Sistemul Fiscal In Romania

CUPRINS

Capitolul 1 Sistemul fiscal în România

Rolul și funcțiile impozitelor și taxelor

Impozitele reprezintă o categorie financiară a cărei apariție și evoluție se află în legătură cu statul și relațiile bănești. Rădăcina etimologică a acestei noțiuni provine din limba latină de la cuvântul „ impositus”.

Impozitele, ca procedeu financiar principal de mobilizare a fondurilor bănești necesare statului, au apărut și sunt cunoscute din antichitate, evoluând în forme multiple în toate perioadele istorice, păstrându-și importanța până în zilele noastre. Evoluția istorică a fost însoțită, îndeosebi în perioada contemporană, de caracterizări și teorii doctrinare care justifică necesitatea și rolul impozitelor precum și de principii privind așezarea și încasarea acestora.

Pe măsură ce organizarea statală se dezvoltă, aceasta este însoțită de impozitul permanent perceput pe cale de autoritate. Treptat el începe să fie reformat de conducătorii de state, iar el însuși, la rândul său, stă la baza reformelor la care statul a fost supus de-a lungul timpului. Statele moderne și-au bazat dezvoltarea economiilor și extinderea puterii lor, în mare parte, pe fiscalitate, fie că aceasta era suportata numai de către proprii cetățeni sau de cetățenii altor state aflate într-o formă sau alta de dependență față de respectivul stat.

Până în prezent nimeni nu a putut înlocui acest mijloc de finanțare și de susținere a statului.

Funcțiile impozitului conturate de-a lungul timpului ce stau la baza impozitelor.b#%l!^+a?

Cea mai importantă funcție a impozitelor se manifestă în plan financiar, întrucât ele au constituit și constituie mijlocul principal de preocupare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. În statele dezvoltate, impozitele, taxele și contribuțiile asigură opt sau nouă zecimi din totalul resurselor financiare ale statului în țările în curs de dezvoltare această pondere este mai mică, fiind cuprinsă între cinci și nouă zecimi. În perioada postbelică tendința caracteristică pentru evoluția impozitelor și taxelor o reprezintă creșterea continuă a acestora, în expresia relativă și absolută.

De aceea, funcția cea mai importantă a impozitelor este aceea de asigura mobilizarea veniturilor necesare statului pentru acoperirea cheltuielilor publice. În concepția teoriei economice clasice asupra impozitelor acestea reprezintă unica funcție a lor ca mijloc de preocupare a resurselor bănești pentru trezoreria publică. Ele nu trebuie să fie nici mobilizator și b#%l!^+a?nici inhibitor al economiei.

Teoria economică modernă așează la temelia explicării necesității funcțiilor impozitelor și alte rațiuni, alături de cea financiară și anume funcții economice și sociale legate de utilizarea acestora ca instrumente de intervenție a statului în economie, având calitatea de pârghie fiscală.

În zilele noastre, în condițiile complexe ale funcționării mecanismelor pieței concurențiale, în practica financiară contemporană se evidențiază o anumită accentuare a rolului impozitelor pe plan economic, aspect ce rezultă din practica statelor moderne de a folosi impozitele ca mijloc de intervenție în viața economică. Impozitul are atât rolul alimentării cu fonduri la bugetul statului, cât și acela al unui factor de echilibru în economie.

Din rațiuni economice statul poate diferenția tratamentul fiscal al contribuabililor pentru a stimula dezvoltarea activităților dorite de societate și pentru descurajarea celor indezirabile. Astfel, el este în prezent activizat ca pârghie fiscală în cadrul economiei.

Sunt cunoscute aspectele practice ce reflectă utilizarea structurilor tehnice ale impozitelor pentru intervenție în viața economică și socială: acțiuni în scop natalist ( impozitul pe celibat ), asigurarea unei anumite egalizări sociale a indivizilor ( impozitul pe succesiuni cu caracter de confiscare, progresivitatea cotelor de impozitare în funcție de nivelul veniturilor), folosirea impozitului pentru orientarea activităților economice ( variabilitatea cotelor, exonerarea parțială temporară și deduceri în funcție de activitatea economică, utilizarea taxelor vamale și a accizelor). Astfel, de la rolul primordial de a asigura venituri statului pentru acoperirea b#%l!^+a?cheltuielilor publice, s-a ajuns la utilizarea impozitului pentru obținerea de efecte pe plan economic și social.

Funcția intervenționistă a impozitelor se manifestă în următoarele direcții:

● aceea de a incita ( investițiile, asigurările, exportul );

● aceea de a inhiba ( consumul de produse dăunătoare sănătății, poluarea mediului, formarea de averi excesive );

● aceea de a proteja anumite ramuri, sectoare sau produse autohtone, prin intermediul taxelor vamale.

Impozitelor le revine și un important rol social, ce se concretizează prin utilizarea lor ca instrument al redistribuirii unei părți importante a produsului intern brut. Rațiuni de ordin b#%l!^+a?social+a?stau la temelia tratamentului fiscal diferențiat în politica fiscală: nu toți contribuabilii care obțin venituri de mărime egală suportă la fel impozitul. Utilizarea impozitului ca instrument al politicii sociale a statului are loc prin diferențierea mărimii lui ținând seama și de criterii cum sunt: numărul de persoane aflate în întreținere, starea de sănătate, starea civilă, vârstă etc. Totodată și procesul de alocare a veniturilor bugetare pe beneficiari reprezintă un mijloc de redistribuire a unei părți din P.I.B. În practica fiscală actuală a statelor se acceptă ideea de diferențiere a sarcinilor fiscale pe criterii sociale. În acest sens se acceptă și impozitul negativ aspect concretizat în faptul că anumite categorii ale populației beneficiază de utilități acoperite din veniturile publice de o valoare mai mare decât contribuția lor la constituirea veniturilor bugetare, pe seama impozitelor mai mari pe care le plătesc alți contribuabili. Această strategie fiscală nu trebuie să ducă la deformarea aplicării principiilor economice specifice economiei de piață și să conducă la un egalitarism fiscal.

Pornind de la aceste aspecte, în teoria fiscală contemporană au fost exprimate numeroase definiții ale impozitului:

Una din definițiile cuprinzătoare a fost dată de Gaston Jeze care afirmă că „impozitul este o prestație pecuniară, pretinsă pe cale de autoritate, cu titlu definitiv și fără contraprestație, in vederea acoperirii cheltuielilor publice”.

În dicționarul economic și social se consemnează că „impozitul este o prelevare obligatorie realizată în profitul administrației publice, care nu dă dreptul unei contraprestații directe, ci la servicii furnizate în mod gratuit de colectivitate.

Din definițiile întâlnite în literatura de specialitate se poate considera că: impozitele b#%l!^+a?reprezintă obligații de plată pecuniare stabilite de stat în temeiul legii în sarcina persoanelor fizice și juridice în funcție de capacitatea contributivă a fiecăruia, mobilizate la buget fără vreun echivalent sau contraprestație directă și utilizate de acestea ca resurse financiare pentru acoperirea cheltuielilor publice și pârghii pentru influențarea vieții economice și sociale.

Principiile si criteriile impunerii.

În decursul timpului economiștii au fost preocupați de obținerea celei mai bune repartiții a b#%l!^+a?poverii fiscale între contribuabili, spre a finanța sectorul public. Pentru prima dată asemenea principii au fost formulate de Adam Smith, reprezentant de seamă al economiei b#%l!^+a?politice clasice. Potrivit aprecierilor ce au fost făcute de acesta, la baza politicii fiscale ar trebui să stea următoarele principii:

Principiul justeței impunerii se referă la echitatea fiscală și are în vedere că fiecare din cetațenii unui stat trebuie să contribuie la coperirea cheltuielilor publice în funcție de veniturile pe care le obțin.Din cuprinsul acestui principiu rezultă că sunt juste numai impozitele care, instituite în scopul acoperirii cheltuielilor publice, sunt reglementate și se percep în raport cu capacitatea contributivă a fiecărui debitor.

Principiul certitudinii impunerii presupune ca mărimea impozitelor datorate statului de către fiecare contribuabil să fie certă. Totodată termenele, modalitățile și sumele de plată să fie clare, precise și cunoscute cu anticipație de către fiecare contribuabil.Principiul certitudinii impozitelor își are corespondentul în principiul „legalității impozitelor”, care pretinde să fie percepute numai impozitele reglementate prin lege, iar dispozițiile acestor legi să fie aplicate în strictă conformitate, promovând așa zisa”egalitate a cetățenilor în fața impozitelor”.

Principiul comodității în domeniul fiscal, potrivit căruia impozitele și taxele trebuie să fie percepute la termenele corelate cu periodicitatea obținerii veniturilor și după o procedură cât mai convenabilă plătitorilor.

Principiul randamentului impozitelor are în vedere cala instituirea unor impozite, acestea să fie cât mai puțin apăsătoare pentru contribuabili iar încasarea lor să fie făcută cu cheltuieli minime. b#%l!^+a?

Randamentul ridicat al impozitelor este legat de următoarele:

caracterul său universal, cea ce presupune să fie plătit de toate persoanele fizice și juridice care obțin venituri din aceași sursă sau dețin avere de valoare egală;

să cuprindă întreaga materie impozabilă, să fie exclusă posibilitatea practicării evaziunii b#%l!^+a?sau fraudei fiscale;

să nu reclame cheltuieli mari cu așezarea, urmărirea și încasarea lui.

Ținând seama de principiile formulate de Adam Smith precum și de contribuțiile aduse de alți economiști, se poate desprinde că principiile actuale ale impozitării, cristalizate în știința finanțelor publice sunt: b#%l!^+a?

Principiile de echitate fiscală; b#%l!^+a?

Principiile de politică financiară; b#%l!^+a?

Principiile de politică economică

Principiile social-politice ale impunerii.

1.2 Metode și tehnici de impunere, urmărire și încasare a impozitelor. Elementele tehnice ale impozitelor și taxelor

Realizarea obiectivelor financiare, economice și sociale care sunt avute în vedere de către stat prin utilizarea instrumentelor fiscale se bazează pe adoptarea unor reglementări fiscale care se cer a fi cunoscute atât de organele fiscale cât și de contribuabili, reglementari b#%l!^+a?care se referă la elementele tehnice ale impozitului.Acestea sunt:

• subiectul impozitului sau contribuabilul;

• suportatorul impozitului;

• materia impozabilă (obiectul impozabil);

• unitatea de impunere;

• sursa impozitului;

• cota impozitului;

• asieta fiscală;

• termenul de plată. b#%l!^+a?

Subiectul impozitului sau contribuabilul este reprezentat de persoana fizică sau juridică ce este obligată prin lege la plata acestuia (în cazul nostru agentul economic). b#%l!^+a?

Suportatorul impozitului îl constituie persoana fizică sau juridică din ale cărei venituri se suportă efectiv impozitul (in cazul nostru agentul economic).

Materia impozabilă (obiectul impozabil), o reprezintă bunul, venitul ori activitatea pentru care subiectul datorează impozite directe, precum și vânzarea valorificarea sau punerea în circulație a unor produse, bunuri sau servicii, in cazul impozitelor indirecte (în cazul nostru materia impozabilă este reprezentată de profit).

Unitatea de impunere. Pentru a fi supus impunerii, obiectul impozitării trebuie să fie măsurat, evaluat și de aceea se precizează prin lege în mod expres unitatea de impunere; b#%l!^+a?aceasta reprezintă unitatea în care se exprimă mărimea obiectului impozabil (lei).

Sursa impozitului indică din ce anume este plătit impozitul, adică din venit sau din avere (în b#%l!^+a?cazul nostru venitul).

Cota impozitului, reprezintă mărimea impozitului stabilită pentru fiecare unitate de impunere.Această cotă se aplică asupra bazei impozabile, rezultând impozitul total de plată (cota impozitului reprezintă 16% din profit)

Asieta fiscală dă expresie modului de așezare a impozitelor, și cuprinde toate operațiile pe care le înfăptuiesc organele fiscale pentru identificarea fiecărui subiect impozabil; stabilirea mărimii materiei impozabile precum și a cuantumului impozitelor datorate statului de fiecare subiect.

Termenul de plată al impozitului se referă la precizarea datei sau a intervalului de timp în interiorul căruia trebuie să fie achitată obligația față de bugetul statului (în cazul nostru b#%l!^+a?trimestrial).

Obligația și creanța fiscală

Obligația fiscală constă în îndatorarea de a plăti în contul bugetului public național impozitele,taxele și alte venituri bugetare reglementate prin lege.Ea este o obligație fiscală pe motiv că izvorește exclusiv din actele normative prin care sunt instituite impozite și taxe.În același timp este și o obligație juridică întrucât dă naștere la relații juridice între subiectul impozitului și stat obligația fiscală îmbracă în toate cazurile forma bănească.

Contribuabilii sunt obligați să declare în termen legal locul unde își are?sediul sucursalele, filialele, punctele de lucru, depozitele, magazinele alte locuri unde se desfășoare b#%l!^+a?activități producătoare de venituri și băncile la care au deschise conturi în lei sau în valută. b#%l!^+a?

Contribuabilii sunt obligați să declare cu sinceritate veniturile realizate,bunurile imobile și mobile aflate în proprietate sau obținute cu orice titlu legal,precum și alte valori care dau naștere la obligații fiscale.

Tot legat de obligația fiscală prezintă interes și definiția dată de lege evaziunii fiscale ca fiind sustragerea prin orice mijloace în întegime sau în parte de la plata impozitelor,taxelor și b#%l!^+a?altor sume datorate bugetului de stat,bugetelor locale,bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale extrabugetare de către personele fizice și personele juridice române sau străine. b#%l!^+a?

