cuvintele cheie (ro/ru/en)

Cuprinsul tezei de doctorat

Utilizatori online(vizualizarea numarului de utilizatori)

Funcțiile sistemului informational

transmitere a unei cerei de inregistrare dupa anumite criterii (nume, prenume, locul de muncă, specialitatea, date de contact, e-mail).

afișarea paginii de autentificare in caz in care nu e autentificat

afisarea informațiilor despre teza

adăugare a unei teze

editarea informațiilor despre teza

ștergerea tezei

afișarea informațiilor despre datele consiliilor

adăugarea unui consiliu

editarea informațiilor despre consiliu

ștergerea consiliului

afișarea informațiilor despre toate rolurile

adăugare a unui rol

editarea informațiilor despre roluri

ștergerea rolului

afișarea informațiilor despre toate persoanele

adăugare a unei persoane

editarea informațiilor despre persoane

ștergerea persoanei

afișarea informațiilor despre toate gradele știintifice

adăugare a unui grad știintific

editarea informațiilor despre gradul știintific

ștergerea gradului

afișarea informațiilor despre toate titlurile știintifice

adăugare a unui titlu știintific

editarea informațiilor despre titlu

ștergerea titlului

afișare lista instituțiilor

afișarea informațiilor despre instituție

adăugare a unei instituții

editarea informațiilor despre instituție

ștergerea instituțiiei

vizualizarea listelor domeniilor, ramurilor, profilelor si specialităților

adăugare a unei specialități

editarea informațiilor despre specialități

ștergerea specialității

adăugare a unur ramuri

editarea informațiilor despre ramură

ștergerea ramurei

adăugare a unui profil

editarea informațiilor despre profil

ștergerea profillului

adăugare a unei specialități

editarea informațiilor despre specialitatatea cu codul id_specialitate

ștergerea specialitataței

editarea si vizualizarea informațiilor despre utilizator

modificare a parolei utilizatorului

vizualizarea utilizatorilor și informatiilor despre ei

ștergere utilizatorului cu codul id_user

acceptarea cererii utilizatorului cu codul id_user

ieșire de pe site

Scopurile și obiectivele creării sistemului informațional

Scopul principal al Sistemului Informațional baza de date a tezelor de doctorat ce urmează a fi proiectat este realizarea sistemului informațional ce va permite gestiunea datelor (adăugarea, vizualizarea, editare, ștergere, căutarea) tezelor de doctorat din tabele folosind o forma mai facila de gestiune, comparativ cu instrumentele implicite Mysql.

De asemenea o funcție de baza a sistemului este asigurarea securitații site-lui, care va putea fi accesat doar prin autentificare, înregistrarea va fi făcuta prin trimiterea unei cereri in baza de date, după care administratorul accesînd baza de date va putea vizualiza si autoriza sau șterge cererile. La o eventuala autorizare, parola va fi trimisă pe e-mail-ul indicat in cerere.

Functionalități cheie:

Înserarea datelor în toate tabelele

Modificarea datelor din tabele

Ștergerea datelor din tabele

Vizualizararea informațiilor din baza de date cît și documentele pdf fără a putea fi copiate.

Autentificarea pe site

Posibilitatea trimiterii cererilor de înregistrare

Vizualizarea numarului de utilizatori online

Ieșirea din sistem

Operații de gestiune a datelor vor permite vizualizarea datelor conexe din celelalte tabele din care va fi posibila alegerea dupa denumire și nu dupa ID.

Toate editarile cît și inserarile în tabele sunt efectuate în 3 limbi: romana, engleza si rusa.

Aplicația Sistemul Informational „Baza de date a tezelor de doctorat” va fi realizată să fie utilizată de către funcționarii intreprinderii de stat CNAA, adică are un acces nelimitat și de simpli utilizatori care vor avea un acces limitat vor putea numai vizualiza informația. Este concepută în așa fel încât să fie ușor de înțeles și de folosit. Funcționarii care vor folosi acest sistem nu necesită cunoștințe superioare în domeniul informaticii. Proiectul conține doar ferestre, butoane, câmpuri de introducere a datelor, și tabele, iar utilizarea acestora este foarte simplă. Adăugarea, ștergerea datelor, crearea, modificarea conturilor sunt doar câteva dintre operațiile care se pot face în interiorul aplicației.

REALIZAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL

Pentru crearea sistemului informational am nevoie de construcția World Wide Web care este pe baza unui protocol numit Hypertext Transfer Protocol (HTTP). HTTP este un protocol mic și rapid care se potrivește foarte bine sistemelor informatice multimedia și distribuite în salturile între site-uri.

Web-ul constă în pagini cu informații de pe gazde care rulează software de tip server Web. Gazda este de multe ori identificată cu serverul Web, lucru care nu este corect.

Serverul Web este un software, nu calculatorul în sine.

Un Web server este un program care furnizează pagini Web la cerere. Când un utilizator de la o adresă IP specifică solicită un anumit fișier, serverul Web încearcă să obțină acel fișier și să-l trimită înapoi utilizatorului.

Fișierul solicitat poate fi codul sursă HTML al unei pagini Web, o imagine GIF, un fișier Flash, un document XML, sau un fișier AVI. Browserul Web este cel care determină ceea ce trebuie cerut, nu serverul Web.

Conexiunile la serverul Web stabilesc pe măsură ce sunt accesate, se solicită o cere a unei pagini de la un server Web, o conexiune IP este stabilită prin Internet între gazda solicitantă și gazda pe care rulează serverul Web. Pagina Web cerută este transmisă prin acea conexiune, iar aceasta este întreruptă îndată ce pagina este primită.

Pe un același host pot rula mai multe aplicații de Internet, de exemplu un server Web, un server FTP, un server DNS și un server de mail SMTP POP3 pot rula în același timp.

Fiecărui server îi este atribuit un port pentru a asigura ca fiecare server va răspunde numai cererilor din partea clienților corespunzători.

Majoritatea serverelor folosesc un set de porturi predefinite. Serverele Web folosesc de obicei portul 80, în caz ce avem erori acesta poate fi schimbat. Pot fi instalate pe porturi nestandard pentru a fi ascunse, și de asemenea, pot fi instalate mai multe servere Web pe un singur calculator asociindu-le porturi diferite.

Prin publicarea unui site local (upload), directorul, împreună cu conținutul său, este transferat la server-ul Web care conține Software-ul prin care site-ul este transmis navigatoarelor Web ale calculatoarelor conectate la Internet.[3] Odata publicat, site-ul se transformă din site local în site Web, iar interacțiunea utilizatorului cu el are loc similar modului descris in (figura 1)

Fig.1 Comunicarea dintre navigatorul Web și serverul Web

WampServer 

Pentru elabroare sistemului informațional baze de date voi folosi wamp server. WampServer permite construirea un server web care conține Apache, MySQL, shell scripturi PHP, phpMyAdmin și alte aplicatii concepute pentru web-dezvoltare sub Ferestre .Are un sistem automat de instalare.  Wamp se instalează automat pe serverul apache, configurează o bază de date MySQL și instalează aplicații de suport php de configurare și întreținere ușoară. Scopul principal al unui server wamp este de a rula aplicații de testare înainte de a fi încărcat pe serverul real. Testezi toate paginile de pe wamp înainte de a încărca pe server, acest lucru mă ajută foarte mult fiindcă vedem rezultatul final inainte de a incarca pe server.

