Sistemul Informatic la S.c. Nik Pretzel S.r.l

INTRODUCERE

Este unanim recunoscut faptul că o parte însemnată a informațiilor vehiculate în mediul economic au la bază informația contabilă sau derivate ale acesteia. ”Contabilitatea reprezintă cea mai importantă sursă de informare a unei națiuni”, apreciază într-o lucrare de referință Oskar Morgenstern.

Cel mai mare filosof al antichității, Aristotel, atribuia conceptului de economie accepțiune creativă, utilă, respectiv arta de a acumula bunurile necesare traiului și folosirea lor în sistemul comunității.

Drumul parcurs de contabilitate de-a lungul întregii sale istorii este predominat de la practică la teorie. Experiența practică a anticipat și modelat teoria contabilității. Nu întotdeauna practica a așteptat neapărat teoria pentru a intra în aplicarea uzuală.

Contabilitatea ar putea fi definită știința stăpânirii afacerilor deoarece are în vedere ,,măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obtinute” din activitatea persoanelor fizice și juridice.

Contabilitatea este arta afacerilor în cadrul căreia se înregistrează și se sistematizează în mod semnificativ valoarea monetară a tranzacțiilor comerciale și evenimentelor cu caracter financiar. În cadrul acesteia se întocmesc documentele contabile de sinteză și se interpretează rezultatele obtinuțe de către societatea comercială.

Stocurile au fost definite în Standardele Internaționale de Contabilitate nr. 2 ca find active “deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității, în curs de producție în vederea unei vânzări în aceleași condiții ca mai sus sau sub formă de materii prime, și materiale consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii”.

Fiind o componentă importantă a activelor circulante, stocurile condiționează desfășurarea activității societății comerciale. Stocurile cuprind următoarele categorii de elemente patrimoniale: mărfuri, materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, produse, animale și pasări, ambalaje și producția în curs de execuție.

În vederea desfășurării activității și a obținerii unui rezultat pozitiv, respectiv a profitului, orice entitate cu activitate comercială efectuează tranzacții de cumpărări și vânzări de bunuri. Operațiile curente de cumpărări și vânzări de bunuri conturează funcția comercială a entității și are la bază politicile de cumpărari și vânzări stabilite de către managerii firmei.

Contabilitatea stocurilor are o importanță deosebită pentru multe societăți comerciale datorită volumului mare de informații referitoare la acestea.

Lucrarea de față “Contabilitatea stocurilor cu studiu de caz la S.C. Nik Pretzel S.R.L. Zărnești”, conturează importanța stocurilor prin definirea și prezentarea acesora pe baza studiului de caz efectuat la societatea în cauză. Lucrarea prezintă evaluarea, metodele de gestiune a stocurilor de mărfuri și inventarierea acestora, urmând ca în final să traseze concluzii și propuneri care să ajute la îmbunătățirea activității de comerț la societatea comercială analizată.

CAPITOLUL I – CONTABILITATEA, EVALUAREA ȘI INVENTARIEREA STOCURILOR LA S.C. NIK PRETZEL S.R.L.

1.1 Definiții, clasificări și structuri privind stocurile

Activele circulante, denumite și active pe termen scurt, capital circulant sau bunuri mobile, cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor, creanțelor, titlurilor de plasament, instrumentelor de trezorerie și disponibilităților bănești.

Desfășurarea activității de exploatare este condiționată de existența stocurilor. Aceasta se grupează, sub aspectul gestionării, în stocuri propriu-zise și producție în curs de execuție.

În Legea contabilității stocurile și comenzile în curs de execuție sunt definite ca fiind ,,ansamblul bunurilor și serviciilor din cadrul unității patrimoniale destinate:

fie a fi vândute în aceeași stare ca după prelucrarea lor în procesul de producție;

fie a fi consumate la prima lor utilizare.”

IAS 2 ,,Stocuri” definește (la paragraful 4) stocurile astfel: ,,stocurile sunt active:

a) deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității;

b) în curs de producție în vederea unei vânzări în aceleași condiții ca mai sus;

c) sub formă de materii prime, și materiale consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.”

Anumiți autori consideră că această definiție are unele neajunsuri deoarece ,,nu ține cont de natura elementului considerat, ci de destinația acestuia, care este puternic influențată de activitatea întreprinderii care deține bunurile. De exemplu, terenurile și construcțiile constituie imobilizări în majoritatea întreprinderilor, dar ele sunt stocuri pentru un comerciant de bunuri imobiliare.”

Definiția stocurilor, potrivit IAS 2, pune în evidență, direct sau indirect, trei criterii în funcție de care acestea sunt clasificate și delimitate în contabilitatea fmanciară:

fizic;

destinația;

faza ciclului de exploatare.

Corespunzător criteriulul fizic (forma corporală și necorporală a stocurilor) sunt individualizate următoarele structuri:

a. mărfurile, respectiv bunurile pe care unitatea patrimonială le cumpără în vederea revânzării, precum și stocurile care își schimbă destinația;

b. materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor și se găsesc în produsul finit, integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată;

c. materiile consumabile, care participă sau ajută la procesul de fabricație sau exploatare, fără a se regăsi, de regulă în produsul finit (materiale auxiliare, combustibili, materiale de amabalat, piese de schimb, semințe și materiale de plantat furaje și alte materiale consumabile);

d. în categoria amabalajelor se înregistrează:

ambalaje refolosibile, achiziționate goale sau odată cu materialele și mărfurile aprovizionate;

cele confecționate în unități pentru a fi utilizate la desfacerea produselor sau mărfurilor.

ambalajele materialelor de natura obiectelor de inventar (lăzi, saci de iută sau hârtie) care nu circulă pe bază de decontare, ci se folosesc numai în interiorul unității patrimoniale. Acestea se înregistrează în contabilitate în categoria materialelor de natura obiectelor de inventar;

ambalajele (palete, lăzile și containerele), de natura imobilizărilor corporale care aparțin unității patrimoniale, folosite pentru transportul materialelor și mărfurilor în interiorul și în afara unității se înregistrează în contabilitate în categoria mijloacelor fixe.

e. produsele fac parte din categoria stocurilor fiind reprezentate de următoarele elemente:

semifabricate – sunt acele produse al căror proces tehnologic a fost încheiat într-o secție sau fază de fabricație și care trec în continuare pentru prelucrare în altă secție sau fază de fabricație sau se livrează terților;

produse finite – sunt bunurile care au parcurs toate fazele procesului tehnologic, întrunesc condițiile de calitate și sunt predate pe bază de acte la magazie sau sunt livrate direct terților;

produse reziduale – reprezintă rebuturile, materialele recuperabile, deșeurile.

f. animalele și păsările, respectiv:

animalele achiziționate sau obținute crescute și folosite pentru reproducție;

animalele, păsările puse la îngrășat pentru a fi valorificate;

pentru producție (pentru lână, lapte, blană);

coloniile de albine.

g. materiale de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege, pentru a fi considerate imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe, indiferent de natura lor de serviciu, sau cu o durată mai mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum și bunurile asimilate acestora: echipamentul de protecție, echipamentul de lucru, îmbrăcamintea, mecanismele, dispozitivele, aparatele de măsură și control, matrițele folosite la executarea anumitor produse și alte obiecte similare.

Materialele de natura obiectelor de inventar în folosință, se evidențiază distinct în contabilitatea analitică.

h. producția în curs de execuție – reprezintă producția care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare, prevăzute de procesul tehnologic, precum și de produsele nesupuse probelor și recepției tehnice, sau necompletate în întregime, considerate producție neterminată. În cazul producției în curs de execuție se cuprind de asemenea, lucrările și serviciile precum și studiile în curs de execuție, neterminate sau nerecepționate.

Dacă se are în vedere destinația, sunt delimitate următoarele categorii de stocuri:

a) stocuri destinate realizării obiectului de activitate care se regăsesc în produsele fabricate sau în serviciile prestate: materii prime, materiale;

b) stocuri fabricate și destinate vânzării: produse finite, semifabricate;

c) stocuri aflate în curs de execuție;

d) stocuri cumprate și deținute în scopul revânzării: mărfuri și asimilate acestora (terenuri și alte proprietăți imobiliare deținute pentru revânzare).

Potrivit celui de-al treilea criteriu, faza ciclului de exploatare, se delimitează astfel:

a) stocuri aflate în faza de aprovizionare;

b) stocuri aflate în faza de producție;

c) stocuri aflate în faza de desfacere.

1.2. Evaluarea stocurilor

Evaluarea reprezintă procesul prin care se determină valoarea la care elementele situațiilor financiare sunt recunoscute în contabilitate și prezentate în bilanț și contul de profit și pierdere.

Conform IAS 2, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică între cost și valoarea realizabilă netă.

Acest tip de evaluare pare a fi cea mai potrivită datorită faptului că în situațiile financiare evaluarea bazată pe cost în anumite cazuri este prezentată la o valoare mai mică decât costul stocurilor, conform principiului prudenței, valoare cauzată de deteriorări fizice, învechire sau reducerea nivelului prețurilor, astfel se generează valori de piață sub nivelul costurilor, aparând o pierdere. Pierderea se poate evidenția prin reducerea valorii stocurilor, adică a costului la nivelul valorii de piață.

Putem spune că evaluarea stocurilor reprezintă o problemă a cărei rezolvare depinde de complexitatea structurii sortimentale, de fiscalitate și de rentabilitate.

Structura sortimentală decide utilizarea acelei metode care să asigure o evaluare cât mai exactă, fără a amplifica volumul muncii. Evaluarea cantității de stocuri, la sfârșitul exercițiului, este o cerință în determinarea corectă a costului bunurilor produse sau vândute, și de corectitudinea în probleme de fiscalitate și de determinare a rentabilității activității economice.

În contabilitatea mărfurilor se utilizează și structura contabilă „Diferențe de preț la mărfuri” care se utilizează atât pentru a reflecta adaosul comercial cât și pentru a reflecta eventualele diferențe între costul efectiv al mărfurilor și costul standard al acestora (în situația în care mărfurile sunt evidențiate la costul standard).

Evaluarea stocurilor precum și înregistrarea fluxurilor de intrare și ieșire a mărfurilor în contul 371 „Mărfuri” se face la cost standard (prestabilit pe baza prețurilor perioadei precedente).

Periodic, costul standard se actualizează în funcție de evoluția reală a prețurilor. Contul 371 „Mărfuri” necesită dezvoltarea în analitic, cantitativ-valoric, pe fiecare sortiment de marfă.

Calculul și înregistrarea diferenței dintre costul standard și costul de achiziție se fac atât pentru stocul de mărfuri, cât și pentru intrări și ieșiri. Evidența acestor diferențe se ține cu ajutorul contului 378 „Diferențe preț la mărfuri”. Diferențele aferente mărfurilor ieșite se determină pe baza coeficientului:

Sold cont 378 la data calcului

K 378 = ––––––––––––-

Si cont 371 + Rd cont 371

Diferența aferentă mărfurilor ieșite = K378 x Rc cont 371 unde:

Si = Sold inițial; Rd = Rulaj debitor; Rc = Rulaj creditor.
ții activității economice.