Creanța fiscală reprezintă dreptul statului de percepere prin organele fiscale impozite ,taxe și alte venituri în contul bugetului ori a fondurilor speciale de la persoanele juridice sau fizice după caz în baza unor acte normative.

Titlul de creanță fiscală se caracterizează prin anumite particularități specifice:

-nu este constitutiv de drepturi și obligații ci numai constatatar al acestora care izvorăsc întotdeauna dintr-un act normativ

-are forță de titlu executoriu și poate fi atacat pe cale administrativă și pe cale judiciară,în cazurile prevăzute de lege.

Titlul de creanță reprezinta în ultimă instanță înscrisul prin care se individualizează obligația și respectiv creanța fiscală.Din punct de vedere al scopului principal el poate fi explicit sau implicit: b#%l!^+a?

-titlul de creanță explicit se întocmește exclusiv în scopul de a constata și individualiza un impozit,o taxă ori un alt venit bugetar în sarcina unui cotribuabil ca subiect individualizat

-titlul de creanță implicit are în principal o alta destinație și se întocmește fie de către plătitori fie de organele fiscale. b#%l!^+a?

Pentu obligațiile fiscale provenite din impozite și taxe ,care determină de către organele de specialitate pe baza declarațiilor de impunere,sau după caz,actul declarativ al contribuabilului.În cazul obligațiilor fiscale care se stabilesc de către plătitor titlul de creanță îl reprezintă deconturile sau declarațiile fiscale care se depun la organele financiare. b#%l!^+a?

Actele de control întocmite cu ocazia verificărilor prin care sunt stabilite diferențele de plată și majorările de întârziere,constituie la rândul lor titluri de creanță fiscală.

În cazul aplicării de amenzi de către aparatul fiscal titlul de creanță îl constituie procesul verbal de constarea contravenției.În situația amenzilor a cheltuielilor judiciare și a altor creanțe bugetare stabilite,de către procuror sau de către o instanță judecătorească,titlul de creanță este după caz ordonanța procurorului,încheierea ori dispozitivul hotărîrii instanței respective.

Stingerea obligației fiscale

Cea mai răspândită cale de stingere a obligației fiscale o constituie plata impozitelor și b#%l!^+a?a celorlalte obligații față de buget. Plata se poate face în numerar prin depunerea sumelor în numerar la casieriile trezoreriei publice la agențiile CEC, prin dispoziție de plată sau cec etc. b#%l!^+a?

Compensarea constituie o altă modalitate de achitare a obligației fiscale ea are loc atunci când plățile exigibile la o anumită scadență sunt deduse sumele plătite în plus la buget la scadențele anterioare.

O altă modalitate este anularea care se produce ca urmare a unori măsuri cu caracter general prin care se anulează obligațiile fiscale ale anumitor categorii de contibuabili,situații in care aceasta îmbracă forma de amnistie fiscală.Anularea poate fi totală sau parțială.

Prescripția o altă modalitate de stingere a obligației fiscale își produce efectul în acest sens prin trecerea unei anumite perioade de timp de la nașterea și înregisrarea obligațiilor fiscale. b#%l!^+a?

Răspunderea administrativă poate fi atrasă și concretizată în materie de obligații b#%l!^+a?fiscale,sub forma contravențiilor și a majorărilor de întârziere.

Contravențiile în domeniul fiscal sunt acele fapte și omisiuni cu un grad de periculozitate socială mai redus decât infracțiunea.

Majorările de întârziere pentru neplata la termen a impozitelor și taxelor,se aplică în scop de constrângere la plată a plătitorilor și se calculează după expirarea scadenței prevăzută ca dată limită de vărsare a acestora la buget.

Răspunderea disciplinară pote reveni,de regulă,persoanelor salariate în instituții și agenți economici,când nu-și îndeplinesc obligațiile de serviciu privind calculul și plata la termen a impozitelor și taxelor. b#%l!^+a?

Răspunderea materială poate interveni tot pentru salariați când ”din vina lor și în legătură cu munca lor” nu au achitat la termen impozitele și taxele și au fost suportate majorări de întârzieri din acestă cauză.

Răspunderea penală intervine în caz de neîndeplinirea obligațiilor fiscale atunci când încălcarea normelor privind impozitele și taxele întrunesc elementele constitutive ale vreuneia din infracțiunile prevăzute de codul penal sau alte legi speciale.

Executarea silită a creanțelor fiscale b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Executarea silită a creanțelor fiscale reprezintă o procedură extraordinară de realizare a veniturilor bugetare și a altor drepturi ale statului ,care se aplică agenților economici cât și a persoanelor fizice.

În cazul în care debitorul nu-și achită obligațiile organul de executare silită îi transmite o înștiințare de plată prin care i se notifică suma de plată datorată ce trebuie achitată în termen de 15 zile. Dacă debitorul nu a efectuat plata în termenul respectiv organul de executare începe execuarea silită prin comunicarea unei somații, fixând un nou termen de 15 zile pentru achitarea obligațiilor datorate. Execuarea silită a creanțelor fiscale poate fi pornită numai în temeiul bunui titlu executoriu emis de organul competent, potrivit legii, ori a unui alt înscris căruia legea îi recunoaște caracterul de titlul executoriu Titlul de creanță devine titlul executoriu la data la care creanța bugetară este scadență prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent,ori în alt mod prevăzut de lege.

Pentru obligațiile bugetare reprezentând impozite,taxe ,cotribuții , amenzi,majorări de b#%l!^+a?întârzieri și alte sume datorate,neachitate la termenul legal de plată,titlul executoriu îl constituie actul emis sau aprobat de organul competent prin care acestea se stabilesc.

Aparatul fiscal în România

Sistemul fiscal reprezintă modul de cercetare și acțiune, procedeele și modalitățile de investigare în vederea prevenirii, constatării și înlăturării cauzelor de sustragere de la calcularea, evidența și plata impozitelor și taxelor cuvenite statului.

Ca ansamblu de principii, reguli și modul de organizare, sistemul fiscal se materializează în legi sau acte normative cu putere de lege, emise cu scopul de a colecta veniturile statului și a reglementa cheltuirea acestora.

Sistemul fiscal constă într-un ansamblu de măsuri și acțiuni, întreprinse de stat printr-o politică fiscală adecvată, în ceea ce privește: rolul impozitelor și taxelor, tipuri de impozite și taxe, așezarea, perceperea și utilizarea impozitelor și taxelor. b#%l!^+a?

In România, sarcina creerii unui sistem fiscal și a unei strategii fiscale revine legislativului b#%l!^+a? (Parlamentului) și executivului (Guvernului). b#%l!^+a?

Politica fiscală a statului este un factor determinant, în sensul că, atât executivul cât și legislativul trebuie să stabilească sistemul fiscal pe care îl practică, cât și strategia de urmat în cadrul administratiei fiscale. Politica fiscală a statului va fi determinată de un ansamblu de principii fiscale.

Sistemul fiscal în Romania trebuie să îndeplinească două condiții:

să aibă criterii precise;

să existe o manifestare de voință din ambele părți, inclusiv voința politică.

Elaborarea politici fiscale este un act de decizii complex, care trebuie să urmrească:

– criteriile de eficiență;

– reducerea fluctuațiilor și a instabilității economice;

– veniturile consumatorilor și protejarea acestora;

– dezvoltarea impozitelor sau alte forme de prelevări și stimularea acestora;

– distribuirea inițială a veniturilor, care trebuie să influențeze activitatea economică, investițiile și consumul. b#%l!^+a?

Sistemul fiscal asigura trei funcții destinate realizării obiectivelor următoare:

a) o funcție de finanțare a cheltuielilor publice și care urmărește obiectivul de randament bugetar;

b) o funcție de redistribuire a veniturilor și a patrimoniilor conform obiectivului de echitate;

c) o funcție de stabilizare a activității economice sau de corectare a dezechilibrelor în scopuri b#%l!^+a?de eficacitate economică.

Sistemul fiscal îndeplinește trei funcții esențiale și deseori contradictorii. Importanța relativă care le este acordată evoluează în funcție de judecată, care are în centrul ei, capacitatea unei economii de piață de a asigura optimul in mod spontan.

Prin urmare, dezbaterea asupra fiscalității optimale reflectă această judecată și în plus criteriile utilizate sunt adesea conflictuale. Cu toate acestea, două dintre aceste criterii domină dezbaterile și anume: criteriul eficacitate și criteriul echitate.

a) Funcția de finanțare. Nivelul prelevărilor obligatorii este în mare parte legat de suma b#%l!^+a?cheltuielilor publice deoarece ele sunt sursa esențială de finanțare. Dar ele nu reprezintă unica b#%l!^+a?sursă: existența deficitelor publice necesită recurgerea la alte mijloace de finanțare, precum b#%l!^+a?îndatorarea sau creația monetară.

De asemenea trebuie luate în calcul încasările nefiscale care rezultă din vânzările statului de anumite bunuri si servicii. Ele nu reprezintă totuși decât o foarte mică parte a resurselor publice. Participarea sectorului public la economia de piațță, care îi este la origine, relevă principiul echivalenței.

Suma cheltuielilor publice și a prelevărilor obligatorii nete permite o finanțare privată importantă a producției anumitor bunuri, precum educație, sănătate și protecție socială.

b) Funcția de redistribuire. Pot fi distinse două reguli de echitate:

1. Una, consensuală, exprimă în mod simplu faptul că sarcina impozitului trebuie să fie în mod echitabil repartizată.

2. O alta, mai conflictuală, atribuie impozitului un rol de corecție a repartiției veniturilor primare în scopul de a o face mai echitabilă.

Definiția acestei funcții depinde de opinia cu privire la caracterul just sau injust al repartiției ce decurge din mecanismul pieței și acela al drepturilor de proprietate.

c) Funcția de corectare a dezechilibrelor. Impozitul este un instrument de politică economică ce poate juca un rol de incitare, de descurajare sau de stabilizare. Aceasta funcție este justificată prin ipoteza conform căreia funcționarea spontană a pieței nu permite realizarea optimului colectiv; fiscalitatea poate fi atunci utilizată pentru corectarea eșecurilor pieței. b#%l!^+a?

Impozitul este una dintre variabilele bugetare pe care statul le manipulează în scopuri de stabilizare conjuncturală (politici de acțiune asupra cererii globale) sau structurală (politici fiscale destinate să favorizeze creșterea economică).

Față de sistemul fiscal și strategia acestuia, este necesară o cât mai bună administrare fiscală pe care, de regulă, trebuie să o facă Ministerul Finanțelor.

Sistemul fiscal românesc actual se structurează pe trei componente principale:

impozitele și taxele

mecanismul fiscal b#%l!^+a?

aparatul fiscal. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Impozitele și taxele reprezintă veniturile bugetului de stat care provin de la persoane juridice și/sau fizice. In momentul încasării lor, impozitele și taxele sunt utilizate în vederea efectuării cheltuielilor publice pentru realizarea funcțiilor și sarcinilor puterii și instituțiilor sale.

Mecanismul fiscal reprezintă ansamblul de metode și tehnici de impunere privind veniturile fiscale ale statului, precum și instrumentele impunerii.

Impunerea consta în identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice și juridice care dețin sau realizează un anumit obiect impozabil, în evaluarea bazei de calcul a impozitului, in determinarea exactă a cuantumului acestuia.

Printre metodele utilizate în practica fiscală menționăm:

– autoimpunerea, este realizată de plătitor în conformitate cu legislația în vigoare;

– impunerea directă, prin evaluarea directă a obiectului de către organele fiscale sau pe baza declarației subiectului impozabil;

– impunerea indirectă, are la bază informații colaterale;

– impunerea forfetară, stabilirea unei sume forfetare de plată pe o perioada de timp.

Instrumentele impunerii se concentrează în documente fiscale.

Aparatul fiscal decurge din însăși legile care reglementează impozitele și taxele.

Aparatul fiscal, ca componentă a sistemului fiscal, își realizeazaă funcțiile de dimensionare, așezare, urmărire și încasare a impozitelor și taxelor, prin controlul fiscal. b#%l!^+a?

Felul cum este organizat controlul fiscal, procedeele, tehnicile și modalitățile aplicate diferă de la sistem la altul, de la o etapă la alta de evoluție a economiei de piață, în funcție de politicil financiare și fiscale.

Aparatul fiscal este organizat în cadrul unor instituții ale administrației publice și cuprinde ansamblul organelor fiscale și de control ale statului însărcinate prin lege să asigure realizarea impunerii, urmăririi și perceperii impozitelor și taxelor și a controlului respectării legalității în acest domeniu de activitate.

In țara noastră, conform legislației, controlul fiscal se realizează în principal de inspectorii fiscali din cadrul Directiei de impozite și taxe ale Administrației Financiare și de comisarii Antifraudei și de personalul controlului financiar de stat de la nivelul județelor și a municipului București. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Realizarea practică a activității de control fiscal în acțiunea de recuperare a creanțelor b#%l!^+a?statului, rezultate din impozite și taxe neachitate la termen, se face atât prin utilizarea procedeelor și tehnicilor specifice cât și a celor ale acțiunii de executare silită a debitorilor statului.

In concluzie, sistemul fiscal trebuie să fie:

unitar:

simplu, să predomine autoimpunerea;

eficient;

realizat cu costuri mici;

cu o strategie clară, concretă și eficientă;

să fie dirijat astfel încât să urmărească strângerea tuturor obligațiilor;

să fie computerizat;

astfel orientat încât să beneficieze de o structură organizatorică optimă;

să dispună de personal fiscal de înaltă pregătire de specialitate.