Serverul web Apache

Reprezintă unul dintre cele mai utilizate servere de web Serverul Web Apache este un proiect al Apache Software Foundation și constă într-un efort colectiv cu scopul declarat de a dezvolta și întreține un server Web care oferă servicii HTTP pentru sistemele de operare moderne precum UNIX și Windows, caracterizat de calitățile: open-source, securizat, eficient și extensibil.[13]

Proiectul Apache este dezvoltat de o comunitate de dezvoltatori și utilizatori cunoscută sub denumirea de Apache Group, care în procesul de dezvoltare se bazează pe consens și colaborare. Apache depășește servere comerciale ale unor firme de prestigiu, prin:

opțiunile de configurare și design-ul modular: este foarte ușoară scrierea de module care să satisfacă o funcționalitate particulară, în cazul în care acestea nu sunt deja implementate în librăria proprie.

portabilitate: versiunea originală a serverului Apache a fost dezvoltată pentru UNIX, dar există acum și versiuni care rulează sub OS/2, Windows și alte platforme.

Câteva caracteristici ale serverului Apache sunt:

are foarte multe facilități: Apache are suport XML, incluziune de fișiere pe parte de server, rescrierea URL-urilor, găzduire virtuală, pentru a enumera doar câteva dintre ele;

este modular: dacă se dorește folosirea unei facilități care nu este implementată în nucleul Apache sunt foarte mari șanse să existe un modul care poate adăuga serverului acea facilitate;

este extensibil: după cum am menționat codul sursă fiind gratis, dacă nu se găsește un modul care să ofere funcțiile de care este nevoie la un moment dat, este posibilă crearea unuia nou, care să servească nevoilor personale.[22]

Aplicația web PHPMyAdmin 

Serverul PHPMyAdmin este o web aplicație cu software-ul open source, scris în limbajul PHP si un web-based de administrare de baze de date MySQL .PHPMyAdmin permite uni browser pentru a administra serverul, MySQL,permite executarea comenzi SQL și permite vizualizarea conținutului din tabele și a bazei de date. Cererea este foarte populară printre dezvoltatorii web, deoarece permite să gestionezi SGBD-ul MySQL  fără a efectezi intrarea directă a comenzilor SQL, oferindu-mi o interfață user-friendly.

La moment PHPMyAdmin este utilizat pe o scară largă. Acesta se datorează faptului că se efectuiază dezvoltarea rapidă a produsului, luând în considerare toate inovațiile SGBD-ului MySQL . Marea majoritate a furnizorilor utiliza această aplicație ca un panou de control, în scopul de a oferi clienților săi posibilitatea de a administra baze de date care îi sunt atribuite.

Caracteristicile oferite de program includ: 

Interfață web

Suport pentru cele mai multe caracteristici MySQL:

naviga și fixați baze de date, tabele, vizualizări, câmpuri și indicii

crea, copia, picătură, redenumi și modifica baze de date, tabele, câmpuri și indicii

server de întreținere, baze de date și tabele, cu propuneri privind configurarea serverului

executa, edita și marcaj orice SQL -declarație, chiar și lot-interogări

gestionarea utilizatorilor MySQL și privilegii

gestiona procedurile și triggere stocate

Datele de import de la CSV și SQL

Datele de export în diferite formate:CSV , SQL , XML , PDF ISO / IEC 26300 – Text OpenDocument și foaie de calcul, Word, Excel, LaTeX și altele

Administrarea mai multor servere

Crearea de graficii PDF de aspectul bazei de date

Crearea de interogări complexe, folosind Query-de exemplu (QBE)

Căutare la nivel global într-o bază de date sau un subset

Transformarea datelor stocate în orice format, folosind un set de funcții predefinite, cum ar fi afișarea BLOB -date ca imagine sau descărca-link

Grafice pentru a monitoriza activitatea MySQL server ca conexiuni, procese, CPU / memorie de utilizare[27]

Google SMTP server

Am folosit o caracteristică puțin cunoscută despre Gmail și Google Apps e-mail, este serverul Google SMTP portabil. În loc de a avea, de a gestiona propriul server de mail de ieșire, pur și simplu am configurat setările Google server SMTP în scriptul PHP care efectueaza trimiterea pe e-mail.[27]

Am avut nevoie sa creez un account gratuit pe Gmail. Astfel voi avea toate e-mail într-un singur loc convenabil. De asemenea, deoarece serverul SMTP Google nu foloseste portul 25, voi reduce probabilitatea ca un ISP ar putea bloca e-mailul sau pavilionul ca SPAM.

Google limitează cantitatea de e-mail pe care un utilizator poate trimite, prin serverul SMTP portabil. Această limită limitează numărul de mesaje trimise pe zi la 99 de e-mailuri; și restricția este eliminată în mod automat în 24 de ore după ce a fost atinsă limita.[26]

Selectarea limbajului de programare a sistemului informațional

Selectarea corectă a limbajului de programare sau aplicatiei open source va reduce semnificativ timpul realizarii sistemului informational, in realizarea acestui proiect, s-a avut in vedere utilizarea urmatoarelor programe:

Limbajul PHP

PHP care provine din "PHP: Hypertext Preprocessor", este un limbaj de scripting utilizat pe scară largă, realizat și distribuit în sistem Open Source, care este special realizat pentru a dezvolta aplicații web, prin integrarea codului PHP în documente HTML. Sintaxa sa provine din C, Java și Perl și este ușor de învățat. Scopul principal al limbajului este acela de a scrie rapid pagini web dinamice, dar cu PHP se pot realiza mult mai multe.

 PHP poate fi obținut gratuit, fiind un produs al miscarii open-source. PHP oferă suport pentru acces la aproape 20 de servere de baze de date diferite printre care: MySQL, Oracle, MS-SQL, Sybase, Informix.[21]

PHP este una dintre cele mai interesante tehnologii existente în prezent. Deoarece îmbină caracteristici dintre cele mai complexe cu simplitatea în utilizare, PHP a devenit rapid un instrument de frunte pentru dezvoltarea aplicațiilor în Web. Totuși, spre deosebire de alte instrumente populare pentru dezvoltarea aplicațiilor Web, cum este Perl, PHP este un limbaj de programare comod pentru începători, chiar și pentru cei care nu au mai desfășurat activități de programare în trecut.

