Sistemul de Pensii Publice
LUCRARE DE LICENȚĂ
SISTEMUL DE PENSII PUBLICE.
PRINCIPII, ASIGURAȚI, STAGIUL DE COTIZARE ȘI CIBUȚIA DE ASIGURĂRI SOCIALE. NOȚIUNEA DE PENSII ȘI CATEGORII DE PENSII.
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 PRINCIPIILE ȘI ASIGURAȚII SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII
Noțiunea de pensii
Principiile sistemului public de pensii
Asigurații sistemului public de pensii
Declarația de asigurare
1.4.1. Suspendarea declarației individuale de asigurări
1.4.2. Încetarea declarației individuale de asigurări
1.4.3. Acte necesare
1.4.4. Contravenții
CAPITOLUL 2. STAGIUL DE COTIZARE SI CONTRIBUȚIA DE ASIGURĂRI SOCIALE
2.1. Stagiul de cotizare în sistemul public de pensii
2.2. Contribuția de asigurări sociale
2.3. Categorii de contribuabili în sistemul public de pensii
2.4. Cotele de contribuții
2.5. Calculul și plata contribuției individuale ale asigurării sociale
2.6. Bugetul asigurărilor sociale de stat
2.6.1. Conținutul economic al bugetului asigurărilor sociale de stat
2.6.2. Elaborarea și adoptarea bugetului asigurărilor sociale de stat
2.6.3. Execuția bugetului asigurărilor sociale de stat
CAPITOLUL 3. CATEGORII DE PENSII
3.1. Pensia pentru limita de vârstă
3.2. Pensia anticipată
3.3. Pensia anticipată parțial
3.4. Pensia de invaliditate
3.5. Pensia de urmaș
3.6. Calculul pensiei
CAPITOLUL 4. STABILIREA, PLATA PENSIEI ȘI RĂSPUNDEREA JURIDICĂ
4.1. Stabilirea pensiei
4.2. Plata pensiei
4.3. Alte drepturi de asigurări sociale
4.3.1.Tratamentul balnear
4.3.2. Bilete de odihnă
4.3.3. Ajutorul de dece
4.4. Jurisdicția asigurărilor sociale
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Pentru toate generațiile, în special pentru vârsta a treia, pensia este cea mai importantă sursă de venit pentru cei care au muncit, atât pentru stat cât și pentru sectorul privat. Ea ar trebui, in primul rând să fie decentă si in al doilea rând să-i asigure omului siguranța zilei de mâine. În ziua de azi, sunt mulți vârstnici fără un sprijin din partea familiei si probabil o pensie mult prea mică pentru nevoile sale. Din acest considerent m-am oprit asupra acestei teme.
Un proverb spus de catre Vitomir Teofilovic mi-a rămas imprimat in minte: „Pensiile se țin mai bine decât pensionarii. Nu se schimbă cu anii.” Într-adevăr pensiile nu se schimbă, însă traiul de zi cu zi este în continuă creștere.
În limba cuvântul „securitas-atis“ însemna „faptul de a fi la adăpost de orice pericol; sentiment de încredere și de liniște pe care îl dă cuiva absența unui pericol, protecție, apărare“.
Potrivit Biroului Internațional al Muncii,, noțiunea de securitate socială este definită ca fiind „protecția pe care societatea o acordă membrilor săi printr-un ansamblu de dispoziții publice contra mizeriei economice și sociale care îi amenință în caz de pierdere sau reducere importantă a câștigurilor datorate bolii, maternității, accidentului de muncă, șomajului, invalidității, bătrâneții sau decesului, precum și acordarea de îngrijiri medicale și alocații familiilor cu copii.“
În ceea ce privește securitatea socială, aceasta începe cu îngrijirile prenatale și se prelungește după moarte (cazul pensiei de urmaș). Idealul este ca fiecare membru al colectivității să fie protejat în caz de nevoie prin acest ansamblu de dispoziții publice.
Sistemul de pensii se bazează pe 3 piloni, pensia publică sau de stat fiind considerată pilonul 1. Acest sistem are în vedere dictonul “plătești pe măsură ce ești plătit“, care poate fi impus prin lege sau poate fi de tipul beneficiu definit.
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a suferit diferite modificări de-a lungul timpului , cea mai recentă modificare fiind făcută chiar la începutul anului 2014, astfel prin Legea nr.340/2013- legea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2014 , publicată în Monitorul Oficial nr. 776/12.12.2013 punctul de pensie crește de la 762,1 la 790,7 lei.
În prezenta lucrare intitulată Sistemul de pensii publice. Principii, asigurați, stagiul de cotizare și contribuția de asigurări sociale. Noțiunea de pensii și categorii de pensii voi încerca să prezint detaliat sistemul de pensii publice din România. Voi vorbi în primul rând drespre noțiunea de pensii, apoi despre cele nouă principii de bază ale acestuia, respectiv: principiul unicității, principiul obligativității, principiul contributivității, principiul egalității, principiul repartiției, principiul solidarității sociale, principiul autonomiei, principiul imprescriptibilității și ultimul, principiul incesibilității.
Capitolul 2 va conține stagiul de cotizare , categoriile de contribuabili , calcul și plata contribuției individuale ale asigurării sociale. Deasemenea, voi explica de unde provin veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat și ce anume acoperă cheltuielile acestora.
În cel de-al treilea capitol voi prezenta cele cinci categorii de pensii, și anume: pensia pentru limita de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parțială , pensia de invaliditate și în cele din urmă pensia de urmaș.
În ultimul capitol voi explica stabilirea pensiei, plata acesteia , cui i se acordă , de la ce dată și deasemenea voi vorbi despre alte drepturi de asigurări sociale: tratamentul balnear, biletele de odihnă, ajutorul de deces. În ultima parte a acestui capitol voi detalia jurisdicția asigurărilor sociale, când anume pot fi emise deciziile de pensie și cum anume se pot recupera debitele provenite din prestații de asigurări sociale.
CAPITOLUL 1 : PRINCIPIILE ȘI ASIGURAȚII SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII
1.1. Noțiunea de pensii
Pensia a fost definită ca sumă de bani acordată lunar persoanelor care au ieșit din producție pentru limita de vârstă, sau pentru invaliditate, precum și în unele cazuri urmașilor acestora.
Din punct de vedere etimologic, termenul pensie este de origine latină – el are semnificația de provizie pentru mâncare și locuință. La romani desemna alocația plătită periodic veteranilor (din armată) în semn de recunoștință pentru serviciile aduse.
Ea era oferită și persoanelor din afara granițelor imperiului, asigurând acestora locuință și un venit. Totuși, acolo unde nu existau locuințe disponibile, se putea încasa o alocație în numerar sau echivalent valoric pe tot restul vieții. Așadar, primele pensii au fost cele ale militarilor.
În sistemul asigurărilor sociale de stat s-a considerat că, pensiile sunt plăți lunare acordate foștilor salariați deveniți inapți de muncă datorită bătrâneții și invalidității, precum și urmașilor acestora sau pensionarilor decedați, în vederea asigurării lor materiale în cazurile reglementate prin normele juridice în vigoare.
Pensiile de asigurări sociale de stat constituie drepturi bănești care se acordă, de regulă persoanelor încadrate prin contract de muncă, la expirarea unei perioade determinate de activitate și la împlinirea vârstei prevăzute de lege ori în cazul pierderii totale sau în cea mai mare parte a capacității de muncă, precum și urmașilor acestor persoane.
În literatura de specialitate , s-a apreciat că analiza noțiunii de pensie scoate in evidență categoriile de pensii reglementate în sistemul asigurărilor sociale de stat.
Pensia, reprezintă un venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parțială a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrâneții sau atingerii unei vârste, invaliditatății sau decesului persoanei asigurate.
Principiile sistemului public de pensii
Noțiunea de principiu derivă din termenul latinesc principium și este definită ca fiind un „element fundamental, idee, lege de bază pe care se întemeiază o teorie științifică, un sistem politic, juridic, o normă de conduită etc.“ sau ca „element primordial, cauză primară sau punct de plecare a ceva“.
„Orice principiu este, deci, un început, în plan ideal sau, de asemenea, o sursă, o cauză de acțiune“.
În teoria și practica dreptului se fac frecvente referiri la noțiunea sau categoria de ,,principii“. Ca noțiune generică ,,principiile“ nu sunt specifice doar dreptului. Orice activitate intelectuală sau de practică umană rațională , indiferent de domeniul ei – filosofie , morală , știință, logică , artă , tehnică , economie , muncă in general – adică tot ce ține de manifestarea esenței umane se întemeiază și se face referințe la anumite ,,principii “.
În esența lor ,,principiile“ sunt abstractizări și generalizări ale cunoașterii și experienței umane prin care se reflectă ,,spiritul“ și orientarea gândirii umane într-un anumit domeniu. Formulate ca sinteze superioare ale gândirii și experienței practice principiile constituie totodată și criteriile de maximă referință sau raportare a judecății , conduitei, acțiunii sau experienței umane în desfășurarea lor concretă. Forța determinativă a principiilor este de cele mai multe ori axiomatică decurgând din exprimarea sintetică a unui adevăr evident prin el însuși ; cu alte cuvinte, principiile sunt expresia cea mai generală , mai sintetică a cunoștințelor și experiențelor umane decantate într-un domeniu pe care se întemeiază existența și evoluția acestora. De aceea, principiile se afirmă ca niște percepte, idei directoare, reguli sau norme generale călăuzitoare ale manifestării omului ca ființă rațională, conștientă.
Potrivit doctrinei de specialitate sistemul de pensii publice se organizează și funcționează având următoarele principii de bază :
principiul unicitătii , potrivit căruia statul organizează si garantează sistemul public de pensii bazat pe aceleasi norme de drept , pentru toti participantii la sistem;
principiul obligativitătii , potrivit căruia persoanele fizice si juridice au , conform legii , obligația de a participa la sistemul public de pensii , drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu indeplinirea obligațiilor;
principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite;
principiul egalității , prin care se asigură tuturor participanților la sistemul public de pensii , contribuabili si beneficiari , un tratament nediscriminatoriu, intre persoanele aflate in aceeasi situație juridică , in ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege;
principiul repartiției, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligațiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;
principiul solidarității sociale , conform căruia participanții la sistemul public de pensii își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege;
principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii, conform legii;
principiul imprescribilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
principiul incesibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parțial;
1.3. Asigurații sistemului public de pensii
Asigurații sistemului public de pensii pot fi cetățeni români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au domiciliul sau reședința în România.
Apatrizii sunt acele persoane fără cetățenie , adică persoanele care au renunțat la cetățenia statului de origine și nu au dobândit încă cetățenia statului unde s-au stabilit.
Pot fi asigurați ai sistemului public de pensii și cetățenii români, cetățenii altor state și apatrizii care nu au domiciliul sau reședința în România, în condițiile prevăzute de instrumentele juridice cu caracter internațional la care România este parte, aceștia având obligația să plătească contribuții de asigurări sociale și deasemena au dreptul să beneficieze de prestații de asigurări sociale .