În contabilitatea mărfurilor se utilizează și structura contabilă „Diferențe de preț la mărfuri” care se utilizează atât pentru a reflecta adaosul comercial cât și pentru a reflecta eventualele diferențe între costul efectiv al mărfurilor și costul standard al acestora (în situația în care mărfurile sunt evidențiate la costul standard).

Evaluarea stocurilor precum și înregistrarea fluxurilor de intrare și ieșire a mărfurilor în contul 371 „Mărfuri” se face la cost standard (prestabilit pe baza prețurilor perioadei precedente).

Periodic, costul standard se actualizează în funcție de evoluția reală a prețurilor. Contul 371 „Mărfuri” necesită dezvoltarea în analitic, cantitativ-valoric, pe fiecare sortiment de marfă.

Calculul și înregistrarea diferenței dintre costul standard și costul de achiziție se fac atât pentru stocul de mărfuri, cât și pentru intrări și ieșiri. Evidența acestor diferențe se ține cu ajutorul contului 378 „Diferențe preț la mărfuri”. Diferențele aferente mărfurilor ieșite se determină pe baza coeficientului:

Sold cont 378 la data calcului

K 378 = ––––––––––––-

Si cont 371 + Rd cont 371

Diferența aferentă mărfurilor ieșite = K378 x Rc cont 371 unde:

Si = Sold inițial; Rd = Rulaj debitor; Rc = Rulaj creditor.

Înregistrarea elementelor circulante materiale în contabilitate presupune examinarea acestora în etalon monetar (în lei), ceea ce presupune un proces de calcul, de înmulțire a cantităților exprimate în etalon natural, cu prețul de unitate pe produs, obținându-se astfel valoarea.

Evaluarea acestora intervine în mai multe momente diferite:

la intrarea în patrimoniu (evaluarea curentă sau contabilă);

cu ocazia inventarierii;

la închiderea exercițiului financiar (evaluarea bilanțieră);

la ieșirea din patrimoniu (sau darea la consum).

1.2.1. Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu.

La intrarea în patrimoniu stocurile și producția în curs de execuție, în general, și stocurile de mărfuri și ambalaje, în particular, se evaluează astfel:

Bunurile procurate cu titlu oneros la costul de achiziție.

Costul de achiziție este format din: prețul de cumpărare al unui bun, taxele nerecuperabile, cheltuieli de transport – aprovizionare și alte cheltuieli necesare intrării în gestiune a bunului respectiv.

Calculul costului de achiziție este realizat pentru fiecare articol sau pentru fiecare lot intrat în patrimoniu. Costul de achiziție a fiecărei intrări este determinat la sfârșitul perioadei de calcul, dată la care, informațiile tabloului de repartizare a cheltuielilor indirecte de achiziție sunt disponibile. În categoria cheltuielilor indirecte legate de achiziție se includ cheltuielile legate de recepția, manipularea și depozitarea bunurilor cumpărate.

În norma IAS 2 se precizează că „reducerile comerciale, rabaturile și alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costul de achiziție”.

La intrarea în patrimoniu, stocurile pot fi evaluate și înregistrate la un preț fix numit preț standard. El se determină pe baza prețurilor medii ale stocurilor achiziționate în perioada precedentă. Prețul standard trebuie să fie periodic reexaminat și, dacă este necesar, modificat în funcție de evoluția prețurilor. El devine preț de înregistrare în contabilitate cu condiția evidențierii distincte a diferențelor de preț față de costul de achiziție.

Prețul de facturare indicat în factura furnizorului poate deveni preț de înregistrare în contabilitate, la intrarea stocurilor în patrimoniu, cu condiția evidențierii distincte a diferențelor de preț față de costul de achiziție.

Bunurile produse de către unitatea patrimonială la costul de producție.

Costul de producție al unui bun cuprinde: costul de achiziție al materiilor prime și materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de producție precum și cota cheltuielilor indirecte de producție determinate rațional ca fiind legate de fabricația acestuia. Un asemenea preț de înregistrare în contabilitate prezintă dezavantajul că este cunoscut numai după expirarea perioadei de gestiune curente.

Prețul standard reprezintă prețul prestabilit utilizat în evaluarea și înregistrarea stocurilor la prețuri fixe, a căror stabilire s-a făcut anterior, pe baza prețurilor medii ale stocurilor respective realizate în perioada precedentă. Acesta devine preț de înregistrare în contabilitate doar în condițiile în care diferențele de preț existente în raport cu costul de achiziție sau costul de producție, după caz, sunt reflectate distinct în contabilitate. Actualizarea prețurilor standard se impune a fi făcută cel puțin o dată pe an, în funcție de evoluția prețurilor și de alți factori.

Din punct de vedere a relației existente între costul de producție și prețul standard, diferențele de preț care pot să apară pot fi :

în plus (costul de producție este mai mare decât prețul standard);

în minus (costul de producție este mai mic decât prețul prestabilit).

Diferențele de preț se repartizează asupra valorii bunurilor ieșite din gestiune și asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient (K) care de determină astfel:

Sid + Di

K = –––––-

Sis + Vi

în care :

K – reprezintă coeficientul de repartizare a diferențelor de preț;

Sid – soldul inițial al diferențelor de preț;

Di – diferențe de preț aferente intrărilor în cursul perioadei, cumulat de la începutul anului;

Sis – soldul inițial al stocurilor la preț de înregistrare;

Vi – valoarea intrărilor în cursul perioadei la preț de înregistrare, cumulat de la începutul anului.

Acest coeficient se înmulțește cu valoarea stocurilor scoase din gestiune la preț de înregistrare, iar suma obținută se evidențiază în conturile corespunzătoare în care au fost consemnate bunurile ieșite. Calculul coeficienților de repartizare a diferențelor de preț se poate realiza la nivelul conturilor sintetice de gradul I și II pe grupe sau categorii de stocuri. La sfârșitul perioadei de gestiune, soldurile conturilor de stocuri (la preț de înregistrare) se cumulează cu cele ale conturilor de diferențe de preț, astfel încât acestea să reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziție sau la costul de producție, după caz.

Costul de producție include, conform normei IAS 2 „Stocuri”, cheltuielile directe legate de unitățile produse, precum manopera directă și o cotă – parte din cheltuielile indirecte de producție fixe și variabile ocazionate de transformarea materiilor prime în produse finite. În acestă categorie se includ amortizările, cheltuielile de întreținere a secțiilor și utilajelor, precum și cheltuielile aferente conducerii și administrării secțiilor. Cheltuielile variabile de producție sunt acele costuri a căror mărime se modifică direct proporțional volumului producției. Fac parte din acestă categorie cheltuielile indirecte cu materialele și forța de muncă.

Bunurile primite cu titlu gratuit se evaluează la valoarea justă care reprezintă prețul presupus că îl acceptă un client în cadrul unei tranzacții comerciale.

Din această abordare, rezultă că valoarea de utilitate poate fi percepută și ca pierdere pe care întreprinderea ar suporta-o prin inexistența bunului în patrimoniu.

Într-o altă accepțiune, valoarea de utilitate poate fi înțeleasă drept sumă de bani pe care un potențial cumpărător acceptă să o plătească pentru cumpărarea unui bun, în starea în carea acesta se află în momentul tranzacției. Ea este o valoare reală, întru-cât este recunoscută de părți în cadrul contractului comercial.

Potrivit legislației românești, armonizată cu Standardele Internaționale de Contabilitate, valoarea justă reprezintă „suma la care poate fi tranzacționat un activ sau decontată o datorie, de bună voie, între părți aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții în care prețul este determinat obiectiv”.

Aceeași sursă consideră „valoarea utilă” (de utilizare) drept „valoare actualizată a fluxurilor de numerar viitoare estimate și obținute din utilizarea continuă a unui activ și din cedarea acestuia la sfârșitul duratei utile de viață”.

Bunurile primite cu titlu de aport se evaluează la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării.

1.2.2. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii

Elementele de natura stocurilor se evalueză la valoarea actuală (de utilitate), denumită valoare de inventar, stabilită în funcție de utilitatea bunului, starea acestuia și prețul pieței. Valoarea de inventar a stocurilor și producției în curs de execuție se stabilește și în funcție de destinația bunurilor, după cum urmează:

Pentru stocurile destinate vânzării (mărfuri, produse finite, semifabricate, unele materiale etc.) evaluarea se realizează la prețul de vânzare diminuat cu cheltuielile ocazionate de vânzare (transport, depozitare, cheltuieli în perioada de garanție);

Semifabricatele și producția în curs de execuție se evaluează la valoarea corespunzătoare elementelor materiale încorporate, la care se adaugă costurile aferente fazelor de fabricație parcurse;

Materiile prime și materialele consumabile sunt utilizate, în principal la desfășurarea activității de producție sau de prestări servicii a unității, fapt pentru care ar putea fi evaluate și la costul de reaprovizionare (înlocuire) estimat.

Valoarea producției în curs de execuție se determină prin inventarierea producției neterminate, utilizându-se două metode, și anume:

Metoda directă presupune determinarea producției nefinite, obligatoriu prin inventariere, operație care poate fi realizată pe stadii succesive de prelucrare sau pe piese și pe operații;

Metoda indirectă constă în determinarea producției nefinite pe seama datelor oferite de contabilitate, motiv pentru care ea mai este cunoscută și sub denumirea de metodă contabilă. Aceasta constă în deducerea din totalul cehltuielilor efectuate pe parcursul perioadei a cheltuielilor aferente producției finalizate.

În momentul inventarierii se constată și elementele de activ lipsă sau degradate, cu mișcare lentă sau fără mișcare, care sunt evaluate la prețul de valorificare posibil de obținut la o eventuală vânzare (imputare) a lor. Pentru stabilirea unui asemenea preț ar putea fi avute în vedere :

prețul pieței, în cazul stocurilor de materii prime, materiale și mărfuri;

valoarea de piață pentru participații, titluri de credit, valori mobiliare de plasament;

valoarea de utilitate (indicii statistici de modificare a prețurilor), în cazul imobilizărilor;

cursul de schimb valabil la data inventarierii pentru elementele

patrimoniale exprimate în devize.

Dacă valoarea de inventar se determină prin referință la prețul pieței se impune ca din aceasta să se deducă toate cheltuielile care ar mai trebui efectuate pentru a aduce elementul de bilanț respectiv în faza de vânzare.

1.2.3. Evaluarea stocurilor la închiderea exercițiului financiar.

Elementele de activ și de pasiv se evalueză și se reflectă în situațiile financiare la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

În acestă etapă se procedează la o comparație între valoarea de inventar și cea de intrare sau contabilă, iar manifestarea principiului prudenței este mai mult decât evidentă, în sensul că: plusurile latente de valoare (valoare de inventar este inferioară valorii contabile nete) la elementele stocabile nu se înregistrează în contabilitate, pe când minusurile de valoare se inregistrează sub forma ajustărilor pentru depreciere (dacă deprecierea este considerată reversibilă). Prin valoarea netă contabilă a stocurilor se înțelege valoarea de intrare, mai puțin ajustările pentru depreciere constituite.

Elementele în cauză rămân reflectate în contabilitatea curentă la valoarea contabilă, în timp ce în bilanțul contabil sunt prezentate la valoarea netă contabilă (valoarea contabilă – ajustări pentru depreciere).