Ca și alte limbaje de scripting pentru Web, PHP vă permite să furnizați un conținut Web dinamic, adică un conținut Web care se modifică automat de la o zi la alta sau chiar de la un minut la altul. Conținutul Web este un element important în susținerea traficului unui sit Web; de regulă, vizitatorii nu vor mai reveni la o pagină Web care conține aceleași informații ca și cele prezentate la ultima vizită. Pe de altă parte, siturile Web fregvent actualizate pot atrage cantități enorme de trafic.

PHP poate fi folosit pe aproape toate marile sisteme de operare, incluzând Linux, multe variante de Microsoft Windows, Mac OS X, RISC OS, probabil și altele. PHP are de asemenea suport pentru majoritatea serverelor de web din prezent. Acestea includ serverele Apache, Microsoft Internet Information Server, Personal Web Server, și multe atele. Deci, cu PHP, există libertatea de a alege un sistem de operare și un server de web.[1]

Una dintre cele mai puternice și importante facilități în PHP este suportul său pentru o gamă largă de baze de date. Scrierea une pagini de web ce interacționează cu o bază de date este incredibil de simplă. PHP suportă și ODBC, standardul Open Database Connection, deci se poate conecta la orice altă bază de date ce suporta acest standard mondial.

PHP are de asemenea suport pentru a conversa cu alte servicii folosind protocoale cum ar fi: IMAP, HTTP, COM (pe Windows) și multe altele. Se pot, de asemenea, deschide socket-uri de rețea și se poate interacționa între aproape toate limbajele de programare Web. PHP are suport pentru instanțierea obiectelor Java și utilizarea lor într-un mod transparent ca obiecte PHP.

Domenii principale unde sunt folosite scripturile PHP.

Scripturi ce rulează pe server. Acesta este cel mai tradițional și cel mai important pentru PHP. Este nevoie de trei lucrui pentru a face să meargă: interpretorul PHP (CGI sau modul de server), un server web și un browser web. E nevoie ca serverul de web să fie pornit, cu o conexiune PHP instalată. Se poate accesa rezultatul programelor PHP cu un browser prin intermediul serverului de web.

Scripting în linie de comandă. Se poate face ca PHP să ruleze fără a fi nevoie de server și de browser, ci doar de interpretorul PHP. Această metodă este ideală pentru script-urile ce se vor a fi executate de regulă folosind cron (task scheduler în Windows), sau sarcini simple de procesare a textelor.

Scrierea de aplicații ce rulează de partea clientului în mod grafic (GUI). Probabil că PHP nu este limbajul cel mai bun de a scrie aplicații cu ferestre pentru Windows sau alte sisteme de operare, dar dacă este bine cunocut și se dorește folosirea unor facilități avansate ale PHP-ului în aplicațiile ce rulează de partea clientului, se poate totuși folosi PHP-GTK pentru a scrie astfel de programe. De asemenea, există posibilitatea de a scrie aplicații ce rulează pe platforme diferite folosind această metodă. PHP-GTK este o extensie a PHP-ului, nedisponibilă în distribuția principală de PHP.[25]

Variabile predefinite

$GLOBALS = pot fi accesate toate variabilele globale care sunt accesibile script-ului PHP curent.

$_SERVER = conține o serie de variabile ale căror valori sunt setate de server-ul web; majoritatea valorilor variabilelor din acest vector depind de mediul de execuție al script-ului curent.

$_GET și $_POST conțin variabile primite de script prin intermediul unor transferuri care folosesc metodele HTTP get, respectiv post. De exemplu, prin intermediul acestor vectori, pot fi accesate valorile campurilor dintr-un formular care a fost completat și transmis folosind una dintre cele doua metode.

$_COOKIE conține valorile variabilelor care cuprind informații referitoare la cookie-urile păstrate pe calculatorul utilizatorului ce accesează pagina web.

$_FILES conține variabile primite de script prin intermediul încărcărilor de fișiere prin metoda post.

$_ENV conține variabile disponibile prin intermediul mediului în care este executat.

$_REQUEST conține variabile disponibile prin intermediul oricărui tip de mecanism cu ajutorul căruia utilizatorul poate introduce date.

$_SESSION conține variabile care corespund sesiunii curente a script-ului[29]

Limbajul JavaScript

Cel mai cunoscut limbaj de scripting pe parte de client este JavaScript, care este suportat (mau mult sau mai puțin) de aproape orice browser existent. Folosind JavaScript se poate realiza: validarea formularelor, animarea textului și a imaginilor, crearea de meniuri drop-down și a controalelor de navigare, se pot efectua procesări de bază numerice sau asupra textelor și multe altele.

Limbajele script servesc în principal pentru a adăuga conținut dinamic a paginilor web. Conținutul dinamic este, în esența conținutului unei pagini web (grafice, texte s.a.m.d.) ce se pot schimba în timp, în concordanță cu iterațiile realizate de-a lungul execuției.

Intr-o pagina web HTML ce nu conține cod Script, conținutul nu se poate schimba în timp și din acest motiv conținutul se numeste “static”.

Javascript este un limbaj de programare Script creat de Netscape a cărui principala funcție o reprezintă includerea conținutului dinamic în cadrul paginilor web.

Scripting-ul permite programatorilor să detecteze și să proceseze evenimentele. De exemplu, o pagină care se încarcă, un formular trimis, mișcarea pointer-ului mouse-ului asupra unei imagini sunt toate evenimente, iar script-urile pot fi executate automat de browser atunci când aceste evenimente au loc.[26]

Script-urile pot fi incluse în codul HTML sau pot fi stocate în fișiere externe și legate în interiorul codului HTML.

Cu ajutorul JavaScript am implementat in interfața bazei de date plugin-ul PDFWiwer care permitea vizualizarea documentelor direct de pe pagina web și permite redarea formatu-lui pdf fara a putea fi downloadat.

Limbajul pentru stiluri CSS

CSS (Cascading Style Sheets) este un limbaj pentru stiluri folosit pentru a descrie prezentarea (aspectul si formatarea) unui document scris într-un limbaj de marcare. Aplicatia sa cea mai cunoscuta este realizarea stilului paginilor web scrise în PHP,HTML si XHTML, dar limbajul poate fi aplicat oricarui tip de document XML, inclusiv SVG si XUL.

CSS prescurtarea de la Cascading Style Sheets este destinat în primul rând sa permita separarea continutului documentului (scris în PHP, HTML sau un limbaj de marcare similar) de prezentarea documentului, inclusiv elemente precum culori, fonturi, si înpaginare. Aceasta separare poate îmbunatati accesibilitatea continutului, poate oferi mai multa flexibilitate si control în specificarea caracteristicilor de prezentare, permite partajarea formatarii pentru multiple pagini, si reduce complexitatea si repetitia în continutul structural (precum posibilitatea designului web fara tabele). CSS poate de asemenea sa permita unei aceleiasi pagini de marcare sa fie prezentata în diferite stiluri pentru diferite metode de transmitere, precum pe ecran, imprimare, voce (când se citeste cu ajutorul unui browser pe baza de voce sau cu cititor de ecran) si dispozitive tactile. În timp ce autorul unui document leaga de obicei acel document de un sablon de stil CSS, cititorii pot folosi un sablon de stil diferit, posibil chiar pe propriul calculator, pentru a suprascrie pe cel specificat de autor.

