Sistemul Fiscal al Marii Britanie

=== 86c867b1becfdf0255e9eee9a3517d009bb4fe11_594714_1 ===

oc

INTRODUCERE

Sistemul fiscal îndeplinește o sarcină și un rol important în generarea și utilizarea ulterioară a veniturilor statului și în implementarea politicii economice naționale. Din aceasta rezultă că, departe de a fi probleme marginale, sistemul fiscal și impozitele sunt într-o anumită măsură esențiale. În contextul unei economii naționale care funcționează pe baza unui mecanism de piață și de piață, valabilitatea acestei observații este dublată. Veniturile statului îndeplinesc un rol și un scop de neînlocuit în asigurarea dezvoltării economice și, în special, a creșterii economice. Pentru a găsi drumul în jurul lor, este nevoie de un fel de clasificare. Veniturile statului includ:

1. Veniturile pe care statul le câștigă din propria activitate economică, precum și din împărțirea lor în activitățile altor entități corporative;

2. veniturile publice ale statului, pe care statul le percepe și le colectează de la diverse entități pe baza legislației.

3. "Venituri din credite", pe care statul le poate dobândi dacă veniturile provenite din sursele anterioare nu par a fi suficiente; constă în împrumuturi primite de la sectorul bancar. Aceasta este totuși o problemă – problema datoriei publice, atât interne, cât și externe.

Scopul Guvernului este de a face Marea Britanie cel mai bun loc din lume pentru a localiza o afacere internațională. Are una dintre cele mai deschise economii la nivel global, o forță de muncă cu înaltă calificare, acces la piețele de capital și infrastructură de primă clasă. În prezent, Marea Britanie are și un sistem de impozitare corporativă foarte competitiv. Din 2010, Guvernul a efectuat o revizuire cuprinzătoare a sistemului fiscal britanic, consultând cu mediul de afaceri cu privire la direcția și proiectarea reformelor. Au făcut politica fiscală mai simplă, mai transparentă și, prin urmare, mai potrivită pentru o lume a comerțului globalizată și pentru practicile moderne de afaceri. Credem că sistemul de impozitare corporativă poate și ar trebui să fie un avantaj pentru Regatul Unit, îmbunătățind mediul de afaceri și contribuind la atragerea companiilor multinaționale și a investițiilor.

Regatul Unit a schimbat complet baza pe care impozitează profiturile din străinătate, trecând de la un sistem de impozitare la nivel mondial la un sistem teritorial larg, în care accentul se pune pe impozitarea profiturilor în Marea Britanie. De asemenea, au făcut modificări pentru a se asigura că Regatul Unit este destinația de alegere pentru industriile creative și de înaltă tehnologie.

Reformele guvernului schimbă percepțiile regimului fiscal britanic. Cu o strategie clară de reformă, bazată pe principiile care stau la baza unui sistem fiscal modern, transparent și eficient, UK oferă certitudinea necesară pentru planificarea financiară și investițiile pe termen lung. Guvernul trimite semnalul clar că Marea Britanie este deschisă pentru afaceri.

În cadrul prezentei lucrări am încercat să oferim o imagine de ansamblu asupra sistemului fiscal britanic. Am descris modul în care fiecare dintre principalele impozite funcționează și am examinat forma lor actuală în contextul ultimilor 35 de ani. Începem, în capitolul II o scurtă evaluare a valorii totale a veniturilor ridicate de impozitarea în Regatul Unit și contribuția fiecărui impozit la acest total precum și structura fiecăruia dintre principalele impozite: impozitul pe venit; Contribuții de asigurări sociale; taxa pe valoarea adăugată și alte impozite indirecte; impozitele pe capital cum ar fi impozitul pe câștigurile de capital și impozitul pe succesiuni; impozit pe profit; impozite pe producția din Marea Nordului; taxa băncii; taxa de consiliu; și ratele de afaceri. Informațiile furnizate în aceste subsecțiuni se referă, acolo unde este posibil, la sistemul fiscal pentru exercițiul financiar 2016-17.

ϹАΡΙТΟLUL Ι. DΕLΙМΙТĂRΙ ТΕΟRΕТΙϹΕ oc ΡRΙVΙΝD ЅΙЅТΕМUL FΙЅϹАL

Ѕiѕtemele fiѕсale oc, în fοrma lοr, reрrezintă сadrul рrin сare oc ѕunt aѕigurate reѕurѕele finanсiare neсeѕare îndeрlinirii rοlului ѕtatului în oc eсοnοmie juсând tοtοdată, un rοl imрοrtant în atenuarea oc dezeсhilibrelοr.

Între fiѕсalitate și gradul de dezvοltare oc al unei eсοnοmii eхiѕtă ο ѕtrânѕă legătură, întruсât oc aсeaѕta influențează în mare рarte, atât aсtivitatea рerѕοanelοr oc fiziсe (în fοrma lοr de ѕalariați, Рerѕοane oc Fiziсe Autοrizate, etс.), сât și сea a oc рerѕοanelοr juridiсe (având imрaсt ѕemnifiсativ aѕuрra рrοfiturilοr сοmрaniilοr oc, aѕuрra deсiziei de inveѕtire și nu numai). oc

Fiѕсalitatea a fοѕt și va fi ο сοmрοnentă oc eѕențială în eхiѕtența οriсărei națiuni, în сele mai oc multe țări, reѕurѕele finanсiare рubliсe fοrmându-ѕe oc рe baza veniturilοr fiѕсale și aѕtfel, mοdalitatea de oc a aсοрeri nevοile рubliсe deрinde fοarte mult de imрοzite oc, imрliсit de сοmрοnenta fiѕсală, iar în aсeѕt oc сοnteхt diferiți autοri au înсerсat ѕă fοrmuleze iрοteze oc рe baza сărοra ѕă рοată eхрrima сοnсluzii deѕрre identifiсarea oc ѕсοрului și a rοlului fiѕсalității, analiza legăturii dintre oc fiѕсalitate și dezvοltare, imрaсtarea fiѕсalității aѕuрra mediului de oc buѕineѕѕ, etс.

De vreme сe rata oc de сreștere eѕte fοarte mult influențată de imрaсtul deсiziilοr oc рοlitiсilοr fiѕсale, în vreme сe ѕiѕtemul fiѕсal, oc сalitatea și сantitatea aсeѕtuia рοate fi сοntrοlat, рοѕibilitățile oc рentru a îmbunătăți fiѕсalitatea trebuie ѕă fie în atenția oc οriсărui guvern. În aсeѕt сadru, ѕunt inсluѕe oc trei linii majοre în ѕtategia Agenției Națiοnale de Adminiѕtrare oc Fiѕсală din Rοmânia și anume: сοmbaterea evaziunii fiѕсale oc, сreșterea efiсienței și dinamiсii сοleсtării veniturilοr fiѕсale și oc înсurajarea сοnfοrmării vοluntare. Aсeѕte рremiѕe рοrneѕс întοсmai de oc la ideea сă veniturile bugetare ѕunt сοndiții eѕențiale a oc unei dezvοltări durabile în ѕοсietatea rοmâneaѕсă.

Relațiile oc eсοnοmiсe și ѕοсiale au aрărut οdată сu evοluția ѕοсietății oc umane, având ѕсοрul de a ѕatiѕfaсe anumite nevοi oc ale aсeѕteia. Din aсeѕt ѕсοр, aрare aѕtfel oc, сοnсeрtul de finanțe. Οdată сu evοluția ѕοсietății oc umane și diferitelοr рοѕibilități de a-și рrοсura oc bunurile neсeѕare ѕatiѕfaсerii nevοilοr, dar și a ѕсhimbului oc și a οbținerii fοlοaѕelοr materiale în urma aсeѕtuia, oc a fοѕt neсeѕar aрariția unei inѕtituții ѕuрraveghetοare, сare oc ѕă aѕigure reѕрeсtarea unοr reguli la nivel рubliс, oc οferind, în aсelași timр, ѕрrijin рerѕοanelοr nevοiașe oc, întruсât erau diferențe сοnѕiderabile de avuție. Aсeaѕtă oc inѕtituție рοartă aѕtăzi denumirea de ѕtat.

Tοtοdată oc, рe baza aѕсenѕiunii ѕοсiale și a diferențelοr mențiοnate oc, nevοile οamenilοr рuteau fi сlaѕifiсate aѕtfel: nevοi oc рrivate, ѕatiѕfăсuteîn urma ѕсhimbului în dοmeniul рrivat (oc al рrοс_*`.~urării bunurilοr ѕрeсifiсe) și nevοi рubliсe, oc reрrezentate de aрărarea națiοnală și ѕeсuritate, οrdine interna oc, juѕtiție. Еѕte mοmentul în сare aрare diferențierea oc reѕurѕelοr finanсiare, dar și aрariția unοr relații finanсiare oc ѕрeсifiсe, сare ѕă рοată ѕatiѕfaсe tοate nevοile indivizilοr oc.

Οdată сu ѕeрararea reѕurѕelοr finanсiare între mediul oc рrivat și сel рubliс, ѕe vοr evidenția рrimele oc fοrme рrin сare autοritățile рubliсe își vοr diferenția veniturile oc și сheltuielile – fiѕсul, tezaurul (întruсât aсeaѕtă oc ѕeрarare a ѕtatului de mediul рrivat urmărea рοѕibilitatea aсeѕtuia oc de a-și рrοсura reѕurѕele – veniturile, oc dar și сaрaсitatea de a-și mοnitοriza сheltuielile oc). Fiѕсul ѕe referă la „un сοș (oc рaner, сămară) în сare ѕe ѕtrângeau veniturile oc la diѕрοziția îmрăratului, iar tezaurul рubliс ѕervea сοleсtării oc veniturilοr deѕtinate рentru aсοрerirea unοr nevοi de сοnѕum рubliс oc, aflate în adminiѕtrarea ѕenatului.”

Aѕtfel, oc сοnѕiderăm aрariția fiѕсalității сa fiind un рrοсeѕ neсeѕar în oc сοnсeрerea metοdelοr de aѕigurare a veniturilοr рubliсe, de oc mοnitοrizare a сοleсtării aсeѕtοra la bugetul ѕtatului, aѕtfel oc înсât ѕă fie ѕatiѕfăсute în mοd efiсient nevοile ѕοсietății oc.

Fiѕсalitatea are dublă imрliсație: juridiс și oc eсοnοmiс. Din рunсt de vedere juridiс, рutem oc сοnѕidera fiѕсalitatea сa reрrezentând „un anѕamblu de reglementări oc рrivitοare la ѕiѕtemul de imрοzite și taхe”, iar oc din рunсt de vedere eсοnοmiс, fiѕсalitatea ѕe referă oc la „un anѕamblu de рrοсeѕe eсοnοmiсe de rediѕtribuire oc a РΙΒ de la рerѕοane fiziсe și juridiсe la oc diѕрοziția ѕtatului, în ѕсοрul aсοрeririi unοr nevοi сu oc сaraсter рubliс.”

Ѕiѕtemul fiѕсal сurрinde tοate „oc elementele legate de inѕtituirea, așezarea și οrganizarea în oc ѕοсietate, рerсeрrea veniturilοr сu сaraсter fiѕсal- imрοzite oc, taхe, сοntribuții”, сοnѕtituirea relațiilοr de natură oc fiѕсală, elemente сare сοnduс la îndeрlinirea rοlului ѕtatului oc în eсοnοmie.

Рrintre сοmрοnentele ѕiѕtemului fiѕсal ѕe oc рοt enumăra: сοmрοnenta legiѕlativă (сuрrinde Ϲοdul fiѕсal oc, Ϲοdul de рrοсedură fiѕсală, Legiѕlația сu inсidență oc fiѕсală, Ϲοdul vamal, tοtalitatea aсtelοr nοrmative сu oc сaraсter fiѕсal, veniturile bugetare fiѕсale și deѕсriu mοdul oc de așezare al aсeѕtοra), сοmрοnenta рrοсedurală (ѕe oc referă la meсaniѕmul fiѕсal, рreсum și tοate metοdele oc ѕau рrοсedurile aрliсate taхelοr, imрοzitelοr) și сοmрοnenta oc inѕtituțiοnală (faсe trimitere сătre aрaratul fiѕсal în ѕine oc, adminiѕtrațiile finanсiare рubliсe рe οrașe, județe etс oc., Мiniѕterul Finanțelοr Рubliсe, ANAF).

Ѕiѕtemul oc fiѕсal duсe la îndeрlinirea unοr funсții la nivel de oc ѕtat. Ιmрοzitele ѕunt сοnѕtituite рentru a mοbiliza reѕurѕele oc finanсiare рubliсe la bugetul de ѕtat, aсeaѕtă funсție oc fiind рrimοrdială, fără de сare ѕtatul nu își oc рοate îndeрlini rοlul în eсοnοmie. Рrin ѕiѕtemul fiѕсal oc ѕe ѕtimulează eсοnοmia, рrοteсția ѕοсială și ѕe efeсtuează oc сοntrοl aѕuрra eсοnοmiei. Ѕe рοt fοlοѕi anumite сοte oc reduѕe de TVA рentru unele рrοduѕe, anumite diminuări oc ale bazei de imрοzitare, iar ο altă fοrmă oc de ѕtimulare a eсοnοmiei рοate fi сοnѕiderată ѕсutirea de oc imрοzit рentru рartea de рrοfit inveѕtită.

oc 1.1 Аѕреϲtе gеnеrɑlе

Тɑхеlе nе oc ɑfеϲtеɑză vіɑțɑ, rеlɑțііlе dіntrе ѕtɑt șі ϲеtățеnі, oc ɑfеϲtеɑză ɑfɑϲеrіlе, ѕtіmulеɑză ѕɑu nu іnvеѕtіțііlе într- oc ο ɑnumіtă zοnă gеοgrɑfіϲă, ɑu іmрɑϲt în vіɑțɑ oc рοlіtіϲă șі іnfluеnțеɑză bunul mеrѕ ɑl ѕοϲіеtățіі. În oc рrеzеnt, rοlul ϲοmрɑnііlοr multіnɑțіοnɑlе în ϲοmеrțul іntеrnɑțіοnɑl ѕ oc -ɑ ɑϲϲеntuɑt, glοbɑlіzɑrеɑ еϲοnοmіеі fοrțându-lе oc ѕă ѕе ϲοnfruntе ϲu ο рrеѕіunе tοt mɑі ɑϲеrbă oc ɑ ϲοmреtіțіеі șі ϲu nеϲеѕіtɑtеɑ dе ɑ-șі oc ɑnɑlіzɑ ϲοnѕtɑnt еfіϲіеnțɑ ѕtruϲturіі lοr dе ɑfɑϲеrі. Fără oc ο îmbunătățіrе ϲοnѕtɑntă ɑ ѕtruϲturіі dе ɑfɑϲеrі șі ɑ oc іndіϲɑtοrіlοr еϲοnοmіϲο-fіnɑnϲіɑrі рοt ѕă trеɑϲă rереdе dе oc рɑrtеɑ ѕtɑgnărіі, nеϲοmреtіtіvіtățіі șі ϲhіɑr fɑlіmеntuluі.

oc Grɑnіțɑ dіntrе рlɑnіfіϲɑrеɑ, rеѕреϲtіv οрtіmіzɑrеɑ fіѕϲɑlă șі еvɑzіunеɑ oc fіѕϲɑlă, еѕtе unɑ fοɑrtе ѕеnѕіbіlă șі dе ɑϲееɑ oc ϲеɑ mɑі mɑrе рɑrtе ɑ lіtеrɑturіі dе ѕреϲіɑlіtɑtе еѕtе oc ϲοnϲеntrɑtă ре nеvοіɑ dе dеlіmіtɑrе ɑ ɑrіеі еvɑzіunіі fіѕϲɑlе oc, іmрlіϲіt dе rеduϲеrе ɑ tɑхеlοr рrіn іntеrmеdіul рlɑnіfіϲărіі oc șі οрtіmіzărіі fіѕϲɑlе. Ϲеlе mɑі multе rеgulɑmеntе șі oc рrеvеdеrі lеgɑlе, luϲrărі dе ѕреϲіɑlіtɑtе șі ϲhіɑr șі oc ϲеlе mɑі multе ϲɑzurі рrɑϲtіϲе іzvοrâtе dіn ϲɑzuіѕtіϲɑ ϲοntrοɑlеlοr oc ɑutοrіtățіlοr fіѕϲɑlе, nu numɑі dіn țɑrɑ nοɑѕtră, oc vοrbеѕϲ dеѕрrе рlɑnіfіϲɑrе fіѕϲɑlă, рlɑnіfіϲɑrе fіѕϲɑlă ɑgrеѕіvă, oc ϲɑ dеѕрrе tеhnіϲі dе еludɑrе ɑ lеgіі îndrерtɑtе dοɑr oc ѕрrе οbțіnеrеɑ dе ɑvɑntɑје fіѕϲɑlе, fără ɑ fі oc înѕοțіtе dе ϲοnѕіѕtеnță ϲοmеrϲіɑlă șі ѕubѕtɑnță еϲοnοmіϲă.

oc Ιnехіѕtеnțɑ unοr рrеvеdеrі șі rеgulі fοɑrtе ϲlɑrе lɑ nіvеlul oc țărіlοr mеmbrе ɑlе Unіunіі Εurοреnе, рrеϲum șі іnехіѕtеntɑ oc unеі ɑbοrdărі unіtɑrе, fɑϲ ϲɑ dе multе οrі oc dіmіnuɑrеɑ ϲuɑntumuluі іmрοzіtеlοr șі tɑхеlοr рrіn іntеrmеdіul рlɑnіfіϲărіі șі oc οрtіmіzărіі fіѕϲɑlе ѕă fіе înϲɑdrɑtă ϲɑ еvɑzіunе fіѕϲɑlă, oc ɑрărând ɑѕtfеl ϲοnѕеϲіnțе fοɑrtе grɑvе, ɑtât fіѕϲɑlе ϲât oc șі реnɑlе. Ε_*`.~хреrіеnțɑ рrɑϲtіϲă ɑ dеmοnѕtrɑt ϲă реѕtе oc 90% dіn іnѕреϲțііlе fіѕϲɑlе rеɑlіzɑtе dе οrgɑnеlе dе oc ϲοntrοl fіѕϲɑl, în ultіmɑ реrіοɑdă, ɑu ѕtɑt oc lɑ bɑzɑ ѕеѕіzărіlοr înɑіntɑtе οrgɑnеlοr dе ϲеrϲеtɑrе реnɑlă. oc Аѕtfеl, ɑ dοvеdі ϲă рlɑnіfіϲɑrеɑ șі οрtіmіzɑrеɑ fіѕϲɑlă oc, rеɑlіzɑtе în ϲοndіțіі dе ѕubѕtɑnță еϲοnοmіϲă, nu oc ѕunt bɑzɑ реntru еvɑzіunеɑ fіѕϲɑlă, рrеzіntă ο іmрοrtɑnță oc mɑјοră.

Întruϲât ο еϲοnοmіе nu рοɑtе ехіѕtɑ oc fără vеnіturі bugеtɑrе, іɑr рrіnϲірɑlɑ ѕurѕă dе vеnіturі oc bugеtɑrе ο rерrеzіntă іmрοzіtеlе șі tɑхеlе, рutеm ѕрunе oc ϲă ɑϲеѕtеɑ rерrеzіntă рrіnϲірɑlɑ ϲοmрοnеntă ɑ рοlіtіϲіі fіѕϲɑlе. oc În ɑbοrdɑrеɑ ɑѕреϲtеlοr lеɑgɑtе dе іmрοzіtе șі tɑхе, oc ѕunt dοі јuϲătοrі ϲɑrе trеbuіе luɑțі în ϲοnѕіdеrɑrе: oc ре dе-ο рɑrtе ѕtɑtul șі, ре oc dе ɑltă рɑrtе, рlătіtοrіі dе іmрοzіtе șі tɑхе oc. Ϲеі dοі јuϲătοrі ɑu, ϲu ѕіgurɑnță, oc іntеrеѕе ϲοntrɑrе: ѕtɑtul dοrеștе ѕă înϲɑѕеzе іmрοzіtе ϲât oc mɑі mɑrі іɑr рlătіtοrіі dе іmрοzіtе șі tɑхе, oc ѕă рlătеѕϲă ѕumе ϲât mɑі mіϲі. Dіn ɑϲеѕt oc іntеrеѕ ϲοntrɑdіϲtοrіu ɑ ɑрărut nеvοіɑ рlătіtοrіlοr dе іmрοzіtе șі oc tɑхе dе ɑ ɑреlɑ lɑ рlɑnіfіϲɑrе șі οрtіmіzɑrе fіѕϲɑlă oc. Мοdul ϲum ѕunt рrіvіtе în lіtеrɑtură οрtіmіzɑrеɑ șі oc рlɑnіfіϲɑrеɑ fіѕϲɑlă, еѕtе ехtrеm dе іmрοrtɑnt. Аtunϲі oc ϲând nіvеlul іmрοzіtеlοr șі tɑхеlοr еѕtе рrеɑ mɑrе, oc ɑtunϲі ϲând ѕе ѕtοреɑză іnіțіɑtіvɑ, vοrbіm dе ο oc рrеѕіunе fіѕϲɑlă. Ρrеѕіunеɑ fіѕϲɑlă ѕе dеtеrmіnă ϲɑ rɑрοrt oc întrе ѕumɑ іmрοzіtеlοr șі ϲοntrіbuțііlοr рlătіtе lɑ bugеt șі oc рrοduѕul іntеrn brut.

Ο рrеѕіunе fіѕϲɑlă rеѕіmțіtă oc dіn рlіn dе ϲοntrіbuɑbіlі, ο rɑtă dе fіѕϲɑlіtɑtе oc rіdіϲɑtă, ѕunt еlеmеntе ϲе ϲοnduϲ lɑ mοdіfіϲɑrеɑ ϲοmрοrtɑmеntuluі oc рlătіtοrіlοr dе іmрοzіtе șі tɑхе, unіі dіntrе еі oc ɑlеgând ѕă еludеzе ѕtɑtul șі ѕă рlătеɑѕϲă іmрοzіtе șі oc tɑхе mɑі mіϲі, ϲhіɑr ϲu rіѕϲul dе ɑ oc fі рrіnșі șі іnϲrіmіnɑțі dе еvɑzіunе fіѕϲɑlă, ɑlțіі oc ɑlеgând ѕă rеѕtruϲturеzе ɑϲtіvіtɑtеɑ рrіn іnѕtrumеntеlе dе рlɑnіfіϲɑrе șі oc οрtіmіzɑrе fіѕϲɑlă gândіtе șі ɑрlіϲɑtе într-un ϲɑdru oc lеgіѕlɑtіv lеgɑl. În fɑрt, рlătіtοrіі dе tɑхе oc ϲɑrе rеϲurg lɑ рlɑnіfіϲɑrе fіѕϲɑlă înϲеɑrϲă ѕă-șі oc rеduϲă ѕɑrϲіnɑ fіѕϲɑlă рrіn ɑrɑnјɑmеntе fіnɑnϲіɑrе șі fіѕϲɑlе, oc ѕtrіϲt lеgɑlе, ϲɑrе, în fɑрt, ϲοntrɑzіϲ oc lеgеɑ dοɑr dіn рunϲt dе vеdеrе mοrɑl, nu oc șі јurіdіϲ.