Din punct de vedere tehnic sunt necesare a se realiza doua condiții majore:

– de formă, inventarierea contribuabililor și dotarea cu tehnică de calcul a structurilor centrale și teritoriale ale Ministerului Finantelor publice;

– de fond, în sensul că trebuiesc corelate condițiile de așezare și percepere ale actualelor impozite și taxe cu metodologia de asezare și percepere a impozitului pe venitul b#%l!^+a?global anual.

Contabilitatea – autonomă sau tributară fiscului

Impozitul pe profit reprezintă o cheltuială importantă pentru intreprindere.Contabilizarea acestei obligații fiscale ridică unele probleme,deoarece regulile pentru calculul rezultatului fiscal sunt diferite de cele utilizate în contabilitate,de unde necesitatea clarificării tratamentului contabil aferent diferențelor între rezultatul contabil și cel fiscal.

În accepția organismului internațional de normalizare contabilă rezultatul contabil reprezintă rezultatul înaintea impozitului pe profit. b#%l!^+a?

Profitul impozabil este definit ca rezultatul exercițiului stabilit pe baza regulilor fixate de administrația fiscală și care servește pentru calculul impozitului exigibil. Impozitul exigibil reprezintă impozitul de plătit pe termen scurt aferent profitului impozabil al exercițiului. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Obiectul normei IAS 12 este de a prescrie prelucrarea contabilă a impozitelor asupra rezultatului.Problema principală a contabilizării impozitelor asupra rezultatului este de a determina cum să se înregistreze consecințele fiscale actuale și viitoare:

-ale recuperării viitoare valorii contabile a activelor(sau pasivelor) care sunt contabilizate în bilanțul unei întreprinderi

-ale tranzacțiilor și altor evenimente ale exercițiului,care sunt contabilizate în situațiile financiare ale unei întreprinderi

Pentru necesitățile ei, impozitele asupra rezultatului includ toate impozitele naționale și străine datorate ținând cont de baza beneficiilor impozabile.

Impozitele asupra rezultatului includ ,de asemenea,impozite precum cele din distribuire,care sunt plătibile de către o filială,o întreprindere asociată sau o intreprindere de tip”joint ventures”asupra distribuirilor lor de dividende în favoarea întreprinderii care prezintă situațiile financiare.

Diferențele între rezultatul contabil și rezultatul fiscal se delimitează în diferențe permanente și diferențe temporare.

În categoria diferențelor permanente se includ:

-cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal,pentru care nedeductibilitatea este considerată definitivă,deoarece fiscul le consideră ca fiind cheltuieli exagerate sau care nu sunt necesare pentru activitatea intreprinderii b#%l!^+a?

-veniturile pe care fiscul renunță în mod definitiv să le impoziteze,deoarece ele provin din rezultate deja impozitate

-degrevările fiscale acordate pentru a încuraja anumite acțiuni economice promovate de stat

Alte diferențe sunt denumite diferențe temporare deoarece ele se resorb în cursul unui exercițiu ulterior.Aceste diferențe provin din din decalajul în timp între momentul contabilizării unui element și încluderea sa în rezultatul fiscal și îmbracă următoarele forme: b#%l!^+a?

-elementele contabilizate în cursul exercițiului ,dar care au fost luate în calculul rezultatului impozabil al unui exercițiu precedent b#%l!^+a?

-elementele incluse în rezultatul exercițiului,dar care au fost contabilizate în cursul unei b#%l!^+a?periode anterioare

-elementele contabilizate în cursul exercițiului,dar care vor fi impozabile sau deductibile din punct de vedere fiscal în cursul unui exercițiu viitor.

-elementele incluse în rezultatul fiscal al exercițiului dar care vor fi contabilizate ulterior

De altfel,norma IAS 12 prezintă 2 tipuri de diferențe temporare:

-diferențe temporare impozabile,respectiv difernțe care vor genera sume impozabile în determinarea beneficiului impozabil al exercițiilor viitoare,atunci când valoarea contabilă a unui activ sau a unui pasiv va fi încasată sau plătită.

-diferențe temporare deductibile respectiv diferențe temporare care vor genera sume deductibile în determinarea beneficiului impozabil al exercițiilor viitoare atunci când valoarea contabilă a unui activ sau pasiv va fi încasată sau plătită.

Contabilizarea activelor și pasivelor de impozit exigibil

Impozitul exigibil al exercițiului curent și al exercițiilor precedente trebuie să fie contabilizat ca pasiv,în măsura în care el nu este plătit.Dacă suma deja plătită,în numele exercițiului curent și exercițiilor precedente depășește suma datorată pentru aceste exerciții,excedentul trebuie contabilizat ca activ.

Cum avantajul legat de o pierdere fiscală poate să fie reportat în urmă pentru a recupera impozitul exigibil al unui exercițiu anterior ,acesta trebuie să fie contabilizat ca activ. b#%l!^+a?

Atunci când se utilizează o pierdere fiscală pentru a recupera impozitul exigibil al unui exercițiu anterior,o întreprindere contabilizează avantajul la activ,în exercițiul în cursul căruia se produce pierderea fiscală deoarece,pentru intreprindere ,avantajul este probabil și poate fi evaluat în mod fiabil.

Contabilizarea activelor și pasivelor de impozit amânat

a)Diferențele temporale impozabile

Un pasiv de impozit amânat trebuie să fie contabilizat pentru toate diferențele temporale impozabile,exceptând situația în care pasivul de impozit amânat este generat:

– fie printr-un goodwill pentru care amortizarea nu este deductibilă din punct de vedere b#%l!^+a?fiscal.

– fie prin contabilizarea inițială a unui activ sau a unui pasiv într-o tranzacție care nu este o b#%l!^+a?grupare de intreprindere

-nu afectează nici beneficiul contabil,nici beneficiul impozabil la data tranzacției b#%l!^+a?

Totuși pentru diferențele temporale,impozabile legate de participanții în filiale,întreprinderi asociate și întreprinderi de joint ventures și investiție în sucursale,trebuie să fie contabilizat un impozit amânat pasiv.

b)Diferențele temporale deductibile

Un activ de impozit amânat trebuie să fie contabilizat pentru toate diferențele temporale deductibile,în măsura în care este probabil ca un beneficiu impozabil,asupra căreia vor putea să fie imputate aceste diferențe temporale deductibile,să fie disponibil,exceptând situația în care este generat activul de impozit amânat:

-fie printr-un goodwill negativ tratat ca un venit amânat ,în conformitate cu IAS 22 “Grupările de înterprinderi”

-fie prin contabilizarea inițială a unui activ sau a unui pasiv,într-o tranzacție care:

-nu este o grupare de întreprinderi

-nu afectează nici beneficiul contabil,nici beneficiul impozabil la data tranzacției

Totuși,pentru difernțele temporale deductibile relative la participanții în filiale,întreprinderi,de tip “join ventures” precum și la investiții în sucursale,trebuie să fie contabilizat un activ de impozit amânat.

Cazuri particulare privind impozitarea profitului

a) Pierderi reportabile b#%l!^+a?

Majoritatea legislațiilor fiscale naționale admit ca pierderea unui exercițiu să fie deductibilă din beneficiile ulterioare.Anumite reglementări prevăd însă ca o pierdere să fie deductibilă din beneficiile exercițiilor anterioare,situație care generează o rambursare a impozitului pe profit deja plătit Se vorbește atunci despre principiul reportului “în urmă” a deficitelor fiscale.

Contabilizarea efectelor unui report “în urmă” nu prezintă dificultăți, deoarece pierderea ultimului exercițiu a generat dreptul la o rambursare de impozit,suma impozitului rambursat este considerată ca un venit al acestei perioade.

b) Beneficiile filialelor și participațiilor

Profitul realizat de filiale și participanții nu este de regulă impozitat la beneficiari decât în momentul când se încasează dividende.Beneficiile nedistribuite ,reprezinta, pentru b#%l!^+a?întreprinderea care au calitatea de acționar o îmbogățire provizorie neimpozabilă.

Conform principiului conectării cheltuielilor la venituri impozitul aferent acestor b#%l!^+a?profituri trebuie să fie contabilizat la survenirea acestora. De aceea, norma IAS 12 impune ca b#%l!^+a?întreprinderea să contabilizeze impozitele amânate corespunzătoare profiturilor nedistribuite aferente participațiilor la care le deține.

Norma IAS 12 autorizează din contabilizarea impozitelor aferente beneficiilor nerepartizate ale filialelor și a altor participații atunci când există argumente de a crede că aceste profituri nu vor fi distribuite sau că distribuirea lor nu va genera obligații fiscale

c) Consecințele reevaluărilor de active

În țările în care se practică,reevaluarea activelor se face în general,în franșiză de impozit. Franșiza de impozit reprezinte o scutire de impozit,dar și o dispensă legală care permite vărsarea efectivă a unui impozit care nu depășește o anumită sumă.

Comunicarea financiară privind impozitul pe profit

Norma IAS 12 impune câteva reguli privind comunicarea financiară aferentă impozitului pe profit.Astfel intreprinderea trebuie să menționeze în anexe metoda utilizată pentru calculul impozitelor amânate.

Atunci când anumite diferențe temporare nu sunt luate în calcul,sumele lor,anuale și cumulate tebuie să fie menționate.

Întreprinderea trebuie să menționeze în mod distinct

-cheltuiala fiscală aferentă beneficiului provenind din activitățile ordinare

-cheltuiala fiscală aferente elementelor extraordinare,elementelor provenind din exercițiile anterioare și schimbărilor de metode contabile

-eventuala incidență fiscală a reevaluărilor de active

În plus întreprinderea trebuie să furnizeze o explicație a raportului între cheltuiala fiscală și beneficiul contabil,dacă cotele de impunere în vigoare nu constituie o explicație suficientă.

În ce privește pierderile fiscale,trebuie menționat

-suma eventualei economii de impozit contabilizată ca urmare a rapotului “în față” a unei pierderi fiscale

-suma economiei de impozit care rezultă din imputarea unei pierderi fiscale anterioare

-suma pierderilor fiscale reportabile în cursul anilor ulteriori și a căror incidență fiscală nu a fost contabilizată,ca și termenele acordate pentru a beneficia de ele. b#%l!^+a?

Impozite ,taxe și alte vărsăminte suportate de întreprindere indiferent de natura rezultatului b#%l!^+a?b#%l!^+a?b#%l!^+a?fiscal

Întreprinderea datorează bugetului de stat și altor organisme organisme publice o serie de impozite ,taxe și vărsămite asimilate, indiferent de natura rezultatului fiscal.Suportarea acestor obligații fiscale are drept consecință,majorarea costurilor de achiziție sau de producție,după caz ,sau creșterea cheltuielilor de exploatare,după natuara lor.

Datoriile întreprinderii față de organele fiscale privind aceste impozite și taxe sunt reflectate în contul 446 “ Alte impozite și taxe cum sunt :taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decât agricultură sau silvicultură,impozitul pe clădiri de la alte persone juridice,impozitul pe terenuri ocupate de clădiri și alte construcții aparținând personelor juridice,taxa asupra mijloacelor de transport deținute de agenții economici și alte impozite și taxe se contabilizează ca o cheltuială. b#%l!^+a?

Amenzile suportate de întreprindere cât și majorările și penalitățile de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligațiilor fiscale sunt asimilate datoriilor fiscale,însă sunt contabilizate ca provenind din operații excepționale.

În afara impozitelor și taxelor,agenții economici sunt obligați la plata unor contribuții pentru constituirea unor fonduri cu destinație specială, reglementate prin acte normative cum sunt:

-contibuția la Fondul special pentru sănătate

-contibuția la Fondul de risc și accident pentru protecția specială a persoanelor hadicapate

-contribuția la Fondul special pentru dezvoltarea și modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei

-contibuția la Fondul special al drumurilor publice care se contabilizează ca niște cheltuieli de exploatoare

Impozite colectate de la terți și decontate bugetului statului

Deși suportat de orice persoană fizică care realizează venituri sub formă de salarii și alte drepturi salariale,deci este o cheltuială salarială, acest impozit este plătit prin metoda stopajului b#%l!^+a?la sursă, fiind calculat,reținut și virat la buget la plătitorii salariilor.Baza de calcul aferentă impozitului pe salarii include veniturile brute primite de un salariat în cursul unei luni sub formă de salarii și alte drepturi salariale,indiferent de perioada la care se referă.

Sunt supuse impozitării și câștigurile salariaților zilieri sau temporari, sumele obținute din colaborări și onorarii pentru expertize de orice fel,drepturile bănești cuvenite pentru invenții și b#%l!^+a?inovații și alte venituri similare.Impozitul pe salarii se calculează lunar. b#%l!^+a?

Salariile și alte drepturi salariale obținută în valută sunt impozitate prin transfomarea în lei,la cursul de schimb valutar în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se face plata,după care impozitul în lei,stabilit pe baza cotelor aferente,se transformă ,se reține și se varsă la buget în valută ,la aceași curs.

Impozitul pe dividende

Prin dividend ,conform definiției date de norma legală se înțelege orice distribuire,în bani sau în natură,în favoarea acționarilor sau asociaților din profitul stabilit pe baza bilanțului contabil anual și a contului de profit și pierdere proporțional cu cota de participare la capitalul social. Dividendele sunt supuse impozitării.obligativitatea calculării reținerii și vărsării impozitelor pe dividende revine personelor juridice,o dată cu plata dividendelor către acționari și asociați.Plata impozitului pe dividende se face în lei .Termenul de prescripție pentru stabilirea impozitului pe dividende este de 5 ani.