CSS specifica o schema prioritara pentru a determina care reguli de stil se aplica daca doua sai mai multe reguli se suprapun pentru un element particular. În acest asa-numit cascade, prioritatile sau greutatea sunt determinate si atribuite regulilor, astfel încât rezultatele sunt predictibile.[12]

Beneficiile sintaxei CSS sunt:

Formatarea este introdusa intr-un singur loc pentru tot documentul editarea rapida a etichetelor datorita introducerii intr-un singur loc a etichetelor se obtine o micsorare a codului paginii, implicit incarcarea mai rapida a acesteia

Sintaxa CSS este structurata pe trei nivele:

nivelul 1 fiind proprietatile etichetelor din documentul PHP, HTML, tip inline

nivelul 2 este informatia introdusa in blocul HEAD, tip embedded

nivelul 3 este reprezentat de comenzile aflate in pagini separate, tip externe

Cea mai mare importanta (suprascrie orice alt parametru) o are sintaxa de nivelul 1 iar cea mai mica importanta o are cea de nivelul 3.

Folosirea unui fisier extern sau nivel 3 care sa contina comenzi CSS este foarte practic deoarece poate fi utilizat in mai multe situatii (mai multe fisiere PHP, HTML pot folosi acelasi fisier extern CSS) eliminand timpul necesar introducerii codului corespunzator in fiecare pagina si totodata editarea lor intr-un singur loc pentru mai multe fisiere.

Limbajul SQL

O bază de date SQL(Structured Query Language) este o colecție structurată de date. Conținutul bazei de date SQL poate fi orice, de la o galerie de imagini sau cantități mari de informații într-o rețea. Pentru a adăugarea, accesarea și prelucrarea datelelor stocate într-o bază de date din calculator, este nevoie de un sistem de management al bazelor de date. Pentru a adăuga viteză și flexibilitate, sisteme de management al bazelor de date relaționale (RDBMS), cum ar fi MySQL, stochează datele în tabele separate, mai degrabă decât a pune toate datele într-un depozit mare. Siteuri care folosesc baze de date au multe avantaje. Ele oferă conținut structurat, ușor accesibile și editabile, disponibil la mai multe utilizatori. De asemenea cele mai multe dintre informații sunt stocate în baza de date conținutul poate fi ușor transferat sau exportat într-o altă aplicație web, nou server web sau o versiune mai nouă a acestuia din urmă.[11]

Răspândirea siteurilor dinamice de pe World Wide Web-ul de azi este în mare parte este datorită posibilității de conținutul lor de a fi manipulate prin intermediul bazelor de date. Gestionarea bazei de date este un proces complicat, care a fost raționalizat în mod considerabil de limbajul de programare SQL. SQL este responsabil pentru interogarea și editarea informației stocate într-un anumit sistem de management al bazelor de date.

SQL este un limbaj proiectat pentru stocarea datelor, dar datele stocate într-o bază de date SQL nu sunt statice. Însa acesta poate fi modificat în orice moment, cu ajutorul utilizării a mai multor comenzi foarte simple. Sintaxa SQL este destul de mult explicativ de sine, ceea ce face mult mai ușor de citit și de înțeles. 

De manipulare a datelor răspunde tabelele SQL, permite să modificrea un tabel creat deja cu noi informații, actualizarea valorilor deja existente sau a le șterge. 

MySQLeste unul dintre cele mai cunoscute distributii SQL folosite de majoritatea scripturi de pe Internet, este inclusă în toate planurile de găzduire weboferite de Hosting NTC. Iar pentru cei care au nevoie de o soluție mult mai profesionist, fiecarui plan se execută upgraid cu PostgreSQL. Fiecare pachet de găzduire web vine cu unelte speciale de interfață grafică pentru gestionarea mese – phpMyAdmin și phpPgAdmin , pentru MySQL și PostgreSQL.[10]

Comparația limbajelor de programare PHP și JavaScript

Mai mult, spre deosebire de limbajele de scripting, precum JavaScript, PHP rulează pe serverul Web, nu în browserul Web. În consecință, PHP poate obține accesul la fișiere, baze de date și alte resurse inaccesibile programului JavaScript. Acestea constituie bogate surse de conținut dinamic, care atrag vizitatorii.

Diferența dintre PHP și altceva cum ar fi JavaScript, este acela că PHP este executat pe server pe când JavaScript este executat pe calculatorul clientului (de browserul Web). Pentru un script similar celui de mai jos sus pe un server, clientul ar primi doar rezultatele scriptului ce este rulat, fără a vedea în nici un fel codul din spatele acestuia. Se poate chiar configura serverul de web ca acesta să proceseze toate fișierele HTML cu PHP și astfel nu exită nici o metodă ca un utilizator să știe de fapt ce există în fișiere.

Cu PHP se poate face orice. PHP este în principal axat pe partea de scripting ce rulează pe server, deci poate face orice face și un program CGI, cum ar fi colectarea de date de la formulare, generarea de conținut dinamic sau trimitere și primire de cookie-uri. Dar PHP poate face mult mai multe.[29]

Java este un limbaj de uz general. Cu alte cuvinte, PHP este folosit doar ca un limbaj server-side unde Java este atît de de server-side și desktop limbaj de programare. Mai mult decît atît, Java este compilat și limbaj puternic tastat. Pe de altă parte, PHP este un limbaj dinamic tastat. Prin urmare, doar pentru programarea server-side, socot că comparația între Java și PHP are sens.

Url-uri

Formatul unei locații din Internet este numit URL ( Uniform Resource Locator – Descriptor Uniform de Resurse). Structura completă a unui URL este urmatoarea:

protocol://nume-calculator-gazda:port/cale-director/resursa

Protocolul sau serviciul este reprezentat de regulile care guvernează transferul datelor în rețea. În practică se utilizează urmatoarele protocoale:

file – specifică un URL local;

http – indică adresa Internet a unei pagini Web sau altă resursă ;

ftp – utilizat pentru adresarea în Internet a fișierelor prin intermediul protocolului de transfer de fișiere FTP;

gopher – indică adresa URL a unui director Gopher; reprezintă un sistem utilizat pentru localizarea și transferul informațiilor de indexare a numelor fișierelor în Interent;

telnet – permite conectarea în timp real la un alt calculator în Internet și utilizarea acestuia ca și cum ar fi un calculator local.

In sistemele Windows, în anumite situații protocolul poate lipsi pentru anumite adrese, tipul acestuia fiind determinat din numele gazdei.

Numele calculatorului gazdă identifică în mod unic un calculator în cadrul rețelei. Numele poate fi reprezentat atât printr-o adresa IP, cât și prin denumirea unui calculator local sau a unui calculator din Internet folosind specificațiile DNS.

