Sistemul Informatic Si Securitatea Cardurilor Bancare

Cuprins

Introducere

Primele idei în legatura cu aparitia unui instrument de plata de genul cardului au aparut în 1946 datorita lui John C. Biggins. Acesta a conceput niste bonuri valorice în schimbul carora se puteau face de la comercianti diferite achizitii. De la acest sistem simplist s-a ajuns la eliberarea primelor carduri în 1951, banca ce a facut acest prim pas fiind Franklin National Bank din New York. Tot în aceeasi perioada Diners Club introducea pe piata primul card pentru calatorii si consum (în 1950). Seria lansarilor a continuat, în 1960 Bank of America lansând BankAmericard, în prezent faimoasele VISA.Evolutia acestor instrumente de plata a fost spectaculoasa. Pâna în 1980 numarul cardurilor emise a atins cota de 73 milioane, iar pâna în 1991 ajungându-se la peste 100 milioane.

Initial bancile si celelalte institutii emitente nu au stiut carui sector de piata sa adreseze aceste carduri, comerciantilor sau consumatorilor. Însa raspunsul a venit de la sine datorita unei caracteristici fundamentale a cardurilor: usurinta în utilizare, cardurile au fost acceptate de catre toate categoriile de potentiali utilizatori.Astfel cumparatorii s-au vazut scapati de problemele pe care li le ridica utilizarea numerarului, ei nemaiîntâlnind dificultati în achizitionarea de bunuri si servicii. În afara acestui aspect cardul s-a constituit într-un instrument ce le asigura obtinerea instantanee de credite.

Bancile si comerciantii au fost mult ajutati în munca lor de utilizarea cardurilor. Ei puteau astfel autoriza vânzarile cu mult mai multa usurinta. Daca numarul cardului nu apare pe lista neagra si valoarea tranzactiei se încadreaza sub limita stabilita, atunci tranzactia se putea desfasura fara probleme. În alta ordine de idei, volumul vânzarilor a crescut substantial în urma utilizarii cardurilor. Cu cât s-au emis mai multe carduri din punct de vedere cantitativ si al diversitatii lor, cu atât comerciantii care acceptau astfel de instrumente de plata au fost mai mult vizitati de catre cumparatori. Un alt avantaj consta în faptul ca micii comercianti nu ar fi avut puterea de a realiza un sistem de vânzare pe baza de credite. Astfel, prin intermediul cardurilor de credit, ei au putut si pot beneficia de un astfel de sistem de plati, sistem ce le aduce un numar mult mai mare de cumparatori.

        Comerciantii  si bancile au fost si sunt o categorie ce a beneficiat de numeroase avantaje financiare de pe urma cardurilor, si mai ales a credit cardurilor. Astfel, prin intermediul acestora din urma, ele acordau cu usurinta credite, în urma carora încasau dobânzi destul de avantajoase. În afara de aspectele de ordin financiar, bâncile au reusit prin intermediul cardurilor sa sparga bariera impusa de limitele geografice. Lucrarile de specialitate definesc cardul ca fiind “un instrument de decontare care asigura posesorului autorizat achizitionarea de bunuri sau servicii fara prezenta efectiva a numerarului”.Ca o derivata a definitiei mentionate mai sus, putem mentiona o alta functie a cardului, care este cea de obtinere neconditionata de numerar, utilizându-se în acest sens diferite automate destinate strict acestui scopest criteriu a devenit din ce în ce mai putin semnificativ.            Chiar daca exista mai multe tipuri de carduri, emise de banci sau societati diferite si care uneori au si unele functii diferite (de debit sau de credit), toate aceste instrumente au unele trasaturi comune, cum ar fi:

1.sunt realizate din material plastic de dimensiuni standard

2. pe fata cardului este inscriptionat numele emitentului, numarul cardului, perioada de valabilitate, numele posesorului, sfera de aplicabilitate, sigla emitentului, etc.

3.  pe spatela cardului este aplicata o banda magnetica dedicata elementelor de securitate

Tipologie

Tipologia cardurilor poate fi analizata în functie de mai multe criterii. Un prim criteriu în acest sens îl reprezinta modalitatea de stocare a caracteristicilor de securizare. În functie de acest criteriu, cardurile pot fi cu banda magnetica sau cu microprocesor.În cazul cardurilor cu banda magnetica, încriptarea si securizarea informatiilor despre utilizator, emitent, precum si a algoritmului de codare – decodare se realizeaza pe trei piste distincte.

Cardurile cu microprocesor au atasate pe fata un chip care permite stocarea informatiilor de securitate direct în acesta, permitand în acelasi timp si transferul efectiv de fonduri. În prezent exista o tendinta de înlocuire a cardurilor cu banda magnetica de catre cele cu microprocesor.

           Banca poate să emită următoarele tipuri de carduri:

– carduri de debit

– carduri de credit.

            Cardul de debit se utilizeaza pentru achizitionarea de bunuri sau servicii si pentru obtinerea de numerar dintr-un cont de card în limita soldului disponibil. Contul din care opereaza cardul respectiv poate fi un cont curent de operatiuni sau unul dedicat tranzactiilor cu carduri.

um si un spatiu dedicat exclusiv semnaturii posesorului emnificativ.

            În functie de clienti, de credibilitatea acestora, cardurile de credit pot fi de mai multe tipuri. Exista astfel carduri de tip charge, pentru clientii ce nu prezinta o credibilitate deosebita. În aceasta situatie posesorul este obligat ca în maxim o luna sa acopere creditul acordat.

Caracteristici, avantaje si dezavantaje

Caracteristici

–         comerciantii beneficiaza deposibilitatea de a utiliza carduri de mai multe tipuri, emise de mai multe banci, având acces astfel la o diversitate relativ mare de cartele. Ei preiau totodata si costurile de administratie si riscurile de a fi indusi în eroare prin uz de fals;

–         cartile de plata ale clientilor, indiferent de natura lor, sunt acceptate din ce în ce mai mult în tot mai multe medii comerciale, economice;

–         usurinta în utilizare si comoditate. Cumparaturile devin mai usor de realizat ca niciodata;

–         este un sistem modern, de ultima ora;

Avantaje

–         institutiile financiare reduc considerabil consumul de hârtie;

–         clientii nu mai sunt nevoiti sa poarte mereu asupra lor bani în numerar, fapt ce duce la diminuarea riscului de pierdere sau furt. Astfel, gradul de siguranta al banilor clientilor este mai ridicat;

–         în cazul pierderii sau furtului cartii de plata, suma de banii care se afla în contul detinatorului ramâne intacta;

–         pentru clienti, valoarea de utilizare a cardului creste cu cât sfera de utilizare a acestuia se mareste. Aceasta tendinta de marire a sferi de utilizare a cardurilor se afla în strânsa legatura cu procesul de globalizare ce se înregistreaza la scara mondiala;

Dezavantaje

–         costul ridicat al ATM-urilor si POS-urilor;

– în cazul în care după pierderea cardului posesorul nu sună la bancă să-l blocheze, cardul poate fi utilizat de infractori pentru sustragerea unor sume impotatnte de bani din cont.

Sistemul informatic bancar: funcțiuni și caracteristici

Un sistem informațional al unei bănci este cu atât mai eficient cu cât culegerea, prelucrarea și transmiterea informației are la bază mijloace moderne de calcul sau dacă este susținut de un sistem informatic adecvat. Sistemul informatic bancar poate realiza o multitudine de funcțiuni: procesarea tranzacțiilor; întocmirea și ținerea evidenței contabile și a altor evidențe operative privind operațiunile curente ale clienților, creditele, depozitele, operațiunile documentare, operațiunile speculative; întocmirea rapoartelor pentru conducerea operativă a băncii; întocmirea rapoartelor solicitate de Banca Centrală și alte organe ale administrației centrale sau locale; furnizarea de informații necesare deciziilor strategice. Toate acestea au drept finalitate: raționalizarea muncii de rutină; rapiditate și calitate în deservirea clientului; reducerea posibilității de eroare de prelucrare; operativitate în luarea deciziilor de zi cu zi; fundamentarea corectă a deciziilor strategice. Analiza economico-financiara într-o bancă nu poate fi făcută corespunzător fără un sistem informatic puternic, performant, care să poată furniza informații în timp real și de calitate și utilitate deosebite. Se consideră că un sistem informatic bancar eficient trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

integrat, acoperind toată gama de operațiuni bancare;

multibranch, tranzacțiile pot fi executate din orice sucursală, indiferent de locul unde clientul își are deschis contul;

multicurrency, tranzacțiile pot fi efectuate în orice valută, indiferent de valuta în care sunt exprimate conturile clientului;

tranzacțional, în baza informațiilor privind tranzacția respectivă, sistemul generează automat toate operațiunile contabile precum și mesajele SWIFT aferente sau, după caz, în baza mesajelor SWIFT generează tranzacția și respectiv înregistrările contabile;

în timp real, orice tranzacție care a fost introdusă în sistem și a fost autorizată corespunzător este reflectată imediat în toate evidențele băncii.

