SISTEMUL FINANCIAR ȘI MONETAR INTERNA ȚIONAL [605739]

CAPITOLUL 2

SISTEMUL FINANCIAR ȘI MONETAR INTERNA ȚIONAL

CUPRINS
Fenomenul mondo-financiar și monetar
Structura Sistemului financiar și monetar
internațional
Poziția Sistemului financiar și monetar interna țional în
Economia mondial ă

CONCEPTE
Aplicarea modelelor abstractiz ării
Regularități și legi în evolu ția fenomenului analizat
Structura intern ă a fenomenului studiat
Legături financiar-monetare cantitative
Legături financiar-monetare calitative
Activitatea mondo – financiar ă și monetar ă
Piețele sistemului financiar și monetar
Modelul cibernetic al sistemului
Modelul cibernetic al economiei mondiale Conectarea sistemului fina nciar-monetar la sistemul
economiei mondiale

2.1. FENOMENUL MONDO-FINANCIAR ȘI MONETAR

Având drept obiect de studiu fenomenul reparti ției
financiare și de credit și al activit ății monetare pe plan
internațional, Economica fenomenului respectiv î și propune,
pentru început, cunoa șterea aspectelor de con ținut ale
fenomenului respectiv. Punctul de plecare în aceast ă cercetare îl
reprezintă Teoria sistemelor și conceptele sale referitoare la
categoria de sistem (vezi cadrul 2.1 ).

Cadrul 2.1.

În accep țiunea științifică, conceptul de fenomen
generalizeaz ă manifest ările exterioare ale unui sistem aflat în
diferite st ări dinamice sau procese ; aceste manifest ări sub forma
unor activit ăți umane, sunt vizibile și se pot constata în mod
empiric pe baza observ ării directe a realit ății sau prin folosirea
modelelor imitative (filme, program e video, fotografii, descrieri
veridice etc.)
Economia mondial ă, privită ca sistem, intr ă în diferite
stări dinamice (procese) ca urmare a unor for țe interne sau
externe sistemului respectiv. Aces te procese sunt similare cu
cele din economia na țională, cu diferen țieri ce țin de amploarea
sistemului și complexitatea for țelor la nivel interna țional:
procesul de produc ție, procesul de consum, procesul de
repartiție, procesul de schimb (vezi fig. nr. 2.1).

Fig. nr. 2.1. St ările dinamice ale sistemului economiei mondiale
Fenomen
Proces Sistem Pentru Bertalanffy, p ărintele teoriei sistemelor, o mul țime de elemente m
formează un sistem atunci când pe ea se realizeaz ă o relație R, cu propriet ățile
fixate P. Relația R este o conexiune sau o leg ătură de ordine în sistem.

Mersul cercet ării conținutului fenome nului financiar-
monetar interna țional porne ște, în mod logic, de la identificarea
manifestărilor concrete ale activit ății financiare și monetare
internaționale, manifest ări ce formeaz ă chiar fenomenul
analizat. Apoi, este necesar s ă analizăm procesele sau st ările
dinamice în care intr ă Economia mondial ă și cauzele care o aduc
în aceste st ări; aceste cauze fiind, în ultim ă instanță,
condiționările cantitative și calitative și pentru fenomenul
financiar-monetar interna țional.

2.1.1. Structura fenome nului mondo-financiar și monetar

Pentru a contura componentele constitutive ale
fenomenului financiar și monetar la nivel mondial vom proceda
la analizarea, pe baza metodei modelelor, a realit ății economice,
financiare și monetare specifice unei activit ăți de comer ț
exterior.
Modelul imitativ . Realitatea economic ă legată de
efectuarea unei opera țiuni de export este adus ă pe "masa
cercetării" sub forma unui model imitativ de tipul unei descrieri
veridice a etapelor de lu cru (sau este posibil și un model
imitativ sub forma unui film). Aceast ă descriere este cuprins ă în
exemplul 2.1.
Exemplul 2.1.