Portul este reprezentat printr-un număr și este specific fiecărei aplicații. Majoritatea aplicațiilor de rețea utilizează porturi pentru comunicare. Pe un calculator pot exista mai multe aplicații de rețea, fiecare aplicație utilizând un port distinct.

Numele resursei este reprezentat de numele fișierului referit. Acesta poate fi o pagina Web, un fișier multimedia, un document, un fișier executabil.

O limitare o constituie faptul că un URL nu poate conține spații și alte caractere speciale, astfel că orice spațiu sau caracter special se va converti printr-un cod asociat acestora precedat de simbolul „%”.

Alte URL-uri folosite alături de cele prezentate sunt cele de:

e-mail, prin intermediul cărora se pot doar transmite mesaje de poștă electronică;

știri Usenet – în care trebuie să se identifice un server de știri care să ofere acces.[28]

Descrierea modulelor

mongodb_user – adaugă sau elimină un utilizator dintr-o bază de date MongoDB.

mysql_db – adăugarea sau eliminarea baze de date MySQL dintr-o bază de date de ladistanță.

mysql_replication – gestionarea MySQL replicare

mysql_user – adaugă sau elimină un utilizator dintr-o bază de date MySQL.

mysql_variables -permite gestionarea variabilelor globale MySQL

mysql_query – permite interogarea bazei de date MySQL

mysql_real_escape – permite stabilirea unei securizări în folosirea caracterelor escape ca date.

mysql_fetch_assoc – returează câte o înregistrarea asociativă a datelor din interogarea asupra bazei de date

mysql_num_rows – afișează numărul de înregistrări a interogării

DESCRIEREA ȘI UTILIZAREA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL

Scopul etapei este:

de a spori productivitatea muncii personalului;

de a reduce volumul de muncă necesar pentru realizarea proceselor concrete din contul spațiului informațional unic;

de a reduce erorile din contul creșterii posibilităților de analiză și verificare a informației în cadrul sistemului informational.

Etapa de implementare se începe cu următoarele:

obținerea permisiunii pentru instalarea sistemului informational la locurile de funcționare;

verificarea capacității de funcționare a sistemului informational în condiții reale de expluatare;

organizația instruirii personalului lucrului cu sistemului informational sau componentele acestuia.[19]

Sarcinile de implementare a sistemului informational sunt complexe deoarece soluționarea lor presupune realizarea unui șir de acțiuni care include:

elaborarea concepției de creare a unui sistemului informational unitar;

instruirea utilizatorilor;

instruirea administratorilor și specialiștilor de profil îngust;

adaptarea sistemului informational la specificul proceselor din organizație;

realizarea proiectului pilot al sistemului informational;

elaborarea bazei normative pentru activitatea în cadrul noilor tehnologii;

implementarea completă a sistemului informational în activitatea practică a organizației.

Pentru realizarea sarcinilor de implementare a sistemului informational este necesar de a elabora planul de implementare a sistemului informational.[20]

Planul standard de implementare a sistemului informational cuprinde următoarele etape:

planificarea implementării – desemnarea managerului de proiect, asigurarea informării angajaților, recrutarea angajaților în grupul de implementare a sistemului informational;

instalarea sistemului – instalarea, testarea și verificarea corectitudinii setărilor sistemului informational;

lansarea proiectului pilot – instruirea utilizatorilor, transferul utilizatorilor la noul sistemului informational, colectarea opiniilor utilizatorilor și finisarea sistemului informational în caz de necesitate, desemnarea unui grup de persoane responsabile de suportul sistemului informational (managerul responsabil de procesul de implementare);

implementarea deplină a sistemului informational în activitatea organizației.[18]

Rezultatele etapei:

instruirea utilizatorilor.

Ghidul sistemului informațional

Ghidul programatorului include prezentarea etapelor creării sistemului informațional (crearea bazei de date, crearea paginilor web și stabilirea relațiilor dintre acestea), aici este prezentată detaliat structura bazei de date prin descrierea tabelelor și a relațiilor dintre ele. De asemenea este reprezentată strucutra de adrese a site-ului, detalii de implementare a paginilor cât și modalitate de utilizare a lor.

Crearea sistemului informational

Efectuînd schematic structura bazei de date(figura 2.) voi implimenta datele în aplicația phpMyAdmin

Fig. 2. Structura bazei de date

Crearea sistemului informațional bazei de date în aplicația php MyAdmin folosind Wampserver

WampServer este o platforma de dezvoltare web pe Windows pentru aplicatii web dinamice folosind server Apache2, PHP limbaj de scripting și o bază de date MySQL[2]. Ea are, de asemenea, PHPMyAdmin pentru a gestiona cu ușurință bazele de date. Pentru deschiderea aplicației phpMyAdmin conectăm Wampserver tastînd butonul Start All Services (Fig.3.) și se tastăm în caseta de text pentru adrese a aplicației în orice browser adresa http://localhost/phpmyadmin/ (fig. 3.1.).

Fig.3. Conectarea Wampserver

Fig. 3.1. Conectarea la interfața SGBD-ului phpmyadmin

În fereastră sunt afișate tabelele bazei de date. (Fig 4.)

Fig. 4. Tabelele bazei de date

Operațiile aplicației phpMyAdmin asupra tabelelor dupa creare

Browse: permite vizualizarea datelor

Structure: vizualizeaza si modifica structura

SQL: permite introducere de comenzi SQL(Select-vizualizare a datelor, Insert-inserare a datelor, Update-modificare a datelor, Delete-stergere a datelor)

Export, Import: permite exportul sau importul de tabele

Operations: diferite operatii asupra structurii si proprietatilor tabelului

Empty: goleste de date tabelul

Drop: sterge efectiv tabelul[16]

Tabelele sistemului informațional bazei de date

Remarci:

Toate cîmpurile din tabele a caror denumire e precedata de ID_ sunt chei străine sau chei primare.

Campul ID_Limba din toate tabelele semnifică codul limbii in care e redată informația din înregistrarea respectivă, de exemplu: pentru en, informația din înregistrare va fi in engleza.

Tabelul teze – e folosit pentru păstrarea datelor despre teze, ca : Grad, data sustinere, data aprobare, autor, cod institutie cod specialitate, conducător, consultant stiințific, numărul de pagini. ID_Teza e cheia primară. Câmpul statut poate fi:

S – în examinare la CȘS

C – în examinare la CNAA

A – aprobat.

X – respinsă

R – retrasă

Acest câmp se completează automat la inserarea unei noi teze folosindu-se condițiile:

$statut = 'S';

if($sustinere<$azi) $statut = 'C';

if($aprobare<$azi) $statut = 'A';

Fig. 5 Structura tabelului teze

Tabelul translateteza – în acest table sunt păstrate datele despre teze care necesită traducere în mai multe limbi, astfel informația completă despre o teza poate fi obținută prin joncțiunea acestor table cu tabelul tezei prin intermediul cîmpului ID_Teza și condiția ca ID_Limba=limba aleasa. Despre documente sunt salvate denumirile, adnotare, cuprins cuvinte cheie , iar fișierele sunt localizate intr-un directoriu de pe serverul local pentru fiecare limba:

\files\ro

\files\ru

\files\en

Fig.6 Structura tabelului translateteza

Tabelul persoane – păstreaza datele despre persoana, ca grad, titlu, data și nr abilitare, instituție, el e folosit pentru identificarea conducătorului unei teze și membrii consiliului tezei.