Deși, la o primă vedere un sistem informatic bancar pare simplu de realizat, realitatea este cu totul alta. Pentru banca centrală, sistemul informatic al Băncii Naționale a României este o preocupare continuă și a evoluat gradual, în prezent atingând un nivel mediu în ceea ce privește complexitatea și gradul de interconectare ale tehnologiilor și aplicațiilor sale. Principalele proiecte derulate în anii precedenți au vizat continuarea procesului de informatizare a activității contabile, administrarea resurselor umane, administrarea circulației monetare, activitatea de achiziții și implementarea unui sistem modern de rating bancar. Pentru o bancă comercială problema sistemului informatic nu este una de moment, numai la înființare sau când decide să treacă la automatizarea lucrărilor. Practic, această problemă persistă de-a lungul întregii vieți a unei bănci deoarece calitatea serviciilor oferite de o bancă, precum și deciziile operative și strategice depind de calitatea sistemului informatic. Nevoia de tehnologie a informației și provocarea de a implementa tehnologia informației în România este îngreunată de integrarea complexă, respectiv combinația dintre nevoia de a automatiza un proces existent sau de a schimba complet afacerea. Beneficiile tehnologiei informației sunt mult mai greu de realizat, deoarece ele implică înlocuirea forței de muncă umane cu tehnologie, implică schimbări în modul în care banca își realizează afacerile, iar toate aceste schimbări durează destul de mult timp. În același timp, însă, cu toate aceste riscuri și dificultăți, beneficiile pe termen lung sunt considerabile. Concluzia celor spuse este că, instalările de tehnologie a informației reprezintă restructurarea reală, în adevăratul sens al cuvântului.

Servicii electronice pentru clienți

Crearea de servicii moderne pentru corporații și populație constituie pentru bănci o preocupare permanentă. Una dintre direcțiile strategice de acțiune a băncilor românești este sistemul integrat de plăți electronice. Tehnologia informației este din ce în ce mai prezentă

în viața noastră, astfel încât se va face mai mult remarcată prin absență decât prin prezență. Tehnologia este simplă pentru cei care s-au născut după ce s-a inventat. Există două sintagme-cheie în prezentarea soluției pe care, în general, băncile au adoptat-o: arhitecturi flexibile și tendința de descentralizare a prelucrării informației.

Din cauza evoluției tehnologice foarte rapide, nu poți schimba un sistem bancar în fiecare an sau la doi-trei ani. De aceea banca trebuie să-și constituie infrastructura de comunicații suficient de flexibilă pentru a integra noutățile tehnologice în domeniul tehnicii de calcul. Pe de altă parte, băncile din România sunt percepute ca fiind foarte mici; acest lucru este valabil – din punct de vedere al dimensiunii activelor. Primele cinci bănci românești în funcție de mărimea activelor (BCR, BRDSociéte Générale, Raiffeisen Bank, CEC, ABN Amro Bank) dețineau în anul 2004 cca 60 la sută din activele bilanțiere aggregate1. Creșterea activelor bancare pe total sistem a fost de 16,7%, în condițiile obținerii unei valori a activelor bancare de aproximativ 15 miliarde de euro, ceva mai puțin de 30% din PIB.

În ceea ce privește rețeaua teritorială, băncile mari au rețele foarte largi ( CEC -1.510 unități, BCR -291 unități, Raiffeisen Bank -192 unități, BRD – 173 unități, BANC POST- 166 unități). Dificultățile acestor bănci în implementarea tehnologiei informației sunt de ordin tehnologic.

Astfel, la nivelul unei unități bancare, unde sunt rețele locale de calculatoare, au loc următoarele necesități de transfer de date:

– transferul de informații către centru pentru consolidare și transfer electronic de fonduri interbancar;

– conexiuni digitale directe

– terminal distant pentru aplicații referitoare la transferurile externe;

– conectarea ATM-urilor la calculatorul central;

Soluția la care s-a ajuns:

– rețele locale la nivel de unități;

– rețea metropolitană la nivel de Bucuresti;

– o rețea generală la nivelul întregii bănci;

– rețeaua Rompac

– operator Global-One;

– soluții terestre tip X25;

Pe această infrastructură s-a format un bun serviciu de decontare electronică – transfer electronic de fonduri interbancar- cu ritmul de decontare la 24 de ore.

Alt serviciu este cel legat de plățile externe; scopul oferirii acestuia este creșterea operativității, accelerarea plăților, inclusiv apropierea de client, iar soluția-descentralizarea operațiunilor de decontare prin introducerea datelor și controlul documentelor la unitățile din țară, iar autorizarea plăților efective la nivelul sediului central.

Transferul de fonduri în exterior, prin autorizare la sediul central, se face prin rețeaua SWIFT. O parte componentă a activității de retail este sistemul plăților prin carduri, un element important al strategiei marilor bănci românești.

S-au stabilit contacte încă din 1991 cu VISA și EUROPAY.

Cei doi indici specifici ai pieței de carduri sunt:

– Indicele de penetrare în ceea ce privește clienții potențiali;

– Indicele de consum ce reprezintă valoarea cheltuielilor ce se pot efectua pe un card.

Peste 94% din cardurile emise în România sunt carduri de debit, cele mai multe fiind folosite la plata salariilor. Așa se explică faptul că sunt utilizate mai mult pentru retragerea de numerar.

Totuși, există din ce în ce mai multe persoane care solicită emiterea unui card de debit pentru a fi protejate de riscurile pe care le implică banii lichizi. Nu în ultimul rând, românii solicită emiterea unui card pentru a-l folosi în străinătate.

Plata facturilor către furnizorii de utilități prin intermediul ATM-urilor este unul dintre serviciile cele mai tentante prin care clienții își economisesc timpul petrecut la ghișeele aglomerate. Sub acest aspect, BCR are cel mai mare număr de contracte cu diferiți furnizori, incluzând pe lângă operatorii de telefonie mobilă (prezenți și la unele din celelalte bănci) și furnizorii de utilități: apă, gaze, curent, telefonie fixă. Taxele și impozitele locale pot fi achitate cu ajutorul cardurilor prin BCR, Banc Post și Banca Transilvania. În concluzie, rămâne pentru toate băncile implicate în sistemul cardurilor, o vastă muncă de educare a populației privind avantajele și dezavantajele acestui sistem. Riscurile pot fi controlate, iar avantajele sunt mai mari decât dezavantajele.

Serviciile bancare pe Internet, reprezintă un alt instrument de plată electronică. Cu ajutorul lui, clienții băncilor economisesc timp și bani, efectuând operațiuni care se realizează în mod curent la ghișeul băncii, însă cu comisioane cu până la 50% mai mici. Internet bankingul este un serviciu disponibil tuturor persoanelor, prin care se pot realiza operațiuni bancare 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, din orice parte a lumii unde există o conexiune Internet, oferind mobilitate și confort. Tranzacțiile au loc online și în timp real, beneficiind de același grad de protecție acordat de bancă propriului sistem informatic.

Securitatea tranzacțiilor realizate prin Internet este și principalul aspect care ar trebui săl intereseze pe client. Conexiunea la Internet este monitorizată în permanență, iar pentru accesul în sistemul informatic al băncii fiecare abonat are un nume de utilizator și o parolă. O altă măsură de securitate este valabilitatea pentru o singură sesiune de lucru a parolelor de recunoaștere, la o nouă conectare generându-se o altă secvență de parole. Acest serviciu este destinat în cea mai mare parte persoanelor fizice și este oferit în mod gratuit de către cea mai mare parte a băncilor. Piața financiară și cea a comunicațiilor mobile au făcut un pas important, prin introducerea serviciului de mobile banking, SmartTel SMS, dezvoltat de compania Universal Card Systems.

Pentru a oferi clienților săi o libertate de mișcare mai mare, băncile au început să pună la dispoziție și servicii de mobile banking. În funcție de operatorul de telefonie mobilă la care clientul este conectat, se pot alege una din cele trei variante de servicii oferite de BRD (cu Orange), BCR (cu Connex, Orange, Zapp și CosmoRom) și Raiffeisen Bank (cu Connex).

Mobile banking-ul permite obținerea mai multor informații financiar-bancare, indiferent de zi sau de oră, folosind numai telefonul mobil, fără a merge la bancă, la bancomat sau la un calculator conectat la Internet. Pentru fiecare solicitare de informații se primește un mesaj text care este tarifat ca SMS de către compania de telefonie.

Serviciile de mobile banking pot fi accesate prin intermediul mesajelor scrise sau al protocolului WAP, în funcție de tipul telefonului pe care îl posedă utilizatorul.

SmartTel SMS reprezintă o aplicație de SMS banking, cu rol de interfață de comunicare între bancă și clienții săi, contribuind la optimizarea schimbului de informații între aceștia. Prin intermediul serviciului SmartTel SMS, utilizatorii, persoane fizice sau juridice, primesc informații referitoare la conturile pe care le dețin la băncile care oferă în prezent serviciul.

Informațiile sunt recepționate pe telefonul mobil, sub forma mesajelor SMS. Serviciul folosește ca suport de transmisie rețelele GSM ale operatorilor de telefonie mobilă (Orange, MobiFon, Zapp, Cosmorom), iar ca suport informațional mesajele text în protocol SMS.

Principalul avantaj pe care îl prezintă serviciul se referă la mobilitate. Serviciul, disponibil 24 de ore din 24, poate fi accesat oricând și oriunde, prin simpla apelare de pe telefonul mobil a numărului 681, informațiile primindu-se aproape instantaneu pe telefonul mobil, sub forma mesajelor SMS.

Printre alte avantaje ale SmartTel SMS se pot enumera accesul direct la informațiile despre cont și schimbul rapid, eficient și sigur de informații prin intermediul mesajelor SMS, serviciul fiind de fapt o modalitate sigură și confidențială de informare.

Securitatea serviciului și confidențialitatea informațiilor primite sub forma mesajelor SMS este garantată de însăși cartela SIM a utilizatorului, care asigură identificarea unică în rețeaua GSM a posesorului acesteia.