În sistemul public de pensii există anumite categorii de persoane care sunt asigurate obligatoriu, acestea sunt, după cum urmează:
persoanele care desfășoară activități pe bază de contract temul public de pensii își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege;
principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii, conform legii;
principiul imprescribilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
principiul incesibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parțial;
1.3. Asigurații sistemului public de pensii
Asigurații sistemului public de pensii pot fi cetățeni români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au domiciliul sau reședința în România.
Apatrizii sunt acele persoane fără cetățenie , adică persoanele care au renunțat la cetățenia statului de origine și nu au dobândit încă cetățenia statului unde s-au stabilit.
Pot fi asigurați ai sistemului public de pensii și cetățenii români, cetățenii altor state și apatrizii care nu au domiciliul sau reședința în România, în condițiile prevăzute de instrumentele juridice cu caracter internațional la care România este parte, aceștia având obligația să plătească contribuții de asigurări sociale și deasemena au dreptul să beneficieze de prestații de asigurări sociale .
În sistemul public de pensii există anumite categorii de persoane care sunt asigurate obligatoriu, acestea sunt, după cum urmează:
persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari; funcționarii publici; cadrele militare în activitate, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
persoanele care își desfașoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate cu cele ale persoanelor amintite mai sus ;
persoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru șomaj;
persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una dintre situațiile următoare:
administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
membrii ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;
persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;
persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora:
alte persoane care realizează venituri din activități profesionale.
cadrele militare trecute în rezervă, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat.
Persoanele care realizează venituri din natură profesională, altele decât cele salariale, din :
dreptul de autor și drepturile conexe , obiect al acestora constituie operele originale de creație intelectuală în domeniul literar, artistic sau științific , oricare ar fi modalitatea de creație , modul sau forma de exprimare și independent de valoarea și drepturile sui-generis.
Contracte / convenții încheiate , potrivit Codului civil.
Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială, avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure, respectiv să își completeze venitul asigurat .
1.4. Declarația de asigurare
Persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut și care se află în una dintre situațiile următoare: administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice, persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora, alte persoane care realizează venituri din activități profesionale, care au cel puțin vârsta de 18 ani sunt obligate să se asigure pe baza declarației individuale de asigurare.
Acesta se depune in termen de 30 de zile de la data încadrării în situația amintită mai sus la Casa teritorială de Pensii competentă, în funcție de domiciliul sau reședința persoanei.
Venitul lunar asigurat pentru persoanele menționate mai sus este cel stabilit prin declarația individuală de asigurare și nu poate fi mai mic decât suma reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și mai mare decât valoarea corespunzătoare a de 5 ori câștigul salarial mediu brut.
În situația în care se constată erori în cuprinsul declarațiilor, indiferent de cauzele producerii acestora, și/sau modificări ale datelor pe baza cărora se stabilesc stagiul de cotizare și punctajul mediu anual ale asiguratului, persoanele juridice ori fizice sunt obligate să depună o declarație nominală de asigurare rectificativă.
Casa Națională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, controlează modul in care angajatorii, precum și instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj respectă dispozițiile legale privind întocmirea și depunerea declarației nominale de asigurare și a obligațiilor de plată, precum și respectarea termenelor de depunere.
Casele de pensii sectoriale controlează modul în care angajatorii din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale respectă dispozițiile legale privind întocmirea și transmiterea declarației nominale de asigurare, precum și termenele de transmitere .
Angajatorii, precum și instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj, angajatorii din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale sunt obligate să pună la dispoziția reprezentanților Casei Naționale de Pensii Publice și ai caselor teritoriale de pensii toate documentele necesare verificării legalității și corectitudinii datelor înscrise în declarația nominală de asigurare și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat .
Pentru perioadele de după 31 martie 2001, declarația nominală de asigurare constituie documentul pe baza căruia se stabilește stagiul de cotizare în sistemul public de pensii și punctajul mediu anual pentru asigurații sistemului public de pensii, cu excepția cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale. În cazul acestora, declarația constituie singurul document pe baza căruia se stabilește stagiul de cotizare în sistemul public de pensii și punctajul anual de la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010.
În situațiile în care, pentru perioadele amintite mai sus, derularea raporturilor de muncă sau de serviciu nu poate fi dovedită prin declarația nominală de asigurare, în vederea stabilirii stagiului de cotizare și a punctajului anual, pot fi valorificate și alte acte doveditoare.
Obligația prezentării actelor doveditoare revine persoanei în cauză .
Administratorii sau managerii care au încheiat contract de administrare ori de management, membrii ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice,persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora și alte persoane care realizează venituri din activități profesionale se exceptează de la obligativitatea depunerii declarației de asigurare, dacă beneficiază de una dintre categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege sau dacă se găsesc în una dintre următoarele situații:
– persoane care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari;
– funcționari publici;
– cadre militare în activitate, soldați și gradați voluntari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
– persoane care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe;
– persoane care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite in cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate;
– persoane care beneficiază de drepturi bănești lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru șomaj ;
– cadrele militare trecute în rezervă , polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul adinistrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat , din domeniul aparării naționale , ordinii publice și siguranței naționale , care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat.
1.4.1. Suspendarea declarației individuale de asigurare
În situația în care pe parcursul derulării asigurării în baza declarației individuale de asigurare se face dovada că într-un an calendaristic nu se realizează venituri la nivelul prevăzut de lege, declarația se suspendă la cererea asiguratului sau din inițiativa casei teritoriale de pensii.
În perioada de suspendare nu se datorează contribuția de asigurări sociale și perioada respectivă nu constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.
În situația în care, în perioada de suspendare, s-au achitat contribuții de asigurǎri sociale, acestea nu se restituie, fiind luate în calcul la determinarea stagiului de cotizare și a punctajului lunar pentru stabilirea drepturilor de pensie.
Declarația individuală de asigurare este suspendată de drept, în condițiile legii, pe perioada în care asiguratul a beneficiat de concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate și/sau de concedii pentru creșterea copilului până la împlinirea
vârstei de un an, 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap.
1.4.2. Încetarea declarației individuale de asigurare
Asigurații care fac dovada că nu se mai regăsesc în situațiile pentru care asigurarea este obligatorie, au obligația să depună la casele teritoriale de pensii, în termen de 30 zile de la modificarea situației, formularul-tip de încetare a declarației individuale de asigurare în sistemul public de pensii, aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale.
1.4.3. Acte necesare
La depunerea declarației individuale de asigurare persoana obligată să se asigure prezintă asigurătorului, după caz, următoarele documente:
actul de identitate, în original și în copie, certificarea pentru conformitate a copiei făcându-se de către asigurător;
copie a contractului de administrare ori de management, în cazul administratorilor sau managerilor care au încheiat contract de administrare ori de management;
copie a certificatului de înregistrare la registrul comerțului, copii ale declarațiilor fiscale depuse în cazul membrilor întreprinderii individuale și ai întreprinderii familiale;
copie a certificatului de înregistrare la registrul comerțului, copii ale declarațiilor fiscale depuse în cazul persoanelor fizice autorizate să desfășoare activități economice;
copie a contractului individual de muncă sau a altui document din care rezultă desfășurarea activității, încheiat cu societatea angajatoare, în cazul persoanelor angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;
copie a contractului, a acordului sau a altui document din care rezultă desfășurarea activității, încheiat cu societatea angajatoare, în cazul altor persoane care realizează venituri din activități profesionale.
Ori de câte ori intervin modificări ale elementelor care au stat la baza declarației individuale de asigurare, asiguratul are obligația de a depune la casa teritorială de pensii o comunicare de modificare a declarației.
1.4.4. Contravenții
În conformitate cu prevederile art.144 din Legea nr.263/2010, constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între:
500 si 1000 lei, pentru:
nedepunerea declarației individuale de asigurare ;
nerespectarea cotelor de contribuție de asigurări sociale stabilite;
neplata și calculul majorărilor de întârziere la plata contribuției de asigurări sociale ;
nerespectarea obligației comunicării modificărilor intervenite referitoare la condițiile de acordare a pensiei;
calculul și plata eronate ale ajutorului de deces de instituția care efectuează plata acestuia;
date eronate cuprinse în cererile prin care se face dovada vechimii în muncă , a timpului util la pensie pentru agricultori și a stagiului de cotizare , necesare stabilirii drepturilor de pensie;
neplata, timp de trei luni consecutiv , în condițiile legii, a contribuției de asigurări sociale datorate de către administratorii sau managerii care au încheiat contract de administrare ori de management, membrii ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice,persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora și alte persoane care realizează venituri din activități profesionale;
fapta persoanei de a nu transmite , timp de trei luni consecutiv, la casele teritoriale de pensii , respectiv la casele de pensii sectoriale declarația nominală de asigurare;
1500-5000 lei, pentru:
nedepunerea la termen a declarației nominale de asigurare ;
nerespectarea metodologiei și a criteriilor de încadrare în condiții deosebite de muncă;
nerespectarea bazei de calcul a contribuției de asigurări sociale ;
neachitarea de către angajator , în condițiile stabilite de lege , a ajutorului de deces;
nerespectarea termenelor prevăzute de lege pentru plata contribuției de asigurări sociale;
refuzul de a pune la dispoziția organelor de control ale CNPP , ale caselor teritoriale de pensii, precum și ale caselor de pensii sectoriale documentele justificative și actele de evidență necesare în vederea stabilirii obligațiilor de asigurări sociale , precum și în vederea recuperării creanțelor prin executare silită;
fapta persoanei de a nu vira pentru o perioadă de trei luni consecutiv, la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuția de asigurări sociale reținută de la asigurat;
5000-10000 lei, pentru:
– neplata de către angajator , timp de trei luni consecutiv , în condițiile legii , a contribuției de asigurări sociale la bugetul asigurărilor de stat;
CAPITOLUL 2: STAGIUL DE COTIZARE SI CONTRIBUȚIA DE ASIGURĂRI SOCIALE
2.1. Stagiul de cotizare în sistemul public de pensii
Vechimea în muncă reprezintă munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă, incepând cu data de 1 aprilie 2001 noțiunea de ,,vechime în muncă” a fost înlocuită cu ,,stagiu de cotizare”.
Stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii , precum și cea pentru care asigurații cu declarație individuală de asigurare sau contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul de pensii.
Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii :
vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001;
vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiilor, în cazul cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi;
perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 și data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, în care persoanele au fost asigurate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale;
perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și data intrării în vigoarea prezentei legi, în cazul cadrelor militare trecute în rezervă, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat.
perioada suplimentară la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu acordată în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții, în cazul cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale.
perioadele de până la data de 1 aprilie 2001 în care o persoană:
a) s-a aflat în una dintre următoarele situații:
– a beneficiat de pensie de invaliditate ;
– a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar , organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
– a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită , a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
– a beneficiat în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizații de asigurări sociale acordate potrivit legii;
– a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005 , de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă și boli profesionale;
– a beneficiat , începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani;
– a fost elev al unei școli militare / școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională , ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar.
b) are stabilite drepturi privind vechimea în muncă în baza prevederilor Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.
timpul util la pensie realizat de agricultori, în condițiile reglementate de legislația privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, anterioară datei de 1 aprilie 2001.
perioadele de timp pentru care asigurații datorează și/sau plătesc contribuții de asigurări sociale în sistemul public de pensii din România, precum și în alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale la care România este parte.
perioadele de asigurare realizate sau recunoscute ca atare în alte țări, în condițiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internațional la care România este parte și/sau regulamente comunitare.