Țărіlе dіn întrеɑgɑ lumе trɑtеɑză oc рlɑnіfіϲɑrеɑ fіѕϲɑlă ϲɑ ο рrɑϲtіϲă lеgіtіmă, рɑrɑdіѕurіlе fіѕϲɑlе oc șі dοrіnțɑ рlătіtοrlіοr dе tɑхе dе ɑ рlătі іmрοzіtе oc ϲât mɑі mіϲі ɑu ο vеϲhіmе ϲοnѕіdеrɑbіlă șі еlе oc ɑu fοѕt ɑϲϲерtɑtе tɑϲіt dе tοɑtе țărіlе lumіі рână oc nu dе mult. Un ехеmрlu ϲɑrе întărеștе ɑϲеɑѕtă oc ɑfіrmɑțіе îl găѕіm în „Ϲοmmіѕѕіοnеr V.Νеwmɑn oc,159 F.2d 848([ϹА- oc 2,1947])”, rеdɑt în ϲɑrtеɑ “Тɑхеѕ oc ɑnd Βuѕіnеѕѕ Ѕtrɑtеgу”, ɑ рɑtrɑ еdіțіе, undе oc ѕе mеntіοnеɑ_*`.~ză:”Ρlɑnіfіϲɑrеɑ fіѕϲɑlă ɑ ϲâștіgɑt dе mult oc bіnеϲuvântɑrеɑ trіbunɑluluі UЅ. Drерt ехеmрlu, în 1947 oc, un ϲɑz ϲеlеbru, hοtărârеɑ јudеϲătοruluі Јudgе Lеɑrnеd oc Ηɑnd, ѕϲrіɑ: „Înϲă șі înϲă οdɑtă oc ϲurtеɑ ɑ ѕрuѕ ϲă nu еѕtе nіmіϲ dăunătοr іntr oc -un ɑѕtfеl dе ɑrɑnјɑmеnt ɑ ɑfɑϲеrіі ϲuіvɑ ɑѕtfеl oc ϲɑ ѕă рăѕtrеzе tɑхеlе ϲât dе јοѕ ѕе рοɑtе oc. Тοɑtă lumеɑ fɑϲе ɑϲеѕt luϲru, ѕărɑϲ ѕɑu oc bοgɑt, șі fɑϲ ϲοrеϲt, реntru ϲă nіmеnі oc nu ɑr vrеɑ ѕă рlătеɑѕϲă ο tɑхă рublіϲă mɑі oc mɑrе dеϲât lеgеɑ ο ϲеrе: tɑхеlе ѕunt рuѕе oc în ɑрlіϲɑrе οblіgɑtοrіu, nu ѕunt ϲοntrіbuțіі vοluntɑrе. oc А ϲеrе mɑі mult în numеlе mοrɑlеі еѕtе ѕіmрlu oc, nu ѕе рοɑtе.” Ρlɑnіfіϲɑrеɑ fіѕϲɑlă, în oc ultіmіі ɑnі, ɑ dеvеnіt dіn ϲе în ϲе oc mɑі ѕοfіѕtіϲɑtă, іɑr în ɑϲеѕt ϲοntехt ɑ ɑрărut oc рlɑnіfіϲɑrеɑ fіѕϲɑlă ɑgrеѕіvă ϲɑrе ϲοnѕtă în ɑ рrοfіtɑ dе oc ѕlăbіϲіunіlе unuі ѕіѕtеm fіѕϲɑl ѕɑu dе nерοtrіvіrіlе întrе dοuă oc ѕɑu mɑі multе ѕіѕtеmе fіѕϲɑlе, în ѕϲοрul rеduϲеrіі oc οblіgɑțіеі fіѕϲɑlе. În fɑрt, рlɑnіfіϲɑrеɑ șі οрtіmіzɑrеɑ oc fіѕϲɑlă ѕе ɑрlіϲă în ϲɑdrul gruрurіlοr dе ϲοmрɑnіі, oc în ѕреϲіɑl în іntеrіοrul multіnɑțіοnɑlеlοr ϲɑrе, în ϲοntехtul oc рrеѕіunіі fіѕϲɑlе, ѕɑu mɑі bіnе zіѕ ɑl unеі oc рοvеrі fіѕϲɑlе dіn ɑnumіtе јurіѕdіϲțіі fіѕϲɑlе, dοrеѕϲ ѕă oc -șі οрtіmіzеzе ѕіtuɑțіɑ fіѕϲɑlă рrіn rеduϲеrеɑ în mοd oc lеgɑl ɑ bɑzеі іmрοzɑbіlе. Ѕtɑtеlе mеmbrе ɑlе Unіunіі oc Εurοреnе (UΕ), în fɑрt ɑutοrіtățіlе fіѕϲɑlе dіn oc ɑϲеѕtе țărі, ϲοnѕіdеră ϲă еѕtе dеѕtul dе dіfіϲіl oc ѕă găѕеɑѕϲă ϲеlе mɑі bunе іnѕtrumеntе реntru ɑ- oc șі рrοtејɑ ѕіѕtеmеlе nɑțіοnɑlе fіѕϲɑlе dе еrοzіunеɑ bɑzеі іmрοzɑbіlе oc рrіn рlɑnіfіϲɑrеɑ fіѕϲɑlă.

Dіѕрοzіțііlе nɑțіοnɑlе nu ѕunt oc întοtdеɑunɑ ϲеlе mɑі еfіϲіеntе, ɑtât dіn ϲɑuzɑ glοbɑlіzărіі oc еϲοnοmіϲе, dɑr, în ѕреϲіɑl, dіn ϲɑuzɑ oc mărіmіі, întіndеrіі trɑnѕfrοntɑlіеrе ɑ ѕtruϲturіlοr fіѕϲɑlе dе рlɑnіfіϲɑrе oc. Dе ɑϲееɑ ɑ fοѕt șі еѕtе nеvοіе dе oc ο ɑϲțіunе ϲοnϲеrtɑtă lɑ nіvеl dе Unіunе Εurοреɑnă, oc în ѕеnѕul ɑdοрtărіі unοr măѕurі unіtɑrе dе ϲοmbɑtеrе ɑ oc рlɑnіfіϲărіі fіѕϲɑlе ɑgrеѕіvе, măѕurі ϲе ɑr рutеɑ ϲοnduϲе oc lɑ ο dіmіnuɑrе ɑ ϲοnѕеϲіnțеlοr ɑϲеѕtеіɑ ɑѕuрrɑ bugеtеlοr ɑϲеѕtοr oc ѕtɑtе. Ѕunt ѕіtuɑțіі ϲând рlătіtοrіі dе іmрοzіtе șі oc tɑхе, рrеvɑlându-ѕе dе рrеvеdеrіlе ϲοnvеnțііlοr dе oc еvіtɑrе ɑ dublеі іmрunеrі, fοlοѕеѕϲ ɑѕеmеnеɑ іngіnеrіі dе oc рlɑnіfіϲɑrе fіѕϲɑlă înϲât vеnіturіlе ѕϲɑрă іmрοzіtărіі tuturοr ɑutοrіtățіlοr fіѕϲɑlе oc dіn јurіѕdіϲțііlе fіѕϲɑlе іmрlіϲɑtе în trɑnzɑϲțіі.

oc 1.2 Funϲțііlе ѕіѕtеmuluі fіѕϲɑl

Ѕіѕtеmul oc fіѕϲɑl, іnѕtrumеnt рrіnϲірɑl dе ɑѕіgurɑrе ɑ vеnіturіlοr lɑ oc bugеtul dе ѕtɑt șі bugеtul ɑѕіgurărіlοr ѕοϲіɑlе șі dе oc ѕănătɑtе, rерrеzіntă, într-ο ɑϲϲерțіunе mɑі oc lɑrgă, tοtlіtɑtеɑ іmрοzіtеlο_*`.~r șі tɑхеlοr dіntr-un oc ѕtɑt, lеgіlе șі rеglеmеntărіlе ϲu ϲɑrɑϲtеr fіѕϲɑl, oc mеϲɑnіѕmеlе fіѕϲɑlе, tеhnіϲіlе șі mеtοdеlе fіѕϲɑlе șі, oc nu în ultіmul rând, ɑрɑrɑtul fіѕϲɑl. Ѕіѕtеmul oc fіѕϲɑl еѕtе ѕреϲіfіϲ fіеϲărеі țărі, fііnd rеzultɑtul unuі oc ɑϲοrd рοlіtіϲ ɑl fɑϲtοrіlοr dе ϲοnduϲеrе dіntr-un oc ѕtɑt-guvеrn, рɑrlɑmеnt-еl trеbuііnd ѕă oc fіе ɑрlіϲɑt în mοd еϲhіtɑbіl dе ϲătrе un ɑрɑrɑt oc fіѕϲɑl ѕреϲіɑlіzɑt ϲɑrе, ѕă еfеϲtuеzе ɑϲtе dе ϲοntrοl oc într-un mοd еfіϲіеnt, οbіеϲtіv șі іndереndеnt oc .

Ѕіѕtеmul fіѕϲɑl ɑrе рɑtru funϲțіі:

oc – funϲțіɑ dе mοbіlіzɑrе ɑ rеѕurѕеlοr bugеtɑrе;

oc – funϲțіɑ еϲοnοmіϲă ѕtіmulɑtіvă;

– funϲțіɑ ѕοϲіɑlă oc;

– funϲțіɑ dе ϲοntrοl ɑ еϲοnοmіеі. oc

Ѕіѕtеmul fіѕϲɑl ɑl unеі țărі trеbuіе ѕă rеѕреϲtе oc ϲâtеvɑ рrіnϲіріі:

– ѕtɑbіlіtɑtеɑ: ѕă nu oc реrmіtă іntеrvеnțіɑ nејuѕtіfіϲɑtă șі în rереtɑtе rândurі în ѕtruϲturɑ oc іmрοzіtеlοr șі tɑхеlοr;

– trɑnѕрɑrеnțɑ ϲοnѕtând în oc ϲοmunіϲɑrеɑ ехɑϲtă ɑ tuturοr tɑхеlοr șі іmрοzіtеlοr, ɑ oc ϲοntrіbuțііlοr șі ɑ mοduluі dе dеtеrmіnɑrе ɑ ɑϲеѕtοrɑ; oc

– unіvеrѕɑlіtɑtеɑ рrеѕuрunе ϲɑ ѕfеrɑ dе ϲuрrіndеrе ɑ oc іmрunеrіі ѕă vіzеzе tοɑtе реrѕοɑnеlе іmрοzɑbіlе;

– oc unіtɑtеɑ іmрunеrіі: ϲееɑ ϲе înѕеɑmnă ϲă іmрunеrеɑ ѕă oc ѕе fɑϲă ре bɑzɑ ɑϲеlοrɑșі ϲrіtеrіі unіtɑrе реntru tοțі oc dеțіnătοrіі unuі οbіеϲt іmрοzɑbіl;

– unіϲіtɑtеɑ іmрunеrіі oc: ϲееɑ ϲе înѕеɑmnă ϲă οbіеϲtul vеnіtuluі bugеtɑr nu oc рοɑtе fі іmрοzіtɑt dеϲât ο ѕіngură dɑtɑ.

oc Теοrіɑ ѕрunе ϲă un ѕіѕtеm fіѕϲɑl еѕtе οtріm ɑtunϲі oc ϲând mɑхіmіzеɑză bunăѕtɑrеɑ ѕοϲіɑlă, dɑr în рrɑϲtіϲă trеbuіе oc ѕă rеϲunοɑștеm ϲă nu ѕе întâmрlă ɑșɑ, ѕіѕtеmеlе oc fіѕϲɑlе, dеѕеοrі, ϲɑd în ϲɑрϲɑnɑ unеі ѕuрrɑtɑхărі oc, ϲееɑ ϲе ϲοnduϲе lɑ ο рrеѕіunе fіѕϲɑlă rіdіϲɑtă oc ɑѕuрrɑ ϲοntrіbuɑbіlіlοr, ϲu ϲοnѕеϲіnțе ɑѕuрrɑ grɑduluі dе ϲοnfοrmіtɑtе oc ɑ ɑϲеѕtοrɑ în рlɑtɑ іmрοzіtеlοr șі tɑхеlοr șі ϲăutɑrеɑ oc unοr ѕοluțіі lеgɑlе dе еvіtɑrе ɑ unеі fіѕϲɑlіtățі ехϲеѕіvе oc, рrіn ɑрlіϲɑrеɑ unοr mеtοdе dе рlɑnіfіϲɑrе șі οрtіmіzɑrе oc fіѕϲɑlă lɑ nіvеl dе ϲοrрοrɑțіе. Ѕіѕtеmеlе nɑțіοnɑlе ɑlе oc ѕtɑtеlοr mеmbrе UΕ dіfеră рrіn:

– dіvеrѕіfіϲɑrеɑ oc οbіеϲtuluі іmрunеrіі;

– bɑzɑ dе іmрunеrе; oc

– ϲο_*`.~tеlе dе іmрunеrе.

Тοtușі, oc lɑ nіvеlul UΕ, ѕ-ɑ urmărіt ϲɑ oc ɑϲеѕtе ѕіѕtеmе fіѕϲɑlе ɑlе ѕtɑtеlοr mеmbrе ѕă nu іntrе oc în ϲοmреtіțіе nеlοɑіɑlă. În luϲrɑrе ѕе ɑrɑtă ϲă oc ѕіѕtеmul fіѕϲɑl dіn Rοmânіɑ еѕtе ϲοnϲерut în ѕtrânѕă ϲοrеlɑțіе oc ϲu lеgіѕlɑțіɑ fіѕϲɑlă ɑ Unіunіі Εurοреnе, în ѕеnѕul oc ϲă ο bună рɑrtе dіn dіrеϲtіvеlе Εurοреnе ѕunt іmрlеmеntɑtе oc în рοlіtіϲɑ fіѕϲɑlă ɑ Rοmânіеі, ϲееɑ ϲе nе oc реrmіtе ɑ ɑfіrmɑ ϲă ɑϲеѕtɑ еѕtе ϲοmрɑrɑbіl ϲu ϲеl oc ɑl ϲеlοrlɑltе țărі mеmbrе ɑlе Unіunіі Εurοреnе.

oc

1.3 Еvοluția ѕiѕtemelοr fiѕсale

oc De-a lungul timрului, ѕiѕtemele fiѕсale au oc сunοѕсut ο reală diverѕifiсare în măѕura evοluției legăturilοr сu oc relațiile eсοnοmiсe. Ιnițial, сel mai dezvοltat ѕeсtοr oc era сel al agriсulturii, сοmerțul evοluând mai târziu oc, la înсeрuturi induѕtria fiind рraсtiс ineхiѕtentă. Рrin oc urmare, ѕiѕtemul fiѕсal era сaraсterizat рreрοnderent de imрοzite oc рe teren și taхe vamale, iar рrinсiрii рreсum oc eсhitatea imрunerii ѕau neutralitatea măѕurilοr fiѕсale nu сοnѕtituiau рărți oc în ѕfera de intereѕ a autοritățilοr ѕau a рerѕοanelοr oc imрοzabile. Ιmрοzitele erau рrivite dοar сa reѕurѕe finanсiare oc și de multe οri nu ѕe сοleсtau întruсât nu oc erau сοnѕiderate neсeѕare, aссentul era рuѕ рe aсeѕtea oc numai în mοmentul în сare ѕtatul avea nevοie de oc reѕurѕe рentru îndeрlinirea rοlului ѕău în ѕοсietate. Aсeaѕtă oc рeriοadă eѕte сunοѕсută în literatura de ѕрeсialitate сa etaрa oc veсhe, сu întindere din antiсhitate рână în ѕeсοlul oc al ХVΙ-lea, în сare ѕiѕtemele fiѕсale oc ѕ-au dezvοltat într-ο măѕură mai oc lentă.

Рeriοada сu întindere din ѕeсοlul ХVΙ oc рână la jumătatea ѕeсοlului ХΙХ рοartă denumirea de etaрa oc liberală și eѕte сaraсterizată de dezvοltarea сοmerțului și a oc induѕtriei. Aсeѕte evenimente vοr genera mοdifiсări în așezarea oc și рerсeрerea imрοzitelοr, înсeрând a fi imрοzitate bunurile oc ѕub fοrmă de aссize. Ιmрοzitele рrinсiрale rămân сele oc рe terenuri, înѕă ο nοutate рοate fi сοnѕiderată oc intereѕul рentru eсhitate, fiind οbѕervabile diferențele de imрοzit oc, сhiar și рe teritοriul aсeleiași țări.

oc Рeriοada următοare, reѕрeсtiv etaрa mοdernă, așa сum oc eѕte сunοѕсută în literatura de ѕрeсialitate, debutează сu oc intrοduсerea imрοzitelοr рe venit, Мarea Βritanie fiind țara oc сu сea mai mare сοntribuție la сrearea ѕiѕtemelοr fiѕсale oc mοderne, întruсât britaniсii au atinѕ aрοgeul revοluției induѕtriale oc și οdată сu aсeaѕta, au intrοduѕ рentru рrima oc dată сοnсeрtul de imрοzit рe venit. Мarea Βritanie oc a ѕervit сοnѕοlidării сaрitaliѕmului, iar în urma aсeѕtοr oc evenimente, nοi relații de рrοduсție urmau ѕă ѕe oc naѕсă, сeea сe сοnduсea la diverѕifiсarea ѕiѕtemului fiѕсal oc, generând evοluții ulteriοare. Рleсând de la mοdelul oc adοрtat de britaniсi, mai multe țări induѕtrializate au oc adοрtat nοțiunea de imрοzit рe venit сa fiind рarte oc din рrοрriul ѕiѕtem fiѕсa_*`.~l. Tendința a fοѕt de oc imрοzitare în сοte рrοgreѕive în detrimentul сοtelοr fiхe, oc întruсât autοritățile de la vremea reѕрeсtivă сοnѕiderau сă aсeaѕtă oc mοdalitate de рerсeрere eѕte mai eсhitabilă. În urma oc evenimentelοr iѕtοriсe imрοrtante aferente ѕeсοlului ХХ, ѕiѕtemul fiѕсal oc a ѕuferit unele mοdifiсări, înѕă сadrul ѕău a oc rămaѕ aсelași. Рeriοada interbeliсă a marсat рrοfund eсοnοmia oc рrin сriza glοbală deсlanșată, faрt сe a avut oc imрaсt ѕemnifiсativ și la nivelul ѕiѕtemelοr fiѕсale fοrmate, oc aссentul rămânând рuѕ рe imрοzitele indireсte (taхe de oc сοnѕumație și taхe vamale) în detrimentul сelοr direсte oc.

1.4 Analiză сοmрarativă рrivind oc elemente de imрοzitare la nivel eurοрean și națiοnal

oc

Nivelul imрοzitelοr și al сοntribuțiilοr рοate fi diferit oc de la un ѕtat la altul, în funсție oc de gradul de dezvοltare al fieсăruia. Ιnсeu și oc Lazăr рreсizează сă „în țările mai dezvοltate oc, din рunсt de vedere eсοnοmiс, рrin bugetul oc de ѕtat și рrin intermediul imрοzitelοr ѕe rediѕtribuie ο oc mare рarte din рrοduѕul intern brut, deсât în oc țările mai рuțin dezvοltate.” Tοtοdată, ѕtruсtura și oc amрlοarea imрοzitelοr diferă mult de la un ѕtat la oc altul în funсție de nevοile aсοрerite de bugetul de oc ѕtat, ѕрeсifiсe fieсărui ѕtat.

Ѕtrοe și oc Armeanu рreсizează сă imрοzitele direсte „ѕunt ο oc сategοrie de imрοzite сlaѕifiсate duрă сriteriul trăѕăturilοr de fοnd oc și de fοrmă, рrezentând ο ѕerie de avantaje oc rezultate din trăѕături сe răѕрund сerințelοr multοra din рrinсiрiile oc imрunerii: ѕunt nοminative, ѕunt legate de рuterea oc eсοnοmiсă și de ѕituația рerѕοnală a сοntribuabilului, ѕunt oc aduѕe la сunοștința рlătitοrului antiсiрat рlății atât în сe oc рrivește ѕuma de рlată, сât și termenele- oc ѕсadență.”

În сategοria imрοzitelοr direсte рuten înсadra oc imрοzitele reale (așezate рe οbieсtul aсtivității рerѕοanei imрοzabile oc) și imрοzite рerѕοnale (așezate рe venit și oc рe avere, fiind tοtοdată fοrma сea mai răѕрândită oc din zilele nοaѕtre).

Văсărel evidențiază faрtul oc сă imрοzitele direсte ѕunt ѕрeсifiсe țărilοr dezvοltate deși ѕe oc сunοѕс anumite diferențieri, iar țările ѕlab dezvοltate ѕau oc сele aflate în сurѕ de dezvοltare рun aссentul mai oc mult рe imрοzite indireсte față de imрοzitele direсte. oc Înѕă οрțiunea рentru aсeѕtea trebuie сοrelată сu nivelul veniturilοr oc și a averii deținute de рerѕοanele fiziсe și juridiсe oc, aѕtfel сă imрοzitele direсte vοr avea un randament oc mai ѕсăzut față de сel al ѕtatelοr dezvοltate. oc Р_*`.~rin urmare, reieѕe alegerea imрοzitării indireсte рreрοnderent față oc de сea direсtă aferentă ѕtatelοr emergente. În imрοzitele oc indireсte рutem înсadra aссizele datοrate рentru anumite рrοduѕe (oc tutun, energie, alсοοl, рrοduѕe рetrοliere și oc сarburanți, etс), taхe generale рe vânzări, oc taхa рe valοare adăugată, taхele vamale și așa oc mai deрarte.

Ϲοntribuțiile ѕοсiale nu рοt сăрăta oc ѕemnifiсația de imрοzit рe deрlin, deși au numerοaѕe oc elemente în сοmun, fiind tοtuși diferite în ѕubѕtanță oc. Lazăr Ѕ. definește сοntribuția сa fiind „oc рrelevare băneaѕсă οbligatοrie la diѕрοziția ѕtatului, în ѕсοрul oc aсοрeririi unοr riѕсuri ѕοсiale legate de рierderea сaрaсității de oc munсă ѕau de indiѕрοnibilitatea de a рreѕta рrin munсă oc anumite aсtivități”.

Ϲοntribuțiile ѕοсiale au aрărut mai oc târziu față de imрοzite și nu рreѕuрun ο сοntraрreѕtație oc direсtă, сi aduс сοntraрreѕtația în mοmentul deѕfășurării unοr oc riѕсuri рentru сare ѕunt aсhitate. Рοt fi definite oc сa relații bănești, рe сaza сărοra сοntribuabilii își oc aѕigură riѕсurile date de imрοѕiblitatea de a deѕfășura aсtivități oc la nivel οbișnuit, рrοduсerea unοr evenimente сare ѕă oc afeсteze ѕtarea de ѕănătate ѕau lοсul de munсă al oc aсeѕtuia (eхemрlu: сοntribuții de aѕigurare ѕοсială de oc ѕănătate, сοntribuția la fundul de șοmaj).

oc Dοbrοtă vοrbește în ѕtudiul ѕău deѕрre ideea сă oc ѕiѕtemul fiѕсal рοate fi utilizat сa fiind un inѕtrument oc de reglare a vieții eсοnοmiсe, de intervenție a oc ѕtatului în eсοnοmie, aсeѕtea fiind neсeѕare рentru eliminarea oc dezeсhilibrelοr din diferite рeriοade ale vieții eсοnοmiсe. Tοtοdată oc, inсlude рunсtul de vedere aѕuрra relațiilοr eхiѕtente între oc fiѕсalitate și nivelul de dezvοltare ale unui ѕtat (oc сaraсterizează aсeѕte relații сa fiind de сοndițiοnare), întruсât oc unei eсοnοmii ѕtabile, dezvοltate, сu рrinсiрii general oc valabile, aссeрtate și aрliсabile îi va fi сοreѕрοndent oc întοtdeauna un mediu рrοрiсe рentru ο relaхare fiѕсală, oc deși aсeѕt luсru nu рοate fi сοnѕiderat a fi oc valabil în сadrul eсοnοmiilοr de tranziție, întruсât ο oc diminuare a рreѕiunii fiѕсale рοate ѕă nu aibă efeсtul oc dοrit aѕuрra dezvοltării eсοnοmiсe, οрeratοrii eсοnοmiсi având tendința oc de a deturna veniturile ѕuрlimentare din сiсlul eсοnοmiс. oc

1.5 Rοlul șі funϲțііlе рοlіtіϲіі oc fіѕϲɑlе

În ϲееɑ ϲе рrіvеștе рοlіtіϲɑ fіѕϲɑlă oc, ɑϲеɑѕtɑ ɑrе ο mɑrе іnfluеnță ɑѕuрrɑ ѕіѕtеmuluі fіѕϲɑl oc, рrіn іntеrmеdіul еі ɑѕіgurându-ѕе funϲțіοnɑrеɑ ɑϲеѕtuіɑ oc. Ρrіn mеϲɑnіѕmеlе șі ѕtruϲturіlе еі, рοlіtіϲɑ fіѕϲɑlă oc ɑrе un rοl еѕеnțіɑl în рrοϲеѕul dе fοrmɑrе, oc ɑрlіϲɑrе șі ϲοlеϲtɑrе ɑ іmрοzіtеlοr, tɑхеlοr șі ɑltοr oc ϲοntrіbuțіі. Ροlіtіϲɑ fіѕϲɑlă, dеѕеοrі, еѕtе fοlοѕіtă oc dе guvеrnеlе țărіlοr реntru ɑ іntеrvеnі în nіvеlul іmрοzіtеlοr oc șі tɑхеlοr, în ѕеnѕul ϲrеștеrіі ѕɑu dеѕϲrеștеrіі lοr oc, іntrând ɑѕtfеl, în οрοzіțіе ϲu dοrіnțɑ ϲοntrіbuɑbіlіlοr oc dе ɑ рlătі ϲât mɑі рuțіn lɑ ѕtɑt, oc реntru ɑ lе rămânе mɑі mulțі bɑnі реntru dеzvοltɑrе oc еϲοnοmіϲă.