Metoda
abstractiz ării
Model iconic
Operațiunea de export începe la o societate comercial ă producătoare de
autovehicule speciale. Sunt preg ătite 100 de buc ăți pentru a fi exportate în
Franța. Prețul intern de export (pre ț de livrare plus ch eltuieli pe parcurs
intern) se ridic ă la suma de 2.500 mil. lei. Exportul se realizeaz ă prin
intermediul unei firme speciali zate de export-import; aceast ă firmă încheie
contractul de export în care se specific ă prețul negociat în valoare de 1 milion
D.S.T., cu plata în euro.
Cheltuielile pe parcurs extern, în valoare de 100.000 USD, se suport ă de
firma exportatoare român ă, recuperându-se prin pre țul plătit de partenerul
francez.
Pentru a permite derularea opera țiunii de export, firm a exportatoare român ă
apelează la Banca Comercial ă Română pentru un credit în lei (2.500 mil. lei) și
un credit în valut ă pentru cheltuieli pe par curs extern (100.000 USD). La
rândul său, B.C.R. contracteaz ă suma în valut ă de pe pia ța financiar ă
internațională, neavând disponibilit ăți proprii suficiente.
După expedierea m ărfurilor și primirea documentelor de expedi ție,
partenerul francez vireaz ă, prin intermediul unei b ănci comerciale
corespondent al B.C.R.. suma de 1 ml.DST x 1,3523EURO/DST = 1,3523 ml.EURO, în conformitate cu pre țul negociat în D.S.T. și cursul acestuia în
euro la data pl ății. Suma ajunge la B.C.R.., firma de export primind
contravaloarea în lei pentru a ram bursa creditele contractate anterior și sume
în valută pentru comisionul ce i se cuvi ne, conform contractului de
intermediere.

Exemplul 2.1. cuprinde, într-o form ă simplificat ă,
activitățile reprezentative care compun fenomenul financiar și
monetar interna țional. Pentru a trece spre generaliz ări care
contureaz ă conținutul fenomenului respectiv, va trebui s ă facem
apel la modelele de tip index, modele cu un grad de generalizare
mult mai înalt (vezi capitolul l, Metoda științifică de studiu).
Modele tip index . Acest model, aplicat la realitatea
prezentată în modelul imitativ din exemplul 2.1., va re ține ca
elemente participan ții la activitatea economic ă externă și ca
legături, conexiunile dintre participan ții respectivi. Rezult ă
modelul tip schem ă din figura nr. 2.2. Aici, partenerii sunt
reprezenta ți prin figurile geometri ce de dreptunghi, cerc,
poligon etc., iar conexiunile, prin linii cu sensuri bi și
unilaterale, având pe ele c onsemnate cifre care indic ă amploarea
circuitelor economice și financiar-monetare.

Fig. nr. 2.2. Modelul tip index al unei opera țiuni de export

Rolul modelelor tip index este de a pune în relief tocmai
legăturile ce se stabilesc între elementele fizice ale modelului ; în
Teoria sistemelor, aceste cone xiuni redau aspectele calitativ-
cantitative ale fenomenului și explică existența unui sistem în
mișcare în domeniul analizat. În cazul fenomenului financiar-Model index
1,3523 mil.EURO PIAȚA
FINANCIAR Ă
INTERNĂ

monetar, aceste leg ături sunt determinate de st ările dinamice în
care intr ă economia mondial ă sub forma proceselor de
producție, consum, reparti ție și schimb. De aceea, leg ăturile
respective vor avea un con ținut specific procesului care le-a
determinat.
Pentru a ajunge la de sprinderea unor judec ăți de valoare
cu un grad ridicat de abstractizare și generalizare, va trebui s ă
facem apel la modelele tip simbol.
Modele tip simbol . În vederea desprinderii unor
concepte, ipoteze, legi, rela ții matematice, teorii etc., toate fiind
modele tip simbol, munca de cercetare trebuie s ă continue,
luând în analiz ă și alte situa ții (activit ăți de import, activit ăți
specifice comer țului cu servicii, activit ăți politice, culturale,
sportive, militare etc. desf ășurate pe plan extern) pentru a emite
și verifica ipoteze.
Din analiza acestor situa ții (ele determinând leg ături și
antrenând parteneri similar cu cele redate în fig. nr. 2.2.), putem
emite urm ătoarea ipotez ă:

Procedăm la verificarea ipote zei respective pe un num ăr
mare de activit ăți ce au loc în context interna țional.
Dacă Ipoteza 2.1 . se verific ă pe un num ăr suficient de
mare de activit ăți umane care au loc în context interna țional,
atunci putem emite modelele tip simbol sub forma unor
Regularități (vezi Cadrul 2.2 .).

Cadrul 2.2.

Ipoteza 2.1. Orice activitate economic ă, politică, cultural ă, militară etc.
desfășurată în context interna țional solicit ă existența unor ac țiuni de natur ă
financiară, de credit și monetar ă. Model simbol
Regularitatea 2.1. Mărfurile și serviciile destinat e schimbului interna țional
sunt dimensionate din punct de vedere al valorii cuprinse în ele cu ajutorul unui
etalon monetar cu circula ție interna țională.

Regularitatea 2.2 . Realizarea activit ăților umane pe plan interna țional,
precum și pe plan intern, presupune mi șcarea unei p ărți din produsul intern brut
național pe plan extern prin intermediul unei reparti ții de tip financiar sau credit.