1.2.4. Evaluarea stocurilor la ieșirea din patrimoniu

Cu ocazia ieșirii din unitate sau la darea în consum bunurile se evalueză și se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. Regula enunțată nu poate fi aplicată în toate cazurile și pentru toate categoriile de bunuri.

În condițiile în care pe parcursul desfășurării activității aceleași feluri de bunuri se procură la prețuri diferite, pentru evaluarea cantității de stocuri ieșite sau consumate, având la bază valoarea de intrare (costul estimat de intrare) a acestora, se recomandă următoarele metode de evaluare:

Metoda costului mediu ponderat (CMP) – presupune calcularea mediei ponderate a costurilor unui anumit element, fie periodic (de exemplu, la sfârșitul lunii), fie după fiecare recepție. Când se calculează la sfârșitul lunii, costul mediu ponderat (CMP) se stabilește ca un raport între valoarea stocului inițial (Vsi) plus valoarea intrărilor (Vi) și cantitatea existentă în soldul inițial (Qsi) plus cantitățile intrate (Qi), adică:

CMP = (Vsi +Vi) / (Qsi + Qi)

Când se calculează după fiecare recepție, costul mediu ponderat (CMP) se stabilește ca un raport între valoarea stocului precedent (VSp) plus valoarea intrărilor (Vi) și cantitatea existentă în stocul precedent (QSp) plus cantitățile intrate (Qi), adică:

CMP = (VSp + Vi) : (QSp + Qi)

Metoda prima intrare – prima ieșire (FIFO) – se bazează pe ipoteza că primele articole ieșite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor articole intrate. Aplicarea metodei FIFO are ca efect evaluarea stocului final la cele mai recente prețuri, fiind atribuite stocurilor ieșite prețurile cele mai vechi. Metoda FIFO poate fi utlizată indiferent de fluxul real al stocurilor, deoarece presupunerea se face în legătură cu fluxul costurilor și nu al bunurilor.

Metoda ultima intrare – prima ieșire (LIFO) – se bazează pe ipoteza că primele articole ieșite din patrimoniu sunt evaluate la costul ultimelor articole intrate. În acest fel, stocul final este evaluat la cele mai vechi prețuri. Presupunerea folosită de acestă metodă nu corespunde cu mișcarea reală a stocurilor din majoritatea entităților economice.

Alte metode de determinare a costului stocurilor:

metoda costului standard;

metoda prețului cu amănuntul;

metoda identificării specifice.

În prevederile legale este menționat că ,,în funcție de specificul activității, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, în activitatea de producție sau metoda prețului cu amănuntul, în comerțul cu amănuntul”.

Metoda identificării specfice, potrivit prevederilor legale, definește și bunurile fungibile ca fiind ,,bunuri de orice natură care se pot distinge în mod substanțial unele de altele”.

1.3. Metode de gestiune a stocurilor

La organizarea contabiliății sintetice a stocurilor poate fi adoptată una din cele două metode recomandate de normele de aplicare a Legii contabilității:

Metoda inventarului permanent;

Metoda inventarului intermittent.

1.3.1. Metoda inventarulul permanent

Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de muncă, dar asigură o mai riguroasă cunoaștere, în orice moment a mărimii stocurilor și un mai bun control al integrității lor. Această metodă este utilizată în activitatea practică a societății Nik Pretzel S.R.L., constituind o continuare a experientei acumulate.

,,În condițiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operațiile de intrare și de ieșire, ceea ce permite stabilirea și cunoașterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât și valoric”.

Pe parcursul exercițiului financiar, achiziționările de materiale, mărfuri din exteriorul întreprinderii se înregistrează la costul de achiziție în debitul conturilor de stocuri în corespondență cu conturile de terți sau cu conturile financiare. Pe măsura ieșirilor se creditează conturile de stocuri. La sfârșitul exercițiului financiar, ca urmare a înregistrărilor de intrări și ieșiri de materiale, între inventarul scriptic reflectat de soldul conturilor de stocuri și inventarul faptic efectuat, pot să apară unele diferențe. ,,În cazul în care evaluarea și înregistrarea în contabilitate a stocurilor se face la prețuri prestabilite (standard), conturilor de stocuri li se asociază conturi distincte care înregistrează diferențele de preț față de costul de achiziție sau costul de producție”.

Contabilitatea analitică, în cazul utilizării metodei inventarului permanent, se poate ține în funcție de specificul activității și necesitățile proprii ale societății, după una din următoarele metode:

metoda cantitativ – valorică;

metoda operativ – contabilă;

metoda global valorică.

Metoda global – valorică ,,se utilizează în principal pentru evidența mărfurilor și ambalajelor aflate în unitățile de desfacere cu amănuntul”.

Indiferent de metoda de lucru adoptată, contabilitatea analitică trebuie să asigure o concordanță deplină cu contabilitatea sintetică.

1.3.2. Metoda inventarulul intermitent

,,Inventarul intermitent constă în stabilirea ieșirilor și înregistrărilor lor în contabilitate pe baza inventarierii la finele perioadei. În acest caz, ieșirile se determină ca diferențe între valoarea stocului inițial plus valoarea intrărilor și valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii”.

,,Dezavantajul acestui sistem constă în faptul că întreprinderii îi lipsesc evidențele detaliate privind existența stocului la un moment dat, pentru a putea evita penuria de stocuri sau imobilizarea resurselor financiare în stocuri peste necesități”.

Relația de calcul a ieșirilor este următoarea:

E = Si + I – Sf

unde: E = valoarea ieșirilor;

Si = soldul inițial;

I – valoarea intrărilor;

Sf -soldul final sau altfel spus totalul valoric stabilit pe baza listelor de inventar.

În tabelul 1.1. sunt prezentate înregistrări referitoare la stocuri intrate prin achiziție, prin cele două metode enunțate mai sus:

Sold inițial cont 3028 ,,Alte materiale consumabile” = 474,59 lei, valoare intrări cont 3028 = 349,27 lei, valoare ieșiri cont 3022 = 728,51 lei, lipsa gestiune imputabilă

cont 3022 = 150,00 lei, sold final cont 3022 = 51,35 lei.

Tabelul 1.1. Comparație între inventarul permanent și inventarul intermitent

Se poate observa că, la sfârșitu1 exercițiului, valoarea stocului este de 51,35 lei, identic, determinat după ambele metode.

1.4. Reflectarea în contabilitate a stocurilor și operațiilor cu mărfuri în metoda inventarului permanent

Contabilitatea stocurilor și producției în curs de execuție, datorită complexității pe care acestea o prezintă, se organizează cu ajutorul unui număr apreciabil de conturi sintetice de gradul I și II, înscrise, într-o anumită ordine, în clasa a 3-a din cadrul Planului general de conturi, denumită ,,Conturi de stocuri și producție în curs de execuție”. Această clasă de conturi este structurată în opt grupe de conturi și anume:

grupa 30 – Stocuri de materii prime și material;

grupa 33 – Producția în curs de execuție;

grupa 34 – Produse;

grupa 35 – Stocuri aflate la terți;

grupa 36 – Animale;

grupa 37 – Mărfuri;

grupa 38 – Ambalaje;

grupa 39 – Ajustări pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție.

În structura fiecărei grupe amintite se găsesc două sau mai multe conturi sintetice de gradul I.

Totodată, se reține că, de regulă, ultimul cont sintetic de gradul I din cadrul fiecărei grupe are simbolul terminat în cifra 8 și se referă la diferențele care se stabilesc între prețurile de evidență prestabilite și cele efective de intrare în gestiune aferente valorilor materiale reflectate cu ajutorul conturilor din grupa respectivă. De la această regulă fac excepție grupele 33 – ,,Producția în curs de execuție”, 35 – ,,Stocuri aflate la terți” și 39 – ,,Ajustări pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție”, care prin conținutul lor nu necesită asemenea conturi de diferențe de preț.

În structura ultimei grupe de conturi (a opta) din cadrul clasei a 3-a ,,Conturi de stocuri și producție în curs de execuție” sunt încadrate conturile de ajustări pentru depreciere, delimitate pe categorii de stocuri, corespunzătoare celorlalte șapte grupe de conturi.

În ceea ce privește conturile de stocuri și producție în curs de execuție se rețin câteva aspecte cu caracter general.

Conturile de active circulante materiale din primele șapte grupe amintite anterior, cu excepția conturilor privind diferențele de preț, au funcția contabilă de activ și implicit solduri finale debitoare ce se înscriu în grupa a II-a ,,Active circulante” și subgrupe privind stocurile, existente în cadrul bilanțului contabil. Posturile bilanțiere privind activele circulante materiale, cu o singură excepție, corespund grupelor de conturi în care sunt delimitate aceste bunuri, iar valoarea de bilanț este cea netă, care corespunde prețului de înregistrare corectat cu diferențele de preț aferente și totodată diminuat cu ajustările pentru depreciere.

Mărfurile reprezintă o categorie importantă de stocuri, care, în circuitul lor de la producători până la consumatori, generează un volum foarte mare de operații economico-financiare ce se efectuează prin intermediul unui număr deosebit de mare de agenți economici, cum este cazul și la S.C. Nik Pretzel S.R.L. Zărnești. Astfel, se poate considera că există 3 categorii importante de unități patrimoniale cu profil comercial și anume:

en gros sau cu ridicata;

en detail sau cu amănuntul;

mixte.

Unitățile comerciale en gros, printre care și S.C. Nik Pretzel S.R.L, sunt cele care asigură desfășurarea acestei forme de circulație a mărfurilor, efectuând operațiuni de cumpărare a bunurilor de consum, în cantități mari, de la producătorii și fumizorii interni, precum și de vânzare a lor în partizi (loturi) mari către alți agenți economici, de regulă cu profil comercial en detail.

Unitățile comerciale cu profil en detail, printre care, și S.C. Nik Pretzel S.R.L, realizează această formă de circulație a mărfurilor efectuând cumpărarea acestor bunuri, de regulă de la unitățile en gros, dar și de la producătorii și furnizorii interni, în partizi (loturi) mici, precum și vânzarea lor către populație. Mărfurile se vând în starea în care au fost cumpărate.

Unitățile comerciale mixte efectuează atât operații de comerț en gros, cât și en detail, cum este cazul și la Nik Pretzel S.R.L.

Din punct de vedere contabil alegerea uneia sau alteia dintre metodele de contabilitate analitică a stocurilor de mărfuri influențează sistemul de conturi utilizate astfel:

– în cazul în care evidența mărfurilor se ține la prețul de achiziție se utilizează:

– contul 371 ,,Mărfuri”

– contul 4426 ,,TVA deductibilă”

– în cazul în care evidența mărfurilor se ține la prețul de vânzare cu amănuntul în funcție de situația în care agentul economic este plătitor de TVA se utilizează conturile:

– contul 371 ,,Mărfuni”

– contul 378 ,,Diferențe de preț la mărfuri”

– contul 4428 ,,TVA neexigibilă”

Deoarece sistemul contabil actual ,,este specific contabilității de angajament, în mod obligatoriu sunt utilizate și conturile de venituri 707 ,,Venituri din vânzarea mărfurilor”, cu funție de pasiv, pentru evidențierea veniturilor, și de cheltuieli 607 ,,Cheltuieli cu mărfurile” cu funcție de active, pentru înregistrarea concomitentă a costului mărfurilor ieșite și descărcarea gestiunii”.