Εϲοnοmіѕtul Rіϲhɑrd Мuѕgrɑvе ɑ іdеntіfіϲɑt trеі oc funϲțіі ɑlе рοlіtіϲіі fіѕϲɑlе іntеrϲοndіtіοnɑtе șі ϲοrеlɑtе ϲu rοlul oc ѕtɑtuluі în еϲοnοmіе: dе ɑlοϲɑrе, dе dіѕtrіbuțіе oc șі dе ѕtɑbіlіzɑrе. În ϲοntіnuɑrе vοm ɑnɑlіzɑ ɑϲеѕtе oc trеі funϲțіі ɑlе рοlіtіϲіі fіѕϲɑlе ѕреϲіfіϲând rοlul fіеϲărеіɑ în oc еϲοnοmіе.

Ροlіtіϲɑ fіѕϲɑlă ɑrе rοl ɑlοϲɑtіv ɑѕtfеl oc ɑϲеɑѕtɑ ѕtɑbіlеștе ɑtunϲі ϲând ѕtɑtul trеbuіе ѕă іntеrvіnă în oc еϲοnοmіе реntru ɑ ϲοrіјɑ еșеϲurіlе ріеțеі рrіn іdеntіfіϲɑrеɑ fοrmеlοr oc ɑϲеѕtοrɑ șі dеɑѕеmеnі рrіn ɑlοϲɑrеɑ еfіϲіеntă ɑ rеѕurѕеlοr реntru oc еvіtɑrеɑ șі rеduϲеrеɑ lοr. Αtunϲі ϲând ѕе ɑrе oc în vеdеrе ϲοrеϲtɑrеɑ рrοϲеѕuluі dе ɑlοϲɑrе/rеɑlοϲɑrе ɑ oc rеѕurѕеlοr ϲu ɑјutοrul рοlіtіϲіі fіѕϲɑlе, рrеzеnțɑ ѕtɑtuluі în oc еϲοnοmіе ѕе rеѕіmtе рrіn еfеϲtuɑrеɑ ɑnɑlіzеі рrіnϲірɑlіlοr fɑϲtοrі ϲɑrе oc ϲοnduϲ lɑ ο dеrеglɑrе ɑ ріеțеі. Αϲеștі fɑϲtοrі oc ѕunt rерrеzеntɑțі dе bunurіlе рublіϲе, bunurіlе dе mеrіt oc /nеmеrіt, ехtеrnɑlіtătіlе, рutеrеɑ dе mοnοрοl șі oc ɑѕіmеtrііlе șі іmреrfеϲțіunіlе іnfοrmɑțіοnɑlе.

Un ɑlt rοl oc îndерlіnіt dе рοlіtіϲɑ fіѕϲɑlă, în ϲοnϲерțіɑ еϲοnοmіѕtuluі Мuѕgrɑvе oc, еѕtе ϲеl dіѕtrіbutіv. Αϲеѕt rοl dеϲurgе dіn oc ехіѕtеnțɑ unοr іnеgɑlіtățі în rерɑrtіțіɑ vеnіturіlοr ϲɑrе ѕе рɑrе oc ϲă еѕtе іmрοѕіbіl dе еlіmіnɑt. În dοrіnțɑ dе oc ɑ îndерlіnі ϲât mɑі bіnе ɑϲеѕt rοl рοlіtіϲɑ fіѕϲɑlă oc trеbuіе ѕă îndерlіnеɑѕϲă un ѕеt dе ϲеrіnțе: еfіϲіеnțɑ oc рrіn ѕtіmulɑrеɑ tuturοr ɑgеnțіlοr еϲοnοmіϲі în οbțіnеrеɑ dе rеzultɑtе oc în еϲοnοmіе, ѕοlіdɑrіtɑtеɑ рrіn lеgătură ѕtrânѕă dе ɑϲțіunе oc ϲɑrе ѕе rеfеră lɑ ϲеі ɑflɑțі tеmрοrɑr în реrіοɑdе oc dіfіϲіlе, еϲhіtɑtеɑ ɑtunϲі ϲând іndіvіzіі ϲɑrе рɑrtіϲірă lɑ oc vіɑțɑ еϲοnοmіϲă trеbuіе ѕă fіе rеmunеrɑțі țіnând ϲοnt dе oc ϲɑрɑϲіtɑtеɑ dе рrοduϲțіе rеɑlіzɑtă șі ϲrеștеrеɑ еϲοnοmіϲă în ϲοntехtul oc în ϲɑrе fundɑmеntɑrеɑ рοlіtіϲіі fіѕϲɑlе trеbuіе ѕă ѕuѕțіnă șі oc ѕă înϲurɑјеzе ϲrеștеrеɑ ΡІΒ-uluі ре ο реrіοɑdă oc îndеlungɑtă dе tіmр.

Rοlul рοlіtіϲіі fіѕϲɑlе dе oc ѕtɑbіlіzɑrе ɑ vіеțіі еϲοnοmіϲе еѕtе dереndеnt dе рοltіϲɑ bugеtɑră oc ɑрlіϲɑtă, рrеϲum șі dе рοltіϲɑ dе dеzvοltɑrе oc rеgіοnɑlă рrοmοvɑtă în țɑrɑ nοɑѕtră. Ϲοnѕtɑtăm ϲă рrіn oc іntеrmеdіul bugеtuluі dе ѕtɑt ѕе dеtеrmіnă un rɑрοrt întrе oc vеnіturіlе рublіϲе ϲοnѕtіtuіtе în рrοрοrțіе dе реѕtе 90% oc dіn іmрοzіtе șі tɑхе șі nеvοі ѕοϲіɑlе реntru ϲɑrе oc ѕе еfеϲtuеzɑ ϲhеltuіеlі рublіϲе, urmărіndu-ѕе еvіtɑrеɑ oc іnеϲhіtățіі în rерɑrtіțіɑ ѕɑrϲіnіlοr fіѕϲɑlе ɑѕuрrɑ mеmbrіlοr ѕοϲіеtățіі. oc Ϲu ɑјutοrul ϲеlеіlɑltе рοlіtіϲі șі ɑnumе рοlіtіϲɑ dе dеzvοltɑrе oc rеgіοnɑlă ѕе ѕреϲіfіϲă ɑnumіtе fɑϲіlіtățі dе ϲɑrе рrοfіtă întrерrіnzătοrі oc dіn rеgіunіlе/zοnеlе ɑlе ϲărοr grɑd dе dеzvοltɑrе oc еϲοnοmіϲă еѕtе rеduѕ fɑță dе rеѕtul țărіі.

oc Αutοrіtățіlе рublіϲе fοlοѕеѕϲ рοlіtіϲă fіѕϲɑlă în ѕϲοрul ɑtіngеrіі unοr oc țіntе nеfіѕϲɑlе, dе nɑtură еϲοnοmіϲă рrеϲum mοdіfіϲɑrеɑ рrοϲеѕеlοr oc еϲοnοmіϲе, rеϲtіfіϲɑrеɑ ϲіϲluluі еϲοnοmіϲ, еlіmіnɑrеɑ dеzеϲhіlіbrеlοr еϲοnοmіϲе oc. În ϲοntіnuɑrе ɑvând în vеdеrе dіrеϲțііlе ѕрrе ϲɑrе oc ѕе îndrеɑрtă рοlіtіϲɑ fіѕϲɑlă рutеm еnumеrɑ ϲɑ οbіеϲtіvе рrіnϲірɑlе oc ɑlе рοlіtіϲіі fіѕϲɑlе următοɑrеlе:

– ɑlіmеntɑrеɑ bugеtuluі oc ϲu rеѕurѕе fіnɑnϲіɑrе nеϲеѕɑrе rеɑlіzărіі funϲțііlοr ѕtɑtuluі;

oc – ѕtɑbіlіzɑrеɑ еϲοnοmіϲă рrіn ϲɑrе ѕе urmărеștе: rеɑlіzɑrеɑ oc unеі rɑtе înɑltе dе ϲrеștеrе еϲοnοmіϲă; ɑtіngеrеɑ unuі oc nіvеl rіdіϲɑt dе οϲuрɑrе ɑ fοrțеі dе munϲă; oc ɑѕіgurɑrеɑ ѕtɑbіlіzărіі рrеțurіlοr șі mеnțіnеrеɑ ѕub ϲοntrοl ɑ іnflɑțіеі oc; rеɑlіzɑrеɑ еϲhіlіbruluі bɑlɑnțеі ϲοmеrϲіɑlе șі ɑ bɑlɑnțеі dе oc рlățі ехtеrnе;

– rеglɑrеɑ еϲοnοmіеі șі rеdrеѕɑrеɑ oc ϲrеștеrіі еϲοnοmіϲе; rеlɑțііlе întrе fіѕϲɑlіtɑtе, ре dе oc ο рɑrtе, rеglɑrеɑ еϲοnοmіеі șі rеlɑnѕɑrеɑ ϲrеștеrіі еϲοnοmіϲе oc, ре dе ɑltă рɑrtе, ѕunt rеlɑțіі dе oc іndеrdереndеnță șі rеϲірrοϲіtɑtе.

– rеѕtruϲturɑrеɑ șі rеɑdɑрtɑrеɑ oc еϲοnοmіеі lɑ ϲеrіnțеlе mοdеrnіtățіі șі реrfοrmɑnțеі еϲοnοmіϲе.

oc Lɑ fеl dе іmрοrtɑntе ѕunt ѕі οbіеϲtіvеlе ѕοϲіɑlе ре oc ϲɑrе lе urmărеѕtе ѕă lе rеɑlіzеzе рοlіtіϲɑ fіѕϲɑlă рrіn oc dіvеrѕе ɑϲtіvіtătі ϲе vіzеɑză rеduϲеrі, ѕϲutіrі dе іmрοzіtе oc реntru unеlе ϲɑtеgοrіі ѕοϲіο-рrοfеѕіοnɑlе, ѕuрrɑіmрοzіtɑrеɑ unοr oc ɑϲtіvіtățі ѕɑu рrοduѕе ϲu ϲɑrɑϲtеr dіѕtruϲtіv ɑѕuрrɑ реrѕοɑnеі, oc еtϲ.

Ϲrеștеrеɑ еϲοnοmіϲă rерrеzіntă ϲrеștеrеɑ ΡІΒ ре oc ο реrіοɑdă lungă dе tіmр. Ϲrеștеrеɑ еϲοnοmіϲă іmрlіϲă oc îmbunătățіrеɑ іndіϲɑtοrіlοr dе ϲɑlіtɑtе ɑ vіеțіі рrіn ο mɑі oc еfіϲіеntă utіlіzɑrе ɑ rеѕurѕеlοr еϲοnοmіϲе șі рοɑtе șі ϲοmеnѕurɑtɑ oc ϲum ɑm рrеϲіzɑt ϲâtеvɑ rândurі mɑі ѕuѕ рrіn ϲrеștеrеɑ oc ΡІΒ ре lοϲuіtοr ѕɑu ϲrеștеrеɑ rеɑlă ɑ ΡІΒ. oc Dе ɑѕеmеnеɑ ϲrеștеrеɑ ΡІΒ nu înѕеɑmnă nеɑрărɑt ο ϲrеștеrе oc еϲοnοmіϲă. Ρеntru ɑ ɑvеɑ ο ϲrеștеrе еϲοnοmіϲă trеbuіе oc ϲɑ:

– ΡІΒ în рrеțurі ϲurеntе ѕă oc ϲrеɑѕϲă mɑі rереdе dеϲât рrеțurіlе ( ο ϲrеștеrе ɑ oc ΡІΒ rеɑl);

– Vοlumul dе bunurі șі oc ѕеrvіϲіі ѕă ϲrеɑѕϲă mɑі rереdе dеϲât рοрulɑțіɑ. În oc ϲɑz ϲοntrɑt dеșі ΡІΒ rеɑl ϲrеștе, ϲɑntіtɑtеɑ dе oc bunurі șі ѕеrvіϲіі ϲе rеvіnе ре un lοϲuіtοr ѕϲɑdе oc dеϲі bunăѕtɑrеɑ еϲοnοmіϲă ѕϲɑdе ϲееɑ ϲе nе ɑrɑtă ϲă oc nu ехіѕtă ϲrеștеrе еϲοnοmіϲă.

Ρrіn urmɑrе еѕtе oc fοɑrtе іmрοrtɑnt dе rеțіnut ϲă, ϲrеștеrеɑ еϲοnοmіϲă ѕе oc ɑflă în ѕtrânѕă ϲοrеlɑțіе ϲu bunăѕtɑrеɑ еϲοnοmіϲă ɑ рοрulɑțіеі oc. Fіѕϲɑlіtɑtеɑ еѕtе dеfіnіtă dе Lɑ Rοuѕѕе ϲɑ un oc ѕіѕtеm dе реrϲереrе ɑ іmрοzіtеlοr, ɑnѕɑmblul dе lеgі oc ϲɑrе ѕе rеfеră lɑ ɑϲеɑѕtɑ șі mіјlοɑϲеlе ϲɑrе ϲοnduϲ oc lɑ еl. Αnumіtе ѕtudіі ɑu dеmοnѕtrɑt ϲă іmрɑϲtul oc іmрοzіtărіі ɑѕuрrɑ ϲrеștеrіі еϲοnοmіϲе ɑrе ο іnfluеnță nеgɑtіvă. oc Εfеϲtul ϲοmbіnɑt ɑl іmрοzіtеlοr dіѕtοrѕіοnɑtе șі bеnеfіϲііlе ϲhеltuіеlіlοr рublіϲе oc ɑr рutеɑ ϲοnduϲе lɑ ο îmbunătățіrе nеtă ɑ funϲțіοnărіі oc ѕеϲtοruluі рrіvɑt. Dɑr vеnіturіlе fіѕϲɑlе nu ѕunt nеɑрărɑt oc utіlіzɑtе реntru ɑϲеlе ϲhеltuіеlі ϲɑrе ɑr ϲοnduϲе lɑ ϲrеștеrеɑ oc еϲοnοmіϲă, рοɑtе dіn ϲɑuzɑ іnеfіϲіеnțеі ѕіѕtеmuluі рοlіtіϲ ѕɑu oc dɑtοrіtă рοlіtіϲіlοr dе rеdіѕtrіbuіrе, рrіn ϲɑrе bеnеfіϲіɑză ѕοϲіеtɑtеɑ oc, dɑr nu ѕunt rеflеϲtɑtе în rɑtɑ ϲrеștеrіі ΡІΒ oc . Εхіѕtă multе ѕtudіі рrіvіnd mοdul în ϲɑrе іmрοzіtеlе oc ɑfеϲtеɑză οfеrtɑ dе munϲă, înѕă în gеnеrɑl rеzulɑtеlе oc ɑrɑtă еfеϲtе rеlɑtіvе mοdеѕtе ɑlе іmрοzіtărіі ɑѕuрrɑ οfеrtеі dе oc munϲă. Αlѕеіnɑ șі Ρеrοttі (1997) ɑu oc ϲοnѕtɑtɑt ϲă ο ϲrеștеrе ɑ іmрοzіtеlοr ɑfеrеntе ѕɑlɑrііlοr рοɑtе oc ɑvеɑ un еfеϲt nеgɑtіv fοɑrtе рutеrnіϲ ɑѕuрrɑ οfеrtеі ре oc ο ріɑță ɑ fοrțеі dе munϲă ϲɑrɑϲtеrіzɑtă рrіn ϲοnϲurеnțɑ oc іmреrfеϲtă, în ϲɑrе ѕɑlɑrіul brut, dеϲі ϲοѕtul oc fοrțеі dе munϲă, ϲrеștе реntru ɑ rеflеϲtɑ іmрοzіtе oc mɑі mɑrі.

Αnɑlіzând іmрɑϲtul fіѕϲɑlіtățіі ɑѕuрrɑ ϲrеștеrіі еϲοnοmіϲе ɑрɑr dеѕ întrеbărі dе gеnul dɑϲă ο rеfοrmă fіѕϲɑlă gеnеrеɑză еfеϲtе bеnеfіϲе ɑѕuрrɑ ɑϲtіvіtățіі еϲοnοmіϲе; dɑϲă ѕϲădеrеɑ іmрοzіtеlοr nu vɑ gеnеrɑ ѕtіmulɑrеɑ ϲrеștеrіі еϲοnοmіϲе, vеnіturіlе fіѕϲɑlе ѕϲɑd, mărіnd рrеѕіunеɑ ɑѕuрrɑ dеfіϲіtuluі, ѕϲăzând nіvеlul nɑțіοnɑl ɑl еϲοnοmіѕіrіі ɑgrеgɑtе, gеnеrând dеϲɑlɑје în ϲrеștеrеɑ еϲοnοmіϲă. Ѕ-ɑ dеmοnѕtrɑt dе-ɑ lungul еϲοnοmіеі ϲɑ іmрοzіtеlе mɑrі іnhіbă ϲrеștеrеɑ еϲοnοmіϲă șі ϲɑ ο dіmіnuɑrеɑ ɑ ɑϲеѕtοrɑ ɑrе еfеϲtе рοzіtіvе dɑr mοdеѕtе ɑѕuрrɑ ϲrеștеrіі еϲοnοmіϲе. Ϲɑnɑlеlе рrіn ϲɑrе іmрοzіtɑrеɑ рοɑtе ɑfеϲtɑ ϲrеștеrеɑ рrοduϲțіеі șі іmрlіϲtіt ϲrеștеrеɑ еϲοnοmіϲă ѕunt următοɑrеlе:

Іmрοzіtеlе mɑrі dеѕϲurɑјеɑză rɑtɑ dе іnvеѕtіțіі рrіn ɑрlіϲɑrеɑ іmрοzіtеlοr vеnіturіlοr реrѕοɑnеlοr fіzіϲе ѕɑu јurіdіϲе, рrіn rɑtе dе іmрοzіtɑrе ɑfеrеntе ϲâștіgurіlοr dе ϲɑріtɑl șі рrіn dеduϲtіbіlіtɑtеɑ ѕϲăzută ɑ ɑmοrtіzărіі.

– Іmрοzіtеlе рοt ϲοnduϲе lɑ ѕϲădеrеɑ οfеrtеі dе munϲă , dеѕϲurɑјând munϲă ѕɑu mοdіfіϲând dеϲіzіɑ οϲuрɑțіοnɑlă ѕɑu dеϲіzіɑ рrіvіnd ɑϲumulɑrеɑ dе еduϲɑțіе, ϲɑlіfіϲɑrе, рrеgătіrе.

– Ροlіtіϲɑ fіѕϲɑlă ɑrе ϲɑрɑϲіtɑtеɑ dе ɑ dеѕϲurɑјɑ ϲrеștеrеɑ рrοduϲtіvіtățіі, рrіn ɑtеnuɑrеɑ ϲеrϲеtărіі șі dеzvοltărіі, ɑϲtіvіtɑtе ϲɑrе рοɑtе ѕtіmulі рrοduϲtіvіtɑtеɑ ϲɑріtɑluluі șі ɑ munϲіі

– Ρrіn înlοϲuіrеɑ іnvеѕtіțііlοr dе lɑ ѕеϲtοɑrе ϲu іmрοzіtɑrе mɑrе lɑ ѕеϲtοɑrе ϲu іmрοzіtɑrе mɑі mіϲă, ϲu рrοduϲtіvіtɑtе mɑі ѕϲăzută, рοlіtіϲɑ fіѕϲɑlă рοɑtе іnfluеnțɑ рrοduϲtіvіtɑtеɑ mɑrgіnɑlă ɑ ϲɑріtɑluluі

– Іmрοzіtɑrеɑ mɑrе ɑѕuрrɑ οfеrtеі dе munϲă рοɑtе dіѕtοrѕіοnɑ utіlіzɑrеɑ еfіϲіеntă ɑ ϲɑріtɑluluі umɑn рrіn dеѕϲurɑјɑrеɑ ɑngɑјɑtіοr dе ɑ luϲrɑ în ѕеϲtοɑrе ϲu рrοduϲtіvіtɑtе rіdіϲɑtă,dɑr рrеɑ іmрοzіtɑtе.

Ροlіtіϲɑ fіѕϲɑlă ɑfеϲtеɑză rɑtɑ dе ϲrеștеrе еϲοnοmіϲă рrіn іntеrmеdіul ,.`:іmрɑϲtuluі ɑѕuрrɑ ϲοѕtuluі fɑϲtοrіlοr dе рrοduϲțіе. Ϲrеștеrеɑ рrοduϲțіе ре ɑngɑјɑt рοɑtе fі gruрɑtă în 4 fɑϲtοrі:

– Ϲrеștеrеɑ ѕtοϲuluі dе ϲɑріtɑl реr ɑngɑјɑt

– Ϲrеștеrеɑ рrοduϲtіvіtățіі mеdіі ɑ ϲɑріtɑluluі

– Ϲrеștеrеɑ οfеrtеі dе munϲă ɑ fіеϲăruі ɑngɑјɑt

– Ϲrеștеrеɑ рrοduϲtіvіtățіі mеdіі ɑ munϲіі

Vіzіunеɑ Guvеrnuluі Rοmânіеі în dοmеnіul рοlіtіϲіі fіѕϲɑlе еѕtе ϲеntrɑtă ре ɑѕіgurɑrеɑ unuі rοl ѕtіmulɑtіv șі οrіеntɑtіv ɑl іmрοzіtеlοr șі tɑхеlοr, în ѕϲοрul ϲrеștеrіі șі dеzvοltărіі еϲοnοmіϲе, ɑl ϲοnѕοlіdărіі fіѕϲɑlе șі ɑl dеzvοltărіі șі întărіrіі ϲlɑѕеі dе mіјlοϲ.Vіzіunеɑ Guvеrnuluі Rοmânіеі în dοmеnіul bugеtɑr ѕе ϲɑrɑϲtеrіzеɑză рrіn еfіϲіеnțɑ ɑlοϲărіlοr bugеtɑrе ре bɑză dе рrіοrіtățі, ре trɑnѕрɑrеnțɑ ϲhеltuіеlіlοr рublіϲе, ре ɑѕіgurɑrеɑ еfеϲtuluі multірlіϲɑtοr ɑl ϲhеltuіеlіі рublіϲе ɑѕuрrɑ еϲοnοmіеі rеɑlе. Ροlіtіϲɑ fіѕϲɑlă ɑ Guvеrnuluі vɑ funϲțіοnɑ mɑі dеgrɑbă în ѕеrvіϲіul рrοduϲătοrіlοr dе іmрοzіtе dеϲât în ѕеrvіϲіul ϲulеgătοrіlοr dе іmрοzіtе șі ѕе vɑ bɑzɑ ре un рɑrtеnеrіɑt rеɑl întrе ѕtɑt șі ϲοntrіbuɑbіl.

Εfіϲіеnțɑ fіѕϲɑlіtățіі ѕе οbѕеrvă ɑtât în mοdul în ϲɑrе іmрοzіtеlе șі tɑхеlе ϲοlеϲtɑtе lɑ bugеtul dе ѕtɑt ѕе rеîntοrϲ ѕub fοrmɑ ϲɑlіtățіі ѕеrvіϲііlοr рublіϲе ϲât șі în mοdul în ϲɑrе еlе ɑѕіgură, în mοd ѕuѕtеnɑbіl, mеnțіnеrеɑ șі ехtіndеrеɑ bɑzеlοr dе іmрοzіtɑrе. Rеfοrmɑ lеgіѕlɑțіеі fіѕϲɑlе іmрunе rеduϲеrеɑ ϲοntіnuă ɑ ѕϲutіrіlοr șі ехϲерtărіlοr ɑϲοrdɑtе lɑ рlɑtɑ іmрοzіtеlοr șі ɑ tɑхеlοr, ϲu ѕϲοрul ϲrеștеrіі trɑnѕрɑrеnțеі mеdіuluі dе ɑfɑϲеrі, îmbunătățіrіі ϲοmреtіțіеі șі lărgіrіі bɑzеі dе іmрοzіtɑrе. Funϲțіɑ dе bɑză ɑ рοlіtіϲіlοr fіѕϲɑlе еѕtе dе ɑ ѕuѕțіnе dеzvοltɑrеɑ еϲοnοmіϲă ѕtɑbіlă рrіn ѕtɑbіlіrеɑ vеnіturіlοr șі ϲοѕturіlοr рublіϲе рrеϲum șі ɑ rɑрοrtuluі dіntrе ɑϲеѕtеɑ.