Regularitatea 2.3. Desfășurarea activit ăților umane în context extern impune
utilizarea mijloacelor, instrumentelor și modalit ăților de plat ă cu caracteristici
internaționale.

Regularitatea 2.4. Mijlocirea financiar ă și monetar ă a acțiunilor umane
derulate în context mondial presupune existen ța unor institu ții adecvate, drept
cadru pentru realizarea efectiv ă a activității financiare, de credit și monetare.

În cazul în care și aceste regularit ăți sunt confirmate de
un număr suficient de mare de situa ții, cercetătorul fenomenului
în cauză poate emite modelul tip simbol sub form ă de lege.

Modelele tip simbol emise pân ă în prezent, la care se vor
adăuga numeroasele concepte specifice domeniului, permit s ă
trecem spre un nivel superior, nivel reprezentat de teoria financiar-monetar ă. Ea va statornici corela țiile interne ale
fenomenului st udiat, precum și cauzele care îi determin ă
volumul și însușirile calitative. Aceste aspecte sunt puse în
evidență prin intermediul defini țiilor.
Definiția 2.1.

Dacă avem în vedere condi ționarea fenomenului respectiv,
putem desprinde defini ția cauzală.

Definiția 2.2.

Aceste condi ționări multiple dau fenomenului financiar-
monetar un con ținut deosebit de complex, atât sub aspect
cantitativ, cât și calitativ. Activitatea financiar ă și monetar ă,
cuprinsă în conceptul de fenomen, va trebui s ă respecte
comanda pe care o genereaz ă stările dinamice ale Economiei Legea 2.1. Activitățile economice sau de alt ă natură desfășurate pe plan
internațional de persoane fizice sau juridice determin ă apariția și existența unui
fenomen mondo de reparti ție și monetar.
Fenomenul mondo-financiar și monetar este un fenomen de natur ă
economic ă, cuprinzând activit ăți de reparti ție financiar ă, de reparti ție prin
credit și activități monetare (evaluare și mijlocirea circula ției valorii), toate
desfășurate în context interna țional sau în leg ătură cu acțiuni interna ționale.

Fenomenul mondo- financiar și monetar este forma de manifestare a
proceselor de reparti ție și schimb pe plan interna țional, procese condi ționate, la
rândul lor, cantitativ și calitativ, de procesele reale de produc ție și de consum
care au loc în contextul Economiei mondiale.

mondiale, comand ă care se manifest ă sub forma unor linii de
forță cuprinse în categoria de ecocâmp .

2.1.2. Ecocâmpul Economiei mondiale

Privită ca o mare unitate economic ă, Economia mondial ă
se compune din elementele re prezentate de economiile na ționale
și liniile de for ță sau ecocâmpul care îi condi ționează
funcționalitatea și o pune în st ările dinamice de produc ție,
consum, reparti ție și schimb.
În componen ța ecocâmpului întâlnim urm ătoarele linii de
forță:

Prezența acestor linii de for ță în sistemul Economiei
mondiale face ca și fenomenul economic (deci, și fenomenul
financiar-monetar) s ă depindă de condi ționarea informa țională,
cantitativă și calitativ ă, ce eman ă din acest ecocâmp. Conform
teoriilor moderne, forma câmp a materiei este cea care cuprinde, sub o form ă informa țională, informa ția genetic ă care dă
caracteristicile viitoarei fiin țe; în mod similar, ecocâmpul ce se
constituie în jurul și în interiorul Economiei mondiale va
cuprinde matricea informa țională care condi ționează cantitativ
și calitativ toate genurile de fenomene economice, financiare,
monetare care au loc în acest cadru economic la scara întregii planete. Matricea
informațio-
nală LINII DE FOR ȚĂ
liniile de for ță redate prin le gile generale ale Naturii;
liniile de for ță generate de existen ța societății umane și
a statelor lumii, de intere sele lor privind proprietatea
asupra resurselor, independen ța politic ă, progresul
economic, social, cultural etc.;
liniile de for ță generate de st ările de produc ție și de
consum ale Economiei mondiale, în general, și ale
fiecărei economii na ționale, în special.