SmartTel va diversifica gama serviciilor oferite, punând la dispoziția clienților săi și informații precum cursul de schimb valutar, istoricul ultimelor tranzacții din cont, posibilitatea transferului de fonduri dintr-un cont în altul, plata facturilor telefonice direct din cont pe baza unui mesaj SMS transmis către bancă de pe propriul telefon mobil sau transmiterea de mesaje clienților cu privire la soldul contului la orice modificare intervenită în cont. Ultima facilitate, și anume transmiterea de mesaje de tip ,,push” – fără solicitarea prealabilă a clientului – este foarte utilă pentru prevenirea și identificarea imediată a oricărei tentative de fraudă.    

Cardurile bancare

În prezent cardul este cel mai modern și unul dintre cele mai utilizate instrumente de plată și de credit în intreaga lume. Anul 2000 marchează esențial în extinderea folosirii cardurilor în țara noastră.

În realitate, cardul nu este decât o variantă modernă a plății prin cec (dacă în cazul plății prin cec se semnează o filă cec care va fi încasată la termen sau la vedere, în cazul plății prin card se mandatează prin utilizarea cardului sau se semnează o factură, aceeași operație de plată), o evoluție normală spre creșterea utilității și eficienței, în prezent diferitele tipuri de carduri, de circulație internațională sau nu, având tendința de a înlocui numerarul și cecul în aproape toate tipurile de plăți, implementarea acestora fiind dependentă doar de introducerea centrelor de procesare a tranzacțiilor cu carduri. Eficiența deosebită a acestui instrument de plată este reprezentat de tehnologia electronică pe care se bazează utilizarea lor, transferul electronic al fondurilor la locul de vânzare (electronic funds transfer at point of safe – EFTPOS), decontarea tranzacției fiind posibilă prin simpla utilizare a facilităților de "inteligențe"/ "smart card" ale cardului într-un sistem on-line de procesare.În general, orice persoană fizică sau juridică poate solicita băncii sau companiei emitente eliberarea unui card.

Între bancă și client se încheie un contract în care se precizează tipul de card emis, respectiv solicitat de client, facilitățile de care va dispune titularul, obligațiile acestuia față de bancă, etc.

Contul prin care se pot face operațiuni cu carduri este un cont bancar care poate fi asemănat unui cont curent. În funcție de practica diferitelor bănci, acest cont poate fi un cont distinct, denumit cont de card, sau un cont colateral contului curent.

Obținerea și deținerea unui card presupune plata de către titular a unei taxe de emitere și a unei taxe de utilizare anuale, sub forma unor sume fixe.

La primirea cardului, beneficiarul semnează pe versoul cardului, în spațiul special destinat, amintit anterior. Acesta este specimenul de semnătura ce va fi confruntată cu semnăturile date de titular pe alte documente legate de utilizarea facilităților oferite de card (cec, chitanță, facturi, etc.)

Odată cu primirea cardului personalizat, banca îi comunică titularului parola personală (în mod confidențial).

Codul personal de identificare aferent unui card, prescurtat – conform practicii internaționale – PIN (Personal Identification Number), abreviere utilizată și în limba română, este codul atribuit de emitent unui deținător de card, cod pe care utilizatorul poate fi pus în situația de a-l reproduce, în vederea verificării identității deținătorului, în cazul unei plăți prin card deservită, de exemplu, de un automat programabil.

În cazul în care plata se face prin transfer electronic de date, PIN poate fi considerat ca echivalentul electronic al semnăturii deținătorului. Mecanismul plății prin card se bazează pe două premise contactuale: contractul aderent încheiat între consumator și emitentul cardului și contractul de furnizor încheiat între emitent și comerciantul care acceptă să fie plătit prin acest mecanism.

Avantajele utilizatorilor de carduri sunt reprezentate de creșterea securității utilizatorilor fondurilor proprii (prin eliminarea utilizării numerarului, posibilitatea de a beneficia de credite precum și posibilitatea de a beneficia de servicii suplimentare). Banca emitentă va fideliza clienții deja existenți prin acordarea a diverse facilități, va beneficia și ea de siguranța cu carduri și, de fapt va beneficia de creșteri ale încasărilor din comisioane, dobânzi, etc, asemenea oricăror operații bancare curente. Principalele avantaje ale utilizării cardurilor se vor regăsi mai ales la nivelul comercianților. Acestia își vor putea crește numărul de clienți și volumul de vânzări datorită creșterii securității operațiilor și pocedurilor de plată simple și comode, precum și prin posibilitatea de a oferi avantaje diverse utilizatorilor de carduri. Dezavantajele sunt reprezentate de posibila utilizare frauduloasă a cardurilor pierdute sau furate atunci cand nu se declară imediat pierderea acestora, precum și posibilitatea ca utilizatorii acceptați ai cardului să poată folosi fonduri cu mult peste limitele acceptate de proprietar.

Odată intrat în posesia cardului, titularul îl poate utiliza pentru:

Plata mărfurilor și serviciilor la unitățile care vând mărfuri sau prestează servicii și acceptă acest instrument de plată;

Obținerea de numerar de la ghișeele băncii sau de la distribuitoarele automate de numerar.

Când deținătorul cardului dorește să cumpere o marfă, prezintă cardul vânzătorului. Tranzacția, plata se poate realiza în două moduri: fie cardul este introdus în terminalul electronic al magazinului – EFTPOS, care va tipări automat borderoul vânzărilor (notele de plată), fie vânzătorul va folosi un aparat de tipărire (imprinter) pentru notele de plată standardizate, denumite vouchere.

1.EFTPOS

Plata mărfurilor și serviciilor presupune existența unui terminal la comerciant, conectat la infrastructura informatică și de telecomunicații destinată plăților prin carduri.

Terminalul pentru transfer electronic al fondurilor, prescurtat EFTPOS, permite preluarea, captarea și transmiterea de informație asupra plății cu card prin mijloace electronice, de la comerciant la centrul de autorizare.

Folosind informația conținută de banda magnetică a cardului (cardul fiind introdus într-o fantă specială a terminalului) și prin testarea valorii tranzacției la EFTPOS, comerciantul primește automat autorizarea privind plata (în 30 de secunde).

De îndată ce tranzacția este autorizată, dispozitivul furnizează nota de plată în două exemplare. Notele de plată sunt semnate de client, semnătura dată este confruntată de comerciant cu cea de pe card; cu aceasta plata a fost efectuată. O notă de plată rămâne la comerciant, iar cealaltă, împreună cu marfa, este dată cumpărătorului.

2.IMPRINTER

O altă modalitate de a efectua plata cu carduri, mai puțin rapidă, presupune legătura telefonică cu centrul de autorizare și utilizate de către comerciant a unui imprinter.

Imprinterul este un dispozitiv mecanic care permite luarea unei amprente de pe elementele în relief de pe fața cardului și transpunerea lor (prin gofrare/embosare) pe suprafața unui document confecționat pe suport de hârtie (denumit imprinter voucher) care este, de regulă, nota de plată a comerciantului.

In acest caz, comerciantul verifică formal cardul (integritate, corespondența dintre numele de pe card și documentele de identitate ale clientului, etc); casierul comerciantului telefonează la centrul de autorizare (centru de procesare a tranzacțiilor cu carduri) și comunică elementele de identificare ale cardului (numărul cardului, perioada de valabilitate a acestuia) și valoarea tranzacției; centrul de procesare , folosind sistemul de telecomunicații prin satelit, autorizează efectuarea tranzacției; după primirea autorizării, casierul întocmește, utilizând imprinterul, nota de plată (voucher) în trei exemplare, care trebuie semnată de cumpărător. După confruntarea semnăturii de pe nota de plată cu cea de pe card, vânzătorul eliberează marfa și îi dă un exemplar al notei de plată și clientului.

La încheierea zilei de lucru, comerciantul totalizează notele de plată întocmite cu ocazia vânzărilor prin card, le înregistrează și predă băncii câte un exemplar din fiecare, celelalte rămânând în evidențele sale.

Banca plătește comerciantului contravaloarea notelor de plată predate la un termen prestabilit prin contractul încheiat.

Infrastructura informatica și de telecomunicații asigură securitatea și rapiditatea tranzacțiilor și permite:

Autorizarea (aprobarea) tranzacției de către banca/instituția emitentă a cardului;

Creditarea contului comerciantului de către banca sa pentru mărfurile și serviciile vândute de aceasta pe bază de card;

– Debitarea de către banca emitentă a contului posesorului de card, cu sumele plăților

efectuate de client.

3.Tipuri de distribuitoare de numerar

Cardul poate fi utilizat și pentru extragere de numerar de la ATM-urile băncilor sau ghișeele acestora.

Pentru utilizarea acestora, deținătorul cardului trebuie sa introducă cardul într-o fantă specială a aparatului, să tasteze PIN-ul și suma dorită. Operațiunea realizată de aceste automate este directă și imediată, iar deținătorii cardului primesc automat un document scrie care le permite să păstreze evidența tranzacției.

În practica comercială bancară s-a generalizat utilizarea abrevierii ATM pentru a desemna orice distribuitor de numerar. Într-o abordare strictă, se disting două tipuri de distribuitoare de numerar, diferențiate prin gama serviciilor oferite:

Distribuitor automat de numerar – este denumit și cash dispenser sau bancomat, reprezintă dispozitivul electomagnetic care permite clientului să retragă bani din contul atașat cardului;

Ghișeul automat de bancă – denumit conform practicii internaționale ATM (Automated Teller Machines), este un dispozitiv electromagnetic, în principiu asemănător distribuitorului automat de numerar, care în afara de faptul că permite retragerea de numerar din disponibilul de cont, permite titularului de card să aibă acces și la diferite servicii de informare asupra situației unor conturi ale sale, asupra transferului de fonduri sau privind acceptarea de depozite.