Fig.7 Structura tabelului persoane

Tabelul instituții – păstrează informații despre instituții, ca: denumire și abreviatură, ultima fiind folosită și ca cheie primară, acest tabel e folosit pentru identificarea instituției în care activează o persoană și a instituției în care va fi susținută teza.

Fig.8 Structura tabelului instituții

Tabelul consilii – determină consiliul de atestare a unei teze , ce conține informatii ca: cifrul consiliului, persoană din consiliu, rolul ei în consiliu și teza care a fost aprobată de consiliu. Printr-o joncțiune cu tabelul teze, prin cîmpul ID_Teza se poate determina întregul consiliu a unei teze cu ID-ul respectiv.

Fig.9 Structura tabelului consilii

Tabelul grade – păstrează denumirile gradului știintific al unei personae sau tezei in diverse limbi, ID_Grad e cheia primara si coincide cu abreviatura gradului

Fig.10 Structura tabelului Grade

Tabelul Titluri – pastrează denumirile titlurilor persoanelor în diverse limbi

Fig.11 Structura tabelului Titluri

Tabelul Roluri – pastrează denumirile rolurilor (membru, președinte, secretară etc.) persoanelor în consilii în mai multe limbi

Fig.12 Structura tabelului Roluri

Tabelele Specialitati, Profile, Ramuri, Domenii – aceste tabele formează o ierarhie de date domenii -> ramuri -> profile -> specialități sunt folosite pentru clasificarea specialităților.

Fig.13 Structura tabelelor Specialitati, Profile, Ramuri, Domenii

Tabelul users – păstreaza datele personale despre utilizatori, data și ora ultimei autentificări, cît și starea utilizatorilor, autorizati sau neautorizați, astfel doar un utilizator autorizat va putea accesa site-ul și gestiona datele din tabele de mai sus, cît și datele despre utilizatori de asemenea și autorizarea acestora. Un alt camp din acest tabele câmpul Type care determină tipul utilizatorului:

0 – utilizator simplu, care poate doar vizualiza datele

1 – administrator, care poate vizualiza, insera, edita, șterge datele din tabele.

Fig.14 Structura tabelului users

Tabelul pass_to_send – pastrează parolele în format clar ce vor fi trimise pe e-mail-ul utilizatorului ce a trimis o cerere de înregistrare , dupa care vor fi șterse.

Fig.15 Structura tabelului pass_to_send

Tabelul useronline – pastrează datele despre id-ul utilizatorului și timpul lui de accesare al site-ului.

Fig.16 Structura tabelului useronline

Link-urile sistemului utilizate de către administrator

/inregistrare – pagina de inregistrare a unui utilizator simplu

/cerere – pagina de transmitere a unei cerei de inregistrare pentru administrator

/ – afișarea paginii de start in caz in care nu e autentificat, altfel lista tezelor

/authuser – pagină de autentificare pentru un utilizator simplu

/authadmin – pagină de autentificare administrator

/teze – afișarea lista tezelor

/teze/<id_teza>/ – afisarea informațiilor despre teza cu codul id_teza

/teze/insert – pagina de adăugare a unei teze

/teze/edit/<id_teza> – editarea informațiilor despre teza cu codul id_teza

/teze/delete/<id_teza> – ștergerea tezei cu codul id_teza

/consilii – afișarea informațiilor despre datele consiliilor

/consilii/insert – pagina de adăugare a unui consiliu

/consilii/edit/<id_consiliu> – editarea informațiilor despre consiliul cu codul id_consiliu

/consilii/delete/<id_consiliu> – ștergerea consiliului cu codul id_consiliu

/roluri – afișarea informațiilor despre toate rolurile

/roluri/insert – pagina de adăugare a unui rol

/roluri/edit/<id_rol> – editarea informațiilor despre rolurile cu codul id_rol

/roluri/delete/<id_rol> – ștergerea rolului cu codul id_rol

/persoane – afișarea informațiilor despre toate persoanele

/persoane/insert – pagina de adăugare a unei persoane

/persoane/edit/<id_persoana> – editarea informațiilor despre persoanele cu codul id_persoană

/persoane/delete/<id_persoana> – ștergerea persoanei cu codul id_persoană

/grade – afișarea informațiilor despre toate gradele știintifice

/grade/insert – pagina de adăugare a unui grad știintific

/grade/edit/<id_grad> – editarea informațiilor despre gradul cu codul id_grad

/grade/delete/<id_grad> – ștergerea gradului cu codul id_grad

/titluri – afișarea informațiilor despre toate titlurile știintifice

/titluri/insert – pagina de adăugare a unui titlu știintific

/titluri/edit/<id_titlu> – editarea informațiilor despre titlul cu codul id_titlu

/titluri/delete/<id_titlu> – ștergerea titlului cu codul id_titlu

/institutii – afișare lista instituțiilor

/institutii/<id_institutie>/ – afișarea informațiilor despre instituția cu codul id_instituție

/institutii/insert – pagina de adăugare a unei instituții

/institutii/edit/<id_institutia> – editarea informațiilor despre instituția cu codul id_instituția

/institutii/delete/<id_institutia> – ștergerea instituțiiei cu codul id_instituția

/nomenclator – vizualizarea listelor domeniilor, ramurilor, profilelor si specialităților

/domenii/insert – pagina de adăugare a unei specialități

/domenii/edit/<id_specialitate>- editarea informațiilor despre specialitatel cu codul id_specialitate

/domenii/delete/<id_specialitate> – ștergerea specialităței cu codul id_specialitate

/ramuri/insert – pagina de adăugare a unur ramuri

/ramuri/edit/<id_ramura> – editarea informațiilor despre ramura cu codul id_ramura

/ramuri/delete/<id_ramuri> – ștergerea ramurii cu codul id_ramura

/profile/insert – pagina de adăugare a unui profil

/profile/edit/<id_profil> – editarea informațiilor despre profillul cu codul id_profil

/profile/delete/<id_profil> – ștergerea profillului cu codul id_profil

/specialitati/insert – pagina de adăugare a unei specialități

/specialitati/edit/<id_specialitate> – editarea informațiilor despre specialitatatea cu codul id_specialitate

/specialitati/delete/<id_specialitate> – ștergerea specialitatații cu codul id_specialitate

/data/edit/<id_user> – editarea si vizualizarea informațiilor despre utilizatorul cu codul id_user

/data/pass/<id_user> – accesarea paginii de modificare a parolei utilizatorului cu codul id_user

/cereri – vizualizarea utilizatorilor și informatiilor despre ei

/cereri/delete/<id_user> – ștergere utilizatorului cu codul id_user

/cereri/accept/<id_user> – acceptarea cererii utilizatorului cu codul id_user

/search/?search_text=<text cautat> – cautarea unei teze ce conțin în denumire sau în cuvintele cheie text_cautat

/advanced – accesarea paginii de căutare avansată

/exit – ieșire de pe site

Realizarea și implimentarea funcțiilor

Fig.17 Pagina de start

Pe site sunt 2 tipuri de utilizatori: administrator și utilizatori simpli.