Taxa pe valoarea adăugată b#%l!^+a?

Plătitorii taxei pe valoarea adăugată au obligația legală de a întocmi și depune la organul fiscal deconturi lunare privind suma impozitelor și taxa exigibilă.

Structurarea impozitelor și taxelor

Putem utiliza pentru analiza structurii impozitelor si taxelor, foarte multe criterii de structurare și clasificare. Vom avea în vedere structura impozitelor și taxelor așa cum sunt ele cuprinse în clasificația bugetară adică structura impozitelor și taxelor cum este prevăzută în bugetul public național. Așadar, impozitele și taxele sau veniturile bugetare se împart în 2 categorii, conform Clasificației bugetare: b#%l!^+a?

Venituri curente

Venituri de capital

Veniturile curente se împart în venituri fiscale și venituri nefiscale. Veniturile fiscale provin din impozite directe (acele impozite pe care un contribuabil le plătește în cunoștintă de cauză) și impozite indirecte (care nu apar ca atare pe o persoană fizică sau juridică dar care, le suportă b#%l!^+a?prin intermediul prețului produselor și tarifelor serviciilor, în ultimă instanță). b#%l!^+a?

In România, convențial, toate veniturile se numesc impozite. In cadrul impozitelor directe se includ: impozitul pe profit, pe salarii, pe clădiri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, taxa pentru folosirea mijloacelor de transport etc.

In cadrul impozitelor indirecte se cuprind: taxa pe valoarea adaugată, accizele, taxele vamale, impozitul pe spectacole etc.

In cadrul veniturilor nefiscale se includ: vărsămintele din profitul net al regiilor autonome, veniturile procurate de la instițutiile publice și altele.

Veniturile din capital cuprind veniturile din vânzarea unor bunuri ale statului sau aparținând rezervei de stat și din vânzarea activelor imobiliare în cadrul procesului de restructurare economică.

In viziunea Fondului Monetar Internațional, clasificarea avansată are în vedere caracteristicile impozitelor stabilite prin legi reflectând activitățile economice care stau la baza fiecărui impozit. b#%l!^+a?

Gruparea impozitelor se face după natura materiei impozabile sau a factorului generator al obligației fiscale, facilitând analiza acestora la toate nivelele administrației publice.

Prin intermediul acestei grupări se creează o modalitate utilă de analiză a posibilităților de care dispun administrațiile publice pentru asigurarea finanțării cheltuielilor pe seama resurselor proprii.

Clasificarea FMI împarte impozitele în urmatoarele grupe:

impozitul pe venit, beneficii și câstiguri din capital:

persoane fizice (impozitul pe venit net sau activ al persoanelor fizice);

impozitul pe venitul societăților sau pe beneficiile efective ale lor; b#%l!^+a?

alte impozite pe venit, beneficii și câstiguri din capital: impozitul pe vânzarea de terenuri, valori mobiliare, alte active, impozitul pe chirii, dobânzi, dividende etc.

impozitul pe salarii și mâna de lucru în care se includ: impozitul plătit de salariați, patroni, liber profesioniști, indiferent dacă sunt stabilite procentual din salarii sau forfetar pe o persoană. b#%l!^+a?

impozitul asupra patrimoniului: b#%l!^+a?

impozitul pe valoarea patrimoniului net

impozitul pe proprietatea mobiliară

impozitul pe tranzacții mobiliare și imobiliare

impozitul pe succesiuni, donații între vii și testamentare b#%l!^+a?

alte impozite periodice de patrimoniu

impozite interioare pe bunuri și servicii: impozitul pe cifra de afaceri, pe vânzări sau valoarea adaugată în care se includ:

impozite percepute în stadiul producției sau comercializării

impozite cumulative în cascadă

impozite aferente vânzărilor cu ridicata sau cu amanuntul

TVA si accizele

taxe pentru exercitarea anumitor activități

taxe pentru utilizarea vehiculelor cu motor b#%l!^+a?

impozite asupra extracției sau prelucrării produselor extractive

impozitul pe comerțul exterior și tranzacții internaționale:

taxe de import (taxe vamale de import sau suprataxe)

taxe de export

beneficii din monopoluri de import sau export

beneficii din schimb

taxe pe operații de schimb

alte impozite pe comerțul exterior și tranzacții internaționale

alte incasări fiscale:

impozite tip capitație

taxe de timbru

alte impozite. b#%l!^+a?

Codul fiscal din Romania valabil din 1 ianuarie 2004.

Codul fiscal este cunoscut sub două înțelesuri: (1.) cod de identificare fiscală (CIF) sau cod unic de identificare (CUI) al persoanelor juridice sau persoanelor fizice autorizate, și (2.) Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal republicată. b#%l!^+a?

(1.) Pe baza declarației de înregistrare fiscală, depusă potrivit art. 63 alin. (3) din Codul de b#%l!^+a?Procedură Fiscală, organul fiscal competent din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală eliberează certificatul de înregistrare fiscală. În certificatul de înregistrare fiscală se înscrie obligatoriu codul de identificare fiscala. Persoanele juridice sau fizice înregistrate ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată au codul de identificare fiscală precedat de literele “RO”.#%l!^+a?

(2.) Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal republicată este legea cadru pentru reglementarea impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale în România, care de la intrarea în vigoare, 1 ianuarie 2004, a suferit o serie de modificări și completări.

Impozitele și taxele reglementate prin Codul Fiscal sunt următoarele: a) impozitul pe profit; b) impozitul pe venit; c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor; d) impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți; e) impozitul pe reprezentanțe; f) taxa pe valoarea adăugată; g) accizele; h) impozitele și taxele locale; i) impozitul pe construcții.

Contribuțiile sociale reglementate prin Codul Fiscal sunt următoarele: b#%l!^+a?

a) contribuțiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;

b) contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;

c) contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;

d) contribuțiile asigurărilor pentru șomaj datorate bugetului asigurărilor pentru șomaj;

e) contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat;

f) contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, datorată de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările b#%l!^+a?ulterioare.

Reforma fiscală din România privind măsurile și rezultatele așteptate are ca obiective:

îmbunătățirea competitivității economiei romanești în perspectiva intrării în zona euro in anul 2019,

realizarea unui climat de afaceri favorabil extinderii investițiilor private autohtone și străine,

reducerea evaziunii fiscale și a economiei subterane, b#%l!^+a?

întărirea autonomiei autorităților locale,

eliminarea discriminărilor generate de sistemul fiscal actual,

îndeplinirea obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene prin implementarea legislației europene și actualizarea acesteia;

introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CAS și CASS de la 1 ianuarie 2016.

eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016.

introducerea obligației de plată a CAS și CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri

Majorarea sumei neimpozabile lunare avute în vedere la stabilirea impozitului pe venitul din pensii începând cu 1 ianuarie 2016.

reducerea contribuției de asigurări sociale la angajat de la 10,5% la 7,5% începând cu 1 ianuarie 2016; b#%l!^+a?

eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016

Reducerea cotei de impozit pe profit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019

Reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019

Reducerea cotei de impozit pe veniturile obținute din România de nerezidenți de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019

Propuneri de modificări legislative:

Reducerea cotei standard pentru toate bunurile și serviciile de la 24% în prezent la 20%

începând cu 1ianuarie 2016

Reducerea cotei de TVA pentru carne, pește, legume și fructe de la 24% în prezent la 9%

începând cu 1 ianuarie 2016 b#%l!^+a?

introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părții de clădire și terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare începând cu 1 ianuarie 2016

Reducerea cotei TVA de la 20% la 18% începând cu 1 ianuarie 2018

b#%l!^+a?

b#%l!^+a?

Capitolul 2 Contabilizarea impozitelor si taxelor datorate bugetului statului

2.1. Contabilitatea impozitelor și taxelor directe

2.1.1 Contabilitatea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende pe b#%l!^+a?specificul societatii "X"

Contribuabilii impozitului pe profit se grupează în 4 categorii:

a) persoane juridice române pentru profitul impozabil obținut din orice sursă atât din România ,cât și din străinătate

b) persoane juridice străine care desfășoara activități printr-un sediu permanent în Romania b#%l!^+a?

c) persoane juridice și fizice străine care participă în baza unui contract de asociere la realizarea de activități în Romănia

d) asocierile dintre persoanele fizice și persoanele juridice române care nu dau naștere unei persone juridice ,pentru veniturile realizate atât în Romania cât și în străinătate

Se exceptează de la plata impozitului pe profit trezoreria statului ,pentru operațiunile din fondurile publice derulate prin contul general al trezoreriei ,instituțiile publice pentru fondurile publice constituite,inclusiv pentru veniturile extrabugetare și disponibilitățile realizate și b#%l!^+a?utilizate potrivit legii privind finanțele publice.

De asemenea ,sunt exceptate:

-organizațiile de nevăzători și de invalizi, asociațiile persoanelor handicapate și unitățile economice ale acestora

-unitățile aparținând cultelor religioase, pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult

-asociațiile și fundațiile , atunci când utilizează cel puțin 80 % din veniturile obținute din orice sursă ,în scopul realizării obiectivelor pentru care au fost autorizate , inclusiv cheltuielile pentru investiții și dotări , precum și cheltuielile de funcționare

-instituțiile de învățământ particular acreditate precum și cele autorizate provizoriu pentru veniturile realizate din activitatea de învățământ , cu condiția utilizării acestora pe baza tehnico materială. b#%l!^+a?

În cazul în care persoanele juridice fără scop lucrativ ,desfășoară activități economice cu scopul obținerii de profit ,devin plătitori de impozit pentru profitul realizat din aceste activități.

Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, într-un an fiscal la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

Veniturile luate în calculul profitului impozabil provin din livrarea bunurilor mobile și vânzarea b#%l!^+a?bunurilor imobile,cât și din servicii prestate și lucrări executate inclusiv din câștiguri din orice sursă,dividendele primite de la o persoană juridică română de la o altă persoană juridică româna nu sunt supuse impozitului pe profit.

Pentru determinarea impozitului pofitului impozabil ,cheltuielile sunt deductibile numai dacă b#%l!^+a?sunt aferente realizării veniturilor sau dacă sunt prevăzute în mod expres în actele normative în vigoare.

Pentru determinarea profitului impozabil există mai multe categorii de cheltuieli pentru care nu se admite deducerea:

-impozitul pe profit ,precum și impozitul pe venitul realizat din străinătate

-amenzile sau penalitățile datorate către autoritățile române sau străine

-cheltuielile de protocol care depășesc limita de 1 % aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor și cheltuielilor aferente inclusiv accizelor b#%l!^+a?

-sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor și provizioanelor peste limita legală , cu excepția celor create de bănci în limita a 2 % din soldul creditelor acordate și a fondului de rezervă,a rezervelor tehnice ale societăților de asigurare și reasigurare precum și a fondului de rezervă ,în limita a 5 % din profitul contabil anual

-sumele care depășesc limitele cheltuielilor considerate deductibile

-cheltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale și circulante ale contribuabililor

-discount-urile,remizele sau alte reduceri de preț acordate clienților,în cazul în care acestea nu sunt înscrise distinct în documentele de vânzare sau nu sunt prevăzute în contractele încheiate

-orice cheltuieli făcute în favoarea acționarilor sau asociaților

-cheltuieli cu perisabilitățile peste limitele legale b#%l!^+a?

-cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora,taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit

-cheltuieli de delegare,de detașare și de deplasare în cadrul localității,în interesul serviciului ,precum și cele pentru deplasări în străinătate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar,care depășesc plafoanele prevăzute pentru salariații instituțiilor publice și ai b#%l!^+a?regiilor autonome cu specific deosebit.

2.1.2 Contabilitatea impozitului pe salarii

În calitate de plătitori ai impozitului pe veniturile din salarii apar atât persoanele fizice române angajate cu contract individual de muncă cât și cele angajate cu connvenție civilă de b#%l!^+a?prestări de servicii sau altele care intră sub incidența unori legi speciale.

De asemenea în calitate de plătitori apar și persoanele fizice străine care realizează venituri sub forma salariilor din România în condițiile prevăzute de legislația româna în vigoare.

Sunt considerate venituri din salarii, denumite în continuare salarii, toate veniturile în bani și în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individula de muncă,indiferent de perioada la care se referă,denumirea veniturilor sau de forma b#%l!^+a?sub care ele se acordă,inclusiv indemizațiile pentru incapacitate temporară de muncă,de maternitate și pentru concediul privind îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani.

Sunt asimilate salariilor în vederea împunerii:

a) indemnizațiile din activități ca urmare a unei funcții de demnitate publică,stabilite potrivit leg

b) drepturile de soldă lunară ,indemnizațiile,prime ,premii,sporuri și alte drepturi ale cadrelor militare,acordate potrivit legii

c) veniturile realizate din încadrarea în muncă ca urmare a încheierii unei convenții civile de prestări servicii

d) alte drepturi și indemnizații de natură salarială

Venitul brut din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate precum și a avantajelor primite de o persoană fizică,pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate. b#%l!^+a?

Avantajele în bani și echivalentul în lei al avantajelor în natură sunt impozabile la nivelul angajatului în categoria veniturilor din salarii numai dacă acestea au fost considerate cheltuieli deductibile aferente activității desfășurate de angajatorul care le-a acordat. b#%l!^+a?