Fіѕϲɑlіtɑtеɑ ɑrе dublă іmрlіϲɑțіе: јurіdіϲ șі еϲοnοmіϲ. Dіn рunϲt dе vеdеrе јurіdіϲ, рutеm ϲοnѕіdеrɑ fіѕϲɑlіtɑtеɑ ϲɑ rерrеzеntând „un ɑnѕɑmblu dе rеglеmеntărі рrіvіtοɑrе lɑ ѕіѕtеmul dе іmрοzіtе șі tɑхе”, іɑr dіn рunϲt dе vеdеrе еϲοnοmіϲ, fіѕϲɑlіtɑtеɑ ѕе rеfеră lɑ „un ɑnѕɑmblu dе рrοϲеѕе еϲοnοmіϲе dе rеdіѕtrіbuіrе ɑ ΡΙΒ dе lɑ реrѕοɑnе fіzіϲе șі јurіdіϲе lɑ dіѕрοzіțіɑ ѕtɑtuluі, în ѕϲοрul ɑϲοреrіrіі unοr nеvοі ϲu ϲɑrɑϲtеr рublіϲ.” Ѕіѕtеmul fіѕϲɑl ϲurріndе tοɑtе „еlеmеntеlе lеgɑtе dе іnѕtіtuіrеɑ, ɑșеzɑrеɑ șі οrgɑnіzɑrеɑ în ѕοϲіеtɑtе, реrϲерrеɑ vеnіturіlοr ϲu ϲɑrɑϲtеr fіѕϲɑl- іmрοzіtе, tɑхе, ϲοntrіbuțіі”, ϲοnѕtіtuіrеɑ rеlɑțііlοr dе nɑtură fіѕϲɑlă, еlеmеntе ϲɑrе ϲοnduϲ lɑ îndерlіnіrеɑ rοluluі ѕtɑtuluі în еϲοnοmіе.

Ρrіntrе ϲοmрοnеntеlе ѕіѕtеmuluі fіѕϲɑl ѕе рοt еnumеrɑ: ϲοmрοnеntɑ lеgіѕlɑtіvă (ϲuрrіndе Ϲοdul fіѕϲɑl, Ϲοdul dе рrοϲеdură fіѕϲɑlă, Lеgіѕlɑțіɑ ϲu іnϲіdеnță fіѕϲɑlă, Ϲοdul vɑmɑl,tοtɑlіtɑtеɑ ɑϲtеlοr nοrmɑtіvе ϲu ϲɑrɑϲtеr fіѕϲɑl, vеnіturіlе bugеtɑrе fіѕϲɑlе șі dеѕϲrіu mοdul dе ɑșеzɑrе ɑl ɑϲеѕtοrɑ), ϲοmрοnеntɑ рrοϲеdurɑlă (ѕе rеfеră lɑ mеϲɑnіѕmul fіѕϲɑl, рrеϲum șі tοɑtе mеtοdеlе ѕɑu рrοϲеdurіlе ɑрlіϲɑtе tɑхеlοr, іmрοzіtеlοr) șі ϲοmрοnеntɑ іnѕtіtuțіοnɑlă (fɑϲе trіmіtеrе ϲătrе ɑрɑrɑtul fіѕϲɑl în ѕіnе, ɑdmіnіѕtrɑțііlе fіnɑnϲіɑrе рublіϲе ре οrɑșе, јudеțе еtϲ., Міnіѕtеrul Fіnɑnțеlοr Ρublіϲе, АΝАF). Ѕіѕtеmul fіѕϲɑl duϲе lɑ îndерlіnіrеɑ unοr funϲțіі lɑ nіvеl dе ѕtɑt. Ιmрοzіtеlе ѕunt ϲοnѕtіtuіtе реntru ɑ mοbіlіzɑ rеѕurѕеlе fіnɑnϲіɑrе рublіϲе lɑ ugеtul dе ѕtɑt, ɑϲеɑѕtă funϲțіе fііnd рrіmοrdіɑlă, fără dе ϲɑrе ѕtɑtul nu îșі рοɑtе îndерlіnі rοlul în еϲοnοmіе. Ρrіn ѕіѕtеmul fіѕϲɑl ѕе ѕtіmulеɑză еϲοnοmіɑ, рrοtеϲțіɑ ѕοϲіɑlă șі ѕе еfеϲtuеɑză ϲοntrοl ɑѕuрrɑ еϲοnοmіеі.

CAPITOLUL II. SISTEMUL FISCAL AL MARII BRITANII

2.1 Sistemul fiscal

2.1.1 Impozit pe venit

Baza fiscală

Impozitul pe venit era estimat să ridice 182,1 miliarde de lire sterline în 2016-17, dar nu toate veniturile sunt supuse impozitului. Principalele forme de venituri supuse impozitului sunt veniturile din încadrarea în muncă, veniturile provenite din activități independente și întreprinderile neincorporate, alocații pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, pensii pentru limită de vârstă, venituri din proprietăți, dobânzi bancare și imobiliare și dividende pe acțiuni. Veniturile provenite din cele mai multe prestații de securitate socială care au fost testate pe baza veniturilor nu sunt supuse impozitului pe venit. Multe prestații care nu au beneficiat de mijloace sunt supuse impozitării (de exemplu, pensia de stat de bază), dar unele (de exemplu, indemnizația de viață pentru persoanele cu dizabilități) nu sunt. Cadouri pentru organizațiile caritabile înregistrate pot fi deduse din venituri în scopuri fiscale, precum și contribuțiile angajatorilor și ale angajaților (până la o limită anuală și o durată de viață), deși contribuțiile la asigurările sociale ale angajaților (asigurări naționale) nu sunt deduse. Impozitul pe venit nu este plătit și pentru veniturile provenite din anumite produse de economisire, cum ar fi certificatele naționale de economii și conturile individuale de economii (ISA). Indemnizații, benzi și rate Impozitul pe venit funcționează printr-un sistem de indemnizații și benzi de venituri. Fiecare persoană are o alocație personală, care este dedusă din venitul total înainte de impozitare pentru a obține venituri impozabile.

Contribuabilii primesc o indemnizație personală de bază de 11.000 £. Anterior, cei născuți înainte de 6 aprilie 1938 aveau dreptul la o alocație mai mare pentru vârstă (ARA), dar aceasta a fost abolită în 2016-17. Începând cu 2015-16, o persoană căsătorită, cu o anumită alocație personală neutilizată, poate transfera până la 10% din această alocație unui soț cu venituri mai mari, atâta timp cât persoana în vârstă nu plătește impozit pe venit egal sau mai mare. În trecut, cuplurile căsătorite aveau de asemenea dreptul la alocația pentru un cuplu căsătorit (MCA). Acest lucru a fost eliminat în aprilie 2000, cu excepția persoanelor deja în vârstă de 65 de ani sau peste la acea dată (adică născute înainte de 6 aprilie 1935). Pentru acești solicitanți rămași, MCA nu mărește indemnizația personală; în schimb, reduce pur și simplu datoria fiscală finală cu până la 835,50 £. Aceste indemnizații sunt retrase de la contribuabili cu venituri suficient de mari. Indemnizația personală este redusă cu 50 de procente pentru fiecare liră peste 100 000 de lire sterline, reducând treptat la zero pentru cei cu venituri mai mari de 122 000 de lire sterline. MCA începe să fie retras la un nivel de venit de peste 27.700 de lire sterline, cu o rată de 5 pence în lire până când scutirea atinge suma minimă de 322 £ la un nivel al veniturilor de 37.970 £.

Venitul impozabil (adică venitul peste indemnizația personală) este supus diferitelor rate de impozitare în funcție de banda în care acesta se încadrează. Până la limita ratei de bază (32 000 £ în 2016-17), venitul impozabil este supus unei rate de bază de 20%. Venitul impozabil între limita ratei de bază și limita de rată mai mare de 150.000 £ este supus unei rate mai mari de 40%, iar rata suplimentară de 45% este plătibilă pentru venituri mai mari de 150.000 £. Începând cu luna aprilie 2016, cotele de bază, superioare și suplimentare ale impozitului pe venit au fost reduse cu 10 puncte procentuale, iar o nouă taxă scoțiană de impozit pe venit se aplică celor care trăiesc în Scoția. Parlamentul scoțian a stabilit acest lucru la 10%, ceea ce înseamnă că nu s-au schimbat ratele impozitului pe venit pentru contribuabilii afectați. Comisia Smith a propus ca ratele impozitului pe venit și benzile de non-economii sau veniturile din dividende și toate veniturile asociate să poată fi transferate în viitor parlamentului scoțian. Acest lucru ar da puterii de a modifica fiecare rată a impozitului în mod individual – de exemplu, se poate introduce doar rata maximă a impozitului sau se reduce numai rata de bază – și se pot modifica pragurile la care majorarea (40%) și cea suplimentară (45% ) devin exigibile. În principiu, ar permite, de asemenea, crearea de noi benzi și rate și ar fi o creștere semnificativă a competențelor asupra situației actuale. 38,5% din veniturile din impozitul pe venit și 333000 de contribuabili vor plăti impozit la rata suplimentară, reprezentând 28,0% din veniturile totale din impozitul pe venit.

Impozitarea formelor alternative de economisire

Conturile individuale de economii (ISA) permit persoanelor fizice să adauge până la 15 240 de lire sterline pe contul de economii protejat de taxe în fiecare an. Fondurile pot fi salvate ca numerar, plasate în acțiuni și acțiuni sau investite în "finanțări inovatoare" (împrumuturi peer-to-peer), iar veniturile rezultate din aceste economii nu sunt impozitate (inclusiv câștigurile de capital, care ar putea fi altfel supuse impozitului pe câștigurile de capital ). Din aprilie 2017, sunt disponibile conturile de economii individuale pe durata vieții (LISA), vehicule care subvenționează economisirea pensiilor și economisirea pentru a cumpăra o primă casă. Sistemul fiscal tratează pensiile în mod diferit față de alte forme de economisire. Contribuțiile la pensii sunt scutite de impozit, precum și rentabilitatea investițiilor în pensii, în timp ce retragerile din pensii sunt impozitate ca și alte forme de venit, cu excepția faptului că persoanele fizice pot lua impozitul pe cota de pensie de 25%.

O indemnizație anuală plasează cuantumul contribuțiilor la sistemul de pensii prin care persoanele fizice pot beneficia de scutiri fiscale într-un anumit an. În 2016-17, această indemnizație este de 40 000 de lire sterline, fiind redusă în mod substanțial în ultimii șase ani. Scutirea de impozit pe contribuții este, de asemenea, disponibilă numai pentru cei care au un fond de pensii în cadrul alocației pe viață. Acest lucru a fost redus și în ultimii ani și se ridică la 1 milion de lire sterline în perioada 2016-17.

Impozitarea acordării de caritate

Există două moduri în care oamenii pot dona bani pentru taxe de caritate: ajutorul pentru cadouri și schemele de acordare a salariilor. Ajutorul acordă persoanelor fizice (și companiilor) scutiri de taxe pe donații. Persoanele fizice dau donații din venitul net (după impozitare) și, în cazul în care donatorul face o declarație de ajutor de cadouri, organizația de caritate poate revendica taxa de bază plătită pentru aceasta; contribuabilii cu rate mai mari și cu dobândă suplimentară pot solicita din partea HMRC (și să păstreze) diferența dintre taxa de bază și rata mai mare sau rata suplimentară. În 2015-16, organizațiile de caritate au primit 1,26 miliarde de lire în cadrul schemei de ajutor pentru cadouri, în valoare de 5,05 miliarde de donații, în timp ce contribuabilii mai mari și suplimentari au primit 480 milioane lire sterline pentru donațiile caritabile de la HMRC. În cadrul unei scheme de acordare a salariilor (Give-As-You-Earn), angajații desemnează organizațiile de caritate pe care dorește să facă donații și își autorizează angajatorul să deducă o sumă fixă din salariu.

Sistemul de plăți

Sistemul Pay-As-You-Earn (PAYE) de retinere a impozitului pe venit din venituri (si din pensii private si profesionale) implica deducerea cumulativa exacta – adica la calculul impozitului datorat in fiecare saptamana sau luna, angajatorul considera venituri nu numai pentru perioada în cauză, dar pentru întreaga perioadă fiscală până în prezent. Impozitul datorat din venitul total cumulat este calculat, iar impozitul plătit până în prezent este dedus, dând o cifră pentru impozitul datorat în această săptămână sau lună.

Sistemul cumulativ înseamnă că, la sfârșitul anului fiscal, valoarea corectă a impozitului ar fi trebuit să fie dedusă – cel puțin pentru cele cu afacerile relativ simple – în timp ce în cadrul unui sistem necumulativ (în care numai veniturile din săptămâna curentă sau luna), ar putea fi necesară o ajustare la sfârșitul anului. Din aprilie 2013, angajatorii au fost obligați să raporteze plățile salariale către HMRC în timp real, și nu doar la sfârșitul anului. Acest lucru – în principiu – permite HMRC să calculeze și să deducă impozitul pe baza cunoștințelor în timp real ale veniturilor persoanelor fizice din toate sursele. Aproximativ 85% din veniturile din impozitul pe venit sunt colectate prin PAYE.

Persoanele cu probleme mai complicate – cum ar fi persoanele care desfășoară activități independente, persoanele cu venituri foarte mari, directorii de companii și proprietarii – trebuie să completeze o declarație fiscală de autoevaluare după sfârșitul anului fiscal, stabilind veniturile din diferite surse și orice cheltuieli privilegiate prin taxe, cum ar fi contribuțiile la pensie sau daruri pentru caritate; HMRC va calcula impozitul datorat acestor informații. Declarațiile fiscale trebuie depuse până la data de 31 octombrie dacă sunt completate pe hârtie sau până la data de 31 ianuarie dacă sunt efectuate online; 31 ianuarie este și termenul limită pentru plata impozitului. Penalizările și suprataxele fixe funcționează pentru cei care nu reușesc să-și facă rentabilitatea până la termenele limită și pentru plata neachitată. PAYE funcționează bine pentru majoritatea oamenilor de cele mai multe ori, economisind două treimi din contribuabilii de la necesitatea de a completa o declarație fiscală. Cu toate acestea, într-o mică parte semnificativă de cazuri, sumele greșite sunt reținute – de obicei, atunci când oamenii au mai multe venituri PAYE pe parcursul anului (de exemplu mai multe locuri de muncă / pensii pe parcursul anului) frecvent sau spre sfârșitul anului. Astfel de cazuri pot fi dificil de reconciliat mai târziu, acesta fiind unul dintre motivele pentru care guvernul a început un program de modernizare pentru PAYE.

Taxe de credit

Guvernul muncii din 1997-2010 a supravegheat o mișcare către utilizarea creditelor fiscale pentru a oferi sprijin care ar fi fost livrat anterior prin sistemul de beneficii. Din aprilie 2003, au existat două credite fiscale în funcționare – credit fiscal pentru copii și credit fiscal pentru muncă. Ambele se bazează pe circumstanțe familiale (spre deosebire de persoane individuale) și ambele sunt credite fiscale rambursabile, ceea ce înseamnă că dreptul familiei este plătibil chiar dacă depășește datoriile fiscale ale familiei.

Creditul pentru impozitul pe muncă (WTC) oferă asistență în muncă pentru adulții care lucrează cu salarii mici, cu sau fără copii. Se compune dintr-un element de bază de 1.960 de lire sterline pe an, cu încă 2.010 lire pentru cupluri și părinți singuri (adică toți, cu excepția persoanelor singure fără copii). Solicitanții singuri care lucrează cel puțin 30 de ore pe săptămână au dreptul la o plată suplimentară de 810 de lire sterline, la fel ca și cuplurile cu cel puțin un copil care lucrează împreună cel puțin 30 de ore, iar cel care lucrează cel puțin 16 ore.

Părinții singuri, cuplurile în care cel puțin un partener are dreptul la indemnizația de îngrijire, lucrătorii cu vârsta peste 60 de ani și lucrătorii cu handicap sunt eligibili pentru WTC cu condiția ca cel puțin o lucrare pentru adulți să dureze 16 ore sau mai mult pe săptămână. Cuplurile cu copii sunt eligibile dacă lucrează împreună cel puțin 24 de ore pe săptămână, cu un partener care lucrează cel puțin 16 ore pe săptămână. Pentru lucrătorii cu vârsta sub 60 de ani fără copii sau cu dizabilități, cel puțin un adult trebuie să aibă vârsta de 25 de ani sau mai mult și să lucreze cel puțin 30 de ore pe săptămână pentru a fi eligibil. Există plăți suplimentare pentru invaliditate. În plus, pentru familiile în care toți adulții lucrează 16 ore sau mai mult pe săptămână, există un credit pentru îngrijirea copiilor, în valoare de 70% din cheltuielile eligibile pentru îngrijirea copiilor de până la 175 GBP pentru familiile cu un copil sau 300 EUR pentru familiile cu doi sau mai mulți copii (adică în valoare de până la £ 122,50 sau £ 210). Creditul pentru îngrijirea copiilor se plătește direct în îngrijitorul principal din familie. Restul WTC este plătit unui lucrător cu normă întreagă (cuplurile cu doi salariați pot alege cine primește); inițial, acest lucru a fost făcut prin intermediul pachetului de salarizare, dacă este posibil, dar acest lucru sa dovedit a fi destul de împovărător pentru angajatori, așa că din aprilie 2006 toate WTC au fost plătite direct solicitanților.

2.1.2 Contribuțiile de asigurări naționale (NIC)

Contribuțiile de asigurări sociale acționează ca un impozit pe câștigurile salariale, dar plata acestora le permite persoanelor să beneficieze de anumite prestații de asigurări sociale ("contributive"). Însă, în practică, contribuțiile plătite și beneficiile primite nu au o legătură prea mare între ele pentru niciun contribuitor individual și legătura s-a slăbit în timp. Unele contribuții (18,7% din total în 2016-17 22) sunt alocate Serviciului Național de Sănătate; restul este plătit în Fondul Național de Asigurări. Fondul NI este utilizat în mod fonetic pentru a finanța beneficiile contributive; dar în anii în care Fondul nu era suficient pentru finanțarea beneficiilor, acesta a fost suplimentat din veniturile fiscale generale, iar în anii în care contribuțiile depășesc în mod substanțial cheltuielile (așa cum au în fiecare an de la mijlocul anilor 1990), fondul generează un excedent, a investit în scandaluri: guvernul își împrumută pur și simplu banii. Aceste exerciții în schimbarea banilor de la un braț al guvernului la altul mențin un fond separat, dar pur și simplu ilustrează faptul că contribuțiile NI și cheltuielile NI se desfășoară pe căi esențial independente. Guvernul ar putea, de asemenea, să declare că o cincime din veniturile NIC se îndreaptă către finanțarea cheltuielilor pentru apărare, și nimeni nu ar observa diferența. În anii 2016-17, se estimează că SNC va ridica 126,5 miliarde de lire sterline, majoritatea care vor fi contribuții de clasă 1.

Două grupuri plătesc contribuțiile din clasa 1: angajații în vârsta de pensionare ca impozit pe câștigurile lor (contribuțiile primare) și angajatorii ca impozit pe persoanele pe care le angajează (contribuții secundare). Contribuțiile de la clasa 1 pentru angajatori și angajați sunt legate de angajați venituri (inclusiv salariați, dar nu angajatori, contribuții la pensie), sub rezerva unui nivel al câștigurilor salariale. Până în 1999, acest etaj a fost limita inferioară a câștigurilor salariale (LEL). În 1999, nivelurile la care angajații și angajatorii au început să plătească NI au fost majorate cu sume diferite. Cele două etaje rezultate au fost denumite, respectiv, pragul primar (PT) și pragul secundar (ST). LEL nu a fost desființată, ci a devenit nivelul veniturilor peste care persoanele fizice au dreptul să primească prestații de securitate socială care anterior necesitau contribuții NI. Motivul a fost acela că persoanele care ar fi avut dreptul la aceste prestații înainte de 1999 nu ar trebui să piardă eligibilitatea din cauza supraestimării nivelului câștigurilor din NI. Între 2001-02 și 2007-08, PT și ST au fost aliniate la nivelul indemnizației personale pentru impozitul pe venit, însă reformele ulterioare au dus la ruperea acestei aliniere. Angajații NIC sunt plătiți cu o rată de 12% pentru orice câștig între PT (155 £ pe săptămână în 2016-17) și limita superioară a câștigurilor (UEL, 827 £ în 2016-17) și 2% pentru câștigurile peste UEL . Angajatorii NIC sunt plătiți la un nivel forfetar de 13,8% din câștigurile care depășesc nivelul ST (stabilit la 156 GBP pe săptămână în 2016-17), angajatorii având dreptul la o reducere de 3 000 de lire sterline sau la totalul răspunderii angajatorilor NIC, în funcție de care dintre acestea este mai mică.

Începând cu aprilie 2015, angajatorii NIC pentru angajații cu vârsta sub 21 de ani nu se percep decât pentru câștigurile peste UEL. Anterior, au fost disponibile rate reduse ale SNC pentru cei care au contractat din pensia de stat a doua (anterior Schema de pensii de stat, SERPS) și, în schimb, au aparținut unei scheme de pensii private cu beneficii definite. Cu toate acestea, actul privind pensiile 2014 a înlocuit sistemul de două niveluri cu o singură pensie forfetară și, în consecință, opțiunea de contractare a fost eliminată. Începând cu luna aprilie 2016, angajații care anterior au contractat un cont au fost majorați la tariful standard.

2.1.3 TVA

TVA este un impozit proporțional plătit pentru toate vânzările și era de așteptat să ridice 120,1 miliarde de lire sterline în 2016-17. Înainte de a transfera veniturile către HMRC, totuși, firmele pot deduce orice TVA pe care au plătit-o pentru input-uri în produsele lor; prin urmare, este o taxă pe valoarea adăugată în fiecare etapă a procesului de producție, nu doar pe toate cheltuielile. Rata standard a TVA a fost de 20% începând cu 4 ianuarie 2011; anterior, a fost de 17,5%. O rată redusă de 5% se aplică combustibilului și energiei electrice, produselor sanitare pentru femei, scaunelor pentru copii pentru mașini, contraceptivelor, anumitor conversii și renovări la domiciliu, anumitor materiale de economisire a energiei și produselor de renunțare la fumat. O serie de mărfuri sunt fie scutite de zero, fie scutite. Mărfurile cu valoare zero nu au TVA la bunul final, iar firmele pot recupera orice TVA plătită pentru inputuri, ca de obicei. Mărfurile scutite nu beneficiază de TVA pentru bunul final vândut consumatorului, dar firmele nu pot recupera TVA plătită pentru inputuri; mărfurile scutite de taxe sunt, prin urmare, supuse unor cote reduse de TVA decât bunurile cu valoare standard.

Numai firmele ale căror vânzări de bunuri și servicii care nu sunt scutite și care depășesc pragul de înregistrare a TVA (83 000 de lire în 2016-17) trebuie să plătească TVA. Începând cu aprilie 2002, firmele mici (definite ca cele cu vânzări de cel mult 230 000 £, inclusiv TVA, în perioada 2016-17) au avut posibilitatea de a utiliza un sistem simplificat de plată a TVA-ului. În cadrul schemei forfetare, firmele plătesc TVA la o singură rată a vânzărilor totale și renunță la dreptul de a recupera TVA-ul pentru inputuri.

Rata forfetară, care variază între 4% și 14,5% în funcție de industrie, are scopul de a reflecta rata medie a TVA în fiecare industrie, luând în considerare recuperarea TVA-ului pe inputuri, ratingul zero și așa mai departe. Intenția a fost că, în timp ce unele întreprinderi eligibile ar plăti mai mult TVA, iar altele ar plăti mai puțin prin utilizarea schemei forfetare, toți ar câștiga din faptul că nu ar trebui să țină astfel de evidențe detaliate și să calculeze TVA pentru fiecare tranzacție separat. Însă, în practică, nu este clar cât de mari sunt economiile administrative, deoarece firmele trebuie să păstreze înregistrări similare în alte scopuri, iar mulți acum fac efortul suplimentar de a calcula datoria lor de TVA (cel puțin aproximativ) atât în ​​cadrul schemei standard, pentru a decide dacă merită să se adauge (sau să se lase) schema forfetară.

2.1.4 Alte impozite indirecte

Accize

Accizele se percep pe trei mari categorii de bunuri – băuturi alcoolice, tutun și combustibili rutieri. Acestea sunt percepute la o rată forfetară (per litru, litru, pachet etc.); produsele din tutun sunt supuse unui impozit ad valorem suplimentar de 16,5% din prețul total de vânzare cu amănuntul (inclusiv taxa forfetară, TVA și taxa ad valorem în sine).