Diferențierea utilizatorilor în cod se face în urma verificării câmpului Type a tabelului users, apoi dacă utilizatorul este administrator, se setează o variabilă de sesiune: $_SESSION['logat'] = true; pentru utilizatori simpli: $_SESSION['guest'] = true;

Astfel pentru a nu permite drepturile de modificare a bazei de date pentru utilizatorii simpli, în fiecare script se verifică dacă e setată variabila $_SESSION['logat'], de exemplu:

Utilizatorilor simpli nu le este permisă vizualizarea listei de utilizatori și acceptarea cererilor de administrator, astfel acest meniu nu este accesbili pentru ei:

if(isset($_SESSION['logat']))

echo'<div><a href= "'.$baseUrl.'/cereri'.'">Utilizatori

(cereri '.$nr_cereri.')</a></div>';

Nici accesarea din bara de adrese nu este posibilă:

if(!isset($_SESSION['logat']))

die ('Error !!! Need autentification!!');

De asemenea e interzisă editarea și șteregerea:

if(isset($_SESSION['logat']))

echo "

<td class='topBorderOnly bottomBorderOnly rightBorderOnly'>

<a href=\"".$baseUrl."/specialitati/edit/".$id_spec."\">

<img src=\"".$baseUrl."/img/edit.png"."\"></img></a>

<a href=\"".$baseUrl."/specialitati/delete/".$id_spec."\">

<img src=\"".$baseUrl."/img/delete.png"."\"></img></a>

</td>";

Cât și inserarea:

if(isset($_SESSION['logat']))

{

echo '<div ><button class="myButton" onclick="window.location.href=\''.$baseUrl.'/institutii/insert'.'\'">Add institutie</button></div>';

}

Pagini Administratori

Pentru accesarea site-ului administratorii trebuie sa se autentifice (vezi Fig. 14) folosind ca nickname email-ul cu care s-au inregistrat (vezi Fig. 17) și parola trimisă pe email sau care a modificat-o ulterior. Pentru a autentifica un utilizator se folosește codul:

$pass = md5($pass);

$sql="SELECT * FROM users where Email ='$login' and pass='$pass'";

$result=mysql_query($sql);

if(mysql_num_rows($result)==0)

{

die('err Date de autentificare incorecte');

}

$data = mysql_fetch_assoc($result);

if($data['Autorizat']=='0')

{

die('err Acest utilizator nu a fost autorizat');

}

Fig. 18 Formularul de autentificare

Înregistrarea unui administrator pe site se efectuează prin trimiterea unei cereri administrației, care este completată cu datele personale indicate in tabelul users (vezi fig. 14), care apoi va fi confirmată de orice utilizator acceptat

Fig.19 Formularul de transmitere a cererii

Dupa autentificare utilizatorul este redirectionat la pagina principală a site-ului unde este afișată lista tezelor (vezi Fig.20).

Fig. 20 Pagina cu lista tezelor

Aici sunt afisate urmatoarele informații despre teze: Gradul, Denumirea, Domeniul, Data susținerii, cît și acțiunile ce pot fi efectuate – editare (vezi Fig. 21), – ștergere. Această pagina e accesată și la alegerea meniului Teze. Pentru a afișa domeniul din baza de date se face joncțiunea dintre 5 tabele:

$sql='SELECT teze.ID_Teza,ID_Grad,DenTeza,DenDomeniu,DataSustinere FROM '

. 'teze LEFT JOIN translateteza on teze.ID_teza=translateteza.ID_teza '

. 'and translateteza.ID_Limba=\''.$lang.'\''

.' LEFT JOIN specialitati on teze.ID_Specialitate=specialitati.ID_Specialitate '

. 'and specialitati.ID_Limba=\''.$lang.'\''

. ' LEFT JOIN profile on specialitati.ID_Profil=profile.ID_profil '

. 'and profile.ID_Limba=\''.$lang.'\''

. ' LEFT JOIN ramuri on profile.ID_Ramura=ramuri.ID_Ramura '

. 'and ramuri.ID_Limba=\''.$lang.'\''

. ' LEFT JOIN domenii ON ramuri.ID_Domeniu=domenii.ID_Domeniu '

. 'and domenii.ID_Limba=\''.$lang.'\''

La acesarea acțiunii de editare , apare posibilitatea de editare a informațiilor despre teza selectată (fig.21):

Fig. 21 Editarea informației despre o teza

Pentru a adăuga o teză se va apăsa butonul Add teza pentru accesarea formularului de înserare a unei teze (vezi Fig.22)

Fig.22 Formularul de adăugare a unei teze

Pentru vizualizarea consiliilor tezelor accesam submeniul consilii, unde va fi afisată lista tezelor si componenta consiliului pentru fiecare teza (Vezi Fig.3.2.8) cît si acțiunile ce pot fi efectuate pentru un consiliu – editare (vezi Fig. 23), – ștergere. De asemenea în aceasta fereastră e posibilă adăugarea consiuliui pentru unele teze (vezi Fig. 3.2.9), pe această pagina sunt posibile funcționalităti ca: alegerea tezei pentru care trebuie adăugat consiliul, adăugarea unui membru (alegerea unei persoane din tabelul persoane, cît și a rolului persoanei respective in consiliu).

Fig.23 Pagina de vizualizare a listei consiliilor pentru fiecare teza

Fig. 24 Formularul de înserare a unui consiliu

Fig. 23 Formularul de editare a unui consiliu

Vizualizarea rolurilor din consilii pot fi vizualizate accesand legătura Roluri din pagina de vizualizare a consiliilor (vezi Fig. 24), în cadrul acestei pagini e posibilă adăugarea (vezi Fig. 25), editarea( vezi Fig. 26) și ștergerea unui rol:

Fig. 24 Pagina de vizualizare a rolurilor

Pagina prezintă formularul de adăugare a unui rol(Fig. 25)

Fig. 25 Formularul de adăugare a unui rol

Pagina prezintă formularul de editare a unui rol(Fig. 26)

Fig. 26 Formularul de editare a unui rol

Vizualizare listei nomenclatorului, adică ierarhia: domenii -> ramuri -> profile -> specialitați e posibilă accesand subdomeniul Nomenclator din meniul principal (vezi fig. 27), aici de asemenea e posibilă adăugarea (Fig.28), editarea (Fig. 29) , ștergerea informațiilor din nomenclator

Fig. 27 Pagina de vizualizare a datelor din nomenclator

Pagini de adăugare a domeniilor, ramurilor,profilelor,specialităților(Fig. 28)

Fig. 28 Formularele de adăugare a domeniilor, ramurilor, profilelor, specialităților

Pagina de adăugare a formularelor de editare a domeniilor, ramurilor, profilelor, specialitatilor (Fig. 29)

Fig. 29 Formularele de editare a domeniilor, ramurilor, profilelor, specialitatilor

Pentru vizualizarea datelor despre persoanele înregistrate pe site accesăm meniul Persoane (Fig.30), aici avem posibilitatea vizualizării datelor despre o persoana( vezi Fig. 31 ) adaugării unei personae (Vezi Fig. 32), ediarea datelor despre o persoana (vezi Fig. 33) cît și ștergerea datelor despre o persoană.