În sistemul public de pensii, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator și asigurat sau, după caz, s-a datorat și plătit de către persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care sunt administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice, persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora, alte persoane care realizează venituri din activități profesionale, avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure, respectiv să își completeze venitul asigurat.
In sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, numai dacă în aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare, în cazul în care asiguratul:
a) a beneficiat de pensie de invaliditate;
b) a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă; persoanele încadrate în această categorie , beneficiază de asimilarea ca stagiu de cotizare , a unei singure perioade de studii, la alegere;
c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizații de asigurări sociale;
e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă și boli profesionale;
f) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
g) a fost elev al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar.
Certificarea asiguraților stagiului de cotizare se face o dată la 2 ani, de către Casa Națională de Pensii Publice și de către casele de pensii sectoriale, este posibil să se facă certificarea și la cererea asiguraților , contra cost, tariful serviciului respectiv se stabilește anual de CNPP si casele de pensii sectoriale.
2.2.Contribuția de asigurări sociale
Contribuția de asigurări sociale, denumită CAS, este cea mai mare contribuție pe care atât angajatul cât și angajatorul au obligația să o plătească. Cotele de contribuție de asigurări sociale sunt diferențiate in funcție de condițiile de muncă normale, deosebite, speciale și alte condiții de muncă.
Locurile de muncă în condiții deosebite sunt acele locurile unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe asupra securității și sănătății în muncă a asiguraților.
Locurile de muncă în condiții speciale sunt locurile unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puțin 50% din timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe grave asupra securității și sănătății în muncă a asiguraților;
Locurile de muncă în alte condiții sunt locurile de muncă și activitățile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale care implică pericol permanent de vătămare corporală gravă, invaliditate, mutilare, suprimare a vieții ori de pierdere a libertății – captivitate, terorism, răpiri, luări ca ostatici ori alte asemenea situații – și pentru care nu se pot lua măsuri de prevenire sau de protecție.
2.3. Categorii de contribuabili în sistemul public de pensii
În sistemul public de pensii sunt contribuabili, după caz:
asigurații care datorează contribuții individuale de asigurări sociale;
angajatorii și instituțiile care efectuează plata ajutoarelor în situația cadrelor militare trecute în rezervă, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat;
persoanele juridice la care își desfășoară activitatea asigurații, persoane care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, asimilate angajatorului;
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, care administrează bugetul asigurărilor pentru șomaj, instituție care, pentru șomeri, este asimilată angajatorului;
persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut și care sunt administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice, persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora, persoane care realizează venituri din activități profesionale, precum și cei care se pot asigura în baza unui contract de asigurare (avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure).
2.4. Cotele de contribuții
Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt diferențiate în funcție de condițiile de muncă normale, deosebite, speciale și alte condiții de muncă, acestea sunt:
31,3% pentru condiții normale de muncă, datorate de angajator și angajați, din care 10,5% datorate de angajați și 20,8% datorate de angajatori;
36,3% pentru condiții deosebite de muncă, datorate de angajator și angajați, din care 10,5% datorate de angajați și 25,8% datorate de angajatori;
41,3% pentru condiții speciale și alte condiții de muncă, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, datorate de angajator și angajați, din care 10,5% datorate de angajați și 30,8% datorate de angajatori.
Calculul contribuțiilor sociale individuale se realizează prin aplicarea cotelor prevăzute mai sus asupra bazei lunare de calcul, corectată cu veniturile specifice fiecărei contribuții în parte.
Contribuția individuală se datorează de către:
– persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari;
– funcționarii publici;
– cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
– persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.
– persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești.
Administratorii sau managerii care au încheiat contract de administrare ori de management, membrii ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice,persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora și alte persoane care realizează venituri din activități profesionale datorează integral cota de contribuție de asigurări sociale corespunzătoare condițiilor normale de muncă.
Contribuția de asigurări sociale pentru :
șomeri se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru șomaj la nivelul cotei stabilite pentru condiții normale de muncă , cu excepția plăților compensatorii și a veniturilor de completare acordate salariaților din industria de apărare , în perioada de reducere temporară a activității;
persoanele care beneficiază de plăți compensatorii se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj la nivelul cotei contribuției individuale de asigurări sociale , cu excepția cazurilor în care, prin lege , se dispune altfel;
cadrele militare trecute în rezervă , polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat , din domeniul apărării naționale , ordinii publice și siguranței naționale , care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat ,se suportă integral din bugetul de stat, la nivelul cotei stabilite pentru condiții normale de muncă .
2.5. Calculul și plata contribuției individuale de asigurări sociale
Calculul și plata contribuției de asigurări sociale de către persoanele enumerate mai jos, respectiv de către angajatorii acestora, se fac lunar de către angajatori:
– persoane care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari;
– funcționari publici;
– cadre militare în activitate, soldați și gradați voluntari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
– persoane care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe;
– persoane care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite in cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești;
Calculul și plata contribuției individuale de asigurări sociale pentru perioada în care asiguratul beneficiază de indemnizație de asigurări sociale de sănătate care se efectuează, de către:
angajator , pentru persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari,funcționarii publici,cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe, persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești;
instituția abilitată de lege să efectueze plăți din bugetul asigurărilor pentru șomaj , pentru persoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru șomaj, denumite în continuare șomeri;
Casa de Asigurări de Sănătate, pentru persoane care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salariat mediu brut și care se află în una dintre situațiile următoare: administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice, persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora, alte persoane care realizează venituri din activități profesionale.
Pentru șomeri, calculul și plata contribuției de asigurări sociale se fac lunar de către instituția care administrează bugetul sigurărilor pentru șomaj iar în situația cadrelor militare trecute în rezervă, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naționale , ordinii publice și siguranței , care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, de către instituția care achită drepturile respective.
Plata contribuției de asigurări sociale datorate de administratorii sau managerii care au încheiat contract de administrare ori de management, membrii ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice,persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora și alte persoane care realizează venituri din activități profesionale, avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure se face lunar de către aceștia sau, în numele lor , de către orice altă persoană , în contul casei teritoriale de pensii la care sunt asigurați. În cazul avocaților, personalului clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public , plata contribuției se poate face și anticipat, pe o perioadă de cel mult 12 luni.
2.6. Bugetul asigurărilor sociale de stat
Termenul de buget provine din latina veche, unde cuvântul „bulga” avea semnificația de sac sau pungă cu bani. Cu aceeași semnificație termenul apare și în limbile europene clasice (bouge, bougette în limba franceză, respectiv budget în limba engleză).
Asigurările sociale în România au avut cadrul legal reglementat pentru prima dată prin Legea pentru organizarea meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești din 1912. Până atunci, în stabilirea despăgubirilor pentru accidentele de muncă s-a aplicat teoria răspunderii delictuale.
Victima accidentului de muncă trebuia să facă proba că accidentul de muncă s-a produs din vina patronului. Ulterior, în soluționarea litigiilor privind despăgubirile pentru accidentele de muncă, s-a recurs la teoria răspunderii contractuale, patronul fiind acela care trebuia să facă dovada nevinovăției sale și era exonerat de vinovăție dacă dovedea că a existat un caz fortuit sau culpa lucrătorului. După 1910 s-a apelat la teoria riscului profesional, patronul fiind răspunzător pentru orice accident al lucrătorului. Această orientare a impus obligativitatea asigurărilor. De asigurări nu beneficiau decât cei care cotizau.
Din acest buget sunt acoperite sumele necesare sistemului de pensii, indemnizațiilor de șomaj, pentru concedii medicale (incapacitate temporară de muncă) și de maternitate, pentru pensii de invaliditate, ajutoare sociale, bilete de tratament și odihnă, reconversie profesională, ajutoare de deces.
Bugetul asigurărilor sociale de stat este în responsabilitatea Ministerului Muncii (acest minister a cunoscut denumiri diferite și extensii de competențe – familie, solidaritate socială, egalitate de șanse) și se adoptă în aceeași procedură și după același calendar bugetar ca și bugetul de stat.
Veniturile acestui buget sunt alcătuite din:
– contribuții de asigurări de la angajați și angajatori;
– venituri nefiscale;
– subvenții.
Contribuțiile sunt:
• contribuții de asigurări sociale
– ale angajatorului:
– pentru condiții normale de muncă – 29%;
– pentru condiții deosebite de muncă – 34%;
– pentru condiții speciale de muncă – 29%;
– ale angajaților – 9,5%, indiferent de condițiile de muncă.
Cuantumurile contribuției sunt diferite pentru că vârsta și vechimea necesare pentru pensionare sunt mai mici la condițiile deosebite de muncă (fosta grupa a II-a de muncă) și la condițiile speciale de muncă (fosta grupa I de muncă).
• contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj:
– angajatori – 2%;
– angajat – 1%;
• contribuția angajatorului la Fondul de garantare a creanțelor salariale – 0,25%;
• contribuția de asigurare pentru accidente, în funcție de clasa de risc – de la 0,4 la 3,6% asupra fondului total de salarii brute.
Din bugetul asigurărilor sociale de stat sunt acoperite și cheltuielile necesare funcționării Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
2.6.1.Conținutul economic al bugetului asigurărilor sociale de stat
Bugetul asigurărilor sociale de stat este o componentă a bugetului public național, el se întocmeste distinct de bugetul de stat si se aprobă de către Parlament după aprobarea bugetului de stat, dobândind astfel o autonomie deplină, în el se reflectă constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor bănesti necesare ocrotirii pensionarilor, salariaților si membrilor familiei acestora.
Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile și cheltuielile sistemului public de pensii.
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din:
Contribuții de asigurări sociale , dobânzi și penalități de întârziere , precum și din alte venituri;
Sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor de stat , care se aprobă prin legile bugetare anuale;
La acestea se adaugă veniturile nefiscale provenite din:
contribuția personalului pentru bilete de tratament si odihnă
alte venituri ce se obțin din lichidarea debitelor din anii anteriori, majorări sau amenzi aplicate pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat si pentru practicarea muncii la negru;
Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă:
contravaloarea prestațiilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii;
cheltuielile privind organzarea și funcționarea sistemului de public de pensii;
finanțarea unor investiții proprii;
alte cheltuieli, prevăzute de lege;
Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual până la 3 %pentru constituirea unui fond de rezervă, acest fond nu poate depăși nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar respectiv și se utilizează pentru acoperirea prestațiilor de asigurări sociale în situații temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public de pensii, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, însă nu poate fi folosit în primii 3 ani de la începerea constituirii acestuia. Acesta se constituie în anii în care bugetul asigurărilor sociale de stat este excedentar, nu primește sume pentru echilibrare și numai după acoperirea deficitelor din anii precedenți ale bugetului asigurărilor sociale de stat.