În limbajul curent s-a impus termenul de ATM pentru a desemna deopotrivă distribuitorul de numerar, cât și ghișeul automat de bancă, chiar dacă gama serviciilor oferite este diferită.

Cardul poate fi folosit și pentru tranzacții poștale și telefonice. Numărul este citit de telefon sau este scris pe nota de plată și tranzacția este încheiată. Pentru a preîntâmpina frauda, când se folosește cardul pentru astfel de tranzacții, au fost introduse multe mijloace de control. În cazul în care bunurile sunt livrate la domiciliul cumpărătorului, reprezentantul firmei vânzătoare trebuie să obțină semnătura pentru livrarea mărfii.

4.Autorizarea plății

După cum am arătat, efectuarea unei plăți prin card indiferent de sistemul folosit, presupune autorizarea plății de la centrul de procesare al băncii emitente.

Răspunsul primit, care este rezultatul autorizării, poate conține unul din următoarele tipuri de mesaje referitor la card:

Acceptarea pentru toate suma plătită;

Solicitarea de instrucțiuni suplimentare la o adresa dată și într-un anumit interval de timp ( dacă sunt elemente îndoielnice);

Neacceptarea ca mijloc de plată;

Neacceptarea ca mijloc de plată, cu solicitarea de a se confisca respectivul card de către comerciant.

Se observă că sistemul este astfel conceput încât asigură securitatea operațiunilor, protecția băncii emitente și a comerciantului, din punct de vedere al plății și existenței fondurilor, precum și protecția celor implicați împotriva fraudelor și falsurilor.

5.Cheltuielile posesorilor de carduri

Ca pentru orice serviciu suplimentar, trebuie achitat un preț. Astfel, în cazul în care titularul cardului optează pentru achitarea numai a unui procent minim din datorie, i se va percepe o anumită dobândă pentru restul datoriei. Rata dobânzii percepute tinde să fie mai mare decât în cazul altor tipuri de împrumuturi. În majoritatea cazurilor, posesorul are de achitat o taxă de emitere și o taxă anuală de utilizare (uneori și alte comisioane).

6.Cheltuielile comercianților și prestatorilor de servicii

Așa cum s-a arătat, vânzătorul sau alte persoane care acceptă cardul ca mijloc de plată pentru mărfurile sau serviciile furnizate trebuie să achite băncii sale un comision (o anumită taxă), care poartă numele de „taxa pentru comerciant”. Acesta este stabilit de către bancă și reprezintă un procent din valoarea tranzacției.

7.Cardurile pierdute sau furate

Companiile emitente de carduri trebuie să asigure un anumit grad de protecție posesorilor de carduri în cazul în care aceștia le pierd sau le sunt furate.

În primul rând beneficiarul trebuie să informeze imediat compania emitentă a cardului despre pierderea sau furtul cardului său. Numărul de telefon unde se reclamă pierderea sau furtul unui card este comunicat de companii fiecărui titular de card. Detalii asupra numerelor de telefon necesare în astfel de cazuri sunt comunicate și prin intermediul situației lunare a soldului.În momentul în care a fost înștiințată de pierderea sau furtul unui card, compania emitentă va anula cardul, pentru a preveni folosirea lui ulterioară de către altă persoană.În Marea Britanie, posesorii de carduri intră sub incidența legii răspunderii limitate, ceea ce presupune că aceștia vor trebui să suporte numai o mică parte din suma rezultată din folosirea ilegală a cardului, anterior comunicării pierderii. În cazul debit cardului însă, nu există o astfel de protecție. Deținătorii debit cardurilor suportă singuri întreaga sumă, în cazul în care cardul a fost folosit înainte de a fi comunicată pierderea lui. Oricum, cei ce acceptă la plată carduri, sunt încurajați să manifeste vigilență în acceptarea acestora. În acest scop, se întocmesc liste care le sunt puse la dispoziție, existând un sistem de recompense acordate în cazul în care un astfel de card este descoperit.

Rambursarea debitului existent la momentul comunicării pierderii sau furtului se realizează lunar, eșalonat pe o perioada de maxim un an.

8.Servicii opționale asociate cardurilor

Aceste servicii pot consta în descoperiri de card și adăugarea unei asigurări de viață sau pentru accidente. Costurile acestor opționale sunt de obicei calculate în funcție de soldul lunar și sunt evidențiate în situația soldului.

9.Protecția cardurilor

Băncile asigură clienților serviciul de blocare și înlocuiere a cardului în cazul în care acesta a fost pierdut sau furat. Clientul trebuie să anunțe banca, iar aceasta va bloca cardul respectiv și va emite un nou card clientului. Cu cât banca este anunțată mai repede cu atât riscul de a se extrage bani de către cel care a furat cardul este mult mai mic.

10.Formatul general al cardului

Cardul trebuie să cuprindă informații cu referire la titularul acestuia și la banca respectivă de emitere și anume:

Pe fața cardului:

Denumirea și sigla emitentului (banca sau altă instituție);

Numărul cardului;

Numele și prenumele deținătorului;

Data la care expiră valabilitatea cardului;

O hologramă vizibilă la lumina naturală.

Pe partea din spate (verso):

Banda magnetică (înregistrabilă pe cel puțin trei piste care respectă prevederile ISO);

Spațiul (panel) de semnătură unde clientul semnează la primirea cardului;

Informații pentru titularul cardului;

Adresa băncii.

Acesta este formatul general pentru toate tipurile de carduri emise în întreaga lume, indiferent de marca sau de banca emitentă.

10.1 TIPURI DE CARDURI

În prezent, clientul are posibilitatea de a alege dintre mai multe tipuri de carduri sau chiar să-și personalizeze cardul. De exemplu, banca poate emite carduri în funcție de venituri sau de serviciile oferite.

Ca structuri de baza se disting:

Credit card;

Store card;

Debit card;

Carduri multifuncționale;

Smart card.

10.1.1. Credit card

Credit cardurile sunt primele instrumente de plată de acest gen care au apărut. Credit cardul (cartea de credit) indică faptul că deținătorului i-a fost deschisă o linie de credit care îi permite să achiziționeze bunuri și servicii și/sau numerar, în limita unui plafon stabilit în prealabil.

Credit cardul se emite titularului în baza unui cont bancar deschis în acest scop. Particularitatea credit cardului, așa cum rezultă și din denumirea sa, este faptul că permite beneficiarului să efectueze plăți chiar daca nu are disponibilități în contul său. în contractul care s-a încheiat între client și bancă se specifică plafonul limită (linia de credit) în cadrul căruia banca îl va credita.

Credit cardul este astfel emis încât permite deținătorului:

Să ramburseze în totalitate creditul la sfârșitul perioadei stabilite, în acest caz fiind denumit, potrivit practicii internaționale, și charge card;

Să ramburseze numai în parte, partea rămasă urmând a fi considerată o extensie a creditului acordat anterior (potrivit plafonului de credit convenit prin contractul cu banca).

Dispunând de credit card, titularii pot efectua plăți la toate magazinele, instituțiile, etc. care acceptă aceste instrumente de plată. În contextul dezvoltării rețelelor informatice și a reducerii costurilor de instalare și utilizare, magazine din întreaga lume acceptă la plată astfel de carduri. Comercianții și firmele care sunt conectate la rețea plătesc băncilor sau companiilor emitente de carduri o taxă pentru posibilitatea efectuării tranzacțiilor prin utilizarea cardurilor.

Credit cardurile pot fi folosite nu numai pentru plata mărfurilor, dar și a serviciilor de cele mai variate tipuri, cum sunt cele telefonice sau poștale.

Titularii credit cardurilor primesc lunar situația debitelor. Aceste situații lunare cuprind în general, următoarele informații:

Valoarea limită a creditului de care posesorul cardului poate beneficia;

Plăți efectuate prin folosirea cardului;

Intrările de sume (depuneri, salarii, alte venituri) în contul titularului la compania emitentă a cardului;

Dobânda ce a fost debitată;

Soldul la zi;

Valoarea creditului său, după caz, suma rămasă disponibilă în cont.

La primirea acestei situații, clientul poate opta pentru: achitarea integrală a datoriei; achitarea parțială acesteia sub forma unui procent prestabilit, calculat asupra întregii sume datorate, sau rambursarea oricărei alte sume. În cazul în care titularul cardului nu achită datoria în totalitate, se percepe o dobânda asupra sumei nerambursate, care se adaugă la soldul debitor al contului.

Pentru a descuraja clienții să depășească limita creditului, dobânda calculată pentru acest sold este mult mai mare decât cea utilizată de bancă în condițiile unui credit obișnuit, având caracter penalizator.

Situația lunară a debitelor, întocmită de bănci sau companiile emitente ale cardurilor, este documentul în baza căruia posesorilor li se solicită efectuarea plății datoriei. Plata trebuie efectuată în 21 de zile de la data emiterii situației debitelor. În funcție de data la care se cumpără o marfă (de exemplu, la începutul lunii) și la data întocmirii situației debitelor (după sfârșitul lunii), credit cardurile dau posibilitatea unei creditări fără dobândă pe o perioadă de (până la) 56 de zile.

10.1.2. Store card

Multe dintre marile magazine sau companii de servire a populației (de exemplu, benzinării) au introdus propriile carduri care, într-un fel, concurează credit cardurile emise de bănci. Majoritatea marilor magazine preferă să emită propriul instrument de plată – denumit store card (carte de magazin), din mai multe considerente, printre care pot fi amintite următoarele:

Constituie un element important în procesul de asigurare a loialității clienților pentru magazinul sau rețeaua respectivă de magazine;

Determina creștere vânzărilor prin facilitățile de plată oferite;

Furnizează comercianților informații de piață valoroase.