Printre avantajele care pot fi primite cu titlu gratuit sau cu plată parțială amintim: folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul a afacerii în scop personal, acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, lemne de foc, energie electrică termică și altele, abonamentele și costul convorbirilor telefonice, permise de călătorie pe diferite mijloace de transport, cadouri primite cu diverse ocazii.

Nu constituie avantaj impozabil: diferența de dobândă subvenționată de stat la creditele acordate, pentru agricultură și pentru achiziții de către persoanele fizice de bunuri mobile și b#%l!^+a?imobile, veniturile reprezentând avantajele în bani și/sau în natură acordate persoanelor cu handicap, veterinarilor de război, invalizilor și văduvelor de război, accidentaților de război în afara serviciului ordonat, persoanelor persecutate din motive politice, de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituie în prizonieri, urmașilor eroilor-martiri, răniților, luptători pentru victoria Revoluției din decembrie 1989.

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezantând plăți anticipate, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri. b#%l!^+a?

Impozitul lunar aferent venitului impozabil se calcuează astfel:

a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii aferent unei luni și deduceri personale acordate pentru luna respectivă

b) pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea aceluiași barem lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuția la sigurările sociale de sănătate, pe fiecare loc de realizare acestuia.

Pentru determinarea venitului din salarii supus impozitării, angajatorii vor delimita personele fizice care realizează venituri din salarii altele decât cele de la funcția de bază.

2.1.3 Tratamentul contabil al impozitului pe profit conform IAS 12

STANDARDUL IAS 12 " Impozitul pe profit" introduce metoda obligației bilanțiere, adică în loc să contabilizeze diferențele temporare între baza contabilă și cea de impozitare b#%l!^+a?pentru venituri și cheltuieli, contabilizează diferențele temporare intre baza contabila si cea de impozitare a activelor si obligatiilor.

Aceste diferente rezulta din aplicarea impozitului pe profit utilizand ratele de impozitare adoptate sau cele care se considera ca vor fi adoptate la data bilantului contabil, si sunt b#%l!^+a?raportate in situatiile financiare drept creante si obligatii privind impozitul pe profit amanat.

Altfel spus, acest standard impune intreprinderii sa contabilizeze consecintele fiscale ale tranzactiilor in acelasi fel in care inscrie tranzactiile si celelalte evenimente in sine.

Deci, pentru tranzactiile recunoscute in contul de profit si pierdere, orice efecte fiscale aferente acestora se vor recunoaste in contul de profit si pierdere; pentru tranzactiile recunoscute direct in capitalul propriu, orice efecte fiscale aferente lor, vor fi recunoscute de asemenea direct in capitalul propriu.

Similar, recunoasterea activelor si datoriilor privind impozitul amanat intr-o combinare de intreprinderi, va afecta valoarea fondului comercial al acelei entitati.

IAS 12 se aplică deci în contabilitatea impozitului pe profit. Cheltuielile cu impozitul pe profit sau venitul din impozitul pe profit cuprind cheltuielile/veniturile cu impozitul curent si cheltuielile/veniturile cu impozitul amanat.

b#%l!^+a?

2.2 . Contabilitatea impozitelor și taxelor indirecte pe specificul societatii "X"

2.2.1 Taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, adică un impozit general de b#%l!^+a?consum, care se stabilește asupra operațiunilor privind transferul bunurilor și prestărilor de servicii cu plată sau asimilat acestora

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit neutru, unic, dar cu plata fracționată. Având caracter neutru, taxa elimină inegalitățile fiscale între fazele circuitului economic al produselor, cotele sa, cotele sale aplicându-se asupra tuturor activităților economice.

Taxa pe valoarea adăugată se caracterizează prin transparență, întrucât asigură fiecărui subiect impozabil posibilitatea de a cunoște exact și concret care este mărimea impozitului și a obligației de plată ce-i revine.

O altă trăsătură este aceea că aplicarea taxei pe valoarea adăugată se face numai în țara în care produsul se consumă și nu acolo unde se realizează. b#%l!^+a?

Valoarea adăugată reprezintă diferența dintre încasările obținute din vâzarea bunurilor sau prestarea serviciilor și plățile efectuate pentru bunuri și servicii aferente aceluiași stadiu al circuitului economic.

Obiectul taxei pe valoarea adăugată îl constituie operațiunile cu plată și asimilate acestora, efectuate în mod independent de persone fizice sau juridice referitoare la: livrări de bunuri mobile și prestări de servicii efectuate în cadrul exercitării activității profesionale, transferul proprietății bunurilor imobiliare între agenții economici, precum și între aceștia și b#%l!^+a?instituțiile publice sau persone fizice, importul de bunuri și servicii.

În categoria operațiilor cu plată se includ:

Livrările de bunuri mobile, ca obiect al taxei pe valoarea adăugată, constau în transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deținute de proprietar către beneficiar, direct sau prin b#%l!^+a?cei care acționează în numele acestora

Prestările de servicii efectuate pe teritoriul țării noastre, presupun orice activitate prestată pe bază de contract prin care o persoană fizică sau juridică se obligă să execute muncă manuală sau intelectuală în scopul obținerii de profit.

Transferul proprietății bunurilor imobile care se realizează între agenții economici, precum și între aceștia și instituții publice sau persoane fizice, intră în sfera taxei pe valoarea adăugată b#%l!^+a?indiferent de forma juridică prin care se realizează.

Importul de bunuri și servicii intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată atunci când este realizat, direct sau prin intermediari autorizați, de orice persoană fizică și juridică în condițiile prevăzute de Regulamentul vamal.De asemenea, se includ serviciile contractate de persoane juridice cu sediul sau domiciliul stabil în România, cu persoane juridice sau fizice cu sediul sau domiciliul în străinătate.

2.2.2 Accizele

Accizele reprezintă taxe speciale de consumație care se aplică, se calculează și se varsă o singură dată la bugetul de stat pentru anumite produse din țară și din import.

Produdusele pentru care se datorează accize sunt:

I. alcool brut, alcoolul etilic rafinat, băuturile alcoolice și orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului care conțin alcool etilic alimentar

II. produsele din tutun

III. produsele petroliere

IV. alte produse și grupe de produse

Plătitori de accize pentru produsele incluse în cele patru subgrupe sunt:

-agenții economici- persoane juridice, asociații familiale și persoane fizice autorizate-care produc sau importă astfel de produse

-agenții economici care cumpără de la producătorii individuali produse supuse accizelor, pentru prelucrare și/sau comercializare

-agenții economici, pentru cantitățile de produse supuse accizelor, obținute din producția proprie sau din import, care sunt acordate ca dividende sau plată în natură acționarilor, asociațiilor și, după caz, personelor fizice consumate pentru reclamă și publicitate.

Baza de impozitare pentru calculul accizelor o reprezintă:

-cantitatea de alcool pur conținută –pentru produsele din subgrupele a) și b) b#%l!^+a?

-cantitatea de băuturi, exprimată în hectolitri, multiplicată cu numărul de grade alcoolice conținut –pentru produsele din subgrupele c) și d)

Cotele de impunere sunt stabilite în sume fixe reprezentând accize specifice datorate pe produse și pe grupe de produse exprimate în echivalent EURO pe unitatea de măsură, astfel:

-EURO pe hectolitru alcool pur –pentru produsele din subgrupele a) și b)

-EURO pe hectolitru/1 grad alcoolic –pentru produsele din subgrupele c) și d) b#%l!^+a?

Pentru produsele din categoria băuturi alcoolice spirtoase obținute pe bază de alcool etilic rafinat și băuturi alcoolice obținute din distilate de cereale se datorează bugetului de stat o acciză specifică de bază exprimată în echivalent euro pe hectolitru alcool pur, la care se adaugă o acciză procentuală de 1 % aplicată asupra prețului cu amănuntul maxim declarat

Total acciză datorată= A1+A2

În care

A1= acciză specifică

A2= acciză procentuală

2.2.3 Taxele Vamale

În categoria impozitelor indirecte , o pondere importantă o dețin taxele vamale percepute de către stat asupra mărfurilor, în momentul în care acestea trec granițele vamale ale țării în scopul importului, exportului sau tranzitului.

Taxele vamale se instituie asupra bunurilor și produselor caare ies în/din țară sau/și asupra celor care tranzitează teritoriul național.

Pot exista trei categorii de taxe vamale și anume:

-de import : stabilite asupra mărfurilor importate în momentul trecerii granițelor teritoriului vamal ale statului importator

-de export: stabilite asupra mărfurilor interne la exportul acestora.Această categorie de taxe are o răspândire limitată, fiind utilizate în special de statele care dețin monopolul natural al unor resurse minerale sau materii prime, ori monopolul tehnologic la unele produse manufacturate

-de tranzit: percepute asupra mărfurilor străine aflate de trecere pe teritoriul vamal, au o aplicabilitate foarte restrânsă pe plan internațional, întrucât tranzitul aduce alte avantaje țărilor b#%l!^+a?participante la comerțul internațional.Potrivit legislației in vigoare, pe teritoriul vamal al României nu se aplică taxe de tranzit.

Plătitori ai taxelor vamale sunt personele juridice în al căror obiect de activitate sunt prevăzute operațiuni de import, precum și persoane fizice autorizate să efectueze astfel de operațiuni.

Importul constă în intrarea în țară a mărfurilor străine și introducerea acestora în circuitul economic. La importul mărfurilor, autoritatea vamală realizează procedura de vămuire și de încasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import . b#%l!^+a?

Prin excepție se acordă scutiri de taxe vamale pentru importul următoarelor categorii de bunuri:

– ajutoare și donații cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic primite de organizații și asociații nonprofit cu caracter umanitar sau cultural, ministere și alte organe ale administrației publice, sindicate și partide politice, organizații de cult, federații asociații sau cluburi sportive, instituții de învățământ, fără a fi destinate sau a fi folosite pentru subvenționarea campaniei electorale sau a unor activități ce pot constitui amenințări la siguranță națională

– bunurile stăine care devin, potivit legii, proprietatea statului

– mostrele fără valoare comercială, materiale publicitare, de reclamă și documentare

– mostrele fără valoare comercială reprezintă bunuri sau părți din acestea secționate, divizate, desperecheate, perforate sau care au fost supuse altor operațiuni similare cărăra nu li se poate da o altă întrebuințare decât cea de mostre

– material publicitar de reclamă și documentare, constă în cataloage și liste de prețuri referioare la mărfuri puse în vânzare sau la prestări de servicii cu condiția ca fiecare trimitere

1) să fie compusă dintr-un singur document sau,

2) să cuprindă un singur exemlar al fiecărui document sau,

3) să nu depășească greutatea brută de 1 kg, oricare ar fi numărul documentelor sau exemplarelor.

Pentru ca aceste bunuri să beneficieze de scutire de taxe vamale, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

-să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligații de plată

-să nu facă obiectul unor comercializări ulterioare

-să nu fie utilizate pentru prestații către terți aducătoare de venituri

-să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice și înregistrate în evidența contabile b#%l!^+a?proprie.

O altă condiție pentru a putea opera scutirea este aceea a scopului utilizării bunurilor. Astfel bunurile scutite de taxe vamale pot fi utilizate numai în scopurile pentru care au fost importate.În caz de schimbare a destinației, importatorii sunt obligați să îndeplinească formalitățile legale privind importul mărfurilor și sa achite taxele vamale de import.În astfel de situații, valoarea în vamă se calculează la cursul în vigoare în ziua constatării schimbării b#%l!^+a?destinației bunurilor.

De asemenea, este scutit de taxe vamale importul următoarelor categorii de bunuri:

a) bunurile de origine română

b) bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioda de garanție

c) bunurile care se înapoiază în țară ca urmare a unei expedieri eronate.

In cazul bunurilor introduse in tara pentru dotarea si intretinerea reprezentantelor firmelor comerciale si ale organizatiilor economice straine se aplica reduceri sau exceptari de la plata taxelor vamale pe baza de reciprocitate.

Capitolul 3 Prezentare S.C. X

Obligațiile fiscale ale DENUMITI DVS FIRMA privind determinarea fiscalității întreprinderii, concretizată prin impozite indirecte (TVA) și directe ( impozitul pe profit, impozitul pe salariu, contribuții sociale).

3.1. Prezentarea societății. Scurt istoric

DENUMITI DVS FIRMA este persoana juridică română, având forma juridică de proprietate de societate cu răspundere limitată. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația română în vigoare și cu prevederile actului constitutiv, încă din anul 2009.

Sediul societății este în România, orașul București, strada Piața Unirii, nr. 14. Societatea comercială are ca obiect principal de activitate comerțul cu amănuntul în magazine specializate al produselor, fiind și distribuitor de îngrășăminte, pesticide și semințe.

Durata de funcționare a societății este nelimitată, începând cu data înmatriculării la Registrul Comerțului.

Capitalul social al firmei aparține celor doi asociați în procent de 50% pentru fiecare parte.

Capitalul social este de 88700 lei, format din 8870 părți sociale în valoare de 10 lei fiecare.

DENUMITI DVS FIRMA dispune de un număr de 4 angajați foarte pregătiți din punct de b#%l!^+a?vedere profesional și puternic motivați, care, prin activitatea ce o desfășoară în cadrul firmei, contribuie în mod decisiv la promovarea imaginii firmei pe plan local și chiar național.