Operații privitoare la Contul 371 ,,Mărfuri” reflectate în contabilitatea sintetică la societățile comerciale care aplică metoda inventarului permanent sunt prezentate în tabelul 1.2.

Tabelul 1.2. Operații privitoare la Contul 371 ,,Mărfuri”,

prin metoda inventarului permanent

DEBIT Contul 371 „Mărfuri” CREDIT

1.4.1 Contabilitatea materiilor prime și a materialelor

Contabilitatea materiilor prime, materialelor și a diferențelor de preț aferente acestora se organizează cu ajutorul următoarelor conturi:

301 "Materii Prime"

302 "Materii consumabile"

303 "Mareriale de natura obiectelor de inventar"

308 "Diferente de preț la materii prime și materiale"

Conturile 301 "Materii prime"; 302 "Materiale consumabile", 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" sunt după conținutul economic: conturi de stocuri materiale.

După funcția contabilă: conturi de activ.

Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și materialelor intrate în intreprindere astfel:

– achiziționate de la furnizori:

% = 401 "Furnizori"

301 "Materii prime" sau

302 "Materiale consumabile" 408 "Furnizori – facturi nesosite"

303 "Materiale de natura obiectelor 542 " Avansuri de trezorerie"

de inventar"

4426 "TVA deductibilă"

– valoarea taxelor vamale aferente achizițiilor de import:

% = 446 " Alte impozite, taxe și vărsăminte

301 "Materii prime" similate"

302 "Materiale consumabile"

303 "Materiale de natura obiectelor de inventar"

– aduse ca aport la capital:

% = 456 " Decontări cu asociații privind capitalul"

301 " Materiale prime"

302 " Materiale consumabile"

303 " Materiale de natura obiectelor de inventar"

– rezultate din donații sau plus de inventar"

% = 7582 "Venituri din donații si subvenții primite"

301 "Materii prime"

302 "Materiale consumabile"

303 "Materiale de natura obiectelor

de inventar"

sau

301 "Materii prime" = 601 "Cheltuieli cu materiile prime "

302 "Materiale consumabile" sau

303 "Materiale de natura 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile"

obiectelor de inventar" 603"Cheltuieli privind materialele de natura

obiectelor de inventar"

revenite la terți:

% = 351"Materii prime și materiale aflate la terți"

301 "Materii prime"

302 "Materiale consumabile"

303 "Materiale de natura obiectelor de

inventar"

– primite de la asociați din cadrul grupului, alte societăți legate prin participații, unitate sau subunității:

% = 451"Decontări între entități afiliate"

301 "Materii prime" sau

302"Materiale consumabile" 453"Decontări privind interesele de

participare"

303"Materiale de natura 481"Decontări între unitate sau subunități"

obiectelor de inventar" 482 "Decontări între unității"

– valoarea la preț de înregistrare a produselor reținute și consumate în aceeași unitate:

% = 34x "Produse"

301"Materii prime"

302"Materiale consumabile"

303"Materiale de natura obiectelor de inventar"

Se creditează cu valoarea la preț de înregistarare a materiilor prime și materialelor ieșite din gestiune:

– date în consum:

601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301 "Materii prime"

602 "Cheltuieli cu materialele = 302 "Materiale consumabile"

consumabile"

– materiale de natura obiectelor de inventar date în folosință:

% = 303"Materiale de natura obiectelor de inventar"

603"Cheltuieli privind materialele

de natura obictelor de inventar"

471"Cheltuieli înregistrate în avans"

și D.D. 8035 "Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosință"

– lipsurile la inventar în cadrul normelor legale de perisabilitate:

601"Cheltuieli cu materiile prime" = 301"Materii prime"

602"Cheltuieli cu materiale = 302"Materiale consumabile"

consumabile"

603"Cheltuieli privind = 303"Materiale de natura

materialele de natura obiectelor de inventar"

obiectelor de inventar"

6588"Alte cheltuieli = %

de exploatare" 301 "Materii prime"

302 "Materiale"

– lipsuri datorate unor cauze extraordinare (pierderi din calamități):

671"Cheltuieli privind = %

calamitățile și alte 301 "Materii prime"

evenimente extraordinare" 302 "Materiale consumabile"

303"Materiale de natura

obiectelor de inventar"

– vândute în starea în care au fost procurate (se trec la mărfuri):

371 "Mărfuri" = %

301 "Materii prime"

302 "Materiale consumabile"

303 "Materiale de natura

obiectelor de inventar"

– trimise pentru prelucrarea sau aflarea în custodie la terți:

351"Materii și = %

materiale aflate la terti" 301 "Materii prime"

302 "Materiale consumabile"

303 "Materiale de natura

obiectelor de inventar"

– retrase din aportul la capitalul social:

456"Deconturi cu = %

asociații privind capitalul" 301 "Materii prime"

302 "Materiale consumabile"

303 "Materiale de natura

obiectelor de inventar"

Soldurile conturilor debitoare și exprimă valoarea materiilor prime, respectiv a

materialelor existente în gestiune la preț de înregistrare.

Contul 308"Diferențe de preț la materii prime și materiale"

După conținutul economic: cont rectificativ al prețului de înregistrare al materiilor prime si materialelor. Se utilizează atunci când evidența materiilor prime și materialelor se conduce la prețuri standard, evidențiindu-se în cadrul contului diferența dintre prețul standard și costul de achiziție (în plus sau în minus).

După funcția contabilă: cont bifuncțional.

Se debitează cu:

– diferențele de preț în plus (cost de achiziție mai mare decât prețul standard) aferent materiilor prime și materiilor intrate în gestiune:

% = 401"Furnizori"

308"Diferențele de preț la

materii prime și materiale"

4426 "TVA deductibilă"

– diferențele de preț în minus (cost achiziție < cost prestabilit) aferent materiilor prime și materialelor ieșite din gestiune:

308"Diferențe de preț la = %

la materii prime și 601 "Cheltuieli cu materiile prime"

materiale" 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile"

603"Cheltuieli privind materialele de natura

obiectelor de inventar"

Se creditează cu:

– diferențele de preț în plus aferente materiilor prime și materialelor ieșite din gestiune:

% = 308 "Diferențe de preț la materii prime și materiale"

601"Cheltuieli cu materiile prime"

602"Cheltuieli cu materialele consumabile"

603"Cheltuieli privind materialele

de natura obiectelor de inventar"

– diferențele de preț în minus aferente materiilor prime și materialelor achiziționate:

% = 308"Diferențe de preț la materii prime

301"Materii prime" și materiale"

302"Materiale consumabile"

303"Materiale de natura obiectelor

de inventar"

Soldul contului poate fi:

– debitor și exprimă diferențele de preț în plus aferente intrărilor respectiv diferențelor în minus aferente ieșirilor de materii prime, materiale consumabile și materiale de natura obiectelor de inventar;

– creditor și exprimă diferențele de preț în plus aferente ieșirilor respectiv diferențelor de preț în minus aferente intrărilor de materii prime, materiale consumabile și materiale de natura obiectelor de inventar.

1.4.2 Contabilitatea produselor

Activitatea desfășurată de agenții economici din sfera producției materiale se concretizează în obținerea de produse finite, semifabricate, produse reziduale, etc. Acestea sunt stocuri care au parcurs integral fazele procesului tehnologic putând fi depozitate sau livrate.

Contabilitatea produselor este organizată cu ajutorul grupei 34 "Produse" care cuprinde conturile:

341 "Semifabricate"

345 "Produse finite"

346 "Produse reziduale"

348 "Diferente de pret la produse"

Contul 345 "Produse finite"

După conținutul economic: cont de stocuri materiale.

După funcția contabilă: cont de activ.

Se debitează cu:

– valoarea la preț de înregistrare sau cost de producție a produselor finite rezultate din procesul tehnologic inclusiv plusurilor de inventar:

345 "Produse finite" = 711 "Variația stocurilor"

– valoarea produselor finite revenite de la terți:

345 "Produse finite" = %

354 "Produse aflate la terți"

401 "Furnizori"

Se creditează cu: valoarea la preț de înregistrare sau cost de producție a produselor finite ieșite din unitate astfel:

– vânzarea produselor finite:

411 "Clienți" = %

701 "Venituri din vânzarea produselor finite"

4427 "TVA colectată"

– scăderea din gestiune:

711 "Variația stocurilor" = 345 "Produse finite"

– constatare lipsă la inventar:

711"Variația stocurilor" = 345 "Produse finite"

– distruse de calamități naturale:

671 "Cheltuieli privind = 345 "Produse finite"

calamitatile și alte evenimente

extraordinare"

– transferate în magazinele de vânzare proprii:

371 "Mărfuri" = 345 "Produse finite"

– acordate salariaților ca plată în natură conform legii:

421 "Personal-salarii datorate" = 345 "Produse finite"

– cuvenite acționarilor sau unităților prestatoare ca plată în natură potrivit clauzelor contractuale:

% = 345 "Produse finite"

462 "Creditori diverși"

401 "Furnizori"

– reținute și consumate în aceeași unitate:

% = 345 "Produse finite"

301 "Materii prime"

302 "Materiale consumabile"

303 "Materiale de natura

obiectelor de inventar"

– acordate ca donații:

6582 "Donații și subvenții acordate" = 345 "Produse finite"

– trimise pentru prelucrarea la terți:

3545 "Produse finite aflate la terți" = 345 "Produse finite"

Soldul contului este debitor și exprimă valoarea la preț de înregistrare a produselor finite existente în stoc la finele perioadei.

În cazul în care pentru evidențierea produselor se utilizează prețuri prestabilite (standard) iar costurile de producție calculate la sfârșitul perioadei diferite, diferențele rezultate se vor evidenția cu ajutorul contului 348"Diferențe de preț la produse".

După conținutul economic: cont rectificativ al valorii de înregistrare a produselor.

După funcția contabilă: cont bifuncțional.

Se debitează cu:

– diferențele de preț în plus (costul de producție efectiv mai mare decât prețul standard) aferent produselor obținute (intrate) din producție proprie:

348 "Diferențe de preț la produse" = 711 "Variația stocurilor"

– diferențele de preț în minus (costul de producție mai mic decât prețul standard) repartizate asupra produselor ieșite din gestiune prin vânzare:

348 "Diferențe de preț la produse" = 711 "Variația stocurilor"

Se creditează cu:

– diferențele în minus (costul de producție mai mic decât prețul standard) aferente produselor intrate în gestiune din producție proprie:

711 "Variația stocurilor" = 348 "Diferențe de preț la produse"

– diferențele de preț în plus (costul de producție mai mare decât prețul standard) repartizate asupra produselor ieșite din gestiune prin vânzare:

711 "Variația stocurilor" = 348 "Diferențe de preț la produse"

Soldul contului poate fi:

– deditor și exprimă diferențele de preț în plus (costul de producție mai mare decât prețul standard) aferent produselor intrate respectiv diferențelor de preț în minus (costul de producție mai mic decât prețul standard) repartizate asupra produselor ieșite din gestiune;

– creditor și exprimă diferențele de preț în minus aferente produselor intrate respectiv diferențelor de preț în plus repartizate asupra produselor ieșite.