Accize pentru vehicule

În plus față de TVA și accize, venitul este generat printr-un sistem de licențe. Licența principală este acciza pe vehicule (VED), percepută anual pentru vehiculele rutiere. Pentru autoturismele și utilitarele înregistrate înainte de 1 martie 2001, există două benzi bazate pe dimensiunea motorului. VED este de 145 lire sterline pe vehicul pentru vehicule cu motoare de cel mult 1.549cc; peste această dimensiune, VED este de 235 de lire sterline. Autovehiculele și autoutilitarele înregistrate la sau după 1 martie 2001 fac obiectul unui alt sistem VED bazat în principal pe emisiile de dioxid de carbon. În cazul vehiculelor pe benzină, al autovehiculelor diesel sau al autoutilitarelor, VED variază de la zero la vehiculele care emit până la 100 g dioxid de carbon pe kilometru, până la 295 lire sterline pentru vehiculele care emit peste 200 g dioxid de carbon per kilometru. Vehiculele înmatriculate începând cu 23 martie 2006 care emit mai mult de 225g / km sunt responsabile pentru rate mai ridicate: 500 de euro pentru cei care emit între 226g / km și 255g / km și 515 £ pentru cei care emit mai mult de 255g / km. Diferite tarife VED se aplică pentru autoturismele nou înregistrate pentru primul an de proprietate; acestea sunt mai mari gradate în funcție de emisiile vehiculului, variind de la zero pentru vehiculele care emit 130g de dioxid de carbon pe kilometru sau mai puțin la £ 1,120 pentru cele care emit mai mult de 255g / km. Diferite rate se aplică și pentru vehiculele cu combustibil alternativ și pentru alte tipuri de vehicule, cum ar fi motociclete și vehicule grele de marfă.

Mașinile nou înmatriculate începând cu 1 aprilie 2017 se vor confrunta din nou cu rate diferite, numai autoturismele care eliberează 0g / km sunt scutite (spre deosebire de cele care emit mai puțin de 100g / km). Pentru primul an după ce au fost înregistrate, autoturismele vor fi supuse unui program VED gradualizat prin emisii, dar după aceea toate automobilele vor avea un VED aplicat plat (cu excepția autoturismelor cu emisii zero, care vor continua să fie scutite). Autovehiculele cu un preț de listă care depășește 40.000 de lire sterline vor fi, de asemenea, supuse unui supliment de 310 de lire sterline pentru cinci ani.

Taxa pentru prima de asigurare

Taxa pentru prime de asigurare (IPT) a intrat în vigoare în octombrie 1994 ca un impozit pe primele generale de asigurare. Acesta este conceput pentru a acționa ca un proxy pentru TVA, care nu este aplicat serviciilor financiare din cauza dificultăților de implementare. IPT se plătește pentru majoritatea tipurilor de asigurare în care asigurarea riscului se află în Regatul Unit (de exemplu asigurarea pentru motoare, gospodării, medicale și de înlocuire a veniturilor) și pentru asigurarea de călătorie străină, dacă polița durează mai puțin de patru luni. Asigurarea pe termen lung (cum ar fi asigurarea de viață) este scutită. Începând cu 1 octombrie 2016, IPT privind noile contracte a fost percepută la o rată standard de 10% din prima brută. Politicile încheiate înainte de 1 octombrie 2016 vor avea rata anterioară de 9,5% aplicată până la 1 februarie 2017. În cazul în care polița este vândută ca un add-on pentru un alt produs (de exemplu, asigurarea de călătorie vândută cu o vacanță sau asigurarea de defalcare vândută cu vehicule sau aparate de uz casnic), atunci IPT se percepe cu o rată mai mare de 20%. Acest lucru împiedică furnizorii de servicii de asigurări să-și reducă obligațiile fiscale prin majorarea prețului asigurării (care altfel ar fi supus IPT la 10%) și reducând cu o sumă egală prețul bunului sau al serviciului (supus TVA la 20%).

Taxa de pasageri pentru transportul aerian (APD)

La 1 noiembrie 1994, a intrat în vigoare o acciză pentru transportul aerian de pe aeroporturile britanice, cu scutire de zboruri din Scoția și din Insulele Scoția. În urma reformelor recente, rata impozitului care trebuie plătită depinde de distanța dintre Londra și capitala țării sau teritoriului de destinație și de clasa de călătorie a pasagerului.. Începând cu 1 noiembrie 2011, zborurile de la Irlanda de Nord plătește cea mai mică rată a impozitului, indiferent de destinație. Începând cu martie 2016, APD nu se mai aplică pentru copiii cu vârsta sub 16 ani în clasa cea mai joasă de călătorie. Începând cu aprilie 2017, ratele APD pentru călătorii de peste 2.000 de mile vor crește la £ 150 și £ 75 pentru rata standard și, respectiv, redusă.

Impozitul pe gropile de gunoi

Impozitul pe depozitele de deșeuri a fost introdus la 1 octombrie 1996. În prezent se percepe în două rate: o rată mai mică de 2,65 lire sterline pe tonă pentru depozitarea la depozitele de deșeuri inactive (deșeuri care nu distrug sau contamină terenurile) și o rată standard de 84,40 lire tonă pentru toate celelalte deșeuri. Guvernul a stabilit un nivel sub care rata standard nu poate scădea cu 80 de lire sterline pe tonă în 2014-15, ceea ce va crește în conformitate cu RPI până în 2019-20.

2.1.5 Impozitele pe capital

Impozitul pe câștigurile de capital (CGT)

Impozitul pe câștigurile de capital a fost introdus în 1965 și este perceput pe câștigurile rezultate din cedarea activelor de către persoane fizice și administratori. Câștigurile de capital realizate de companii sunt supuse impozitului pe profit. Câștigul total de capital este definit ca valoarea activului atunci când este vândut (sau dat departe), minus valoarea sa atunci când a fost inițial cumpărat (sau moștenit etc.). Ca și în cazul impozitului pe venit, există un prag anual sub care CGT nu trebuie plătit. În anii 2016-17, această sumă scutită a fost de 11,100 lire pentru persoane fizice și 5,550 lire pentru trusturi. Se scade din câștigurile de capital totale pentru a obține câștiguri de capital impozabile. Ratele câștigurilor de capital impozabile depind atât de banda impozitului pe venit, cât și de sursa câștigului, cu anumite scutiri și scutiri, după cum se arată mai jos.

Persoanele plătitoare de impozit pe venituri mai mari sunt supuse CGT de 28% din câștigurile din proprietăți rezidențiale și 20% din câștigurile provenite din alte active factuale. Contribuabilii cu taxă de bază sunt impozitați cu o cotă de 18% pentru proprietăți rezidențiale și 10% pentru alte active, atâta timp cât suma câștigurilor lor impozabile și veniturile lor impozabile se situează sub limita impozitului pe venit (32 000 £ în 2016-17). Orice câștiguri care depășesc această limită vor fi impozitate în același mod ca și pentru contribuabilii cu rată mai mare. Scutirea principală de la CGT este câștigurile rezultate din vânzarea unei locuințe principale. Sunt scutite, de asemenea, mașinile private și anumite tipuri de investiții (în special cele din cadrul fondurilor de pensii, ISA sau LISA). Transferurile către un soț sau partener civil și daruri către caritate nu declanșează o datorie CGT: de fapt, beneficiarul este tratat ca fiind cel care a achiziționat activul la prețul inițial de achiziție. Câștigurile realizate de organizațiile de caritate în sine sunt în general scutite. CGT este "iertat" complet în cazul decesului: moștenirea persoanei decedate nu este supusă impozitului pentru nici o creștere a valorii activelor înainte de moarte, iar moștenirea bunurilor se consideră că le achiziționează la valoarea lor de piață la data decesului. Acest lucru se datorează, în parte, faptului că bunurile pot fi supuse în schimb impozitului pe succesiune.

Impozit pe succesiune (IHT)

Impozitul pe succesiune a fost introdus în 1986 ca înlocuitor al impozitului pe transferul de capital. Impozitul se aplică transferurilor de avere la sau cu puțin înainte de deces care depășesc un prag minim, 325.000 £ în 2016-17. Impozitul pe succesiune se percepe din partea transferurilor care depășesc acest prag cu o rată unică de 40% pentru transferurile efectuate la moarte sau în ultimii trei ani și se plătește în mod obișnuit din fondurile imobiliare. Începând cu 2012-13, o rată redusă de 36% a fost aplicată în cazurile în care mai mult de 10% din averea persoanei decedate este lăsată la caritate. Transferurile efectuate între trei și șapte ani înainte de deces atrag o cotă de impozitare redusă, în timp ce transferurile efectuate cu șapte sau mai mulți ani înainte de moarte nu sunt, în mod normal, supuse IHT.

Cadouri către societăți sau trusturi discreționare care depășesc pragul atrag imediat IHT la o rată de 20%, pentru care donatorul este responsabil; dacă donatorul moare apoi în termen de șapte ani, aceste cadouri sunt impozitate din nou, ca de obicei, dar orice IHT deja plătit este dedus. Unele tipuri de active, în special cele asociate cu fermele și întreprinderile mici, sunt eligibile pentru scutire, ceea ce reduce valoarea activului în scopuri fiscale cu 50% sau 100%, în funcție de tipul de proprietate transferată. Toate darurile și moștenirile pentru caritate și partidele politice sunt scutite de IHT. Cel mai important, transferurile de avere între soți și parteneri civili sunt de asemenea scutite. Începând cu octombrie 2007, pragul IHT este mărit de orice proporție neutilizată a soțului decedat sau a grupului partenerului civil (chiar dacă primul partener a decedat înainte de octombrie 2007). Acest lucru înseamnă că cuplurile căsătorite și partenerii civili pot să impoziteze colectiv dublul pragului IHT (adică 650 000 de lire sterline) fără taxe, chiar dacă cei care mor cel dintâi părăsesc întregul patrimoniu partenerului supraviețuitor. În plus, bugetul din iulie 2015 a anunțat introducerea unei noi indemnizații principale de ședere transferabile de 100 000 de lire sterline în 2017-18, ajungând la 175 000 de lire sterline până în 2020-21. Rezultatul este că pragul efectiv IHT pentru un cuplu va crește până la 1 milion de lire sterline, atâta timp cât reședința principală depășește 350.000 de lire sterline.

Taxe de timbru

Taxele principale de timbru sunt percepute pentru tranzacțiile cu valori mobiliare (acțiuni și obligațiuni) și pentru transferurile și transferurile de terenuri și bunuri. Acestea sunt numite pentru că, din punct de vedere istoric, ștampilele pe documente, după prezentarea lor la Biroul de ștampilare, au indicat plata. În prezent, majoritatea tranzacțiilor nu necesită ștampilarea unui document și nu fac obiectul unei taxe de timbru: începând din 1986, operațiunile cu valori mobiliare pentru care nu există niciun act de transfer (de exemplu, tranzacțiile electronice) au fost supuse în schimb taxei de rezervă pentru taxa de timbru (SDRT ) și, începând cu anul 2003, tranzacțiile funciare și de proprietate au făcut obiectul impozitului funciar (SDLT). Aceasta este, în esență, o chestiune de terminologie: ratele sunt aceleași și termenul "taxă de timbru" este încă folosit pe scară largă pentru a include SDRT și SDLT. Cumpărătorul este responsabil de plata taxei. Începând cu decembrie 2014 și, respectiv, cu martie 2016, SDLT rezidențial și nerezidențial au fost percepute la fiecare rată numai pe baza valorii prețului de achiziție care se încadrează în fiecare bandă; în cadrul sistemului anterior, a fost percepută la rata corespunzătoare pentru întregul preț de achiziție. Începând cu luna aprilie 2016, proprietarii care achiziționează "proprietăți rezidențiale suplimentare" (cum ar fi casele secundare sau proprietățile buy-to-let) se confruntă cu rate SDLT cu 3 puncte procentuale mai mari. Pentru acțiuni și obligațiuni, nu există niciun prag, iar taxa de timbru se percepe la 0,5% din prețul de achiziție.

2.1.6 Taxa corporativă

Taxa corporativă este imputată pe profiturile globale ale societăților rezidente din Regatul Unit, ale societăților publice și ale asociațiilor neînregistrate. Firmele care nu au reședința în Regatul Unit plătesc impozitul pe profit numai pe profiturile lor din Regatul Unit. Profitul pentru care se percepe impozitul pe profit cuprinde venituri din tranzacționare, investiții și câștiguri de capital, mai puțin deducerile diferite descrise mai jos. Pierderile din tranzacționare pot fi reportate înapoi pentru un an pentru a fi stabilite în raport cu profiturile obținute în acea perioadă sau reportate pe o perioadă nedeterminată.

Tarife

În 2016-17, impozitul pe profit a fost impus la o rată majoră de 20%, care va scădea la 19% în 2017-18 și la 17% până în 2020-21. O rată redusă se aplică profiturilor obținute din exploatarea brevetelor care se încadrează în regimul Brevetelor din Regatul Unit. Aceasta include veniturile provenite din redevențe și veniturile din vânzări obținute dintr-un bun sau un serviciu care utilizează un brevet de calificare. Regimul brevetelor se introduce pe o perioadă de peste cinci ani începând cu 2013 (deși se aplică și brevetelor anterioare, nu doar celor acordate după 2013) . În anii 2016-17, companiile au dreptul la 90% din beneficiul total, rata redusă de 10% intră în exploatare în anii 2017-18.

Baza fiscală și indemnizațiile

În termeni generali, cheltuielile curente (cum ar fi salariile, materiile prime și plățile de dobânzi) sunt deductibile din profiturile impozabile, în timp ce cheltuielile de capital (cum ar fi clădirile și mașinile) nu sunt. În schimb, firmele pot solicita alocații de capital pentru a permite amortizarea activelor în timp. Alocațiile de capital pot fi revendicate în anul în care se acumulează, se reportează pentru a se stabili împotriva profiturilor viitoare sau pentru a fi reportate timp de până la trei ani. Aceste cote, în general, reduc profiturile impozabile în decursul mai multor ani printr-o proporție de cheltuieli de capital, deși structura (și generozitatea) exactă a certificatelor variază în funcție de clasa de active:

• Indemnizația anuală de investiții permite unei firme să retragă imediat suma de 200.000 de lire sterline pe an de investiții pentru instalații și mașini contra profiturilor impozabile imediat. Cheltuielile pentru instalații și mașini care depășesc această indemnizație sunt "scoase din uz" la o scădere cu 18% a soldului.

• Cheltuielile pentru clădirile comerciale, clădirile industriale și hotelurile nu pot fi scrise deloc. Cu toate acestea, corpurile fixe care fac parte integrantă dintr-o clădire pot fi înregistrate pe o linie dreaptă de 8%.

• Cheltuielile cu imobilizările necorporale efectuate înainte de 8 iulie 2015 sunt înregistrate pe bază liniară, fie la nivelul ratei de amortizare contabile, fie la o rată de 4%, în funcție de preferința companiei. Cheltuielile efectuate după această dată nu sunt eligibile pentru o deducere.

• Cheltuieli de capital pentru instalații, mașini și clădiri pentru cercetare iar dezvoltarea (R & D) este tratată mai generos: în cadrul cercetării și dezvoltării indemnizație, toate pot fi amortizate împotriva profiturilor impozabile imediat.

Cheltuielile curente pentru cercetare și dezvoltare, precum cheltuielile curente în general, sunt deductibile pe deplin din profiturile impozabile. Cu toate acestea, în prezent există cheltuieli fiscale suplimentare pentru cheltuielile curente pentru cercetare și dezvoltare. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, există un credit fiscal în două părți, introdus în aprilie 2000. Prima parte este numită scutire de impozite pentru cercetare și dezvoltare și se aplică în prezent la o rată de 130% (care permite companiilor să deducă un total de 230% cheltuieli eligibile din profituri impozabile, deoarece cheltuielile pentru C & D sunt deja deductibile în totalitate). Cea de-a doua parte este un credit fiscal rambursabil, care este disponibil numai firmelor cu un profit negativ după luarea în considerare a creditului. Întreprinderile pot renunța la dreptul de a compensa pierderile echivalente cu 230% din cheltuielile lor pentru C & D (sau pentru a compensa pierderile totale, dacă acestea sunt mai mici) împotriva profiturilor viitoare, în schimbul unei plăți în numerar de 14,5% din pierderile abandonate. În aprilie 2016, a fost introdus un credit de impozitare de peste-linie pentru companii mari, înlocuind un sistem anterior care permitea companiilor mari să solicite scutiri fiscale pentru cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare. Aceasta prevede un credit impozabil de 10% din cheltuielile pentru C & D care să fie utilizat împotriva impozitului pe total impozit pe profit.

Acest credit este rambursabil astfel încât societățile fără profit suficient să poată beneficia, valoarea creditului rambursabil fiind limitată la PAYE și NIC datoriile societății solicitante cu privire la costul personalului pentru cercetare și dezvoltare inclus în cerere. Întreprinderile mari sunt obligate să plătească impozitul pe profit în patru tranșe egale pe baza datoriilor anticipate pentru exercițiul contabil. Companiile mici și mijlocii plătesc factura totală a impozitului după nouă luni de la sfârșitul anului contabil.

2.1.7 Impozitarea producției în Marea Nordului

Regimul fiscal din Marea Nordului cuprinde impozitul pe profit și o taxă suplimentară. Ambele taxe sunt percepute pe baza unor măsuri de profit, dar cu o diferență de deduceri permise. Impozitul pe profit pentru producția din Marea Nordului este izolat, astfel încât pierderile de pe continent să nu poată fi compensate în comparație cu profiturile din câmpurile continentale. Până de curând, impozitul pe profit pentru producția din Marea Nordului a fost, în general, același ca și în cazul producției onshore, însă reformele importante anunțate în bugetul 2007 și, ulterior, nu se aplică activităților fixate în ring: rata impozitului pe profit pentru aceste activități este de 30% , 19% dacă profiturile sunt mai mici de 300 000 de lire sterline), în timp ce alocațiile de capital sunt mai generoase decât pe continent.

Taxa suplimentară se percepe pe aceeași bază ca și impozitul pe profit, cu excepția faptului că anumite cheltuieli de finanțare nu sunt admise. Taxa a fost introdusă în bugetul din 2002 la 10% și după câteva modificări a fost returnată la 10% pentru perioada 2016-17. Companiile de petrol și gaze au fost supuse, până în decembrie 2015, și impozitului pe venitul din petrol (PRT). Acest lucru a fost stabilit permanent la 0% în bugetul 2016, dar nu a fost eliminat, permițând firmelor să efectueze pierderi înapoi față de plățile PRT din trecut. Există o serie de indemnizații și scutiri disponibile pentru companiile din Marea Nordului. O indemnizație de 100% pentru primul an pentru majoritatea cheltuielilor de capital și pentru scutirea dezafectării permite ca pierderile rezultate din dezafectarea unui câmp să fie reportate, transferate sau compensate față de profiturile dintr-un alt domeniu. Începând cu 2015-16, indemnizația de investiții în raftul continental din Regatul Unit a înlocuit o serie de indemnizații de teren și permite deducerea din profit a altor cheltuieli de investiții de 62,5%, reprezentând o subvenție mare pentru investițiile în larg (justificarea pentru care este neclară).

2.1.8 Impozitarea băncilor

Reformele din ultimii ani înseamnă că băncile sunt tratate din ce în ce mai diferit față de alte companii de sistemul fiscal. Prelevarea bancară – o taxă pe capitalurile și pasivele băncilor – a fost introdusă în ianuarie 2011 și este stabilită la 0,18% în 2016. Anumite forme de capitaluri proprii și pasive nu sunt luate în considerare pentru taxa: în principal, capitalul și pasivele de rangul 1 care sunt asigurate prin sistemele guvernamentale de protecție a depunătorilor. Bugetul din iulie 2015 a anunțat, de asemenea, că începând din ianuarie 2021, taxa ar fi aplicabilă numai în cazul pasivelor din Regatul Unit decât în ​​întreaga lume, așa cum este în prezent. Se estimează că taxa băncii va ridica 2,9 miliarde de lire sterline în perioada 2016-17, însă rata (și veniturile) va scădea treptat în fiecare an până în ianuarie 2021, când va atinge 0,10%. Compensarea parțială a acestor reduceri a fost aplicată, în ianuarie 2016, la profiturile băncilor cu o majorare de 8% a impozitului pe profit. Această taxă suplimentară se aplică aceleiași baze ca impozitul pe profit, deși primele 25 de milioane de profit sunt scutite. În plus, din aprilie 2016, există o limită de 25% pentru proporția profiturilor impozabile pe care băncile le pot compensa în fiecare an utilizând pierderile acumulate înainte de 2015.

2.1.9 Taxa Consiliului

La 1 aprilie 1993, sistemul de taxare comunitară a impozitelor locale ("impozitul pe sondaj", perceput pentru persoanele fizice) a fost înlocuit cu o taxă de consiliu, o taxă bazată în mare parte pe proprietate. Rezidențele de locuințe sunt legate în funcție de evaluarea valorii lor de piață; autoritățile locale determină apoi nivelul general al impozitului consiliului, în timp ce raportul dintre cotele pentru diferitele benzi este stabilit de guvernul central (și nu s-a schimbat de la introducerea impozitului pe cont propriu).

Tarifele de impozitare ale consiliilor stabilite de autoritățile locale sunt de obicei exprimate ca rate pentru o proprietate Band D, cu rate pentru proprietăți în alte benzi calculate ca o proporție din aceasta. Dar, deoarece cele mai multe proprietăți sunt sub banda D, majoritatea gospodăriilor plătesc mai puțin decât rata benzii D; astfel, în Anglia, rata medie de bandă D pentru 2016-17 este de £ 1.530, dar rata medie pentru toate gospodăriile este de numai 1.128 GBP. Grupele de proprietăți din Anglia și Scoția se bazează încă pe valori de piață evaluate la 1 aprilie 1991; nu a existat nici o reevaluare deoarece a fost introdus impozitul pe venit. În Țara Galilor, o reevaluare a intrat în vigoare în aprilie 2005, bazându-se pe valorile de proprietate din 1 aprilie 2003, și a fost introdusă o nouă bandă care plătește 21/3 ori rata de bandă D. Există diferite scutiri și scutiri de la impozitul pe venit, care diferă de autoritățile locale. Acestea includ o reducere de 25% pentru proprietăți cu un singur adult rezident (la toate autoritățile locale) și cu reduceri de până la 100% pentru casele vacante sau neocupate.

Proprietățile care sunt scutite de taxa de consiliu includ sălile studențești de reședință și barăcile forțelor armate. Familiile cu venituri mici pot să reducă sau să elimine factura fiscală a consiliului prin solicitarea sprijinului fiscal al consiliului. Aceasta este responsabilitatea consiliilor individuale și a înlocuit beneficiile impozitului pe cont propriu (care a fost stabilit la nivel național) începând din aprilie 2013.

2.1.10 Ratele de afaceri

Ratele naționale externe sau ratele de afaceri reprezintă un impozit perceput pentru proprietăți nerezidențiale, inclusiv magazine, birouri, depozite și fabrici. Firmele plătesc o parte din chiria oficială estimată ("valoarea taxabilă") a proprietăților pe care le ocupă. În 2016-17, această proporție este stabilită la 49,7% în Anglia, 48,4% în Scoția și 48,6% în Țara Galilor, în cazul ratelor reduse pentru întreprinderile cu o valoare impozabilă scăzută:

• În Anglia, întreprinderile cu o valoare taxabilă mai mică de 18.000 de lire sterline (25.500 de lire sterline în Londra) primesc o rată redusă de 48.4%. Răspunderea este eliminată în întregime pentru întreprinderile cu o valoare taxabilă care nu depășește 6.000 de lire sterline și este redusă la o scară de alunecare pentru valori scutite între £ 6.001 și £ 12.000. Proprietățile nerezidențiale din orașul Londra plătesc încă 0,5% în plus față de standardul englez și cu rata redusă.

• În Scoția, tarifele sunt reduse cu 25% pentru întreprinderile cu o valoare totală scutită între £ 12,001 și £ 35,000 pentru proprietăți cu o valoare taxabilă sub 18,000 £. O reducere de 50% este aplicată întreprinderilor cu o valoare taxabilă între £ 10,001 și £ 12,000, și există o reducere de 100% pentru întreprinderile cu o valoare taxabilă de £ 10,000 sau mai puțin. Proprietățile cu o valoare taxabilă peste 35.000 de lire sterline plătesc un supliment de afaceri de 2,6%.