În esență, store cardurile sunt o variantă a credit cardurilor, deci modul lor de utilizare este asemănător acestora: lunar, se întocmește situația debitelor, iar clienții au posibilitatea de a opta, la sfârșitul fiecărei luni pentru achitarea întregii datorii sau numai a unui procent din aceasta. Există însă și unele magazine care emit carduri de tipul charge card și, drept urmare, întregul sold trebuie plătit în fiecare lună.

Store cardurile pot fi folosite numai în cadrul aceluiași grup (rețea) de magazine, iar tranzacțiile nu se derulează prin intermediul sistemului bancar de decontări, astfel că acest tip de operațiuni pot fi considerate ca aparținând unui sistem închis.

10.1.2.1 Avantaje pentru posesorul credit cardului

In lume, numarul companiilor care accepta achitarea produselor sau serviciilor lor prin credit carduri este de ordinul milioanelor, iar aria geografica de utilizare a lor este foarte larga. Sunt tari, cum ar fi cele din Europa de Est, unde numarul acestor companii este inca foarte mic, fiind de obicei localizate in principalele zone turistice. Deci gama produselor si serviciilor ce pot fi achizitionate folosind credit cardul este foarte larga si, in acelasi timp, posesorul unui card are posibilitatea de a efectua cea mai avantajoasa achizitie.

Detinand un credit card, cumparatorul are posibilitatea sa aleaga momentul efectuarii anumitor achizitii. Deoarece are un credit la dispozitie, va putea cumpara un anumit produs in momentul in care are nevoie de el sau cand il va gasi pe piata.

In multe tari, legile pentru protectia consumatorilor confera un anumit grad de protectie celor care achita produsele cumparate prin credit carduri, in sensul ca, in cazul in care produsele sunt falsificate, posesorul cardului va obtine o recreditare din partea companiei emitente a credit cardului, daca valoarea achizitiei depaseste o anumita suma(in Marea Britanie,de exemplu, 100 de lire sterline).

Posesorul cardului are posibilitatea de a achita datoiria in intregime la primirea situatiei soldului sau de a achita acest sold in rate lunare.

In cazul in care datoria este achitata in totalitate, posesorul unui credit card poate beneficia de un credit fara dobanda pentru o perioada de pana la 56 de zile.

Tranzactiile se realizeaza mai rapid decat in cazul cecului; in cazul in care comerciantul este dotat cu un echipament adecvat (terminale electronice), procedura va consta doar in introducerea cardului in aparat si realizarea de catre aparat a notei de plata, urmata de semnarea acesteia de catre client.

Totodata cu credit carduri pot fi achitate serviciile telefonice si postale, prin simpla tastare le telefon a numarului cardului sau prin inscrierea acestuia pe un ordin de plata in favoarea postei.

Un alt avantaj, in comparatie cu plata prin cec sau numerar este gradul ridicat de securitate asigurat de folosirea credit cardului in procesul efectuarii achizitiilor.

10.1.2.2. Avantaje pentru comerciant

Spre deosebire de cec (care trebuie sa urmeze procedura sistemului de decontare), prin utilizarea cardului plata este garantata, iar comerciantul este creditat imediat,cu valoarea marfurilor sau serviciilor vandute pe baza de credit card, in momentul in care documentele ce atesta vanzarile (borderouri, chitante, facturi) sunt prezentate pentru plata la banca.

Sistemul permite comerciantilor sa ofere clientilor marfuri vandute in conditii de credit, fara a fi nevoiti sa suporte cheltuieli adminisrative sau riscuri de neplata.

Oferind marfuri sau servicii pe credit, comerciantii care accepta credit cardurile atrag mai multi clienti, comparative cu cei care nu au introdus aceasta facilitate.

Operand cu credit carduri, comerciantul este degrevat de o mare parte din cheltuielile si riscurile pe care le presupune folosirea numerarului.

In realizarea actiunilor promotionale si a campaniilor publicitare, comerciantii beneficiaza de infrastructura unei retele internationale de credit carduri.

In scopul imbunatatirii standardului serviciilor oferite clientilor, o parte din marile lanturi de magazine dau posibilitatea clientilor de a obtine numerar prin prezentarea cardului. Pentru client, acest lucru reprezinta o facilitate in plus,i ar pentru comerciant un mijloc de a “vehicula” numerar, fara a suporta cheltuieli pentru o astfel de operatiune.

10.1.2.3. Avantaje pentru banci

Avatajele emiterii și utilizării cardurilor sunt următoarele:

determină diminuarea operațiunilor realizate manual și crește numărul de operațiuni efectuate automat;

determina diminuarea operatiunilor cu numerar;

plătile efectuate de clienți cu carduri sunt garantate;

dobanzile percepute sunt mai ridicate în cazul operatiunilor cu credit carduri în comparașie cu dobânzile percepute în cazul altor forme de împrumut;

pentru bancă o altă sursă de venit o reprezintă comisioanele percepute comercianților.

Principalele caracteristici

Caracteristicile principale ale tuturor tipurilor de credit carduri sunt:

achizitionarea de marfuri si serviciii in baza unui credit, ale carui limite au fost stabilite prin contractul incheiat de banca cu clientul sau;

emiterea periodica de catre companiile de carduri a situatiei soldului;

posibilitatea acordata clientului de a opta pentru modalitatea de achitare a datoriei catre compania emitenta a cardului – plata integrala sau achitarea in rate (cu exceptia charge cardului, care impune stingerea integrala a datoriei, in fiecare luna).

10.1.3. Debit cardul

Debit cardul (cartea de debit) permite ca detinatorului sau sa ii fie debitata, in mod direct, contravaloarea bunurilor, serviciilor achizitionate si/sau numerarului folosit (prin ATM) pe seama fondurilor din contul sau.Debit cardul se emite in baza unui cont bancar al clientului – titular al cardului. Debit cardul este folosit asemanator numerarului, in sensul ca titularul poate efectua plati in limita disponibilitatilor sale banesti din cont sau, daca a incheiat in prealabil o conventie cu banca, un credit in descoperit de cont (pentru ca banca sa auturizeze plati si dupa ce fondurile sale au fost cheltuite).Utilizarea debit cardurilor nu presupune circulatia nici unui document pe suport de hartie. Debitarea contului titularului se efectueaza simultan cu creditarea contului magazinului sau institutiei care accepta ca instrument de plata debit carduri. Pentru a le face mai atractive pentru clienti, bancile debiteaza contul titularului dupa trei zile de la efectuarea achizitiei.

Procedurile folosite in efectuarea platilor sunt asemanatoare celor prezentate la credit carduri. Spre deosebire de cec,in cazul debit cardurilor, marfurile pot fi comandate prin telefon, iar valoarea tranzactiilor nu este limitata. Bineinteles, tranzactia va fi concretizata numai in cazul in care disponibilitatile banesti din contul clientului sunt suficiente.

10.1.3.1 Avantajele debit cardurilor

Folosirea debit cardurilor in tranzactii prezinta avantaje pentru toti cei trei participanti implicati: client, banca, comerciant.

10.1.3.2. Avantaje pentru banci

Principalele avantaje sunt:

tranzacțiile efectuate de către clienți sunt mai bine controlate;

cheltuielile sunt mai reduse în cazul utilizării debit cardurilor comparativ cu cele rezultate în cazul procesării cecurilor sau numerarului;

majoritatea operațiunilor fiind automate se reduce și volumul de muncă de la ghișeele bancare.

10.1.3.3. Avantaje pentru clienti

Din perspectiva clientilor se pot enumera urmatoarele avantaje:

clientii pot achita direct cu cardul bunurile cumpărate, eliminându-se riscul de a li se fura banii din portofel;

comparativ cu cec-ul în cayul cardurilor nu trebuie completat nici un document în cazul unei tranzacții efectuate;

tranzacțiile sunt realizate autmota de către bancă.

Un dezavantaj pentru utilizatorii de carduri îl constituie faptul că nu toate magazinele sunt dotate cu terminale pentru plata cu cardul, astfel clienții sunt nevoiți să apeleze la plata cu numerar sau dacă magazinul acceptă să plătească utilizând cec-ul.

10.1.3.4. Avantaje pentru comerciant

taxele percepute de bancă sunt mult mai mici în cazul tranzacțiilor realizate cu cardul, comparativ cu cele în care se utilizează numerar;

în cazul tranzacțiilor efectuate cu cardul decontarea banilor se realizează mult mai repede decât în cazul utilizării cec-urilor.

10.1.4. Cardurile multifuncționale .

Cardul multifunctional este un card care conține toate funcțiile unui card de debit dar care are și funcția de garantare a plăților efectuate prin cec numit și card de garantare a cecurilor (cheque guaranted card).

10.1.4.1 Visa Gold

Este un card bancar de prestigiu, adresat persoanelor cu venituri mari si care au o situatie financiara solida si stabila. Acest tip de card, emis de B.R. poate fi utilizat atat in tara cat si in strainatate. Este u card de denit ce permite efectuarea de cheltuieli sau retragere de numerar in limita disponibilului din contul de card.

Limitele zilnice de utilizare:

numar tranzactii: nelimitat;

retrageri de numerar: nelimitat;

cumparari: nelimitat.

Servicii de asigurari si asistenta asociate cardului:

înlocuirea cardului în regim de urgență;

eliberarea de numerar în regim de urgență;

raportarea cardului pierdut sau furat;

asigurarea in caz de deces sau accident;

asigurarea in caz de invaliditate permanenta, partiala sau accidentala;

asigurarea in caz de cheltuieli medicale de urgenta – accidente si imbolnaviri;

asigurarea in caz de pierdere si intarziere a bagajelor inregistrate;

asigurarea in caz de intarziere a cursei aeriene;

asigurarea in caz de raspundere civila fata de terti (vatamari corporale);

24 de ore din 24, 7 zile din 7 servicii de asistenta in toata lumea;

transport medical de urgenta;

repatriere medicala;

repatrierea corpului neinsufletit;

rambursarea costului sicriului;

asistenta juridica in urma unui accident de automobil;

depunerea de cautiune in urma unui accident de automobil.