3.2 Prezentare domeniu de activitate

DENUMITI DVS FIRMA își propune să fie un lider național în domeniul distribuției de pesticide, îngrășăminte și semințe și, treptat, să devină o firmă extrem de cunoscută nu numai pe plan național, ci și pe piața externă. Fundamentul dezvoltării sale îl constituie abordarea, dezvoltarea și valorificarea complexă a resurselor umane de care dispune, pe baza unei viziuni manageriale și economice dinamice, implementată în mod profesionist.

Se are în vedere realizarea unei culturi organizaționale caracterizată prin motivare, creativitate, participare și eficacitate, care pune pe primul plan satisfacerea cerințelor clienților și mulțumirea salariaților, dezvoltarea spiritului de echipă și realizarea de performanțe economice durabile.

Viziunea firmei

DENUMITI DVS FIRMA dorește ca produsele și serviciile sale să devină indispensabile pentru clienți, prin îmbinarea cantității cu calitatea: “Noi credem în fortificarea spiritului firmei noastre prin realizări mai mari decât așteptările, asumându-ne riscuri, atunci când trebuie, făcând mai mult decât credem că ar fi posibil și ?punând pasiune în tot ceea ce facem.”

Politica de calitate

“Exigențele dumneavoastră reprezintă performanțele firmei noastre.”

Acesta este unul dintre motto-urile firmei DENUMITI DVS FIRMA. Prestigiul incontestabil de care se bucură se bazează pe tradiția și experiența firmei, de-a lungul anilor, dar și pe efortul susținut al angajaților acesteia pentru aplicarea celor mai noi soluții în domeniu, în vederea prestării unor servicii de un nivel calitativ aliniat la normele internaționale.

Preocuparea majoră a firmei o constituie satisfacerea deplină a cerințelor tuturor clienților lor prin oferirea unor servicii ireproșabile.

Adoptarea unui sistem de management al calității este o decizie strategică a managementului de la cel mai înalt nivel al DENUMITI DVS FIRMA. Conștientizarea calității trebuie să înceapă chiar de la ideea prestării serviciului, cu identificarea necesităților clienților. Deoarece calitatea materialelor aprovizionate afectează calitatea serviciilor prestate, activitatea de evaluare și selecție a furnizorilor este supusă unui control riguros.

Demonstrarea că serviciile prestate de DENUMITI DVS FIRMA sunt competitive, este o dovadă importantă care convinge clientul de faptul că, pentru ea, calitatea este elementul cel b#%l!^+a?mai important în tot ceea ce face. Astfel, DENUMITI DVS FIRMA garantează conformitatea serviciilor sale și prin alegerea furnizorilor, care se identifică pe deplin cu politica de calitate.

Interesul întreprinderii este de a avea o relație de parteneriat viabilă, durabilă, reciproc avantajoasă cu aceia care îndeplinesc toate condițiile pentru a le deveni furnizori. Promovând o relație bazată pe comunicare și dezvoltare continuă, DENUMITI DVS FIRMA construiește, alături de partenerii săi, calea spre succes.

DENUMITI DVS FIRMA se angajează, la circa 6 ani de la înființare, să dezvolte, la un nivel superior de focalizare pe solicitările clienților, misiunea începută în anul 2009, aceea de comercializare pesticide, îngrășăminte și semințe pentru persoanele fizice și juridice din agricultura, sub deviza:

“ Investiții mici, câștiguri mari!”

Pentru a furniza serviciile la o calitate care să satisfacă clienții, firma a investit în spații de prezentare și comercializare, a achiziționat spații de depozitare, a elaborat documentația unui SMC în conformitate cu cerintele SR EN ISO 9001:2001.

De asemenea, firma a investit în pregătirea personalului, a comunicat salariaților b#%l!^+a?prevederile documentelor SMC, pentru a crea cadrul necesar stabilirii și analizei obiectivelor calității.

Conducerea firmei măsoară și monitorizează permanent, conform documentelor specifice ale SMC (Sistemul de Management al Calității), gradul de respectare a modului de lucru și a măsurilor stabilite, cu implicarea salariaților, analizează politica referitoare la calitate, anual sau ori de câte ori este nevoie, pentru adecvarea ei contiună la scopurile și misiunea firmei.

Poziția firmei

Publicul țintă al firmei este alcătuit din mai multe categorii de persoane: de la tineri agricultori, care încep să cunoască acest vast domeniu ,agricultura, până la persoane vârstnice, care contribuie de mulți ani la dezvoltarea agriculturii și care sunt familiarizați cu acest domeniu.

Politica firmei este aceea de a permanentiza legăturile cu clienții săi, astfel încât aceștia să devină clienți fideli. Acesta este cuvântul cheie al reușitei întregii afaceri – mulțumirea unui client, astfel încât, acesta să revină la aceeași firmă, aducând cu sine noi clienți.

Pozitia față de concurență

Firma se bazează pe anumite calități constitutive pe care nici una dintre firmele b#%l!^+a?concurente nu le prezintă în totalitate. Atuurile pe care firma mizează sunt cele stabilite de studiile de piață și sunt astfel concepute încât să răspundă nevoilor și așteptărilor clienților.

In primul rând, DENUMITI DVS FIRMA oferă o gamă variată de servicii pentru toți clienții săi. Incepând din momentul în care a intrat în contact cu firma, o persoană este invitată să aleagă tipul de produs care o interesează. Indiferent de ce produs este vorba, unui client i se pot oferi mai multe variante. Promisiunile pe care compania le face nu sunt niciodată încălcate, indiferent de situație, pentru că firma este cel mai serios partener. Ofera clienților posibilitatea de a plăti în rate cu multiplele avantaje pe care le oferă această variantă.

In mare parte clienții acestei întreprinderi sunt societăți agricole , acestea lucrând între 200 și 2000 ha. Colaborarea se face pe bază de contract de vânzare – cumpărare. Obiectul contractului il constituie vânzarea-cumpărarea produselor pesticide și/sau semințe la prețurile prevăzute în listele de prețuri sau în Anexele de comandă, care fac parte integrantă din contract, cu toate consecințele legale ce decurg.

Durata fiecărui contract este limitată, respectiv de la data semnării lui și până la 31.12 a fiecărui an. După expirarea duratei prezentului contract, în măsura în care ambele părți își b#%l!^+a?vor exprima acordul, ele vor putea semna un nou contract.

Termenul de plata este de 10 iulie la produsele achiziționate pentru culturile de toamnă și 10 septembrie la produsele achiziționate pentru culturile de primavară. Plata se face de către Cumpărător prin Ordin de Plată sau Bilet la Ordin avalizat de administratorul societății.

Pentru fiecare scadență Cumpărătorul emite în favoarea Vânzătorului un Bilet la Ordin. La data scadenței la propunerea Cumpărătorului și cu acordul vânzătorului plata se poate face și in contrapartidă cu produse agricole obținute de pe terenurile aflate în posesia sau administrarea Cumpărătorului.

Totuși, în prima faza de dezvoltare a firmei exista un punct nevralgic, și anume lipsa unor birouri de reprezentanță oficială a firmei în țară, dar acest aspect al problemei va fi remediat pe parcursul timpului.

Firma se distinge de concurența sa prin serviciile oferite, serviciile gratuite, bonusurile pentru fidelitate, profesionalismul și competența angajaților.

Resurse umane

Nu este numai compartimentul care controlează și pune la punct actele angajaților firmei, încasările salariale sau procedurile de angajare și licențiere. Acest compartiment a devenit astăzi extrem de productiv în viața unei firme. Compartimentul încearcă să valorifice la b#%l!^+a?maximum potențialul fiecărui lucrător, angajat pe baza unei selecții riguroase. Scopul final b#%l!^+a?este obținerea unui personal antrenat, puternic motivat, conștient de rolul său în construirea imaginii firmei.

Evidența prezenței personalului este asigurată de un sistem dotat cu cartele magnetice. Se lucrează într-un schimb de 8 ore, programul începând de la 8.00-16.30, cu o pauză de masă de 30 minute.

Departamentul Marketing și Vânzări

Este considerat vital pentru existența programatică a firmei, rezultatele muncii lui, mereu proiectată către exterior prin cunoașterea și exploatarea tuturor piețelor existente și potențiale, asigură excelente rezultate financiare și atingerea obiectivelor propuse. Unul dintre motto-urile după care se ghidează în desfășurarea activității este “Prețuri cât mai mici!” De aceea, oferă clienților lor posibilitatea de a negocia prețurile pentru serviciile oferite. Fiecare client este deosebit, și, de aceea, firma a înțeles că la cerințe diferite trebuie oferite alternative diferite. Un b#%l!^+a?client fericit aduce profit, pe când unul nesatisfăcut nu face decât să aducă pierderi, de aceea specialiștii tratează fiecare client în mod diferit pentru că oamenii sunt diferiti.

Alt principiu pe care firma îl urmează și îl pune în practică destul de des este: Bonusuri pentru fidelitate! Satisfacerea clienților este un proces de lungă durată care presupune multă atenție și efort, iar pentru aceasta lucrează întreaga echipă a firmei. “Cine pune astăzi o sămânță, mâine va culege un fir de orez!”, spune un înțelept proverb japonez, iar aceasta se ocupa de fiecare client în parte, pentru ca odată revenit la companie să beneficieze de reduceri și facilități care să-i demonstreze cât de importantă este fiecare persoană în parte.

Strategia de dezvoltare și relațiile cu publicul

In fiecare sezon se vor introduce linii de produse promoționale care își propun să familiarizeze publicul cu ideea unei companii de distribuție a pesticidelor și semințelor accesibilă tuturor celor interesați.

După momentul lansării și cel începerii activității toate departamentele firmei se vor ocupa cu menținerea unei legături permanente cu clienții. Scrisori de felicitare cu prilejul sărbătorilor, scrisori de mulțumire pentru încredere și altele vor pastra relația dintre vânzător și cumpărător.

La intervale stabilite se organizează seminare pe teme de agricultura, în care cei interesați pot afla toate informațiile de care au nevoie. De asemenea, firma a participat la toate manifestările cu caracter similar pentru a se pune la curent cu ultimele tendințe în domeniu, și asta în interesul clienților lor. b#%l!^+a?

Pentru cei care se bucură de facilitățile internetului firma a deschis o pagină de Web in care se pot accesa toate informațiile momentului în legătura cu activitatea companiei.

Prețuri și distribuție

După cum am arătat prețurile firmei sunt variabile, în funcție de serviciile oferite și se ține cont ca, întotdeauna, clientul să fie mulțumit de raportul preț – calitate. Plata se face și in rate, fără a-i pretinde clientului un împrumut bancar. Negocierea prețurilor se face direct cu reprezentantul firmei care asigură clientului cea mai bună opțiune posibilă.

Vânzarea serviciilor se face fie prin internet, fie direct de la sediul firmei, fie prin agenții de vânzări. Agenții de vânzări, au urmat cursuri intensive de pregătire, fiind veritabili profesioniști în arta negocierilor.

3.3 Politici și practici contabile la SC DENUMITI DVS FIRMA

S.C. DENUMITI DVS FIRMA are organizată contabilitatea în compartiment distinct, condus de contabil șef, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Legislația în domeniul contabilității aplicată de societatea comercială, pe baza căreia s-au elaborat politicile contabile, este reprezentată de următoarele acte normative:

• Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

• Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.239/30.06.2013 pentru aprobarea Sistemului simplificat de contabilitate;

• Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.861/09.10.2009

• Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 3.512/27.11.2008 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii;

• Legea nr. 31/16.11.1990 societățile comerciale republicată

Anterior aplicării Sistemului simplificat de contabilitate, S.C. DENUMITI DVS FIRMA a aplicat Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Moneda de raportare

Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională. b#%l!^+a?

Contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, cât și în valută.

Prin valută se înțelege altă monedă decât leul.

Situațiile financiare anuale simplificate se întocmesc în limba română și în moneda națională.

Documentele justificative și financiar-contabile sunt cele prevăzute de lege. Ele pot fi întocmite și într-o altă limbă și altă monedă, dacă acest fapt este prevăzut expres printr-un act normativ (de exemplu, Codul fiscal, referitor la factură); (pct. 6 din Normele metodologice de întocmire și utilizare a documentelor financiar-contabile, aprobate prin Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile, cu completările ulterioare).

Principii și reguli de evaluare

S.C. DENUMITI DVS FIRMA aplică principiile și regulile de evaluare prevăzute de reglementările contabile simplificate. În aceste condiții, se prezintă în continuare doar aspectele considerate relevante

În afara regulilor menționate expres în reglementările contabile simplificate, S.C. DENUMITI DVS FIRMA reevaluează imobilizările corporale pe baza valorii juste a acestora la data bilanțului. Aceasta se explică prin aceea că, înainte de trecerea la aplicarea sistemului simplificat de contabilitate, societatea folosea din punctul de vedere al societății.

În baza contabilității de angajamente, societatea evidențiază în contabilitate toate veniturile și cheltuielile, respectiv creanțele și datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.

Imobilizări necorporale

S.C. DENUMITI DVS FIRMA nu imobilizează listele de clienți.

Imobilizări corporale

Societatea nu deține terenuri.

In afara regulilor menționate expres în reglementările contabile simplificate, S.C. DENUMITI DVS FIRMA reevaluează imobilizările corporale pe baza valorii juste a acestora la data bilanțului. Aceasta se explică prin aceea că, înainte de trecerea la aplicarea sistemului simplificat de contabilitate, folosea acest tratament contabil.

Comparabilitatea informațiilor prezentate și permanența metodelor justifică, astfel, continuarea folosirii acestui tratament contabil în cazul imobilizărilor corporale. b#%l!^+a?