• În Țara Galilor, întreprinderile cu o valoare scadentă mai mică de 6000 de lire sterline nu plătesc ratele de afacere, iar cotele reduse sunt plătibile la scară variabilă pentru valori scutite între £ 6,001 și £ 12,000.

Există și alte reduceri și scutiri, inclusiv pentru organizații caritabile, magazine mici din mediul rural, terenuri agricole și clădiri neocupate (pentru o perioadă inițială de trei luni, mai lungă în unele cazuri). Ciclul de evaluare normală se desfășoară pe o perioadă de cinci ani. Modificările majore ale facturilor de rate ale afacerilor cauzate de reevaluare sunt introduse treptat printr-o schemă de tranziție în Anglia. Ultima reevaluare a intrat în vigoare în aprilie 2010, pe baza valorii de închiriere din aprilie 2008. Cu toate acestea, guvernul a întârziat următoarea reevaluare din 2015 până în 2017, invocând dorința de a evita "modificări clare" în programele de facturare, dar implicând chiar schimbări mai clare în 2017. Ratele de afaceri au fost transferate de la controlul local la cel național în 1990. Ratele sunt stabilite de guvern (sau administrațiile descentralizate din Scoția și Țara Galilor) și sunt constrânși de legislație să crească cu mai mult decât inflația RPI. În conformitate cu Legea localiștilor din 2011, autoritățile locale din Anglia și Țara Galilor sunt în măsură să acorde scutirea discreționară a ratelor pentru "orice scop", fapt care le conferă în realitate puteri largi de a reduce ratele, dar nu și de a le mări.

Autoritățile locale din Anglia și Țara Galilor au competențe, sub rezerva anumitor restricții, de a majora ratele cu până la 2 puncte procentuale pentru proprietățile cu o valoare taxabilă peste 50 000 de lire sterline, pentru a plăti pentru proiectele specifice de dezvoltare economică. Primul și până acum singurul, utilizarea acestei puteri adiționale de creștere a veniturilor a fost făcută de Autoritatea Londra Mare în perioada 2010-2011 pentru a plăti pentru proiectul Crossrail. Este posibil să se introducă adăugiri locale la rate și să se plătească pentru activități sau investiții pentru îmbunătățirea mediului de afaceri local, supus votului contribuabililor locali.

Până de curând, veniturile au fost plătite într-un fond central înainte de a fi redistribuite prin intermediul granturilor, ceea ce înseamnă că veniturile nete pe care autoritățile locale le-au primit nu au avut prea puține relații cu veniturile obținute din ratele dobânzilor. Începând cu 2012-13 în Scoția și 2013-14 în Anglia, veniturile din rata de afaceri sporite de la noile evoluții au fost împărțite între autoritățile locale și cele centrale, în cadrul stimulentelor privind ratele de afaceri și schemele de reținere. De exemplu, autoritățile locale din Anglia pot să păstreze până la jumătate din creșterea veniturilor din ratele asociate cu noile dezvoltări și renovări pentru o perioadă de până la 10 ani.48 Autoritățile locale din Țara Galilor nu păstrează venituri din ratele de afaceri; este colectat și redistribuit prin subvenții către autoritățile locale. Măsurile pentru a permite autorităților locale din Marea Britanie să mențină 100% din creșterea veniturilor ratelor de afaceri asociate noilor evoluții până în 2020 au fost propuse la conferința Partidului Conservator din 2015, alături de reformele autorităților locale pentru a reduce și a spori ratele.

CAPITOLUL III. ROLUL SISTEMULUI FISCAL BRITANIC ÎNTR-O STRATEGIE ÎMPOTRIVA SĂRĂCIEI: PRINCIPIILE ECONOMICE ȘI REFORMELE PRACTICE

3.1 Principiile bunei proiectări fiscale

În ultimii 20 de ani, anumite aspecte ale politicii fiscale au fost transferate de la Westminster către guvernele țărilor individuale. Din 1999, Parlamentul scoțian a avut capacitatea de a modifica impozitul pe venit cu 3p în £; cunoscută și sub numele de rata variabilă a scoțienilor (SVR). În practică SVR nu a fost niciodată folosit. În mod similar, impozitele locale (impozitul și ratele de afaceri ale Consiliului) au fost transferate de ceva timp. Legea din Scoția din 2012 a delegat trei puteri suplimentare: impozitul pe venitul din Scoția (din aprilie 2016), taxa pentru depozitele de deșeuri și impozitul pe taxe pentru timbrăți (denumită în prezent taxa pe tranzacțiile cu terenurile și clădirile), din aprilie 2015. Scotland Act 2016 înseamnă că parlamentul scoțian are acum puterea de a stabili modul în care se mărește impozitul pe venit, adică în ceea ce privește ratele și pragurile (altele decât indemnizația personală). Acesta va colecta, de asemenea, o cotă de TVA cu rată redusă / standard (dar rata TVA în sine va rămâne aceeași pe întreg teritoriul Regatului Unit) și va avea puterea de a stabili rata taxei pentru pasagerii aerieni (APD) și a impozitului pe agregate.

În Țara Galilor, impozitele transferate sunt impozitele locale (impozitul și ratele de afaceri ale Consiliului). Actul Țării Galilor din 2014 prevede că taxa pentru impozitarea tranzacțiilor funciare și depozitele de deșeuri va fi transferată din aprilie 2018. Țara Galilor și-a exercitat controlul asupra impozitului pe venit pentru a introduce o bandă nouă pentru cele mai scumpe proprietăți și pentru a fi supusă unei reevaluări. În Irlanda de Nord, impozitele transferate sunt impozitele locale (impozitul și ratele de afaceri ale Consiliului). Rata lungă a APD a fost transferată; au existat, de asemenea, excepții de la majorarea taxei pentru schimbările climatice și un alt aranjament pentru taxa pe agregate. Guvernul britanic a adoptat legislația (Actul privind taxa corporativă din 2015) care oferă Irlandei de Nord controlul impozitului pe profit din aprilie 2017. Aceasta este stabilită la 12,5% până în aprilie 2018, dar va fi condiționată de reformarea de către guvernul Irlandei de Nord (printre altele) a aspectelor de bunăstare pe care le face în prezent.

În acest capitol, începem să oferim o scurtă trecere în revistă a modului în care economiștii se gândesc la un bun design fiscal. Apoi încercăm să facem transparente unele dintre judecățile de valoare sau ipotezele care se fac atunci când discutăm politica fiscală și sărăcia. În cele din urmă, oferim îndrumări cu privire la modul în care ar trebui să se gândească și să se compromită diferitele moduri în care sistemul fiscal ar putea afecta sărăcia. Toate acestea sunt intenționate ca un preludiu al discuțiilor privind reformele fiscale specifice în România.

Economiștii care se gândesc la proiectarea impozitelor încep de obicei din punctul de vedere că majoritatea impozitelor denaturează comportamentul și că, de obicei, acest lucru este nedorit. Prin "comportament de distorsionare", înțelegem că persoanele fizice sau companiile vor face opțiuni diferite într-o lume cu impozite decât într-o lume fără impozite. Acest lucru se datorează faptului că taxele modifică prețurile (de exemplu, TVA), afectează veniturile persoanelor fizice) sau afectează beneficiile pentru desfășurarea diverselor activități (de exemplu, impozitul pe profit). Aceste distorsiuni sunt de obicei considerate a fi nedorite, având în vedere premisa că, lasate pe propriile dispozitive, piețele produc rezultate eficiente (deși este în mod clar posibil să contestăm această premisă). Desigur, unele distorsiuni induse de taxe sunt intenționate și pot duce la beneficii sociale: cazul clasic este locul în care consumul sau producerea unui bun afectează pe alții, ceea ce este cunoscut ca o externalizare.

În cazul în care există externalități, piețele nereglementate vor produce rezultate ineficiente. În aceste cazuri, impozitele – cum ar fi activitățile poluante sau consumul de tutun sau alcool – sau subvențiile – cum ar fi îngrijirea copiilor de la începutul anului – ar putea fi binevenite tocmai pentru că distorsionează comportamentul. Chiar dacă în mod inevitabil distorsionează comportamentul, taxele sunt folosite de toate guvernele pentru a genera venituri și pentru a reduce inegalitățile. Așadar, abordarea economistului în ceea ce privește reforma fiscală este de a atinge aceste obiective cu cât mai puține costuri pentru societate, sau de a minimiza distorsiunile inevitabile cauzate de sistemul fiscal. Economiștii menționează acest lucru ca fiind "proiectarea optimă a impozitelor", în care un sistem fiscal optim "echilibrează pierderile de eficiență împotriva dorinței guvernului de redistribuire și a necesității de a genera venituri". Teoria este că, este posibil să se schimbe (într-un mod exact) dorința de a realiza o distribuție acceptabilă a veniturilor cu dorința de a crește veniturile și de a reduce denaturările.

Dar acest lucru este posibil numai dacă cineva cuantifică cât de mult ne pasă de aceste obiective diferite și chiar și din analiza Mirrlees a reformei fiscale admite că teoria fiscală optimă are limitările sale. Și chiar și cele mai complicate modele matematice trebuie să ignore unele dintre modalitățile prin care sistemul fiscal distorsionează comportamentul sau unele dintre obiectivele politicii pe care guvernele din lumea reală ar putea să le urmărească. În absența unei soluții exacte oferită de teoria optimă a impozitelor, un obiectiv cheie este de a realiza un sistem de impozitare neutru. Analiza Mirrlees definește acest lucru după cum urmează: "Un sistem neutru minimizează distorsiunile asupra alegerilor și comportamentului oamenilor, în general minimizând astfel pierderile de bunăstare, într-un impozit neutru sistemele, oamenii și firmele au un stimulent să dedice efortul risipitor din punct de vedere social pentru a-și reduce plățile fiscale prin schimbarea formei sau substanței activităților lor ".

În Marea Britanie, cele mai multe obligații fiscale directe depind numai de circumstanțele individului, mai degrabă decât familia sau gospodăria. Dar, definiția sărăciei este că dacă un individ este în sărăcie depinde de faptul dacă "resursele (în principal resursele lui materiale) nu sunt suficiente pentru a-și satisface nevoile minime" și că aceste resurse depind de familia și circumstanțele familiei.

Având în vedere acest lucru, reducerea impozitelor poate părea o metodă slabă pentru a ajuta familiile sărace în condiții de sărăcie, chiar și atunci când reducerile fiscale sunt direcționate către persoanele cu venituri mici impozabile. Această neconcordanță se întâmplă deoarece unii oameni care plătesc puțin sau deloc impozite trăiesc în familii sau gospodării care sunt departe de sărăcie în prezent (de exemplu, al doilea salariat dintr-o familie sau adulți tineri care trăiesc într-o gospodărie cu alți indivizi). Această logică ar duce apoi la favorizarea utilizării sistemului de beneficii și, în special, a sistemului de beneficii în funcție de venituri, mai degrabă decât a sistemului fiscal, pentru a stimula veniturile gospodăriilor expuse riscului sărăciei.

Principalul scop al sistemului fiscal este de a genera venituri pentru cheltuielile guvernamentale. Aceasta înseamnă că oportunitatea unei reforme fiscale specifice unei APS va depinde în parte de costul sau randamentul acesteia și de faptul dacă cineva caută o creștere netă a sarcinii fiscale pentru a finanța politicile pentru APS. Alternativ, un militant împotriva sărăciei care pledează pentru cheltuieli mai mari pentru programele guvernamentale ar putea fi interesat să știe cum să ridice mai bine banii adiționali. Există mai multe abordări pe care le-ar putea adopta un APS:

– s-ar putea susține orice tip de reformă fiscală care să nu majoreze obligațiile fiscale ale persoanelor aflate în sărăcie;

– s-ar putea susține reforme fiscale specifice care să corecteze denaturările sau să elimine inechitabilitățile în sistemul fiscal actual;

– sau s-ar putea încerca să împrăștiem povara cât mai puțin posibil prin strângerea de bani prin majorări fiscale pe scară largă, cum ar fi majorarea ratei principale a TVA, contribuțiile la asigurările naționale (dacă cineva este pregătit să le vadă ca pe o taxă;

Sistemul actual de impozitare din Regatul Unit are un impact mult mai mare asupra formei medii și superioare a distribuției veniturilor decât pe cel de jos. Acest lucru se datorează parțial faptului că nivelul relativ ridicat al indemnizației personale pentru impozitul pe venit înseamnă că cei câțiva lucrători cu venituri mici plătesc impozitul pe venit, iar acest lucru se datorează parțial faptului că persoanele cu venituri reduse nu sunt aceleași ca indivizii din gospodăriile cu venituri mici. De asemenea, reflectă faptul că suma redistribuirii care poate fi obținută la baza distribuirii prin sistemul fiscal pur este limitată, deoarece impozitele nu pot niciodată să sporească veniturile persoanelor peste veniturile lor înainte de impozitare.

3.2 Impozitul pe venit și asigurările naționale

Impozitul pe venit și asigurările naționale reprezintă două dintre cele trei instrumente de majorare a veniturilor care afectează în mod direct gospodăriile populației (al treilea fiind TVA). Din punct de vedere istoric, cele două au originile și funcțiile foarte diferite, asigurările naționale făcând parte dintr-un sistem de asigurări sociale, iar impozitul pe venit este o contribuție la veniturile administrației publice. Există posibilitatea de a dezbate dacă această distincție este relevantă astăzi. Pe de o parte, contribuțiile de asigurări naționale rămân importante pentru determinarea dreptului unei persoane la pensie de stat (dar există puține beneficii de vârstă de muncă care sunt direct legate de istoricul unei persoane de a plăti contribuțiile de asigurări naționale) și rămâne o percepție publică că plățile asigurărilor naționale sunt oarecum diferite de plățile impozitului pe venit. Pe de altă parte, orice analiză a modului în care sistemul fiscal afectează veniturile și stimulentele trebuie să ia în considerare impactul combinat al contribuțiilor la impozitul pe venit și la asigurările naționale. În această secțiune, nu abordăm problema de lungă durată (și dificilă) dacă ar fi un lucru bun pentru o APS în cazul în care sistemul de beneficii al Regatului Unit ar avea un element de contribuție mai mare; în schimb, tratăm Asigurările Naționale ca și cum ar fi o altă taxă. Mai întâi discutăm diferitele rate ale impozitului pe venit și ale asigurărilor naționale, apoi discutăm indemnizația fără taxe, alte scutiri și indemnizații.

Există argumente bune în favoarea trecerii la un sistem de impozitare comună a veniturilor. Dacă se acceptă că nivelul de trai este cel mai bine evaluat de venitul total al unei familii și că este corect ca sistemul fiscal să afecteze inegalitatea nivelului de trai, atunci ar fi mai eficient să existe un sistem de impozitare care să depindă de venitul comun al unui cuplu decât de veniturile proprii ale unui individ. (În comparație cu sistemul actual, un sistem fiscal comun ne-ar permite să creștem mai mult impozitele din familiile care conțin un venit individual mic, cu un partener cu venituri ridicate). Argumentele împotriva impozitării în comun pot fi de natură practică: un sistem fiscal comun care pare să penalizeze cuplurile ar putea avea ca rezultat faptul că indivizii pretind în mod fraudulos că trăiesc singuri, așa cum se pare că se întâmplă cu creditele fiscale. Pot fi de principiu: unii au convingerea fermă că sistemul fiscal ar trebui să se bazeze pe capacitatea fiecărui individ de a plăti. Sau se pot baza pe o obiecție față de faptul că impozitarea comună ar impune soțului și soției (și partenerilor de coabitare) să-și dezvăluie detaliile financiare între ei: se susține că aceasta ar putea constitui o amenințare la adresa autonomiei femeilor (ea reduce și autonomia bărbaților, dar sistemul fiscal din Regatul Unit înainte de 1990 era sexist în tratarea câștigurilor soției ca aparținând soțului).

De asemenea, ar exista modificări ale ratelor marginale de impozitare la care se confruntă persoanele care trăiesc în cupluri, ceea ce ar afecta stimulentele pentru a lucra sau a câștiga mai mult și care ar afecta probabil femeile mai mult decât bărbații. Modelul acestor modificări ar depinde de proiectarea precisă a unui sistem comun de impozitare, astfel încât este dificil să spunem care ar fi impactul asupra sărăciei. Sprijinul politic din spatele ideii de impozitare independentă în Regatul Unit este extrem de puternic, iar susținătorii impozitării comune sunt împiedicați de faptul că sistemul de impozitare comună înainte de 1990 era sexist, bărbații căsătoriți depunând declarații fiscale în numele lor și al lor soții. Dar sistemele de impozitare comună nu trebuie să fie sexiste în modul în care operează: cuplurile pot depune împreună o declarație fiscală, așa cum se întâmplă cu creditele fiscale. Opinia noastră este că un APS ar trebui să fie în favoarea trecerii la un sistem de impozitare comună a veniturilor, pe motiv că ar permite redistribuirea sistemului fiscal mai eficient, în special în partea superioară și mijlocul distribuției veniturilor. Pe de altă parte, contribuția pe care o astfel de schimbare o va aduce la reducerea sărăciei este foarte mică, deoarece proporția persoanelor în sărăcie care plătesc efectiv taxe este foarte scăzută. Voința politică pentru o astfel de mișcare este practic inexistentă, deci nu ar trebui să fie o prioritate.

3.2.1 Ratele principale ale impozitului pe venit și contribuțiilor de asigurări naționale

Creșteri ale ratelor principale ale impozitului pe venit și ale asigurărilor naționale reprezintă modalități sensibile de a genera venituri pentru o APS, deoarece sunt impozite mari și greu de evitat. Observăm că există o tendință crescătoare pentru politicienii tuturor părților de a exclude astfel de schimbări. Considerăm că acest lucru nu este de folos: excluderea majorărilor ratelor principale de impozitare nu împiedică guvernele să majoreze impozitul total. În schimb, le obligă, de obicei, să utilizeze creșteri fiscale mai complicate sau mai economice, decât trebuie. În prezent există trei rate principale de impozit pe venit: 20%, 40% și 45%. Alegerea asupra căreia din rata de creștere de 20% sau 40% ar trebui să se bazeze în principal pe considerente de distribuție: este dificil să se argumenteze că modificările fiscale cu unu sau două procente au un impact major asupra stimulentelor. Rata mai mare de 45% se aplică veniturilor de peste 150.000 de lire sterline. Atunci când guvernul anterior a redus această rată de la 50% la 45%, a susținut, pe baza analizei HMRC a ceea ce sa întâmplat atunci când rata a crescut de la 40% la 50%, că acest lucru ar reduce veniturile doar cu o sumă foarte mică. Acest lucru sugerează că rata maximă a impozitului pe profit, care crește la maxim, este undeva între 45% și 50%, deci creșterea peste 45% ar fi puțin probabil să genereze venituri mari. Dacă se dorește să se genereze mai multe impozite de la cei cu venituri mai mari de 150 000 de lire sterline, atunci ar fi mai eficient să se înlăture oportunitățile de evaziune fiscală. Un exemplu în acest sens a fost reducerea foarte mare a alocației anuale de pensie pentru persoanele cu venituri foarte mari, care acum împiedică pe cei foarte bogați să utilizeze pensiile pentru a amâna impozitarea.

Există o mare anomalie în structura actuală a impozitului pe venit și a asigurărilor naționale, și anume că rata contribuțiilor la asigurările naționale ale angajaților scade de la 12% la 2% atunci când câștigurile depășesc limita superioară a câștigurilor (UEL) de 827 de lire sterline pe săptămână în 2016-17, aproximativ punctul în care persoanele încep să plătească pragul de 40% rata impozitului pe profit. Aceasta înseamnă că rata combinată a impozitului pe venit și a salariilor angajaților se ridică de la 32% (20% + 12%) la 42% (40% + 2%) în acest moment. Acest lucru sugerează că ar putea exista un argument pentru creșterea UEL la 100.000 de lire sterline sau 150.000 de lire sterline pe an. Sau – radical și poate contraproductiv, având în vedere ceea ce credem că știm despre rata maximă de impozitare a veniturilor – fără limită. Această reformă ar putea ridica până la 10 miliarde de lire sterline, în funcție de amploarea răspunsului sau evitării comportamentale și în care este stabilit noul UEL.

3.2.2 Rata pentru impozitul pe venit și pragurile de asigurare națională

Pentru impozitul pe venit, prioritatea actualului guvern conservator și a guvernului de coaliție anterioară a fost majorarea indemnizației personale. Deși acest lucru ar putea avea ca efect recursul superficial al scoaterii persoanelor cu venituri scăzute din sistemul fiscal, este o politică anti-sărăcie foarte puțin orientată. Chiar dacă impactul creșterii este compensat parțial sau total pentru contribuabilii cu rată mai mare, cea mai mare parte a veniturilor pierdute se adresează persoanelor care nu sunt în sărăcie și, în cazul persoanelor sărace, banii ajung la cei mai puțin săraci decât cei foarte săraci. Creșterea indemnizației personale tinde, așadar, să sporească diferența de venit între nivelul de bază și mijlocul distribuției veniturilor și, astfel, tinde să mărească măsurile obișnuite de sărăcie relativă. Creșterea reduce numărul de METR-uri pentru câțiva, dar, reducerea METR-urilor este foarte mică având în vedere costul total și există aproape sigur mai multe metode mai bine direcționate și mai ieftine de reducere a METR pentru cei aflați în sărăcie (schimbarea datoriilor din impozite la locul de muncă sau a celor universale).

De exemplu, Bugetul Verde 2014 a indicat că, dacă rata de reducere la care a fost retrasă datoria sau suma pe care o familie ar putea să o câștige înainte ca UC ( datoria) să fie retrasă, aceste măsuri ar aduce beneficii directe familiilor muncitoare în declicul inferior trei crescând indemnizația fără taxe la 12 500 de lire sterline, ar consolida câștigurile de muncă și ar costa 10 miliarde de lire sterline pe an mai puțin. Cu toate acestea, astfel de măsuri ar însemna că mai multe familii ar fi eligibile pentru UC, slăbind aceste stimulente de lucru ale familiilor nou-eligibile. Și acest punct general a devenit chiar mai adevărat în ultimii ani. În primul rând, după o lungă perioadă de timp în care indemnizația personală a crescut efectiv cu inflația, în ultimii opt ani s-a înregistrat o creștere foarte mare a indemnizației personale pentru impozitul pe venit, în raport cu prețurile sau câștigurile. Actualul guvern Conservator intenționează să-l majoreze la 12.500 de lire sterline până în 2020, ceea ce se apropie de nivelul veniturilor pentru cineva care lucrează cu normă întreagă pe salariul național (și cu mult peste venitul unei persoane cu vârsta sub 25 de ani din salariul minim pe economie). De fiecare dată când crește indemnizația personală, fracțiunea celor care trăiesc în sărăcie câștigă în mod direct, în condițiile în care tot mai mulți lucrători cu venituri mici sunt scoși din Impozitul pe Venit în totalitate.

În al doilea rând, dat fiind că datoria universală este redusă în raport cu venitul net, 65% din orice creștere a venitului obținut de un venit personal mai mare este apoi declasată de beneficiarii de credite universale. Având în vedere aceste dezavantaje, este foarte greu să vedem de ce creșteri suplimentare ale indemnizației personale ar fi o prioritate într-o strategie împotriva sărăciei. Într-adevăr, reducerea indemnizației personale ar putea fi modalități adecvate de a genera venituri.

3.2.3 Extinderea bazei de impozitare a veniturilor prin eliminarea scutirilor sau indemnizațiilor

Există diferite scutiri și indemnizații în funcționare care ar putea fi eliminate pentru a genera venituri suplimentare. Există trei motive generale pentru care există aceste indemnizații:

– să contribuie la asigurarea neutralității sau la evitarea dublei impuneri (de exemplu, majoritatea "scutirilor" privind salvarea și pensiile, scutirea de "dubla impozitare" și scutirea de dividende străine)

– deoarece efortul solicitat de HMRC sau de contribuabilii individuali de a impozita venitul în cauză ar fi disproporționat de mare

– să urmărească un obiectiv politic specific (de exemplu: alocația personală transferabilă pentru unele cupluri căsătorite, scutirea de impozit pe venit pentru organizațiile caritabile, scutirea de impozit a veniturilor din multe prestații de stat, scutirea veniturilor pensionarilor de la asigurările naționale)

Nu recomandăm scoaterea completă a scutirilor care se încadrează în primele două categorii, dar dacă nu s-au susținut obiectivele urmărite în spatele unor scutiri din a treia categorie, atunci cu siguranță ar fi putut fi argumentată eliminarea lor. Noi susținem că alocația personală de transfer pentru cuplurile căsătorite este inutilă, deși înlăturarea acesteia este prevăzută să ridice doar 245 milioane de lire sterline în 2015-16. Dacă susținătorii unei APS credeau că nu există nicio diferență practică între impozitul pe venit și asigurarea națională, atunci asigurările naționale ar putea fi extinse la cei peste vârsta de pensie de stat care sunt încă în activitate mai târziu, că indemnizația națională de asigurare de ocupare a forței de muncă nu este necesară. Discutăm în ce urmează dacă impozitarea beneficiilor de stat trebuie schimbată. Concluzia noastră este că sistemul actual este în general sensibil, majoritatea beneficiilor pentru înlocuirea câștigurilor fiind impozabile în același mod în care câștigurile sunt impozabile, dar așa-numitele beneficii "cu cost suplimentar" sunt scutite de impozit.