10.1.4.2. MASTERCARD MAESTRO

Este un card de credit care permite detinatorului sa beneficieze de un credit de pana la 2.000 euro, echivalentul in lei.

Avantaje:

perioada de gratie al dobanda de pana la 45 de zile;

fara giranti;

accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din tara sau strainatate;

eliminarea riscului pe care le presupune detinerea numerarului;

tranzactile internationale se deconteaza la cursul valutar al B.N.R.

Cardul de credit poate fi obtinut prin depunerea unei solicitari la oricare dintre sucursale.

Alte avantaje ale cardului de credit:

rambursarea creditului se poate face direct din cardul de debit la ATM-urile B.R. sau in mod automat de catre banca, prin debitarea disponibilitatilor din contul curent;

suma minima lunara de plata este de 20 % din creditul utilizat, plus dobanzile aferente.

cu cardul de credit poti achizitiona produse cu preturi reduse, prin magazinele Ultra Pro Computers (pana la 3% discount), COSMO (pana la 5% discount).

valoarea minima a liniei de credit pentru care se aproba emiterea cardului:100 de euro;

carduri pentru persoane juridice: VISA Electron, VISA Business.

Studiu de caz: Sistemul informatic bancar

Utilizarea auditării sistemului de operare

Ca alternativa la crearea inregistrarilor de audit in DB A_AUDIT_TRAIL (tabelaSYS_AUD$), poti crea inregistrari de audit in sistemul de operare. Fisierul sistemului deoperare care contine logurile poate avea oricare din urmatoarele date:

-Inregistrari de audit ale bazei de date

-Inregistrari obligatorii de audit (asta daca actiunile bazei de date sunt intotdeaunaauditate)

-Inregistrari de audit pentru utilizatorii cu rol administrativ (SYS)

Inregistrarile de audit ale sistemului de operare pot fi scrise fie intr-un fisier txt sau XML.

Avantajele folosirii auditarii de sistem:

-Reduce probabilitatea unui atac de tipul denial-of-service (DoS)

– Usureaza securizarea auditarii. Daca auditorul este diferit de administratorul bazeide date, se folosesc setarile OS, XML sau XML,EXTENDED. Altfel, un administrator poatevizualiza si modifica orice informative despre audit inregistrata in baza de date.

– Deoarece logurile de audit se scriu intr-o anumita locatie care se poate restrictiona pentru anumiti utilizatori, logurile de audit ale sistemul de operare implementeaza conceptelede separare a indatoririlor.

– Scrierea recordurilor auditului in fisiere de sistem are ca rezultat o consumare redusaa resurselor bazei de date. Din acest motiv, este excelenta pentru baze de date foarte mari.

-Inregistrarile auditului stocate in fisiere de sistem pot fi mai sigure decat cele stocatein baza de date, deoarece accesul la acestea poate cere drepturi pe care administratorii bazelor de date nu le au. Disponibiliatatea mai mare este un alt avantaj al inregistrarilor in fisiere desistem, deoarece acestea sunt disponibile chiar daca baza de date este temporar inaccesibila.- Daca parametrul de initializare AUDIT_TRAIL are valoarea XML (sau XML,EXTENDED), atunci Oracle Database scrie inregistrarile auditului in fisiere XML. Se poate utiliza vizualizarea V$XML_AUDIT_TRAIL pentru a face inregistrarile XML disponibilea dministratorilor bazei de date printr-o interogare SQL, obtinand o utilizare imbunatatita.

– Vizualizarea DBA_ COMMON _AUDIT_TRAIL include inregistrarile audituluiscrise in baza de date, inregistrarile in format xml, si continutul vizualizarii dinamiceV$XML_AUDIT_TRAIL.

– Utilizand inregistrarile in sistemul de operare, este posibila consolidarea recordurilor de audit din surse multiple, inclusiv Oracle Database si alte aplicatii.

Examinarea activitatiisistemului poate fi mai eficienta avand toate recordurile auditului in acelasi loc.Auditarea declaratiilor SQL este auditarea selectiva a unor grupuri de declaratii SQLcu privire la un tip particular de structura de baze de date sau obiect schema, dar nu a unei structuri sau obiect schema anume.

Declaratiile care se pot audita sunt in urmatoarele categorii:

-Declaratii DDL. De exemplu, AUDIT TABLE auditeaza toate declaratiile CREATE si DROP TABLE.

-Declaratii DML. De exemplu, AUDIT SELECT TABLE, auditeaza toate declaratiile SELECT

… FROM TABLE/VIEW, indiferent de tabela sau vizualizare.Auditarea declaratiilor poate fi extinsa sau concentrata, de exemplu, prin auditareaactivitatilor tuturor utilizatorilor bazei de date sau doar a unor anumite activitati.

Cum se auditeaza declaratia SQL SELECT TABLE?AUDIT SELECT TABLE BY ACCESS;

 Daca se doreste auditarea tuturor declaratiilor SQL, a conexiunilor utilizatorilor individuali sau a referintelor catre obiecte inexistente, se urmeaza pasii:

-Auditarea tuturor declaratiilor SQL pentru utilizatorii individuali. Se poate folosi clauzaALL STATEMENTS pentru a audita numai declaratiile SQL de inalt nivel.

Comportamentul acestei optiuni de audit este diferit fata de cel al altor optiuni de audit.Daca declaratia SQL este efectuata in interiorul unei proceduri PL/SQL, atunci optiuneaALL STAT

EMENTS nu o va audita. Aceasta optiune nu afecteaza alte optiuni de auditdeja setate.

-Auditarea tuturor declaratiilor SQL executate de utilizatori individuali.

– Auditarea tuturor declaratiilor pentru sesiunea curenta, indiferent de utilizator. Se poate utiliza clauza IN SESSION CURRENT pentru optiunea ALL STATEMENTS pentru auditarea declaratiilor SQL de inalt nivel pe intreaga durata a sesiunii de lucru.Nu se poate utiliza clauza IN SESSION CURRENT pentru un anumit utilizator. Declaratia NO AUDIT nu se poate utiliza pentru a o anula, insa auditarea dureaza atata timp cat estedeschisa sesiunea de lucru a utilizatorului. Cand sesiunea de lucru se inchide, auditareainceteaza.

-Auditarea declaratiilor care esueaza deoarece un obiect nu exista.

Optiunea  NOT EXIST Sa declaratiei AUDIT specifica auditarea tuturor declaratiilor SQL care esueaza deoareceobiectul tinta nu exista.Pentru a elimina declaratia SQL de audit, se utilizeaza declaratia  NO AUDIT SQL.(Auditarea privilegiilor va fi activata in continuare).

Inainte de a elimina declaratia SQL deauditare, trebuie detinut privilegiul de sistem AUDIT SYSTEM. Daca este configurata optiunea AUDIT ALL STATEMENTS, folosirea declaratiei

 NO AUDIT AUDIT STATEMENTS nu afecteaza alte optiuni de audit deja setate. Daca in declaratia AUDIT afost inclusa clauza IN SESSION CURRENT, nu se poate elimina folosind declaratia  NO AUDIT. (Setarea auditului discontiuna cand sesiunea se incheie.).Auditarea privilegiilor auditeaza declaratiile care folosesc privilegii de sistem, cum ar fi SELECT ANY TABLE.

In aceste situatii, declaratiile SQL care cer ca privilegiile auditatesa reuseasca sunt inregistrate.Se poate audita folosirea oricarui privilegiu de sistem. Asemenea auditariideclaratiilor, auditarea privilegiilor auditeaza activitatile tuturor utilizatorilor bazei de date saudoar a unei liste specificate de utilizatori. Daca se stabilesc setari similare atat pentruauditarea declaratiilor cat si pentru auditarea privilegiilor, atunci se genereaza o singurainregistrare a auditului. Auditarea privilegiilor este declansata doar daca acestea suntinsuficiente, adica numai daca ceea ce face posibila actiunea este un privilegiu de sistem.Auditarea privilegiilor este mult mai concentrata decat auditarea declaratiilor,deoarece fiecare optiune de audit al privilegiilor auditeaza numai anumite declaratii, nu o listade declaratii.

Optiunile auditului privilegiilor sunt aceleasi ca la privilegiile de sistemcorespondente. Pentru a audita utilizarile reusite sau esuate ale privilegiului de sistem DELETE ANY TABLE, se foloseste urmatoarea declaratie:AUDIT DELETE ANY TABLE BY ACCESS;

 Auditarea privilegiilor si declaratiilor esuate AUDIT SELECT TABLE,INSERT TABLE, DELETE TABLE,EXECUTE PROCEDURE BY ACCESS WHEN EVER  NOT SUCCESSFUL;

 Urmatoarea declaratie sterge toate optiunile auditului privilegiilor.

 NO AUDIT ALL PR IVILEGES;

 Auditarea unui obiect schema monitorizeaza actiunile asupra obiectului respectiv, cumar fi tabele sau vizualizari. Auditarea obiectelor se aplica tuturor utilizatorilor, dar estelimitata la obiectul auditat. Utilizatorii pot folosi declaratiile AUDIT si NOAUDIT asupra obiectelor din propriile scheme. Se pot audita declaratii care fac referire la tabele, vizualizari,secvente, proceduri stocate individual, functii sau pachete, dar nu proceduri individuale dininteriorul pachetelor.