În primul rând, ecocâmpul Economiei mondiale va
cuprinde condiționările calitative pentru orice activitate
economic ă, deci și pentru fenomenul financiar și monetar.
Aceste condi ționări vor agrea participan ții la reparti ția
financiară sau de credit, precum și la fluxurile monetare
internaționale, vor stabili regulile de participare, obliga țiile și
drepturile acestor participan ți, restricțiile și costurile, "leg ările"
de natură economic ă sau politic ă ce însoțesc accesul la reparti ția
internațională etc.
În al doilea rând, ecocâmpul respectiv cuprinde
condiționările cantitative pentru toate tipurile de activit ăți
desfășurate pe plan interna țional. Aceste condi ționări vor realiza
un echilibru între necesit ăți și resurse, între volumul reparti ției și
al efectelor viitoare ale activit ății finanțate sau creditate, între
costul bunurilor și rezultatele financiare ob ținute din
valorificarea extern ă a acestora etc.
Pentru a sesiza con ținutul și amploarea acestor
condiționări, activitatea financiar-monetar ă va trebui s ă intre în
legătură cu componentele institu ționale ale economiei mondiale
(firme, guverne, b ănci, institu ții financiare, pe rsoane fizice)
aflate în st ările de produc ție, consum, reparti ție, schimb (ca
elemente concrete ale Economie i mondiale) pentru a recep ționa
mesajele informa ționale ce cuprind condi ționările amintite.
Aceste leg ături sunt cunoscute în terminologia economic ă sub
denumirea de Relații financiare și monetare interna ționale .
Condiționările calitative . Pentru activitatea financiar-
monetară, condiționarea calitativ ă reprezint ă o primă categorie
de informa ții care îi contureaz ă modul concret de desf ășurare.
Relațiile calitative ( Rca) pe care le stabilesc institu țiile
financiar-monetare cu participan ții la procesele economice
(producție, consum, reparti ție, schimb) aduc un fond de
informații cu rol de ordonare a activit ății financiar-monetare:

Condiționări
calitative
Condiționări
cantitative
Ordonare calitativă
determină sensul mi șcării interna ționale a valorii și tipul
de mișcare (reparti ție financiar ă, repartiție prin credit,
deplasarea sumelor de bani semn);
precizează persoanele fizice sau juridice angajate în
relația de reparti ție sau monetar ă;
precizează interesele celor angaja ți în relația financiar ă,
de credit sau monetar ă;precizează condiționările, principiile și costurile
derulării relației de reparti ție sau a celei monetare.

Acest fond informa țional red ă, în acela și timp, și
amploarea for ței cu care un participant sau altul la
procesele economice interna ționale își impune punctul de
vedere . Cunoașterea complet ă a condi ționărilor calitative ne
permite s ă evităm angajarea în ac țiuni financiar-monetare
defavorabile, atât prin di feritele categorii de condi ționări
(economice, politice), cât și prin costurile ridicate (dobânzi,
termene scurte de restitui re, comisioane etc.).
De aceea, rela ția calitativ ă Rca devine condiție de
existență pentru fenomenul financiar-monetar interna țional
(inexisten ța unor condi ționări favorabile ambelor p ărți poate
anula desf ășurarea efectiv ă a activității financiar-monetare).
Condiționările cantitative . Organizarea activit ății
financiar-monetare ar e nevoie, pe lâng ă cadrul calitativ, și de un
fond informa țional referitor la amploarea reparti ției și a
fluxurilor monetare cerute de st ările de produc ție și de consum
ale sistemului economie i mondiale. În acest scop, sunt realizate
Relații cantitative ( Rcn) cu institu țiile economiei mondiale
(economii na ționale, firme, b ănci, institu ții financiare, guverne)
care realizeaz ă activități economice de produc ție și de consum,
sau gestioneaz ă fonduri). Prin intermediul leg ăturilor Rcn, se
primesc informa țiile referitoare fie la disponibilit ățile de
fonduri financiare, de cred it sau monetare, fie la necesitățile de
finanțat, creditat sau de acoperi t cu sume de bani prin
intermediul fluxurilor interna ționale.
Pentru activitatea financiar-monetar ă relațiile Rcn
asigură o ordonare cantitativ ă în următoarele aspecte:

Ordonare
cantitativ ă dimensionarea surselor de fonduri și sume de bani semn
din care se pot alimenta fluxurile interna ționale;
dimensionarea neces arului de fonduri și de mijloace de
plată spre care se îndreapt ă fluxurile interna ționale;
determinarea eficien ței economice a ac țiunilor finan țate,
creditate sau alimentate cu mijloace de plat ă internaționale;
dimensionarea etalonului monetar interna țional ;
dimensionarea efectelor riscurilor valutare, a
redistribuirilor de produs inte rn brut prin intermediul
costului fondurilor și sumelor de bani angajate în circuit
internațional etc. Punctul de
vedere!

Prin aceste condi ționări, se realizeaz ă baza existen ței
fenomenului financiar-mone tar, ele asigurând "substan ța"
fluxurilor interna ționale , valoarea care se distribuie și
redistribuie prin intermediul activit ății financiar-monetare.