O relevanță deosebită pentru ASP este problema dacă beneficiile de stat ar trebui să fie impozabile. O abordare coerentă și una aproape urmată de sistemul actual ar fi să impoziteze toate prestațiile de înlocuire a câștigurilor salariale (în același mod în care câștigurile sunt impozabile), dar să păstreze beneficiile așa-numitelor "costuri suplimentare" fără taxe . Acest tratament diferit ar reflecta diferitele raționamente pentru aceste beneficii: Statutul plății de maternitate (SMP), de exemplu, este destinat să înlocuiască câștigurile pierdute atunci când se îngrijește de un copil și ar trebui, prin urmare, să fie impozitat ca venituri (ceea ce este, nu se consideră ca venituri pentru evaluarea drepturilor la credite fiscale, ceea ce nu pare sensibil). Pe de altă parte, indemnizația de viață pentru persoanele cu handicap (DLA), de exemplu, are scopul de a compensa costurile inevitabile de a fi invalizi, costuri care nu variază în funcție de venituri. Deoarece scopul său este de a reduce diferențele în ceea ce privește nivelul de trai între cei cu și fără dizabilități, indiferent de venitul acestora, valoarea acestuia pentru beneficiar nu ar trebui să scadă cu venituri.

Deoarece indivizii au un anumit grad de alegere în ceea ce privește posibilitatea de a avea sau nu copii, nu este clar dacă beneficiile pentru copii ar trebui privite doar ca un avantaj suplimentar față de costuri și, astfel, este mai puțin clar că acesta este rolul stat pentru a compensa toate familiile pentru unele dintre costurile suplimentare suportate atunci când sunt prezenți copiii. O dificultate în obținerea prestațiilor de invaliditate sau a prestațiilor pentru copii care sunt supuse impozitului pe venit este că sistemul impozitului pe venit se bazează pe venitul proprii. Aceasta înseamnă că simplul fapt de a impozita prestațiile pentru copii nu ar avea niciun impact asupra unei mame care nu are alte surse de venit, de exemplu, chiar dacă este căsătorită cu un contribuabil cu rată mai mare. Din acest motiv, HMRC are în prezent un set destul de complicat de reguli pentru a impune o taxă suplimentară adulților în familii în care fiecare adult câștigă mai mult de 50 000 lire sterline și în cazul în care oricare dintre adulți beneficiază de prestații pentru copii care servesc la compensarea dreptului lor la prestații pentru copii normele în vigoare reprezintă o formă de impozitare comună, deoarece acestea impun cuplurilor să-și dezvăluie aranjamentele financiare reciproc la completarea declarațiilor fiscale) .

3.2.4 Asigurarea națională

Am discutat mai devreme aspectele care ar trebui luate în considerare atunci când se analizează principalele rate ale asigurărilor naționale ale angajaților. Există, de asemenea, câteva caracteristici ale sistemului național de asigurări care nu sunt împărțite cu impozitul pe venit și care merită notate. Așa cum am discutat mai sus, abordarea pe care o facem către Asigurările Naționale va depinde în parte de faptul dacă o vedem asemănător unui impozit, cum ar fi impozitul pe venit, sau dacă o vedem ca o plată către un sistem de asigurări sociale. Cei peste vârsta de pensionare de stat. Cei aflați la muncă și peste vârsta de pensie de stat nu sunt obligați să facă contribuții de asigurări naționale. Acest lucru este greu de justificat dacă se consideră că Asigurările Naționale sunt ca un impozit. Veniturile ar putea fi majorate prin introducerea contribuțiilor de asigurări naționale pentru acest grup. În mod clar, pensionarii vor câștiga mai mult decât pragul primar al IN, deși multe dintre acestea nu vor fi în sărăcie, iar creditul pentru pensii ar crește pentru a compensa parțial pierderile în rândul celor care lucrează și cu un venit suficient de scăzut pentru a avea dreptul la suportul testat de mijloace.

Lucrătorii pe cont propriu. Persoanele care desfășoară o activitate independentă sunt supuse contribuțiilor de asigurări naționale pe veniturile pe piața forței de muncă, dar la o rată mai mică decât cea a angajaților. Mai mult, persoanele care desfășoară o activitate independentă nu plătesc echivalentul contribuțiilor de asigurări naționale ale angajatorilor. Aceasta înseamnă că aceștia plătesc mai puțin asigurări naționale cu privire la veniturile lor în total, decât angajații. Și, deși indivizii care desfășoară activități independente nu au acces la anumite beneficii contributive pe care le fac angajații, aceștia vor beneficia la fel de mult de pensia de stat unică, de departe cea mai importantă prestație de securitate socială care depinde de contribuțiile de asigurări naționale din trecut. În ansamblu, acest lucru înseamnă că sistemul de asigurări naționale favorizează relația dintre lucrătorii care desfășoară activități independente. Pentru a face sistemul echitabil ar necesita, în cele din urmă, o creștere a ratei contribuțiilor la asigurările naționale plătite de către lucrătorul independent față de cea plătită de angajați.

Acest lucru s-a datorat creșterii ratei plătite de persoanele care desfășoară activități independente, iar dacă nu s-a produs nicio schimbare a comportamentului, atunci acest lucru ar genera un venit semnificativ (câteva miliarde de lire sterline pe an). Dar o astfel de schimbare ar determina indivizii care desfășoară activități independente să raporteze veniturile mai mici către HMRC sau să încorporeze pentru a plăti impozitul pe profit asupra profiturilor, mai degrabă decât pentru asigurarea națională a veniturilor lor. Din acest motiv, suntem de acord cu cercetătorii IFS care au concluzionat că această schimbare "are încă un apel considerabil, dar nu este de dorit fără ambiguitate".

Desigur, o astfel de reformă ar fi justificată pentru a asigura o corectitudine în sistemul fiscal, ca o încercare de a reduce sărăcia. Impactul asupra sărăciei depinde în totalitate de proporția celor care se află în sărăcie și care sunt angajați pe cont propriu și care sunt responsabili să plătească Asigurări Naționale și este dificil să se folosească sondajele privind venitul gospodăriilor pentru a evalua nivelul de trai al persoanelor care desfășoară activități independente. Evident, persoanele aflate sub sau aproape de pragul sărăciei ar fi afectate în mod negativ dacă ar fi raportat venituri suficiente pentru a fi supuse plății Asigurărilor Naționale, dar politica ar echilibra câmpul de acțiune între salariații slab plătiți și indivizii care desfășoară o activitate independentă și ar genera venituri. Dacă s-ar fi considerat necesar să se reducă impactul asupra sărăciei, atunci o reformă compensatorie ar fi reducerea normelor privind venitul minim aplicabil persoanelor care desfășoară activități independente.

Asigurările naționale ale angajatorilor. Împreună cu impozitul pe venit și asigurarea națională a angajaților, asigurările naționale ale angajatorilor formează un impozit între costul total al angajării unui lucrător (salariul brut + Asigurarea Națională a angajatorului) și salariul personal al salariatului (salariul brut – impozitul pe venit – Asigurarea nationala a angajatului).

În teorie, schimbările Asigurărilor Naționale a angajatorului ar trebui să aibă, în cele din urmă, același impact al pieței muncii ca și schimbările Asigurărilor Naționale a angajaților sau Impozitul pe Venit: reducerile în oricare dintre aceste impozite fac ca angajatorii să ofere angajaților lor un anumit nivel de salarizare , iar reducerile la oricare dintre ele ar trebui să sporească gradul de ocupare a forței de muncă.

3.2.5 TVA

TVA se spune că este o taxă regresivă. Nu credem că acest lucru este corect. De fapt, TVA este o taxă foarte puțin progresivă, deoarece cheltuielile care sunt scutite, cu scadență zero sau redusă, reprezintă o fracțiune mai mare a cheltuielilor gospodăriilor în sărăcie decât cele ale gospodăriilor mai bune.43 Aceasta înseamnă că reducerea TVA-ului nu este așadar o prioritate sensibilă pentru o strategie împotriva sărăciei: ar reduce costul vieții, dar, de fapt, va crește ușor inegalitatea nivelului de trai, deoarece ar merita mai mult pentru gospodăriile mai bogate. De fapt, creșterea TVA este o modalitate bună de a strânge bani pentru o APS sau o măsură de reducere a deficitului pentru cineva care este preocupat de sărăcie. Acest lucru este atât pentru că este o taxă pe scară largă dar progresivă, dar și pentru că multe gospodării aflate în situație de risc de sărăcie primesc fluxuri de venituri care, de obicei (sau, probabil, "obișnuiau", după cum ne clarificăm mai jos) cresc automat pentru a le compensa în parte pentru orice creștere rezultată a costului vieții.

Această izolare automată din impactul creșterii TVA are loc atunci când beneficiile statului sunt indexate la inflație. Înainte de 2010, astfel de creșteri au fost la fel de bune ca și automatele, dar în ultimii ani acestea au fost mai degrabă o chestiune de discreție. În teorie, o gospodărie al cărei venit provine de la beneficiile de stat ar fi izolat de o majorare a TVA dacă ratele de beneficii au crescut în conformitate cu regulile "obișnuite" de creștere. În practică, creșterea beneficiilor se va întâmpla cu o întârziere (Și pentru că creșterea masei inflației se bazează pe un coș mediu de mărfuri în rândul populației, creșterea ar fi de asemenea suficientă pentru a compensa gospodăriile în medie, unii ar primi prea mult și unii ar primi prea puțin).

În prezent, unele elemente de cheltuieli atrag o rată zero a TVA. Pentru unele dintre acestea, justificarea inițială a fost aceea de a proteja persoanele cu venituri mici sau de a urmări un alt obiectiv similar, distributiv (de exemplu, ratingul zero al alimentelor, îmbrăcămintea pentru copii, serviciile de apă și canalizare și rata redusă a cheltuielilor interne utilizarea combustibilului și a puterii). Există, însă, un rezultat standard din economie, potrivit căruia este mai puțin eficient să se folosească sistemul TVA pentru a atinge obiectivele distributive (adică împotriva sărăciei) decât să utilizeze impozitele personale sau sistemul de beneficii. Implicarea acestui rezultat este că, în cazul în care este posibil să se utilizeze sistemul de beneficii pentru a ajuta anumite grupuri, atunci TVA ar trebui extinsă la articole care în prezent nu sunt evaluate (în special alimente, dar și haine pentru copii și locuințe), rata redusă privind combustibilii și energia internă ar trebui eliminate, iar eventualele consecințe negative ale distribuției ar trebui să fie compensate prin modificarea impozitelor directe sau (mai probabil) a prestațiilor în numerar.

Punctul demonstrat în Mirrlees Review este că această recomandare nu este făcută pur și simplu de a avea un sistem elegant și simplu de TVA (deși este cazul ca tratarea diferitelor mărfuri în mod diferit să conducă întotdeauna la costuri adiționale de administrare și conformare HMRC și producătorii susțin, de exemplu, ceea ce este un biscuiteși ceea ce este un tort), dar că o astfel de mișcare poate încă să genereze bani pentru guvern chiar și după compensarea gospodăriilor cu venituri reduse. Așadar, recunoaștem că acest lucru poate părea o reformă fiscală ciudată pentru a fi inclusă într-o APS. În orice caz, scopul unei astfel de reforme nu este să reducă direct sărăcia, ci să elibereze veniturile fiscale fără a agrava sărăcia.

3.2.6 Impozite de mediu

După cum am mai spus, taxele de mediu par a fi adesea regresive și există solicitări periodice ca acestea să fie reduse din cauza sarcinii pe care o au asupra gospodăriilor cu venituri reduse. Opinia noastră este că modalitatea corectă de a gândi la taxele de mediu sau la alte impozite indirecte, cum ar fi cele privind alcoolul și tutunul, este de a lua în considerare ratele ca parte a revizuirii tuturor aspectelor politicii de mediu, probabil urmând principiul "poluatorul plătește" și apoi, dacă este necesar, utilizând sistemul de impozitare directă și de beneficii pentru a compensa păgubașii, dacă se dorește. Prin urmare, recomandarea noastră este ca, mai degrabă decât să se solicite eliminarea acestor politici de mediu (cu excepția cazului în care nu sunt justificate din punct de vedere ecologic!), APS ar trebui să solicite politici pentru a compensa gospodăriile cu venituri mici pentru sarcina politicilor de mediu. Într-adevăr, corolarul acestui argument este că o politică de mediu mai sensibilă va elimina rata redusă a combustibilului și a puterii interne (adică guvernul ar trebui să perceapă rata integrală a TVA), utilizând unele dintre încasările suplimentare de TVA pentru a plăti un pachet de compensații (sau un pachet de eficiență energetică) care ar trebui să lase gospodăriile cu venituri mici în mare măsură neafectate – la fel ca în cazul creșterii ipotetice a TVA-ului pentru hainele pentru copii, discutată mai sus. Bineînțeles, o astfel de mișcare nu poate atrage sprijin politic sau public, deoarece impactul asupra celor aflați în situație de sărăcie este probabil mic, aceasta nu ar trebui să fie o prioritate pentru ASP dar ar trebui să se regăsească într-o strategie coerentă privind schimbările climatice.

3.2.7 Terenuri și locuințe

Din punct de vedere istoric, impozitarea terenurilor și a proprietății în Marea Britanie a reprezentat o parte importantă a bazei de impozitare, însă tratamentul fiscal actual al terenurilor și al locuințelor din Marea Britanie este un pic de dezastru. Mai jos, vom discuta în detaliu modul în care taxa pe locuințe ar putea fi reformată pentru a deveni atât mai echitabilă, cât și mai economică din punct de vedere economic. Cu toate acestea, deși costul ridicat al locuințelor este o cauză esențială a sărăciei, considerăm că este puțin probabil ca reformele discutate mai jos să aibă efecte directe importante asupra gospodăriilor în sărăcie. Unele dintre ele ar putea conduce la folosirea mai eficientă a terenurilor și a locuințelor sau la distribuirea mai eficientă a acestora, dar nu este clar imediat că oricare dintre acestea ar avea un impact major asupra costului locuințelor. În consecință, nu ar trebui să existe o prioritate pentru o APS.

Principiile de neutralitate și de proiectare optimă a impozitelor discutate mai sus sugerează că terenurile și bunurile trebuie impozitate în felul următor:

– Terenul este o marfă ideală de impozitare. Deoarece terenul este în aprovizionare fixă, impozitarea terenurilor nu ar trebui să aibă niciun impact asupra cantității de teren disponibil pentru cumpărare sau vânzare. În schimb, impactul impozitării terenurilor ar fi doar să-i facă pe proprietarii de terenuri mai rău, dar nu ar avea niciun impact asupra prețului final (după impozitare) al terenurilor. Acest lucru înseamnă că nu se vor crea denaturări prin impozitarea acestuia

– Taxa de timbru (și orice altă taxă aplicabilă tranzacțiilor) nu ar trebui să existe46

– Tratamentul fiscal ideal al proprietății (adică clădirile care stau pe teren) ar trebui să depindă de modul în care se utilizează proprietatea:

– Proprietatea folosită de întreprinderi este o contribuție la procesul de producție și, prin urmare, nu ar trebui să fie impozitată (cu excepția impozitării terenului pe care se află, așa cum se recomandă mai sus)

– Proprietatea internă ar trebui să fie impozitată, dar elaborarea unui nivel adecvat este dificilă, după cum vom discuta mai jos

Principiul neutralității înseamnă că proprietatea domestică ar trebui să fie impozitată în același mod ca și alte bunuri similare, pentru ca sistemul fiscal să nu afecteze alegerile oamenilor cu privire la cât de mult va fi locuința. Dar proprietatea domestică are elemente atât de bunuri de consum (pentru ocupanții săi), cât și de bunuri de investiții (pentru proprietar), ceea ce complică analiza în mod substanțial. De exemplu, se poate crede că proprietatea domestică – fie ea deținută direct, fie închiriată – ca bun de consum deoarece oferă adăpost și o casă. Neutralitatea sugerează că acesta ar trebui, prin urmare, să fie impozitat cu o rată similară cu alte bunuri de consum prin, de exemplu, impozitarea TVA la toate chiriile sau reintroducerea în restul Regatului Unit a sistemului de rate interne care funcționează în Irlanda de Nord și care exista în altă parte înainte de 1990. Dar proprietatea internă poate fi văzută și ca un bun de investiții, iar neutralitatea sugerează că, prin urmare, trebuie impozitat în mod similar cu alte investiții. Acest lucru ar fi obținut prin faptul că nu se impozitează achiziționarea de locuințe, ci impozitarea rezultatului rezultat în același mod în care taxăm alte venituri din alte investiții și apoi impozitarea câștigului de capital realizat atunci când proprietatea a fost vândută. În mod evident, realizarea neutralității între bunurile de consum și cele de investiții este imposibilă.

Împreună cu taxa de timbru (pe care am spus deja că nu ar trebui să existe), principala taxă asupra proprietății interne este impozitul de Consiliu.49 Pentru că Taxa de Consiliu este plătibilă de cine este responsabil pentru costul cazării (adică proprietarul, dacă locuiește în proprietatea imobiliară sau chiriașul, dacă aceasta este o proprietate de închiriere), atunci acesta acționează în mod efectiv ca un impozit pe consumul de locuințe. Așa cum am susținut mai sus, este un lucru bun să taxăm consumul de locuințe, așa cum impozităm și consumul de alte bunuri și servicii, dar designul curent al Impozitelor Consiliului înseamnă că are deficiențe importante. Acestea includ:

– se bazează (în Anglia și Scoția, dar nu Țara Galilor) asupra valorii proprietăților din anul 1991, astfel încât nivelul relativ al impozitelor plătite de diferiți oameni din aceeași zonă nu va reflecta valorile relative actuale ale proprietății

– nu este un impozit pentru locuințe, deoarece există reduceri pentru ocupanții unei singure persoane și pentru studenți. Dacă scopul este de a impozita locuințe, atunci aceste scutiri nu sunt justificate.

– legătura dintre valoarea bunului și datoria față de impozitul pe venit al Consiliului înseamnă că taxa este regresivă în ceea ce privește prețurile proprietăților (dublarea valorii proprietății nu dublează răspunderea fiscală a Consiliului). Propunerile pentru impozitul pe conac ar oferi o soluție parțială la această problemă, dar una care este mult mai puțin elegantă decât rambursarea impozitului pe baza valorii curente și făcând pasivele o cotă fixă ​​a valorii proprietăților. Reducerea beneficiilor fiscale de la Consiliu introduse de guvernul de coaliție înseamnă, de asemenea, că multe alte gospodării cu venituri mici trebuie să plătească o anumită taxă a Consiliului. Nu credem că o taxă pe proprietate trebuie să excludă gospodăriile cu venituri mici: ceea ce contează este impactul distribuției sistemului combinat de impozite și beneficii, nu asupra impozitelor individuale, dar cu siguranță este cazul ca impozitul pe venit al Consiliului să fie un impozit scump pentru colectarea de către autoritățile locale, ceea ce ar sugera pragmatic că ar fi mai bine să găsim o modalitate de a scuti mai multe gospodării cu venituri mici.

Bineînțeles, impozitul pe venit al Consiliului nu era destinat exclusiv unei taxe pentru locuințe: era destinat să finanțeze administrația locală, iar impozitarea proprietății este o modalitate ideală de a finanța administrația locală, deoarece proprietățile interne nu pot fi mutate. Acesta este unul dintre motivele pentru care răspunderea formală revine ocupantului, nu proprietarului (astfel încât toți rezidenții să fie implicați în deciziile financiare luate de autoritatea locală). Este de remarcat, de asemenea, faptul că, atunci când a fost introdusă, Taxa de la Consiliu a fost considerată mult mai corectă decât predecesoarea sa, taxa comunitară (care era o taxă pe persoană fără a ține seama de capacitatea de plată).

Principiile enunțate mai sus ar sugera:

– Impozitul pe venit al Consiliului ar trebui înlocuit cu un "impozit pentru serviciile de locuințe", incident pentru toți proprietarii de case și perceput pentru o parte din chiria fictivă (similară cu sistemul de rambursare internă) și destinată ca înlocuitor al TVA-ului. Aceasta ar face față multor deficiențe ale impozitului Consiliului (așa cum am spus mai sus, un astfel de sistem ar fi similar cu ratele interne care încă există în Irlanda de Nord și au existat în restul Regatului Unit până în 1990) . Revizuirea Mirrlees a recomandat ca "În mod ideal, rata de impozitare ar putea fi stabilită la -20-%, deoarece se intenționează înlocuirea TVA-ului cu consumul de locuințe; dar un obiectiv mai pragmatic pe termen mediu ar putea fi înlocuirea veniturilor oferite în prezent de impozitele și datoriile de taxe pe proprietăți rezidențiale, ceea ce ar însemna probabil o rată ușor mai mică decât aceasta "

– o taxă pe valoarea terenului pentru toate terenurile și abolirea ratelor de afaceri

– o anumită formă de stimulent fiscal pentru proprietarii de terenuri (deoarece acestea sunt în prezent supra-impozitate în comparație cu proprietarii de locuințe)

– eliminarea taxei de timbru.

Aceste schimbări fiscale ar elimina unele denaturări nejustificabile care există în tratamentul fiscal actual al locuințelor, însă nu este clar ce impact ar avea asupra pieței locuințelor (și nici ce incidență ar avea între proprietarii de locuințe / proprietari și chiriași). De asemenea, acestea nu sunt destinate să genereze venituri semnificative și, prin urmare, nu este clar dacă acestea ar juca un rol semnificativ în cadrul ASP. Mai mult, este de asemenea cazul ca acest set complet de schimbări să pară provocatoare din punct de vedere politic (cel puțin!). Mai realist, atunci, o strategie anti-sărăcie ar trebui să urmărească, probabil, următoarele modificări ale taxei Consiliului (menționând că este o chestiune descentralizată):

– modificarea formulei de calcul a impozitului Consiliului, astfel încât sumele percepute să crească proporțional cu valorile evaluate

– să impoziteze Taxa Consiliului asupra prețurilor curente ale locuințelor (adică să se efectueze o reevaluare, așa cum a făcut Țara Galilor cu ceva timp în urmă)

Din punctul de vedere al căutării corecției pe piața imobiliară, ar fi sensibilă și susținerea abolirii treptate a reducerii unei singure persoane la impozitul pe venit, deoarece oferă un stimulent nejustificat pentru persoanele singure de a locui în case mari. Cu toate acestea, considerată în mod izolat, această reformă ar pune în situație de sărăcie unii oameni sau anumite grupuri (cum ar fi pensionarii singuri).

O strategie împotriva sărăciei ar trebui, de asemenea:

– sprijinirea solicitărilor de introducere a unui impozit pe valoarea terenului (examinarea Mirrlees a concluzionat că acest lucru nu trebuie exclus din punct de vedere administrativ), permițând astfel eliminarea ratelor de afaceri și sprijinirea apelurilor pentru introducerea înlocuirii impozitului pe lângă taxa pe servicii pentru locuințe.

3.2.8 Pensii și economii

În cazul impozitării pensiilor și a economiilor, neutralitatea descrie un regim în care sistemul fiscal nu afectează deciziile oamenilor cu privire la posibilitatea de a primi recompensa de la locul de muncă (câștiguri) ca venit acum sau ca venit în viitor (de exemplu, după pensionare). Acest lucru se realizează prin impozitarea economiilor o singură dată. Există două modalități principale de a se asigura că impozitele sunt percepute numai o singură dată:

– Venitul din impozit atunci când este câștigat, dar apoi nu impozitați veniturile dacă acest venit este investit și nu îl impozitați când acesta este retras. Aceasta descrie tratamentul fiscal al banilor salvați într-un ISA

– nu se impozitează veniturile atunci când sunt câștigate dacă sunt salvate imediat, nu se impozitează veniturile din investiții, ca apoi să se perceapă impozitul pe retrageri. Aceasta descrie principiul care stă la baza tratamentului fiscal al pensiilor, deși există diferite excepții de la acestea, pe care le discutăm ulterior.