 Nu se pot audita direct declaratii care referentiaza grupuri, linkuri la baze de date, indici sau sinonime. Totusi, se pot audita indirect accesul la aceste obiecteschema, prin auditarea operatiunilor care afecteaza tabela de baza.

Cand se auditeaza un obiect schema, auditarea se aplica tuturor utilizatorilor bazei dedate.

 Nu se poate seta optiunea de audit doar pentru anumiti utilizatori. Se pot seta optiunilestandard ale auditului pentru obiectul schema tuturo obiectelor schema auditabile.

Particularitățile sistemului informațional bancar al băncii Ardealu S.A.

Ca orice bancă, banca Ardealu S.A., întreține în activitatea sa curent – operativă relații cu toți ceicare acționează asupra conturilor sale sau ale clienților ei. Deasemenea se exercită o serie derelații permanente între unitățile operaționale și funcționale ale întreprinderii bancare.Toate aceste activități și relații se materializează în evenimente pe care instituția banca Ardealu S.A. trebuie să le organizeze în cadrul sistemului său informațional pentru profitabilitatea activității sale, corespunzător exigențelor ce decurg din aplicarea practică a cerințelor mecanismelor economieide piață. Realizarea acestui deziderat presupune organizarea sistemului informațional al băncii Ardealu S.A. potrivit situațiilor actuale ținând seama de realizările în acest domeniu pe plan internațional și realizarea unei educații în acest sens al personalului propriu, personal ce trebuie să fie în măsura de a gestiona corect informația bancară cu costuri cât mai mici și utilitate cât mai ridicată.

Sistemul informational bancar e constituit din anasamblul mijloacelor si metodelor prin care se realizează colectarea, prelucrarea si transmiterea informatiilor, reprezentand o premise a unei bune organizari, atat a activitatii de conducere, coordonare și control, cat si a celei operative.

Acest sistem de control/conducere intră în legătură cu un sistem operant ce asigură , larândul său , pentru domeniul bancar transformarea unor fluxuri financiare de intrare în fluxurifinanciare de ieșire.În sistemele bancare evoluate între sistemul de conducere și cel operativ intervine unulinformațional.

Astfel se poate afirma că legătura din activitatea de decizie și cea operațională se realizează printr-un flux continuu de informații, în cadrul sistemului informațional bancar. Se poate afirma că activitatea bancară de calitate este influențată direct de organizarea și funcționarea sistemului informațional, de operativitate, precizia și calitatea informațiilor culese, prelucrate și transmise ca date. Sistemul informațional bancar îndeplinește rolul de prelucrare normală/automată a informațiilor transmise de către sistemul operant, în scopul furnizării datelor necesare controlului activității globale asigurate de către sistemul de conducere.

Practic sistemul informațional are următoarele funcții:

1. cunoașterea funcționării și specificul prelucrării realizate la nivelul subsistemului operant;

2. furnizarea de date pertinente, exacte și operative subsistemului de conducere;

3. implementarea funcțiilor esențiale relative la informațiile cu specific financiar-contabil;

4. generarea de informații cu caracter particular financiar-bancar;

5. memorarea acestor informații;

6. prelucrarea informațiilor.

O analiză a acestor funcții ale sistemului informațional bancar conduce la ideea căacestea pot fi simplificate, diversificate și exploatate prin intermediul tehnicilor operative.

În aceste condiții, informatizarea sistemului informațional cuprinde două nivele distincte:

1. nivelul subsistemului informațional organizațional reprezintă activitățile asociate sistemului financiar-bancar prin prisma informațiilor, a sarcinilor umane, a sarcinilor informatice, inclusiv a modalităților de funcționare (servicii, manageri, legături informaționaledirecte și indirecte);

2. nivelul subsistemului informațional informatizat reprezintă prelucrarea, salvarea și transferul automat al datelor utilizând sistemele de calcul și comunicații.

În concluzie se poate observa că sistemul informațional bancar structurat pe cele douănivele trebuie să asigure derularea unui flux continuu de informații intre activitatea de conducereși cea operațională, activități aflate într-o interdependență, în care fiecare constituie suport pentrucealaltă.

Astfel sistemul informațional bancar este supus unui proces continuu de îmbunătățire, de perfecționare a principalelor sale laturi. În primul rând, perfecționarea sistemului informațional bancar presupune ca volumul de informații bancare să fie redus la strictul necesar, utilitatea fiind principalul criteriu de selecție.

În cadrul acestei problematici a sistemului informațional bancar pune accentul pe primul nivel al acestuia și anume subsistemul informațional organizațional carereflectă activitățile generatoare și consumatoare de informații:

– operații curente de ghișeu;

– gestiunea depozitelor bancare;

– gestiunea clienților băncii;

– gestiunea și controlul tuturor sistemelor de credite utilizate de către bancă;

– operațiuni de scont cu efecte comerciale;

– operațiuni valutare și de plăți;

– gestiunea operațiunilor de decontări cu alte bănci;

– gestiunea operațiilor de transfer și clearing;

– gestiunea operațiunilor specifice proiectelor de investiții finanțate total sau parțial de la bugetul statului;

– evidență contabilă analitică și sintetică, inclusiv contabilitatea veniturilor și cheltuielilor;

– activitatea de personal

În ceea ce privește subsistemul informațional informatizat S.C B.R.D S.A secaracterizează printr-o slabă informatică la nivelul întregii structuri organizatorice.

În viitor banca Ardealu S.A. va trebui să realizeze un sistem informatic standard bancar distribuitîn sensul deplin al definiției care presupune:

1. computerizarea nucleului;

2. computerizarea punctelor din rețea ca sisteme gestionate de sistemul monetar;

3. descentralizarea și optimizarea serviciilor de prelucrare automată la nivele inferioare;

4. proiectarea rețelei bancare;

5. informații și servicii cu publicul.

3. Aplicatii și programe informatice utilizate de banca Ardealu:

3.1 iBank 

Fiecare entitate are un server propriu-XUI si utilizatorii accesează aceeași bază de date comună situate la Centrala București.

Aplicatia utilizată de banca Ardealu S.A. se numește iBank scrisă pe arhitectura CLAIN SERVER. În acest mod informația se scrie direct pe serverul de la București și toate modificările făcute de un utilizator vor fi vizionate și de ceilalți.

Programul iBank a fost conceput spre sfarșitul anilor ’80 de către o firmă specializată din SUA. Banca Ardealu S.A. a achiziționat produsul în 1994-1995 pentru a înlocui programul PCBANK. În decembrie 1996, banca Ardealu S.A. a încheiat un contract cu ICL, prin care aceasta a cumpărat dreptul de afolosi iBank în România pentru un comision anual stabilit în funcție de numărul de utilizatoriautorizați. În calitate de integrator de sisteme, ICL s-a angajat să instaleze iBank, în sucursalele băncii și să pună la dispoziție hard-ul necesar (inclusiv servere).

Banca Ardealu S.A. a implementat un sistem internațional compatibil pentru tranzacțiile internaționale, prin instalarea unui pachet software pentru tranzacții financiare, numit Bank Trade, care procesează acreditive, scrisori de garanție, ordine de plată și încasare.

O condiție de bază necesară pentru funcționarea tuturor acestor sisteme este existența unei infrastructuri eficiente de telecomunicații. În 1999 cu asistență din partea Global One,Banca Ardealu a introdus o rețea de telecomunicații X.25, capabilă să susțină noul sistem bancar integratiBank li operațiile rețelei de ATM-uri.

În 2000 a fost implementat sistemul Multicash, care permite banca Ardealu S.A. să pună la dispozițieclienților săi servicii avansate de gestionare a numerarului. Banca Ardealu S.A. este de asemenea în proces deintroducere a sistemului Intranet, care va înlocui sistemul de poștă electronică cu un sistem mai performant.

Începând cu decembrie 2000, banca a pus la dispoziția clienților întreprinderii un nouserviciu bancar din gama produselor Electronic Banking , MultiX. Acesta permite clientului să realizeze o serie de operațiuni bancare de la propriul sediu. Oferind servicii de bancă la distanțăși bazat pe schimbul de date între client și bancă, MultiX se adresează în special clienților care au relații de afaceri frecvente cu banca Ardealu și care fac în mod regulat viramente naționale șiinternaționale.

Pentru client MultiX înseamnă un acces la serviciile băncii 24 ore din 24, 7 zile din 7,operațiuni în cont urmărite zi de zi, proceduri simplificate pentru operațiunile bancare, osecuritate mai bună, confidențialitate și controlul informațiilor, schimburi mai rapide deinformații între client și bancă, mai puține costuri legate de comisioane.

Cea mai modernă metodă de administrare a conturilor la îndemîna clienților băncii ,având acces rapid la bancă de oriunde și oricând pentru a obține infomațtii ân timp real direct din fațacalculatorului, 24 din 24, 7zile din 7 este Online-banking. Astfel pot fi controlate soldul șitranzacțiile din conturile personale, pot fi transmise ordinile de plata interne sau se pot inițiatransferuri interne.

O alta aplicație paralelă este Tranzactul, folosită în vederea industrializării creditelor  pentru persoane fizice.

Aplicația MEGARA este folosită pentru fondul deschis de investiții SIMFONIA, pentruachiziționarea de titluri.

Aplicatia FCEX este utilizată pentru achiziționarea și răscumpărarea de titluri prin banca Ardealu S.A.

Banca Ardealul mai are o aplicațe care gestionează carduri la nivel de convenție și de utilizatori- plata salariilor se face pe card. Aflarea informațiilor despre clienți (nume,adresa,cod numeric personal,cod fiscal) se face cu ajutorul aplicației INFO.Această aplicație are legatura cu aplicațiacarduri.