2.6.2. Elaborarea și adoptarea bugetului asigurărilor sociale de stat
Potrivit unor autori ,bugetul asigurărilor sociale de stat se elaborează si se administrează de Ministerul Muncii si Solidarității Sociale în care sens emite instrucțiuni si norme metodologice cu avizul Ministerului Finanțelor Publice si adoptă măsuri organizatorice care să asigure efectuarea corectă si la timp a lucrărilor de elaborare a proiectului de buget . Acesta se fundamentează pe prognoze anuale privind nivelul mediu al pensiilor, salariilor si diversilor indicatori economici, precum si obiectivele si modelul social promovat de Guvern cu privire la asigurarea măsurilor de protecție si asistență socială pentru anumite categorii sau grupuri de persoane, cu acțiuni care vor contribui la asigurarea locului de muncă pentru obținerea de venituri permanente.
Aceiași autori sunt de părere că măsurile de asigurare socială trebuie să aibă ca obiective:
creșterea gradului de ocupare a populației active si implicit;
diminuarea corespunzătoare a somajului prin stimularea cereri de noi locuri de muncă;
alocațiile pentru somaj să fie dimensionate în funcție de anumite criterii bine stabilite (vechimea în muncă si ultimul salariu brut), iar utilizarea acestuia să fie îndreptată si spre încadrarea tinerilor si a somerilor;
acțiuni de calificare, recalificare si reorientare a forței de muncă în funcție de cererea existentă pe piața muncii;
din legislația în domeniu să fie eliminată plafonarea pensiilor si stabilirea unei valori minime garantată de stat a punctului de pensie;
indexarea pensiei periodic, care să acopere integral rata inflației, implementarea unei scheme de pensii obligatorii echitabile, indiferent de data pensionării;
asistența socială să pună în centrul preocupărilor de natură socială, familia care să beneficieze de alocații pentru asistență si pentru dezvoltarea familială.
Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat este înaintat Parlamentului , acesta va fi examinat de către comisiile permanente buget-finanțe ale celor două camere. După ce a fost studiat în amănunt ,proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat, comisiile respective pot propune îmbunătățiri referitoare la venituri si cheltuieli ,care la rândul lor sunt supuse examinării. După adoptarea de către Parlament și promulgare, bugetul asigurărilor sociale de stat se publică în Monitorul Oficial , astfel Ministerul Muncii și Solidarității modifică bugetele direcțiilor sale județene, și aceștia la rândul lor fac modificările corespunzătoare în bugetele de asigurări sociale ale oficiilor , agenților economici și instituțiilor subordonate și face repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor.
2.6.3. Execuția bugetului asigurărilor sociale de stat
Această fază, a executării, cuprinde modul de încasare a veniturilor ,la termenele legale și efectuarea cheltuielilor la nivelul stabilit. Executarea bugetului asigurărilor sociale de stat se face prin intermediul unităților teritoriale ale trezoreriei statului, toate operațiunile de încasare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor derulându-se prin aceste instituții. Agenții economici si instituțiile publice sunt obligate să calculeze corect si să vireze la termenele stabilite legal, contribuția asigurărilor sociale de stat, etc, să onoreze la timp drepturile de asigurări sociale la locul de muncă si să țină corect si la zi evidența veniturilor si efectuarea cheltuielilor de asigurări sociale. Organizarea execuției de casă a bugetul asigurărilor sociale de stat, este un proces complex, chiar dacă, aceasta se realizează prin sistemul de trezorerie care se ocupă de încasarea, păstrarea si eliberarea resurselor bugetare, trebuie să respecte anumite principii, respectiv:
principiul delimitării atribuțiilor organelor care dispun de mijloacele bugetare
(ordonatorul principal de credite – Ministerul Muncii si Solidarității Sociale), de atribuțiile
organelor care se ocupă efectiv cu încasarea, păstrarea si eliberarea resurselor bugetare (Direcțiile județene ale Ministerului Muncii si Solidarității Sociale si trezoreriile teritoriale), care exercită controlul asupra respectării disciplinei financiare în domeniul veniturilor si a cheltuielilor;
principiul unității de casă ,ce presupune ca veniturile fiecărui buget al asigurărilor
sociale, să fie concentrate într-un singur cont deschis la trezoreria statului, iar eliberarea
resurselor să se facă numai pe baza deschiderilor de credite si alimentarea conturilor direcțiilor județene pe baza dispozițiilor de alimentare a conturilor, emise de ordonatorul principal de credite (Ministerul Muncii si Solidarității Sociale).
La 31 decembrie prevederile bugetului asigurărilor sociale de stat încetează a mai avea aplicabilitate, creditele bugetare de asigurări sociale neconsumate se închid cu 1 ianuarie a anului următor, ceea ce presupune efectuarea decontărilor corespunzător între Ministerul Muncii si Solidarității Sociale si Ministerul Finanțelor Publice, Trezoreria statului si Oficiile de plăți a pensiilor. Încheierea execuției bugetului asigurărilor sociale de stat , trebuie să aibă la bază datele din contabilitatea proprie, precum si cele puse ia dispoziție de unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, conturile de execuție si dările de seamă întocmite de direcțiile județene ale Ministerului Muncii si Solidarității Sociale, pe baza cărora se întocmeste contul de execuție si Darea de seamă anuală. Contul de execuție anuală se prezintă Guvernului pentru examinare, după care se înaintează Parlamentului pentru dezbatere si aprobare. Contul de execuție al bugetului asigurărilor sociale de stat urmează a fi aprobat prin Lege, după ce în prealabil a fost verificat de către Curtea de conturi, apoi se publică în Monitorul Oficial.
CAPITOLUL 3: CATEGORII DE PENSII
În sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii :
pensia pentru limita de vârstă;
pensia anticipată ;
pensia anticipatăn parțială;
pensia de invaliditate ;
pensia de urmaș;
3.1. Pensia pentru limita de vârstă
Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sau în specialitate.
Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați si 63 de ani pentru femei iar atingerea acestei vârste standard se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare .Stagiul minim de cotizare este de 15 ani iar cel complet de 35 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați iar atingerea acestor stagii se realizează prin creșterea stagiului minim respectiv cel complet de cotizare.
În cazul cadrelor militare în activitate , soldaților și gradaților voluntari , polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare , din domeniul apărării naționale , ordinii publice și siguranței naționale:
vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare.
stagiul minim de cotizare în specialitate este de 20 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, atingerea acestui stagiu realizându-se prin creșterea stagiului minim de cotizare în specialitate.
stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați iar atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea stagiului complet de cotizare.
Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează:
conform tabelului nr. 1 , în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite de muncă:
Tabelul nr.1
conform tabelului nr.2 , în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în domeniul apărării naționale , ordinii publice și siguranței naționale , încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite ,speciale și alte condiții , unitățile miniere , activitățile de cercetare , explorare , exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații , aviația civilă :
Tabelul nr.2
cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, după data de 23 august 1944, și /sau de prizonierat, în situația persoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, dacă se află în una din următoarele condiții :
a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătorești rămase definitivă sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracțiuni politice;
a fost privată de libertate în locuri de deținere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune;
a fost internată în spitale de psihiatrie;
a fost deportată în străinătate după 23 august 1944;
a fost constituită în prizonier de către partea sovietică după data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reținută în captivitate după încheierea armistițiului.
Condițiile prevederilor tabelului nr.2 se aplică în situația personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, dacă realizează numărul minim de ore de zbor, salturi sau starturi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.581/2001 privind criteriile de încadrare a personalului navigant din aviația civilă în condițiile speciale de muncă .
Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute in anexa nr.5 la lege, în funcție de gradul de handicap, după cum urmează:
cu 15 ani, în situația asiguraților cu handicap grav, dacă au realizat, în condițiile handicapului preexistent calității de asigurat, cel puțin o treime din stagiul de cotizare;
cu 10 ani, în situația asiguraților cu handicap mediu, dacă au realizat, în condițiile handicapului preexistent calității de asigurat cel puțin doua treimi din stagiul de cotizare;
cu 10 ani, în situația asiguraților cu handicap mediu, dacă au realizat, în condițiile handicapului preexistent calității de asigurat, stagiul complet de cotizare;
Nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puțin o treime din stagiul de cotizare.
Reducerile vârstelor standard de pensionare, pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 13 ani, dar vârstele de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 52 de ani pentru bărbați, respectiv de 45 de ani pentru cadrele militare în activitate , soldații și gradații voluntari , polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare , din domeniul apărării naționale , ordinii publice și siguranței naționale.
Între sistemul public de pensii și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș.
3.2. Pensia anticipată
Pensia anticipată se cuvine, cu cel mai mult 5 ani inaintea implinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puțin 8 ani mai mare decât singurul complet de cotizare prevăzut de prezenta lege. Pe lângă aceste condiții, în cazul cadrelor militare în activitate , soldaților și gradaților voluntari , polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare , din domeniul apărării naționale , ordinii publice și siguranței naționale, este necesară și realizarea stagiului minim de cotizare în specialitate și care se află în una dintre următoarele situații:
sunt trecute în rezervă/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzute de statutul cadrelor militare/ polițiștilor/ funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sau ca urmare a reorganizării unor unitãți și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale,ordinii publice si siguranței naționale;
sunt trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat, pentru serviciu militar/serviciu, de către comisiile de expertiză medico-militarã.
La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau in considerare următoarele perioade asimilate, dacă:
a beneficiat de pensie de invaliditate;
a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar , organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus , pe durata legal stabilită , a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
a fost elev al unei școli militare / școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională , ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut din sistenul adninistrației penitenciare, cu excepția liceului militar;
La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârstă, pensia anicipată se transformă în pensie pentru limita de vârstă și se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de suspendare a plății pensiei anticipate. Această transformare a pensiei se face din oficiu .
3.3. Pensia anticipată parțială
Pensia anticipată parțial se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu pana la 8 ani însă , această reducere a vârstei nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere. În cazul cadrelor militare în activitate , soldaților și gradaților voluntari , polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare , din domeniul apărării naționale , ordinii publice și siguranței naționale, pentru condițiile acestea este necesară și realizarea stagiului minim de cotizare în specialitate și care se află în una dintre următoarele situații:
sunt trecute în rezervă/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzute de statutul cadrelor militare/polițiștilor/funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sau ca urmare a reorganizării unor unitãți și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
sunt trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat, pentru serviciu militar/serviciu, de către comisiile de expertiză medico-militarã.
La stabilirea stagiului de cotizare necesare acordării pensiei anticipate parțiale nu se iau în considerare următoarele perioade asimilate:
a beneficiat de pensie de invaliditate;
a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar , organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus , pe durata legal stabilită , a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
a fost elev al unei școli militare / școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională , ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut din sistenul adninistrației penitenciare, cu excepția liceului militar;
Cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limita de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75 % pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limita de vârstă.
Persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracției si prelucrării minereurilor neferoase cu conținut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copșa Mică si Zlatna, pe o rază de 8 km în jurul acestor localități, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea mai sus menționată .