2.1.3. Activitatea financiar-monetar ă internațională

Din paragraful 2.1.1. a rezultat faptul c ă fenomenul
economic studiat are în structura sa activități economice de
repartiție și monetare ; aceste activit ăți sunt condi ționate
cantitativ și calitativ de procesele economice în care intr ă
Sistemul economiei mondiale.
Legarea cantitativ ă și calitativ ă a acestor activit ăți de
procesele economice la nivel mondo ne impune deplasarea cercetării științifice spre aceste procese. În țelegerea fenomenului
analizat nu este posibil ă fără abordarea complex ă (pe baza
metodei științifice de studiu) a proceselor în care intr ă Economia
mondială sub impulsul unor for țe externe ei (legile Naturii și ale
Societății umane, spre exemplu) sau al unor for țe interne
(procesele din economiile na ționale, distribuirea neuniform ă a
resurselor și a capacit ăților de produc ție etc.).
Având în vedere aceste procese, precum și liniile de for ță
ale ecocâmpului care condi ționează și ordoneaz ă activitatea
financiar-monetar ă, conținutul fenomenului ce cuprinde aceast ă
activitate devine evident, el fiind "pe m ăsura proceselor ce îl
determină".
În mod concret, fenome nul financiar-monetar
internațional este condi ționat de mesajele informa ționale pe care
i le transmit procesele economice în care intr ă sistemul
economiei mondiale:
Relația 2.1.

Condiționare
cantitativ-calitativă
Afmi = f (Rcn); f : (Rca),

unde:
Afmi = reprezintă activitatea financiar-monetar ă
internațională:
f (Rcn) = condiționarea tip func ție de dimensiunea cantitativ ă a
proceselor economice din economia mondial ă și a
ecocâmpului;
f : (Rca) = condi ționarea calitativ ă din partea proceselor
economice din economia mondial ă și a ecocâmpului.

La rândul lor, procesele economice în care intr ă sistemul
economiei mondiale reflect ă schimbările structurale, calitative și
cantitative ale Economiei mondiale. Aceste schimb ări, foarte
dinamice în ultima vreme, au determinat restructur ări radicale în
activitățile umane solicitate de procesele economice derulate în
context mondo. Și domeniul financiar-monetar a resim țit aceste
restructur ări, făcându-l deosebit de dinamic, complex,
contradictoriu, dar și indispensabil pentru conducerea,
organizarea și desfășurarea activit ății economice și sociale din
fiecare economie na țională, ba chiar din fiecare societate
comercial ă.
Dezvoltarea fenomenului fi nanciar-monetar sub forma
activităților economice de reparti ție și monetare a impus
structurarea acestui fenomen și completarea sa cu institu ții și
idei, constituindu-se, la un mo ment dat, baza pentru apari ția și
funcționarea unui Sistem financiar-monetar interna țional .

2.2. STRUCTURA SISTEMULUI FINANCIAR-MONETAR
INTERNAȚIONAL

Ca și în alte domenii ale activit ății umane, apari ția și
dezvoltarea unor ac țiuni de un anumit tip duc, mai devreme sau
mai târziu, la realiz area unui cadru institu țional cu scop de
reglementare, fundamentare, conducere, perfec ționare etc. a
activităților care i-au impus apari ția.
Primele forme institu ționale în activitatea financiar-
monetară internațională au apărut după primul r ăzboi mondial;
ele erau reprezentate de uniuni monetare, blocuri sau zone
monetare, b ănci, conferin țe. Formele institu ționale cu un statut
bine definit au ap ărut însă după cel de al doilea r ăzboi mondial
(vezi cadrul 2.3 ).
Cadrul 2.3.

Schimbări
radicale
Cadrul instituțional
Conferința monetar ă de la Bretton Woods din anul 1944 a reprezentat un
pas hotărâtor pentru formarea și funcționarea unui Sistem Monetar Interna țional.
Sub egida O.N.U. au fost organizate institu ții interna ționale cu atribu ții
financiar-monetare: Fondul Monetar Interna țional, Banca Interna țională pentru
Reconstruc ție și Dezvoltare, Acordul General pentru Tarife și Comerț (G.A.T.T.).
Pe plan regional au fost înfiin țate în perioada urm ătoarea institu ții bancare,
financiare, economice; concomitent, o parte tot mai mare din activit ățile
aparatului financiar-bancar na țional era consacrat ă repartiției și fluxurilor
monetare de pe pia ța externă.