Funcționarea conturilor 341 "Semifabricate" și 346 "Produse reziduale" este identică cu cea a contului 345 "Produse finite".

1.4.3 Contabilitatea mărfurilor și a diferențelor de preț la mărfuri

Mărfurile sunt acele bunuri materiale achiziționate în scopul revânzării în aceeași stare sau după prelucrare sau produse de înterprindere și destinate vânzării prin magazine proprii.

Reflectarea în contabilitate a mărfurilor se realizează cu ajutorul conturilor

371"Mărfuri" și 378"Diferențe de preț la mărfuri"

Contul 371"Mărfuri" – evidențiază existența și mișcarea mărfurilor la cost de achiziție sau preț de vânzare, dupa caz.

După conținutul economic: cont de stocuri destinate vânzării.

După funcția contabilă: cont de activ.

Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor intrate în gestiune astfel:

– prin achiziție:

% = 401"Furnizori"

371"Mărfuri" sau

4426"TVA deductibilă" 408 "Furnizori – facturi nesosite"

542 "Avansuri de trezorie"

– valoarea taxelor vamale aferente achizițiilor de mărfuri din import:

371"Mărfuri" = 446 "Alte impozite, taxe și vărsaminte asimilate"

– aduse ca aport la capital:

371"Mărfuri" = 446 "Decontări cu asociații privind capitalul”

– revenite de la terți:

371 "Mărfuri" = %

357 "Marfuri aflate la terti"

401 "Furnizori"

– primite cu titlu gratuit:

371"Mărfuri" = 7582"Venituri din donații și subvenții primite"

– valoarea de înregistrare celorlalte categorii de stocuri vândute ca atare (transferate la mărfuri)

371 "Mărfuri" = %

301 "Materii prime"

302 "Materiale consumabile"

303"Materiale de natura obiectelor de inventar

inventar"

361 "Animale și păsări"

– produsele finite transferate magazinelor proprii de desfacere:

371 "Mărfurile" = 345 "Produse finite"

– constatate în plus la inventar:

371 "Mărfuri" = 607 "Cheltuieli privind mărfurile"

– primite, de la entități afiliate, legate prin participații, unitate sau subunitate:

371 "Mărfuri" = %

451 "Decontări între entitățile afiliate"

453 "Decontări privind interesele de participare"

481 "Decontări între unitate si subunități"

482 "Decontări între subunități"

– valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în unitățile comerciale (când evidența se ține la preț de vânzare cu amănuntul ):

371 "Mărfuri" = 378"Diferențe de preț la mărfuri"

– taxa pe valoarea adaugată neexigibilă cuprinsă în prețul cu amănuntul al mărfurilor:

371 "Mărfuri" = 4428 "TVA neexigibilă"

Se creditează cu valoarea la preț de înregistrare al mărfurilor ieșite din gestiune astfel:

– după vânzare odată cu descărcarea gestiunii:

1.când evidența se ține la preț cu amănuntul:

% = 371 "Mărfuri"

607 "Cheltuieli privind mărfurile"

378 "Diferențele de preț la mărfuri"

4428 "TVA neexigibilă"

2.când evidența se ține la cost de achiziție (comerț en gross):

607 "Cheltuieli privind mărfurile" = 371 "Mărfurile"

– constatate lipsa la inventar:

607 "Cheltuieli privind mărfurile" = 371 "Mărfurile"

– pierderi din calamități:

671 "Cheltuieli privind calamitățile = 371 "Mărfuri"

si alte evenimente extraordinare"

– trimise spre prelucrare la terți:

357 "Mărfuri aflate la terți" = 371 "Mărfuri"

– donații acordate:

6582 "Donații și subvenții acordate" = 371 "Mărfuri"

– livrate entităților afiliate, legate prin participații, unitate și subunitate:

% = 371 "Mărfuri"

451 "Decontări între entități afiliate"

453 "Decontări privind interesele de participare"

481 "Decontări între unitate și subunitate"

482 "Decontări între subunități"

Soldul contului este debitor și evidențiază valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor aflate în stoc la sfârșitul perioadei.

Contul 378"Diferențe de preț la mărfuri"- ține evidența adaosului comercial aferent mărfurilor din unitățile comerciale.

După conținutul economic: cont rectificativ al valorii de înregistrare al mărfurilor.

După funcția contabilă: cont de pasiv.

Se creditează cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în unitățile comerciale:

371 "Mărfuri" = 378 "Diferențe de preț la mărfuri"

Se debitează cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieșite din gestiune prin vânzare sau alte căi (inclusiv reducerile de preț la mărfuri):

378 "Diferențe de preț la mărfuri" = 371 "Mărfuri"

Soldul contului este creditor și exprimă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în gestiune la sfârșitul perioadei.

Adaosul comercial aferent mărfurilor din comerțul cu amănuntul, ridică probleme deosebite în ceea ce privește determinarea acestuia cu ocazia descărcarii gestiunii. Se știe că prețul cu amănuntul al mărfurilor se determină astfel:

Pentru determinarea adaosului comercial aferent vânzărilor se parcurg următoarele etape:

– calculul coeficientului de repartizare a adaosului comercial:

– determinarea adaosului aferent stocurilor :

– calculul stocului de marfă mai puțin TVA:

– determinarea adaosului aferent vânzărilor:

La descărcarea gestiunii rulajul debitor al contului 4428 va fi egal cu rulajul creditor al contului 4427.

Formula contabilă de descărcare a gestiunii mărfurilor cu amănuntul va fi:

% = 371 "Mărfuri"

607 "Cheltuieli privind mărfurile"

(cost de achiziție)

378 "Diferențe de preț la mărfuri"

(adaos comercial aferent vânzării)

4428 "TVA neexigibilă"

(TVA aferent mărfurilor vândute, Rc4427)

1.5. Inventarierea mărfurilor

Inventarierea mărfurilor se efectuează conform prevederilor legale.

Contabilitatea folosește inventarierea ca procedeu de constatare faptică a existenței tuturor elementelor patrimoniale respectiv imobilizări, stocuri, creanțe, datorii, etc. Potrivit legii contabilității inventarierea este obligatoriu:

la predarea – primirea de gestiune;

la închiderea exercițiului financiar;

la sesizările anumitor nereguli de gestiune;

la cererea organelor de control.

Rolul inventarierii, în cadrul acțiunii de control gestionar, constă în stabilirea integrității patrimoniului. Cu această ocazie se pot realiza și alte objective: cunoașterea structurii fondului de marfă, a dinamicii și vechimii stocurilor etc.

Obiectivul inventarierii poate fi reprezentat de:

mărfurile aflate în stoc în unitățile operative ale S.C. Nik Pretzel S.R.L.;

mărfurile aflate ța terți;

mărfurile în curs de aprovizionare;

mărfurile aparținând altor persoane fizice sau juridice, primite în custodie, etc.

Fazele inventarierii sunt:

pregătirea;

desfășurarea;

stabilirea

regularizarea diferențelor de inventar.

Desfășurarea inventarierii presupune constatarea faptică a mărfurilor existente în gestiune, prin ,,numărare, cântărire, măsurare sau cubare după caz”, conform prevederilor legale.

Stocurile stabilite se consemnează în ,,Listele de inventariere” întocmite separat pentru mărfurile cu mișcare normală, lentă, nevandabile.

În final se determină diferențele de inventar și cauzele care le-au generat, propun soluții de regularizare a diferențelor, și se încheie ,,Procesul verbal de inventariere”.

Plusurile se înregistrează ca o intrare de marfă cu diminuarea cheltuielilor cu marfa.

Minusurile se înregistrează în funcție de faptul dacă se stabilește vreo vinovăție sau nu.

Regularizarea diferențelor de inventar generează următoarele tipuri de înregistrări:

în cazul plusurilor:

Conturi de stocuri 30;37 = Grupa 60 – Cheltuieli privind stocurile

în cazul minusurilor imputabile:

,,Alte creanțe în legatură 4282 = %

cu personalul” 7588 ,,Alte venituri de exploatare”

4427 ,,TVA colectată”

și concomitent, descărcarea gestiunii:

Cheltuieli privind stocurile, grupa 60 = 30; 37 – Conturi de stocuri

CAPITOLUL II – PREZENTAREA GENERALĂ A S. C. NIK PRETZEL S.R.L.

2.1. Date de indentificare a S.C. Nik Pretzel S.R.L.

În orice act, scrisoare sau publicație care provine de la o societate comercială trebuie să se menționeze denumirea acesteia, forma juridică, sediul social, codul unic de înregistrare, numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului și capitalul social.

Conform Articolului 5 din statutul societății, această societate comercială figurează în toate actele întocmite de către aceasta – facturi fiscale, extrase de cont, situații financiare și alte docurnente oficiale – sub denumirea de S.C. Nik Pretzel S.R.L.

S.C. Nik Pretzel S.R.L este o societate comercială cu răspundere limitată, constituită legal în anul 1992, care funcționează cu un singur asociat conform art. 210 al. 1 din Legea nr. 31/1990.

Este o societate de naționalitate română, care își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația în vigoare.

Numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului este J08/1943/1992, iar Codul Unic de Înregistrare este 28328572, cu atributul fiscal RO.

Sediul social al societății este în România, localitatea Zărnești, str. 1 Mai, nr. 37, județul Brașov.

Conducerea societății este asigurată de administratorul firmei dl. Umbrărescu Costică, de cetățenie și naționalitate română. Acesta reprezintă societatea în relațiile cu terții, în fața organelor administrative de stat, cât și în fața justiției.

Capitalul social subscris și vărsat de asociatul unic este de 200,00 lei. Capitalul social se divide în 20 de părți sociale egale și indivizibile, fiecare aparținând în întregime asociatului unic, valoarea unei părți sociale find de 10 lei.

2.2. Obiectul de activitate

Domeniul principal de activitate, conform codului CAEN constă în: ,,Intermedieri în comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun” – cod CAEN 4617.

Obiectul de activitate al S.C. Nik Pretzel S.R.L cuprinde activități de comerț, în sistem en-gross, en-detail și constă în:

intermedieri în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții;

intermedieri în comerțul cu produse diverse;

comerț cu ridicata al fructelor și legumelor;

comerț cu amănuntul al fructelor și legumelor proaspete;

comerț cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie și produselor zaharoase;

comerț cu amănuntul al băuturilor;

comerț cu amănuntul al altor produse alimentare, în magazine specializate;

depozitări.

Activitatea societății se desfășoară la puncte de lucru:

Brașov, strada Barbu Lăutaru, numărul 13;

Brașov, str. Bazaltului, nr. 6 (depozit de legume și fructe).

2.3. Relații de parteneriat

Strategia firrnei în ceea ce privește aprovizionarea agentului economic cu diferite produse în vederea efectuării activității de comerț se realizează de la furnizori, urmărind păstrarea unor relații cât mai bune cu aceștia. Apariția unei game mai largi de produse a dus la lărgirea posibilităților de aprovizionare. Mărfurile provin de la furnizori interni, îar în funcție de cantitate/valoare furnizorii oferă discount.