Așa cum am mai menționat și la pensia anticipată ,la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pentru pensia anticipată parțială se transformă în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării și prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate parțiale ,iar transformarea aceasta se face din oficiu.
3.4. Pensia de invaliditate
Acest tip de pensie, se cuvine persoanelor care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza:
accidentelor de muncă si bolilor profesionale conform legii;
neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;
bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legatură cu munca.
Deasemenea, mai beneficiază de acest tip de pensie și persoanele care se află în una dintre următoarele situații:
a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus , pe durata legal stabilită , a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
a fost elev al unei școli militare / școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională , ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut din sistenul adninistrației penitenciare, cu excepția liceului militar;
elevii, ucenicii si studenții care și-au pierdut total sau jumătate din capacitatea de muncă, urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale;
persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă si marii mutilați , ca urmare a participării la lupta pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 ori în legatură cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care erau cuprinși într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității din această cauză;
În raport cu gradul de reducere a capacității de munca, invaliditatea este:
de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire;
de gradul II, caracterizat prin pierderea totala a capacității de muncă, cu păstrarea capacitătii de autoîngrijire;
de gradul III, caracterizat prin pierderea a cel putin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând sa presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
Pentru a se stabili gradul de invaliditate, se organizează o evaluare a capacității de muncă , aceasta se face la cerere, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul CNPP, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale, iar in cazul cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, de către comisiile de expertiza medico-militare de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională. Această cerere împreună cu documentele medicale ale persoanei în cauză se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcție de domiciliul persoanei respective sau, după caz, la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
În urma examinării clinice si analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacității de muncă și emite decizia medicală asupra capacității de muncă. În cazul cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională emit deciziile medicale de încadrare intr-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia central de expertiză medico-militarã a Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor sau a Serviciului Român de Informații după caz.
Pentru a patra categorie de obținere a pensiei , de invaliditate, legea ne oferă o procedură : după ce medicul expert al asigurărilor sociale, în urma unor investigații sau examinări suplimentare acordă prelungirea perioadei considerată concediu pentru incapacitate temporară de muncă poate fi contestată decizia medicală în termen de 30 de zile de la comunicare , aceasta realizându-se în termen de 5 zile de la emitere. Decizia medicală se emite in termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere.
Contestația se poate depune, în funcție de situație la comisiile medicale de contestații sau la comisiile central de exertiză medico-militara ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor si Serviciului Român de Informații. Acestea aparține centrelor regionale de expertiză medicală a capacitătii de muncă si Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Munca. Această contestație are un termen de soluționare de 45 de zile de la data înregistrării urmând ca decizia să fie comunicată în termen de 5 zile de la data comunicării.
Există două modalități de continuare a procedurii : atacarea deciziilor în termen de 30 de zile de la comunicare la instanțele judecătorești competente și necontestarea deciziilor în termen.
În cel de-al doilea caz , deciziile comisiilor de medicale de contestații și ale comisiilor central de expertiză medico-militara ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, au ca urmare rămânerea definitivă a acestora.
CNPP are posibilitatea prin instituțiile subordinate de a încheia contracte de prestări servicii medicale pentru investigații și examinări de specialitate suplimentare. Acestea pot fi efectuate doar în cadrul unor unități sanitare de specialitate, idee expusă în Art.72 din Legea 263.2010 : ,,În vederea efectuării de investigații si examinări de specialitate suplimentare, CNPP, prin instituțiile subordinate poate încheia contracte de prestări de servicii medicale cu unități sanitare de specialitate în condițiile legii”.
Persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obișnuite sau a unor accidente care nu au legatură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate dacă au realizat stagiul de cotizare necesar in raport cu vârsta, conform tabelului nr.3.
Tabelul nr.3
Pensia de invaliditate poate fi acordată următoarelor categorii de persoane:
persoanele care au realizat cel puțin jumătate din stagiul de cotizare;
persoanele care au suferit accidente de muncă și boli profesionale;
persoanele care suferă de neoplazie , schizofrenie și SIDA;
persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă si care a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus , pe durata legal stabilită , a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat și a fost elev al unei școli militare / școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională , ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut din sistenul adninistrației penitenciare, cu excepția liceului militar.
Pensiei de invaliditate a pensionarilor încadrați în gradul I i se adaugă pentru însoțitor o indemnizație în cuantum fix, reprezentând 80 % din valoarea unui punct de pensie. Conform legii această indemnizație este suportată de bugetul de stat.
Pensionarii de invaliditate au dreptul doar până la împlinirea vârstei standard de pensionare și doar la termenele stabilite de medicul expert ai asigurărilor sociale sau de către comisiile central de expertiză medico-militară la revizuiri medicale periodice în funcție de afecțiune.
Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale periodic în funcție de afecțiune la intervale cuprinse între un an și 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul extern al asigurărilor sociale sau după caz de către comisiile central de expertiză medico-militară. Aceste revizuiri trebuie să fie susținute la intervale cuprinse între un an și trei ani.
În urma fiecărei revizuiri medicale se poate emite o nouă decizie medicală. Medicul expert al asigurărilor sociale poate stabili în funcție de capacitatea de muncă :
menținerea în același grad de invaliditate;
încadrarea în alt grad de invaliditate;
redobândirea capacității de muncă.
În urma verificării medicale , dreptul la pensie se poate modifica sau poate înceta , începând cu luna următoare celei în care a fost eliberată decizia medicală asupra capacității de muncă. Dacă pensionarul nu se prezintă la această verificare , începând cu luna următoare plata pensiei se poate suspenda sau , după caz, înceta .Această decizie medicală , asupra capacității de muncă , eliberată în urma verificării, are aceleași proceduri de contestare si soluționare a deciziei inițiale, și se poate efectua și la cerera pensionarilor , dacă starea lor de sănătate s-a îmbunătățit sau agravat. Următoarele categorii de pensionari nu mai sunt supuși acestei verificări:
Persoanele care prezintă invalidități și afectează ireversibil capacitatea de muncă;
Persoanele care au împlinit vârstele standarde de pensionare;
au vârsta mai mică cu până la 5 ani față de vârsta standard de pensionare și au realizat stagiile complete de cotizare.
Institutului National de Expertiză Medicală si Recuperarea Capacității de Muncă sau al comisiilor centrale de epertiză medico-militare ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, stabilesc situațiile de mai sus numai pe baza de înștiințare , și cheamă pensionarul de invaliditate pentru expertiză, concluziile acesteia fiind obligatorii si definitive.
În momentul în care pensia de invaliditate se transformă în pensie pentru limită de vârstă , din oficiu , se acordă cuantumul cel mai avantajos, păstrându-se indemnizația pentru însoțitor.
3.5. Pensia de urmaș
Acest ultim tip de pensie, pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor ,în cazul în care , susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii .
Copiii care beneficiază de acest tip de pensie , sunt:
a) copiii până la vârsta de 16 ani;
b) copiii care își continuă studiile într-o forma de învățământ organizată potrivită legii, până la terminarea acestora fără a depăși vârsta de 26 de ani;
c) dacă un copil se află în una dintre situațiile de mai sus, și sufera de un grad de invaliditate, oricare ar fi acesta, beneficiază de pensie de urmaș pe toata durata invalidității.
În cazul soțului supraviețuitor, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani , la împlinirea vârstei standard de pensionare, beneficiază de pensia de urmaș pe tot parcursul vieții. Dacă durata căsătoriei mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș se diminuează cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus. Vârsta soțului supraviețuitor nu are relevanță atât timp cât suferă de o invaliditate de gradul I sau II , iar durata căsătoriei a fost de cel puțin un an.
Dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale , soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș dacă nu realizează venituri lunare ori dacă acestea sunt mai mici de 35 % din salariul mediu brut.
Soțul supraviețuitor care are în îngrijire, la data decesului susținătorului unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau daca aceastea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut.
Pensia de urmaș se stabilește, după caz, din :
pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat;
pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei limită de vârstă.
Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din punctajul mediu anual realizat de susținător aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat in funcție de numărul urmașilor îndreptățiți , astfel:
50%-pentru un singur urmaș;
75%-pentru 2 urmași;
100%-pentru 3 sau mai mulți urmași.
Dacă soțul supraviețuitor beneficiază de o pensie proprie și îndeplinește condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș , după soțul decedat, poate alege pensia cea mai convenabilă.
3.6.Calculul pensiei
Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie. La determinarea cuantumului pensiei si a cuantumului indemnizației pentru însoțitor, fracțiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului .
Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.
Persoanele cu stagiile complete sunt,după cum urmează:
– persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în locurile de muncă în condiții speciale din unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă sau activitate artistică ca, balerin, dansator, acrobat, jongler, clovn, călăreț de circ, dresor de animale sălbatice, solist vocal de operă și de operetă, instrumentist de instrumente de suflat, cascador. Stagiul complet de cotizare pentru aceste persoane este de 30 de ani;
– persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații sau de cel puțin 17 ani în zona a II-a de expunere la radiații, în locurile de muncă în care au prestat activități de de cercetare, explorare, exploatare sau complet de cotizare este de 22 de ani si 6 luni, în cazul celor care au desfășurat activitate in zona I de expunere la radiații, respectiv în zona a II-a de expunere la radiații;
– persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap grav, accentuat sau mediu. Stagiul de cotizare penru aceste persoane este în funcție de gradul de handicap după cum urmează:
asigurații cu handicap grav, o treime din stagiul general, complet de cotizare reglementat de lege,
asigurații cu handicap accentuat , două treimi din stagiul general , complet de cotizare ,
pentru asigurații cu handicap mediu , stagiul general complet de cotizare;
– nevăzătorii , dacă au realizat ca nevăzător cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare.
În cazul persoanelor care realizează stagii de cotizare în mai multe situații, pentru care legea prevede stagii complete de cotizare diferite, punctajul mediu anual se determină prin însumarea punctajelor medii anuale calculate corespunzător stagiilor complete de cotizare, pentru fiecare dintre situațiile respective.
Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv, și se calculează prin raportarea câștigului salarial brut /solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică. Pentru lunile pentru care Institutul Național de Stastistică încă nu a comunicat câștigul salarial mediu brut se utilizează, pentru întreaga lună, ultimul câștig salarial mediu brut comunicat.
Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează:
cuantumul pensiei de invaliditate, în situația în care a beneficiat de această pensie;
25 % din câștigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective, în situația care:
a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
a fost elev al unei școli militare /școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor si funcționarilor publici și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar.
cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, dacă a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă și boli profesionale.
În cazul persoanelor care beneficiază de perioadele asimilate beneficiind de pensie de invaliditate și care, în aceeași perioadă, obțin venituri pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, la calculul punctajului lunar al asiguratului se iau în considerare, prin cumulare, aceste venituri și cele stabilite pentru perioadele asimilate.
Pentru stagiul potențial , acordat persoanelor în drept să obțină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:
0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate ;
0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;
0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.
Pentru perioadele în care persoana a fost șomer, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile bănești lunare acordate care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.
Se exceptează persoanele care beneficiază de plăți compensatorii, pentru care s-a achitat contribuția din bugetul asigurărilor pentru șomaj. În acest caz, la determinarea punctajului lunar se utilizează suma obținută în urma aplicării asupra drepturilor primite a raportului dintre cota de contribuție de asigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă în condiții normale.