Fig. 30 Afișarea listei persoanelor

Fig. 32 Pagina de afișare a datelor despre o persoană

Fig. 33 Formularul de adăugare a datelor despre o persoană

Fig. 34 Formularul de editare a datelor despre o persoană

De aici e posibilă accesarea listelor gradelor științifice cît și titlurile persoanelor (vezi fig 35), unde putem adăuga (vezi Fig. 36) editează (vezi Fig 37) și șterge gradul sau titlul respectiv.

Fig. 35 Paginile cu listele gradelor și titlurilor știintifice

Fig. 36 Formularele de adăugare a gradelor și titlurilor științifice

Fig. 37 Formularele de editare a gradelor și titlurilor științifice

Pentru a vizualiza lista insituțiilor accesam submeniul Instituții din meniul principal (vezi Fig. 38) aici , avem posibilitate afișarii informațiilor despre o instituție (vezi Fig. 39) , editarea informațiilor despre o instituție (vezi Fig. 40) cît șistergera unei instituții.

Fig. 38 Pagina de afișare a listei instituțiilor

Fig. 39 Formularul de adăugare a unei instituții

Fig.40 Formularul de editare a unei instituții

Pentru a vizualiza si edita informațiile despre persoana autentificată accesăm meniul Date personale (Vezi Fig. 41), aici de asemenea putem modifica parola utilizatorului curent (Vezi Fig. 42).

Fig. 40 Vizualizarea și editarea datelor despre persoana autentificată

Pagina formularul de modificare a parolei(Fig. 41)

Fig. 41 Formularul de modificare a parolei

Procedura de autentificare a utilizatorilor simpli e echivalentă cu cea a adminstratorilor(Vezi Fig. 42)

Fig.42. Formular de autentificare utilizator simplu

Însă înregistrarea acetstor utilizatori e mai simplă deoarece ei setează parola la înregistrare(Vezi Fig. 43)

Fig. 43. Formular înregistrare utilizator simplu

Însă odată înregistrat utilizatorul simplu va avea acces doar de vizualizare a datelor, iar itemul Cereri din meniu nu va fi accesibil.

Consilii(Vezi Fig. 44)

Fig. 44 Pagina de vizualizare a listei consiliilor pentru fiecare teză pentru utilizatorii simpli

Nomenclator(Vezi Fig. 45)

Fig. 45 Pagina de vizualizare a nomenclatorului pentru utilizatorii simpli

Persoane(Vezi Fig. 46)

Fig. 46 Pagina de vizualizare a listei persoanelor pentru utilizatorii simpli

Instituții (Vezi Fig. 47)

Fig. 47 Pagina de vizualizare a listei insitituțiilor pentru utilizatorii simpli

Celelalte pagini ce permit doar vizualizarea informațiilor concrete despre teză, instituție, persoană sunt aceleași ca și la administratori.

BIBLIOGRAFIE

Aplicatii Web la cheie. Studii de caz implementate in PHP; Editura Polirom 2003

Connolly, T., Begg, C., Strachan, A. – Baze de date, Ed. Teora, 2000.

Connolly, T., Begg, C., Strachan, A. – Database Systems – A Practical Approach to Design, Implementation and Management, Addison Wesley Longman Limited 1995, 1998

Dezvoltarea aplicatiilor WEB cu PHP și MySQL; Editura Teora 2004.

Dezvoltarea aplicatiilor WEB folosind XHTML, PHP și MySQL; Editura Polirom 2005.

E.Macovei, O.Zaharie. Proiectarea sistemelor informatice, ASE București,1989.

Florescu, V. and co. – Databases. Practical and Teoretical Approach, Infomega, 2001

Gh.Lâsâi, I.Lungu ș.a. Sisteme informatice și baze de date, CEPASEBucurești, 1993.

Hernandez, M. J. – Database design for mere mortals : a hands-on guide to relational database design, 2nd ed., Addison Wesley, 2003

Henderson, K. – The Guru‘s Guide to SQL Server Stored Procedures, XML, and HTML Addison Weslwey, 2002

Henderson, K. – The Guru‘s Guide to Transact-SQL, Addison Wesley, 2000

HTML, XHTML, CSS și XML prin exemple – ghid practic; Editura Teora 2005.

ÎNVATĂ SINGUR PHP, MYSQL ȘI APACHE; Editura Corint 2005.

Laura Thomson; Dezvoltarea aplicatiilor WEB cu PHP și MySQL, Editia a II-a (+CD); Editura Teora 2005.

MIHĂESCU, L. Sisteme informaționale și aplicații informatice în administrarea afacerilor. Sibiu: Ed. Universității “Lucian Blaga”, 2009.

Moraru, S., Perniu, L. – Web-applications on databases in electrical domain, Ed. Lux Libris, 2004

MySQL, [<http://www.mysql.com/>] – pagină web

Popescu, I. – Database Design, Editura Tehnică, 2001

Sabău G., Avram V. – Computer Systems and Databases, Editura Oscar Print

Scheuerl, S, J.G. – Modelling Recovery in Database Systems, School of Mathematical and Computational Sciences University of St Andrews, 1997

The PHP , [<http://www.php.net/>] – pagină web

The Apache Software, [<http://httpd.apache.org/>] – pagină web

Velicanu, M., Lungu, I., Bodea C., Ioniță, C., Bădescu G. – Database Management Systems, Editura Petrion, 2000

Waymire, R., Sawtell, R. – Sams Teach Zourself Microsoft SQL Server 2000 in 21 Days, Sams Publishing, 2001

Wandschneider Marc, Core WEB APPLICATION DEVELOPMENT WITH PHP AND MYSQL, 2004

Yovits, M. C. – Advances in Computers, Vol. 38. (Ed.), Academic Press, 1994.

Томсон Л., Веллинг Л., РНР и Муsql, 2005

Шкрыль А., PHP – это просто, Санкт-Пет., «БХВ- Петербург», 2006

Кузнецов М, Симдянов И, PHP5, Санкт-Пет., «БХВ- Петербург», 2006

ТРОФИМОВА, В. В. Информационные системы и технологии в экономике и управлении: учебное пособие. 2-е издание. Москва, 2007.