Principalii furnizori ai societății sunt redați în tabelul 2.1. și grafic în figura 2.1.

Tabelul 2.1. Principalii fumizori ai societății

Fig. 2.1. Principalii furnizori ai societății

Distribuția firmei se realizează prin intermediul magazinelor proprii în proporție de 40%, iar prin detailiști privați în proporție de 60%.

Prin vânzarea directă, societatea are avantajul reducerii cheltuielilor de distribuție, menținerii prețurilor în limitele rezonabile, asigurării celui mai bun service clientelei.

Politica de desfacere trebuie să țină cont și de faptul că piața la vânzare poate fi influențată negativ de scăderea puterii de cumpărare a populației. Există un preț elastic în funcție de cantitățile solicitate, firma practică discount-uri în funcție de cantitatea cumpărată sau oferă diferite avantaje la efectuarea plății.

Principalii clienți ai societății sunt redați în tabelul 2.2. și grafic în figura 2.2.
Tabelul 2.2. Principalii clienți ai societății

Fig. 2.2. Principalii clienți ai societății

2.4. Structura organizatorică a A S.C. Nik Pretzel S.R.L.

Structura organizatorică a firmei reprezintă ansamblul compartimentelor și persoanelor, modul în care acestea sunt plasate într-o configurație coerentă și ansamblul relațiilor stabilite între ele.

Personalul societății Nik Pretzel S.R.L este format din 9 salariați, toți având contracte de muncă pe durată nedeterminată. Structura personalului este:

un director general;

un economist;

doi lucrători gestionari;

patru vânzători

un agent livrări.

2.5. Analiza principalilor indicatori și evoluția acestora

Principalele rezultate și evo1uția acestora la S.C. Nik Pretzel S.R.L. sunt prezentate în tabelul 2.3. și sunt reprezentate grafic în figurile 2.3.; 2.4. și 2.5. Datele sunt preluate din contul de profit și pierdere din perioada 2009 – 2011.

Tabelul 2.3. Principalii indicatori ai firmei

Fig. 2.3. Evoluția veniturilor din vânzarea mărfurilor

Raportat la ultimii trei ani de activitate, putem spune că veniturile din vânzarea mărfurilor au avut o evoluție ascendentă, în prima parte a perioadei analizată, crescând cu 24,99%. Veniturile în anul 2011, față de anul precedent, au înregistrat o scădere de 15,72%.

Fig. 2.4. Evoluția cheltuielilor privind mărfurile

Cheltuielile cu mărfurile în anul 2010, față de anul precedent, au înregistrat o creștere de 23,40%. În ultima parte a perioadei analizată cheltuielile au scăzut cu 12,33% față de anul 2010.

Fig. 2.5. Rezultatul net

Acest indicator are o evoluție ascendentă în anul 2010, față de anul 2009, crescând cu 30.130 lei (173,60%). În anul 2011 rezultatul net a cunoscut o scădere accentuată, înregistrând o pierdere de 26.945 lei. Această pierdere se datorează faptului că veniturile din vânzarea mărfurilor au scăzut cu 15,72%, iar cheltuielile au scăzut doar cu 12,33%, față de anul 2010. Rezultatul net a fost influențat într-o măsură mai mare și de cheltuielile financiare (dobânzile).

CAPITOLUL III – MONOGRAFIE CONTABILĂ LA S.C. NIK PRETZEL S.R.L. ZĂRNEȘTI

În cadrul acestui capitol vă prezint cele mai relevante operațiuni contabile care determină utilizarea conturilor de stocuri. Datele sunt luate din luna decembrie 2012, din documentele justificative ale societății Nik Pretzel S.R.L.

La societatea comercială Nik Pretzel S.R.L. pentru organizarea contabilității sintetice a stocurilor se utilizează metoda inventarului permanent. Evaluarea stocurilor la ieșire se realizează după metoda FIFO (prima intrare – prima ieșire).

Se achiziționează de la societatea comercială Coca Cola S.R.L. Brașov băuturi răcoritoare în valoare de 549,68 lei cu TVA. Factura se achită prin numerar.

înregistrăm intrarea mărfurilor în gestiune, pe baza facturii nr. 12648575 emise de furnizor și a notei de recepție nr. 987:

% = 5311 ,,Casa în lei” 549,68 lei

,,Mărfuri-magazin” 371 .M 443,29 lei

,,TVA deductibilă” 4426 106,39 lei

evidențierea adaosului comercial (25%) și TVA neexigibilă:

,,Mărfuri – magazin” 371.M = % 243,81 lei

378.M ,,Diferențe de preț la 110,82 lei

mărfuri magazin”

4428 ,,T.V.A.neexigibilă-magazin” 32,99 lei

Se recepționează mărfurile primite de la societatea comercială R.P.L. S.R.L., în următoarele condiții: valoare marfă 4.422,90 lei, reduceri comerciale 3%, TVA 24%. Societatea a achitat furnizorului un avans în sumă de 2.000,00 lei cu ordin de plată în luna noiembrie și diferența dintre valoarea mărfurilor și avansul acordat se plătește în numerar.

– valoare mărfuri: 4.422,90 lei

– reduceri comerciale 3% = 4.422,90 lei x 3% = 132,69 lei

net comercial = 4.290,21 lei

– TVA 24% = 4.290,21 lei x 24% = 1.029,65 lei

Total de platã = 5.319,86 lei

înregistrăm mărfurile în baza facturii și a notei de recepție:

% = 401 ,,Fumizori” 5.319,86 lei

,,Mărfuri-depozit” 371.D 4.290,21 lei

,,TVA deductibilă” 4426 1.029,65 lei

înregistrăm achitarea diferenței prin numerar și regularizarea avansului acordat:

,,Furnizori” 401 = % 5.319,86 lei

5311 ,,Casa în lei” 3.319,86 lei

4091 ,,Furnizori – debitori pentru 1.612,90 lei

cumpărări de bunuri de natura stocurilor”

4426 ,,TVA deductibilă” 387,10 lei

Din depozitul societății se vând legume și fructe către S.C. Prosper S.R.L. în valoare de 1.231,26 lei, fără TVA, acordându-i acestuia scont de decontare de 2% pentru plata prin virament bancar la livrarea mărfurilor. Deoarece scontul de decontare se acordă la factura inițială, TVA-ul se socotește la netul financiar:

(1.231,26 – 24,63) x 24% = 289,59 lei

înregistrăm vânzarea mărfurilor:

,,Clienți” 4111 = % 1.520,85 lei

707.D ,,Venituri din vânzarea 1.231,26 lei

mărfurilor-depozit”

4427 ,,TVA colectată” 289,59 lei

încasarea clientului prin bancă și acordarea scontului de decontare:

% = 4111 ,,Clienți” 1.520,85 lei

,,Conturi la bănci în lei” 5121 1.496,22 lei

Cheltuieli privind sconturile acordate” 667 24,63 lei

descărcăm gestiunea cu valoarea mărfurilor vândute la cost de achiziție, (la depozit se practică un adaos comercial de 15%):

Cost de achiziție = 1.231,26 lei / 1,15 = 1.070,66 lei

Cheltuieli privind mărfurile” 607.D = 371.D ,,Mărfuri-depozit” 1.070,66 lei

Pe baza bonului de transfer, emis de depozit, se transferă mărfuri la magazinul societății, în valoare de 1.462,48 lei fără TVA.

intrarea în gestiunea magazinului a mărfurilor transferate:

,,Mărfuri-magazin” 371.M = 371.D ,,Marfuri-depozit” 1.462,48 lei

înregistrăm adaosul comercial de 25% și TVA neexigibilă:

,,Marfuri-magazin” 371.M = % 804,36 lei

378.M ,,Diferențe de preț la 365,62 lei

mărfuri magazin”

4428 ,,T.V.A. neexigibila-magazin” 438,74 lei

descărcăm gestiunea depozitului cu valoarea mărfurilor transferate la cost de achiziție:

În cazul transferului de mărfuri între depozit și magazin adaosul comercial este de 10%.

Cost de achiziție = 1.462,48 lei / 1,10 = 1.329,53 lei

,,Cheltuieli privind mărfurile” 607.D = 371.D ,,Mărfuri-depozit” 1.329,53 lei

Se recepționează materiale consumabile în valoare de 149,51 lei, TVA 24% și se dau în consum. Plata facturii se face numerar.

articolul contabil:

% = 5311 ,,Casa în lei” 185,39 lei

,,Alte materiale consumabile” 3028 149,51 lei

,,TVA deductibilä” 4426 35,88 lei

pe baza bonului de consum, înregistrăm consumul de materiale:

,,Cheltuieli cu alte materiale 6028 = 3028 ,,Alte materiale 149,51 lei

consumabile” consumabile”

Societatea achiziționează, pentru depozit, legume, fructe cu aviz de însoțire a mărfurilor. Valoarea avizului este de 11.150,45 lei, TVA 24%.

înregistrăm pe baza N.I.R-lui și avizului de însoțire a mărfii intrarea de marfă:

% = 408 ,,Furnizori – facturi nesosite” 13.826,56 lei

,,Mărfuri-depozit” 371.D 11.150,45 lei

,,TVA neexigibilă” 4428 2.676,11 lei

Societatea timite la terți, cu aviz de însoțire a mărfurilor, o multifuncțională în

valoare de 1.663,00 lei pentru reparații.

articolul contabil pentru materialele aflate la terti:

,,Materii și materiale 351 = 303 ,,Materiale de natura 1.663,00 lei

aflate la terți” obiectelor de inventar”

Se recepționează materialele de natura obiectelor de inventar primite de la reparat și se înregistrează factura furnizorului pentru costul reparației în sumă de 162 lei, TVA 24%, plătit numerar:

recepția calculatorului primită de la reparat:

,,Materiale de natura obiectelor 303 = 351 ,Materii și materiale 1.663,00 lei

de inventar” aflate la terți”

înregistrăm costul reparației, facturat de furnizor:

% = 5311 ,,Casa în lei” 200,88 lei

,,Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile” 611 162,00 lei

,,TVA deductibilă” 4426 38,88 lei

Se livrează mărfuri din depozit cu factură beneficiarului S.C. ADI COM S.R.L. în următoarele condiții: valoare brută 3.424,59 lei, remiză 3%, TVA 24%, cheltuieli de transport în valoare de 130,00 lei fără TVA. Pentru mărfurile livrate beneficiarul emite un bilet la ordin.

preț de vânzare: 3.424,59 lei

remiză 3% = 3.424,59 x 3% = 102,741ei

net comercial 3.321,85 lei

+ cheltuieli de transport 130.00 lei

Baza de aplicare TVA = 3.451,85 lei

+ TVA 24% = 3.451,85 x 24% = 828,44 lei

Total factură = 4.280,29 lei

Înregistrăm livrarea mărfurilor:

,,Clienți” 4111 = % 4.280,29 lei

707.D ,,Venituri din vânzarea 3.321,85 lei

mărfurilor-depozit”

708 ,,Venituri din activități diverse” 130,00 lei

4427 ,,TVA colectată” 828,44 lei

Se achiziționează motorină în valoare de 350,00 lei, cu TVA. Factura se achită cu numerarul acordat conducătorului auto. Se dă în consum motorina.

evidențierea conbustibilului:

% = 542 ,,Avansuri de trezorerie” 350,00 lei

,,Combustibili” 3022 282,26 lei

,,TVA deductibilă” 4426 67,74 lei

darea în consum, pe baza bonului de consum:

,,Cheltuieli privind combustibilul” 6022 = 3022 ,,Combustibili” 282,26 lei

Societatea comercială Nik Pretzel S.R.L achiziționează rnărfuri de la S.C. Doripesco S.A., în valoare de 1.249,27 lei cu TVA. O parte din mărfuri în valoare de 147,94 lei cu TVA au fost refuzate la plată pentru că nu corespundeau din punct de vedere calitativ și restituite furnizorului.