Acest cadru institu țional, completat cu fondul tot mai
cuprinzător de "reglement ări privind pl ățile, mișcările de capital
și raporturile valorice dintre monede" (C. Kiri țescu, E.
Vasilescu), precum și ansamblul de rela ții cantitativ-calitative
cu participan ții la procesele econom ice din Economia mondial ă,
formează "substanța" Sistemului Monetar Interna țional , forma
sub care a ap ărut inițial aceast ă categorie sistemic ă de
generalizare a activit ății financiar-monetare interna ționale.
Amplificarea reparti ției de tip financiar și de credit a
impus latura financiar ă a activității și a institu țiilor cuprinse în
sistemul monetar interna țional, acesta devenind financiar-
monetar .
Ca formă instituțională a activității financiar – monetare,
Sistemul financiar-monetar interna țional devine responsabil
pentru organizarea , conducerea, perfec ționarea și diversificarea
activității respective. Sub aceast ă formă, activitatea financiar-
monetară se integreaz ă în sistemul Economiei mondiale,
îndeplinind cantitativ și calitativ cerin țele economiei respective
aflate în st ările dinamice de tip economic.
Aceste cerin țe se concretizeaz ă sub forma urm ătoarelor
"produse finite ":

Formarea
S.M.I.
Produse S.F.M.I. etaloane monetare cu statut interna țional sau
internaționalizate;
fonduri financiare și de credit atrase în circuit
internațional;
mijloace, instrumente, modalit ăți și acorduri
internaționale de plat ă;
informații economice, financiare, monetare, sociale,
politice la nivelul Economiei mondiale;
reglement ări, recomand ări necesare regl ării activităților
financiare și monetare interna ționale .

Pentru a realiza aceste "p roduse finite", Sistemul
financiar-monetar interna țional este structurat sub forma unor
piețe interna ționale , piețe bine conturate în sistemul actual.
Interpretat cu ajutorul modelulu i cibernetic, sistemul analizat
cuprinde o structur ă adecvată sistemelor de natur ă cibernetic ă
(vezi fig. nr. 2.3 ).
Componentele sistemului economic de natur ă cibernetic ă
concentreaz ă majoritatea componentelor sistemului financiar-
monetar interna țional, reu șind să reprezinte un model ideal
pentru redarea acestuia, atât ca structur ă internă, cât și în
privința regulilor de func ționare.
Astfel, intrările X conecteaz ă sistemul financiar-monetar
internațional la sursa principal ă de alimentare cu informa ții,
fonduri, mijloace, instrume nte financiar-monetare, surs ă
reprezentat ă de economiile na ționale.
La rândul s ău, structura de transformare A cuprinde
structurarea pe pie țe a activit ății de reparti ție și monetare: Pia ța
monetară, Piața financiar ă, Piața creditului.
Componenta ieșiri-rezultate Y , va cuprinde acele
"produse finite" pe care le solicit ă Economia mondial ă
sistemului nostru: etaloane monetare, fonduri financiare și de
credit, mijloace, instrumente, modalit ăți de plată.
Un rol important revine, ca în orice sistem cibernetic,
conexiunii de autoreglare +/- ∆A; ea are misiunea de a observa
coresponden ța cantitativ ă și calitativ ă dintre ie șirile Y și
cerințele formulate de Economia mondial ă. În cazul în care se
observă neconcordan țe cantitative sau ( și) calitative, structura de
conducere a sistemului intervine cu m ăsuri de corectare care
vizează modificarea cantitativ/calitativ ă a intrărilor (+/-∆X) și
(sau) a structurilor de transformare de pe pie țele interna ționale
(+/-∆A).
Redat sub aceast ă formă, Sistemul Financiar-Monetar
Internațional își exteriorizeaz ă relativ simplu func ționalitatea și
menirea sa în ansamblul Economie i mondiale. Ca parte a acestei
economii, sistemul financiar-monetar are o subordonare activ ă,
reflectând schimb ările din sistemul ec onomiei mondiale, dar
aducând și o contribu ție directă la derularea proceselor în care
intră întreaga societate uman ă.
Componente
S.F.M.I.

2.3. POZIȚIA SISTEMULUI FINANCIAR ȘI MONETAR
INTERNAȚIONAL ÎN ECONOMIA MONDIAL Ă

Economia mondial ă interpretat ă, la rândul s ău, tot ca un
sistem de natur ă cibernetic ă, cuprinde în structura sa de
transformare (A) economiile na ționale. În conexiunea de
autoreglare, Economia mondial ă cuprinde o serie de institu ții și
subsisteme cu caracter interna țional care au misiunea de a
coordona și regla func ționarea economiei în general, atât
națională, cât și mondial ă.
În fig. nr. 2.4. red ăm principalele componente ale
sistemului Economiei mondiale. Astfel, intrările X , sub form ă
de resurse, fonduri, informa ții, mijloace, for ță de munc ă etc.
provin din mediul înconjur ător, precum și din economiile
naționale, pe baza unor leg ături de autoalimentare și autoreglare.