Pentru perioadele de asigurare realizate de către cadrele militare trecute în rezervă, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, la determinarea punctajului lunar se utilizează cuantumul ajutorului lunar care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.
În situația asiguraților care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor si drepturi conexe precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil, la determinarea punctajului lunar se utilizează suma obținută în urma aplicării asupra venitului care a constituit bază de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, a raportului dintre cota de contribuție individuală de asigurări sociale și cota de contribuție de asigurări sociale aprobată pentru locuri de muncă în condiții normale .
Pentru asigurații care au realizat stagiul minim de cotizare și care contribuie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută in anexa nr.5, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se majorează cu 0,5 %.
Pentru cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul adninistrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, care au realizat stagiul minim de cotizare în specialitate și care contribuie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se majorează cu 0,5 %.
Majorarea punctajului lunar nu se acordă pentru perioadele în care se cumulează pensia cu venituri de natură salarială .
Literatura de specialitate ne prezintă un procentaj oferit persoanelor care au lucrat în locuri de muncă încadrate în grupele I și II. Acestea primesc o mărire a punctajelor lunare realizate în perioadele respective , enumerate în felul următor:
cu 25 % pentru perioadele în care au desfășurat acrivități în locuri încadrate in grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite;
cu 50 % pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale;
cu 50 % pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în alte condiții de muncă .
Aceste punctaje (cel anual și cel cumulat pentru perioadele de cotizare) este transmis asiguraților de către Casa Națională de Pensii Publice si casele de pensii sectoriale la un interval de 2 ani. Valoarea punctului de pensie este de 790,7 lei, majorându-se în fiecare an , după următoarea formulă: 790,7 + 100% din rata medie a inflației + 50 % din creșterea reală a câștigului mediu brut din anul anterior. Pentru stabilirea valorii punctului de pensie pentru anul care urmează sunt folosiți indicatori definitive și comunicați de Institutul Național de Statistică, în anul curent pentru anul calendaristic anterior. În cazul în care există o neconcrodanță a indicatorilor realizați pe anul precedent și anume unul cu valoare negativă și unul cu valoare pozitivă se va utiliza la stabilirea valorii punctului de pensie acel indicator cu valoare pozitivă. În cazul în care au valori negative se păstrează ultima valoare a punctului de pensie.
Valoarea punctului de pensie crește în fiecare an , cu 100 % din rata inflației , adăugându-se 45 % din creșterea reală a salariului mediu brut realizat pe anul precedent. Acești 45 % se reduc cu câte 5 % în fiecare an. Această formulă se aplică începând cu anul 2021, urmând ca înepând cu anul 2030, valoarea punctului de pensie să se majoreze anual cu 100% din rata inflației, realizată pe anul precedent.
Salariile lunare se vor calcula într-un alt mod în cazul în care au fost înregistrate salarii pe oră sau salarii pe zi, menționate în carnetul de muncă , în carnetul de asigurări sociale sau în oricare alt act prevăzut de lege. Înmulțirea salariilor orare sau zilnice cu numărul mediu de ore pe lună sau numărul mediu de zile lucrătoare pe lună în acele perioade se face în felul următor:
25,5 zile (204 ore) pe lună, pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1978;
24,5 zile (196 ore) pe lună, pentru perioada 1 ianuarie 1978 -1 martie 1990;
23,6 zile ( 189 ore) pe lună, pentru perioada 1 martie 1990 – 30 septembrie 1990;
21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru perioada 1 octombrie 1990-1 ianuarie 1997;
21,16 zile ( 169,33 ore) pe lună, pentru anul 1997;
21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 1998;
21,50 zile (172 ore) pe lună, pentru anul 1999;
21,67 zile (173,36 ore) pe lună, pentru anul 2000;
21,42 zile ( 171,36 ore) pe lună, pentru anul 2001;
21,25 zile ( 170 ore) pe lună, pentru anul 2002;
pentru anul 2003 și în continuare numărul mediu de zile și respectiv, de ore lucrătoare pe luni se vor calcula conform prevederilor Codului muncii, referitoare la zilele de sărbătoare legală.
Există posibilitatea de folosire a salariului minim pe țară la stabilirea punctajului mediu anual doar în momentul în care nu se găsesc înregistrate drepturile salariale în carnetul de muncă sau alte acte prevăzute de lege pentru anumită perioadă constituită stagiu de cotizare.
Pentru perioadele dinainte de 1 ianuarie 1963, ca o excepție la stabilirea punctajului mediu anual se folosesc:
un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele anterioare datei de 1 septembrie 1947, indiferent de nivelul drepturilor salariale înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite ori pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale;
un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 și data de 31 decembrie 1962 și pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale și nici nu sunt dovedite;
un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 și data de 31 decembrie 1962 și pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale din acteke doveditoare, rezultă, pentru fiecare lună de stagiu de cotizare, un număr de puncte mai mic decât cel prevăzut la lit. b).
Transformarea din drepturi salariale nedominate în drepturi salariale dominante se va face în funcție de reformele monetare doar dacă au fost înregistrate astfel în orice act doveditor prevăzut de lege pentru perioade ulterioare datei de 31 august 1947. aceste prevederi se aplică oricărei perioade constituite stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, perioadele asimilate sunt considerate excepții. În situația în care cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare , din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale nu pot dovedi drepturile salariale cu acte pentru perioadele anterioare la stabilirea punctajului mediu anual este utilizat salariul mediu brut respectiv net, din acea perioadă.
Pentru persoanele asigurate în alte sisteme de asigurări sociale, integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat, la determinarea punctajului se ia în calcul, după caz, salariul minim pe economie, venitul asigurat stipulat în contractul de asigurare la care s-a achitat contribuția de asigurări sociale sau salariul, inclusiv celelalte drepturi, înregistrate în carnetul de muncă .
În cazul țăranilor cu gospodărie individuală sau cei care au lucrat în fostele unități agricole cooperatiste li se stabilește ca punctaj anual 0,57255 pentru fiecare an util sau de contribuție. În cea de-a doua situație ( a anului sau perioadelor de contribuție ) se adaugă venitul asigurat la care a plătit contribuția de asigurări sociale.
Există și situația în care s-au considerat vechime în muncă utilă la pensie perioadele necontributive dar acceptate doar prin legislația anterioară datei de 1 aprilie 2001 , persoanei în cauză i se calculează punctajul lunar prin folosirea salariului minim pe economie brut ori net sau salariului de bază minim brut, din perioada respectivă. Aceeași modalitate de calcul se aplică și pentru perioadele asimilate realizate anterior aceleiasi date.
Conform Decretului-lege nr. 118/1990 referitor la perioadele identificate ca vechime în muncă , sunt utilizate 1,5 salarii minime pe economie , nete sau brute pentru stabilirea punctajului lunar al persoanei în cauză. Dacă aceasta a realizat și stagii de cotizare și dacă în această perioadă a avut un salariu lunar brut sau net mai mare 1,5 salarii minime pe economie atunci se folosește pentru determinarea punctajului lunar salariul său.
Există două variante de calcul pentru perioadele asimilate cuprinse între 1 aprilie 2001 și data intrării în vigoare a noii legi a pensiilor ,cu utilizarea:
cuantumului pensiei de invaliditate ;
25 % din salariul mediu brut lunar pe economie;
Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprlie 2001 se folosesc , la stablirea punctajelor lunare, salariile brute sau nete conform cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă în următorul mod:
salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
salariile nete , de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
salariile brute , de la data de 1 ianuarie 1991;
La aceste salarii contează și sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor de după data de 1 aprilie 1992, conform legislației anterioare, doar dacă sunt dovedite cu carnete de muncă sau adeverințe eliberate de unități.
Sporul de vechime folosit la determinarea punctajelor lunare , este clasificat în funcție de perioade:
perioada 1 martie 1970 -1 septembrie 1983:
– 3 % pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
– 5 % pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani ;
– 7 % pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;
– 10 % pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;
b) perioada 1 septembrie 1983 -1 aprilie 1992:
– 3 % pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;
– 6 % pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani ;
– 9 % pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
– 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;
– 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;
La determinarea punctajelor lunare, pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 si data intrării în vigoare a Legii nr.263/2010, se utilizează venitul brut lunar realizat care a constituit, baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, așa cum acesta a fost înscris în declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau,după caz,în declarația de asigurare sau în contractul de asigurare socială .
În cazul cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, se utilizează solda brută sau netă /salariul brut sau net, după caz .
Asigurații care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2 % , 3 %, respectiv 5 %, beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate in aceste perioade, după cum urmează:
16 % pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973;
13 % pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978;
14 % pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 ianuarie 1986;
21 % pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990;
15 % pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991;
14 % pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992;
13 % pentru perioada 1 aprilie 1992 -1 ianuarie 1999;
22 % pentru perioada 1ianuarie 1999 -1 februarie 1999;
17 % pentru perioada de după 1 februarie 1999;
Asigurații care au contribuit cu 4 % la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:
26 % pentru perioada 1 iulie 1977 -1 ianuarie 1978;
28 % pentru perioada 1 ianuarie 1978 -1 iulie 1986;
Creșterea punctajelor anuale realizate în perioada în care pensionarii care au fost încadrați ca și loc de muncă în grupa I sau grupa a II a și ale căror drepturi de pensie au fost stabilite conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, se efectuează în felul următor:
cu 50 % pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă;
cu 25 % pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă.
Pentru persoanele care au avut drept de pensie în perioada 1 aprilie 2001 – 2 noiembrie 2008 , inclusiv , se oferă aceeași creștere a punctajelor anuale ,dar numai în cazul în care la stabilirea celui mediu anual s-au utilizat stagiile complete de cotizare prevăzute de legislația în vigoare în perioada respectivă.
Dacă înainte de 1 aprilie 2001 la stabilirea punctajului , o persoană a fost asigurată în același timp la două sau mai multe sisteme de asigurări sociale, aparținând asigurărilor sociale de stat, acea perioadă se ia în calcul o singură dată. Dacă a fost asigurată în același timp la sistemul de asigurări sociale și pensii pentru agricultori ,sistemul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale și la sistemul de asigurări sociale de stat, la determinarea punctajului se adună veniturile asigurate din acea perioadă. Se ia în considerare toate veniturile asigurate în perioada respectivă, la stabilirea pensiei, și în cazul în care o persoană a fost asigurată în același timp la sistemul public de pensii și la sistemul apărării naționale , ordinii publice și siguranței nationale, în perioadele ce au urmat datei de 1 aprilie 2001.
CAPITOLUL 4: STABILIREA, PLATA PENSIEI ȘI JURISDICȚIA ASIGURĂRILOR SOCIALE
4.1. Stabilirea pensiei
Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredințat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.
Cererea de pensionare, împreună cu actele care se dovedește îndeplinirea condițiilor, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiții la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoana. Pentru persoanele din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, cererea de pensionare , împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor se depune , începând cu data îndeplinirii acestor condiții, la casa de pensii sectorială competentă , în funcție de ultimul loc de muncă .
În aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internațional la care România este parte, persoanele domiciliate în străinătate pot transmite cererea prin care solicită pensie din sistemul public de pensii, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor, la Casa Teritorială de Pensii competentă, in funcție de ultimul loc în care au fost asigurate în România, respectiv la casa de pensii sectorială competentă. Până la data emiterii deciziei de pensionare, această cerere se poate retrage de către persoana care a depus-o.
Pentru cadrele militare și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare care aparțin Ministerului de Justiție, Serviciului de Protecție de Pază, Serviciului de Informații Externe si Serviciului de Telecomunicații Speciale, cererile de pensionare se depun la casele de pensii sectoriale care funcționează în subordinea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației si Internelor și Serviciului Român de Informații , după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea .
În sistemul român de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor, în funcție de categoria de pensie solicitată.
Casa teritorială de pensii sau casa de pensii sectorială prin decizie, stabilesc pensiile și le acordă de la data când s-a înregistrat cererea, excepție fac pensiilor anticipate si cele anticipate parțial, acestea plătindu-se din momentul încetării calității de asigurat.
În funție de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă si de la o altă dată, după cum urmează:
de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de la data încetării calității de asigurat, cu excepția asiguraților pe bază de contract, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în situația pensiei de invaliditate, acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;
din prima zi a lunii următoare în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător era pensionar, la data decesului;
de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al carei susținător nu era pensionar, la data decesului;
de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată in termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei care îndeplinește condițiile prevăzute de lege referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susținătorului.
De la data înregistrării cererii de pensionare, în termen de 45 de zile , aceasta se poate admite sau respinge prin decizia emisă de casa teritorială de pensii sau casa sectorială de pensii , cuprinzând temeiurile de fapt si de drept în baza cărora se admite sau se respinge respectiva cerere. Începând cu data emiterii deciziei ,în termen de 5 zile, casa de pensii teritorială sau casa de pensii sectorială, comunică decizia persoanei care a solicitat pensionarea iar acesta o poate anula în termen de 30 de zile.
În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensii, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun , prin decizie de revizuire.
Sumele rezultate se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție , calculat de la data constatării diferențelor.
Pensia poate fi recalculata prin adăugarea veniturilor și /sau a stagiilor de cotizare, nevalorificate la stabilirea acesteia.
Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiul de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei.
4.2. Plata pensiei
În sistemul public de pensii plata pensiei se face lunar și personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredințat ori i s-a dat în plasament copilul urmaș sau, după caz mandatarului desemnat prin procură specială .
Plata pensiei se face, în funcție de opțiunea pensionarului, prin mandat poștal, în cont curent sau în cont de card, în condițiile stabilite prin convențiile încheiate între Casa Naționala de Pensii Publice, casele de pensii sectoriale si Compania Națională ,,Poșta Română” – S.A. sau, după caz, între CNPP, casele de pensii sectoriale și bănci, acestea transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naționala ,,Poșta Română”-S.A. taloanele de plată a drepturilor, indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora. Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor, precum și cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetele din care se finanțează drepturile respective și se determină după cum urmează:
prin aplicarea unui procent asupra sumelor plătite, în situația în acre achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor. Acest procent se stabilește prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, astfel încât să nu depășească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
prin stabilirea unui tarif pentru un talon în situația în care beneficiarii au optat pentru plata în cont curent sau în cont de card și cărora li se transmite la domiciliu numai talonul de plată, acest tarif stabilindu-se prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
prin stabilirea unui comision bancar, negociabil, în situația în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card și se stabilește astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depășească 0,15 % din valoarea totală a sumelor plătite.
Beneficiarii drepturilor bănești stabilite de casele teritoriale de pensii și de casele sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate ale acestor drepturi. Prestațiile de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliți în străinătate pot fi transferate în alte țări, în condițiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internațional la care România este parte în moneda țărilor respective sau intr-o altă monedă asupra căreia s-a convenit. Cheltuielile generate de transferul în străinătate a prestațiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepția plăților care intră sub incidența Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.113/2009 privind serviciile de plată, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporțional, de către beneficiar și de către casele teritoriale de pensii, respectiv de către casele sectoriale de pensii.
Procedurile referitoare la efectuarea operațiunilor de plată a drepturilor bănești se aprobă prin ordine ale conducătorilor Casei Naționale de Pensii Publice si ai caselor de pensii sectoriale .
În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
pensionarul a decedat;
pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș și-au redobândit capacitatea de muncă;
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaș nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea obligatorie;
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea obligatorie;
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaș nu a mai urmat programele recuperatorii;
copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția situației în care copii sunt invalizi;
pensionarul urmaș, a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului.
Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plății pensiei, se comunică de Ministerul Administrației si Internelor, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date. Instanțele judecătorești au obligația să comunice ,în scris , informațiile de natură sa conducă la încetarea plății pensiei în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate în situația pensionarului urmaș care a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului, casei teritoriale , respectiv casei de pensii sectoriale în evidențele căreia se află pensionarul condamnat.
Plata indemnizației pentru însoțitor se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituție de asistența socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere și îngrijire permanente, cu excepția situațiilor în care pensionarul este nevăzător. Suspendarea plății pensiei și/sau indemnizației pentru însoțitor se poate face și la cererea pensionarului , situație în care suspendarea plății se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea .
În sistemul de pensii public , plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia , pensia se plătește de către celălalt stat;
pensionarul , beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale ,cu excepția consilierilor locali sau județeni, și se regăsește în una din situațiile următoare:
– persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari:
– funcționarii publici:
– cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
– persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.
– persoanele care își desfașoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate cu cele ale persoanelor amintite mai sus.
– persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una dintre situațiile următoare:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
b) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;
c) persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;
d) persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;
e) alte persoane care realizează venituri din activități profesionale.
Pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș pe durata invalidității de orice grad, sau soțul supraviețuitor care are dreptul la pensie de urmaș , pe perioada în care este invalid de gradul I sau II , dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an, nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de muncă , a centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă sau a comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale , Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații;
Pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
Pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II cu excepția consilierilor locali sau județeni, și se regăsește în una din situațiile următoare:
– persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari;
– funcționarii publici;
– cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
– persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil;
– persoanele care își desfașoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate cu cele ale persoanelor amintite mai sus.
– persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una dintre situațiile următoare:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
b) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;
c) persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;
d) persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;
e) alte persoane care realizează venituri din activități profesionale.
Pensionarul urmaș ,cu vârsta până la 16 ani , a împlinit vârsta aceasta și nu face dovada continuării studiilor;
Soțul supraviețuitor , beneficiar al unei pensii de urmaș realizează venituri brute lunare pentru care asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câștigul salarial mediu brut;
Soțul supraviețuitor , beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit;
Soțul supraviețuitor , beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii , optează pentru o altă pensie, din același sistem sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale , neintegrat sistemului public de pensii;
Pensionarul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul.
4.3. Alte drepturi de asigurări sociale
În sistemul de pensii, în afara pensiilor , se mai pot acorda, următoarele prestații:
tratament balnear, altul decât cel care, se suportă de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asigurați și pensionari;
bilete de odihnă, pentru asigurați;
ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al familiei unuia dintre aceștia;
4.3.1. Tratamentul balnear
Acordarea prestațiilor privind tratamentul balnear se face prin atribuirea de bilete de tratament solicitanților îndreptățiți, în limita numărului de locuri asigurate în unități de tratament din proprietatea Casei Naționale de Pensii, precum și a numărului de locuri contractate cu alte unități de profil și a sumelor alocate pentru această prestație prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Durata acestui tratament balnear poate dura între 12 și 18 zile. Locurile de tratament balnear se asigură în unitățile de tratament din proprietatea CNPP și, în completare, prin contracte încheiate cu alte unități de profil. La încheierea contractelor se va ține seama de gradul de solicitare al stațiunii și de categoria de confort oferită , precum și de nivelul maxim al tarifelor , stabilit de CNPP și casele de pensii sectoriale ce poate fi suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat. Pot beneficia de tratament balnear asigurații și pensionarii sistemului public de pensii, după cum urmează:
pensionarii de invaliditate, în cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale, beneficiază de acest tratament balnear gratuit, contravaloare lui fiind suportată de către bugetul asigurărilor de stat;
asigurații sistemului public de pensii și pensionarii pot suporta o contribuție bănească, excepție făcând pensionarii de invaliditate, diferența de bani fiind suportată, la fel, de către bugetul asigurărilor de stat.
Criteriile pe baza cărora se acordă bilete pentru tratament balnear, precum și nivelul contribuției bănești individuale a asiguraților și a pensionarilor se aprobă anual, prin ordin comun al conducătorilor CNPP și ai caselor de pensii sectoriale.
4.3.2. Biletele de odihnă
Acestea se pot acorda asiguraților sistemului public de pensii care își desfășoară activitatea în instituțiile publice în care nu este reglementată constituirea fondului social , cu suportarea de către beneficiar a unei părți din costul biletului. Diferența până la costul integral al biletului de odihnă se suportă de la bugetul asigurărilor sociale de stat. Criteriile pe baza cărora se acordă bilete de odihnă , precum și nivelul cotei de participare individuală se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
4.3.3. Ajutorul de deces
În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiază de ajutor de deces o singură persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și care poate fi, după caz, soțul supraviețuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă prin orice mijloc de probă admis de lege. Deasemenea, poate beneficia de ajutor de deces și pensionarul sau asiguratul în cazul decesului unui membru al familiei care nu era asigurat sau pensionat în momentul decesului. Ajutorul de deces care îi revine pentru acel membru al familie este jumătate din cuantumul pe care l-ar fi putut primi dacă respectivul membru ar fi fost asigurat sau pensionar. Se consideră membru al familiei:
soțul;
copiii proprii, copiii adoptați, copiii aflați în plasament familial sau cei încredințați spre creștere și educare familiei, în vârstă, dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menționate;
bunicii și parinții oricăruia dintre soți.
Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat și se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces, acordarea acestuia nu este condiționată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare. Dacă, angajatorul își suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin: divizare ori fuziune, dizolvare , reorganizare , lichidare , reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate, ajutorul de deces cuvenit și neachitat, se achită din bugetul asigurărilor sociale de stat de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale. Achitarea acestuia se face în termen de 24 de ore , de la solicitarea:
angajatorului, în cazul decesului persoanelor care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari, funcționarilor publici, cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, persoanelor care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil, persoanelor care își desfașoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate cu cele ale persoanelor amintite mai sus, cadrelor militare trecute în rezervă, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, respectiv al unui membru de familie al acestora;
Instituției care gestionează bugetul asigurărilor pentru șomaj ,în cazul decesului șomerului , respectiv al unui membru de familie al acestuia;
Casei teritoriale de pensii , respectiv casei de pensii sectorială , în cazul decesului pensionarului sau persoanei care realizează în mod exclusiv , un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una dintre situațiile următoare: administratorii sau manageri care au incheiat contract de administrare ori de management, membrii ai inteprinderii individuale și înteprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice, persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora, alte persoane care realizează venituri din activități profesionale, avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, respectiv al unui membru de familie al acestuia.
Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptățite sau mandatarului desemnat , prin procură specială, de către aceasta, cuantumul ajutorului de deces se achită la nivelul cuvenit la data decesului. Acesta poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripție , calculat la data decesului.
4.4. Jurisdicția asigurărilor sociale
Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate , în termen de 30 de zile de la comunicare , la Comisia Centrală de Contestații , respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații. Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional. Comisia Centrală de Contestații funcționează în cadrul Casei Naționale de Pensii Publice. Deciziile de pensie necontestate în termen sunt definitive .
Comisia Centrală de Contestații și comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații sunt organisme de verificare, care examinează și hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale și urmăresc aplicarea corectă a legislației referitoare la pensiile publice. Organizarea , funcționarea și structura Comisiei Centrale de Contestații, respectiv a comisiilor de contestații care funcționează în cadrul Minsterului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații se stabilesc prin ordin comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale, ministrului apărării naționale, ministrului administrației și internelor și directorului Serviciului Român de Informații, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. În soluționarea contestațiilor , Comisia Centrală de Contestații și comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale , Ministerului Administrației si Internelor și Serviciului Român de Informații adoptă hotărâri. Termenul de soluționare a contestației este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
Hotărârile Comisiei Centrale de Contestații , respectiv ale comisiilor de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale , Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații se comunică persoanelor în cauză și caselor teritoriale de pensii sau caselor sectoriale interesate , după caz, în termen de 5 zile de la adoptare. Hotărârile pot fi atacate la instanța judecătorească competentă , în termen de 30 de zile de la comunicare. Cele care nu au fost atacate la instanțele judecătorești în termenul legal sunt definitive. Jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel .
Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind :
modul de calcul și de depunere a contribuției de asigurări sociale ;
modul de stabilire a dobânzilor și penalităților de întârziere ;
înregistrarea , evidența și certificarea contribuției de asigurări sociale;
hotărârile Comisiei Centrale de Contestații și ale comisiilor de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale , Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații privind deciziile de pensie;
deciziile comisiilor medicale de contestații și ale comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale , Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații date în soluționarea contestațiilor privind deciziile medicale asupra capacității de muncă;
refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale;
modul de stabilire și de plată a pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale;
plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenție ;
contestațiile împotriva măsurilor de executare silită ;
alte drepturi și obligații de asigurări sociale născute.
Cererile îndreptate împotriva Caselor Naționale de Pensii Publice , a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei raza teritorială iși are domiciliul ori sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează intanței în a cărei rază teritorială iși are domiciliul sau sediul pârâtul .
Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă. Hotărârile curților de apel , precum și hotărârile tribunalelor , neatacate cu recurs în termen , sunt definitive și irevocabile .
Cerereile în fața oricăror organe sau intanțe , precum și toate actele procedurale în legătură cu litigiile , având ca obiect drepturi sau obligații de asigurări sociale , sunt scutite de taxă de timbru.
Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție de 3 ani. În cazul prestațiilor de asigurări sociale , altele decât pensiile , recuperarea sumelor se efectuează de către angajator sau după caz , de instituția care efectuează plata drepturilor de asigurări sociale. Casa Națională de Pensii Publice , prin casele teritoriale de pensii , precum și casele de pensii sectoriale recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitori. Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii și al caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective , care constituie titlu executoriu. Debitele reprezentând contribuții de asigurări sociale sau prestații de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc, deasemenea sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedați nu se mai urmăresc.
Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale , ca urmare a unei infracțiuni săvârșite de beneficiar , se recuperează de la acesta , de la data primei plăți a sumelor necuvenite , plus dobânzile aferente , până la recuperarea integrală a prejudiciului, iar sumele rămase nerecuperate de la asigurații decedați , nu se mai urmăresc. Deasemenea, nu se mai urmăresc sumele cu titlu de contribuții de asigurări sociale , rămase nerecuperate de pe urma administratorilor sau managerilor care au încheiat contract de administrare ori de management, membrii ai întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale , persoanele fizice autorizate să desfășoare activități economice , persoane angajate în instituții internaționale (dacă nu sunt asigurații acestora), persoanele care realizează venituri din activități economice, decedați.
Debitele provenite din prestații de asigurări sociale se recuperează prin executorii proprii ai Casei Naționale de Pensii Publice , precum și ai caselor de pensii sectoriale și se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat. La recuperarea debitelor se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Angajatorii , persoane fizice și juridice , sunt obligați să pună la dispoziția CNPP , a caselor teritoriale de pensii și a caselor de pensii sectoriale , după caz , datele și documentele necesare întocmirii evidențelor privind stagiul de cotizare.
CONCLUZII
Pensia este suma de bani acordată lunar persoanei care a muncit , atât pentru stat cât și în sectorul privat.
Sistemul de pensii publice, în tara noastră, funcționează și se organizează având la bază următoarele principii:
principiul unicității ;
principiul obligativității ;
principiul contributivității ;
principiul egalității ;
principiul repartiției ;
principiul solidarității sociale ;
principiul autonomiei ;
principiul imprescribilității ;
principiul incesibilității.
Asigurații sistemului public de pensii pot fi cetățeni români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au domiciliul sau reședința în România.
Persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut sunt obligate să se asigure pe baza declarației individuale de asigurare.
Stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul de pensii public.
Din bugetul asigurărilor sociale de stat sunt acoperite sumele necesare sistemului de pensii, indemnizațiilor de șomaj, pentru concedii medicale și de maternitate, pentru pensii de invaliditate, ajutoare sociale, bilete de tratament și odihnă, reconversie profesională, ajutoare de deces.
În sistemul de pensii public se acordă cinci categorii de pensii, și anume:
pensia pentru limita de vârstă;
pensia anticipată ;
pensia anticipată parțială;
pensia de invaliditate ;
pensia de urmaș;
cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.
Pensia se acordă la cerera persoanei îndreptățite , a tutorelui sau a curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredințat sau i s-a dat în plasament copilul minor.
În sistemul de pensii public plata pensiei se face lunar , și persoanal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia și în funcție de opțiunea pensionarului prin mandat poștal , în card curent sau în cont de card.
Se mai pot acorda în sistemul de pensii public, următoarele prestații:
tratament balnear, altul decât cel care, se suportă de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asigurați și pensionari;
bilete de odihnă, pentru asigurați;
ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al familiei unuia dintre aceștia;
Jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel.
BIBLIOGRAFIE
I. TRATATE , CURSURI, MONOGRAFII
Gh.D.Bistriceanu, Sistemul asigurărilor sociale de stat, Editura Academiei României,București,1968.
S. Ghimpu, I. T .Ștefănescu, Ș.Beligrădeanu, Gh.Mohanu, Dreptul muncii, Tratat. vol.1 ,Ed.Științifică și Enciclopedică,București ,1978.
Vasile Breban,Dicționar General al Limbii Române ,Editura Științifică și Enciclopedică,București,1980.
Jean Jacques Dupeyroux, Droit de la securité sociale, 12 – ème édition, Dalloz, Paris, 1993.
Alexandru Athanasiu, Dreptul securitatii sociale, Editura Actami, Bucuresti 1995.
La securité sociale, Bureau International de Travail, Genève, 1995
Nicolae Popa, „Teoria generală a dreptului”, Editura „Actami“, București, 1996.
Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, Editura „Univers enciclopedic“, București, 1998,
S.Ghimpu, A.Țiclea ,C.Tufan, Dreptul securității sociale, Editura All Beck, București,1998.
Alexandru Țiglea ,Constantin Tufan Drepul securitatii sociale, Editura Global Lex , București ,2005
Andrei Sida, Berlingher Daniel, ,,Teoria generală a dreptului”, Editura,,Vasile Goldiș “University Press, ,2007
Radu Stancu, Drept financiar și fiscal, Editura Fundației România de Mâine, București,2007
Alexandru Țiglea, Dreptul securitatii sociale, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2009
Alexandru Țiclea, Laura Georgescu, Dreptul securității sociale. Curs universitar, ediția a V-a rev. Și adăug., Ed. Universul Juridic, București, 2014
Dimitrie-Dan Raiciu, Dreptul securității sociale, Editura Fundației România de Mâine, 2014
II. LEGISLAȚIE
1. Legea nr.53/2003 din Codul muncii publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.72 din 5 februarie 2003, republicată în Monitorul Oficial nr.345/2011.
2. Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr.927 din 23 decembrie 2003.
3. Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.852 din 20 decembrie 2010 , modificată ulterior , prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.117-2010 ( publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I , nr.891 din 30 decembrie 2010.)
4. Hotărârea Guvernului privind normele de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicate în Monitorul Oficial , Partea I nr.210 din 25 martie 2011.
BIBLIOGRAFIE
I. TRATATE , CURSURI, MONOGRAFII
Gh.D.Bistriceanu, Sistemul asigurărilor sociale de stat, Editura Academiei României,București,1968.
S. Ghimpu, I. T .Ștefănescu, Ș.Beligrădeanu, Gh.Mohanu, Dreptul muncii, Tratat. vol.1 ,Ed.Științifică și Enciclopedică,București ,1978.
Vasile Breban,Dicționar General al Limbii Române ,Editura Științifică și Enciclopedică,București,1980.
Jean Jacques Dupeyroux, Droit de la securité sociale, 12 – ème édition, Dalloz, Paris, 1993.
Alexandru Athanasiu, Dreptul securitatii sociale, Editura Actami, Bucuresti 1995.
La securité sociale, Bureau International de Travail, Genève, 1995
Nicolae Popa, „Teoria generală a dreptului”, Editura „Actami“, București, 1996.
Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, Editura „Univers enciclopedic“, București, 1998,
S.Ghimpu, A.Țiclea ,C.Tufan, Dreptul securității sociale, Editura All Beck, București,1998.
Alexandru Țiglea ,Constantin Tufan Drepul securitatii sociale, Editura Global Lex , București ,2005
Andrei Sida, Berlingher Daniel, ,,Teoria generală a dreptului”, Editura,,Vasile Goldiș “University Press, ,2007
Radu Stancu, Drept financiar și fiscal, Editura Fundației România de Mâine, București,2007
Alexandru Țiglea, Dreptul securitatii sociale, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2009
Alexandru Țiclea, Laura Georgescu, Dreptul securității sociale. Curs universitar, ediția a V-a rev. Și adăug., Ed. Universul Juridic, București, 2014
Dimitrie-Dan Raiciu, Dreptul securității sociale, Editura Fundației România de Mâine, 2014
II. LEGISLAȚIE
1. Legea nr.53/2003 din Codul muncii publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.72 din 5 februarie 2003, republicată în Monitorul Oficial nr.345/2011.
2. Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr.927 din 23 decembrie 2003.
3. Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.852 din 20 decembrie 2010 , modificată ulterior , prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.117-2010 ( publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I , nr.891 din 30 decembrie 2010.)
4. Hotărârea Guvernului privind normele de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicate în Monitorul Oficial , Partea I nr.210 din 25 martie 2011.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sistemul de Pensii Publice (ID: 129814)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.