înregistrăm intrarea rnărfurilor în gestiunea magazinului:

% = 401 ,,Furnizori” 1.249,27 lei

,,Mărfuri-magazin” 371.M 1.007,48 lei

,,TVA deductibilă” 4426 241,79 lei

refuzul de plată este acceptată de către furnizor și emite o factură în roșu:

% = 401 ,,Fumizori” 147,94 lei

,,Mărfuri-rnagazin” 371.M 119,31 lei

,,TVA deductibilă” 4426 28,63 lei

Societatea se aprovizionează, pentru magazin, cu diferite sortimente de rnărfuri, de la societatea comercială Selgros Cash & Carrry, în valoare de 2.421,42 lei, TVA 24%. Fumizorul acordă scont de decontare 2% contabilizat la decontare pentru plata prin virament bancar la livrarea produselor.

preț de achiziție 2.421,42 lei

scont de decontare 2% = 2.421,42 x 2% = 48,43 lei

net financiar = 2.372,99 lei

TVA 24% = 2.372,99 x 24% = 569,52 lei

Total de plată 2.942,51 lei

înregistrăm intrarea mărfurilor la net comercial și TVA-ul aferent facturii (la valoarea scontului nu se aplică TVA la factura inițială):

% = 401 ,,Furnizori” 2990,94 lei

,,Mărfuri-magazin” 371.M 2421,42 lei

,,TVA deductibilă” 4426 569,52 lei

înregistrăm adaosul comercial de 25% și TVA neexigibilă:

,,Mărfuri-magazin”371.M = % 1331,79 lei

378.M ,,Diferențe de preț la 605,36 lei

mărfuri magazin”

4428 ,,T.V.A. neexigibilă-magazin” 726,43 lei

se achită contravaloarea facturii cu ordin de plată, înregistrarea contabilă este:

,,Furnizori” 401 = % 2990,94 lei

5121 ,,Conturi la bănci în lei” 2942,51 lei

767 ,,Venituri din sconturi obținute” 48,43 lei

Se acordă, unui angajat al societății, un avans spre decontare în valoare de 1.000 lei, pentru achiziție piese de schimb pentru autoutilitara societății Nik Pretzel S.R.L.

înregistrăm acordarea avansului de trezorerie conform dispoziției de plată:

,,Avansuri de trezorerie” 542 = 5311 ,,Casa în lei” 1.000,00 lei

înregistrăm piesele de schimb conform facturii și suma neutilizată:

% = 542 ,,Avansuri de trezorerie” 1.000,00 lei

,,Piese de schimb” 3024 627,45 lei

,,TVA deductibilă” 4426 150,59 lei

,,Casa în lei” 5311 221,96 lei

Pe baza bonului de consum se dau în consum piesele de schimb de mai sus pentru repararea autoutilitarei:

,,Cheltuieli privind 6024 = 3024 ,,Piese de schimb” 627,45 lei

piesele de schimb”

Se achiziționează echipament de lucru în valoare de 253,78 lei cu TVA. Factura se achită nurnerar. Echipamentul de lucru se predă în totalitate salariaților.

înregistrarea contabilă:

% = 5311 ,,Casa în lei” 253,78 lei

,,Materiale de natura 303 204,66 lei

obiectelor de de inventar”

,,TVA deductibilă” 4426 49,12 lei

predarea echipamentului de lucru:

% = 303,,Materiale de natura 204,66 lei

,,Cheltuieli privind materialele 603 obiectelor de inventar” 102,33 lei

de natura obiectelor de inventar”

,,Alte creanțe în legatură cu 4282 102,33 lei

personalul”

TVA aferentă echipamentului de lucru suportate integral de salariați:

,,Alte creanțe în legatură cu 4282 = 4427 ,,TVA colectată” 49,12 lei

personalul”

În cursul lunii decembrie 2012, se vând mărfuri din magazinul societății în valoare de 5.201,13 lei.

vânzarea mărfurilor în numerar se evidențiează astfel:

,,Casa în lei” 5311 = % 5201,13 lei

707.M ,,Venituri din vânzarea 4194,46 lei

mărfurilor magazin”

4427 ,,TVA colectată” 1006,67 lei

Pentru descărcarea gestiunii trebuie să cunoaștem coeficientul mediu de marjă comercială și cheltuielile privind mărfurile vândute. Pe baza următoarelor date putem determina coeficientul mediu de marjă comercială:

sold inițial debitor al contului 371.M ,,Mărfuri-magazin” = 34.449,00 lei fără TVA

rulaj debitor al contului 371.M ,,Mărfuri-magazin” = 16.445,00 lei fără TVA

sold final debitor al contului 371.M ,,Mărfuri-magazin” 4.5971,02 lei fără TVA

sold inițial creditor al contului 378.M ,,Diferențe de preț la mărfuri-magazin”= 1.049,91 lei

rulaj creditor al contului 378.M,,Diferențe de preț la mărfuri-magazin”=2.215,00 lei

sold al contului 378.M ,,Diferențe de preț la mărfuri-magazin” = 3.264,91 lei
descărcarea gestiunii:

calculăm coeficientul mediu de marjă comercială (Kcont 378.M):

= x 100

= x 100 = 6,42%

,,adaosul comercial aferent mărfurilor în stoc = K x

6,42 x = 2.931,00 lei

adaos comercial aferent mărfurilor vândute = Credit cont 378 – adaos aferent stocului = 3.264,91 – 2.931,00= 333,91 lei

,,Adaosul comercial se poate determina și astfel” (P1eea, D., 2005, p. 138): luăm Rulajul creditor al contului 707.M și înmulțim cu 6,42% lei.

% = 371.M ,,Mărfuri-magazin” 5.201,13 lei

,,Cheltuieli privind mărfurile 607M 3.860,55 lei

magazin”

,,Diferente de preț la mărfuri” 378 333,91 lei

,,TVA neexigibilă” 4428 1.006,67 lei

Cu ocazia inventarierii a mărfurilor, din magazin, se constată minus la inventar, imputabil gestionarului, în valoare de 127,41 lei (sold faptic mai mic decât soldul scriptic). Se înregistreazä rninusul constatat:

în cazul minusurilor imputabile înregistrarea este:

,,Alte creanțe în legatură 4282 = % 127,41 lei

cu personalul” 7588 ,,Alte venituri de 102,75 lei

exploatare”

4427 ,,TVA colectată” 24,66 lei

descărcarea gestiunii:

Cunoscând coeficientul mediu de marjă comercială (de la problema de mai sus) determinăm adaosul comercial:

Adaos comercial = 102,75 lei x 6,42 = 6,60 lei

Cost de achiziție 102,75 – 6,60 = 96,15 lei

% = 371.M ,,Mărfuri-magazin” 127,41 lei

,,Cheltuieli privind mărfurile 607.M 96,15 lei

magazin”

,,Diferente de preț la mărfuri- 378.M 6,60 lei

magazin”

,,TVA neexigibilă” 4428 24,66 lei

CAPITOLUL IV – SISTEMUL INFORMATIC LA S.C. NIK PRETZEL S.R.L.

4.1. Prezentarea principalelor noțiuni teoretice referitoare la sistemul informațional

Sistemul informațional financiar contabil, este “un set de resurse umane și de capital dintr-o organizație care se ocupă cu pregătirea informațiilor financiar- contabile și de asemenea de informațiile obținute prin colectarea și prelucrarea tranzacțiilor economice. Aceste informații sunt făcute disponibile tuturor nivelurilor conducerii pentru realizarea planificării și controlului activităților organizației.”

Un asemenea sistem posedă trei componente aflate în interacțiune:

Intrările – sunt elemente ce provin din mediul extern sistemului, pentru a fi supuse exploatării.

Prelucrările – sunt reprezentate de procesele care permit transformarea resurselor (intrărilor) în rezultate.

Ieșirile – sunt elementele rezultate din prestări servicii, executare de lucrări sau vânzări către clienți (rapoarte).

Așadar, descrierea unui sistem presupune descrierea datelor de intrare, a prelucrărilor la care sunt supuse acestea și a informațiilor rezultate din prelucrările realizate în cadrul sistemului.

Caracteristicile esențiale care afectează în mod direct gradul de influență al informației într-un proces decizional sunt:

acuratețea (calitatea, corectitudinea) informației;

momentul producerii (vechimea) și durata de valabilitate a informației;

natura (sfera de aplicativitate) a informației.

4.2. Sistemul informațional al societății S.C. Nik Pretzel S.R.L.

S.C. Nik Pretzel S.R.L. a optat să informatizeze activitatea contabilă cu ajutorul programului contabil Contab SQL.

Acest sistem informațional permite organizarea datelor contabile într-o manieră modernă, ușor de utilizat și nu în ultimul rând firma beneficiază de un sistem de securitate al datelor.

4.2.1. Avantajele implementării sistemului Contab SQL în cadrul societății

Pachetul de programe Contab SQL este un sistem integrat de contabiliate, financiar, gestiune, distribuție, mijloace fixe, producție, salarii, adaptat legislației în vigoare.

Avantajele acestui program pe care am putut să le observ sunt următoarele:

generarea automată a unor înregistrari contabile care în alte programe ar trebui introduse manual ( închiderea conturilor de venituri și cheltuieli, închiderea conturilor de tva, înregistrările lunare aferente salariilor, înregistrările de TVA aferente facturilor și bonurilor);

generează automat registrele contabile lunare ( registrul jurnal, balanța, nir-uri, note contabile, fișe de cont, registrul cartea mare, jurnalul de cumpărări, jurnalul de vânzări, balanțe de plăți furnizori și clienți, fișa mijloacelor fixe, statul de plată, etc.);

are opțiunea de verificare a înregistrărilor și comunică utilizatorului erorile detectate;

plan de conturi actualizat integrat;

înregistrarea angajaților și a datelor despre salarii se face o singură dată la intrarea angajatului în activitate, ulterior fiind necesară doar introducerea numărului de ore lucrate în luna respectivă – toate înregistrările și calculele se fac automat, inclusiv statul de plată de avans;

evidență a clienților și furnizorilor precum și posibilitatea tipăririi de rapoarte diverse cu privire la aceștia;

se verifică la fiecare deschidere a interfeței dacă datele au fost salvate și solicită salvarea acestora;

există posibilitatea salvării datelor pentru a evita pierderea acestora prin simpla copiere a directoarelor aferente fiecărei societați.