Pentru licitația valutară este folosită o aplicație generală numită LICIT- banca secomportă ca un dealer pentru client. Aceasta exportă informația către iBANk și este preluată încontul clientului.

Programul Xicom V2.6

Xicom face parte din Proiectul URSA (Uniformizarea Retelei de Sucursale și agenții banca Ardealu S.A.). La deschiderea programului, acesta prezintă o interafață agreabilă și este ușor de utilizat.

Fiecare categorie de client are o codificre specifică în sistemul iBank al băncii. Pe lângă aplicașiile specializate, banca Ardealu S.A. mai utilizează submeniul WINDOWS, programe ca Word pentru procesarea textelor, Excel pentru prelucrarea tabelor și Fox Pro pentru gestionarea mijloacelor fixe si a salariilor.

Concluzii și propuneri

Din acest an, când a început procesul de asanare a sistemului, deci de scoatere din sistem a băncilor cu probleme, fie prin introducerea lor în procedură de faliment sau prin restructurarea si reintroducerea în sistem în momentul în care ele răspund indicatorilor prudentiali, criticile la adresa B.N.R. si asupra activitătii de supraveghere s-au întetit. Aceste critici sunt în mare parte îndreptătite. Se face însă adeseori simtită o întelegere gresită a rolului Băncii Nationale ca institutie de supraveghere a sistemului bancar. Pe de o parte, cauzele dificultătilor nu sunt numai supravegherea mai slabă a Băncii Nationale. Cauzele dificultătilor din sistemul bancar sunt multiple.Ca urmare a unor decizii la nivel national ar fi acela de prezentare si convingere in masa a oamenilor ca sa utilizeze in mod frecvent a cardul pentru o verificare mai rapida si mai eficienta a tuturor tranzactiilor si fondurilor transferate dintr-un cont in altul,etc.

Operațiunile cu carduri bancare și în general modalitatile de plată non cash au cunoscut o creștere constantă în ultimii ani. Tot mai mulți români folosesc cardurile bancare pentru plăți la comercianți, în special cei tineri.

Tot mai multi romani se conving ca a cumpara cu un card bancar este mai sigur si mai convenabil decat a cumpara cu numerar, semn ca piata este foarte activa si ca oamenii inteleg necesitatea diminuarii platilor cash.

Conform unei statistici facute de curand arata ca cele mai cunoscute carduri de debit sau credit sunt Visa,Mastercard care au fost mentionate de 21% dintre cei intervievati. Statisticile bancilor arata ca, dintre detinatorii romani de carduri, 95% le folosesc numai pentru a retrage bani din aparate ATM si numai cinci procente dintre ei platesc direct in magazine cu ajutorul lor. Aproximativ 16% din totalul proprietarilor de carduri le folosesc in ambele moduri. Romania este, asadar, inca o tara de numerar.

De asemenea, statisticile de piață arată că, deși vânzările în general au scăzut sub impactul crizei economice, cumpărăturile prin card au crescut. Această tendință este remarcabilă cu atât mai mult cu cât disponibilitățile financiare ale populației s-au diminuat semnificativ în ultima perioadă.

De asemenea, utilizarea cardurilor pe Internet este o tendință foarte importantă pentru viitor, iar datele reieșite din studiile efectuate în acest sens sunt promițătoare.

În ceea ce privește securitatea operațiunilor realizate cu cardurile bancare este de un real folos implementarea tehnologiei CIP pentru întreg portofoliul de carduri, adică și pentru cardurile de debit, care momentan nu beneficiază de avantajele acestei noi tehnologii. Cardurile cu CIP încorporat reduc până la eliminare numărul de fraude având ca victime utilizatorii de carduri clasice, dotate doar cu bandă magnetică. În plus, informația ce poate fi stocată în cazul acestui tip de card este mult mai mare, permițând în viitor folosirea cardului pe post de carte de identitate, cartelă de autobuz sau de metrou.

Deloc de neglijat ar fi și atașarea unui serviciu opțional, de asigurare a cardului împotriva retragerilor frauduloase realizate cu cardul pierdut sau furat.

O astfel de asigurare a cardului ar determina creșterea gradului de siguranță în utilizarea acestuia, și ar asigura un grad sporit de confort posesorilor de carduri, care s-ar simți mai protejați în fața fraudelor posibile, aducând totodată și noi venituri băncii.

Această asigurare a cardului ar putea fi comercializată și în cadrul unor pachete de produse și servicii, dedicate în special clienților care încasează salariu pe card.

   Frauda prin carduri: Inceputurile activitatii cu carduri in Romania au fost marcate, cum era si normal, de tentative de fraudare din partea infractorilor. Pe masura ce cardul a inceput sa fie folosit in mod uzual ca instrument de plata, fraudele s-au inmultit ingrijorator. In anul 2000, ele crescusera semnificativ (la peste 500.000 dolari in trimestrul al doilea), in special la cardurile emise in strainatate care erau prezentate la acceptare comerciantilor in Romania. Activitatea infractorilor era usurata de faptul ca, la acel monent, piata romaneasca nu avea constituite mecanisme eficiente care sa poata sa protejeze detinatorii de carduri, comerciantii si bancile.

            Masuri luate de TRAF:  Cele mai importante masuri pentru limitarea flagelului fraudei prin carduri le-au constituit semnarea unui acord care a stabilit o serie de principii de operare privind acceptarea la plata pe teritoriul Romaniei a cardurilor emise sub sigla Visa si Europay si constituirea unei baza de date care cuprinde comerciantii fraudulosi sau suspecti si care este localizata la Romcard ( care se ocupa de intretinerea si permanenta ei actualizare). Astfel, atunci cand o banca intentioneaza sa semneze un contract cu un comerciant, este obligata sa consulte baza de date existenta la Romcard, pentru a se asigura  ca nu este vorba de un comerciant fraudulos.

Masuri impotriva infractorilor:  In ultima vreme, tot mai multe persoane fizice cad prada infractorilor care coopereaza dupa asa numita „metoda libaneza”. Aceasta consta in plasarea, in fanta ATM, unde se introduce cardul pentru a se extrage numerar, a unei folii subtiri, care are rolul de a impiedica citirea cartii de plata si astfel, de a-l bloca  in interior. Pe ATM sunt plasate afise care sfatuiesc utilizatorii sa sune, in caz de necesitate, la unul sau mai multe numere de mobil, unde s-ar afla, vezi Doame, specialistii bancii careia ii apartine ATM. De fapt aceste numere de telefon corespund unor cartele furate, iar la capatul firului se afla infractori a caror principala preocupare este aceea de a alfa codul PIN al cardului blocat in ATM. Dupa ce proprietarul cardului pleaca linistit ca a anuntat bancii situatia si ca s-a blocat posibilitatea utilizarii lui, infractorii il extrag cu o penseta, dupa care, cunoscand PIN-ul, il golesc de bani.

Sfaturi utile pentru posesorii de carduri:

De preferat este să țină minte PIN-ul și să nu-l noteze;

Să nu divulge PIN-ul nimănui;

Să se semneze pe card;

PIN-ul să nu fie compus din date personale;

Să evite utilizarea ATM-urilor aflate in zone fara lumina;

Înainte să semneze o chitanță acesta să fie atent la sumă;

În cazul în care ATM-ul nu merge corespunzător să ceară ajutorul angajaților băncii.

Cum se fura carduri…  Cea mai simpla metoda este furtul propriu zis din buzunare, existand in ultimii ani retele specializate de hoti in furtul de carduri. Avantajul consta in faptul ca, de cele mai multe ori, odata cu cardul sunt extrase si actele de identitate, putand astfel sa-si substituie identitatea cu cea a detinatorului real.

            O alta metoda este furul cardurilor in timpul trimiterii lor prin posta catre adevarati proprietari. Neavand pe spate semnatura adevaratului titular, ele pot fi folosite mai mult timp decat cele furate din buzunare sau pierdute.

            Fraude cu calculatorul: Raspandirea si perfectinarea computerelor au condus la aparitia unui nou tip de frauda. Cu ajutorul unor programe ce pot fi gasite pe internet, sunt generate numere de carti de credit valide, insa nu si data expirarii. In incercarea de a face rost de ea, infractorii pot incerca lansarea unei cereri de autorizare de la un POS pe care il utilizea dupa orele de program. Impotriva acestei metode, bancile au dezvoltat programe informatice care detecteaza cererile repetate de autorizare pentru acelasi numar de card, la cre datele nu sunt corecte si nu acorda autorizari ale platilor de pe astfel de carduri.

            Dintre infractiunile cu carduri, cea care creaza  cele mai mari pagube este falsificarea acestora. Folosindu-se de noua tehnologie, din ce in ce mai accesibila, falsificatorii au ajuns la performante deosebite. Cea  mai utilizata metode de falsificare este rescrierea benzii magnetice originale. Ea este copiata cu ajutorul unui dispozitiv numit skimmer, plasat, de obicei, in interiosul sau in interiorul sau in continuarea unui POS, dupa care cu ajutorul unui laptop si al unui dispozitiv de rescris carduri, informatiile sunt transferate pe pierdut sau furat.

BIBLIOGRAFIE

Mariana Negruș- Produse și servicii bancare- Editura Fundației România de Mâine, București, 2008;

Ilie Mihai-Operațiuni de încasări și plăți- Editura Fundației România de Mâine, București, 2007;

Regulamentul B.N.R. nr. 6/2006 privind tranzacțiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică și relațiile dintre participanții la aceste tranzacții;

Regulamentul B.N.R. nr 1/2005 privind sistemele de plăți;