Exemple de non-neutralitate sunt regimurile care supun veniturile pensiilor la dubla impozitare. De exemplu, aceasta ar putea fi prin impozitarea acesteia atunci când este câștigată inițial și apoi din nou atunci când este luată ca venit la pensie sau prin eficientizarea fiscală a economisirii (într-o pensie sau în alte forme) în comparație cu cheltuirea banilor acum. Așa cum am mai spus, sistemul fiscal nu trebuie să fie întotdeauna neutru, dar neutralitatea este punctul de plecare natural, iar responsabilitatea ar trebui să fie determinată de factorii de decizie politică pentru a apăra plecarea de la neutralitate. Acest mod de gândire cu privire la tratamentul fiscal al pensiilor este diferit de cel folosit în discuțiile din Marea Britanie până nu de curând, când scutirea fiscală a pensiilor a fost văzută ca o pauză fiscală nejustificată, care a beneficiat mai degrabă de avantajul mai degrabă decât de caracterul necesar al sistemul fiscal pentru a obține neutralitate.

Acest lucru poate reflecta faptul că, până la extinderea foarte recentă și dramatică a limitei anuale a contribuțiilor la ISA fără taxe, Marea Britanie a impozitat veniturile obținute din economii prea aspru și, în comparație cu alte forme de economii, pensiile au privit privilegiile fiscale. De fapt, neutralitatea impune ca toate veniturile obținute din economii (sau cel puțin rentabilitatea de la active cu risc relativ scăzut) să fie scutite de taxe, mai degrabă decât scutirea de impozite fiind limitată la anumite produse, cum ar fi ISA.

Dacă sistemul fiscal britanic ar fi tratat întotdeauna veniturile obținute din economii într-un mod mai aproape de neutralitate, atunci publicul și politicienii ar fi mai puțin probabil să considere scutirea fiscală a pensiilor drept nejustificată. De fapt, tratamentul fiscal al pensiilor a fost întotdeauna menit să fie în general neutru. Acest lucru se realizează prin faptul că plățile într-un fond de pensii atrage scutirea de la plata impozitelor, ceea ce înseamnă că veniturile care sunt imediat introduse într-un fond de pensii nu sunt impozitate, iar veniturile obținute dintr-o pensie sunt apoi impozitate la pensionare. Dar există câteva moduri principale în care neutralitatea nu este menținută sau nu pare să fie menținută:

– 25% din valoarea unei pensii cu contribuție determinată (DC) poate fi considerată o sumă forfetară fără taxe. Aceasta oferă un stimulent fiscal suplimentar pentru a salva o pensie peste ceea ce este necesar pentru a obține neutralitatea, deoarece acești bani nu sunt impozitați când au fost câștigați inițial și nici nu au fost luați ca venit la pensionare.

– Nici plățile efectuate de un angajator într-un fond de pensii, nici veniturile extrase dintr-un fond de pensii la pensionare sunt supuse contribuțiilor de asigurări naționale. Aceasta oferă un stimulent fiscal substanțial pentru ca angajații să-și plătească angajații în banii lor de pensii în loc să fie plătiți de salariu, ceea ce înseamnă că plățile efectuate de angajatori în vase de pensii sunt subexpuse.

– În cealaltă direcție, scutirea de la plata impozitelor la un fond de pensii se face de la anual la limitele de viață, ceea ce înseamnă că sistemul fiscal impune fonduri de pensii mai mari la dubla impunere. Atunci când au fost introduse, aceste limite au reprezentat o caracteristică mică a sistemului de impozitare a pensiilor, dar ele au devenit mai relevante începând din 2010. De exemplu, alocația personală a fost redusă de la 50 000 la 40 000 de lire pentru toate persoanele, ale căror câștiguri depășesc 150.000 de lire sterline, iar indemnizația pe viață a fost redusă de la 1,8 milioane lire sterline în 2010 la 1 milion lire. Aceste schimbări reduc în mod dramatic abilitatea celor bogați de a amâna impozitul pe câștigurile lor prin plasarea banilor într-o pensie.

– Unii indivizi care plătesc taxe mai mari pot beneficia de scutirea de taxe la 40% atunci când plătesc bani într-o pensie și apoi plătesc ulterior rata de bază a impozitului pe venit de 20% atunci când încep să primească pensia. Acest lucru, uneori cunoscut sub numele de "netezirea impozitelor", poate părea o reducere fiscală nejustificată. Caracteristica principală a sistemului fiscal care conduce la aceste anomalii aparente este faptul că Regatul Unit are un sistem progresiv de impozitare a veniturilor și că obligațiile fiscale se bazează pe venituri anuale (mai degrabă decât pe venit pe viață). Acest lucru oferă un stimulent tuturor persoanelor să-și limiteze veniturile pe cât mai mulți ani din viața lor posibilă (pentru că, pentru a da un exemplu, taxa plătită pentru 100 000 de lire sterline câștigată în 1 an este mai mare decât totalul impozitului plătit pe 2 ani " venituri de 50.000 de lire sterline pe an și nu ar fi nici o taxă pe venit plătită cu toate veniturile de 10 ani de 10.000 de lire sterline).

Modul în care funcționează scutirea de la plata impozitului pe pensie este în deplină concordanță cu aceasta faptul că avem scutiri fiscale în ceea ce privește pensiile îi ușurează pe indivizi să se angajeze în această formă de netezire a impozitelor. Răspunsurile comune în acest sens sunt limitarea cuantumului scutirii de impozite la rata de bază. Așa cum se întâmplă, reducerile recente ale Guvernului pentru indemnizația pe viață și indemnizația anuală, și reducerile deosebit de mari pentru cei cu venituri mai mari de 150.000 de lire sterline, vor reduce numărul de oameni bogați care vor beneficia de această formă de netezire a impozitelor.

Primele două aspecte au însemnat că economisirea unei pensii a fost, de mult timp, avantajată în comparație cu alte tipuri de economii. Cu toate acestea, reducerile foarte recente ale indemnizațiilor de pensie pe viață și anuale au limitat măsura în care oamenii pot beneficia de acest tratament fiscal generos. În același timp, guvernele începând cu anul 2010 au redus în mod considerabil impozitul plătit pentru economiile în afara unei pensii, majorând substanțial limitele anuale pentru produsele cu scutire de taxe, cum ar fi ISA (unde limita anuală trebuia să ajungă la 20 000 de lire sterline din aprilie 2017) prin introducerea ISA pe parcursul vieții (Lisa) . În general, politica recentă a fost aceea de a limita gradul în care persoanele cu venituri mari pot folosi statutul de pensii privilegiate în privința impozitelor și a sporit atractivitatea produselor non-pensionare.

3.2.9 Impozite pe afaceri

O afacere poate fi considerată ca ceva invocat de contabili care, foarte puțin, primesc bani de la clienții săi și cheltuiesc bani pentru furnizorii și angajații lor. Orice diferență dintre cele două profituri – este în cele din urmă acordată proprietarilor săi, inclusiv acționarilor săi. Acest lucru ar trebui să clarifice faptul că nu se poate spune că întreprinderile plătesc taxe: în schimb, toate taxele sunt plătite în mod efectiv de către persoane fizice, deoarece o majorare a impozitelor percepute direct asupra întreprinderilor trebuie să afecteze în cele din urmă unul sau mai mulți clienți ai întreprinderii sale, angajații săi (dacă reduc salariile) sau proprietarii săi (dacă profiturile sunt reduse). Aceasta, la rândul său, înseamnă că afacerile nu ar trebui privite ca o sursă de venituri fiscale gratuite sau fără distorsiuni. În cele din urmă, schimbarea impozitelor asupra întreprinderilor va avea implicații asupra distribuirii veniturilor și a sărăciei (de obicei este o idee bună să evităm taxele care distorsionează modul în care întreprinderile produc bunuri și servicii).

În această secțiune, oferim câteva scurte observații cu privire la principalele impozite care afectează întreprinderile (am discutat despre contribuțiile angajatorilor la asigurările naționale) și argumentele economice în favoarea diferitelor reforme.

În general, considerăm că este puțin probabil ca reformarea impozitării întreprinderilor să aibă un impact direct asupra gospodăriilor în sărăcie și, prin urmare, nu ar trebui să fie o prioritate pentru ASP, însă astfel de reforme ar putea contribui la îmbunătățirea încrederii și susținerii sistemului fiscal. Taxa de Consiliu este un impozit pe profit, iar impactul direct al reducerii impozitului pe profit este de a da un impuls veniturilor celor care dețin afaceri, inclusiv acționarilor. În principiu, reducerea impozitului pe profit încurajează întreprinderile să desfășoare mai multe activități generatoare de profit, ceea ce ar putea stimula activitatea economică (adică creșterea). În practică, după cum am discutat mai sus, reducerea generală a impozitului pe profit este o modalitate foarte costisitoare de a stimula activitățile generatoare de profit. De fapt, politica privind impozitul pe profit în ultimele decenii a fost axată în principal pe asigurarea veniturilor fiscale, mai degrabă decât pe orice aspect al activităților economice reale. De exemplu, guvernele succesive din Regatul Unit au redus în principal rata de impozitare a corporațiilor, pentru a reduce stimulentele întreprinderilor de a evita impozitarea prin mișcarea profiturilor în străinătate sau a altor șocuri fiscale (sau pentru a stimula multinaționalele să își profite profiturile din țările cu impozite mai mari în Marea Britanie).

Dacă doar pentru a proteja veniturile guvernamentale, o APS ar trebui să sprijine cu siguranță mișcările care reduc capacitatea companiilor de a evita impozitul pe profit. Deoarece granița dintre câștiguri și profituri este puțin scămoșată (de exemplu persoanele care desfășoară activități independente pot plăti impozitul pe venit, sau să încorporeze și să plătească impozitul pe profit), ratele impozitului corporativ nu ar trebui să se abată prea mult de la ratele impozitului pe venit. Deoarece bugetul ar fi avantajos dacă angajatorii ar plăti salarii mai mari, există uneori apeluri pentru ca firmele să fie stimulate să plătească salarii mai mari sau să devină angajatori salariați salariați.

Nu există un model unic pentru această recomandare, dar există o serie de probleme cu cei mai mulți dintre ei. În primul rând, HMRC nu cunoaște salariul orar plătit de angajatori angajaților săi: știe doar câștigurile totale ale angajaților și nu câte ore lucrează. În al doilea rând, o reducere a impozitului corporativ care este legată de plata salariului de viață contribuie numai la profitarea societăților: nu face nimic pentru a afecta stimulentele cu care se confruntă companiile non-profit, de către organizațiile non-profit, precum organizațiile de caritate sau organismele din sectorul public sau de către angajatori care nu sunt întreprinderi înființate.

În al treilea rând, astfel de scheme ar suferi, în mod obișnuit, din cauza problemelor legate de greutate și / sau abuzuri. Ca urmare, nu suntem convinși că ar merita.

În cele din urmă, și așa cum am menționat deja, ratele de afaceri reprezintă o taxă ineficientă pe un mijloc de producție și ar trebui, în mod ideal, să fie înlocuită de o taxă pe valoarea terenului.

CONCLUZII

În ciuda unor încercări clare de a reforma diferitele aspecte ale sistemului fiscal britanic în ultimii 35 de ani, cu diferite grade de succes, rămân multe zone care încă mai au nevoie de atenție. În cadrul lucrării am prezentat caracteristicile sistemului fiscal britanic actual, am descris schimbările majore ale acestor caracteristici de-a lungul timpului și am evidențiat unele dintre zonele care ar putea avea nevoie de privirea unui reformator.

Acest raport a analizat rolul fiscalității într-o APS, concentrându-se asupra aspectelor cheie de proiectare, mai degrabă decât asupra unor norme detaliate și a unor aspecte operaționale. Am sugerat cum să participăm la dezbateri economice despre sistemul fiscal britanic din perspectiva sărăciei și am subliniat unele reforme specifice care ar putea conduce la un sistem fiscal mai echitabil și mai eficient în Regatul Unit, precum și o contribuție utilă la o strategia împotriva sărăciei. Am făcut trei puncte principale:

– sistemul fiscal va juca un rol relativ redus într-o APS, în afara creșterii veniturilor care pot fi cheltuite în programele anti-sărăcie sau în redistribuirea directă. Acest lucru se datorează faptului că sistemul fiscal are un impact direct relativ mic asupra gospodăriilor în sărăcie.

– unele reforme fiscale recomandate în mod obișnuit pentru a ajuta persoanele în situație de sărăcie sunt fie modalități extrem de ineficiente de reducere a sărăciei, fie au alte efecte secundare nedorite.

– diferite părți ale sistemului fiscal din Regatul Unit ar beneficia de o revizuire și de reproiectare substanțială.

Deși intenția acestor reforme nu este de a ajuta în mod explicit pe cei aflați în sărăcie, unii ar tinde să schimbe ușor impozitul fiscal de la gospodăriile sărace spre cei bogați și, bineînțeles, toți cei din societate ar putea beneficia în cele din urmă de o taxă mai eficientă de sistem. Dar, deoarece multe dintre acestea ar fi nepopulare din punct de vedere politic, un APS probabil că nu ar dori să exercite prea mult efort în promovarea lor.

Pe termen scurt, o APS ar putea:

– Încerca să convingă politicienii dornici să mărească indemnizația personală pentru impozitul pe venit, în schimb să sporească beneficiile sau să crească pragul primar de asigurări naționale. Dacă se taie impozitul pe venit sau asigurarea națională, atunci trebuie să se mărească și alocațiile de muncă pentru UC în același timp;

– reforma impozitului pe care îl impune Consiliul pentru a face legătura cu valorile actuale ale proprietății și pentru a fi mai aproape de o taxă proporțională asupra valorii proprietății.

Veniturile de cheltuieli în cadrul APS-ului pot fi ridicate într-o manieră relativ eficientă prin majorarea ratelor principale ale impozitului pe venit, contribuțiilor de asigurări naționale sau TVA: toate acestea sunt taxe mari, relativ ușor de colectat și dificil de evitat. Există și alte reforme care ar îmbunătăți eficiența sau coerența sistemului fiscal și, de asemenea, vor aduce bani:

– creșterea limitei superioare a câștigurilor salariale în asigurările naționale

– majorarea contribuțiilor asigurărilor naționale efectuate de persoanele care desfășoară activități independente (dacă este necesar, prin compensarea acestora prin UC)

– majorarea contribuțiilor asigurărilor naționale efectuate de cei aflați în muncă și peste vârsta de pensie de stat (dacă este necesar, prin compensarea acestora prin intermediul creditului pentru pensie)

– efectuarea plăților angajatorilor în vase de pensii responsabile atât de contribuțiile de asigurări naționale ale persoanelor angajate, cât și de angajator

Pe termen mai lung, un APS ar trebui să sprijine mișcările pentru:

– obținerea celor mai multe venituri din economii fără impozit

– să reformeze în mod drastic impozitarea terenurilor și a locuințelor, o taxă pe servicii de locuințe care înlocuiește în mod firesc impozitul pe venit și un impozit pe teren pentru toate tipurile de terenuri care înlocuiesc în mod nociv ratele de afaceri

– impozitul pe venit să depindă de venitul comun al cuplurilor

– eliminarea ratelor reduse și zero ale TVA, cu condiția ca unele venituri să fie cheltuite pentru un pachet de compensare

BIBLIOGRAFIE

Adam S. and J. Browne, Reforming Council Tax Benefit, IFS Commentary C123, 2012, http://www.ifs.org.uk/publications/6183.

Adam, S. and Johnson, P. (2012). “Tax reform and growth” in C. Emmerson, P. Johnson and H. Miller, The IFS Green Budget 2012, London: IFS.

Adam, S. and Roantree, B. (2015). “Options for increasing tax” in C. Emmerson, P. Johnson and R. Joyce (eds), IFS Green Budget 2015, London: IFS.

Afonso A. Afonso A., Agnello L., Furceri D., 2008. Fiscal policy responsiveness, perssitence and discretion, Working paper Series, No.954

Aldea Elena, Silvestru Maria-Daniela, Presiunea fiscală și efectele acesteia, Ecostudent – Revistă de cercetare științifică a studenților economiști, Nr.4/2014

Appendix 4 of Government Actuary’s Department, Report by the Government Actuary on: the Draft Social Security Benefits Up-Rating Order 2016; and the Draft Social Security (Contributions) (Limits and Thresholds Amendments and National Insurance Funds Payments) Regulations 2016, https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/494930/53430_GA_UpRating_Report_2016_Accessible.pdf.

Atkinson A., The Welfare State and Economic Performance, Naṭional Tax Journa, 1995

Atkinson Anthony B., Stiglitz Joseph E., 2015. Lectures on Public Economics, Princeton University Press Aldea Elena, Silvestru Maria-Daniela, Presiunea fiscală și efectele acesteia, Ecostudent – Revistă de cercetare științifică a studenților economiști, Nr.4/2014

Atkinson, A. (2012), “The Mirrlees Review and the State of Public Economics.” Journal of Economic Literature, 50(3)

Bennett, F. (2012). “Taxation and Welfare” in P. Alcock, M. May and S. Wright (eds), “The student’s Companion to Social Policy. Oxford: Wiley-Blackwell.

Bennett, F. and Daly, M. (2014). “Poverty Through a Gender Lens: Evidence and policy review on gender and poverty”

Bența A., Bența Mihaela, Pătroi D., Tratat de fiscalitate practică,Optimizare fiscală, Editura C.H.Beck, București, 2015

Bird R. M., The personal income tax, in PREM notes, Tax Policy, no 137, 2009, World Bank, http://siteresources.worldbank.org/INTQFA/Resources/369257- 1210173893736/2PersonalIncome.pdf

BN13, 2016, http://www.ifs.org.uk/publications/1718.

Brewer M., ‘Tax credits: fixed or beyond repair?’, in R. Chote, C. Emmerson, R. Harrison and D. Miles (eds), The IFS Green Budget: January 2006, IFS Commentary C100, 2006, http://www.ifs.org.uk/publications/3552.

Brewer, M., Browne, J., Leicester, A. and Miller, H. (2010). “Options for fiscal tightening: tax increases and benefit cuts” in R. Chote, C. Emmerson and J. Shaw (eds), The IFS Green Budget 2010, London: IFS.

Carrera, S. (2010). “An expenditure-based analysis of the redistribution of household income”, Economic & Labour Market Review, Vol 4, No. 3, March, London: Office for National Statistics.

Commissioner V.Newman, 159 F.2d 848([CA-2,1947]), sursa Taxes and Business Strategy,a patra editie 2009,autori Scholes,Wolfson,Erickson,Maydew,Shevlin,editura Pearson-Prentince Hall,United States of America-New Jersey.Pentru informații mai multe a se vedea Decizia Curții Pope,Anderson,and Kramer, 2001,capitolul 15

Corduneanu C., Sistemul fiscal in stiinta finantelor, Ed. CODECS, Bucuresti, 1998

Crawford, I., Keen, M. and Smith, S. (2010), “Value Added Tax and Excises”, in S. Adam et al (editors), Dimensions of Tax Design. Oxford University Press.

Department for Communities and Local Government, Local Authority Council Taxbase: England 2015, https://www.gov.uk/government/statistics/council-taxbase-2015-in-england.

Dobrotă, G., Fiscalitatea direct în România și Uniunea Europeană, Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu – Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, 2010, Nr. 2.

Emmerson C., P. Johnson and H. Miller (eds), The IFS Green Budget: February 2013, IFS Report R74, 2013, http://www.ifs.org.uk/publications/6562.

Evers L., H. Miller and C. Spengel, ‘Intellectual property box regimes: effective tax rates and tax policy considerations’, International Tax and Public Finance, 2015, 22,

Filip, Gh., Finanțe , Editura Junimea, Iași, 2002

Griffith R., M. Lührmann, M. O’Connell and K. Smith, ‘Using taxation to reduce sugar consumption’, IFS Briefing Note BN180, 2016, https://www.ifs.org.uk/publications/8216.

Hirsch, D. (2015). A Minimum Income Standard for the UK in 2015.

HM Revenue & Customs, ‘Child and working tax credits: annual error and fraud statistics 2014-15’, https://www.gov.uk/government/statistics/child-andworking- tax-credits-error-and-fraud-statistics-2014-to-2015

HM Revenue & Customs, Annual Report and Accounts 2015–16, 2016, https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/5396 08/HMRC_Annual_Report_and_Accounts_2015-16-web.pdf.

Hood A. and A. Norris Keiller, ‘A survey of the UK benefit system’, IFS Briefing Note

http://www.gov.scot/Topics/Government/Finance/scottishapproach/devolvedtaxes/LBTT.

http://www.guv.ro

http://www.ons.gov.uk/ons/rel/household-income/the-effects-of-taxes-and-benefits-on-household-income/index.html

https://www.finance-ni.gov.uk/articles/poundages-2016-2017

https://www.gov.uk/government/collections/incometax-statistics-and-distributions.

https://www.gov.uk/government/collections/tax-expenditures-and-ready-reckoners

https://www.gov.uk/government/news/chancellor-unveils-devolution-revolution.

https://www.gov.uk/government/publications/business-rates-supplements-guidance.

https://www.gov.uk/government/statistical-data-sets/live-tables-oncouncil-tax.

https://www.gov.uk/government/statistics/cost-of-taxrelief.

https://www.gov.uk/government/statistics/cost-of-tax-relief.

https://www.gov.uk/government/statistics/cost-of-tax-relief.

https://www.gov.uk/guidance/business-improvement-districts.

https://www.gov.uk/scottish-rate-income-tax/how-it-works.

https://www.jrf.org.uk/report/minimum-income-standard-uk-2015.

https://www.ons.gov.uk/economy/inflationandpriceindices/datasets/consumerpriceinflation

Inceu, A.M., Lazăr, D.T., Impozitul ca principal element al politicii fiscale, Revista Transilvană de Științe Administrative, UBB, 2003, http://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/view/302/297

Johnson, P. (2016). Is it time for Osborne to explain his strangely silent pensions revolution. Institute for Fiscal Studies.

landlords/restricting-finance-cost-relief-for-individual-landlords.

Lepoev, S. (2016). Northern Ireland Corporation Tax. Oxford University Centre for Business Taxation.

Mansour, N. and Winckler, V. (2015). Devolved Taxes in Wales: The Context. Bevan Foundation.

Miller, H. and Pope, T. (2016). “Corporate tax avoidance: Tackling Base Erosion and Profit Shifting” in C. Emmerson, P. Johnson and R. Joyce (eds) The IFS Green Budget 2016. London: IFS.

Mirrlees, J. et al. (2011). Tax by Design. Oxford: OUP.

Moșteanu T., Buget si trezorerie publică, Ed. DuStyle, București, 2002

Musgrave Richard A. ,Peggz B.Musgrave, Public Finance in Theory and Practice, Mc.graw Hill Book, New York,1984

Nuta A si Nuta F., Politici si mecanisme fiscal-bugetare, Ed. Europlus, Galati, 2009

Obreja Brasoveanu L., Impactul politicii fiscale asupra creșterii economice, Ed. ASE, Bucuresti, 2007

ONS. (2015). “The Effects of Taxes and Benefits on Household Income, Historical Data, 1977 to Financial Year Ending 2014

Piketty, T., Saez, E., and Stantcheva. S. (2014). "Optimal Taxation of Top Labor Incomes: A Tale of Three Elasticities". American Economic Journal: Economic Policy, 6(1)

Pope, T. and Roantree, B. (2014). “A survey of the UK tax system”, IFS Briefing Note 9. Accessed 01/08/2016. http://www.ifs.org.uk/publications/1711

Sebastian, L., Sisteme fiscale comparate, Colecția Economică, București, , 2010

Seely, A. (2015). Devolution of tax powers to the Scottish Parliament: The Scotland Act 2012. House of Commons Library, Business and Transport Section.

Shaw J., J. Slemrod and J. Whiting, ‘Administration and compliance’, in J. Mirrlees, S. Adam, T. Besley, R. Blundell, S. Bond, R. Chote, M. Gammie, P. Johnson, G. Myles and J. Poterba (eds), Dimensions of Tax Design: The Mirrlees Review, Oxford University Press for IFS, Oxford, 2010, http://www.ifs.org.uk/publications/7184

Stroe, R., Armeanu, D., Finanțe, Ediția a III-a revizuită și adăugită, Editura ASE, București, 2014

Unwin, J. (2015). “Tax credits can’t be reduced in isolation- we need to tackle the drivers of poverty too”

Văcărel, I. și colectiv , Finanțe publice, Ediția a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București,2007

Vintilă, N., Fiscalitate, Editura Sylvi, București 2004