4.2.2. Module și funcționalități ale programului informatic

Principalele module ale programului contabil Contab SQL cu ajutorul cărora utilizatorul poate informatiza datele contabile sunt:

Administrare;

Modulul Contabilitate;

Gestiune;

Mijloace fixe;

Salarii;

Contracte.

La deschiderea programului Contab SQL, utilizatorul vede pe ecran o fereastră în care apar câmpurile:

Figura nr. 4.1. Fereastra de introducere a programului contabil

Sursa: Programul contabil Contab SQL

Unul dintre cele mai importante module ale programului este “Gestiune”, care are în componență următoarele secțiuni importante:

Figura nr. 4.2. Componența meniului “Gestiune”:

Sursa: Programul Contab SQL

Având în vedere tema abordată de mine în cadrul acestei lucrări voi prezenta operațiile specifice datoriilor comerciale.

1) Introducerea facturilor primite de la furnizori sau NIR-uri:

a) Pentru introducerea facturilor primite de la furnizori sau a NIR-urilor, utilizatorul trebuie să acceseze meniul “Gestiune”, iar din cadrul acestuia trebuie selectat submeniul “Furnizori”, urmat de opțiunea “Facturi furnizori”.

Figura nr. 5.3. Fereastra destinată introducerii facturilor sau NIR-urilor

Sursa: Programul contabil Contab SQL

b) Introducerea efectivă a facturilor fiscale și a NIR-urilor

Fereastra care apare în momentul în care utilizatorul introduce informațiile specifice documentului justificativ este prezentată în următoarea figură:

Figura nr. 4.4. Fereastra destinată introducerii datelor specifice aprovizionării

Sursa: Programul contabil Contab SQL

2) Administrarea furnizorilor

a) Societatea poate avea în orice moment o evidență a furnizorilor săi prin intermediul meniului “ Gestiune” astfel:

Figura nr. 5.5. Gestiunea furnizorilor

Sursa: Programul contabil Contab SQL

b) Analiza furnizorilor se poate realiza pe baza a mai multor criterii care pot fi alese din submeniul “Liste” din cadrul meniului “Furnizori”.

Figura nr.5.6. Criterii de administrare a furnizorilor

Sursa: Programul contabil Contab SQL

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Pe baza studiului de caz, efectuat la S.C. Nik Pretzel S.R.L., putem trage o serie de concluzii. De asemenea putem face o serie de recomandări cu privire la contabilitatea stocurilor.

Societatea analizată respectă Legea Contabilității nr. 82/1991 republicată, și aplică reglementările contabile conforme cu directivele europene, O.M.F.P. nr. 3055/2009.

Privind stocurile, putem spune că legislația noastră națională este armonizată în mare măsură cu cea internațională deoarece prevederile din IAS 2 se regăsesc și în OMFP nr. 3055/2009.

Societatea comercială Nik Pretzel S.R.L la organizarea contabilității sintetice a stocurilor utilizează metoda inventarului permanent. Evaluarea, la ieșirea mărfurilor din gestiune, se realizează după metoda ,,FIFO” în comerțul cu ridicata. În comerțul cu amănuntul este utilizată metoda prețului cu amănuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase și cu rnișcare rapidă, care au marje similare și pentru care nu este practic să se folosească altă metodă.

Prin utilizarea metodei FIFO, în cadrul societății analizate, valoarea stocurilor ieșite din patrimoniu sunt evaluate la valori minime, deci cheltuielile sunt scăzute și rezultatul contabil este majorat. Fiscalitatea și rentabilitatea sunt principalii factori care condiționează adoptarea unei metode sau a alteia, deoarece evaluarea cantității de stocuri la sfârșitul perioadei este cheia care conduce la supra sau subevaluarea profitului, iar pe această bază încadrarea sau nu în principiul prudenței.

Din analiza efectuată desprindem următoarele concluzii:

– atât veniturile din vânzarea mărfurilor cât și cheltuielile au avut o evoluție ascendentă, în prima parte a perioadei analizată, crescând cu 24,99%, respectiv 23,40%;

– în anul 2011, veniturile din vânzarea mărfurilor și cheltuielile au scăzut, față de anul precedent, cu 15,72 %, respectiv cu 12,33%;

– rezultatul net a înregistrat o evoluție ascendentă în anul 2010, față de anul 2009, crescând cu 30.130 lei (173,60%), iar în anul 2011 acest indicator a cunoscut o scădere accentuată, înregistrând o pierdere de 26.945 lei. Această pierdere se datorează faptului că veniturile din vânzarea mărfurilor au scăzut cu 15,72%, iar cheltuielile au scăzut doar cu 12,33%, față de anul 2010. Rezultatul net a fost influențat într-o măsură mai mare și de cheltuielile financiare (dobânzile).

Pentru accelerarea vitezei de rotație a mărfurilor, se recomandă:

– reducerea stocurilor cu mărfuri greu vanzabile;

– alegerea furnizorilor, cei care oferă produse de cea mai bună calitate și la costuri cât mai reduse;

– creșterea ritmului vânzărilor, ceea ce determină reducerea stocurilor de mărfuri destinate vânzării.

BIBLIOGRAFIE

Lucrări de specialitate

Bănățanu Gh., Sistemul modern de contabilitate, Editura Sedcom Libris, Iași, 1998;

Bărbăcioru V., ș.a., Contabilitatea întreprinderii, Tipografia Universității din Craiova , 1998;

Budugan D., Contabilitate și control de gestiune, Editura Sedcom Libris, Iași, 2001;

Crețoiu, G., Bucur I., Contabilitate. Fundamentele și noul cadru juridic, Editura C.H. Beck, București 2007;

Dumitrean E., Scorțescu Gh., Toma C., Berheci I., Mardiros D. N., Contabilitate financiară I, vol.I., Editura Sedcom Libris, Iași, 2002;

Feleaga, L., Feleaga, N., Contabilitate financiară. O abordare europeană internționlă, Editura Economică, București, 2007;

Gheorghe Lepădatu , Contabilitate generala, Pro Universitaria, București, 2009

Horomnea E., Bazele contabilității, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004;

Horomnea E., Tabără N., Budugan D., Georgescu I., Bețianu L., Bazele contabilității, Editura Sedcom Libris, Iași, 2005;

Oprea, D., Premisele și consecințele informatizării contabilității, Editura Graphix, Iași,1994, p. 17.

Pântea I.P., Contabilitatea financiară a agentilor economici din România, Ediția a -II-a, Editura IntelCredo, Deva, 1995;

Pântea I.P., Bodea Gh., Contabilitatea financiară actualizată la Standardele Europene, Editura IntelCredo, Deva, 2005;

Pântea I.P., Bodea Gh., Contabilitatea financiară românească conform Directivelor Europene, Editura IntelCredo, Deva, 2006;

Pișleag, A., Contabilitate finaciară curentă, Editura Alma Mater, Sibiu, 2011;

Pișleag, A., Contabilitate finaciară, curs în tehnologia ID-IFR, Editura FRM, București, 2012;

Pișleag, A., Diagnosticul financiar al întreprinderii. Teorie și aplicații, Editura Matrix Rom, București, 2012;

Pleșea, D., Bazele contabilității. Contabilitate financiară, Vol. II, Editura Omnia Uni S.A.S.T. Brașov, 2005;

Ristea, M., Contabilitatea financiară a întreptrinderii, Editura Universitară, București, 2004;

Staicu C., Contabilitate financiară armonizată cu Directivele Europene, Editura CECCAR, București, 2002;

Toma C., Conturile anuale și imaginea fidelă în contabilitatea românească, Editura Junimea, Iași, 2001;

Tulvinschi M., Gestiunea, contabilitatea și controlul stocurilor, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004;

Acte normative:

*** Ghid pentru înțelegerea și aplicarea lAS 2 “Stocuri”, Editura CECCAR, București, 2004;

*** Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1752/30.11.2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate armonizate cu Directivele Europene;

*** O.M.F.P. nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 704/20.10.2009;

*** OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele Europene, cu modificările și completările ulterioare.

Pagini de internet:

www.static.anaf.ro;

www.avocatnet.ro;

www.winmentor.ro.

BIBLIOGRAFIE

Lucrări de specialitate

Bănățanu Gh., Sistemul modern de contabilitate, Editura Sedcom Libris, Iași, 1998;

Bărbăcioru V., ș.a., Contabilitatea întreprinderii, Tipografia Universității din Craiova , 1998;

Budugan D., Contabilitate și control de gestiune, Editura Sedcom Libris, Iași, 2001;

Crețoiu, G., Bucur I., Contabilitate. Fundamentele și noul cadru juridic, Editura C.H. Beck, București 2007;

Dumitrean E., Scorțescu Gh., Toma C., Berheci I., Mardiros D. N., Contabilitate financiară I, vol.I., Editura Sedcom Libris, Iași, 2002;

Feleaga, L., Feleaga, N., Contabilitate financiară. O abordare europeană internționlă, Editura Economică, București, 2007;

Gheorghe Lepădatu , Contabilitate generala, Pro Universitaria, București, 2009

Horomnea E., Bazele contabilității, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004;

Horomnea E., Tabără N., Budugan D., Georgescu I., Bețianu L., Bazele contabilității, Editura Sedcom Libris, Iași, 2005;

Oprea, D., Premisele și consecințele informatizării contabilității, Editura Graphix, Iași,1994, p. 17.

Pântea I.P., Contabilitatea financiară a agentilor economici din România, Ediția a -II-a, Editura IntelCredo, Deva, 1995;

Pântea I.P., Bodea Gh., Contabilitatea financiară actualizată la Standardele Europene, Editura IntelCredo, Deva, 2005;

Pântea I.P., Bodea Gh., Contabilitatea financiară românească conform Directivelor Europene, Editura IntelCredo, Deva, 2006;

Pișleag, A., Contabilitate finaciară curentă, Editura Alma Mater, Sibiu, 2011;

Pișleag, A., Contabilitate finaciară, curs în tehnologia ID-IFR, Editura FRM, București, 2012;

Pișleag, A., Diagnosticul financiar al întreprinderii. Teorie și aplicații, Editura Matrix Rom, București, 2012;

Pleșea, D., Bazele contabilității. Contabilitate financiară, Vol. II, Editura Omnia Uni S.A.S.T. Brașov, 2005;

Ristea, M., Contabilitatea financiară a întreptrinderii, Editura Universitară, București, 2004;

Staicu C., Contabilitate financiară armonizată cu Directivele Europene, Editura CECCAR, București, 2002;

Toma C., Conturile anuale și imaginea fidelă în contabilitatea românească, Editura Junimea, Iași, 2001;

Tulvinschi M., Gestiunea, contabilitatea și controlul stocurilor, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004;

Acte normative:

*** Ghid pentru înțelegerea și aplicarea lAS 2 “Stocuri”, Editura CECCAR, București, 2004;

*** Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1752/30.11.2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate armonizate cu Directivele Europene;

*** O.M.F.P. nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 704/20.10.2009;

*** OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele Europene, cu modificările și completările ulterioare.

Pagini de internet:

www.static.anaf.ro;

www.avocatnet.ro;

www.winmentor.ro.