În scopul determinării și înregistrării diferențelor rezultate din reevaluarea imobilizărilor corporale se aplică prevederile pct. 28 alin. (2) din Reglementările contabile simplificate, care trimit la subsecțiunea 8.2.5.1. "Reevaluarea imobilizărilor corporale" din Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, pentru imobilizările corporale, S.C DENUMITI DVS FIRMA folosește conturile prevăzute de aceleași reglementări.

Pentru imobilizările corporale reevaluate la valoarea lor de piață, la data reevaluării, amortizarea cumulată este eliminată din valoarea contabilă brută a activului, articolul contabil fiind:

281

Amortizări privind imobilizările corporale = 212 Construcții,

213 Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații,

214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale

Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezerve, atunci când acest surplus reprezintă un câștig realizat. Câștigul se consideră realizat la scoaterea din evidență a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare, articolul contabil fiind:

105 Rezerve din reevaluare = 106 Rezerve/analitic distinct

În situația în care deprecierea aferentă unei imobilizări corporale este mai mare decât rezerva existentă sau nu există sold creditor la contul 105 ”Rezerve din reevaluare” aferent acelei imobilizări, diferența reprezintă cheltuială, articolul contabil fiind:

% =

105 Rezerve din reevaluare 21X Imobilizări corporale – cu deprecierea constatată în limita soldului creditor pentru imobilizarea respectivă cu deprecierea b#%l!^+a?imobilizării corporale

– cu deprecierea care excede soldul contului 105

681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările,

provizioanele și ajustările pentru

depreciere

Ca urmare, în scopul întocmirii situațiilor financiare anuale, societatea comercială procedează la inventarierea imobilizărilor corporale și reflectă deprecierea aferentă imobilizărilor corporale diferit, în funcție de modalitatea de evaluare a acestora, astfel:

a) pentru imobilizările corporale înregistrate la cost, diferențele constatate în minus între valoarea de inventar și valoarea contabilă se evidențiază distinct în contabilitate, în conturi de ajustări;

b) pentru imobilizările corporale reevaluate, dacă rezultatul reevaluării este o descreștere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve și valoarea descreșterii, iar eventuala depreciere rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.

Casa și conturi la bănci

Contabilitatea disponibilităților aflate în bănci/casierie și a mișcării acestora, ca urmare a încasărilor și plăților efectuate, se ține distinct în lei și în valută.

Operațiunile privind încasările și plățile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Națională a României, de la data efectuării operațiunii.

Terți

Contabilitatea terților asigură evidența datoriilor și creanțelor entității în relațiile acesteia cu furnizorii, clienții, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, asociații, debitorii și creditorii diverși.

În contabilitatea furnizorilor și clienților se înregistrează operațiunile privind cumpărările, respectiv livrările de bunuri și prestările de servicii, precum și alte operațiuni similare efectuate. b#%l!^+a?

Societatea urmărește distinct fiecare terț – persoană fizică sau juridică. Baza de date cuprinzând clienții este actualizată periodic, societatea putând aplica anumite programe de fidelizare a clienților.

În conturile de furnizori (ct. 400 ”Furnizori și conturi asimilate”) și clienți (ct. 410 ”Clienți și conturi asimilate”) se evidențiază distinct datoriile, respectiv creanțele din penalități stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte întrerupte înainte de termen și alte elemente de natură similară.

Avansurile acordate furnizorilor, precum și cele primite de la clienți se înregistrează în contabilitate în conturi distincte (ct. 409 ”Furnizori – debitori”, respectiv ct. 419 ”Clienți – creditori”).

Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări se reflectă distinct de avansurile acordate altor furnizori (ct. 230 ”Imobilizări în curs și avansuri pentru imobilizări”/analitic distinct).

Creanțele și datoriile în valută, rezultate ca efect al tranzacțiilor entității, se înregistrează în contabilitate atât în lei, cât și în valută.

Diferențele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanțelor și datoriilor în valută la cursuri diferite față de cele la care au fost înregistrate inițial pe parcursul perioadei sau față de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în perioada în care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar (ct. 665 ”Cheltuieli din diferențe de curs valutar” sau ct. 765 ”Venituri din diferențe de curs valutar”, după caz).

Provizioane

S.C. DENUMITI DVS FIRMA constituie provizioane pentru litigii, amenzi și penalități, despăgubiri, daune și alte datorii incerte, precum și pentru impozite, cu respectarea criteriilor de recunoaștere cuprinse în reglementările contabile aplicabile. De asemenea, societatea poate constitui provizioane în legătură cu facilitățile acordate pentru anumite pachete turistice, în cadrul programelor de fidelizare a clienților.

Capital social și rezerve

Modificarea capitalului social se face cu respectarea prevederilor legale.

Societatea constituie rezervele prevăzute de legislație.

Contul de profit și pierdere simplificat

Veniturile și cheltuielile sunt recunoscute potrivit contabilității de angajamente. b#%l!^+a?

S.C. DENUMITI DVS FIRMA urmărește profitul reportat, respectiv pierderea reportată, distinct pentru fiecare exercițiu financiar căruia îi corespunde rezultatul reportat (ct. 117 ”Rezultatul reportat”).

Contabilitatea angajamentelor și altor elemente extrabilanțiere

S.C. DENUMITI DVS FIRMA evidențiază în conturi în afara bilanțului, denumite și conturi de ordine și evidență, drepturile și obligațiile, precum și unele bunuri care nu pot fi integrate în activele și datoriile entității.

Pentru urmărirea lor, societatea folosește conturile cuprinse în Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările și completările ulterioare.

În această categorie se cuprind:

– angajamente acordate (ct. 801 ”Angajamente acordate”) sau primite (ct. 802 ”Angajamente primite”) în relațiile cu terții;

– imobilizări corporale luate cu chirie (ct. 8031 ”Imobilizări corporale luate cu chirie”);

– debitori scoși din activ, urmăriți în continuare (ct. 8034 ”Debitori scoși din activ, urmăriți în continuare”);

– stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosință (ct. 8035 ”Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosință”);

– chirii și alte datorii asimilate (ct. 8036 ”Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate”);

– alte valori care nu pot fi înregistrate în bilanțul simplificat (ct. 8039 ”Alte valori în afara bilanțului”).

Situații financiare anuale simplificate

S.C. DENUMITI DVS FIRMA întocmește situații financiare anuale simplificate care se compun din bilanț simplificat și cont de profit și pierdere simplificat. În vederea întocmirii acestora, societatea respectă Normele privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii.

De asemenea, se asigură respectarea cerințelor legale cu privire la efectuarea oricăror raportări cerute de lege. b#%l!^+a?

3.4 Principalii indicatori în perioada 2011-2013

Pentru evidențierea situației reale a unei societăți trebuie să avem în vedere o serie de indicatori economico-financiari, precum: cifra de afaceri, valoarea adăugată, excedentul brut din exploatării, venituri totale, cheltuieli totale, rezultatul brut al exercițiului, rezultatul net și numărul de salariați.

Tabel 1.1

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

b#%l!^+a?

b#%l!^+a?

RATELE DE PROFITABILITATE

Fig. 1.2 EVOLUȚIA RATELOR DE PROFITABILITATE

Profitabilitatea comercială a înregistrat o evoluție oscilantă pe toată perioada analizată, cu un salt de la 2012 la 2013, valorile mici obținute în toți cei trei ani analizați arătând faptul că b#%l!^+a?nivelul de profitabilitate degajat de societate în activitatea desfășurată este scăzut.

Profitabilitatea veniturilor totale a manifestat, de asemenea, un trend oscilant de-a lungul celor trei ani de analiză, valorile rezultate fiind mici, reflectând faptul că și profitabilitatea generală a întreprinderii în formă brută este scăzută.

Profitabilitatea resurselor consumate a înregistrat și ea aceeași tendință oscilantă pe parcursul perioadei analizate. Valorile mici obținute prin calcul reflectă faptul că, la un profit brut de un leu, se consumă resurse foarte mari.

Capitolul 4 Taxele si impozitele datorate de SC X bugetului de stat.

Fiscalitatea societății

Calculul impozitului pe profit

Perioada de raportare 10/2014

Extras din Contul de profit si pierdere

Venituri din exploatare= 3.242.161 lei

Venituri financiare= 589.649 lei

Venituri extraordinare= 0 lei

Total venituri = 3.831.810 lei

Cheltuieli din exploatare= 3.505.792 lei

Cheltuieli financiare= 26.659 lei

Cheltuieli extraordinare= 0 lei

Total cheltuieli = 3.532.451 lei

Cheltuielile de sponsorizare acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai b#%l!^+a?jos:

In limita a 3 la mie din cifra de afaceri;

Nu depaseste mai mult de 20% din impozitul aferent pe profitul datorat

Cheltuielile de protocol, conform codului fiscal in vigoare au deductibilitate plafonata. Astfel aceste cheltuieli sunt deductibile in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit.    

Dobanzi, majorari de intarziere, amenzi, penalizari de intarziere = 13.620 lei

Cheltuieli cu impozitul pe profit = 52.143 lei

Cheltuieli de protocol = 2773 lei

Baza de calcul cheltuieli de protocol = Venituri impozabile – Cheltuieli aferente veniturilor impozabile – Cheltuieli de protocol + Cheltuieli cu impozitul pe profit

Baza de calcul cheltuieli de protocol = 3831810- 3532451- 10002.64+ 52143 = 341500 lei

Cheltuielile de protocol deductibile = 2% * baza de calcul ch. de protocol

Cheltuieli de protocol deductibile = 2% * 341450 = 7229.64

Cheltuieli de protocol nedeductibile = Total cheltuieli de protocol – Cheltuieli de protocol deductibile

Cheltuieli de protocol nedeductibile = 10002.64 – 7229.64 = 2773 lei

Sponsorizare = 8000 lei

Cheltuieli de sponsorizare:

3‰ * Cifra de afaceri = 3‰ * 3428505 = 10285.515 lei

20% * Impozitul pe profit = 20% * 52143 = 10428.6 lei

Sponsorizarea = 8000 lei → este in a 3‰ din cifra de afaceri si nu depaseste 20% din impozitul pe profit

Cheltuielile de sponsorizare = 8000 lei

Total cheltuieli nedeductibile = 76.536 lei

PROFIT IMPOZABIL = (3.831.810-3.532.451)+76.536 = 375.895 LEI

Impozit pe profit inainte de scaderea sumelor reprezentand sponsorizarea = 375.895 * 16% = 60.143 lei

IMPOZIT PE PROFIT DATORAT = 60.143 – 8000 = 52.143 lei

CALCULUL TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA:

PERIOADA DE RAPORTARE: 10/2014 b#%l!^+a?

Conturile contabile ale taxei pe valoare adaugata:

4423 – TVA de plata

4424 – TVA de recuperat

4426 – TVA deductibila

4427 – TVA colectata

Modalitati de calcul a taxei pe valoare adaugata:

4427 “TVA colectata” > 4426”TVA deductibila” = 4423”TVA de plata”

4427”TVA colectata” < 4426”TVA deductibila” = 4424”TVA de recuperat”

Livrari de bunuri = 151.024 lei

4427 “TVA COLECTATA” = 151.024 * 24% = 36.246 lei

Achizitii de bunuri = 141.668 lei

4426 “TVA DEDUCTIBILA” = 141.668 * 24% = 34.762 lei

4427 “TVA colectata” > 4426 “TVA deductibila” → 4423 “TVA de plata”

4423 “TVA DE PLATA” = 36.246 – 34.762 = 1484 lei

TVA de recuperat din perioada precedenta = 68.511 lei

SOLD TVA DE RECUPERAT LA SFARSITUL PERIOADEI DE RAPORTARE =

= 68.511 –1484 = 67.027 lei

CALCULUL CONTRIBUTIILOR SI IMPOZITULUI PE SALARIU PERIOADA DE RAPORTARE 10/2014

CONTRIBUTII ANGAJAT:

Popescu Nadia

Venit brut = 720 lei

CAS = 720* 10.5% = 76 lei

Somaj = 720* 0.5% = 4 lei

Sanatate = 720* 5.5% = 40 lei

Total contributii = 120 lei

Deducere personala = 250 lei

Venit baza impozabila = 720- (76+4+40) – 250 = 350 lei

Impozit pe salariu = 350*16% = 56 lei

Venit net = 720-120-56 = 544 lei b#%l!^+a?

Ionescu Claudiu

Venit brut = 720 lei

CAS = 720* 10.5% = 76 lei

Somaj = 720* 0.5% = 4 lei

Sanatate = 720* 5.5% = 40 lei

Total contributii = 120 lei

Deducere personala = 250 lei

Zile CO = 1 zi

Salariu realizat (168 ore lucrate) = 720/176 * 168 = 687 lei

Indemnizatie CO = 720/21 * 1 = 33 lei

Salariu brut = 687 + 33 = 720 lei

Venit baza impozabila = 720 – (76+4+40) – 250 = 350 lei

Impozit pe salariu = 350 * 16% = 56 lei

Venit net = 720 – 120 – 56 = 544 lei

Gheorghe Mariana

Venit brut = 1500 lei

CAS = 1500 * 10.5% = 158 lei

Somaj = 1500 * 0.5% = 8 lei

Sanatate = 1500 * 5.5% = 83 lei

Total contributii = 249 lei

Deducere personala = 250 lei

Deducere suplimentara = 90 lei

Venit baza impozabila = 1500 – (158+8+83) – (250+90) = 911 lei

Impozit pe salariu = 911 * 16% = 146 lei

Venit net = 1500 – 249 – 146 = 1105 lei

CONTRIBUTII SOCIETATE:

Popescu Nadia

Venit salarial = 720 lei

Accidende de munca = 720 * 0.178% = 1 lei

CAS = 720 * 20.8% = 150 lei b#%l!^+a?