Fig. nr. 2.3. Structura sistemului financiar-monetar interna țional

PIAȚA MONETAR Ă INTERNA ȚIONALĂ
PIAȚA INTERNA ȚIONALĂ DE
CAPITAL
PIAȚA VALUTAR Ă
INTERNA ȚIONALĂ

Fig. nr. 2.4. Sistemul Economiei mondiale

A doua component ă, structura de tr ansformare (A),
cuprinde economiile na ționale aflate într-o accentuat ă
interdependen ță cu mediul înconjur ător și între ele, prin
intermediul leg ăturilor specifice Economiei mondiale. Aceast ă
structură are misiunea de a transforma intr ările X în rezultate,
conform programelor de produc ție și consum. Ieșirile-rezultate
(Y), sub forma unor bunuri, intr ă în acțiunile interna ționale de
schimb și de redistribuire sau se pierd în mediul înconjur ător.
Aceste ie șiri, ca al treilea component al sistemului, sunt supuse
unei analize permanente pentru a se constata dac ă corespund
cantitativ și calitativ.
Acest lucru se realizeaz ă prin intermediul conexiunii de
autoreglare (+/- ∆X;A) , conexiune care cuprinde ac țiunile de
observare, comand ă și reglare; aici sunt localizate institu țiile
internaționale, conferin țe, reuniuni, precum și Sistemul
financiar-monetar interna țional, toate având rolul de a realiza,
prin acțiuni specifice, func ționalitatea economiei mondiale.
Pentru disciplina noastr ă vom reține doar modul în care
Sistemul financiar-monetar se cupleaz ă cu principalele leg ături
și structuri ale Economiei mondiale. Fiind situat în conexiunea
de autoreglare, sistemul în cauz ă va trebui s ă pună la dispozi ția
Economiei mondiale informa țiile, fondurile, mijloacele de plat ă Componentele
economiei mondiale

etc. necesare realiz ării efective a regl ării și autoaliment ării (vezi
fig. nr. 2.4 ).
Astfel, pentru realizarea ac țiunilor de autoalimentare și
reglare ale Economiei mondiale Sistemul financiar-monetar
pune la dispozi ție:
• informații economice și financiare referitoare la
fiecare economie na țională în parte și la economia mondial ă în
ansamblul s ău;
• etalonul (etaloanele) monetar cu statut interna țional
pentru evaluarea schimburilor interna ționale și a redistribuirilor
de fonduri pe plan extern;
• fonduri financiare și de credit necesare desf ășurării
schimburilor și dezvoltării regionale și internaționale;
• mijloace de plat ă, instrumente și modalități de plată
pentru derularea pl ăților și stingerea datoriilor.
Importanța acestor "produse finite" ale activit ății
financiar-monetare cuprinse în sistemul financiar-monetar fac
din acesta o component ă indispensabil ă pentru Economia
mondială; fără acest sistem, nu ne putem imagina
funcționalitatea și nici evolu ția viitoare a Economiei mondiale, a
societății umane, în general.
Fiecare perfec ționare și amplificare a activit ății
financiar-monetare reprezint ă un câ știg pentru derularea
schimburilor, pentru atenuarea discrepan țelor regionale, pentru
rezolvarea problemelor globale tot mai numeroase ale lumii. Cunoașterea acestui fenomen și cuprinderea acestor cuno ștințe
în profesia de economist reprezint ă un prim și necesar pas
pentru perfec ționarea ac țiunilor de finan țare, creditare și
monetare interna ționale pe care le angajeaz ă firmele și economia
noastră.

Necesitățile
financiar-monetare ale economiei mondiale

2.4. ACTIVIT ĂȚI DE TUTORIAT

Cadrul 2.4.

Sistemul Economiei mondiale intr ă în diferite
stări dinamice sub influen ța unor factori interni și
externi. St ările dinamice sau procesele de tip
economic se manifest ă în zona constat ării empirice
sub forma unor evenimente, ac țiuni umane de natur ă
economic ă.
Aceste ac țiuni și evenimente, atunci când se
referă la reparti ția financiar ă sau de credit și la
evaluarea și mișcarea valorii în context interna țional
cu ajutorul monedei, formeaz ă conținutul
fenomenului financiar-monetar interna țional.

Activitatea financiar ă, de credit și monetar ă
internațională, prin dezvoltarea și diversificarea sa
în timp, a impus un cadru institu țional sub forma
sistemului financiar-monetar interna țional.

Acest sistem cuprinde institu ții, conferin țe
internaționale, reglement ări, idei teoretice și
tehnologia de lucru specific ă domeniului.