CCI = 720 * 0.85% = 6 lei

Somaj = 720 *0.5% = 4

Sanatate = 720 * 5.2% = 37 lei

Fond garantare creante salariale = 720 *0.25% = 2 lei

Comision ITM = 720 * 0.75% = 5 lei

Ionescu Claudiu

Venit salarial = 720 lei

Accidente de munca = 720 * 0.178% = 1 lei

CAS = 720 * 20.8% = 150 lei

CCI = 720 * 0.85% = 6 lei

Somaj = 720 * 0.5% = 4 lei

Sanatate = 720 * 5.2% = 37 lei

Fond garantare creante salariale = 720 * 0.25% = 2 lei

Comision ITM = 720 * 0.75% = 5 lei

Gheorghe Mariana

Venit salarial = 1500 lei

Accidente de munca = 1500 * 0.178% = 3 lei

CAS = 1500 * 20.8% = 312 lei

CCI = 1500 * 0.85% = 13 lei

Somaj = 1500 * 0.5% = 8 lei

Sanatate = 1500 * 5.2% = 79 lei

Fond garantare creante salariale = 1500 * 0.25% = 3 lei

Comision ITM = 1500 * 0.75% = 12 lei

Totalul contributiilor pe care societatea le plateste pentru cei trei salariati sunt urmatoarele:

Accidente de munca = 1+1+3 = 5 lei

CAS = 150+150+312 = 612 lei

CCI = 6+6+13 = 25 lei

Somaj = 4+4+7 = 15 lei

Sanatate = 37+37+79 = 153 lei

Fond garantare creante salariale = 2+2+3 = 7 lei

Comision ITM = 5+5+12 = 22 lei b#%l!^+a?

Vom lua ca exemplu, în continuare, Calculul și contabilizarea taxei pe valoare adăugată la SC……………..

TVA se percepe în fiecare stadiu al circuitului economic asupra operațiunilor privind transferul proprietății. Pe baza facturilor se întocmesc ‘Jurnalul de cumpărări’ și ‘Jurnalul de vânzări’ . Potrivit legii, societatea are dreptul să deducă TVA aferentă bunurilor achiziționate. Avem deci 2 taxe:

TVA colectată

TVA deductibilă

Exemplu:

• Societatea achiziționează un mijloc fix cu o valoare de 2.732 lei fără T.V.A.

% = 404 3388

“Furnizori”

212 2732

“Mijloace fixe”

4426 656

“T.V.A. deductibilă”

• Se întocmește factură fiscală pentru taxă portuară în valoare de 260 lei plus T.V.A.

4111 = % 322

“Clienți” 704 260

“Venituri din lucrări executate

și servicii prestate”

4427 62

“T.V.A. colectată”

• Se efectuează prestări servicii pentru navă de comerț maritim internațional în valoare de 350 lei

4111 = 704EXPORT 350

“Clienți” “Venituri din lucrări executate

și servicii prestate la export” b#%l!^+a?

• Înregistrarea serviciilor de transport la extern pe baza facturii externe și a facturii externe de uz intern emisă clientului extern:

4111 “Clienți” = 704EXPORT 283

“Venituri din lucrări executate și

servicii prestate la export”

Notă: Se folosește analitic distinct la contul 704 pentru a se ține evidența separată a veniturilor din export.

• În cursul unei luni societatea înregistrează cheltuieli privind energia și apa necesare desfășurării activității:

% = 401 1335

“Furnizori”

605 1077

“Cheltuieli privind energia și apa“

4426 258

“TVA deductibilă”

• Se înregistrează achiziționarea de combustibil pentru mijloacele de transport utilizate:

% = 401 8137

3022 “Furnizori” 6562

„Combustibili”

4426 1575

„TVA deductibilă”

• Se înregistreză diverse taxe (portuare, de căpitănie,etc.)

Putem avea două situații:

1. dacă taxa este în valută, facturarea de către furnizor este fără TVA:

658 = 401 151

„Alte cheltuieli de exploatare” „Furnizori”

b#%l!^+a?

2. dacă taxa este în lei, facturarea este cu TVA:

% = 401 248

658 „Furnizori” 200

„Alte cheltuieli de exploatare”

4426 48

„TVA deductibilă”

• Se dau spre închiriere unor clienți interni mijloace de transport și se înregistrează venituri din chirii:

4111 = % 6200

“Clienți” 706 5000

“Venituri din redevențe,

locații de gestiune și chirii”

4427 1200

“TVA colectată”

➢ La sfârșitul fiecărei luni se înregistrează regularizarea TVA. Pot apărea următoarele situații:

1) când TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă, atunci avem TVA de plată:

“TVA colectată” 4427 = %

4426 “TVA deductibilă”

4423 “TVA de plată”

2) când TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată, avem TVA de recuperat:

% = 4426 “TVA deductibilă”

“TVA colectată” 4427

“TVA de recuperat” 4424

S.C. …………….în luna decembrie 2013 a înregistrat taxa pe valoarea adăugată de rambursat Societatea dorește rambursarea taxei pe valoarea adăugată și pentru aceasta bifează în decontul de TVA întocmit pentru luna decembrie această opțiune.

% = 4426 2537

4427 1262

4424 1275

Un alt exemplu de plată a TVA îl reprezintă TVA datorat in vamă.

Baza de calcul a TVA datorate in vama: b#%l!^+a?

– cost marfa conform facturi emise de catre furnizor = 24.000 USD (83.998 lei) ;

– costul de transport si asigurare pe parcurs extern = 3.500 USD (12.250 lei) ;

– taxe vamale = 500 USD (1.750 lei);

Valoarea totala este de 28.000 EURO cu un echivalent in lei de 97.997 lei calculat la un curs de 3,4999 lei/ USD. Valoarea TVA datorată în vamă este de 23.519 lei.

Pentru aceasta operațiune, societatea are urmatoarele obligații contabile și fiscale din punctul de vedere al TVA:

1. obligații contabile

– achitarea in lei a obligatiilor de plata datorate in vama avand drept document justificativ extrasul de cont bancar, inclusiv ordinele de plata:

a) taxe vamale:

446.01 = 5121 1.750

"Alte impozite, taxe si varsaminte "Conturi la banci in lei"

asimilate" (analitic distinct)

b) TVA:

446.02 = 5121 23.519

"Alte impozite, taxe si varsaminte" "Conturi la banci in lei"

asimilate (analitic distinct)

– recepția bunurilor cumpărate la o valoare formată din costul mărfurilor, costul transportului, costul asigurării și valoarea taxelor vamale datorate/achitate în vamă, având drept documente justificative factura emisă de către fiecare partener (furnizor marfă și prestator servicii transport) și polița de asigurare:

371 = % 97.998

"Marfuri" 401.01 83.998

"Furnizor marfa"

401.02 8.300

"Prestator transport"

401.03 3.950

"Prestator – asigurare"

446.01 1.750

"Taxe vamale" b#%l!^+a?

La data recepției bunurilor, la formarea prețului de intrare, societatea ia in calcul toate sumele aferente achiziției respective, asa cum se reglementeaza prin OMFP 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in M. Of. nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009 la sectiunea 8.1.1. denumit "Evaluarea la data intrarii in entitate", astfel:

– punctul 50 alineatul (1) litera a) conform caruia la data intrarii in entitate, orice bun procurat cu bani "titlu oneros" se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare stabilita la costul de achizitie;

– punctul 51 alineatul (1) conform caruia costul de achizitie al unui bun este format din:

– pretul de cumparare;

– taxele de import;

– alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale);

– cheltuielile de transport, etc.;

– alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achizitiei bunurilor respective (comisioane, taxele notariale, cheltuieli cu obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile).

– exercitarea dreptului de deducere a sumei TVA achitata in vama:

4426 = 446.02 23.519

"TVA deductibila"

2. obligații fiscale:

– evidențierea in jurnalul pentru cumparari a declaratiei vamale de import, structurată pe următoarele două elemente:

– baza de impozitare a TVA: 97.998 lei

– TVA: 23.519 lei.

– completarea si depunerea decontului lunar de TVA, declaratia 300, la randul 9 denumit livrari de bunuri si prestari de servicii, taxabile cu cota 24%"

b#%l!^+a?

CONCLUZII

Prin conținutul ei, lucrarea de față a încercat să realizeze o cercetare a indicatorilor economico-financiari ai SC și să emită o serie de concluzii asupra acestora ce s-au desprins din analiza datelor oferite de contul de profit si pierdere declaratia privind impozitul pe profit si din statul de salarii.

Cu ajutorul acestor acte am reușit să arăt cum poate fi determinat următoarele impozite directe și indirect: taxa pe valoarea adaugată, impozitul pe profit, impozitul pe salarii, contribuțiile angajaților și cele plătite de către angajator.

Pe parcursul lucrarii am incercat sa arat o parte de teorie in care este specificat despre fiecare impozit, direct sau indirect:

In cazul taxei pe valoarea adaugată am prezentat urmatoarele aspecte : sfera de aplicare a taxei, operațiunile scutite privind taxa, operațiunile scutite in interiorul tării, operațiuni scutite privind importuri si achizitii intracomunitare, operatiuni scutite pentru exporturi, persoanele inregistrate în scop de TVA, cotele de impozitare (standard și cota redusă), regimul deducerilor taxei pe valoarea adaugată

In cazul impozitului pe profit am prezentat sfera de aplicare, perioada impozabilă și cotele de impunere, cum se determină impozitul pe profit conform Codului fiscal în vigoare, despre plata și declararea impozitului

In cazul impozitului pe salarii am prezentat tipurile de salarii, deducerile personale, care diferă în funcție de câte persoane se află în întreținerea contribuabilului și în final despre cum se determină impozitul pe salarii și anume prin aplicarea cotei standard asupra bazei de cacul.

In cazul contribuțiilor am enumerat contribuțiile pe care atât o societate, denumită angajator, cât și o persoana fizică, denumită angajat, sunt obligate să le plătească până pe data de 25 a lunii. Cotele contribuțiilor diferă în funcție de tipul lor.

Începând cu anul 2015, reducerile de taxe, propuse în proiectul Codului Fiscal, vor fi posibile datorită creșterii economice, reducerii cheltuielilor cu aparatul bugetar și combaterii evaziunii.

Principalele modificări aduse de noul Cod fiscal sunt: b#%l!^+a?

Modificarea majoră constră în faptul că accizele sunt transformate direct în lei de către legiuitor

In ceea ce privește TVA se redefinesc procedurile privind reînregistrarea în scopuri de TVA pentru o persoană impozabilă a cărui cod de TVA a fost invalidat din oficiu de către autorități sau se redefinesc criteriile când un contribuabil ar fi trebuit să se înscrie în scopuri de TVA, iar acesta nu și-a îndeplinit obligația, iar autoritățile fiscale îl vor înregistra din oficiu în scopuri de TVA

se reformulează prevederea că se va anula înregistrarea în scopuri de TVA a societăților înființate conform Legii nr. 31/1990 privind societățile, în sensul că pentru societățile pe acțiuni, atunci când administratorii au înregistrate în cazier infracțiuni economice. Noutatea constă în faptul că legiuitorul enumeră expres aplicarea acestei prevederi și pentru societățile în comandită pe acțiuni

se păstrează măsura de taxare inversă, când energia electrică este livrată căte un cumpărător revânzător, la care consumul propriu de energie electrică este mai mic de 1%. Acesta trebuie să dețină autorizație de comerț cu energie electrică

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

=== note_contab ===

Note contabile specifice societatilor comerciale uzitate in activitatea curenta

1.Inregistrarea facturii emise

Formula contabila

411 clienti % 2480 lei

704 venituri din lucrari prestate 2000

servicii executate

4427 tva colectata 480

2. Pentru o operatiune intrabancara s-a retinut comision 2 lei

Formula contabila

627 chelt.cu serviciile bancare si asimilate = 512 conturi curente la banci in lei 2 lei

3. Asociatul crediteaza firma cu 500 lei si depune banii in casierie

Formula contabila

5311 casa = 455 sume datorate asociatilor 500 lei

4. Un angajat al firmei s-a deplasat la finante in interes serviciu si a acheltuit 7 lei pe taxi

Formula contabila

624 cheltuieli transportul de bunuri si personal = 5311 casa 7 lei

5. S-a primit o dobanda de la banca conform extrasului de cont 5 lei

Formula contabila

5121 conturi curente la banci in lei = 766 venituri din dobanzi 5 lei

6. Se achizitioneaza conbustibil in valoar de 300 lei

Formula contabila

% = 401 Furnizori 372 lei

6022 chelt.cu comb. 300

4426 tva de deductibila 72

7. Pierdere din exercitiul precedent 9000

Formula contabila

117 rezultatul reportat = 121 Profit si pierdere 9000 lei

8. Serviciul de contabilitate este externalizat si se primeste factura de prestari servicii de 200 lei

% = 401 furnizori 248 lei

628 alte chelt.cu serviciile executate de terti 200

4426 tva deductibila 48

Daca platesc factura de contabilitate partial din casierie

401 = 5311 100 lei

9. Inchiderea cheltuielilor

121 = % 509

627 2

624 7

6022 300

628 200

10. Inchiderea veniturilor

% = 121 2005

704 2000

766 5