Prin activit ățile cuprinse în structura
sistemului financia r-monetar interna țional și a
piețelor sale /monetar ă, de capital și valutară / se
produce o gam ă largă de produse necesare
Economiei mondiale: etal oane monetare, fonduri
financiare și de credit, mijloace și instrumente de
plată, reglement ări și informații. 2.1.Fenomenul financiar-monetar interna țional
2.2. Sistemul financiar-monetar interna țional
2.3. Produc ția sistemului financiar-monetar
internațional Recapitulare: A se vedea capitolul 1 (pagina 24)

MOD DE LUCRU

REZUMAT

 Punctul de plecare în cercetar ea fenomenului financiar-monetar
internațional îl reprezint ă analiza sistemului economiei mondiale.
 Evidențierea componentelor constitutive ale fenomenului financiar-
monetar interna țional se realizeaz ă cu ajutorul metodei modelelor:
Î modelul iconic (imitativ);
Î modelul index
Î modelul simbol.
 Fenomenul financiar-monetar interna țional reprezintă fenomenul
de natură economic ă, cuprinzând:
Î activitatea de reparti ție:
◊ financiară;
◊ prin credit.
Î activități monetare de:
◊ evaluare;
◊ mijlocire a circula ției valorii
toate desf ășurate în context interna țional sau în leg ătură cu acțiuni interna ționale.
 Fenomenul mondo-financiar și monetar este forma de manifestare a
proceselor de reparti ție și schimb pe plan interna țional, procese condi ționate, la
rândul lor, cantitativ și calitativ, de procesele reale de produc ție și de consum care
au loc în contextul economiei mondiale și al economiilor na ționale.
 Activitățile financiar-monetare interna ționale generate de fenomenul
mondo-financiar și monetar tre buie să respecte comanda generat ă de stările
dinamice ale economiei mondiale, comand ă concretizat ă în liniile de for ță ce
compun ecocâmpul economiei mondiale , conținutul acestuia fiind reprezentat și
de condiționările cantitative și calitative ce intervin în orice activitate financiar-
monetară internațională.
 Structura intern ă a Sistemului financiar-monetar interna țional este
următoarea:
Î piața monetar ă internațională;
Î piața valutară internațională;
Î piața de capital interna țională (piața financiar ă în accep țiune
francofon ă).
A se vedea capitolul I (pag.26)

CUVINTE CHEIE

9stări (state / états );
9producție (production / production );
9repartiție (repartition / rèpartition );
9schimb (exchange / échange )
9liniile de for ță (force lines / lignes de force );
9matricea informa țională (informational matrix / matrice informationale );
9produse (goods / produits ) ;
9subordonarea activ ă (active subordination / subordination active );

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR Ă

 Bishop, Paul & Dixon, Don – FOREIGN EXCHANGE HANDBOOK,
Management risk & opportunity in global currency markets, McGraw-Hill, Inc.,
1992 ;
 Simon, Yves, Mannai, Samir – TECHNIQUES FINANCIÈRES
INTERNATIONALES, Paris, Economica, 1998
 Produsele Sistemului fina nciar-monetar interna țional sunt reprezentate
de:
Î etaloane monetare cu statut interna țional sau interna ționalizate;
Î fonduri financiare și de credit atrase în circuit interna țional;
Î mijloace, instrumente, modalit ăți și acorduri interna ționale de
plată;
Î informații economice, financiare, monetare, sociale, politice la
nivelul economiei mondiale;
Î reglement ări, recomand ări necesare regl ării activit ăților
financiare și monetare interna ționale.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

• În ce const ă structura fenomenului mondo–financiar-monetar?
• Care este rolul modelelor de diferite grade de generalizare în desprinderea
conținutului fenomenului analizat?
• Care sunt st ările dinamice în care intr ă sistemul Economiei mondiale și sub ce
formă se reliefeaz ă aceste stări în conținutul fenomenului m ondo financiar-monetar?
• Prin ce tipuri de leg ături (relații) activitatea financiar-monetar ă primește fondul
de informa ții care îi determin ă aspectele calitative și pe cele cantitative?
• Ce caracteristici determin ă relațiile calitative pentru activitatea financiar-
monetară?
• Ce caracteristici dau acestei activit ăți relațiile de tip cantitativ?
• Care sunt argumentele folosirii sistemului de tip cibernetic în redarea sistemului
financiar-monetar și a celui al Economiei mondiale?
• Care sunt componentele sist emului financiar-monetar și atribuțiile lor în
derularea fenomenului similar?
• Ce "produse finite" asigur ă sistemul în cauz ă pentru Economia mondial ă și care
este rolul acestora?
• Ce abateri și disfuncționalități pot să apară în activitatea financiar-monetar ă și ce
greutăți pot să creeze acestea activit ăților economice, politice, militare, culturale etc.
desfășurate în context mondial?